testele raven

7/21/2019 Testele Raven

1/18


2/18

%ri$are"postuleaza structura multipla ($ultifactoriala)a inteligentei, negnd existenta factorului

"g"si implicit structura unitara a inteligentei.

Confruntarile teoretice dintre &pearman si Thurstone, n aparenta contradictorii, se completeaza mai

degraba reciproc. 8le ofera o imagine mai reala n legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei

forme verbala, practica, matematica etc./ de manifestare.4ntroducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale i

permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a "ailitatilor $intale %ri$are") si

explicarea corelatiilor gasite printr-un factor general de gradul ##. Thurstone, spre deosebire de

conceptia lui &pearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea.

9 asemenea +multiplicitate+ a factorului "g" (inteligenta generala) a%are &n teoria inteligentei

fluide si cristalizate a lui R.:. Cattell !', !*", !*(/. 2utorul sustine existenta inteligentei

generale fluide ("gf"), adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura sau

inteligenta de ti% "A" dupa ;.9.


3/18

igura *.

#nteligenta generala si "$asurarea" ei din %unct de vedere al teoriilor lui C. S%ear$an, P.E.

ernon si R.B. Cattell

1.3. Natura

psihologica afactorului

"g"

Primele

tentative de

interpretare

psihologica a

factorului "g"

sunt cuprinse

n teoria energiei $intale Ch. &pearman/. 3actorul specific ("s")corespunde astfel dezvoltarii

organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general ("g")este datorat energiei provenite

din ntregul cortex.

Mai trziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este nlocuita de &pearman

prin teoria %roceselor neogenetice bazata pe> legea &ntelegerii (trairii) e/%erientei %ro%rii7 a

educatiei (stailirii) relatiilor figura 5 2/ si a educatiei corelatelor figura 5 :/. "0" masoara

neogeneza.igura 1

#lustrarea grafica a conce%tiei neogenetice a lui C!. S%ear$an Educatia relatiilor (Proa A) si a

corelatelor (Proa B)

"


4/18

M. Reuchlin !*'/ ncearca sa clarifice natura psihologica a factorului "g"prin teoria o%eratorie

a inteligenteielaborata de $. Piaget/. 4poteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui $.

Piaget ar explica natura psihologica a factorului "g"a fost verificata si confirmata de 3. %angeat

!*!/. 2stfel conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a

testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven n aceste cazuri nu duce la ameliorarea

performantei. 8fectele pozitive ale nvatarii la proba Raven sunt mai evidente la conduitele

operatorii mai dezvoltate mai ales la cele formale/. Capacitatea de transfer pare sa fie n strnsa

legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei.

Rezolvarea corecta a celor "* de itemi Raven colorat/, a celor *6 de itemi Raven necolorat/ si acelor '# de itemi Raven avansat/ cuprinsi n variantele Matricelor Progresive presupune ntelegerea

structurii modelului a 1estaltului/, descoperirea principiilor de aranare a figurilor n interiorul

modelului si evaluarea gradului n care una dintre cele *, respectiv # figuri particulare, asezate sub

model, ar putea completa lacune din model. 2cest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu

inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatia corelatiilor, definitie data de catre Ch.

&pearman factorului "g". 3actorul "g" deci si inteligenta generala, adica analiza/, de integrare

sinteza unui ansamblu de impresii/ si totodata de inventiesau variabilitate combinatorie/.

estul Raven e/a$ineaza deci s%iritul de oservatie, ca%acitatea de a des%rinde, dintr-o structura,

relatiile i$%licite, ca%acitatea de a $entine %e %lan $intal infor$atiile desco%erite ($e$oria de

scurta durata) si ailitatea de a o%era cu ele, &n $od si$ultan, %e $ai $ulte %lanuri. Proa

Raven, deci, este %rin e/celenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dina$ice, te$%era$entale si

$otivationale ale %ersonalitatii.

'


5/18

2. Matricele Progresive Colorate MP (c) seriile ! !# si $

estul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor )?5- ani/, poate contribui la evaluarea

gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea

timpurie a deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi surzi si

hipoacuzici/, la examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire afazie, blbiala, etc./ precumsi a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. ;e asemenea, se utilizeaza la vrstele mai

naintate *)-#) ani/ n scopuri clinice de exemplu, stabilirea determinarii mintale/ si antropologice

studii de antropologie comparata/.

MP (c)examineaza, n general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.

2.1. Pre%entarea testului

estul MP (c)consta din trei serii(A, A si B)de cte 5 matrici. &eriile 2 si : din proba MP

colorat si necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile 2 si : din MP (c)sunt prezentate pe un fond

colorat. &eria 2b nu are corespondent n testul MP &tandard. 3iecare matrice este formata dintr-o

figura sau o succesiune de figuri abstracte. 0n coltul din dreapta os lipseste un fragment, sau unul

din elementele componente ale matricei. &egmentul care lipseste este dat, ntre alte desene, mai mult

sau mai putin asemanatoare, n partea de os a foii, subiectul trebuind sa-l indice.

Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescnda, dar ele se rezolva pe baza aceluiasi

principiu acelorasi principii/, pe care subiectul trebuie sa-l sa le/ descopere.

;atorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina cu

o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare n nsusi cursul parcurgeriiprobelor.

Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond

viu colorat. 0n plus, n afara de prezentarea testului su for$a de caietobiectul studiului de fata/ s-

a creat o varianta n care sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data sub for$a unei

%lansete, iar piesele, ntre care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea avnd loc n mod

practic.

2.2. Principiile care stau la #a%a construirii testului

0n dezvoltarea activitatii intelectuale, $.C. Raven identifica, n urma unor studii experimentale

premergatoare construirii testului, ) stadii sau momente cruciale>

a/ copilul devine capabil, nainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite

nonidentice/ si apoi pe cele similare de cele nesimilare7

)


6/18

b/ ceva mai trziu, el apreciaza corect orientarea figurii att n raport cu propria persoana,

ct si fata de obiectele din cmpul perceptiv7

c/ mai trziu reuseste sa perceapa ca formnd un ntreg o cantitate organizata/ doua sau

mai multe figuri distincte, izolate7

d/ apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile ntregului perceput si sa facadistinctie ntre ceea ce este dat n test si ceea ce trebuie sa adauge el nsusi7

e/ n cele din urma copilul aunge sa compare schimbarile similare n caracteristicile

percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gndire rationare/.

Matricele lacunare (2 / *1) si figurile eligiile (3 / *1) pentru +ntregirea+ matricelor, sunt

construite n scopuri diagnostice diferite. 2cestea pot fi ntelese prin analiza calitativa a ite$ilor (2

/ *1),respectiv a alegerilor corecte si gresite (taelul *, 1 si 2) n raport cu momentele cruciale ale

dezvoltarii intelectuale la copii.

0n partea de sus, n stnga fiecarui tael (*, 1 si 2)sunt prezentate, n ordinea importantei de la

stnga la dreapta/, acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza ntelegerea si rezolvarea

problemelor prezentate n mod succesiv. 9peratia esentiala este subliniata prin mauscule. 0n partea

de os n stnga/ a fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi

alese de subiect pentru completarea matricelor. 3igurile sunt ordonate n ) grupe tipuri/, iar n

interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele "A - 4"),

alegerile concrete (notate cu "5")formeaza cea de-a cincia categorie.

0n partea de sus n dreapta/ a fiecarui tabel sunt calificate cu litere/ cele * figuri eligibile si prinaceasta se arata si greseala de rationare, de gndire n cazul alegerilor inadecvate. ;in partea de os

n dreapta/ a fiecarui tabel se poate aflafrecventa celor ** ti%uri de alegeri ("A - 5")n fiecare

serie(A, A si B).

*


7/18

aelul nu$arul *

Seria A - 6ntelegerea identitatii si a sc!i$arilor %roduse &n interiorul $atricelor continue

&uccesiunea

matricelor'rdinea (sistemul) si natura pro#lemelor care tre#uie re%olvate !legeri posi#ile

1 2 3 *

1Completarea matricelor simple continue prin +ntelegerea

deose#irii asemanarii si identitatiia # , # -


/'&/$0R00 si identitatiia a a s , a


deose#irii !&/MNR00 identitatii, a - a a a

Completarea matricelor simple continue prin +ntelegerea

deose#irii !&/MNR00 identitatii# , - - # #

Completarea matricelor simple continue prin +ntelegereadeose#irii !&/MNR00 identitatii

- c # - - ,

*Completarea matricelor simple continue prin +ntelegerea

deose#irii asemanarii orientarii identitatiii - , # # i-

Completarea matricelor simple continue prin +ntelegerea

deose#irii asemanarii formarii estaltului tendintei de

+nchidere

- - # e - ,


deose#irii asemanarii formarii estaltuluig , f - c h

5

Completarea matricelor +ntro singura directie cu schim#ari

progresive +n doua directii prin +ntelegerea deose#irii

asemanarii orientarii identitatii

, # # # -c i

16



asemanarii orientarii

# i , # -c -c

11



asemanarii formarii estaltului tendinte de +nchidere

- c g -, h #

12


progresive +n doua directii prin +ntelegerea asemanarii

orientarii si educatiei de corelate

- -c i g , h

(


8/18

7elul alegerilor 8ipul si natura figurilor eligi#ile 7recventa dupa po%itie

1 2 3 *

a Deosebire 7igura nu contine nici un fel de model 1 3 1 2 1 2 Deosebire 7igura aleasa este total inadecvata 3 1 3 3 2

c Identificareaneadecvata

7igura cuprinde elemente inadecvate sidistorsiuni

1 1

d Identificarea

neadecvata

7igura com#ina (uneste) elementele +n

mod inadecvat

e Identificarea

neadecvata

7igura este +nsusi modelul sau

-umatatea din el cu care se completea%a

lacuna

1

f Repetarea

matricei

7igura este identica cu partea din

matrice care se gaseste deasupra si +n

st9nga lacunei

1

g Repetarea

matricei


matrice care se gaseste deasupra lacunei1 1 1

!

Repetarea

matricei


matrice care se gaseste la st9nga lacunei1 2

i Corelatie

incompleta7igura are orientare gresita 1 1 1 2

7 Corelatie

incompleta

7igura se +ncadrea%a corect +n matrice

dar completarea este partiala

3 3 3 3 2

/ Figura

adecvata

7igura completea%a matricea at9t pe

ori%ontala c9t si pe verticala2 2 2 2 2 2

#


9/18

aelul nu$arul 1

Seria A - 6ntelegerea figurilor discontinue (se%arate) ca si &ntreguri legate s%atial

&uccesiunea

matricelor'rdinea (sistemul) si natura pro#lemelor care tre#uie re%olvate!legeri posi#ile

1 2 3 *

1Completarea matricelor discontinue (separate) implica

perceperea deose#irii !&/MNR00 identitatii# - - , # #

2

Completarea matricelor discontinue (separate) implica

perceperea deose#irii !&/MNR00 'R0/N8R00

identitatii

# ec # i , c


perceperea asemanarii orientarii identitatii, c c c i -

Completarea matricelor discontinue (separate) implica +ntelegerea faptului ca cele trei figuri sunt

elemente independente ale unui +ntreg care se completea%a cu un al patrulea element prin

sesi%area:

deose#irii &0M/8R0/0 ;NC


10/18

7elul alegerilor 8ipul si natura figurilor eligi#ile7recventa dupa

po%itie

1 2 3 *

a Deosebire 7igura nu contine nici un fel de model

Deosebire 7igura aleasa este total inadecvata 2 2 2 2 2 2

c Identificarea

neadecvata

7igura cuprinde elemente inadecvate si

distorsiuni2 1 2 1 3

d Identificarea

neadecvata

7igura com#ina (uneste) elementele +n mod

inadecvat1

e Identificarea

neadecvata

7igura este +nsusi modelul sau -umatatea din

el cu care se completea%a lacuna2 2 1 2 2 1

f Repetarea

matricei

7igura este identica cu partea din matrice

care se gaseste deasupra si +n st9nga lacunei1 1 2 1 1

g Repetarea

matricei


care se gaseste deasupra lacunei2 3 2 1

! Repetarea

matricei


care se gaseste la st9nga lacunei1 2 3 1

# Corelatie incom-

pleta

7igura are orientare gresita 1 2

7 Corelatie incom-

pleta

7igura se +ncadrea%a corect +n matrice dar

completarea este partiala

1 1 2

/ Figura adecvata 7igura completea%a matricea at9t pe

ori%ontala c9t si pe verticala

2 2 2 2 2 2

6


11/18

aelul nu$arul 2

Seria B - 6ntelegerea sc!i$arilor ase$anatoare (analoge) ale figurilor legate &n $od s%atial si

logic

&uccesiuneamatricelor

'rdinea (sistemul) si natura pro#lemelor care tre#uie re%olvate !legeri posi#ile

1 2 3 *


perceperea deose#irii asemanarii identitatii# , # # # #


perceperea deose#irii asemanarii identitatii# c c c a- ,

3

Perceperea celor trei figuri ca si un +ntreg care se completea%a

prin +ntelegerea asemanarii &0M/8R0/0 s0 'R0/N8R00

partii care lipseste

, c - ch f e


prin +ntelegerea asemanarii &0M/8R0/0 s0 'R0/N8R00


- , e g ec h


prin +ntelegerea asemanarii !&0M/8R0/0 s0 'R0/N8R00


, # h f g #

*

9ndirea (rationare) "concreta" coerenta sinte%a analogiilor

spatiale prin +ntelegerea &C


12/18

11

9ndirea (rationarea) a#stracta "discontinua" implica

+ntelegerea analogiilor logice prin perceperea &C/R00 unei

caracteristici date dintro figura modificata

d h g , d f

12

9ndirea (rationarea) a#stracta "discontinua" implica

+ntelegerea analogiilor logice prin perceperea >$=/0

&C/R0 din caracteristicile date ale figurii

- g h - , f

5


13/18

7elul alegerilor 8ipul si natura figurilor eligi#ile7recventa dupa

po%itie

1 2 3 *

a Deosebire 7igura nu contine nici un fel de model 1

Deosebire 7igura aleasa este total inadecvata 2 1 1 1 1 2

c Identificarea

neadecvata

7igura cuprinde elemente inadecvate si

distorsiuni1 3 2 2

d Identificarea

neadecvata

7igura com#ina (uneste) elementele +n mod

inadecvat1 2 1

e Identificarea

neadecvata

7igura este +nsusi modelul sau -umatatea din

el cu care se completea%a lacuna1 1 1

f Repetarea matri-

cei


care se gaseste deasupra si +n st9nga lacunei1 1 1

g Repetarea matri-

cei


care se gaseste deasupra lacunei

! Repetarea matri-

cei


care se gaseste la st9nga lacunei2 2 2 1 1 1

i Corelatie incom-

pleta7igura are orientare gresita 1 1 1

7 Corelatie incom-

pleta

7igura se +ncadrea%a corect +n matrice dar

completarea este partiala2 1 2 3

/ Figura adecvata7igura completea%a matricea at9t pe

ori%ontala c9t si pe verticala 2 2 2 2 2 2

"


14/18

TestulMP (c)este destinat sa evalueze, n primul rnd claritatea ca%acitatii de oservatie, gndirea

clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a %ersoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate n mod

satisfacator n vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. 8le indica doar unde, n ce si

eventual de ce esueaza subiectul. 1radul de ncredere al concluziilor desprinse n urma analizei

greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. 2nalizagreselilor are o semnificatie psihologica mai redusa n cazurile n care se greseste n prea putine sau

n prea multe alegeri, fata de acele cazuri n care circa umatate din raspunsuri ntr-un fel sau altul

sunt gresite, adica cota totala variaza &ntre *8 si 19 de %uncte.

2.3. 0nstructiunile de aplicare

;upa cum afirma 4.


15/18

fiecare dintre cele * figuri asezate sub model/ co$%leteaza e/act acest gol i se arata lacuna din

model/, se %otriveste aici. Aceasta, care are nu$arul * are aceeasi for$a, dar desenul nu este

%otrivit. 6n figura 1, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. igura a 3-a este

a%roa%e %otrivita, dar aici i se arata partea alba a figurii/ este gresita. - A83ara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului "Priveste foarte atent $odelul"i

se arata tragnd degetul mare peste model/. "Aceasta este figura corecta =";aca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea.

;aca nsa subiectul are ndoieli si de data aceasta, psihologul continua> "Dar care este cea

corecta ="3igura indicata la aceasta ntrebare se considera decizia finala a subiectului.

%a itemulA8se procedeaza ntocmai ca si laA>.

;e laA* la A8psihologul poate reveni oricnd, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina,

stimulndu-l pe subiect la o noua ncercare. ;aca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A*-

A8,examinarea se ntrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta cu piese mobile/ a testului

Raven colorat. ;aca nsa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu

A3.

A3- A*1"Priveste atent $odelul ; Care se %otriveste aicii se arata lacuna din model/din aceste

figurii se arata cele * figuri/ = ii atent, nu$ai una este corecta. Care este aceea = S-o arati

nu$ai atunci c?nd esti sigur ca ai gasit-o %e cea corecta.".

)


16/18

%a itemii urmatori se da aceeasi instructie, n masura n care ea este necesara. ;aca examinatorul

repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. ;in acest motiv, instructia, n cazurile

n care copilul este atent si ntelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.

Seriile A si B.

A*- A8 %aA*, psihologul arata pe rnd cele trei figuri ale modelului si n cele din urma lacuna>"ezi cu$ $erg = Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea = ii atent ; :ita-te %e r?nd la

fiecare. "Priveste atent $odelul i se arata pe rnd figurile

modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata/. ii atent, nu$ai o singura figura

co$%leteaza corect $odeluli se arata pe rnd fiecare figura/. Care este aceea =2ceasta instructie

se va da si la sarcinile urmatoare, n masura n care ea este necesara.

%a seria B, se da aceeasi instructie ca si la A3. 2tentia copilului trebuie orientata asupra modelului

matricei/ care urmeaza sa fie completata. &e subliniaza ca din cele * figuri prezentate sub model,doar una singura este adecvata, invitndu-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea

dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta.

Cei "* de itemi se rezolva fara ntrerupere n ordinea prevazuta n test, de la nceputul seriei Apna

la sfrsitul seriei B. #nstructia standardizata este diri7area $a/i$a de care %oate eneficia

suiectul.


17/18

sau mai multe pagini, +sarind+ peste itemi/ si corectitudinea nsemnarii alegerilor numarul figurii

alese sa fie introdus la locul potrivit n fisa de cotare. Maoritatea copiilor cu C @ ani realizeaza

corect aceasta sarcina. 2stfel, de la C @ anitestul poate fi aplicat colectiv, n conditiile unei

supravegheri atente.

;aca testulMP (c)este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat n mod individual, lavrsta de # ani, se poate trece n continuare la seriile C, D,iar ncepnd de la ! ani la seriile C, D, E

ale Matricelor Progresive Standard.0n aceste cazuri, performanta cota partiala/ de la seria Anu

se considera n calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul

Ravenului necolorat.

Pentru examinarea colectiva a copiilor cu C @ * ani, se recomanda aplicarea Matricelor

Progresive Standard. ;aca subiectul nscrie mai multe cifre ntr-o singura rubrica a fisei de raspuns,

n cazul administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa +stearga+ sa taie cu

creionul/ si sa ramna doar o singura cifra n rubrica. ;aca notarea mai multor cifre se observa

numai dupa ncheierea examenului, se considera ca si ras%uns corect ulti$a cifra (cifra de la

e/tre$a drea%ta),indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.

2.. Cotarea raspunsurilor

Raspunsurile alegerile/ corecte sunt indicate n tabelul numarul '.

aelul nu$arul >

0rila de corectie a Matricelor Progresive Color

0temul

&eria

1 2 3 * 4 5 16 11 12

A 4 5 ! # ! # 4 5A 4 5 ! # 4 # 5 !B ! ! # 5 4 # 4 5

Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicareagrilei de cotarepeste foaia de raspunsuri n care

sunt consemnate alegerile facute de catre subiect/. &e acorda punct pentru fiecare raspuns corect.

Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. 8a serveste ca punct de

plecare pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de

dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.

&e observa deci ca performanta subiectului laMP (c),ca si la maoritatea testelor, este exprimata

numeric si direct, sub forma de cota ruta numarul raspunsurilor corecte/. 9 cota bruta nsa,

obtinuta la un test psihologic, prin ea nsasi nu are semnificatie. 8a trebuie interpretata n comparatie(


18/18

cu un standard (etalon) al rezultatelor. ;iferentele si scorurile brute, n general, nu reprezinta

+distante reale+ distante adevarate/ ntre subiecti. ;in acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect

la MP (c)trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta

grupul de vrsta din care face parte subiectul/ examinat n vederea etalonarii testului.

#

testele raven

Documents