Download - Test_v1_2004
Test Radiologie-varianta I13 ianuarie 2004Numele si prenumele________________Grupa____________________________
1.Bronhostenoza prin corpi straini se caracterizeaza prin urmatoarele semne statice:
a. pozitia joasa a diafragmului respectiv
b. deplasarea mediastinului de aceeasi parte
c. scaderea transparentei hemitoracelui respectiv
d. marirea ariei toracice2. Diagnosticul diferential al opacitatilor segmentare include:a. cc pulmonar perifericb. pneumonia bacterianac. tbc miliarad. atelectazia prin obstructie3. Diagnosticul diferential al opacitatilor nodulare solitare (intre 1.5 si 3 mm) include:
a. tuberculomul pulmonarb. infiltratul precoce Assmannc. bronhopneumonia bacterianad. tbc miliara e. caverna plina
4. . Diagnosticul diferential al imaginilor hidro-aerice cuprinde:
a. caverna tbc dupa eliminare partialab. tu. pulmonare benignec. chist hidatic dupa vomicad. fluidotoracee. metastaza pulmonara
5. Stadiul II in pneumoconioza se caracterizeaza prin:
a. opacitati liniare ce ajung pana la periferia campului pulmonar si incep sa apara micronoduli
b. micronoduli in regiunea hilurilor pulmonare generand un aspect de pom inflorit
c. opacitati reticulare bilaterale ce se extind pana la jumatatea campului pulmonar
6. Complexul Ranke este format din:a. afect primarb. tuberculom
c. limfangitad. leziune cazeoasa
7.Complicatiile primoinfectiei tbc cuprind:a. epituberculozab. pleureziec. fistula adeno-bronsica
8. In tuberculoza secundara apare:a. adenopatie mediastino-hilara
frecventb. infiltratele precocec. extensia leziunilor in sens cranio-
caudal, leziunile cele mai severe fiind situate apical
9. Caverna primara tbc:a. se instaleaza pe unul din elementele
complexului primarb. are dinamica viec. produce aparitia in scurt timp a noi
focare de diseminare10. Cancerul apical produce:
a. o opacitate intensa care cuprinde regiunea varfului cu contur neregulat, convexa in jos
b. opacitate in banda cu aspect neregulat care pornesc din regiunea hilului si cuprind varful
c. opacitati nodulare in regiunea varfului
d. osteoliza difuza a arcurilor costale vecine
11. Atelectazia produce o opacitate cu urmatoarele caractere:
a. nesistematizatab. omogena c. aspirativad. neomogena
12. Metastazele nodulare:a. au dimensiuni aproximativ egeleb. au dimensiuni variatec. sin regiunea bazala au dimensiuni
mai mari ca la varfd. conturul poate fi net sau sters
13.In coarctatia de aorta apar:a. aorta ascendenta dilatatab. buton aortic proeminentc. buton aortic stersd. uzurile costalee. hipertrofia ventricolului stg.
14. Arcul inferior drept este dat in mod normal de:
a. atriul stg.b. ventricolul drept c. atriul drept
15. Cardiopatiile congenitale cianogene cuprind:
a. DSAb. Tetralogia Fallotc. Atrezia tricuspidianad. Persistenta de canal arterial Botallo
16. In OAS un ventricol stg ce ocupa si depaseste coloana vertebrala corespunde gradului:
a. I de hipertrofieb. II de hipertrofiec. III de hipertrofie
17. Zonele de studiu ale hipertensiunii pulmonare venoase cuprind:
a. zona intercleidohilarab. zona infrahilarac. zona bazala externa
18. In hipertensiunea pulmonara venoasa de grad mediu apare:
a. aspectul de egalizare a vascularizatiei
b. aspectul de inversare a circulatieic. aparitia liniilor Kerleyd. opacitate in regiunea hilara si
parahilara cu aspect in aripi de fluture, cu contur difuz
19. In stenoza mitrala se poate observa:a. marirea butonului aorticb. bombarea conului si trunchiului
arterei pulmonarec. alungirea arcului inferior stg ce
depaseste linia medio-clavicularad. dublu contur concentric sau
excentric vizibil pe marginea drt. a conturului cardiac
20. In pericardita exudativa apar:a. cresterea diametrului vertical al
corduluib. forma sferica a cordului in decubit c. pedicol vascular largit in decubitd. pedicol vascular ingustat in decubit
21. Anevrismul de crosa aortica produce:a. devierea traheei si esofagului spre
partea dreapta si posteriorb. largirea pedicolului vascular pe
partea drt.c. butonul aoric diminuat
d. pareza de frenic si recurent stg22. Limfogranulomatoza Hodgkin Poate produce:
a. opacitate policiclica bilateralab. opacitate in butoic. opacitate in coloanad. apacitate policiclica unilaterala
23. Abcesul subfrenic se caracterizeaza prin:
a. imagine hidro-aerica subdiafragmatica
b. coborarea hemidiafragmului pe partea afectata
c. hemidiafragm imobil24. Diverticulii de tractiune:
a. sunt situati mai frecvent la la nivelul jonctiunii faringo-esofagiene
b. sunt situati mai frecvent la la nivelul bifurcatiei traheei
c. au la inceput forma de spind. se pot transforma in diverticoli de
pulsiune25. Stenoza esofagiana postcaustica:
a. are aspect de palnie asimetrica, excentrica
b. are aspect de palnie simetrica, concentrica
c. marginile palniei sunt usor bombated. se intinde pe o distanta scurtae. se intinde pe o distanta mai lunga
26. Varicele esofagiene trebuie diferentiate de:
a. bule de aerb. neoplasm vegetant incipientc. contractii tertiare
27. Nisa gastrica benigna:a. este o nisa in reliefb. pliurile mucoasei hipertrofiate nu
ajung la nisac. digul nisei realizeaza un sant cu
versante asimetriced. din fata are aspect de cocarda
28. Semnele radiologice directe de ulcer gastric pe langa nisa sunt:
a. hipersecretia gastricab. rigiditatea segmentarac. semnul degetului aratator sau B-
ului majuscul
d. rectitudinea si retractia micii curburi
29. Aspectele radiologice ale bulbitei cuprind:a. bulbita patatab. bulbita nodularac. tipul liniard. tipul nouros30. In tubarculoza ileo-cecala in stadiul scleros apare:a. ulceratii multiple cu aspect de nise
persistenteb. ileonul terminal “in coarda”c. aspect de ileon “ batut in cuie”d. cec cu aspect de trunchi de con
31. Sindromul rinichiului mic apare in :a. rinichi hipoxicb. rinichiul din pielonefrita acutac. rinichiul nefroscleroticd. rinichiul de staza cr.e. rinichi polichistic
32.Sindromul rinichiului mare apare in:a. rinichiul nefroscleroticb. rinidhiul hidronefroticc. rinichiul din pielonefrita acutad. rinichiul din pielonefrita cr.
33. Rinichiul mut urografic apare in:a. pionefroza b. pielonefrita ac.c. tbcd. stenoza arterei renale
34.Diagnosticul diferential al calculilor radioopaci include:
a. cheag sangvinb. tuberculomul renalc. tu. bazinetalad. calculi biliari
35. Semnele din perioada de stare a tuberculozei renale cuprind:
a. amputarea calicelor sanatoaseb. stenozari de tije calicealec. atonia cailor urinared. lumen ureteral moniliforme. opacitate neomogena a calicelor
36. Semnele incipiente ale tuberculozei renale cuprind:
a. eroziuni ale papilei si nisa tuberculoasa
b. stenozari de tije caliceale
c. contururi sterse ale papilelor si calicelor
d. hemicontractura vezicii urinare dinspre rinichiul bolnav
37. In pielonefrita cr. apare:a. rinichi marit in volum cu o diferenta de dimensiuni intre rinichi de cel putin 1.5 cmb.subtierea corticaleic.deformari caliceale in ciuperca, farfurie, maciuca38. Tu renale produc:
a. amputarea calicelor raab. calice alungite, amputatec. calcificari centrale, excentrice,
amorfe39. Patrulaterul Bazy-Moyrand este folosit in diagnosticul:
a. calculilor bazinetalib. calculilor intramurali
40. Fractura a carui linie trece pe linia nazo-zigomo-pterigoidiana este o fracura de tip:
a. Le Fort Ib. Le Fort IIc. Le Fort III
41. In luxatia congenitala de sold:a. nucleul capului femural este situat
in cadranul infero-internb. unghiul dintre planul cavitatii
cotiloide si linia lui Hilgerainer este de peste 30 de grade la un an
c. intreruperea liniei cervico-obturatoare
42. In necroza aseptica de cap femural se observa:
a. interlinia coxo-femurala normala sau largita
b. interlinia coxo-femurala ingustatac. structura neomogena a capului
femurald. cap femural turtit, fragmentat
43. In spondilita tbc. se observa in faza tardiva:
a. pensarea discului intervertebralb. vertebre turtite, deformatec. cifoza angularad. imagini cavitare ale corpului
vertebral44. In rahitismul precoce se observa urmatoarele modificari:
a. demineralizarea accentuata a osuluib. aspect convex al diafizelorc. extremitatile diafizei osului sunt
imprecis delimitate, prezentand calcificari neregulate
45. In osteomul osteid se evidentiaza:a. o zona de osteoliza rotunda
delimitata de scleroza in jurb. o zona de osteoliza cu contur slab
delimitat si reactie periostalac. o zona de osteoliza periferica ce
intrerupe conturul corticalei osoase46. Tu cu mieloplaxe se caracterizeaza prin:
a. zone de osteoliza circumscrisa fara septe
b. zone de osteoliza imprecis delimitata, ce sparge compacta si invadeaza partile moi
c. zona de osteoliza cu septe calcare ce compartimenteza tu cu aspect de bule de sapun
47. In sarcomul osos Ewing apare:a. zone de osteoliza in diafiza cu
reactie periostala neregulata si zone de scleroza
b. zone de osteoliza, cu diafiza suflata cu aspect fusiform iarin periost se formeaza apozitii calcare sub forma de lamele suprapuse paralele cu compacta
c. zone de osteoliza fara reactie periostala
48. In mielomul multiplu zonele de osteoliza se situeaza mai frecvent:a. la nivelul oaselor craniuluib. la nivelul oaselor micic. la nivelul coastelord. la nivelul vertebrelore. la nivelul oaselor bazinului
49. In poliartrita cronica evolutiva apar:a. ingustarea pana la disparitie a
spatiilor articulare carpieneb. reactii periostale la nivelul
falangelor si osteofitec. zone de osteoliza centrala cu
incurbarea falangelor50 In spondilartrita anchilopoetica se observa:
a. aspect de coloana de bambus
b. ingustarea spatiilor discalec. evidentierea a doua coloane opace,
urmand linia pediculilor vertebrali intre carea se intercaleaza o a treia corespunzatoare liniei spinoaselor