Test Radiologie-varianta I13 ianuarie 2004Numele si prenumele________________Grupa____________________________

1.Bronhostenoza prin corpi straini se caracterizeaza prin urmatoarele semne statice:

a. pozitia joasa a diafragmului respectiv

b. deplasarea mediastinului de aceeasi parte

c. scaderea transparentei hemitoracelui respectiv

d. marirea ariei toracice2. Diagnosticul diferential al opacitatilor segmentare include:a. cc pulmonar perifericb. pneumonia bacterianac. tbc miliarad. atelectazia prin obstructie3. Diagnosticul diferential al opacitatilor nodulare solitare (intre 1.5 si 3 mm) include:

a. tuberculomul pulmonarb. infiltratul precoce Assmannc. bronhopneumonia bacterianad. tbc miliara e. caverna plina

4. . Diagnosticul diferential al imaginilor hidro-aerice cuprinde:

a. caverna tbc dupa eliminare partialab. tu. pulmonare benignec. chist hidatic dupa vomicad. fluidotoracee. metastaza pulmonara

5. Stadiul II in pneumoconioza se caracterizeaza prin:

a. opacitati liniare ce ajung pana la periferia campului pulmonar si incep sa apara micronoduli

b. micronoduli in regiunea hilurilor pulmonare generand un aspect de pom inflorit

c. opacitati reticulare bilaterale ce se extind pana la jumatatea campului pulmonar

6. Complexul Ranke este format din:a. afect primarb. tuberculom

c. limfangitad. leziune cazeoasa

7.Complicatiile primoinfectiei tbc cuprind:a. epituberculozab. pleureziec. fistula adeno-bronsica

8. In tuberculoza secundara apare:a. adenopatie mediastino-hilara

frecventb. infiltratele precocec. extensia leziunilor in sens cranio-

caudal, leziunile cele mai severe fiind situate apical

9. Caverna primara tbc:a. se instaleaza pe unul din elementele

complexului primarb. are dinamica viec. produce aparitia in scurt timp a noi

focare de diseminare10. Cancerul apical produce:

a. o opacitate intensa care cuprinde regiunea varfului cu contur neregulat, convexa in jos

b. opacitate in banda cu aspect neregulat care pornesc din regiunea hilului si cuprind varful

c. opacitati nodulare in regiunea varfului

d. osteoliza difuza a arcurilor costale vecine

11. Atelectazia produce o opacitate cu urmatoarele caractere:

a. nesistematizatab. omogena c. aspirativad. neomogena

12. Metastazele nodulare:a. au dimensiuni aproximativ egeleb. au dimensiuni variatec. sin regiunea bazala au dimensiuni

mai mari ca la varfd. conturul poate fi net sau sters

13.In coarctatia de aorta apar:a. aorta ascendenta dilatatab. buton aortic proeminentc. buton aortic stersd. uzurile costalee. hipertrofia ventricolului stg.

14. Arcul inferior drept este dat in mod normal de:

a. atriul stg.b. ventricolul drept c. atriul drept

15. Cardiopatiile congenitale cianogene cuprind:

a. DSAb. Tetralogia Fallotc. Atrezia tricuspidianad. Persistenta de canal arterial Botallo

16. In OAS un ventricol stg ce ocupa si depaseste coloana vertebrala corespunde gradului:

a. I de hipertrofieb. II de hipertrofiec. III de hipertrofie

17. Zonele de studiu ale hipertensiunii pulmonare venoase cuprind:

a. zona intercleidohilarab. zona infrahilarac. zona bazala externa

18. In hipertensiunea pulmonara venoasa de grad mediu apare:

a. aspectul de egalizare a vascularizatiei

b. aspectul de inversare a circulatieic. aparitia liniilor Kerleyd. opacitate in regiunea hilara si

parahilara cu aspect in aripi de fluture, cu contur difuz

19. In stenoza mitrala se poate observa:a. marirea butonului aorticb. bombarea conului si trunchiului

arterei pulmonarec. alungirea arcului inferior stg ce

depaseste linia medio-clavicularad. dublu contur concentric sau

excentric vizibil pe marginea drt. a conturului cardiac

20. In pericardita exudativa apar:a. cresterea diametrului vertical al

corduluib. forma sferica a cordului in decubit c. pedicol vascular largit in decubitd. pedicol vascular ingustat in decubit

21. Anevrismul de crosa aortica produce:a. devierea traheei si esofagului spre

partea dreapta si posteriorb. largirea pedicolului vascular pe

partea drt.c. butonul aoric diminuat

d. pareza de frenic si recurent stg22. Limfogranulomatoza Hodgkin Poate produce:

a. opacitate policiclica bilateralab. opacitate in butoic. opacitate in coloanad. apacitate policiclica unilaterala

23. Abcesul subfrenic se caracterizeaza prin:

a. imagine hidro-aerica subdiafragmatica

b. coborarea hemidiafragmului pe partea afectata

c. hemidiafragm imobil24. Diverticulii de tractiune:

a. sunt situati mai frecvent la la nivelul jonctiunii faringo-esofagiene

b. sunt situati mai frecvent la la nivelul bifurcatiei traheei

c. au la inceput forma de spind. se pot transforma in diverticoli de

pulsiune25. Stenoza esofagiana postcaustica:

a. are aspect de palnie asimetrica, excentrica

b. are aspect de palnie simetrica, concentrica

c. marginile palniei sunt usor bombated. se intinde pe o distanta scurtae. se intinde pe o distanta mai lunga

26. Varicele esofagiene trebuie diferentiate de:

a. bule de aerb. neoplasm vegetant incipientc. contractii tertiare

27. Nisa gastrica benigna:a. este o nisa in reliefb. pliurile mucoasei hipertrofiate nu

ajung la nisac. digul nisei realizeaza un sant cu

versante asimetriced. din fata are aspect de cocarda

28. Semnele radiologice directe de ulcer gastric pe langa nisa sunt:

a. hipersecretia gastricab. rigiditatea segmentarac. semnul degetului aratator sau B-

ului majuscul

d. rectitudinea si retractia micii curburi

29. Aspectele radiologice ale bulbitei cuprind:a. bulbita patatab. bulbita nodularac. tipul liniard. tipul nouros30. In tubarculoza ileo-cecala in stadiul scleros apare:a. ulceratii multiple cu aspect de nise

persistenteb. ileonul terminal “in coarda”c. aspect de ileon “ batut in cuie”d. cec cu aspect de trunchi de con

31. Sindromul rinichiului mic apare in :a. rinichi hipoxicb. rinichiul din pielonefrita acutac. rinichiul nefroscleroticd. rinichiul de staza cr.e. rinichi polichistic

32.Sindromul rinichiului mare apare in:a. rinichiul nefroscleroticb. rinidhiul hidronefroticc. rinichiul din pielonefrita acutad. rinichiul din pielonefrita cr.

33. Rinichiul mut urografic apare in:a. pionefroza b. pielonefrita ac.c. tbcd. stenoza arterei renale

34.Diagnosticul diferential al calculilor radioopaci include:

a. cheag sangvinb. tuberculomul renalc. tu. bazinetalad. calculi biliari

35. Semnele din perioada de stare a tuberculozei renale cuprind:

a. amputarea calicelor sanatoaseb. stenozari de tije calicealec. atonia cailor urinared. lumen ureteral moniliforme. opacitate neomogena a calicelor

36. Semnele incipiente ale tuberculozei renale cuprind:

a. eroziuni ale papilei si nisa tuberculoasa

b. stenozari de tije caliceale

c. contururi sterse ale papilelor si calicelor

d. hemicontractura vezicii urinare dinspre rinichiul bolnav

37. In pielonefrita cr. apare:a. rinichi marit in volum cu o diferenta de dimensiuni intre rinichi de cel putin 1.5 cmb.subtierea corticaleic.deformari caliceale in ciuperca, farfurie, maciuca38. Tu renale produc:

a. amputarea calicelor raab. calice alungite, amputatec. calcificari centrale, excentrice,

amorfe39. Patrulaterul Bazy-Moyrand este folosit in diagnosticul:

a. calculilor bazinetalib. calculilor intramurali

40. Fractura a carui linie trece pe linia nazo-zigomo-pterigoidiana este o fracura de tip:

a. Le Fort Ib. Le Fort IIc. Le Fort III

41. In luxatia congenitala de sold:a. nucleul capului femural este situat

in cadranul infero-internb. unghiul dintre planul cavitatii

cotiloide si linia lui Hilgerainer este de peste 30 de grade la un an

c. intreruperea liniei cervico-obturatoare

42. In necroza aseptica de cap femural se observa:

a. interlinia coxo-femurala normala sau largita

b. interlinia coxo-femurala ingustatac. structura neomogena a capului

femurald. cap femural turtit, fragmentat

43. In spondilita tbc. se observa in faza tardiva:

a. pensarea discului intervertebralb. vertebre turtite, deformatec. cifoza angularad. imagini cavitare ale corpului

vertebral44. In rahitismul precoce se observa urmatoarele modificari:

a. demineralizarea accentuata a osuluib. aspect convex al diafizelorc. extremitatile diafizei osului sunt

imprecis delimitate, prezentand calcificari neregulate

45. In osteomul osteid se evidentiaza:a. o zona de osteoliza rotunda

delimitata de scleroza in jurb. o zona de osteoliza cu contur slab

delimitat si reactie periostalac. o zona de osteoliza periferica ce

intrerupe conturul corticalei osoase46. Tu cu mieloplaxe se caracterizeaza prin:

a. zone de osteoliza circumscrisa fara septe

b. zone de osteoliza imprecis delimitata, ce sparge compacta si invadeaza partile moi

c. zona de osteoliza cu septe calcare ce compartimenteza tu cu aspect de bule de sapun

47. In sarcomul osos Ewing apare:a. zone de osteoliza in diafiza cu

reactie periostala neregulata si zone de scleroza

b. zone de osteoliza, cu diafiza suflata cu aspect fusiform iarin periost se formeaza apozitii calcare sub forma de lamele suprapuse paralele cu compacta

c. zone de osteoliza fara reactie periostala

48. In mielomul multiplu zonele de osteoliza se situeaza mai frecvent:a. la nivelul oaselor craniuluib. la nivelul oaselor micic. la nivelul coastelord. la nivelul vertebrelore. la nivelul oaselor bazinului

49. In poliartrita cronica evolutiva apar:a. ingustarea pana la disparitie a

spatiilor articulare carpieneb. reactii periostale la nivelul

falangelor si osteofitec. zone de osteoliza centrala cu

incurbarea falangelor50 In spondilartrita anchilopoetica se observa:

a. aspect de coloana de bambus

b. ingustarea spatiilor discalec. evidentierea a doua coloane opace,

urmand linia pediculilor vertebrali intre carea se intercaleaza o a treia corespunzatoare liniei spinoaselor