tesuturi conjunctive

15
Lucrarea nr. 4. ŢESUTURILE CONJUNCTIVE. Celulele conjunctive fixe şi mobile. Fibrele conjunctive. Definiţie: Ţesuturile conjunctive au origine comună (mezenchimul - ectomezenchimul embrionar), dar cu funcţii variate. Acest grup de ţesuturi are în structură celule şi matrice extracelulară, alcătuită din componente celulo-dependente (fibrele conjunctive şi substanţa fundamentală). Caractere generale: Ţesuturile conjunctive se caracterizează prin polimorfism celular şi aparentă dezordine celular-fibrilară. Componente: Celule conjunctive fixe şi mobile, distanţate unele de altele. Fibre conjunctive: colagene, de reticulină, elastice şi oxitalanice. Substanţă fundamentală (cromofobă sau slab cromofilă). Lichid interstiţial (cromofob). CELULELE CONJUNCTIVE Celulele conjunctive fixe Au mobilitate limitată, fiind rezidenţi permanenţi ai ţesutului conjunctiv. Celulele conjunctive fixe: celula mezenchimală, reticulară, fibroblastul, fibrocitul, miofibroblastul, mastocitul, celula adipoasă albă şi brună, pericitul şi macrofagul. 1 Celula mezenchimală Localizare: pe lamele de embrion între primordiile de organe sau la periferia prelungiri fine, ramificate Celula reticulară Localizată în srtoma organelor hematolimfoformatoare. Formă stelată, prelungiri lungi, ramificate. Nucleu central,eucromatic,

Upload: alex-seicean

Post on 05-Jul-2015

1.058 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Tesuturile conjunctive - toate. Tesuturi osoase, tesuturi cartilaginoase, tesut adipos

TRANSCRIPT

Page 1: Tesuturi Conjunctive

Lucrarea nr. 4. ŢESUTURILE CONJUNCTIVE.

Celulele conjunctive fixe şi mobile. Fibrele conjunctive.

Definiţie: Ţesuturile conjunctive au origine comună (mezenchimul - ectomezenchimul embrionar), dar cu funcţii variate. Acest grup de ţesuturi are în structură celule şi matrice extracelulară, alcătuită din componente celulo-dependente (fibrele conjunctive şi substanţa fundamentală).

Caractere generale: Ţesuturile conjunctive se caracterizează prin polimorfism celular şi aparentă dezordine celular-fibrilară.

Componente: Celule conjunctive fixe şi mobile, distanţate unele de altele. Fibre conjunctive: colagene, de reticulină, elastice şi oxitalanice. Substanţă fundamentală (cromofobă sau slab cromofilă). Lichid interstiţial (cromofob).

CELULELE CONJUNCTIVECelulele conjunctive fixeAu mobilitate limitată, fiind rezidenţi permanenţi ai ţesutului conjunctiv.Celulele conjunctive fixe: celula mezenchimală, reticulară, fibroblastul, fibrocitul, miofibroblastul, mastocitul, celula adipoasă albă şi brună, pericitul şi macrofagul.

1

Celula mezenchimalăLocalizare: pe lamele de embrion între primordiile de organe sau la periferia secţiunii.Formă stelată, cu prelungiri fine, ramificateNucleu mare, eucromatic, polinucleolat.Citoplasmă slab bazofilă sau cromofobă.

Celula reticularăLocalizată în srtoma organelor hematolimfoformatoare.Formă stelată, prelungiri lungi, ramificate.Nucleu central,eucromatic, nucleolat.Citoplasma slab bazofilă.

Page 2: Tesuturi Conjunctive

2

FibrocitulLocalizat în toate ţesuturile conjunctive, mulat pe fibre.Formă alungită, puţine prelungiri scurte.Nucleu heterocromatic, ovalar sau aplatizat (din profil).Citoplasma slab acidofilă

FibroblastulLocalizat în toate ţesuturile conjunctive, în contact cu fibrele.Forma alungită sau stelată, cu prelungiri groase; din profil are formă efilată, alungită.Nucleu oval, eucromatic, nucleolat.Citoplasma slab bazofilă.

MastocitulLocalizat în ţesutul conjunctiv perivascular, între fibrele musculare etc.Nucleu oval, central, haterocromatic.Citoplasma conţine granulaţii specifice care NU se văd la HE.Metode de evidenţiere pentru granulaţii: AT (orto/metacromazie), AA, AAS, PAS (inconstant+).

Miofibroblastul are formă asemănătoare cu fibroblastul de care nu poate fi deosebit în coloraţiile morfologice. Se identifică imunohistochimic cu anticorpi antiactină muşchi neted.

Page 3: Tesuturi Conjunctive

3

Adipocitul alb (unilocular)Formează ţesutul adipos alb şi se găseşte izolat (în grupuri mici) în ţesutul conjunctiv lax şi seroase.Formă sferică sau poliedrică.Nucleu heterocromatic, la periferia celulei.Citoplasma -inel acidofil fin la periferie. Centrul celulei este ocupat de o picătură lipidică cromofobă în coloraţii uzuale.

Adipocitul brun (multilocular)Localizare: embrion, făt; la adult sunt limitate la axilă, perirenal, regiunea cervicală.Formă poliedrică.Nucleu rotund, dispus central sau uşor excentric.Citoplasma acidofilă, conţine numeroase globule lipidice, de diferite dimensiuni, cromofobe în coloraţiile morfologice.

PericitulLocalizat în MB a capilarelor şi venulelor postcapilare.Formă stelată, cu prelungiri lungi.Nucleu oval, uşor turtit.Citoplasma acidofilă.Evidenţiere: imunohistochimic cu anticorp antiactină muşchi neted.

MacrofagulFormă neregulată, cu prelungiri scurte, sau rotund-ovalar.Nucleu ovalar, heterocromatic, central sau excentric.Citoplasma slab acidofilă, poate conţine material fagocitat.

Caracterele morfologice ale macrofagelor variază în raport cu momentul funcţional (repaus sau fagocitoză). Totalitatea macrofagelor formează sistemul monocitomacrofagic, care cuprinde: macrofagul conjunctiv, osteoclastul, celulele cu praf din plămân, celula Kupfer din ficat, microglia din SNC

Page 4: Tesuturi Conjunctive

Celulele conjunctive mobileSunt celule migrate din sânge în ţesuturile conjunctive ca răspuns la stimuli specifici: monocitul, limfocitul, plasmocitul, granulocitele.

FIBRELE CONJUNCTIVESunt produsul de secreţie al celulelor –NU AU NUCLEI.

4

PlasmocitulFormă ovalară.Nucleu ovalar, excentric, heterocromatic, cu cromatina dispusă în blocuri triunghiulare pe membrana nucleară.Citoplasma bazofilă cu excepţia unei zone perinucleare, unde este cromofobă.

Granulocitele –neutrofil, acidofil şi bazofil-, limfocitul şi monocitul, vor fi studiate la capitolul “Sânge”

Fibrele colageneLocalizare: în ţesuturile conjunctive, în cantităţi, şi cu orientări variabile.Morfologie: fibre groase, polifibrilare, lungi, sinuoase, neramificate, neanastomozate, organizate în fascicole de grosimi variabileEvidenţiere: HE –roz; tricromă Gömöri –verde, tricromă Masson –albastru, van Gieson –roşu.

Fibrele de reticulinăLocalizare: organe hematolimfoformatoare, rinichi, ficat, plămâni, glande endocrine.Morfologie: subţiri, monofibrilare, cu grosime variabilă în lungul aceleiaşi fibre şi de la o fibră la alta; sunt ramificate şi anastomozate, formând reţele.Evidenţiere: impregnare argentică –negru.

Page 5: Tesuturi Conjunctive

Lucrarea nr. 5. TIPURI DE ŢESUT CONJUNCTIV

Ţesuturile conjunctive pot fi clasificate pe criterii funcţionale, după raportul dintre celule- fibre -şi substanţa fundamentală, şi după gradul de organizare al celulelor şi al componentelor extracelulare. Ţesuturile conjunctive embrionare: ţesutul mezenchimal, ţesutul conjunctiv mucos. Ţesuturile conjunctive propriu zise: ţesutul conjunctiv lax, ţesutul conjunctiv dens (ordonat şi

dezordonat), ţesutul adipos (alb şi brun). Ţesuturile conjunctive specializate: cartilaginos, osos, sânge, ţesutul mieloid, limfoid, reticular

şi elastic.

5

Fibrele elasticeLocalizare: piele, ligamente, plămân, vase.Morfologie: monofibrilare, sinuoase, cu grosime variabilă de la o fibră la alta, dar constantă în lungul aceleaşi fibre. Fibrele se ramifică şi se anastomozează, formând reţele sau lamele.Evidenţiere: orceină: brun-vişiniu; rezorcin-fuxină: roşu; aldehid-fuxină: negru.

Fibrele oxitalanice sunt o varietate de fibre elastice, localizate în gingie, periodont, tendoane, şi care se pot evidenţia numai după o prealabilă tratare a secţiunilor cu acid peracetic.

Ţesutul mezenchimalCriterii de recunoaştere: reţea tridimensională de celule mezenchimale, în ochiurile căreia se găseşte substanţă fundamentală (SF) amorfă slab bazofilă sau cromofobă. Nu are fibre.Localizare: embrion, între primordiile de organe.

Ţesutul conjunctiv laxCriterii de recunoaştere: dezordine celular-fibrilară; prezintă toate tipurile de celule fixe şi mobile, SF bogată şi rare fibre colagene subţiri.Localizare: derm papilar, stroma organelor parenchimatoase, lamina propria a mucoasei organelor cavitare şi tubulare.

Page 6: Tesuturi Conjunctive

Ţesuturi conjunctive denseCriterii de recunoaştere: varietatăţi de ţesut conjunctiv în care predomină fibrele de colagen, cu puţine celule (fibroblaste, fibrocite) şi puţină SF.În funcţie de aranjamentul fibrelor, se clasifică în: ţesut conjunctiv dens dezordonat şi ţesut conjunctiv dens ordonat.

6

TendonulŢesut conjunctiv dens ordonat fascicular şi ţesut conjunctiv lax (endotenonium, peritenonium, epitenonium).În secţiune longitudinală: fascicole paralele de fibre colagene groase, între care se găsesc în SF redusă, tenocite (fibrocite) aplatizate, grupate câte 2 (bigeminism).

Ţesutul conjunctiv dens dezordonatCriterii de recunoaştere: fascicule groase de fibre colagene orientate în diferite direcţii, puţine fibroblaste -cite, SF redusă cantitativ.Localizare: dermul reticular, submucoasa organelor cavitare sau tubulare, stroma unor organe parenchimatoase.

Ţesutul conjunctiv dens ordonatCriterii de recunoaştere: fibre dispuse ordonat şi orientat pentru a forma structuri fasciculare sau lamelare, puţine celule aplatizate şi puţină SF.Localizare: tendoane, ligamente, cornee.

Page 7: Tesuturi Conjunctive

7

TendonulÎn secţiune transversală: arii acidofile omogene de formă rotundă sau poligonală, între care se observă nucleii hipercromi, de formă stelată, ai tenocitelor.Un grup de fascicole, împreună cu tenocitele şi SF dintre ele, este separat de fascicolele învecinate prin endotenonium.

Ţesutul conjunctiv dens lamelarFibrele colagene sunt dispuse ordonat, în lamele paralele sau concentrice.Între lamele se găsesc puţine fibroblaste aplatizate şi SF.Localizare: teaca conjunctivă a nervului, a foliculului pilos, capsula corpusculilor senzitivi, stroma corneană.

Ţesutul adipos Criterii de recunoaştere: ţesut conjunctiv cu predominanţă de celule adipoase, puţine celule mobile, puţine fibre, SF redusă.Ţesutul adipos albAspect dantelat datorită predominanţei de adipocite uniloculare. Între celule –numeroase vase.Localizare: subcutanat –unde este septat prin trabeculi conjunctivi în lobuli-, în jurul unor organe –ochi, rinichi.

Page 8: Tesuturi Conjunctive

Lucrarea nr. 6.

Ţesuturi cartilaginoase: hialin, elastic, fibros. Ţesutul osos: tipuri de os, sisteme haversiene.

ŢESUTUL CARTILAGINOSVarietate de ţesut conjunctiv specializat, alcătuit din celule specifice (condroblaste, condrocite) şi o matrice extracelulară.Criterii generale de recunoaştere: mase compacte de ţesut, în care, celulele specifice (condrocitele) sunt dispuse izolat sau în grupuri izogene, în lacune săpate în matricea extracelulară.Componentele cartilajului: celule specifice (condroblaste, condrocite, condroclaste), matrice extracelulară, pericondru.Clasificare: În funcţie de structura histologică: cartilaj hialin, elastic, fibros

8

Ţesutul adipos brunŢesut adipos caracterizat prin predominanţa de adipocite brune.Este lobulat prin septuri conjunctive.Între celule – numeroase vase sanguine şi pot apare adipocite albe.Localizare: axilar, cervical, perirenal.

Ţesutul reticularCriterii de recunoaştere: reţea tridimensională celulo-fibrilară (celule şi fibre reticulare), în ochiurile căreia se găseşte o SF bogată.Localizare: stroma organelor hematolimfoformatoare (cu excepţia timusului)

CondroblasteleFormă lenticulară sau ovalară, nucleu mare, eucromatic, nucleolat, citoplasmă slab bazofilă.Localizare: la periferia cartilajului, parţial incluse în matricea cartilaginoasă.CondrociteleFormă ovalară sau angulară, nucleu rotund, hipercrom, excentric, citoplasmă slab bazofilă sau acidofilă.Localizare: fiecare celulă este cantonată într-o lacună săpată în matrice, şi se dispun izolat, sau în grupuri izogene.

Grupuri izogene: grupuri de condrocite cu genitor comun.În funcţie de dispoziţia celulelor, pot fi:-axiale- celulele sunt dispuse de-a lungul unui ax (cartilajul de creştere).-coronare- celulele sunt dispuse de-a lungul unor axe radiare (cartilaj hialin matur).

Page 9: Tesuturi Conjunctive

9

Matricea extracelularăCompusă din fibre (colagene, elastice) şi SF (glicoproteine şi proteoglicani).Matricea este uşor acidofilă, metacromatică şi alcianofilă.Intensitatea cromatică este mai mare în jurul celulelor (matricea teritorială) şi mai slabă în zonele dintre celule (matrice interteritorială).

PericondrulDelimitează cartilajul la periferie.Are două zone:-extern- ţesut conjunctiv dens dezordonat-intern- pericondrul condrogen- conţine numeroase condroblaste.Din pericondru se pot desprinde canale vasculare- canale cartilaginoase.

Cartilajul hialinCriterii de recunoaştere: matrice amorfă, relativ bogată, în care se găsesc grupuri izogene mari (3-5-7) de condrocite. La periferie prezintă pericondru.Localizare: schelet primitiv, cartilajele de creştere, sept nazal, cartilaje laringiene mari, inele traheale şi bronhice, cartilaje costale, cartilajele articulare.

Page 10: Tesuturi Conjunctive

ŢESUTUL OSOSVarietate de ţesut conjunctiv specializat, alcătuit dintr-o matrice extracelulară intens mineralizată şi celule specifice, isolate în lacune săpate în matrice. Criterii generale de recunoaştere: matrice extracelulară organizată în lamele, în/ între care, în lacune izolate, se găsesc celulele specifice.Componente: celule osoase (osteoprogenitoare, osteoblaste, osteocite, osteoclaste) şi matrice extracelulară organizată în lamele. Lamelele osoase împreună cu osteocitele aferente, formează unităţile morfofuncţionale ale ţesutului osos.Clasificare: după dispoziţia lamelelor osoase, se disting două tipuri de ţesut osos: compact şi spongios.

10

Cartilajul elasticCriterii de recunoaştere: numeroase condrocite relativ mari, aranjate în grupe izogene mici; matrice redusă cantitativ, bogată în fibre elastice care formează o reţea densă pericelulară. La periferie prezintă pericondru.Localizare: pavilionul urechii, tuba auditivă, epiglota, cartilajele laringiene mici.

Cartilajul fibrosCriterii de recunoaştere: insule de ţesut cartilaginos (condrocite izolate sau în grupuri izogene mici, matrice teritorială), separate prin ţesut conjunctiv dens dezordonat. Nu prezintă pericondru.Localizare: disc intervertebral, simfiza pubiană, articulaţia temporo-mandibulară şi sterno-claviculară, la inserţia tendoanelor mari de os.

Page 11: Tesuturi Conjunctive

11

Ţesut osos compactCriterii de recunoaştere: lamelele osoase sunt fie paralele între ele şi cu suprafeţele libere ale osului (ţesut osos circumferenţial), fie dispuse concentric în jurul unui canal (ţesut osos haversian- osteon). Osteoanele sunt unite prin lamele arcuate necentrate de canale –sisteme interstiţiale) Localizare: compacta oaselor scurte şi late, diafiza oaselor lungi.

Ţesut osos spongios (trabecular)Criterii de recunoaştere: lamelele osoase se întretaie formând trabeculi de grosimi variabile, care delimitează cavităţi pline cu măduvă osoasă.Localizare: formează zona centrală a oaselor scurte şi late, şi epifizele oaselor lungi.

Page 12: Tesuturi Conjunctive

Lucrarea nr. 7. Celulele osoase. Osul ca organ. Osificarea endomembranoasă şi endocondrală. Creşterea oaselor în lungime.

12

Osul ca organ-Periostul: ţesut conjunctiv dens dezordonat, cu o zonă internă bogat celulară (celule osteoprogenitoare, osteoblaste). Acoperă suprafaţa externă a oaselor, cu excepţia suprafeţelor articulare.-Ţesut osos compact circumferenţial (compacta externă şi internă)-Ţesut osos compact haversian (diafiza oaselor lungi). Canalele Havers, paralele între ele şi cu axul lung al osului, sunt interconectate şi comunică cu periostul şi cu canalul medular central, prin canale oblice, neînconjurate de lamele osoase.--Endost- ţesut conjunctiv bogat în celule osteoprogenitoare, care tapetează toate cavităţile osoase.-În centrul diafizei oaselor lungi- canal medular central, iar în centrul oaselor scurte şi late- ţesut osos spongios.

Celulele ţesutului osos- Osteoprogenitoare: sunt localizate pe suprafeţele osoase. Au formă ovoidală sau aplatizată, nucleu eucromatic, nucleolat, citoplasmă bazofilă.- Osteoblastele: sunt dispuse în strat continuu pe suprafaţa matricei osoase. Au formă poliedrică sau cuboidală, nucleu eucromatic, nucleolat, citoplasmă intens bazofilă.- Osteocitele: celule cu prelungiri, nucleu rotund sau ovalar fără nucleol, citoplasma slab bazofilă sau acidofilă. Corpul celular este cantonat în lacune matriceale, iar prelungirile- în canaliculi osoşi care comunică cu canaliculii lacunelor învecinate.- Osteoclastele: sunt localizate pe suprafaţa lamelelor osoase, în depresiuni lacunare. Sunt celule gigante, multinucleate (10- 60 nuclei) şi au citoplasmă acidofilă.

Page 13: Tesuturi Conjunctive

13

Osteogeneza-Procesul de formare şi diferenţiere a ţesutului osos din ţesut mezenchimal (osificare intramembranoasă) sau cartilaginos (osificare endocondrală).Osificarea intramembranoasă (oasele cutiei craniene, maxilă). Etape:- apariţia de nuclee de condensare celulară în ţesutul mezenchimal.- diferenţierea celulelor mezenchimale în celule osteoprogenitoare → osteoblaste care sintetizează matrice preosoasă (spiculi). Pe măsură ce matricea se acumulează, celulele rămase incluse în matrice se transformă în osteocite.- unirea spiculilor cu formarea de trabeculi pe suprafaţa cărora se dispun osteoblastele- mezenchimul restant – de la periferie- se transformă în periost.

Osificare endocondrală (oase lungi şi scurte)Se realizează pe modelul de cartilaj hialin al viitorului os.Etape:- formarea modelului de cartilaj hialin -formarea (prin osificare intramembranoasă) a osului periostal. Pericondrul se transformă în periost.- degenerarea condrocitelor şi calcificarea matricei cartilaginoase în centrul diafizei.- invadarea cartilajului calcificat de către un mugure osteogenic (ţesut conjunctiv tânăr cu celule osteoprogenitoare) şi apariţia centrului de osificare primar (diafizar).- celulele osteoprogenitoare→osteoblaste care sintetizează matrice preosoasă, cu apariţia primelor trabecule de os primar.- ţesutul osos din centrul diafizei este rezorbit de osteoclaste: apare canalul medular.- formarea centrelor secundare –epifizare- de osificare.- ţesutul cartilaginos rămâne cantonat la joncţiunea diafizo- epifizară (cartilajul de creştere) şi pe suprafeţele articulare.

Page 14: Tesuturi Conjunctive

14

Creşterea oaselor în lungimeSe realizează pe seama cartilajului de creştere metafizar, în care se disting, dinspre epifiză spre diafiză, următoarele zone:- zona cartilajului de rezervă – cartilaj hialin;- zona cartzilajului hiperplazic – grupe izogene axiale mari, paralele între ele şi cu axul lung al diafizei;- zona cartilajului hipertrofic – condrocite hipertrofiate, matrice redusă la septe fine intercelulare;- zona cartilajului degenerat – condrocitele degenerate lasă lacune goale; calcificarea septurilor matriceale;- frontul de înaintare vasculară;- zona de osificare – formarea osului imatur;- zona ţesutului osos matur.