testul raven teorie

Testul RAVEN

Scara matricilor se compune din 5 serii, prezentate după următoarele principii:

A - principiul corelaţiilor în structura matricilor;

B - analogia între perechile figurilor;

C - principiul schimbărilor progresive în figurile matricilor;

D - principiul regrupării figurilor;

E - principiul descompunerii figurilor în elemente.

Seria A: se bazează pe completarea părţilor lacunare ale matricelor. Figurile

sunt statice. La rezolvarea acestor probe au loc două procese de gândire:

diferenţierea şi analiza structurii, înţelegerea corelaţiilor între elemente;

identificarea părţilor lacunare din structura şi compararea mediului părţii

lacunare cu figurile de sub matrice.

Semnificaţii psihologice:

A - nivelul imaginaţiei statice, atenţiei, nivelul de discriminare vizuală;

Seria B: se bazează pe principiul analogiei între 2 figuri (completarea

relaţiilor)


B - capacitate de diferenţiere liniară, analiza pe baza relaţiilor liniare;

Seria C: se bazează pe schimbările din ce în ce mai grele ale figurilor din

matrice conform principiului logic al rezolvării continue poziţionale a figurilor şi

schimbărilor dinamice în spaţiu (îmbogăţirea figurilor în plan orizontal şi vertical şi

totalizarea acestor elemente noi în figura care lipseşte).


C - capacitate de observare dinamică, urmărirea schimbărilor continue, atenţie

dinamică, imaginaţie;

1

Seria D: se bazează pe principiul restructurării figurilor în matrice pe plan

orizontal şi vertical. Presupune urmărirea regularităţii consecutivităţii figurilor şi

alternanţa lor în întreaga structură psihologică.


D - capacitatea de a concepe schimbările în repartiţia figurilor după regulile

schimbărilor complexe;

Seria E: se bazează pe analiza şi sinteza figurilor din elemente parţiale.


E - capacitatea de a urmări evoluţia complexă, calitativă şi cantitativă a

şirurilor cinetice, dinamice, forma superioară de abstractizare şi sinteză dinamică.

Testul RAVEN examinează dacă spiritul de observaţie, capacitatea de a

depsrinde, dintr-o structură, relaţiile implicite, capacitatea de a menţine pe plan

mental informaţiile descoperite (memoria de scurtă durată) şi abilitatea de a opera cu

ele, în mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven deşi este prin excelenţă

intelectuală, evidenţiază şi trăsături dinamice, temperamental-emoţionale ale

personalităţii.

MATRICILE PROGRESIVE STANDARD (SPM)

(Seriile A, B, C, D şi E)

J.C.Raven formulează în 1936 principiul „matricilor progresive”, care stă la

baza constituirii testului MP (s). În 1938 apare prima formă a testului (revizuit, pe

baza rezultatelor experimentale, în 1947 şi în 1956). Testul îşi are originea în

gândirea psihologică a lui Ch. Spearman, C. Surt, ş.a. şi în teoria psihologiei

configuraţioniste (Gestalpsychologie). Deşi datele asupra validităţii conceptuale

prezintă unele discordanţe, majoritatea psihologilor găsesc că testul MP standard este

puternic saturat în factorul „g” şi „kim”. J.C.Raven aacentuează că testul propus de

el nu măsoară pur şi simplu o performanţă intelectuală, ci o capacitate generală de

organizare a Gestaltului şi de integrare a relaţiilor. Faptul că rezolvarea corectă a MP

Raven presupune o bună performanţă la testul Bender-Gestalt - probă de structurare

2

perceptiv-motrică a spaţiului - arată că perceperea figurilor structurate joacă un rol

important în reuşita la testul Raven.

S-ar putea că dacă testul MP (s) „Măsoară” funcţia intelectuală, atunci

realizează acest lucru bazându-se pe performanţe psiho-motrice. Scorul total MP (s)

este influenţat, pe lângă parametrii amintiţi, de capacitatea inductivă, de înţelegerea

relaţiilor spaţiale, etc. şi de factorii nonintelectuali de personalitate, temperament,

afectivitate, motivaţie, etc.).

În cazul celui de-al doilea război mondial, MP (s) a fost aplicat pe scara largă

în Anglia (fiind aplicat la cca. 3 milioane recruţi). De atunci şi până în prezent, MP

Raven (necolorat) şi-a dovedit validitatea atât în examinarea surzilor, deficienţilor

mintali, bolnavilor psihici, etc., cât şi în orientarea şcolară şi profesională a

normalilor, devenind un test de inteligenţă aproape internaţional.

1. Prezentarea testului

Testul MP (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item constă

dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri („matrice”), din care lipseşte

o parte, un element. În timpul examinării matricei subiectul trebuie să decidă care

este ..... (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeaşi planşă sub matricea potrivită pentru

„încheierea” (completarea) corectă a matricei. Probele simple sunt grupate în 5 serii

de câte 12 matrici, seriile fiind notate de la „A” la „E”. Fiecare serie dezvoltă o temă

diferită: „A” - stabilire de relaţii în structura matricii continue; „B” - analogii între

perechile de figuri ale matricii; „C” - schimbări progresive în figurile matricii; „D” -

permutări, adică regrupări de figuri în interiorul matricii; „E” - descompuneri în

elemente ale figurilor matricii). Testul MP (s) deşi cuprinde un singur gen de sarcini,

prin varietatea temelor sale poate evidenţia, în strânsă legătură cu inteligenţa

generală, capacitatea de restructurare (mobilitate - rigiditate mintală) şi de transfer

întrucât subiectul îşi exersează tehnica de rezolvare în însuşi cursul parcurgerii

probelor.

Fiecare serie începe cu o sarcină uşoară (a cărei rezolvare pare „de la sine”),

urmată apoi de 11 probleme de dificultate crescândă. Unele cercetări arată însă, că

ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros „progresivă” şi se propune

reordonarea itemilor în interiorul testului. Seriile se succed tot în ordinea dificultăţii

3

gradate, ceea ce favorizeaă o învăţare reală pe parcursul rezolvării probelor.

Seria A cuprinde matrici statice cu modele omogene. Subiectul poate să

găsească figura grafică necesară pentru completarea matricii - din cele 6 figuri

aşezate sub matrice - prin analiza si diferenţierea perceptivă fină a elementelor

matricii, înţelegerea relatiilor între elementele structurii, identificarea părţii lacunare,

compararea marginilor părţii lacunare (a „câmpului”) cu fiecare figură din cele 6.

În Seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente (cel de-al IV-lea

lipseste). În itemii B1 si B2 cele 4 părţi ale matricii sunt identice. În itemii următori

elementele diferă şi fomează un întreg cu o structură relaţională logică. Sarcina

subiectului constă în descoperirea analogiei între două figuri (stabilirea relaţiilor),

prin diferenţierea treptată a elementelor (capacitatea de a concepe simetria între

figuri). Elementul potrivit pentru completarea matricii se alege din 6 figuri.

Seria C este formată din matrici de câte 9 elemente ordonate (3x) din care unul

lipseşte. Probele seriei se rezolvă prin descoperirea schimbărilor progresive ale

figurilor în interiorul matricii. Figurile prezintă modificări continue de poziţie şi

schimbări spaţiale dinamice, care determină îmbogăţirea figurilor atât pe plan

orizontal cât şi vertical (totalitatea elementelor noi în figura care lipseşte). Răspunsul

corect se alege din 8 posibilităţi.

Seriile D şi E cuprind câte 12 matrici fiecare fiind compusă din câte 9 elemente

(dar unul lipseşte). Partea care lipseşte se alege din 8 figuri prezentate sub matrice.

Probele din seria D sunt repartizate după principiul restructurării figurilor pe plan

orizontal şi vertical. Rezolvarea corectă presupune urmărirea regularităţii consecutive

a figurilor şi alternarea lor în structura matricii (descoperirea criteriilor schimbării

complexe). Probele din seria E se rezolvă prin operaţii de abstractizare şi sinteză

dinamică ce au loc în procesul gîndirii superioare. Se cere observarea evoluţiei

complexe, cantitative şi calitative, a şirurilor sintetice (dinamice). Elementul care

lipseşte poate fi completat pe bază de operatii algebrice (adunare, scădere) efectuate

asupra elementelor matricii.

4

2. Desfăşurarea examinării

Testul poate fi aplicat idividual sau în grup (începînd de la 8 ani) fie cu timp

limitat, fie cu rezolvare în ritm propriu (în care caz se rezolvă în maxim o oră).

J.C.Raven este de părere că în scopul cercetărilor cu caracter genetic sau în studiile

clinice, este preferat să nu se fixeze un timp limită de rezolvare, deoarece

"capacitatea maximă de gândire clară" variază mai puţin în funcţie de sănătate şi se

perfecţionează mai puţin prin practică decât sinteza unei activităţi intelectuale de

precizie. În acest caz testul MP(s) "măsoară" în primul rând capacitatea maximă de

observaţie şi de gândire clară. Examinatorul poate să înregistreze în aplicarea

individuală a testului - timpul scurs de la începerea şi până la terminarea rezolvării

probelor. Timpul mediu necesar rezolvării celor 60 de itemi este de 40-50 minute;

ritmul de activitate al subiectului poate fi considerat normal până la timpul maxim de

60 minute. Se ştie însă, că sub 30 de ani ritmul rezolvării testului este mult mai rapid

(timpul mediu -fiind de 30-33 minute).

În cazurile în care testul MP (s) se aplică în scopul ierarhizării membrilor unui

anumit grup de exemplu, în selectia profesională a candidaţilor este preferabilă

respectarea unui timp limită (se recomandă timpul maxim de 30 minute), care se

comunică subiecţilor. Testul „măsoară” în acest caz capacitatea efectivă de realizare a

subiectului în timpul dat.

Datorită faptului că rezolvarea primelor probe este deosebit de uşoară,

subiectul înţelege sarcina cu o instrucţie prealabilă maximă. Vom prezenta totuşi, în

acest îndrumător, o instrucţie mai detaliată, destinată examinării colective, care poate

fi utilizată - cu schimbări minime - şi în testare individuală.

În situatia de examinare colectivă se distribuie fiecărui subiect un exemplar din

test tipărit (sub formă de caiet) şi o fişă personală de cotare pentru înregistrarea

răspunsurilor. Caietul test rămâne închis (în faţa subiecţilor) până la semnalul dat

pentru începerea probei. Subiecţii completează întâi cu datele personale (numele,

vârsta, şcoala, ocupaţia, data examinării şi data naşterii) rubricile corespunzătoare ale

fişei de cotare, după care toate creioanele se pun pe masă. Cerem atenţie sporită şi

avertizăm să nu se scrie nimic pe caietul test.

5

INSTRUCŢIA „Aveţi în faţă un caiet cu 60 de planşe (desene). Ele sunt

aranjate în 6 grupe notate cu literele A, B, C, D, şi E. În fiecare serie (grupă) sunt 12

probleme, aranjate în aşa fel încât la începutul fiecărei serii sunt probe mai uşoare, iar

la sfârşitul lor probe mai grele.

Deschideţi caietele la prima pagină. În partea de sus a paginii (li se arată

matricea A1) se află un desen notat A 1 , din care lipseşte o parte (li se arată partea

rămasă albă). Sub această imagine mare se află 6 figuri, asemănătoare ca formă cu

porţiunea goală, rămasă albă din desenul mare. Numai una din aceste figuri

completează în mod corect, ca formă şi ca desen, imaginea mare (li se arată matricea

A1). Care este acea figură unică ? Dacă cineva răspunde corect spunem: „Foarte

bine!”. Dacă cineva răspunde greşit spunem: „Mai gânditi-vă!” Apoi, indiferent dacă

au găsit sau nu figura adecvată, continuăm: „Dacă alegem figura nr. 1 observăm că ea

completează desenul ca şi formă, dar în interior nu are acelaşi desen. Acelasi lucru îl

constatăm şi în cazul figurilor 3 şi 5. Figura nr. 3 este nepotrivită fiindcă nu cuprinde

nici un desen. Liniuţele din interiorul figurilor nr. 4 şi 6 sunt la fel cu cele din

imaginea mare, care trebuie completată. Care se potriveste, dintre 4 şi 6. Figura nr. 6

nu, deoarece are o parte albă, incompletă (li se arată). Deci, figura nr. 4 este cea

corectă, fiindcă primele două liniuţe orizontale din interiorul ei (li se arată) continuă

exact liniuţele începute, dar neterminate ale imaginii mari (li se arată din A1) a fişei

primite de fiecare numărul 4, adică numărul figurii corecte. Aveţi grijă să scrieţi

răspunsul în rubrica care arată seria şi numărul problemei.

Aţi inţeles cum trebuie să lucraţi ?”

În cazul în care subiecţii (sau unii dintre ei) nu au înţeles sarcina, examinatorul

va repeta explicaţiile. Dacă toţi subiecţii au înţeles, examinatorul continuă: „În fiecare

probă, într-un cadru mare se află o imagine compusă din anumite figuri. Aceste figuri

sau desene nu sunt alcătuite la întâmplare, ci după o anumită regulă. Această regulă

trebuie să o descoperiţi la fiecare probă, ca să puteţi completa partea rămasă albă, cu

una din cele 6 sau 8 figuri care se află sub imaginea mare.

Treceţi succesiv de la o probă la alta. Să nu omiteţi şi să nu săriţi peste nici o

planşă. Respectaţi neapărat ordinea lor. Chiar dacă aveţi impresia ca aţi rezolvat

greşit o probă să nu vă intoarceţi la ea. Rzspunsul vostru, adică numărul figurii alese,

6

îl scrieţi cu grijă în rubrica corespunzătoare a fişei personale. Eventualele greşeli le

corectaţi prin tăierea (cu creionul) numărului greşit şi nu cu guma”.

După ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor-exerciţiu: A1-A5, la care

este indicat să se dea ajutor) că toţi subiecţii înţeleg sarcina, li se precizează timpul de

rezolvare şi se dă comanda: „Începeţi să lucraţi cât mai corect şi cât mai repede

posibil” - (fiind vorba de examinare cu limitarea timpului). Sau: „Lucraţi atent. Să nu

vă grăbiţi prea mult. Începeţi ” - când timpul este nelimitat (maximum o oră).

Instrucţia de faţă poate să fie prescurtată în funcţie de nivelul de înţelegere al

subiecţilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celor examinaţi nici un fel de

ajutor care depaşeşte limitele instrucţiei.

În cazul examinării individuale examinatorul însuşi notează expunerile

subiectului în fişa de cotare. Şi în acest caz se respectă instrucţia (cu mici modificări

impuse de aplicarea individuală a testului şi cu prescurtări posibile). Dacă subiectul

îşi modifică răspunsul ales, examinatorul noteaza „corectarea” prin tăierea

răspunsului anterior şi înscrierea celui nou în aceeaşi rubrică. La evaluarea

rezultatelor se cotează ca şi în cazul examinării colective, adică ultimul răspuns

indicat de subiect.

3.Cotarea răspunsurilor

Se acordă un punct pentru fiecare răspuns corect. Răspunsurile corecte la cei 60 de itemi sunt următoarele:

Tabel ICheia răspunsurilor corecte

SeriaItemul

A B C D E

1 4 2 8 3 72 5 6 2 4 63 1 1 3 3 84 2 2 8 7 25 6 1 7 8 16 3 3 4 6 57 6 5 5 5 18 2 6 1 4 69 1 4 7 1 310 3 3 6 2 211 4 4 1 5 412 5 5 2 6 5

7

Punctajul obţinut prin numărarea răspunsurilor corecte se calculează atât

pentru fiecare serie (cote parţiale), cât şi pentru testul întreg (cota totală). Subiectul

poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maximă). Pentru numărarea şi cotarea rapidă

a răspunsurilor corecte, se recomandă folosirea grilei de cotare (executată din carton)

care se aşează peste fişa personală (de cotare) completată.

4. Interpretarea rezultatelor

Cota brută, adică numărul total de răspunsuri corecte obţinut de subiect, nu are

semnificaţie psihologică luată izolat. Ea primeşte valoare diagnostică în raport cu

rezultatele standardizate (etalon) şi comportamentul subiectului în situaţia de

examinare. Datele adunate formează un "limbaj al simptomelor", care conţine şi

vehiculează în formă codificată informaţii, sensuri psihologice. Înţelegerea

semnificaţiei psihologice cuprinse în conduite şi în performanţe presupune

"interpretarea" (decodificarea) lor, pe baza cunoaşterii codului.

a) Interpretarea cantitativă

Raportarea performanţei la etalon permite stabilirea (în centile sau în coeficient

de inteligenţă) nivelului de inteligenţă generală a subiectului. Acest prim pas

reprezintă momentul interpretării cantitative a rezultatelor examenului psihologic.

Prezentăm în continuare cîteva etaloane (tabelele II-VI) - elaborate de I.Holban

(România), J. C. Raven (Auglia) şi L.Repan (Cehoslovacia) - pentru interpretarea

rezultatelor adunate prin administrarea colectivă (folosite şi în caz de

autoadministrare) sau individuală a testului MP(s). Menţionăm însă, ca etaloanele

străine prezentate nu au decat valoare orientativă pentru populaţia românească.

Tabel II

Test colectiv - Etalon pentru elevi (România) x

Centile Vârsta cronologică (în ani)

14 15 16 17 18 19 2090 49 53 53 53 56 54 5280 46 50 51 50 53 53 4975 45 49 50 49 52 51 4870 43 48 49 48 51 50 4660 41 45 46 46 49 48 4450 38 42 44 43 47 45 4240 35 39 41 40 45 44 40

8

30 32 35 38 37 42 41 3725 29 32 35 32 41 38 3620 27 29 32 28 38 37 3310 15 16 21 15 31 28 24

x Comunicare personală

Tabel III

Test colectiv-etalon pentru copii (Anglia)

Centile Vârsta cronologică (în ani)8 8 1/2 9 9 1/2 10 10 1/2 11 11 1/2 12 12 1/2 13 13 1/2 14

95 38 39 41 43 45 48 50 51 51 52 52 53 5390 34 36 38 41 43 45 47 49 49 50 50 51 5275 24 29 32 34 57 39 41 43 45 46 47 48 4850 18 21 24 28 30 33 35 37 39 41 43 44 4425 - 14 16 18 20 23 26 29 32 34 35 37 3810 - - - 13 13 15 16 18 22 25 27 28 285 - - - - - 13 14 15 16 17 19 21 23

Tabel IV

Test colectiv-etalon pentru adulţi (Anglia)

Centile Vârsta cronologică (în ani)20 25 30 35 40 45 50 55 60 65

95 55 55 54 53 52 50 48 46 44 4290 54 54 53 51 49 47 45 43 41 3975 49 49 47 45 43 41 39 37 35 3350 44 44 42 40 38 35 33 30 27 2425 37 37 34 30 27 24 21 18 15 1310 28 28 25 - - - - - - -5 23 23 19 - - - - - - -

Tabel VTest individual-etalon pentru copii (Anglia)

Centile Vârsta cronologică (în ani)6 61/2 7 71/2 8 81/2 9 91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2

95 19 22 25 28 33 37 39 40 42 44 47 50 52 53 54 5490 17 20 22 24 28 33 35 36 38 41 44 48 49 49 50 5075 15 17 19 21 23 26 29 31 33 35 38 42 43 45 46 4650 13 14 16 17 19 21 22 24 26 29 31 35 37 38 40 4125 - - 13 14 14 16 17 18 20 23 26 28 30 31 32 3310 - - - - - 13 13 14 14 15 20 21 23 24 25 265 - - - - - - - - 13 14 16 18 19 20 21 22

9

Fixarea nivelelor de reuşita la MP(s) în intervale centile, corespunzătoare

gradelor diferite ale inteligenţei, permite clasificarea persoanei examinate în funcţie

de scorul realizat. Performanţa intelectuala astfel "măsurată" permite includerea

subiectului în unul din cele 5 grade (nivele) diferite de inteligenţă:

Gradul I: inteligenţă superioară. Performanţa subiectului, raportată la performanţa

medie a grupului ca vârsată din care face parte, atinge sau depăşeşte centilul 95;

Gradul II: inteligenţă deasupra nivelului mediu. Performanţa atinge sau depăşeşte

centilul 75;

II + : performanţa atinge sau depăşeşte centilul 90;

Gradul. III inteligenţă de nivel mediu. Performanţa se situează intre centilele 25-75;

III +: performanţa depăşeşte centilul 50;

III - : performanţa se situează sub centilul 50;

Gradul IV : inteligenţă sub medie. Performanţa nu depăşeşte centilul 25;

IV - : performanţa nu depăşeşte centilul 10;

Gradul V: deficienţa mintală. Performanţa nu depăşeşte centilul 5.

Cota totală realizată de subiect poate fi interpretată şi în termeni de coeficient

de inteligenţă (CI), întrucât fiecare performanţă corespunde unei valori definite CI.

Prezentăm în continuare - L.Repan - valorile CI care corespund scorurilor realizate de

subiecţii între 8 si 30 de ani (tabel VI). Tabel VI

Transformarea rezultatelor în CI

Cota totală

Vârsta cronologică (în ani)8 8 1/2 9 9 1/2 10 10 1/2 11 11 1/2 12 12 1/2 13 13 1/2 16

-30

1 73 68 65 59 57 54 53 50 48 48 46 46 -2 74 70 67 61 58 56 54 51 49 49 48 47 -3 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50 49 49 -4 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 -5 79 75 71 65 63 60 58 55 53 53 52 51 -6 81 76 73 67 64 61 59 57 55 54 53 52 -7 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55 54 54 -8 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 -

10

Tabel VI

Transformarea rezultatelor în CI

Vîrsta cronologică (în ani)

Cota totală

8 8 1/2 9 9 1/2 10 10 1/2 11 11 1/2 12 12 1/2 13 13 1/2 16-30

9 85 81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 -

10 87 83 79 73 7o 67 65 62 60 59 58 57 5511 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59 59 5712 90 86 82 76 73 7o 68 65 64 62 60 60 5813 92 87 83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 5914 93 89 79 76 73 71 68 65 65 65 63 62 6115 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64 64 6216 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 6517 98 94 89 83 81 77 75 72 69 69 67 66 6518 100 95 91 85 82 79 76 74 71 7o 68 67 6619 101 97 92 86 84 80 78 75 72 71 69 69 672o 103 98 94 88 85 81 79 76 73 72 71 7o 6921 104 100 95 89 87 83 80 78 75 74 72 71 7o22 105 101 97 91 88 84 82 79 76 75 73 72 7123 107 103 98 92 9o 86 83 81 77 76 74 74 7224 108 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 7425 109 106 101 95 93 89 86 83 80 79 77 76 7526 110 107 103 97 94 9o 87 85 81 80 78 77 7627 112 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79 7828 113 110 106 100 97 93 9o 88 83 83 81 8o 7929 114 111 107 102 99 94 92 89 85 84 82 81 8030 116 113 109 103 100 96 93 90 87 86 83 82 8231 117 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84 8332 118 115 112 106 103 99 96 93 89 88 86 85 8433 120 117 113 108 104 100 97 95 91 9o 87 86 8634 121 118 115 103 105 102 99 96 92 91 88 87 8735 122 120 116 111 107 103 100 97 93 92 9o 89 8836 123 121 118 112 109 105 102 99 95 93 91 90 9o37 125 122 119 114 110 107 104 100 96 95 92 91 9138 126 124 121 115 112 108 105 102 97 96 94 92 9239 127 125 122 117 113 110 107 104 99 97 95 94 944o 129 127 124 118 115 112 109 106 100 99 96 95 9541 130 128 125 12o 117 113 111 108 102 100 97 96 9642 131 129 127 121 118 115 112 109 104 102 99 97 9843 132 131 128 123 120 117 114 111 106 104 100 99 9944 134 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 10045 135 134 131 126 123 120 118 115 110 109 105 102 102

Cota totala

Vârsta cronologică (în ani)8 8 1/2 9 9 1/2 10 10 1/2 11 11 1/2 12 12 1/2 13 13 1/2 16-30

11

46 136 135 133 127 125 122 120 117 112 111 107 105 10447 138 136 134 129 126 123 121 118 114 113 109 107 10648 139 138 136 130 128 125 123 121 116 115 111 110 10849 140 139 137 132 129 127 125 123 118 117 114 112 11050 142 141 139 133 131 128 127 124 120 119 116 115 11251 143 142 140 135 133 130 128 126 122 121 118 117 11452 144 143 142 136 134 132 130 128 124 123 121 120 11653 146 144 143 138 136 133 132 130 126 126 123 122 11854 147 146 145 139 137 135 134 132 128 128 125 123 12055 148 148 146 141 139 137 136 134 130 130 127 127 12256 149 149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 12457 151 150 149 144 142 140 139 138 134 134 132 132 12658 152 152 151 145 144 142 141 139 136 136 134 134 12859 153 153 152 147 145 143 143 141 138 138 137 137 13060 155 155 154 148 147 147 144 143 140 140 139 139 130

Pentru subiecţii 35 şi 60 de ani, CI se calculează cu ajutorul unei formule de

corecţie (reuşita fiind sensibilă la factorul vârstă):

CI (35-60 ani) =

Tabel VIIPerformanţa aşteptată (în %) la:

Vârsta cronologică % De exemplu, T.B. (EC=50 ani), cota totală = 33 puncte. Scorul de 33 puncte la etăţile cronologice (EC) de 16-30 de ani îi corespunde CI = 86 (tabel VI). Înmulţim 86 cu 100 şi împărţim produsul la 82 (performanţa aşteptată la 50 de ani, tabel VII). Deci: CI = = 104,8 (adică 105).

16-30 10035 9740 9345 8850 8255 7660 70

Pe baza coeficientului de inteligenţă subiectul este inclus în unul din nivelele

de inteligenţă (tabel VIII).

Tabel VIIIClasificarea intelectuală

12

Nivel de inteligenţă

X peste 140 Inteligenţă extrem de ridicatăIX 120-140 Inteligenţă superioară

VIII 110-119 Inteligenţă deasupra nivelului mediuVII 100-109 Inteligenţă de nivel mediu (bună)VI 90-99 Inteligenţă de nivel mediu (slabă)V 80-89 Inteligenţă submedieIV 70-79 Inteligenţă de limităIII 50-69 Deficienţă mintală uşoară (debilitate mintală)II 20-49 Deficienţă mintală medie (imbecilitate)I 0-19 Deficienţă mintală gravă (idioţie)

Persoana examinată poate “rezolva” (corect sau greşit) prin ghicire unele din

cele 60 de probleme în MP(s). Numărul alegerilor ghicite este propoţional cu totalul

de răspunsuri greşite. Persoanele cu performanţe scăzute rezolvă corect, în general,

mai multe probleme prin ghicire, decât subiecţii cu cote ridicate. Din această cauză,

un scor total scăzut este întotdeauna mai puţin valid şi mai puţin fidel decât unul

ridicat.

Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile parţiale aşteptate la

fiecare serie (tabel IX şi X). Prin scăderea scorului parţial aşteptat din cota parţială

realizată se obţine discrepanţa fiecărei serii. Aceste discrepanţe se exprimă numeric

(de exemplu: 0; -1; +2; -2; +1) şi constituie de asemenea un indice al valabilităţii şi

fidelităţii rezultatelor. Scorul total compus din cote parţiale care prezintă discrepanţe

peste două puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui normală ca fiind o estimare

precisă a capacităţii intelectuale generale. Totuşi, în scopuri mai generale se acceptă

şi un scor total ca fiind relativ valid, chiar dacă prezintă discrepanţe interne mai mari

de 2 puncte.

Totalizând valorile absolute ale discrepantelor (indiferent de faptul că sunt +

sau -) obţinem indicele de valabilitate a rezultatelor (stabilitate - fluctuaţie în

activitatea subiectului). Dacă indicele de valabilitate ≥ 7 se acordă o încredere redusă

rezultatului examinării, subiectul fiind retestat cu o altă metodă.

Tabel IX

13

Compozitia normală a scorului

(testare individuală)

Scorul parţial aşteptat

LA SCORUL TOTAL DE:10 15 20 25 30 35 40 45 50 55

A 6 8 9 10 10 10 10 11 12 12B 2 4 6 7 8 8 9 10 11 11C 1 2 3 4 6 7 8 10 10 11D 1 1 2 3 4 7 9 9 10 11E 0 0 0 1 2 3 4 5 7 10

b)Interpretarea calitativă

Inteligenţa nu poate fi “măsurată” în stare pură. În diagnosticarea ei pe lângă

criteriul procesualităţii îmbinat cu aspectul de performanţă (de efect) trebuie să ţinem

seama de întreaga personalitate a subiectului examinat. Existenţa interdependenţelor

între inteligenţă şi celelalte aspecte ale personalităţii nu face însă imposibilă

“măsurarea” inteligenţei. Dar neglijarea legilor interacţiunii constituie o sursă sigură

a diagnosticării incorecte. Chiar în rezolvarea aceleiaşi sarcini-cotidiene sau

experimentale - contribuţia factorilor de personalitate variază de la un om la altul. La

unii, de exmplu, funcţiile psihice implicate se structurează într-un mod adecvat

sarcinii – asigurând astfel reuşita – chiar şi în condiţiile unor atitudini intelectuale mai

modeste. La alţii, dimpotrivă, insuccesul – în pofida factorilor intelectuali mai

dezvoltaţi – se datoreşte absenţei autocontrolului, a organizării şi planificării, a

nivelului motivaţiei. Tocmai aceşti factori fundamentali ai adaptabilităţii la situaţii

problematice, care contribuie la individualizarea personalităţii, scapă în mare măsură

probelor de inteligenţă. Ceea ce nu înseamnă că examinatorul care dispune de o

intuiţie (instinct) psihologică dezvoltată nu le poate sesiza.

Sarcina examinatorului, în cursul diagnosticării, nu se reduce numai la

includerea subiectului în diverse tipuri de inteligenţă sau de afectivitate,

temperament, etc. definiţiile teoretice nu se potrivesc întocmai cazului particular.

Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul caută să evidenţieze individualitate,

unicitatea cazului studiat.

Tabel X14

Compoziţia normală a scorului(testare colectivă sau autoadministrare)

Scorul parţial asteptat

LA SCORUL TOTAL DE:15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

A 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 10 10 10 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11B 4 4 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9C 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 5 5 6 6 6 7 7 7 7 7 8 8D 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 4 4 5 5 5 5 5 6 7 7 7E 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2

Scorul parţial asteptat

LA SCORUL TOTAL DE:38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59

A 11 11 11 11 11 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12B 9 9 10 10 10 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11 11 12 12 12 12 12 12C 8 8 8 9 9 9 9 9 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11 12 12 12 12D 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 10 10 10 10 11 11 11 11 11 12 12E 2 3 3 3 3 3 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 8 9 9 10 10 11

Concretizarea principiilor metodologice anunţate se realizează prin “arta

profesională” a psihologului. Prin formularea diagnozei individuale se urmăreşte

înţelegerea, cunoaşterea “amănuntelor” importante. Examinarea psihologică va fi

astfel concepută şi realizată încât să permită – interpretări calitative a datelor –

conturarea profilului intelectual al subiectului.

Ilustrăm cele spuse prin prezentarea cazului L.S.(cl. a VIII-a, Şc. gen., EC = 15

ani, 9 luni sex M): Cota totală = 22 puncte; Discrepanţe: -2; -1; +2; -2; 0; Gradul IV;

CI = 71; Timp = 30 minute.

Datele psihometrice prezentate indică subdezvoltarea mintală genetică a

subiectului. Performanţele sale se situează la limitele lui L.S. sunt foarte limitate.

Ignorarea aproape totală a coerenţei logice la MP (s), care ne indică inteligenţa

generală slabă, se datoreşte capacităţii reduse de a stabili relaţii, datorită cantonării în

conduite operatorii inferioare vârstei cronologeci a subiectului.

În continuare subiectul este examinat – atât pentru verificarea informaţiilor

furnizate de proba Raven, cât şi pentru cunoaşterea inteligenţei verbale – cu probe

piageţiene (teste operatorii formale de: combinare; logica propoziţiilor şi proporţii –

probabilităţi), Binet-Simon si WISC. Rezultatele: cota Piaget = Q ; EM Binet = 11 ani 9

luni; CI Binet = 74; CIV WISC = 70-74; CIP WISC = 70-74.

Performanţa slabă la testul Raven este confirmată de nereuşita subiectului la

probe piagetiene (T.O.F.C., T.O.F.L.P. SI T.O.F.P.). Subiectului îi sunt inaccesibile 15

problemele formale. Capacitatea de inerţie, de gândire asociativă şi de organizare

sunt nedezvoltate. Factorul de planificare fiind deficitar subiectul trebuie condus,

dirijat în înţelegerea şi rezolvarea problemelor. Astfel, la proba cuburilor şi la

aranjarea de imagini (din WISC), fără reglare externă, subiectul înregistrează o

reuşită inferioară, celeia realizate în condiţiile acordării ajutoarelor externe.

Capacitatea lui de utilizare eficientă a ajutoarelor programate ne permite să-l

diferenţiem, prin efectul factorului educabilitate, de întârziaţii mintali.

Dispersia mare a performanţelor la L.S. (Scara verbală: Înţelegere +;

Aritmetică --; Asemănare +; Vocabular -; Scara de performanţă: Complotare de

imagini ++; Aranjare de imagini --; Cuburi -;) indică eterogenitatea mare a

performanţelor. Subiectul stăpâneşte insuficient limbajul, ceea ce îi împiedică accesul

la formele superioare ale gândirii verbale, la operaţiile formale, fapt constatat şi la

probele operatorii. La probele de analiză şi reconstrucţie L.S. prezintă dificultăţi de

analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare chiar şi la nivel coborât. Aranjarea de

iamgini în vederea reconstituirii unei istorioare evidenţiază dificultăţi în înţelegere, în

căutarea dirijată, în desprinderea ideii directoare din context, în controlul critic al

ipotezelor. Rezultatele slabe la raţionamentul matematic, corelat cu performanţa la

proba Raven şi la probele de calcul mintal din scara Binet-Simon indică un ritm lent

şi o nesiguranţă mare în gândire, alături de dificultatea de a opera cu conţinuturi

(informaţii) abstracte şi absenţa deprinderilor elementare de calcul mintal. Datorită

capacităţii reduse de a organiza materialul, L.S. pierde frecvent informaţii esenţiale.

Subiectul memorează mai bine materiale verbale restructurate. Fidelitatea însă şi în

acest caz lasă de dorit.

L.S. este timid şi anxios în situaţii de examen, prezintă frecvent inhibiţii

emoţionale. Subiectul aparţine tipului slab, cu reactivitate emoţională mare şi cu

rezistenţă redusă la efort. Aceste trăsături se accentuează la acele sarcini verbale care

implică cu precădere operaţii normale. Subiectul în aceste situaţii, contrar

aşteptărilor, devine pripit şi superficial. L.S. se simte degajat la probe mai uşoare,

predominant practice, deşi performanţele sale nici la acestea nu depăşesc nivelul

operator concret.

16

În concluzie, subiectul prezintă o întârziere în dezvoltarea mintală, apropiată de

constructia genetică neterminată proprie debililor mintali. Totuşi, prin capacitatea sa

de învăţare, superioară debilităţii mintale, L.S. se diferenţiază de categoria

întârziaţilor mintali. Diagnostic: inteligenţă de limită.

5. Calităţi psihometrice ale testului MP (s)

Tabel XIValiditatea concurentă şi de conţinut a MP (s)

Subiecţi Variabile corelate MP (s) AutorNr. EC (în ani) Scor total CI150

?6-13

Sub 30Termen-Merrill: Mill Hill: scor

EMtotal

. 86

. 60J.C. Raven

(1948)70 9-10 WISC: CIT

CIVCIP

. 75

. 69

. 70

E.S. Barratt(1956)

37 11-12 WISC:

Binet-Simon:Bender-Santucci: scorProbe piageţiene: scor

CITCIVCIPCI

Totaltotal

. 62

. 58

. 62

. 72

. 42

. 72

Tabel XIIValiditatea predictivă a MP (s)

Variabile corelate Subiecţi elevi AutorTestul Reuşita şcolară Cl. a V-a (N=37) Cl. a VIII-a (N = 39)

MP (s)Română . 50 . 61 T. Kulosár

(1974)Matematică . 59 . 67Biologie . 60 . 68

MP RAVEN (necolorat)

17

Numele şi prenumele ………………………………………………………………….

Data naşterii: anul……………luna…………………………ziua…………………….

Data examinării: anul……………luna…………………………ziua…………………

Şcoala……………………………………………….….Clasa………………………..

Media generală……………Media la: - Lb. română………………….

- Matematică…………………

Timpul………………….. Gradul……………………………

A B C D E

TOTA

L

1 1 1 1 12 2 2 2 23 3 3 3 34 4 4 4 45 5 5 5 56 6 6 6 67 7 7 7 78 8 8 8 89 9 9 9 910 10 10 10 1011 11 11 11 1112 12 12 12 12

+-

OBSERVAŢII:

Examinator…………….……………………..

18

testul raven teorie

Documents