raven color

1. Matricele Progresive Raven1.1. Consideratii generale

Matricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata pentru examinarea inteligentei generale.

Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt în strânsa legatura cu inteligenta generala, adica sunt foarte "saturate" în inteligenta. Prin "masurarea" performantelor unor astfel de functii puternic saturate în inteligenta, se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi teste de inteligenta, care sa nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe omogene.

Testul "Matricelor Progresive Standard" (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D si E,elaborat în 1938 de J.C. Raven în colaborare cu L.S. Penrose, revizuit în 1947 si 1956, este un test omogen de inteligenta generala. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D si E) sunt construite astfel încât sa "acopere" nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitatilor mintale si sa fie aplicabile la toate vârstele (copii, adulti, batrâni), indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate sau conditie fizica.

În 1947 J.C. Raven construieste "Matricele Progresive Colorate" (The Coloured Progresive Matrices, set A, Ab and B), publicate în 1949, revizuite în 1956, destinate examinarii inteligentei generale a copiilor (între 5 ani si jumatate si 11 ani) si batrânilor (între 65 si 85 de ani).

În practica examinarii inteligentei generale a aparut însa necesitatea elaborarii unui test fidel si sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, în vederea stabilirii diferentelor interindividuale între persoane cu aptitudini superioare. Testul "Matricele Progresive Avansate" (Advanced Progresive Matrices, set I, II) elaborat de catre Raven (1941-1943, revizuit în colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii în 1947 si numai seria a II-a în 1962), serveste acestui scop practic si poate fi aplicat începând de la vârsta de 11 ani.

1.2. Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")

Inteligenta generala, sugerata de catre F. Galton (1869), masurata si teoretizata pentru prima data în 1904 de catre Ch. Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este contestata de L.L. Thurstone (1938) care în urma identificarii "abilitatilor mintale primare"postuleaza structura multipla (multifactoriala) a inteligentei, negând existenta factorului "g" si implicit structura unitara a inteligentei.

Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, în aparenta contradictorii, se completeaza mai degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala în legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei forme (verbala, practica, matematica etc.) de manifestare.

Introducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale îi permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a "abilitatilor mintale primare") si explicarea corelatiilor gasite printr-un factor general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de conceptia lui Spearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea.

O asemenea "multiplicitate" a factorului "g" (inteligenta generala) apare în teoria inteligentei fluide si cristalizate a lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul sustine existenta inteligentei generale fluide ("gf"), adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip "A" dupa D.O. Hebb) si a inteligentei generale cristalizate ("gc"), care este produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative, modelatoare (inteligenta "B" dupa Hebb).

Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramâne la acest nivel pâna la circa 20 de ani si scade în mod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de "gf", "gc" are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 de ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramâne la nivelul atins pe toata durata vârstei adulte (chiar si pâna la 65 de ani).

Performantele la testul Raven se schimba foarte mult în functie de vârsta subiectului, întrucât reusita la testul Raven este conditionata în primul rând de inteligenta generala fluida.

Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P.E. Vernon (1950), sub influenta lui Ch. Spearman si C. Burt, ne sugereaza, pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala plecând mai ales de la factorul major de grup "K:m". Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofera imaginea "totala" a inteligentei generale a subiectulu 20220v2122u i. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomanda asocierea Matricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D si E) cu scara de vocabular Mill Hill si a Matricelor Progresive Colorate (seriile A,

Ab si B) cu scara de vocabular Crichten. Scarile Mill Hill si Crichten fiind teste verbale de inteligenta generala

abordeaza factorul "g" plecând mai ales de la factorul major de grup"V:ed"[1] (figura 1)

Figura 1.

Inteligenta generala si "masurarea" ei din punct de vedere al teoriilor lui C. Spearman, P.E. Vernon si R.B. Cattell

1.3. Natura psihologica a factorului "g"

Primele tentative de interpretare psihologica a factorului "g" sunt cuprinse în teoria energiei mintale (Ch. Spearman). Factorul specific ("s") corespunde astfel dezvoltarii organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general ("g") este datorat energiei provenite din întregul cortex.

Mai târziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este înlocuita de Spearman prin teoria proceselor neogenetice bazata pe: legea întelegerii (trairii) experientei proprii; a educatiei (stabilirii) relatiilor (figura 2 A) si a educatiei corelatelor (figura 2 B). "G" masoara neogeneza.

Figura 2

Ilustrarea grafica a conceptiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educatia relatiilor (Proba A) si a corelatelor (Proba B)

http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Matricele-Progresive2322021223.php#_ftn1

M. Reuchlin (1964) încearca sa clarifice natura psihologica a factorului "g" prin teoria operatorie a inteligentei (elaborata de J. Piaget). Ipoteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui J. Piaget ar explica natura psihologica a factorului "g" a fost verificata si confirmata de F. Langeat (1969). Astfel conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven în aceste cazuri nu duce la ameliorarea performantei. Efectele pozitive ale învatarii la proba Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele formale). Capacitatea de transfer pare sa fie în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei.

Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat), a celor 60 de itemi (Raven necolorat) si a celor 48 de itemi (Raven avansat) cuprinsi în variantele Matricelor Progresive presupune întelegerea structurii modelului (a Gestaltului), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor în interiorul modelului si evaluarea gradului în care una dintre cele 6, respectiv 8 figuri particulare, asezate sub model, ar putea completa lacune din model. Acest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatia corelatiilor, definitie data de catre Ch. Spearman factorului "g". Factorul "g" (deci si inteligenta generala, adica analiza), de integrare (sinteza unui ansamblu de impresii) si totodata de inventie (sau variabilitate combinatorie).

Testul Raven examineaza deci spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura, relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, în mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven, deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale personalitatii.

2. Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B

Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani), poate contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, bâlbâiala, etc.) precum si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. De asemenea, se utilizeaza la vârstele mai înaintate (65-85 ani) în scopuri clinice (de exemplu, stabilirea determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie comparata).

MP (c) examineaza, în general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.

2.1. Prezentarea testului

Testul MP (c) consta din trei serii (A, Ab si B) de câte 12 matrici. Seriile A si B din proba MP colorat si necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile A si B din MP (c)sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent în testul MP Standard. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. În coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din elementele componente ale matricei. Segmentul care lipseste este dat, între alte desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, în partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l indice.

Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescânda, dar ele se rezolva pe baza aceluiasi principiu (acelorasi principii), pe care subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere.

Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul întelege sarcina cu o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare în însusi cursul parcurgerii probelor.

Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. În plus, în afara de prezentarea testului sub forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-a creat o varianta în care sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data sub forma unei plansete, iar piesele, între care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea având loc în mod practic.

2.2. Principiile care stau la baza construirii testului

În dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, în urma unor studii experimentale premergatoare construirii testului, 5 stadii sau momente cruciale:

a) copilul devine capabil, înainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite (nonidentice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare;

b) ceva mai târziu, el apreciaza corect orientarea figurii atât în raport cu propria persoana, cât si fata de obiectele din câmpul perceptiv;

c) mai târziu reuseste sa perceapa ca formând un întreg (o cantitate organizata) doua sau mai multe figuri distincte, izolate;

d) apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile întregului perceput si sa faca distinctie între ceea ce este dat în test si ceea ce trebuie sa adauge el însusi;

e) în cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare în caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gândire (rationare).

Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru "întregirea" matricelor, sunt construite în scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi întelese prinanaliza calitativa a itemilor (3 x 12), respectiv a alegerilor corecte si gresite (tabelul 1, 2 si 3) în raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii.

În partea de sus, în stânga fiecarui tabel (1, 2 si 3) sunt prezentate, în ordinea importantei (de la stânga la dreapta), acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza întelegerea si rezolvarea problemelor prezentate în mod succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. În partea de jos (în stânga) a fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. Figurile sunt ordonate în 5 grupe (tipuri), iar în interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele "A - J"), alegerile concrete (notate cu "X") formeaza cea de-a cincia categorie.

În partea de sus (în dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare, de gândire în cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (în dreapta) a fiecarui tabel se poate afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri ("A - X") în fiecare serie (A, Ab si B).

Tabelul numarul 1

Seria A - Întelegerea identitatii si a schimbarilor produse în interiorul matricelor continue

Succesiunea matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Alegeri posibile

1 2 3 4 5 6

1Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, asemanarii si identitatii

a b x b j

2 Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea DEOSEBIRII si identitatii

a a a s x a

3 Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identitatii

x a j a a a


b x j j b b


j c b j j x

6 Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii

i j x b b ij

7Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendintei de închidere

j j b e j x

8 Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului,

g x f j c h

9Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii

x b b b jc i

10Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii

b i x b jc jc

11Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendinte de închidere

j c g jx h b

12Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea asemanarii, orientarii si educatiei de corelate

j jc i g x h

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibileFrecventa dupa

pozitie

1 2 3 4 5 6

a DeosebireFigura nu contine nici un fel de model 1 3 1 2 1 2

b Deosebire Figura aleasa este total inadecvata 3 1 4 3 3 2

cIdentificarea neadecvata

Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni 1 1

dIdentificarea neadecvata

Figura combina (uneste) elementele în mod inadecvat

eIdentificarea neadecvata

Figura este însusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna

1

fRepetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si în stânga lacunei

1

gRepetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei

1 1 1

h

Repetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stânga lacunei

1 2

iCorelatie

incompletaFigura are orientare gresita 1 1 1 2

jCorelatie

incompleta

Figura se încadreaza corect în matrice, dar completarea este partiala

4 3 3 3 3 2

xFigura

adecvataFigura completeaza matricea atât pe orizontala, cât si pe verticala 2 2 2 2 2 2

Tabelul numarul 2

Seria Ab - Întelegerea figurilor discontinue (separate) ca si întreguri legate spatial



Alegeri posibile

1 2 3 4 5 6

1Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identitatii

b j j x b b

2Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMĂNĂRII, ORIENTĂRII, identitatii

b ec b i x c

3 Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea asemanarii, orientarii, identitatii

x c c c i j

Completarea matricelor discontinue (separate) implica întelegerea faptului ca cele trei figuri sunt elemente independente ale unui întreg care se completeaza cu un al patrulea

element prin sesizarea:

4 deosebirii, SIMETRIEI ÎNCHISE si orientarii partii care lipseste

g e b h b x

5 deosebirii, SIMETRIEI ÎNCHISE si orientarii partii care lipseste

f x g b e h

6 ASIMETRIEI închise si orientarii partii care lipseste x g f ei h e

7 deosebirii, simetriei DESCHISE si orientarii partii care lipseste

e g x b h c

8 asimetriei închise, SCHIMBĂRII si orientarii partii care lipseste

c g ec x f c

9 simetriei deschise, SCHIMBĂRII si orientarii partii care lipseste

e f g d h x

10 simetriei deschise si orientarii partii care lipseste cb b x f e g

11 simetriei închise si orientarii OBLICE a partii care lipseste

h bc f e x bd

12ASIMETRIEI DESCHISE, schimbarii si orientarii partii care lipseste g x c h i j

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibileFrecventa

dupa pozitie

1 2 3 4 5 6

a Deosebire Figura nu contine nici un fel de model



Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni 2 1 2 1 3


Figura combina (uneste) elementele în mod inadecvat 1



2 2 1 2 2 1

fRepetarea matricei


1 1 2 1 1

gRepetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei 2 3 2 1

hRepetarea matricei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stânga lacunei 1 2 3 1

I Corelatie incompleta

Figura are orientare gresita 1 2

j Corelatie incompleta

Figura se încadreaza corect în matrice, dar completarea este partiala

1 1 2

x Figura adecvata

Figura completeaza matricea atât pe orizontala, cât si pe verticala

2 2 2 2 2 2

Tabelul numarul 3

Seria B - Întelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor legate în mod spatial si logic



Alegeri posibile

1 2 3 4 5 6

1Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii

b x b b b b

2 Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii

b c c c aj x

3Perceperea celor trei figuri ca si un întreg care se completeaza prin întelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTĂRII partii care lipseste

x c j ch f e

4Perceperea celor trei figuri ca si un întreg care se completeaza prin întelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTĂRII partii care lipseste

j x e g ec h

5Perceperea celor trei figuri ca si un întreg care se completeaza prin întelegerea asemanarii, ASIMETRIEI sI ORIENTĂRII partii care lipseste

x b h f g b

6Gândirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste

h j x g i d


h g c j x i

8Gândirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea schimbarii asimetrice în figura MODIFICATĂ

ch i f h g x


g c j x h fc

10Gândirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica întelegerea analogiilor logice prin perceperea ADĂUGĂRII unei caracteristici date la o figura modificata

g h x j d f

11Gândirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica întelegerea analogiilor logice prin perceperea SCĂDERII unei caracteristici date dintr-o figura modificata

d h g x d f

12Gândirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica întelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI SCĂDERI din caracteristicile date ale figurii

j g h j x f

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibileFrecventa

dupa pozitie

1 2 3 4 5 6

a Deosebire Figura nu contine nici un fel de model 1



Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni 1 3 2 2


Figura combina (uneste) elementele în mod inadecvat 1 2 1



1 1 1

fRepetarea matri-

cei


1 1 1 4

gRepetarea matri-

ceiFigura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei

hRepetarea matri-

ceiFigura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stânga lacunei 2 2 2 1 1 1

iCorelatie incom-

pletaFigura are orientare gresita 1 1 1

jCorelatie incom-

pletaFigura se încadreaza corect în matrice, dar completarea este partiala 2 1 2 3

x Figura adecvataFigura completeaza matricea atât pe orizontala, cât si pe verticala 2 2 2 2 2 2

Testul MP (c) este destinat sa evalueze, în primul rând claritatea capacitatii de observatie, gândirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate în mod satisfacator în vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, în ce si eventual de ce esueaza subiectul. Gradul de încredere al concluziilor desprinse în urma analizei greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa în cazurile în care se greseste în prea putine sau în prea multe alegeri, fata de acele cazuri în care circa jumatate din raspunsuri într-un fel sau altul sunt gresite, adica cota totala variaza între 15 si 27 de puncte.

2.3. Instructiunile de aplicare

Dupa cum afirma I. Holban, în aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice de durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi grabiti, de multe ori superficiali sau neglijenti. Dealtfel, în aceste manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam într-un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului în sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba.

Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza în mod corect modelul.

Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai câstigarea copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de seriozitate etc.)

În cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea "sa vada" rezultatul încadrarii figurii alese în matricea lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului.

Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea lacunei din matrice.

Seria A. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza în fata subiectului caietul deschis la itemul A1. "Uita-te aici"! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseste o bucata. (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. În figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape potrivita, dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata care este cea corecta.

Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pâna când subiectul va întelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata.

A2 - A3: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi" În cazul în care subiectul greseste, psihologul poate relua A1 demonstrând din nou sarcina, dupa care revine laA2. Daca subiectul rezolva corect A2 se trece la A3, cu aceleasi instructiuni ca si la A2.

A4 - A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: "Priveste foarte atent modelul" (i se arata tragând degetul mare peste model). Numai una se potriveste total. Mai întâi sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica, care se potriveste aici (i se arata lacuna din model). Dupa ce copilul a ales una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si lacuna din model). Daca subiectul raspunde afirmativ ("da"), psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-si schimbe alegerea, psihologul va spune: "Bine, arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta."

Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul întreaba: "Aceasta este figura corecta ?" Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea. Daca însa subiectul are îndoieli si de data aceasta, psihologul continua: "Dar care este cea corecta ?" Figura indicata la aceasta întrebare se considera decizia finala a subiectului.

La itemul A5 se procedeaza întocmai ca si la A4.

De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricând, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulându-l pe subiect la o noua încercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se întrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca însa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu A6.

A6 - A12: "Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna din model) din aceste figuri (i se arata cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai atunci când esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.".

La itemii urmatori se da aceeasi instructie, în masura în care ea este necesara. Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, în cazurile în care copilul este atent si întelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.

Seriile Ab si B.

Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arata pe rând cele trei figuri ale modelului si în cele din urma lacuna: "Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rând la fiecare. Numai una se potriveste. Care este aceea ?"

De la Ab1 la AB5, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca alegerea este corecta sau nu, psihologul întreaba: "Aceasta este figura care încheie bine ? (corect) modelul (i se arata figura aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai înainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul aprobând raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca însa copilul doreste sa-si schimbe parerea, psihologul procedeaza întocmai ca si la seriile A. El va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul în cele din urma.

Ab6 - Ab12: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie întrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar urmatoarele: "Priveste atent modelul (i se arata pe rând figurile modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata). Fii atent, numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata pe rând fiecare figura). Care este aceea ? Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare, în masura în care ea este necesara.

La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A6. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului ( matricei) care urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singura este adecvata, invitându-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta.

Cei 36 de itemi se rezolva fara întrerupere în ordinea prevazuta în test, de la începutul seriei A pâna la sfârsitul seriei B. Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate. Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza.

Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect.

Psihologul noteaza în fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect. Este recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului în situatia de examinare (inclusiv cele verbale).

Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei însisi alegerile în fisa de raspuns. În aceste cazuri, examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu întoarca doua sau mai multe pagini, "sarind" peste itemi) si corectitudinea însemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit în fisa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta sarcina. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, în conditiile unei supravegheri atente.

Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat în mod individual, la vârsta de 8 ani, se poate trece în continuare la seriile C, D, iar începând de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard. În aceste cazuri, performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera în calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat.

Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda aplicarea Matricelor Progresive Standard. Daca subiectul înscrie mai multe cifre într-o singura rubrica a fisei de raspuns, în cazul administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa ramâna doar o singura cifra în rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa încheierea examenului, se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra de la extrema dreapta), indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.

2.4. Cotarea raspunsurilor

Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate în tabelul numarul 4.

Tabelul numarul 4

Grila de corectie a Matricelor Progresive Color

Itemul

Seria

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5

Ab 4 5 1 6 2 1 3 4 6 3 5 2

B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5

Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri (în care sunt consemnate alegerile facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.

Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la majoritatea testelor, este exprimata numeric si direct, sub forma de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta însa, obtinuta la un test psihologic, prin ea însasi nu are semnificatie. Ea trebuie interpretata în comparatie cu un standard (etalon) al rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, în general, nu reprezinta "distante reale" (distante adevarate) între subiecti. Din acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c)trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de vârsta din care face parte subiectul) examinat în vederea etalonarii testului.

2.5. Interpretarea rezultatelor2.5.1. Interpretarea cantitativa

Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta în raportarea performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.

Tabelul numarul 5

MP (c) Raven - Etalon I (România) realizat de catre C. Zaharnic si colaboratorii în 1974

CentileScoruri (cote)

6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani

100 23 26 28 28 3390 20 24 26 27 2980 18 21 24 24 2870 17 19 22 23 2660 16 17 20 22 2550 15 16 18 21 2440 15 15 17 19 2230 14 14 16 17 2020 12 13 15 16 1710 11 12 14 15 16

Tabelul numarul 6

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Centile

Scoruri (cote)

51/2 ani

6 ani

61/2 ani

7 ani

71/2 ani

8 ani

81/2 ani

9 ani

91/2 ani

10 ani

101/2ani

11 ani

95 19 21 23 24 25 26 28 30 32 32 33 35

90 17 20 21 22 23 24 26 28 31 31 31 34

75 15 17 18 19 20 21 23 26 28 28 29 31

50 14 15 15 16 17 18 20 22 24 24 26 28

25 12 13 14 14 15 16 17 19 21 22 22 24

10 - 12 12 13 14 15 15 16 18 20 20 21

5 - - - 12 12 13 14 15 16 17 17 17

Prezentam în continuare alte doua etaloane, pentru vârstele de 5 ani si jumatate - 11 ani (tabelul numarul 6) si 65 - 85 ani (tabelul numarul 7) elaborate de catre J. C. Raven pentru populatia engleza. Aceste etaloane straine nu pot fi utilizate decât în mod orientativ, pentru populatia din România.

Tabelul numarul 7

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

CentileScoruri (în cote) la vârsta medie (în ani) de:

65 70 75 80 85

95 33 31 30 29 28

90 30 29 28 26 25

75 28 26 24 23 21

50 24 22 20 18 16

25 18 17 16 14 12

10 14 13 12 11 10

5 12 11 11 10 -

Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate în 5 grade (nivele) diferite de inteligenta:

Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de vârsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.

Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75.

Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90.

Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza între centilele 25 si 75.

Gradul III +: performanta depaseste centilul 50.

Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50.

Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste centilul 25.

Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10.

Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.

Întrucât reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale, J.C. Raven recomanda studierea eventualelor discrepante "abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute la seriile A, Ab si B. Cu ajutorul tabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate.

De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7, atunci discrepantele sunt: -1; 0; +1. Sau, daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12, Ab = 8, B = 5, discrepantele sunt: +2; -1; -1.

Tabelul numarul 8

Compozitia normala a scorului

Scorul

Partial

la scorul total de:

asteptat

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

A 5 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 101010111111111111111212

Ab 3 3 3 3 4 4 4 5 6 6 7 7 8 8 8 9 9 101010101011111112

B 2 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 1010111111

2.5.2. Interpretarea calitativa a performantei

Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde în primul rând de operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate emotionala, angajarea eu-lui în rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final în raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat în situatia de examinare).

Prezentam în continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex femeiesc). Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea învatatoarei.

În timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz; abandonarea frecventa a sarcinii; întelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate transforma în autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea prin asociatii spontane, întâmplatoare, nu constientizeaza si nu traieste insuccesul.

Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2);

Discrepantele = +1, -1, 0;

Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care în cele mai multe cazuri: repeta în mod stereotip figura gresita; identifica în mod inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate; greseste în mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc.

Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienta mintala. Informatiile diagnostice furnizate de MP (c) desi sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramâne ipotetic pâna la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc.), ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice.

În continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene (de conservare a cantitatii).

Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55; CotaPiaget =Q1) concordante atesta debilitatea mintala accentuata, la limita imbecilitatii a subiectului. Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate, de neanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile cele mai mari le întâmpina în sesizarea asemanarilor perceptive. Subprobele cuprinse în scara Binet - Simon la VM de 5 si 6 ani, sunt sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului. T.I. nu conserva cantitatile; nu poate compara doua multimi concrete compuse din câte 6 elemente; utilizeaza doar izolat termenii "mult" si "putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai putin".

Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare.

2.6. Calitati psihometrice ale MP (c)

În urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a validitatii concurente (comparate), autorul testului ajunge la rezultate bune (tabelul numarul 9), care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei MP (colorat).

Tabelul numarul 9

Comparatii între MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9 ani

Testul MP(c) Terman - Merrill Crichton MP(c) 0,80 ± 0,5 0,66 ± 0,06 0,65 ± 0,07Terman - Merrill - 0,90 ± 0,02 0,83 ± 0,04Crichton - - 0,95 ± 0,02

raven color

Documents