teoria elitelor referat

7/23/2019 teoria elitelor referat

http://slidepdf.com/reader/full/teoria-elitelor-referat 1/29

1. Ce este elita? 2. Teoria selectiei sociale negative. Circulatia elitelor. 3. Clasa pozitiva, clasanegativa. 4. Circulatia elitelor. Aristocratie si religie. 5. Elite vulpi, elite lei. 6. Sistemul social.Ciclurile epenentei mutuale.

1. !eziuurile au o istri"utie eterogena #n carul unei populatii. $e la un inivi la altul, e la o

grupare la alta, apar i%erente #n ceea ce priveste ponerea, tipul si intensitatea reziuurilor #ncompozitia psi&ologica si sociala a conuitei iniviuale si colective. 'nul este mai com"inator,altul este mai conservator, unul este mai egoist, altul e mai altruist, unul are o mai mare nevoiee uni%ormitate (asemanare) cu ceilalti, altul, impotriva, are o mare nevoie e personalizare, eintegritate personala, etc etc. *rin urmare, +societatea umana nu este omogena oamenii sunti%eriti %izic, moral, intelectual.+ (p.12-3).

ai apoi, clasele sociale nu sunt integral separate. E/ista +numeroase mouri ale amestecului+claselor si grupurilor sociale. Toate acestea ne #ngauie sa vor"im espre o eterogenitate socialasi eci espre societati eterogene, nu omogene.

Eterogeneitatea sociala %ace posi"ila si reclama circulatia sociala a inivizilor si eci areziuurilor e la un grup social la altul.

Aceasta circulatie, asaar, este prima consecinta sociologica a eterogenitatii sociale. 0nct,%enomenul pe care tre"uie sal e/aminam la acest nivel, #n acest caru, este acela al circulatieisociale si al mourilor acesteia.

E/aminarea acestui %enomen cuprine oua c&estiuni istincte

a) c&estiunea grupurilor sociale semni%icative (numar si tipuri) #n raport cu structura eterogena a

societatii

") c&estiunea mourilor e circulatie #ntre aceste grupuri.

Analizn, pro"lematica eterogenitatii sociale, *areto constata ca, att gruparea sociala ct sicirculatia sociala se es%asoara #n "aza unor regularitati care au rang e +legi sociologice+.Acestea sunt oua +legea elitelor+ si legea +circulatiei elitelor+.

Prima lege se re%era la moul #n care se grupeaza inivizii si ne previne ca #n carul procesuluie grupare sociala e/ista teninta spre polarizarea sociala a unui grup superior numit elita si aunei grupari in%erioare numite masa.

*rin urmare, istri"utia reziuurilor, a caracterelor intelectuale, a meritelor morale etc, nu sees%asoara la #ntmplare ci upa legea acestei polarizari #ntre elite si mase.

Cea de-a doua lege, ne previne ca procesul acumularii inivizilor e elita nu se es%asoara strictla nivelul elitei prin enogrupare, (#n interiorul grupului superior) ci #n si in toata populatia,ast%el #nct #ntre elita si masa se es%asoara un continuu proces e circulatie. Acesta este enumit



e catre *areto +circulatia elitelor+ si aceasta circulatie are un caracter necesar, ceea ce ne permite sa vor"im espre el ca espre o lege sociologica.

ri e cte ori 515e45% procesul e circulatie a elitelor este #mpieicat, sunt #ntrunite conitiileviolentei sociale.

Asaar, violenta sociala are, #n sistemul sociologic paretian aceeasi %unctie teoretica si eciaceeasi semni%icatie ca si conceptul e anomie #n sistemul sociologic ur&eimist. Cele ouaconcepte %ac parte in ceea ce sar numi teoria sau +paraigmele+ ezec&ili"rului social.

om e/amina mai #ncolo paraigma paretiana a +violentei sociale+ cn ne vom re%eri la teoria%olosirii %ortei #n societate. Aceasta este o paraigma e sine statatoare, ceea ce #nseamna ca poate %i ecupata si utilizata, impreuna cu alte paraigme, pentru analiza ezec&ili"relor sociale(care, #n viziunea lui $ur&eim, #m"raca %orma anomiei, pe cn, #n viziunea lui *areto, #m"raca%orma violentei sociale, concept, pe carel lasam eocamata nee%init).

Asaar, ce este elita?

+7otiunea principala a termenului e elita, scrie . 8ola"insa, #n lucrarea ei La circulation desélites en France, citata e . *areto, este cea e superioritate... #ntrun sens larg, eu #nteleg prinelita unei societati acei oameni care posea calitati e inteligenta, e caracter, e capacitate eorice gen, e irectie, e nivel remarca"il. E/clu, #n acelasi timp, integral, orice apreciereasupra meritelor si utilitatilor acestor clase 9e oameni9+ (c%. p.5, apu *areto, p.12-5).

Analiza elitelor, eci, %ace a"stractie e aspectele privin natura "una sau rea, utila sau inutila, "lama"ila sau laua"ila, a iverselor caracteristici ale oamenilor, concentrnuse strict asupra

+graului, a nivelului acestor caracteristici+. Teoria elitelor ne cere, eci, sa %acem a"stractie e+etica unor calitati+ sau caracteristici si sa tinem seama oar e graul (nivelul) ei. Altminterispus,+ce inice cantitativ putem atri"ui %iecarui om #n privinta graului #n care acela posea ocaracteristica ata.+ (p.12-6).

+*resupunn ca se pot atri"ui inici %iecarui inivi, #n raport cu "ransa lui e activitate, princare putem caracteriza capacitatile sale #n maniera #n care punctam per%ormantele la un e/amenla i%erite materii scolare, vom %i #n masura sa atri"uim celui care e/celeaza #n pro%esiunea luiinicele 1:, iar celui care nu reuseste sa ai"a nici un client #i vom a 1, spre a putea sai am :celui care este cu aevarat cretin+ (p.12-6).

Celui cea cstigat milioane #i am 1:, celui cea cstigat cteva mii #i am 6 si celui carereuseste oar sa nu moara e %oame #i am 1 (i"iem).

+;emeii politice, precum Aspasia lui *ericle, entenon a lui <uovic al =>lea, *ompaour alui <uovic al =lea, care au stiut sa capteze gratia celor puternici, si care au ucat un rol #nguvernarea pe care ei au e/ercitato, le vom a note e @ si -. $estra"alatei care nu %ace ect sasatis%aca senzualitatea "ar"atilor si nare nici o in%luenta asupra tre"urilor pu"lice, #i vom a nota



:... 'nui poet ca usset #i vom a @ sau - upa gust. 'nui %acator e rime carei %ace pe oamenisa %uga recitnusi sonetele, #i vom a :+ (p.12-6).

0n toate aceste cazuri, *areto ne previne sa nu preuecam pro"lema elitelor prin +#ntre"ari pe careleam putea pune asupra eticii acestor calitati ori asupra utilitatii lor sociale+ (p.12-).

+Sa %ormam eci o clasa intre cei care au inicii cei mai riicati #n ramura #n caresi es%asoaraactivitatea, si sa am acestei clase numele e elita. 9s. re9... *entru stuiul pe carel vom#ntreprine asupra ec&ili"rului social, e "ine sa ivizam aceasta clasa #n oua. om pune #ntro parte pe cei care, irect sau inirect, oaca un rol nota"il #n guvernare ei vor constitui elitaguvernamentala 9s. n9. !estul va %orma elita nonguvernamentala+ (i"iem, p.12-).

$ecuparea elitei ne previne asupra restului populatiei, care va alcatui #mpreuna o categorieaparte.

+Avem eci oua paturi #n populatie 1. patura sau stratul in%erior, clasa straina elitei... 2. patura

sau stratul superior, elita, care se ivizeaza #n oua a) elita guvernamentala si ") elitanonguvernamentala+ (p.12-@).

*entru repartizarea %iecarui inivi la locul lui nu e/ista e/amene. Acestea sunt +suplinite e altemiloace prin anumite etic&ete care #nlocuiesc e/amenul... $e e/emplu, etic&eta e avocatesemneaza un om care tre"uie sa cunoasca reptul si care aesea #l cunoaste, ar care uneorinul cunoaste e loc. 0ntro maniera similara, #ntro elita guvernamentala se gasesc toti cei care poarta etic&eta %unctiilor politice e un anume rang e e/emplu ministru, senator, eputat, se% e serviciu #ntrun minister, preseinte al curtii e apel, general, colonel etc, #n a%ara e/ceptiilor inevita"ile 9s.n. 9 a celor care au reusit sa se strecoare printre cei inti %ara a posea calitatile

corespunzatoare etic&etei pe care au o"tinuto+ (p.12-@).

*areto era constient e +puterea+ etic&etei e status (titlul) si e asemeni sesiza %enomenul (nou#n orine istorica) al separarii calitatii personale e etic&eta e status. Este rept ca *aretoatri"uie acestui %enomen un statut e e/ceptie.

2. 0n carul sociologiei romnesti, . Eminescu va o"serva ca #n cazul societatii romnesti,e/ceptia evine regula ast%el ca toti guvernantii sunt posesori e titluri (etic&ete) nu si ecalitatile cerute pentru "una %unctionare a titlului. 0ntre titlu (etic&eta %unctiei) si calitatea personala ceruta e "unul e/ercitiu al %unctiei, nu e/ista nici o legatura si acest %enomen #l va

conuce pe Eminescu la %ormularea celor oua iei sociologice cruciale ale conceptiei sale sianume teoria selectiei negative si teoria compensatiei. Aceste oua teorii nu sunt inventii ci suntcele mai aecvate %ormule sociologice pentru o societate #n care e/ceptia capata statutul regulii,#m"raca un caracter cvasiregulat.



*areto nu amite acest %enomen ect cu caracter e e/ceptie, c&iar aca %recventa celor care %ac pro"a unei inaecvari #ntre etic&eta e status (titlul etinut) si calitatile personale este mai mare#n cazul elitei guvernamentale ect a celei neguvernamentale.

+Aceste e/ceptii, precizeaza *areto, 9este vor"a espre cei ce sau structurat #n elita

guvernamentala %ara a posea capacitati la #naltimea titlurilor etinute, n. n, >. B. 9 sunt mult maiconsiera"ile ect pentru avocati, meici, ingineri sau pentru cei ce sau #m"ogatit prina"ilitatea lor proprie sau #nca pentru cei care %ac pro"a talentului #n muzica, #n literatura etc.otivul este, #ntre altele, ca #n toate ramurile activitatii umane etic&etele sunt o"tinute irect e%iecare inivi, #n vreme ce pentru elita o parte a etic&etelor sunt ereitare e e/emplu, cele ale "ogatiei. Altaata e/istau etic&ete ereitare si #n elita guvernamentala. Astazi, sunt ereitare oar cele ale suveranilor. $ar, aca ereitatea irecta a isparut, ereitatea inirecta a ramas puternica,si cel cea mostenit un patrimoniu este usor numit senator, #n anumite tari, une te poti %ace aleseputat platin electorii si aulnui, prin pro%esiuni e creinta ar&iemocratice, socialiste,anar&iste. Bogatia, ruenia, relatiile sunt utile #n multe alte cazuri si milocesc transmiterea, catre

cine nar tre"ui so posee (etina), a etic&etei e elita #n general sau a elitei guvernamentale #n particular+ (p.12--).

Eminescu a cercetat acest %enomen impreuna cu tot aparatul eristic (e so%isme) %olosit pentru aisimula un proces e proportii catastro%ale. *artea stranie a acestui %enomen este aceea ca legeacirculatiei sociale nu controleaza calitatea morala, iar uneori nici calitatea capacitatilor celor carecircula social e la un grup la altul, inspre masa spre elite.

<egea circulatiei elitelor regleaza circulatia titlurilor sau, cu termenul lui *areto, a etic&etelor, nucirculatia capacitatilor. *areto %ace ipoteza normala (vala"ila pentru cazul normal) ca #ntre

etic&eta si graul e e/celenta al celui careo etine ca titlu, ca %unctie, #n genere ca pozitie,e/ista o relatie statistic necesara si #ncareaza toate a"aterile #n clasa e/ceptiilor nesemni%icative.

Sa ne imaginam #nsa o societate #n care nu %unctioneaza corelatia intre titlu si competenta(capacitatile cerute e titlu). 0n acest caz, legea circulatiei sociale nu se va "loca ar ceea ce vacircula va %i nu e/ceentul unei capacitati ci e%icitul ei. Eminescu numeste acest proces selectiesociala negativa. *areto analizeaza cazul #n care selectia sociala este un oc e +suma pozitiva+ siignora cazul acelui oc al selectiei e +suma negativa+, cn ceea ce se auna #n +elita+ a unrezultat e +suma negativa+. 0n acest caz, elita este un loc e acumulare a e%icitului social siacest e%icit se rezolva pe seama +parazitismului social+ eci #n contul si pe seama muncii

necompensate a societatii. Am orit sa atragem atentia asupra unui caz e/trem al teorieicirculatiei elitelor, caz, care cum veem, este o consecinta teoretica a unei iei sociologice, nu pur si simplu e/presia unei stari a%ective e respingere. 0n cazul societatii romnesti, Eminescu aezvoltat teoria elitelor si a circulatiei sociale #n aceasta irectie pentru ca tocmai aceastacorespunea cazului romnesc. Teoria #nsa, cum veem, ramne vala"ila inepenent e cazulromnesc pur si simplu. >eea teoretica a selectiei negative si eci a unei elite cu semnul minusnusi piere vala"ilitatea cn parasim cazul empiric al societatii romnesti. Ea este cu aevarat



o iee teoretica nu pur si simplu o +generalizare empirica+ si ca atare #si pastreaza valoareateoretica inepenent e situatia empirica prin care sa +ilustrat+.

Ce este o elita cu semnul minus? Aceea #n care se auna cei ai caror inici e capacitate reala sea%la su" nivelul inicilor e capacitate ceruti e titlurile ocupate (+etic&etele+ corespunzatoare

locului etinut #ntro +clasa+ a societatii).

Elita, #n sensul sociologiei paretiene, #i cuprine pe cei care au inicii ma/imi e capacitate. $inacest punct e veere vom constata ca acest concept al lui *areto este un concept teoretic, rea,aica, un caz limita. ricum, elita reprezinta o +clasa pozitiva+, la *areto, aica acea +clasa+ caregrupeaza cele mai #nalte capacitati #n raport cu titlurile (+etic&etele+) corespunzatoare. *utem sane imaginam #nsasi cazul opus, al unei +clase negative+, care grupeaza, altminteri spus, iniviziicu inicii e capacitate reala su" nivelul inicilor e capacitate ma/ima (ieala), sau c&iar cuinicii cei mai scazuti. Cazul acesta ar %i acela #n care, e e/emplu, #n elita meicilor sar a%la numeicul cu inicele cel mai riicat e capacitate ci acela care are inicele cel mai scazut e

capacitate. Cn aceasta clasa negativa este si +elita guvernanta+ ea se mani%esta ca o +paturasuperpusa+, care nu provine eci intro circulatie sociala #ntre masa si elite ci intro circulatie#ntre +elitele+ sau +grupurile+ a%late easupra societatii, neamestecate si necontrolate e catresocietatea locala (e catre masa). Acesta este sensul eminescian al +paturii superpuse+.

7u #ntlnim ect arareori un caz att e tipic pentru ceea ce *areto #ntelegea prin +teoriaaevarata+. Arareori putem gasi ilustrare pentru cazul e con%irmare a unei teorii prin in%irmareaei raicala. Teoria elitelor si a circulatiei sociale a elitelor este con%irmata tocmai #n cazulsociologiei eminesciene a paturii superpuse. Aceasta situatie se #neparteaza pna la polul opuse #ntelesurile teoriei paretiene. Este un caz e %unctionare a teoriei pentru cazurile careo

in%irma. Aica un caz e reconstructie teoretica.

*rin urmare, #ntro societate nu circula oar inivizii ci si +etic&etele+ ast%el ca la aapostul uneietic&ete pot circula nu +capacitati+ ci +nulitati+ si #n %elul acesta, #n locul capacitatilor, #n elita seacumuleaza nulitatile. si aceasta pentru ca orice titlu are un inice e e/celenta care variaza e laun minim la un ma/im.

3. 0n viziunea lui *areto, o elita este o marime sociologica e valoare pozitiva.

$ar aceasta marime poate avea o valoare negativa aca #n elita se grupeaza inivizi cu iniciminimi e capacitate pro%esionala #n raport cu titlurile (etic&etele) etinute. Aceasta este o +clasa

negativa+. $e une putem euce aceasta?

elita #nseamna prousul intre un numar e titluri si un numar e inivizi cu capacitati (inici)ma/ime #n raport cu acele titluri.

$ar pot %i cazuri #n care marimile sa %ie asociate prin relatie invers proportionala eci nivelurile pro%esionale care cer competente ma/ime sa %ie ocupate e inivizi cu capacitati minime.



Este cazul #n care avem un e%icit e capacitati pro%esionale ma/ime #n populatia care ocupa(etine) locurile #ntro elita. Cn numarul celor care etin +etic&eta+ unei clase %ara a aveacalitatile corespunzatoare acesteia #l epaseste pe al celor care posea etic&eta si au calitaticorespunzatoare ei, vor"im espre "clasa negativa"

*areto asimileaza conceptul sau e elita acelor cazuri #n care +locurile+ sau etic&eta+ cu inicema/im e capacitate sunt ocupate e inivizi cu inici ma/imi e capacitate (este primul caz).Cazul al oilea escrie acele situatii #n care elitele capata pro%il e +clasa negativa+ (clasa #n carese acumuleaza un e%icit e capacitati si competente).

*rin urmare, este corect sa vor"im espre +clase pozitive+ si +clase negative+, asa cum si proceeaza Eminescu #n sociologia sa. Ct priveste elitele, acestea sunt +clase teoretice+ #ntruct prezumam ca ele tre"uie sa %ie constituite in acele pro%esiuni (sau +etic&ete+, eci +titluri+) cuinici ma/imi e capacitate. 0n realitate #nsa, aceste elite +teoretice+, ca ansam"lu e +locuri+(titluri) cu inici superiori, pot %i ocupate e +clase negative+ sau pozitive. *rocesul prin care o

+elita+, ca ansam"lu e titluri cu inici ma/imi e e/celenta, este +ocupata+ e o clasa cu iniciin%eriori e capacitate (+clasa negativa+) poarta numele e +selectie sociala negativa+ si cel inticarea ela"orat paraigma acestui tip e selectie a %ost . Eminescu.

*e lnga aceste aspecte, *areto ne previne asupra acelor cazuri e ereitate inirecta #n privintaocuparii %unctiilor (+titlurilor+ sau +locurilor+ unei elite). Este situatia ocuparii %unctiilor gratieunei etic&ete politice. Ast%el ocup o %unctie nu pentru ca etin inicii e capacitate ceruti e%unctia respectiva, ci #ntruct o"tin acces la ea gratie titlului politic (etic&eta sau capitalul politic)etinut.

Ast%el, #n societatea e upa ecem"rie, calitatea e +izient+ a servit pentru o istri"utie #nelita. Aceasta calitate politica poate prelua, cum veem, rolul e %actor compensator al e%icituluie capacitate (competenta). 0n societatile occientale acest %actor compensator este e naturaeconomica (averea, capitalul economic), #n cele rasaritene, acest %actor compensator este enatura politica (eci, capitalul politic acumulat). 'nele sunt societati e status. *ro"lema va %iapro%unata #n carul prezentarii sociologiei lui a/ e"er.

Ca *areto atri"uie statutul e e/ceptie eviatiilor e la tipul teoretizat e el o spune el #nsusi

+$aca toate aceste eviatii e la tip ar %i putin importante am putea sa le negliam... Se stie cae/ista persoane care posea iplome %ara a le merita ar, #n %ine, e/perienta arata ca #n

ansam"lu, putem sa nu tinem seama e acest %apt.+

$ar tot el ne previne asupra semni%icatiei speciale pe care o capata aceasta e/ceptie. 0n realitate,+eviatiile sunt prea numeroase spre a %i negliate+. 0nsa *areto nu retine in constatarea acesteivariatii ect %aptul ca ele in%luenteaza ec&ili"rul social niciecum %aptul ca irectia lor ar merge pna acolo #nct titlurile unei elite ar putea %i ocupate e o +clasa negativa+.



+7umarul 9acestor eviatii9 este varia"il si in aceasta variatie rezulta %enomene e o mareimportanta pentru ec&ili"rul social. Este eci necesar sa %ie stuiate #n mo special+ (p.12--).

Altminteri spus, este necesar sa cercetam moul #n care +iversele grupuri ale populatiei seamesteca+.

Acest proces este numit e catre *areto +circulatie sociala+ si cn se iau #n consierare celeoua grupari mari ale populatiei elitele si restul populatiei procesul e circulatie #ntre acestea poarta enumirea e +circulatie a elitelor+.

4. 0n aceasta circulatie sociala #n general, inivizii care circula e la un grup la altul poarta cu eisi anumite teninte latente, anumite sentimente, anumite aptituini. <egea cea mai generala careguverneaza aceasta circulatie, cree *areto, este aceea care conuce la asezarea celor cu inicisuperiori e e/celenta #ntro clasa superioara, iar a celor cu inici in%eriori e e/celenta, #ntro+masa+ in%erioara.

;ara a %i e/cluse si alte tipuri e circulatie sociala, curentul cel mai puternic si care imprimaregularitatile lui #ntregii societati este acela intre elite si masa si se numeste circulatie a elitelor.El are statut legic si *areto cree ca aceasta lege este legea %unamentala a ec&ili"rului social.

*rin urmare, tot ceea ce in%luenteaza ec&ili"rul social #ntro irectie ori #n alta, sta su" semnulacestei legi sociologice e ma/ima generalitate. *ro"lema acestei circulatii comporta oua laturi,upa cum este privita la nivelul aceluiasi grup sau al circulatiei #ntre grupuri i%erite.

În cazul dintâi, tre"uie sa avem #n veere proportia sau raportul intre ansam"lul grupului sinumarul celor care %ac parte in el %ara a posea +caracterele cerute+ e aceasta apartenenta. 0n

raport cu circulatia intre grupuri i%erite, tre"uie sa avem #n veere

a) circulatia (trecerea e la un grup la altul)

") intensitatea acestei miscari sau +viteza e circulatie+ (p.13::).

Ct priveste viteza e circulatie, vom sesiza ca aceasta +nu tre"uie privita oar #ntro manieraa"soluta, ci e asemenea si #n raport cu cererea si o%erta e anumite elemente. $e e/emplu, o taracare traieste #n stare pasnica are nevoie e putini solati #n clasa guvernanta esi prouctia esolati #n clasa guvernanta poate %i e/u"eranta #n proportia nevoilor+ (i"iem).

0n raport cu toate tipurile e circulatie si cu numarul grupurilor sociale, situatia cea mai tipicaeste aceea care tine seama e #mpartirea populatiei #n raport cu clasa superioara si cu clasain%erioara #n general. !epartitia sociala a reziuurilor tine seama e aceasta grupare. Acesta este,eci, un aspect esential al eterogenitatii sociale.

+*roportia reziuurilor clasei > si a >>a se sc&im"a #n timp #n raport cu iversele categorii socialesi aceasta sc&im"are este estul e importanta pentru eterminarea ec&ili"rului... 0ntrun momai precis, se poate escrie %enomenul, spunn ca, #n stratul superior, reziuurile clasei a >>a se



iminueaza putin cte putin pna ce o maree, urcn inspre stratul in%erior, vine in vreme #nvreme spre a le re#ntari+ (p.13:1).

+Spre s%rsitul !epu"licii romane, clasele #nalte nu mai aveau ect sentimente religioase %oarteiminuate. Aceste sentimente sau accentuat #ntro masura consiera"ila, gratie intrarii #n clasele

#nalte a oamenilor provenin in clasele e os straini, li"erti, si alte persoane pe care imperiulroman ia introus #n clasele superioare+ (p.13:2).

+!e%orma protestanta, #n secolul al =>lea, revolutia engleza #n perioaa lui CromDell,revolutia %ranceza e la 1@-, implica uriase maree religioase care, iesite in clasele in%erioare,su"merg scepticismul claselor superioare+ (p.13:3).

>ata ar, o iee e generalitate mai #nalta toate revolutiile sunt simple creste e val ale unor miscari mai ample si masive, e natura religioasa. Cum este creasta valului e mai putinimportant. Semni%icatia este ca, in ancuri sunt strnite uriase miscari religioase capa"ile sa

recupereze pentru istoria vie clase sceptice, aristocratii istovite, iar cn valul acesta nu leconuce la mal va s%rsi prin a le #ng&iti #n vastul cimitir al istoriei.

Elitele cuprin +anumite agregate, aeseori rau e%inite, pe care le numim aristocratii.+

E/ista situatii #n care numarul celor care apartin acestor aristocratii posea caracterele necesare pentru a ramne #n carul elitei.

+em"rii acestor aristocratii pot uca un rol varia"il #n elita guvernamentala sau pot %i eliminati.Cu cteva e/ceptii, la origine, aristocratiile raz"oinice, religioase, comerciale, plutocratiile,tre"uie sa %i %acut parte in elita si uneori aceasta era #n #ntregime constituita in ele... Atunci

etic&eta corespunea caracterului e%ectiv. $ar apoi, cu timpul, se prouse o %isura, aeseaconsiera"ila si cteoata %oarte serioasa... aristocratiile care, la origine, ucasera un rolimportant #n elita guvernamentala, s%rsira prin a nu mai constitui ect o parte minima. Esteceea ce sa #ntmplat mai ales cu aristocratia raz"oinica.

Aristocratiile nu ureaza... Este incontesta"il ca upa o anumita perioaa ele ispar. >storia esteun cimitir e aristocratii. *oporul atenian constituie o aristocratie, #n raport cu restul populatiei,al metecilor si al sclavilor. El isparu %ara a lasa nici o escenenta. $iversele aristocratii romaneisparura... 0n ermania, aristocratia actuala este, #n mare parte, constituita in escenentiivasalilor vec&ilor seniori+ (p.13:313:4).

Analiza lui *areto capata accente speciale si o tonalitate grava pe masura ce se apropie e temaisparitiei aristocratiilor. poezie tragica, un ton elegiac invaeaza pagina stiinti%ica si ver"ulcapata %orta evocatornostalgica.

$istinctia lui *areto intre aristocratii si elite ne previne, oata #n plus, ca termenul e +elita+este cu aevarat un +concept limita+ izvoit mai mult cu rosturi metoologice ect teoretice propriuzise. Continutul operational al acestui termen este partea vie a unei elite, aceea care



etine rolul nuclear #n ocul elitelor. Aristocratia are ceva tragic #n sensurile ei, elita nu este onotiune #neauns e neutra.

!az"ate, iata, si la *areto, #n plina sociologie pozitivista, irectia morala. Aristocratiile sunt polulmoral al societatilor ele au irectia si #ntelesurile mai #nalte ale acestora.

$ecaenta aristocratiilor nu este un %enomen strict cantitativ. 7u numai numarul lor este acelacare scae ci si calitatea lor energia lor iminueaza si se moi%ica proportiile reziuurilor careleau autat sa o"neasca putere si sa o conserve. Baza e recrutare a clasei guvernante, eci,nu sunt inivizii, ci +%amiliile care vin in clasele in%erioare, #i auc energia si proportiile ereziuuri necesare mentinerii puterii+ (p.13:4).

$aca aceste miscari #nceteaza, cte una ori amnoua, +patura guvernanta merge spre ruina siaceasta antreneaza aesea cu ea si pe aceea a natiunii #ntregi. Acumularea e elemente superioare#n clasele in%erioare si, invers, e elemente in%erioare #n clasele superioare, este o cauza puternica

e pertur"are a ec&ili"rului+.Sc&im"area elitei guvernamentale #m"raca oua %orme

a) %orma trans%ormarii lente si continui

") %orma unor pertur"ari "ruste si violente.

+$in timp #n timp, o"servam pertur"ari "ruste si violente, similare inunatiilor unui %luviu Apoinoua elita guvernamentala re#ncepe a se moi%ica lent si continuu %luviul, reintrat #n matca sa, sescurge in nou regulat+ (p.13:5).

E/ista eci %orme evolutionare si %orme revolutionare e sc&im"are.

+!evolutiile se prouc pentru ca, %ie in cauza unei #ncetiniri a circulatiei elitelor, %ie intro alta pricina, elemente e calitate in%erioara se acumuleaza #n straturile superioare. Aceste elemente numai posea reziuurile capa"ile sa le mentina la putere, si ele evita sa %aca uz e %orta #n vremece #n clasele in%erioare se ezvolta elementele superioare, care posea reziuurile necesare pentru a guverna si care sunt ispuse sa %aca uz e %orta+ (p.13:5)

0n general, lierii celor in clasele in%erioare, #n revolutii, provin in clasele superioare, #ntructacestea posea calitatile intelectuale utile conucerii, #n vreme ce le lipsesc acele reziuuri

repartizate #n clasele in%erioare. Compozitia reziuurilor #ntro societate, asaar, e/plicaeopotriva sta"ilitatea si sc&im"area. E/istenta societatilor se e/plica prin aceea ca la maoritateamem"rilor lor sentimentele corespunzatoare reziuurilor socia"ilitatii sunt puternice. E/ista#nsasi inivizi la care o parte a acestor sentimente sla"esc ori c&iar ispar cu totul. $aca nevoiae uni%ormitate e estul e puternica la toti inivizii, nu se va prouce #nepartarea nici unuia ela uni%ormitatile e/istente+. $aca, in contra, aceasta nevoie lipseste, societatea nu va su"zista.Societatile reale se a%la #ntre cele oua e/treme. 0n raport cu aceasta stare intermeiara se riica



si pro"lema %olosirii %ortei #n societate. 'nii vor so %oloseasca pentru a reprima +izientii+(pentru ai constrnge la uni%ormitate), altii pentru a transgresa uni%ormitatile e/istente(eopotriva cele e orin material si pe cele e orin intelectual). E/ista #ntoteauna, #nsocietate, un numar mic e #nsi care pot, cu conitia e a %i violenti, sasi impuna vointaguvernantilor.

5.+*entru a #mpieica violenta ori pentru ai rezista+, clasa guvernanta poate %olosi si ea violenta ori,impotriva, +recurge la siretenie, la %raua si coruptie sau, #ntrun cuvnt, guvernantii in lei se presc&im"a #n vulpi... 9s. re9. A la long, un atare mo e a actiona prouce un e%ect puternicasupra selectiei clasei guvernante, #n care oar vulpile sunt c&emate sa %aca parte, #n vreme celeii sunt respinsi. 0n acest caz, cel ce cunoaste cel mai "ine arta e asi sla"i aversarul princoruptie, e a recupera prin %raua si #nselaciune, ceea ce parea a %i ceat la presiunea %ortei,acela este cel mai "un intre guvernanti... 0n acest %el, reziuurile instinctului com"inarilor (>aclasa) se #ntaresc #n clasa guvernanta cele ale persistentei agregatelor (clasa a >>a) sla"esc,#ntruct primele sunt utile #n arta e/peientelor spre a escoperi com"inatii ingenioase care vor %i

%olosite #n locul rezistentei esc&ise #n vreme ce reziuurile clasei a >>a se vor #nclina #n %atarezistentei esc&ise, si un sentiment puternic al persistentei agregatelor va #mpieica supletea...*reominarea instinctelor com"inarilor, sla"irea persistentei agregatelor, preispun clasaguvernanta sa se preocupe mai mult e prezent si sai pese mai putin e viitor. >niviul prevaleaza asupra %amiliei, cetateanul asupra colectivitatii si asupra natiunii. >nteresele prezentesau in viitorul imeiat, ca si interesele materiale prevaleaza asupra intereselor viitorului#nepartat si asupra intereselor ieale... parte a %enomenelor se o"serva si #n relatiileinternationale. !az"oaiele evin esentialmente economice. Sunt evitate cele contra celor puternici nu se ataca ect sla"ii. Aceste raz"oaie sunt socotite #nainte e orice o speculatie.+

(p.13@613@).<a rnul lor, cei care %ac parte in stratul guvernatilor cuprin un numar e inivizi isputi sa%oloseasca %orta si aca #si gasesc lieri capa"ili sai conuca vor iz"uti sa eposeeze clasaguvernanta e putere. C&estiunea este cu att mai lesnicioasa cn cei in aceasta clasa suntmotivati e sentimente umanitare. >ata e ce o +aristocratie umanitara si #nc&isa sau putinesc&isa, realizeaza ma/imum e insta"ilitate+ (p.13@). E mult mai greu sa eposeezi e putere o clasa guvernanta care se slueste pentru a guverna e siretenie, %raua, coruptie. Aceasta#i va asimila pe cei ce prezinta aceleasi caracteristici in clasa guvernata. asa se %ace ca #n clasaguvernata instinctul com"inarilor sla"este #ntro oarecare masura. $ar ata %iin marea i%erenta

numerica #ntre elita si masa, ceea ce piere masa e mult mai putin ect ceea ce cstiga elita su"aspectul compozitiei.

$eci numarul mem"rilor este o c&estiune cruciala pentru elita, nu si pentru masa.

0n plus, #n clasa guvernata ramn estui inivizi care posea instinctul com"inarilor si nu sunt%olositi #n politica. Aceasta con%era o sta"ilitate societatilor.



>ata ar o regularitate #n clasa guvernata tin sa preomine instinctele persistentei agregatelor, #ncea guvernanta, tin sa preomine instinctele com"inarilor. Cn i%erenta evine %oarte mare, se prouc revolutiile.

Acestea au puterea unei noi clase care va provoca o #ntarire a instinctelor e persistenta a

agregatelor si aceasta clasa aauga proiectelor e scurt termen, pe cele e lung termen, propunscopuri ieale si #nepartate scepticismul ceeaza #n %ata creintei.

Consieratiile se pot aplica si la analiza relatiilor internationale. Cn un popor are o compozitie#n care preomina instinctele com"inarilor, acesta este preispus la ruina si el #si poaterascumpara ecaenta prin viclenie, coruptie etc, "a c&iar prin operatii e cumparare a pacii. $eregula #nsa, aceasta concentrare a instinctului com"inarilor se prouce oar #n clasele superioarenu #n tot poporul. 0n raz"oaie suntem uimiti e energia claselor e os. 'neori, ca #n Cartagina,aceasta energie nu este su%icienta spre a salva patria #ntruct raz"oiul a %ost rau pregatit si rauconus e clasele irigente ale tarii (p.13@-). Alteori, ca #n !evolutia %ranceza, energia populara

este su%icienta pentru a salva patria #ntruct usmanii sau con%runtat cu aceleasi +claseirigente+, ceea cea procurat timpul necesar +claselor in%erioare ale societatii sa eposeeze e putere propria lor clasa irigenta si sai su"stituie o alta mult mai energica si #n care instinctele persistentei agregatelor se gasesc #ntro proportie superioara+ (p.13@-).

Este un caz tipic e revolutie #n interiorul raz"oiului.

!aportul intre cele oua clase e reziuuri se reprouce #ntocmai si #n cazul grevelor.

+revistii care %ac parte in popor, la care regasim o a"unenta e reziuuri in a >>a clasa, aunu pur si simplu propriile interese ci si un ieal. *atronii sunt FspeculatoriG care %ac parte in

clasa #m"ogatita prin com"inatii si au, in contra, reziuuri in prima clasa... *rintre ei se a%lamulti emagogi plutocrati, a"ili #n a #ntoarce evenimentele #n %avoarea lor+ (p.13-@).

!elatia intre aceste reziuuri si %olosirea %ortei este ct se poate e clar marcata e *areto. Cn,#ntro tara, o clasa guvernanta A, a"soar"e cele mai multe elemente in toata populatia su"aspectul sireteniei, clasa guvernata B este privata #n mare parte e aceste elemente si ast%el numai are sperante sa #nvinga vreoata clasa A, atta vreme ct ar lupta cu ea #n "aza acelorasielemente. r cel ce %oloseste siretenia e mai putin capa"il sa %oloseasca %orta.

+0n consecinta, aca se acumuleaza #n partea A oamenii care stiu mai "ine sa se %oloseasca e

viclenie, consecinta este ca se acumuleaza #n partea B oameni mult mai apti sa %oloseasca %orta+(p.14::).

Aceasta este o +lege sociologica+ re%eritoare la regimul violentei sociale si ea are statut teoretic,e rang similar cu ieea ur&eimista espre anomie, precum am amintit.

0n conceptia lui *areto, cauza violentei este ezec&ili"rul intre cele oua clase e reziuuri #ntreelita si masa. 0n genere, partea B auce #n elita guvernanta a societatii o mare cantitate e



reziuuri ale persistentei agregatelor. ratie acestora, colectivitatea reo"neste sta"ilitate si%orta. elita cu o sla"a proportie e reziuuri ale persistentei agregatelor este si ea +egenerata+si antreneaza societatea #nsasi pe rumul ruinei.

6.+$aca clasa guvernanta piere prea multe sentimente ale persistentei agregatelor, se aunge la

un punct #n care nu mai este capa"ila e asi mai apara, nu numai propriai putere, ci ceea ce estesi mai rau, c&iar inepenenta tarii+ (p.14:2).

0n general eci, se poate constata ca elementele alcatuitoare ale unei societati se a%la #ntroepenenta mutuala si ca, #n plus, aceasta epenenta nu se es%asoara la #ntmplare, ci sestructureaza alcatuin ceea ce *areto enumeste +cicluri ale epenentei mutuale+. Acestea suntcele e care atrna ec&ili"rul sistemului social.

Elementele in care se compune societatea sunt

+(a) reziuurile (") interesele (c) erivatiile () &eterogeneitatea si circulatia sociala+.

Aceste elemente nu variaza la #ntmplare ci #ntro epenenta mutuala. $epenentele mutuale larnul lor, se organizeaza #n patru cicluri, upa cum urmeaza

> (a) actioneaza asupra lui ("), (c), ()

>> (") actioneaza asupra lui (a), (c), ()

>>> (c) actioneaza asupra lui (a), ("), ()

> () actioneaza asupra lui (a), ("), (c).

$intre acestea toate, com"inarea e tipul > reprouce o parte %oarte importanta a %enomenuluisocial, tocmai pentru ca reziuurile se sc&im"a cel mai greu, putin si lent, ceea ce asigura+continuitatea societatilor umane+.

Com"inarea a >>a escrie o parte consiera"ila a %enomenului social #n care interesele sunt preominante.

Com"inarea a >>>a este e importanta cea mai mica intre toate si se re%era eci la in%luentaerivatiilor asupra celorlalte. ;aptul ca i se con%era o importanta mare este el #nsusi reziual si seleaga e activitatea FintelectualilorG, #n special a umanitarilor care con%era o importanta

e/agerata (religioasa) zeitei +!atiunii+.

0n %ine, com"inarea a >a se re%era la in%luenta circulatiei elitelor asupra celorlalte elemente. Amretinut, e e/emplu, ca atunci cn circulatia nu se es%asoara, se prouce o concentrare areziuurilor e clasa > #n elita si a celor care tin e persistenta agregatelor #n masa.

+Actiunile si reactiunile se es%asoara #n cerc e e/emplu, #ncepn cu com"inatia >, se aunge lacom"inatia a >a si aceasta, in nou trece la com"inatia >. 0n com"inarile >, elementul (a)



actioneaza asupra lui () #n com"inatia a >a, elementul () actioneaza asupra lui (a) apoi serevine la com"inatia >, prin care (a) actioneaza in nou asupra lui () si asa mai eparte+(p.1411).

*areto istinge #n aceste actiuni si reactiuni +e%ectele imeiate (variatiile lui (a), ("), (c), ()

provocate prin com"inarea (>) si meiate (#n virtutea altor com"inari, variatiile lui ("), (c), () %acsa varieze si (a). *rin miscarea circulara mentionata, aceasta variatie se repercuteaza #ncom"inarea > si a nastere la noi variatii ale lui (a), ("), (c), (). (i"i.).+

0n %ine, *areto propune o alta istinctie #ntre +ec&ili"rul teoretic+ (o"tinut prin consierarea unuiasau mai multora intre elementele (a), ("), (c), () (#n loc e a le lua #n consierare pe toate) si+ec&ili"rul concret pe carel o"servam #n societate+ prin consierarea tuturor elementelor, atuturor e%ectelor si a tuturor actiunilor si reactiunilor.

stiinta economica, "unaoara, opereaza cu un ec&ili"ru teoretic. $aca ar %i sa ne re%erim ilustrativ

la o com"inatie, sa zicem cea e tipul >, ar tre"ui sa %im atenti att asupra e%ectelor irecte ct simeiale.

+Ast%el, actiunea meiata a intereselor asupra reziuurilor nu e neglia"ila. <a o natiune preocupata e/clusiv e interesele sale economice, sentimentele care corespun com"inarilor sunte/altate, cele care corespun persistentei agregatelor sunt ispretuite...+ (p.141).

+<a popoarele #n care preomina reziuurile persistentei agregatelor, acestea sunt ause #n clasaguvernanta, %ie prin in%iltratii (circulatia elitelor, n. n.), %ie prin comotii, #n carul revolutiilor+(p.1425).

<a popoarele moerne, inustriile, comertul, agricultura, au nevoie e capitaluri enorme. Caatare, ele au nevoie e economii. r, +oamenii aventurosi, #n cautare e noi com"inatii+, carea"una #n carul societatilor e ciclu inustrial, economisesc putin.

+0n consecinta, clasa guvernanta inustriala si comerciala are nevoie e un su"strat e oamenii%eriti, care economisesc+ (p.14251426).

>ata ar ca pentru analiza sociologica a actiunilor economice nu este su%icienta relatia intre primele oua clase e reziuuri. Aceasta tre"uie u"lata printro relatie noua care vizeazaistri"utia altor oua tipuri tipul S (speculativul) si tipul ! (rentierii). $e com"inatia acestora#ntro elita atrna soarta a%acerilor si orientarea economiilor.

Tot ast%el, #n analiza organizatiilor intervine un alt cuplu notional, cel re%eritor la conuitele "irocratice si inovatoare. 0n toate acestea #nsa, conceptul central este cel e compozitie aconuitei #n raport cu elemente a caror variatie se #nscrie pe un continuum "ipolar

a) instinctul com"inarilorpersistenta agregatelor

") speculatorirentieri (S!)



c) "irocratiinovatori etc.

. *areto a riicat eci polaritatea la rang e metoa sociologica si a propus un emers ecercetare sociologica "azat pe utilizarea +valorilor polare+. Conceptul central #n acest emerseste, sa ne reamintim, cel e compozitie a conuitelor sociale.

Sociologia lui *areto aseaza eci #n centrul analizelor conuita umana. Aceasta este punctul eintersectie a tot ceea ce se #ntmpla la nivelul societatilor glo"ale ca si la nivelul inivizilor.*ovestea omului si a societatilor este eci imprimata #n matricea conuitei sociale si iniviuale.!ationalitatea si rationalizarile reprezinta nivelul ma/im e putere al omului.

>ar spatiul rationalizarilor este posi"il, sa nu uitam, gratie utilizarii nonlogice a %unctiilor logice.

*ovestea nevoii e logica #nscrisa #n natura umana capata la *areto o #ntorsatura neasteptata,#ngauin cea mai stralucita recuperare a irationalului pentru stiinta si #n omeniul stiinti%icului.

se poate a%irma cH il%reo *areto, prin teoria circulaIiei elitelor, a anticipat o caracteristicHaparte a societHIii actuale emergenIa unor grupuri supracali%icate care eIin putere Ji in%luenIH.>lie BHescu %ace precizarea cH legea circulaIiei elitelor regleazH circulaIia titlurilor (sau, cumspune il%reo *areto, a etic&etelor), niciecum circulaIia capacitHIilor. enIionn cH il%reo*areto porneJte e la Kipoteza normalHL anume cH K#ntre etic&etH Ji graul e e/celen H a celuiț

care o eIine ca titlu (...) e/istH o relaIie statistic necesarHL ce #ncareazH Ktoate a"aterile #n clasae/cepIiilor nesemni%icativeL, >lie BHescu propune ez"aterea situaIiei unei societHIi K#n care nu%uncIioneazH corelaIia intre titlu Ji competenIHL, caz #n care Kceea ce va circulaL va %i Ke%icitulLunei capacitHIi, niciecum Ke/ceentulL ei.

>ncontesta"il, il%reo *areto rHmne un aevHrat esc&izHtor e rum Ji principalul teoreticianal conceptului e elită Ji al %enomenului e circulaţie a elitelor. Sociolog e re%erinIH, pro%esor e economie politicH la 'niversitatea in <ausanne, . *areto a o"servat cH pro"lematicaeterogenitHIii comunitHIii inicH circulaIia socialH Ji o inamicH speci%icH supusH unor legitHIisocilogice, enunIate ca %iin legea elitelor Ji circulaţia elitelor.*rima lege prin care opereazH*areto inicH moul #n care se grupeazH inivizii sesizn teninIa e polarizare socialH #ntre ungrup superior numit elitH Ji o grupare in%erioarH numitH masH. 0n consecinIH, istri"uIiareziurilor, a caracterelor, a meritelor etc., nu se es%HJoarH &aotic, ci sunt impuse upH legea polarizHrii #ntre elite Ji mase. A oua lege o"servatH Ji e%initH e *areto se re%erH la %aptul cH#ntre elitH Ji masH e/istH un %lu/ continuu, un proces e circulaIie reclamat e necesitatea

#noirii9re#noirii celor ouH categorii. Citan pe . 8ola"insa Ji lucrarea ei La ciculation desélites en France, il%reo *areto scrie cH K7oIiunea principalH a termenului e elitH este cea esuperioritateM#ntrun sens larg, eu #nIeleg prin elita unei societHIi acei oameni care poseHcalitHIi e inteligenIH, e caracter, e capacitate e orice gen, e irecIie, e nivel remarca"il.E/clu, #n acelaJi timp, integral, orice apreciere asupra meritelor Ji utilitHIilor acestor clase eoameniLN1O.



il%reo *areto a evienIiat clar metoa precarH e a"orare unilateralH Ji utilizare la singular sau la plural a conceptului e elitH. $emersul paretian iniIia practic o istincIie netH #ntree%iniIia generalH care impune pluralul Ji o e%iniIie strictH care inuce singularul #n conte/tulanalizei clasei conucHtoare. 7oIiunea generalH se articuleazH pe ieea e e/celenIH socio pro%esionalH, iar selecIia este emaratH #n sistem concurenIial #n carul unor anumite omenii e

activitate. 0n principiu, eJi in perspectivH uniimensionalH, putem repera tot attea elite cteomenii e activitate e/istH. $incolo e e%iniIia generalH a elitelor, structuratH e/clusiv pecriterii e competenIH9e/celenIH, . *areto lanseazH Ji noIiunea e elitH #n sensul e clasHconucHtoare, vizi"ilH #n raport cu ceilalIi (clasa conusH sau in%erioarH) upH graul ein%luenIH, putere socialH Ji politicH. Elita conucHtoare oacH rolul e %actor ecient #n societate, prouce legi Ji ia ecizii suportate e clasa9clasele in%erioare Ji poate %i, e asemenea, #mpHrIitH#n elitH guvernamentalH (care e/ercitH la propriu rolul e %actor eteminant) Ji elitaneguvernamentalH, a%iliatH #nsH prin structurH mentalH, aspiraIii Ji interese, elitei a%late laguvernareN2O.

Ca e/presie a trans%ormHrilor Ji evenirii sociale, ca %azH o"ligatorie e ascenenIH pu"licH, seimpune o selecIie #n carul general al circulaIiei sociale. *rocesul e ienti%icare Ji recrutareconuce spre sta"ilirea unui sistem valoric pentru e%inirea Ji localizarea elitei9elitelor, ar totoatH este necesarH sta"ilirea unor criterii e selecIie, care sH opereze la nivel societal Ji caresH se supunH unui ansam"lu e valori unanim acceptat. $acH #n plan ieatic aceste criterii cainstruirea, competenIa, e/perianIa, corectituinea, onestitatea Ji interesul permanent pentru "inele pu"lic, pot construi un verita"il sistem de selecţie, #n realitate criteriile e i%erenIiereezvHluie cu totul alte aspecte Ji elemente care pot contri"ui, #ntrun conte/t at, la promovareaunor false elite. 0n aceste cazuri putem vor"i P eJi nu #n e/clusivitate P e un sistem de

antiselecţie, "azat pe resursele materiale, puterea e relaIie, accesul Ji utilizarea in%ormaIiilor,alinierea la "irocraIie Ji la grupurile e interese Ji nu #n ultimul rn pe KimagineaL personalH,e/cesiv meiatizatH.

Teoria selecţiei negative inuce noi realitHIi sociale Ji politice. $emersul paretian e%ineJte noitermeni Ji noi interacIiuni clasH pozitivH Ji clasH negativH aristocraIie si religie elite vulpi Jielite lei. 0n acelaJi caru se sesizeazH Ji Kputerea etic&eteiL care iscreiteazH calitatea intrinsecHJi e multe ori o #nlocuieJte. *areto este conJtient e valabilitatea şi atotoputernicia etic&etei #nsocietHIile a%late #n tranziIie Ji o trateazH ca pe e/cepIie. Anterior tezei lui *areto, #n pu"licistica politicH, i&ai Eminescu a ezvoltat ieea cH, #n cazul societHIii romneJti, e/cepIia a evenit

regulH, cH guvernanIii sunt posesori e titluri ar nu Ji e calitHIi necesare pentru "unH%uncIionare a statului. TotoatH, ca e/presie a selecIiei negative care eterminH o clasHnegativH,pătura superpusă atacatH ve&ement #n opera politicH eminescianH #ncalcH raportulcompensatoriu #ntre consumul cantitHIii e muncH a comunitHIii ominate Ji utilitatea serviciilor o%erite acesteia e cHtre clasa ominantH. $e alt%el, istri"uirea ar"itrarH a resurselor a%late #nmHinile elitelor degenerate relevH o vHitH relaIie e incongruenIH #ntre elitH Ji masH, ar Jigermenii unui iminent con%lict social. pern #n acelaJi registru, lipsa e per%ormanIH Ji



ine%icienIa %alsei elite trimite spre inutilitatea socialH. 0n acest caz elitele nu mai #neplinesc rolule vector Ji motor al societHIii se trans%ormH #n elite speculative care ezvoltH state9sistemeemagogice, populiste, "azate pe consumul e resurse #n scopul perpetuHrii la putere. $in ast%ele consierente elitele vulpi se trans%ormH9camu%leazH #n elite lei aoptn o linie agresiv persuasivH Ji promovn %orme autoritare (cezarism, "onapartism, ictaturH etc).

$i%erenIele intre elitH Ji masH creazH ezec&ili"re. poziIia #ntre cele ouH categorii constH #nieea cH orice societate este ierar&izatH, iar societHIile strict egalitare sunt imposi"il e realizat. >n%apt ierar&ia impune e la sine cristalizarea elitei Ji e/istenIa masei. . *areto N3O, aetanooscaN4O Ji !o"ert ic&elsN5O, consieraIi Kmac&iavellieniL %urnizeazH o serie e argumente pozitiviste antiemocratice, ar mai cu seamH antisocialiste. Su" acest aspect Kmac&iavelliniiL se#ntlnesc pe aceeaJi poziIie cu aepIii concepIiei aristocratice Ji antili"erale (Emun Bure,Qosep& e aistre, <ouis Bonal Ji Ale/is e TocRueville) N6O. Acutizarea antagonismului #ntremasH Ji elitH eterminH, #n cele in urmH, un raport e certH ostilitate #ntre ominaIi Ji ominanIi.

0n ast%el e conuncturH, procesul e circulaIie a elitelor poate %i "ruscat sau stopat #n coniIiilee violenIH socialH, eJi, creem noi, aceste momente violentrevoluIionare pot %iconsierateevenimente-cheie, in%luenIate e un factor detonator care are rolul e accelerare aritmului istoric. 7u punem #n iscuIie calitatea moralH Ji legitimitatea %actorului eclanJator, #nsHistoria ne aratH cH ast%el e momente e cotiturH au %racturat iniIial Ji totuJi au inamizatcirculaIia elitelor Ji sc&im"ul e generaIie. Ast%el, #n urma unei revoluţii societHIile9comunitHIile parcurg o primH etapH violentH, caracterizatH prin &aos, prin suprimarea legalitHIii a li"ertHIilor Jicrearea unui climat e a"uz Ji incertituine. "servarea Ji analiza momentului e rupturH relevHun alt posi"il aspect ce Iine e elementul pertura"ator activ, omniprezent Ji eterminant care%ractureazH procesul evolutivgraual e circulaIie a elitelor, %apt ce presupune o primH etapH e

involuIie socialH. AceastH primH %azH, perceputH la nivelul omeniilor e activitate ar mai pregnant #n s%erele e mani%estare a puterii politice, se materializeazH prin epurHri, organizarea espaIii concentraIionare pentru inezira"ili Ji c&iar lic&iarea %izicH a aversarilor irecupera"ili,ta/aIi rept inamici ai noului regim, ai rasei, ai revoluIiei Ji9 sau uJmani ai poporului. !evoluIiaenglezH, revoluIia %rancezH Ji in%lamarea spiritul iaco"in, ar Ji totalitarismele secolului == sunte/emplele cele mai %acile. $upH translarea %azei violente Ji cristalizarea unor noi realitHIi e putere, a unei noi am"ianIe socialpolitice, circulaIia elitelor #Ji reia cursul procesual #n limitelesta"ilite e noile consierente Ji noile criterii e selecIie autorizate e puterea politicH. 0n aceastH%azH, noul regim ezvoltH un aparat propriu e propaganH insistn asupra te&ncilor e persuasiune Ji ezin%ormare. 7u este ignorat nici %actorul coercitiv organizat, sistematizat graIie

structurilor in%ormative9represive ale poliIiei politice.

N1O>lie BHescu, Istoria sociologiei – perioada marilor sisteme P alaIi, Eitura *orto;ranco,1--4, p. 41-.



N2O QaRues Coenenut&er, Sociologia elitelor, traucere e i&ai 'ngurean, >aJi, Eitura*olirom, 2::, pp.13 1@.

N3O Ibidem, 1622.

N4O Ibidem, p. 25.

N5O Ibidem, p.26.

N6O Ibidem, p. 2.

Ast%el, c&iar . *areto N5O e%ineJte elita Aceste clase e oameni clasaIi #n con%ormitate cugraul lor e in%luenIH Ji puterea politicH Ji socialH Ji9sau aJanumitele clase superioare constituieo elitH, o FaristocraIieG. At#ta vreme c#t ec&ili"rul social este sta"il, maoritatea mem"rilor sHicomponenIi par a %i #nzestraIi cu anumite calitHIi P nu conteazH acH s#nt "une sau rele P care le

garanteazH putereaL.

Etimologic, cuv#ntul elitHL provine in latinH P eligere, inic#n o opIiune9alegere selectivH(vezi Ji grecescul aristos U cel mai "un prin e/celenIH Ji nu prin naJtere).E/istH ouH criterii pentru a pune #n evienIH minoritatea care controleazH puterea politicH N6O

1. criteriul altimetric, con%orm cHruia un grup a%lat la control se gHseJte #n aceastH situaIieeoarece este localizat, #n structura verticalH a societHIilor, la v#r%L. $e aceea se poate a%irma cH#n orice societate puterea reziH #n clasa socialH a%latH la v#r%ul piramiei societale. >eea cH acelacare are putere aunge la v#r% Ji cH cineva are putere tocmai pentru cH se a%lH la v#r% ec&ivaleazH

cu sancti%icarea stHrii e %apt

2. criteriul meritocratic P cineva se a%lH #n v#r% nu pentru cH are putere, ci impotrivH, o persoanHare putere Ji se a%lH #n v#r% eoarece persoana meritH acel lucru.0ntro prezentare sinteticH, teoria circulaIiei elitelor a lui *areto cuprine urmHtoarele c#nmeritul Ji poziIia se com"inH, avem o stare e ec&ili"ru social c#n se separH, avem unezec&ili"ru care provoacH o circulaIie a elitelor. *rin urmare, elita e %acto, altimetricH, este#nlocuitH e o elitH aevHratH, capa"ilHL, meritorieL.

aetano osca, #n lucrarea sa in 1@-66 , sa plasat pe o poziIie mult i%eritH e cea promovatHe il%reo *areto . Teoria elitelor Ji a raportului lor cu masele are la "azH, #n gnirea lui*areto, eose"irea intre KacIiunile logiceL Ji KacIiunile nonlogiceL, #nct P aratH >. BHescu@ P nu tre"uie sH con%unHm KnonlogiculL cu KilogiculL, aceasta %iin o mare eroare. K7umim acIiunilogice operaIiile care sunt logic unite cu scopul lor, nu numai #n raport cu su"iectul care#neplineJte aceste operaIii, ci Ji pentru cei care au cunoJtinIe mai #ntinse, aicH acIiunile avn,su"iectiv Ji o"iectiv, sensul e/plicat mai sus. Celelalte vor %i numite nonlogice, ceea ce nu#nseamnH cH ar %i ilogiceL- . AcIiunile logice sunt cele #n care scopul o"iectiv e ientic cu scopul



su"iectiv. 0n cazul #n care nu avem aceastH ientitate, *areto se re%erH la acIiuni nonlogice. *ote/ista acIiuni a"sure, ca acelea lipsite e scop, e e/emplu cele #n care miloacele actorului nusunt cele care prouc realizarea scopului (e e/emplu, #n sacri%iciul pentru provocarea ploii, nusunt cele care ar %i putut genera ploaia upH realizarea sacri%iciului) cele legate e actelere%le/ive, #n care miloacele servesc scopul, %HrH ca actorul sH ai"H conJtient acest %apt sau c&iar

e/istH o relaIie 3 ustave <e Bon, <a psVc&ologie es %oules, 1@-5 (a se veea ic&el<allement, vol. >, op. cit., p. 125). 4 a"riel Tare, <es lois e lWimitation, 1@-: (a se veeaic&el <allement, i"iem, p. 123). 5 T&omas CarlVle, n &eroes, eroors&ip an t&e eroicistorV, 1@4: (a se veea Eugeniu SperanIia, op. cit., p. 112). 6 aetano osca, Elementi iscienza politica, 1@-6 (a se veea ic&el <allement, vol. >, op.cit., p. 141 !al% $a&renor%, op.cit., p. 1-3P1-@). il%reo *areto, Trattato i sociologia generale, 1-15P1-16 (a se veeaEugeniu SperanIia, op. cit., p. 35@P361 !al% $a&renor%, op. cit., p. 1-2P2:5 ic&el <allement,vol. >, op. cit., p. 13@P141 $icIionar e sociologie, coor. CHtHlin Xam%ir, <azHr lHsceanu,Eitura Ba"el, 1--3, BucureJti, p. 215P21). @ il%reo *areto, op. cit., p. 6, a se veea Ji >lie

BHescu, >storia sociologiei. *erioaa marilor sisteme, vol. >, BucureJti, E. EconomicH, 2::2, p.422. - il%reo *areto, TraitY e sociologie gYnYrale, vol. >, p. 6. 3 $e la teoria 4: o"iectivH#ntre miloace Ji rezultate Ji una su"iectivH #ntre scop Ji miloace, ar Kceea ce %ac #n realitateoamenii nu coincie ctuJi e puIin cu ceea ce ei vor sH %acHL1:. 7onlogicul ne apare caomeniul sentimentelor, pasiunilor, preuecHIilor etc. acIiune umanH este un compozitcomple/ e elemente logice Ji nonlogice. rice prous al acIiunii umane este, e asemenea,rezultatul celor ouH tipuri e elemente. E/istH, #n toate acIiunile umane, o parte constantH, carese com"inH #n i%erite c&ipuri cu elemente varia"ile. !eziuurile sunt acea parte constantH, iar erivaIii sunt alcHtuiIi in elementele varia"ile. KElementul constant al %enomenului este eci, e%iecare atH, o teninIH a omului e a sta"ili relaIii #ntre lucruri, numere, locuri, e a le atri"ui

sensuri %avora"ile sau ne%avora"ile, e a atri"ui oricHrui lucru o valoare sim"olicH ori un semn.(...) Elementul varia"il este raIiunea prin care omul usti%icH aceste relaIiiL11. *areto inicHiverse KclaseL e reziuuri, i%erite tipuri e nevoi, raporturi, evenimente, com"inHri e lucruri,sentimente, reziuuri %aIH e societate, tipuri e epenenIe. AJa cum su"liniazH >. BHescu,Kreziuurile nu se con%unH eci nici cu sentimentele, nici cu instinctele (eJi sunt legate eamnouH). Sunt reziuuri numai acele instincte care au naJtere la raIionalizHriL12. !eziuurilesunt i%erit istri"uite e la un ins la altul, ceea ce genereazH tipologii, conuite, nevoi speci%ice.$i%erenIierile intre oameni nu au e%ecte #ntmplHtoare. *areto %ormuleazH ouH KlegisociologiceL. *rima sta"ileJte teninIa e polarizare socialH #ntrun grup superior (elita) Ji altulin%erior (masa). A oua, KcirculaIia eliteiL, guverneazH procesul e trecere e la masH la elite,care se %ormeazH Ji #n carul masei13. Ceea ce orim a pune #n evienIH constH #n contri"uIia lui*areto la analiza elitelor, su" aspectul raportului cu puterea. 0n a%ara i%erenIierii intre masH JielitH, *areto ivie elita #n cea guvernamentalH Ji cea neguvernamentalH. Analiza elitelor pre%igureazH a"orHrile moerne ale interacIionalismului sim"olic, prin apelul la Kprocesul eetic&etareL, care suplineJte e/amenul e recrutare. K$e e/emplu, etic&eta e avocat esemneazHun om care tre"uie sH cunoascH reptul Ji care, aesea, #l cunoaJte, ar care, uneori, nul cunoaJteeloc. 0ntro manierH similarH, #ntro elitH guvernamentalH se gHsesc toIi cei care poartH etic&eta



%uncIiilor politice e un anumit rang, e e/emplu, ministru, senator, eputat, Je% e serviciu #ntrun minister, preJeinte al CurIii e Apel, general, 1: >lie BHescu, op. cit., p. 424. 11 !. Aron,ain Currents in Sociological T&oug&t, 1-6, p. 11-, a se veea >lie BHescu, op. cit., p. 45-. 12>lie BHescu, op. cit., p. 456. 13 >"iem, p. 4-@. 4:@ scar o%%man, >on loeanu 4 coloneletc., #n a%ara e/cepIiilor inevita"ile, cele care au reuJit sH se strecoare printre cei inti %HrH a

posea calitHIile corespunzHtoare etic&etei pe care au o"IinutoL14. *ro"lema pusH e *areto, privin circulaIia elitelor, crearea lor inclusiv in rnul maselor, rHmne Ji azi e o importanIHcentralH. *use %aIH #n %aIH, pHrerile lui *areto Ji ale lui osca contureazH o zonH largH e pro"leme, care vor %i reluate ulterior. 0n cele ce urmeazH orim sH punem #n evienIH un procescomplementar, care converge, #n zilele noastre, spre realizarea unor sc&im"Hri raicale, att #nceea ce priveJte structura Kclasei milociiL, pe cale e reconstrucIie, in perspectiva att a treceriie la societHIile capitaliste cu economii inustriale spre cele conuse prin cunoaJtere, ct Ji incea privin locul Ji rolul noilor elite legate e aceeaJi trecere. Apreciem cH aceastH sc&im"are areca teninIH, #n sensul mHsurilor Ji acIiunilor #ntreprinse e oameni15, %ormarea unei noi elite,

care va eveni categoria socialH cu rolul eterminant #n noile economii Ji sc&im"areasemni%icaIiei conceptului e clasH meie trecerea unor grupuri sociale care %Hceau parte inclasa milocie P #n societHIile inustriale P spre noile elite conucHtoare ale societHIii conuse prin cunoaJtere. Aceste elite nu mai pot %i consierate categorii e miloc eoarece nu se maisitueazH #n poziIii sociale intermeiare, #ntre cele ouH categorii polare, ci K#n vr%ulL ierar&ieisociale Ji ucn un rol eterminant #n inamica socialH, #n mHsura #n care eciziile umaneasigurH %ructi%icarea oportunitHIilor e/istente Ji rHspunsuri aecvate noilor cerinIe ale competiIieiglo"alizate, pe "azH e cunoaJtereinovare. SH revenim la prima KlaturHL a procesuluisc&im"area locului Ji rolului elitelor sociale. osca Ji *areto au avut pHreri i%erite privinelitele, ar acestea se #ncarau #n aceeaJi paraigmH e "azH o analizH la nivelul claselor sociale

Ji mo"ilitHIii16. $a&renor% aratH cteva caracteristici comune ale acestor pHreri a) $in perspectiva claselor sociale, analiza %HcutH elitelor are ca a/ teninIa e ominaIie Ji con%lictelee clasH1. 14 il%reo *areto, TraitY e sociologie gYnYrale, p. 1-2@. 15 Termenul e Ksocietatea cunoaJteriiL este neclar (ucn la ecoi%icarea sa ca re%erinuse la o societate care aplicHcunoaJterea). $e aceea, 'E a ela"orat o nouH sintagmH, Ksocietatea conusH prin cunoaJtereL,care precizeazH moi%icarea raicalH a mecanismelor Ji a actorilor sociali principali ai ezvoltHrii(a se veea scar o%%man, >on loeanu, CunoaJterea P noua sursH a puterii, BucureJti, Eitura>7TACT, 2::6, p. -6P-@). *e e altH parte, sa #ncetHIenit perspectiva espre societate, con%ormcHreia ea nu este supusH eterminismului o"iectiv (ca #n naturH), ci acIiunii li"ere #n coniIii econstrngeri (a se veea $aniel Bell, op. cit., p. 14, 4@3, 11-, 36 etc.). AcIiunea umanH are unspaIiu al Kposi"ilului acIionalL elimitat e o serie e constrngeri (cele o"iective ale naturii Jicele rezultn in conte/tul ezvoltHrii e/istente la un moment at), #n carul cHruia oamenii potlua ecizii Ji #ntreprine acIiuni pe principiul (arHtat e Bell) KacH P atunciL (acH se iauanumite ecizii, atunci putem sH ne aJteptHm la o serie e rezultate acH se iau alte ecizii,atunci vom avea alte rezultate). 16 !al% $a&renor%, op. cit., p. 14. 1 >"iem, p. 1-4. 5 $e lateoria 4:- ") Elitele, e asemenea, apar ca minoritHIi #n carul grupelor sociale. osca arHtase cHnoua clasH conucHtoare este toteauna grupul cel mai reus ca numHr. *areto H conceptului e



elitH sensul unui grup minoritar care, printrun ansam"lu e calitHIi, are natura unei aristocraIii,ini%erent cH ne re%erim la o KaristocraIie e s%inIi, ca Ji la una e tl&ariL, la o aristocraIie esavanIi, ca Ji la una e &oIi etc1@. rupurile ominante sunt o minoritate, %aIH e partea ominatHa societHIii P %apt emonstrat empiric. Cum se poate e/ercita ominaIia? osca H ca rHspuns unalt grup, Kun strat mult mai numeros #i inclue pe toIi cei care sunt un spriin pentru poziIiile

conucHtoareL 1-. AceastH caracteristicH a elitelor societHIii inustriale tine sH isparH, pemHsurH ce trecem la economiile moerne ale zilelor noastre. c) Elitele sunt analizate pe "aza unor trHsHturi caracteristice la nivel iniviual. *areto vor"ea e un instinct al com"inHrii, oscasu"linia cH KminoritHIile conucHtoare sunt alcHtuite, #n mo general, in inivizi care suntsuperiori masei conuse, prin trHsHturi e orin material, intelectual Ji c&iar moral sau, cel puIin,au avut asemenea escenenIi care au poseat asemenea virtuIiL 2:. ) inoritHIile conucHtoare poseH o culturH comunH, prin care se pot organiza mai "ine ect grupurile ominate. e) Analizaelitei era concentratH (sau c&iar reusH, cum e cazul lui osca) oar asupra elitelor careguverneazH, care sunt Kelite ce guverneazH politicL (politicallV governing elites). %) iziunea lor

este limitatH, ca urmare a %aptului cH Kau cHzut victimH suprasimpli%icaIiei analizei e clasH a luiar/L 21. E. SperanIia evienIiazH Ji o altH caracteristicH a teoriei elitelor la *areto Ji osca%ormularea e/istenIei unei "ariere #ntre elite Ji mase, ca urmare a prezenIei elitei #n s%era puterii politice. Ca urmare, se naJte Ji se acutizeazH o luptH #ntre elita puterii, care "areazH pHtrunereaunor elemente noi in carul masei asuprite, Ji pretenenIii in a%arH, con%orm celor ouH legi alecirculaIiei elitelor22, %ormulate e *areto a) teninIa e polarizare a grupurilor sociale ")trecerea in rnul populaIiei #n s%era elitei, #nlocuirea unei elite cu alta presupune luptH JiviolenIH. *entru *areto, elita este o construcIie realizatH pe "aza unor inici e per%ormanIH, K#nraport cu "ranJa lui e activitate, prin care putem caracteriza capacitHIile sale #n maniera #n care punctHm per%ormanIeleLM23. Categoria e elitH 1@ il%reo *areto, Trattati i sociologia

generale a se veea vol. Clasele sociale e miloc, coor. >on $rHgan, BucureJti, Eitura'niversitHIii BucureJti, 1--4, p. -6. 1- aetano osca, Elementi i scienza politica (!al% $a&renor%, op. cit., p. 1-5) 2: >"iem, p. 1-6. 21 !al% $a&renor%, op. cit., p. 1-@. 22 A seveea >lie BHescu, >storia sociologiei, vol. >, E. EconomicH, 2::2, p. 4-@. 23 >"iem, p. 4--.41: scar o%%man, >on loeanu 6 #Ji piere sensul sHu speci%ic e raportare la un tip esocietate.

*areto, vor"in e elite guvernamentale Ji nonguvernamentale, #i evienIia rept elitH pe cei mai "uni reprezentanIi ai tuturor tipurilor e activitate (elitH sportivH, intelectualH, e a%aceri, ar Jiin rnul &oIilor, al %emeilor e moravuri uJoare, al tl&arilor etc.). KSH %ormHm eci o clasH

intre cei care au inicii cei mai riicaIi #n ramura #n careJi es%HJoarH activitatea Ji sH Hmacestei clase numele e elitHL 24.

Teoria eliteloril%reo *areto



il%reo *areto este consierat unul intre %onatorii sociologiei moerne, ce se concentreazH pecaracteristicile psi&ologice ale inivizilor, istri"uite in mo inegal i care eterminH #nscriereaș

lor pe un eta sau altul al piramiei socialeL. *ro"lematica elitelor i a circula iei elitelor suntș ț

reluate #n Tratatul e sociologieL in care sunt esemnate clasele superioare P #n general cele maiavute P ca %iin elite, #nsH nu le atri"uie acestora nicio semni%ica ie moralH sau sentimentalH.ț

7oIiunea principalH a termenului e elitH, a %ost %olosita pentru prima ata e . 8ola"insa, #nlucrarea sa La circulation des élites en France, i a r c i t a t a e . * a r e t o , e s t e c e a es u p e r i o r i t a t e # n t r u n s e n s l a r g , p r i n c a r e s e i n t e l e g e e l i t a u n e i s o c i e t a t i ,i n c lu z a n a c e i o a m en i c a r e p o s e a c a l i t a t i e i n t el i g en t a , e i r e ct i v e l aun n i ve l r e ma rca" i l . Analiza elitelor, eci, %ace a"stracIie e aspectele privin natura "unHsau rea, utilH sau inutilH, "lama"ilH sau lHua"ilH, a iverselor caracteristici ale oamenilor, eane cere, eci, sH %acem a"stracIie e etica unor calitHIiL sau caracteristici Ji sHIine m seama oar e graul9nivelu l lor. Alt%el spus,ce inice cantitativ putem atri"ui%iecHrui om #n privinIa graului #n care acela poseH o caracteristicH atH.L

Elitele cuprin, iatH, anumite agregate, aeseori rHu e%inite, pe care le numim aristocraIii, ar e/ista si aristocracti care etin caracterele necesare pentru a ramane in carul elitei. !olul pe careil oaca in elita guvernamentala aristocratii este i%erit, %ie pot o"ani un rol varia"il %ie pot %ieliminati. Ca si e/emplu aristocratiile raz"oinice tre"uiau sa %aca parte in elita situatie in careetic&eta corespune caracterului e%ectiv.

il%reo *areto a mai sustinut ca Istoria este un cimitir de aristocrati, luan ca e/emplu poporulatenian ce a ispHru %HrH a lHsa nici o escenenIH. 0n ermania, aristocraIia actualH este, #nmare parte, constit ui tH in escenenIii vasalilor vec&ilor seniori.

Analiza lui Pareto capătă accente speciale şi o

tona li tate gravă pemăsură ce se apropie de tema dispariţiei

aristocraţiilor. D istincţ ia lui Pareto dintre aristo craţi i şi

el i te ne previne, odată în plus, că termenul de “el i tă”

este cu adevărat un “concept l imită” izvodit mai mult

cu rosturi metodologice decât teoretice propriu-zise.

Aristocraţia are ceva tragic în sensurile ei, elita nu este o

noţiune îndea!uns de neutră. Ar is tocraţ ii le sunt po lu l mora l

al societăţilor ele dau direcţia şi înţelesurile mai înalte ale

acestora.

$eca en I a a r i s t o c r a I i i l or n u e s t e u n % en o men s t r i c t can t i t a t i v. 7u numainumHrul lor este acela care scae ci #nsHJi calitatea lor se egraeazH energia lor iminueazHJi se moi%icH proporIiile reziuurilor care leau autat sH o"neascH putere Ji sH o conserve.



Baza e recrutare a clasei guvernante, eci, nu sunt inivizii, ci %amiliile necesare pentru amentine puterea.

Sc&im"area elitei guvernamentale #m"racH ouH %orme si anume %orma trans%ormHrii lente Jicontinui si %orma unor pertur"Hri "ruJte Ji violente .“Din timp n timp, observ!m perturb!ri

bruşte şi violente, similar inundaţiilor unui luviu# $poi noua elit! guvernamental! rencepea semod i i ca l en t ş i con t i nuu% l uv i u l , r e i n t r a t n ma t ca s a , s e scurge din nouregulat&

E/istH eci %orme evoluIionare Ji %orme revoluIionare e sc&im"are. !evoluIiile se prouc %iein cauza unei #ncetiniri a circulaIiei elitelor,%ie intro altH pricinH, elemente e calitatein%erioarH se acumuleazH #n straturile superioare. Aceste elemente nu mai poseH reziuurilecapa"ile sH le menIinH la putere, Ji ele evitH sH %acH uz e %orIH #n vreme ce #n clasele in%erioarese ezvoltH elementele superioare, care poseH reziuurile necesare pentru a guverna Ji care suntispuse sH %acH uz e %orIHL

0n general, lierii celor in clasele in%erioare, #n revoluIii, provin inclasele superioare, #ntruct acestea poseH calitHIile intelectuale utile conucerii, #n vreme ce lelipsesc acele reziuuri repartizate #n clasele in%erioare.CompoziIia reziuurilor #ntro societate, aJaar, e/plicH eopotrivH sta"ilitatea Ji sc&im"area. E/istenIa societHIilor se e/plicH prin aceea cH la maoritatea mem"rilor sentimentele corespunzHtoare reziuurilor socia"ilitHIiisunt puternice. E/istH #nsH Ji inivizi la care o parte a acestor sentimente slH"esc ori c&iar ispar cu totul. $acH nevoia e uni%ormitate e estul e puternicH la toIi inivizii, nu se va prouce#nepHrtarea nici unuia e la uni%ormitHIile e/istente. $acH, in contrH,aceastH nevoie lipseJte,societatea nu va su"zista. SocietHIile reale se a%lH #ntre cele ouH e/treme. 0n raport cu aceastH

stare intermeiarH se riicH Ji pro"lema %olosirii %orIei #n societate. 'nii vor so %oloseascH pentrua reprima izienIiiL (pentru ai constrnge la uni%ormitate), alIii pentru a transgresauni%ormitHIile e/istente (eopotrivH cele e orin material Ji pe cele e orin intelectual). E/istH#ntoteauna, #n societate, un numHr mic e inJi care pot, cu coniIia e a %i violenIi, sHJi impunHvoinIa guvernanIilor.

*areto constatH #nsH ca elitele, aristocra iile nu ureazH iar escenen ii lor egenereazH rapi i,ț ț ș

pentru a i pHstra pozi iile ominante, acestia transmit ereitar privilegiile lor. Elitele resimtș ț

necesitatea e a se regenera prin aportul atorat claselor in%erioare, %enomen numit e *aretocircula ia elitelorL. Sociologul italian consiera cH ț o simpl! nt'r(iere n aceast! circula ie – ț

poate avea ca eect cre terea considerabil! a num!rului de elemente degenerate pe care leș

con in clasele ce de in nc! puterea i cre terea, pe de alt! parte, a num!rului elementelor deț ț ș ș

calitate superioar! pe care le con in clasele aservite. )n acest ca(, ec*ilibrul social devineț

instabil L. Ast%el, elita care nu mai este capa"ilH sH i ucH pnH la capat misiunea, va tre"ui sHș

lase locul unei alte elite.



*areto sustine in carul +eoriei circula iei elitelor ț cH orice societate este alcatuita in 2categorii e popula ie cea in%erioarH, o clasH cu o in%luen H aproape nulH asupra guvernHrii, iț ț ș

cea superioarH, care la rnul ei cuprine elita guvernamentalH i elita nonguvernamentalH iar ș

trecerea inivizilor intro categorie #n alta, auce cu sine anumite tenin e, anumite sentimenteț

i atituini pe care lea o"nit #n grupul in care provine. >n carul acestui %enomen, alș

circula iei elitelor, ouH grupuri se antreneaza elita i restul popula iei.ț ș ț

Acest proces este strns legat e moul #n care inivizii ce sunt recruta i alcHtuiesc elitele,ț

sociologul concentrnuse pe analiza moalitH ilor prin care este operatH selec ia respectivilor ț ț

inivizi #n interiorul aceluia i grup i #ntre i%erite grupuri.ș ș

Tinan cont ca e/ista oua categorii pentru repartizarea inivizilor in carul elitelorL nu e/istacriterii, aceste sunt inlocuite e anumite etic&ete.

$e e/emplu, etic&eta e octor esemneaza un om care tre"uie sa cunoasca meicina si care

aesea o cunoaste, ar care uneori nu o cunoaste eloc. 0ntro maniera similara, #ntro elitaguvernamentala se gasesc toti cei care poarta etic&eta %unctiilor politice e un anume rang ca ee/emplu preseinte, senator, eputat, se% e serviciu #ntrun minister, preseinte al curtii e apel,general etc celor care au reusit sa se strecoare printre cei inti %ara a posea calitatilecorespunzatoare etic&etei pe care au o"tinuto+

*areto constientiza puterea titlului si totoata sesiza %enomenul separarii calitatii personale eetic&eta e status. $e e/emplu in carul sociologiei romnesti, . Eminescu o"serva ca totiguvernantii sunt posesori e titluri9etic&ete nu si e calitatile cerute pentru "una %unctionare atitlului. 0ntre titlu si calitatea personala ceruta e "unul e/ercitiu al %unctiei, nu e/ista nici o

legatura si acest %enomen #l va conuce pe Eminescu la %ormularea celor oua iei sociologiceale conceptiei sale si anume teoria selectiei negative si teoria compensatiei, teorii ce sunt celemai aecvate %ormule sociologice pentru o societate.

<egea circulatiei elitelor regleaza circulatia titlurilor sau, cu termenul lui *areto, a etic&etelor, nucirculatia capacitatilor. *areto %ace ipoteza normala ca #ntre etic&eta si graul e e/celenta alcelui careo etine ca titlu, ca %unctie, #n genere ca pozitie, e/ista o relatie statistic necesara si#ncareaza toate a"aterile #n clasa e/ceptiilor nesemni%icative.

Autorul amite ca #ntro societate #n care nu %unctioneaza corelatia intre titlu si competenta(capacitatile cerute e titlu), legea circulatiei sociale nu se va "loca ar ceea ce va circula va %i nu

e/ceentul unei capacitati ci e%icitul ei. Eminescu numeste acest proces selectie socialanegativa. *areto analizeaza cazul #n care selectia sociala este un oc e +suma pozitiva+ si ignoracazul acelui oc al selectiei e +suma negativa+, cn ceea ce se auna #n +elita+ a un rezultat e+suma negativa+. 0n acest caz, elita este un loc e acumulare a e%icitului social si acest e%icit serezolva pe seama +parazitismului social+ eci #n contul si pe seama muncii necompensate asocietatii.



0n cazul societatii romnesti, Eminescu a ezvoltat teoria elitelor si a circulatiei sociale.>eeateoretica a este cu aevarat o iee nu pur si simplu o +generalizare empirica+ si ca atare #si pastreaza valoarea teoretica inepenent e situatia empirica prin care sa +ilustrat+.

Elita, #n sensul sociologiei paretiene, #i cuprine pe cei care au inicii ma/imi e capacitate. $in

acest punct e veere vom constata ca acest concept al lui *areto este un concept teoretic, rea,aica, un caz limita. ricum, elita reprezinta o +clasa pozitiva+, la *areto, aica acea +clasa+ caregrupeaza cele mai #nalte capacitati #n raport cu titlurile (+etic&etele+) corespunzatoare. *utem sane imaginam #nsasi cazul opus, al unei +clase negative+, care grupeaza, altminteri spus, iniviziicu inicii e capacitate reala su" nivelul inicilor e capacitate ma/ima (ieala), sau c&iar cuinicii cei mai scazuti. Cazul acesta ar %i acela #n care, e e/emplu, #n elita meicilor sar a%la numeicul cu inicele cel mai riicat e capacitate ci acela care are inicele cel mai scazut ecapacitate. Cn aceasta clasa negativa este si +elita guvernanta+ ea se mani%esta ca o +paturasuperpusa+, care nu provine eci intro circulatie sociala #ntre masa si elite ci intro circulatie#ntre +elitele+ sau +grupurile+ a%late easupra societatii, neamestecate si necontrolate e catre

societatea locala (e catre masa). Acesta este sensul eminescian al +paturii superpuse+.

7u #ntlnim ect arareori un caz att e tipic pentru ceea ce *areto #ntelegea prin +teoriaaevarata+. Arareori putem gasi ilustrare pentru cazul e con%irmare a unei teorii prin in%irmareaei raicala. Teoria elitelor si a circulatiei sociale a elitelor este con%irmata tocmai #n cazulsociologiei eminesciene a paturii superpuse. Aceasta situatie se #neparteaza pna la polul opuse #ntelesurile teoriei paretiene. Este un caz e %unctionare a teoriei pentru cazurile careoin%irma. Aica un caz e reconstructie teoretica.

*rin urmare, #ntro societate nu circula oar inivizii ci si +etic&etele+ ast%el ca la aapostul unei

etic&ete pot circula nu +capacitati+ ci +nulitati+ si #n %elul acesta, #n locul capacitatilor, #n elita seacumuleaza nulitatile. Aceasta pentru ca orice titlu are un inice e e/celenta care variaza e laun minim la un ma/im.

0n viziunea lui *areto, o elita este o marime sociologica e valoare pozitiva.$ar aceasta marime poate avea o valoare negativa aca #n elita se grupeaza inivizi cu inici minimi e capacitate pro%esionala #n raport cu titlurile (etic&etele) etinute.

elita #nseamna prousul intre un numar e titluri si un numar e inivizi cu capacitati (inici)ma/ime #n raport cu acele titluri.$ar pot %i cazuri #n care marimile sa %ie asociate prin relatie

invers proportionala eci nivelurile pro%esionale care cer competente ma/ime sa %ie ocupate einivizi cu capacitati minime.

Este cazul #n care avem un e%icit e capacitati pro%esionale ma/ime #n populatia care ocupa(etine) locurile #ntro elita. Cn numarul celor care etin +etic&eta+ unei clase %ara a aveacalitatile corespunzatoare acesteia #l epaseste pe al celor care posea etic&eta si au calitaticorespunzatoare ei, vor"im espre "clasa negativa"



*areto asimileaza conceptul sau e elita acelor cazuri #n care +locurile+ sau etic&eta+ cu inicema/im e capacitate sunt ocupate e inivizi cu inici ma/imi e capacitate (este primul caz).Cazul al oilea escrie acele situatii #n care elitele capata pro%il e +clasa negativa+ (clasa #n carese acumuleaza un e%icit e capacitati si competente).

*rin urmare, este corect sa vor"im espre +clase pozitive+ si +clase negative+, asa cum si proceeaza Eminescu #n sociologia sa. Ct priveste elitele, acestea sunt +clase teoretice+ #ntruct prezumam ca ele tre"uie sa %ie constituite in acele pro%esiuni (sau +etic&ete+, eci +titluri+) cuinici ma/imi e capacitate. 0n realitate #nsa, aceste elite +teoretice+, ca ansam"lu e +locuri+(titluri) cu inici superiori, pot %i ocupate e +clase negative+ sau pozitive. *rocesul prin care o+elita+, ca ansam"lu e titluri cu inici ma/imi e e/celenta, este +ocupata+ e o clasa cu iniciin%eriori e capacitate (+clasa negativa+) poarta numele e +selectie sociala negativa+ si cel inticarea ela"orat paraigma acestui tip e selectie a %ost . Eminescu.

*e lnga aceste aspecte, *areto ne previne asupra acelor cazuri e ereitate inirecta #n privinta

ocuparii %unctiilor (+titlurilor+ sau +locurilor+ unei elite). Este situatia ocuparii %unctiilor gratieunei etic&ete politice. Ast%el ocup o %unctie nu pentru ca etin inicii e capacitate ceruti e%unctia respectiva, ci #ntruct o"tin acces la ea gratie titlului politic (etic&eta sau capitalul politic)etinut.

Ast%el, #n societatea e upa ecem"rie, calitatea e +izient+ a servit pentru o istri"utie #nelita. Aceasta calitate politica poate prelua, cum veem, rolul e %actor compensator al e%icituluie capacitate (competenta). 0n societatile occientale acest %actor compensator este e naturaeconomica (averea, capitalul economic), #n cele rasaritene, acest %actor compensator este enatura politica (eci, capitalul politic acumulat). *areto este e pHrere cH prima cauzH a

mi cHrilor revolu ionare la scarH socialH # i are originea #n aceste %enomene implicate eș ț ș

circula ia elitelor. *lecn e la ieea cH aristocra iile %ac parte in pHtura superioarH a elitelor iț ț ș

acestea nu sunt ve nice, iar ini%erent e cauzele ce uc la ecHerea i ispari ia lor, el a%irmH cHș ș ț

istoria este cimitirul aristocra iilorL.ț

>n 1-36 in Legea degradarii elitelor , Traian Braileanu sustinea ca oua pro"leme se riica incazul sociologiei practice si anume etectarea starii e%ective a societatii si a momentului in careacesta se a%la si necesitatea aecvarii la situatia in teren, aspect la care *areto nu a insistat. Ce amai criticat sociologul roman a %ost %aptul ca nu este normal ca societati i%erite la acelasimoment sa ai"a structuri e conucere i%erite si tre"uiesc investigate raporturile pe care meiul

e/tern pe care acestea le eruleaza in ocul elitelor.

'n alt punct sla" al teoriei este ienti%icarea sistemului politic cu cel economic si imprecizia%ormularii principiului inamic e/primat prin sintagma circulatia elitelorL. $i%erentierea intreelita si multime se %ace in "aza insusirilor iniviuale ale mem"rilor sistemului , %apt ce uce laun punct sla" in punct e veere al intemeierii psi&ologice iar in legatura cu patura



supusa,critical su"liniaza ca o anumita con%iguratie politica e/terna va "loca sau %avoriza%ormarea unui anumit tip e elita.

>n concluzie, numai analizan meiul si elimitan categoriile e sanse pe care meiul le o%erainiviului putem contura %orma generala a societatii.

Bi"liogra%ie

i&ai ilca, eneza teoriei elitelor. *rovocarea neomac&iavellienilor ,Eitura Economica 2::1

>lie Baescu, $an $ungaciu, !au Baltasiu, >storia Sociologieiteorii contemporane, EituraEminescu 1--6

$e%inin elita ca o categorie socialH care se istinge prin statut sau "ogHIie, se poate a%irma cH o pro"lematicH a"oratH #n termeni e elitH apare ca aecvatH #n conte/tul contemporan. $inaceastH perspectivH, se poate a%irma cH il%reo *areto, prin teoria circulaIiei elitelor, a anticipato caracteristicH aparte a societHIii actuale emergenIa unor grupuri supracali%icate care eIin putere Ji in%luenIH. >lie BHescu %ace precizarea cH legea circulaIiei elitelor regleazH circulaIiatitlurilor (sau, cum spune il%reo *areto, a etic&etelor), niciecum circulaIia capacitHIilor.enIionn cH il%reo *areto porneJte e la Kipoteza normalHL anume cH K#ntre etic&etH Jigraul e e/celen H a celui care o eIine ca titlu (...) e/istH o relaIie statistic necesarHL ceț

#ncareazH Ktoate a"aterile #n clasa e/cepIiilor nesemni%icativeL, >lie BHescu propune ez"atereasituaIiei unei societHIi K#n care nu %uncIioneazH corelaIia intre titlu Ji competenIHL, caz #n careKceea ce va circulaL va %i Ke%icitulL unei capacitHIi, niciecum Ke/ceentulL ei. Sociologulromn su"liniazH cH Eminescu numeJte acest proces KselecIie socialH negativHL11. 0n %apt, ast%eleste completat golul in analiza lui *areto, con%orm cHruia selecIia socialH este un oc e KsumH pozitivHL trecn cu veerea ocul selec iei Kcn ceea ce se aunH #n FelitHG H un rezultat eț

FsumH negativHGL, caz #n care Kelita este un caz al acumulHrii e%icitului socialL care Kse rezolvH pe seama muncii necompensate Ji se trauce #n parazitism social (...) caz e/trem al teorieicirculaIiei elitelor (...) #n care #n elitH se selecteazH inJii necreatori, maloneJti, pur speculativi,etcL12

>storia #nsHJi, conceputH ca o miJcare ciclicH, onulatorie, #i apHrea lui *areto ca Kun cimitir alaristocraIiilorL. >eal ar %i ca elita sH coinciH Ji cu elita moralH, cum creea rtega V asset. $ar aceasta e o purH utopie.

Vilfredo Pareto consiera ca etinerea puterii e catre elite se "azeaza pe anumite caracteristici personale e tip psi&ologic, cum ar %i viclenia, uplicitatea, %orta, %ermitatea, inteligenta,



priceperea, caracterul si a"ilitatile. Con%orm lui Gaetano osca, insa, elitele etin putereaatorita capacitatii e organizare superioara a minoritatii elitelor, com"inata cu superioritateaintelectuala, materiala si morala a mem"rilor, sau ispun e resurse si pozitii superioare, cum ar %i accesul la in%ormatie si capacitatea e a controla, crei"ilitatea si prestigiul e grup.N1O

il%reo *areto, parintele sociologiei elitelor

+eoriile clasice ale elitelor incearca sa ea raspunsul la oua intre"ari %unamentale

prima e/plica e ce unii oameni e/ercita puterea, iar altii nu. Ast%el e teorii a%irmae/istenta unor i%erente %unamentale e rol si atituine intre mase si elite, ceea ce uce ai%erentierea treptata, pe cale naturala, a acestor oua categorii prin eucatie specializata,resursele isponi"ile, inteligenta, viclenie, cura, vointa, etc. Cei care posea aceste calitati%ormeaza in societatile emocratice elitele puterii si guverneaza pentru simplul motiv ca Kpot,stiu si vor sa o %acaL in mai mare masura ecat alte categorii e oameni

a oua intre"are se re%era la moul in care este posi"ila ominarea relatiilor e puteree catre elite, care sunt totusi restranse numeric. Elitele acce la pozitiile e var% in virtutea%aptului ca posea anumite resurse, a"ilitati sau atri"ute pretuite in societatea in care %ace parte, "aza ominatiei sale ne%iin in mo o"ligatoriu numai economica c&iar aca poate sasi%oloseasca ominatia pentru asi crea sau spori avantaele materiale.N26O

Aceste teorii pleaca e la oua premise initiale prima se re%era la %aptul ca puterea se regasestela var%, in pozitiile c&eie e natura economica sau politica, iar a oua escrie i%erentele psi&ologice si materiale intre mase si elite.

Vilfredo Pareto (1@4@1-23), alaturi e aetano osca, este in mo incontesta"il unul in mariiclasici ai teoriei moerne a elitelor si toti autorii care a"oreaza pro"lematica elitelor seraporteaza la el. $espre . *areto, G. !. "ous#uet scria K+ratatul de sociologie generala esteunul din eorturile cele mai autentice ale spiritului uman de a intelege structura societatii sivaloarea rationamentelor care sunt desasurate la nivelul eiL.N2O

Economist si sociolog italian, . *areto pleaca e la oua e%initii istincte ale elitei una cucaracter general ce reclama pluralul si alta cu aplicatie mai restransa, ucan la notiunea e elitaconducatoare, aceste oua e%initii %iin prezente atat in Les Sstemes socialistes -/012/034 cat si in +rattato di sociologia generale -/54.N2@O

. *areto este %oarte clar in conturarea unei e%initii a termenului e KelitaL KSa %ormam eci oclasa cu cei care au inicii cei mai riicati in "ransa in caresi es%asoara activitatea si sa amacestei clase numele e elitaL, e/empli%ican ca KCelui care a stiut sa castige milioane in mocinstit sau nu ii vom a 1:. Celui care castiga oar mii e %ranci ii vom a 6. Celui care castiganumai cat sa nu moara se %oame ii vom a 1. Celui care este internat intrun azil pentru saraci iivom a :.LN2-O

http://www.creeaza.com/familie/diverse/LUCRARE-DE-DIZERTATIE-SECURITA923.php#_ftn17












Teoria elitelor articulata e . *areto are la "aza o sc&ema piramiala imper%ecta in care "ogatiiocupa var%ul, iar saracii "aza (;ig.1).

Con%orm sc&emei, partea abcg a cur"ei este "ine cunoscuta atorita atelor statistice, in timp ce

partea ade ramane in anonimat. ;orma cur"ei nu este intamplatoare, ci, se presupune ca ar puteasa %ie o e/plicatie a Kdistributiei caracterelor i(iologice si psi*ologice ale oamenilor L. *lecane la premisa istri"utiei oamenilor pe straturi, sc&ema ar reprezenta %orma e/terioara aorganismului social, ce ar ramane relativ constanta, in timp ce in Kinteriorul organismuluiL ar e/ista o circulatie permanenta P unii im"ogatinuse, iar altii saracin.N3:O

Aoptan alte criterii ecat cel al istri"utiei veniturilor in societate, vom o"tine o %ormaasemanatoare a gra%icului, cu eose"irea ca nu aceeasi oameni vor ocupa "aza si var%ul sc&emeiK $r i intr2adevar absurd ca indivi(ii care ocupa po(itii superioare, in igura care repre(intadistributia geniului matematic sau poetic sa ie aceeasi cu cei care ocupa po(itiile superioare in

igura care da distributia bogatieiL. Cu toate acestea, in punct e veere al in%luentei si al puterii politice si sociale P criteriu %unamental in ierar&izarea inivizilor in societate P inmaoritatea tipurilor e societate cunoscute ea lungul istoriei Kacesti oameni 678 vor ocupaacelasi loc in aceasta igura si in aceea a distributiei bogatiilor. 9lasele numite superioare sunt,in general, si cele mai bogateL.N31O

0n e/plicarea teoriei sale, . *areto imparte inivizii unei societati in trei clase P A, B si C ,une $ reprezinta elita guvernanta (elita e la putere), posesoare a unor calitati "une sau relecare ii asigura puterea (inteligenta, &otararea e asi elimina aversarii prin %orta), " reprezintanoua elita care intentioneaza sa o inlocuiasca pe cea vec&e, iar C insumeaza inivizii in clasa

in%erioara, Koamenii carora le lipseste energia, caracterul, inteligentaL si alte calitati care lear permite sa ocupe pozitii superioare in ierar&ia societatii.N32O

. *areto %oloseste conceptul e circulatie a elitelor pentru a e/plica procesul e inlocuire aelitelor in societate, circulatia elitelor %iin un proces cu oua %atete pe e o parte este un procese regenerare a elitelor prin circulatia inivizilor intre elita si nonelita, iar pe e alta parte einlocuire a elitelor perimate cu contraelite.N33O











Acest proces este unul %oarte important, ine/istenta lui putan uce la ezec&ili"re in sistemulsocial K simpla intarziere in aceasta circulatie poate avea ca e%ect cresterea consiera"ila anumarului e elemente egenerate care "loc&eaza clasa care posea inca puterea si creste, pe ealta parte numarul elementelor e calitate superioara care sunt "locate in cealalta clasaL. N34O 0nconitiile in care elitele conucatoare evin inc&ise si nereceptive la iei noi, incapa"ile sa

asimileze noi interese, politici si noi mem"ri, ele intra intrun con%lict e valori, interese si prioritati cu ansam"lul societatii. 0n aceste conitii, o contraelita reuseste sa mo"ilizeze masele pentru a spriini inlocuirea elitei conucatoare cu un grup nou.N35O Cu alte cuvinte, " reuseste samo"ilizeze pe C impotriva lui $ pentru a %acilita %ormarea unei noi clase, %, care sa preia puterea si sa revigoreze societatea.N36O

. *areto mai este %aimos e asemenea si atorita :egulii ;0210, recunoscuta ea la nivelinternational ca universal vala"ila si pentru alte omenii ecat cel al istri"utiei veniturilor.Ast%el, con%orm acestei KreguliL, *areto a o"servat ca @:Z in veniturile >taliei se inreptau catre2:Z in populatie,N3O principiu preluat si e alte omenii precum mareting, pu"licitate, etc.

QacRues Coenenut&er, Sociologia elitelor , *olirom, >asi, 2::, p. .









teoria elitelor referat

Documents