Partea atreia

TEORIA GENERALAA NEVROZEI.OR

XVIPS1HANAL1ZA $1 PSIHIATRIE-

Ma bv-cur capot relua impreuna eu dumneavoastrafirul discutiilornOastre. V-am vorbH pina acull despre conceptia psihanalitica, despreactele ratate ~i despre vise; a~ dori sa va familiarizez acum eu intele­gerea fenomenelor nevrotice care. a;;a cum veti vedea in eontinuare, aunumeroase trasaturi comune aUt cu unele c:it si cu celelalte. Va .orevininsa ca, in eeea ce prive;;te aceste' fenomene, nu 'va Inai pot sugera ~ceea;;iatitudine anterioara fata de mine. Imi impusesem atunci obligatia de anu face nid un pas far a a maii pus in prealabil de aeord eu dumnea"..voastra; discutind mult impreuna 91 tinind seama de obiectiile facute,mergind pina la a vedea in dumneavoastra. i?i in "bunul shnt" <de caredispuneti instal1ta hotaritoare. Astazi, dintr-un' motiv cit se poate desimplu, nu mai putem proce<:la la fel. ea fenomene, actele ratate i?ivisele nu ya erau eu totul necunoscute, se putea 'spline ca. in legatura euele aveati sau puteati sa avetiaceea;;i experient,cl ca i?i rpine.· Domeniulfenomenelor nevroticeva este insa strain; daca nu sinteti medici, nuaveti aid alta cale de aeces dedt aeeea pe care v-a pot oferi larnuririlemele, iar judeeatacea mai buna ill-aparenta este lipsita de valoare cindacela care 0 formuleaza nu este familiarizat C1,1 'faptele supuse judecatii.

Totu~i; sa nu va inchipl,liti ca imi propun -sa va tin ni~te' conferintedogmatiee ~i nid ea va voi cere 0 adeziune ,neconditionata. Dadi ati{Tede aeest lucru, ar rezulta 0 neintelegere care mi-ar face cea mai marenedreptate. NU-mi stR in intentie sa va impun convingeri : imi este de­ajuns sa exercit 0 actiune de stimulare ~i sa zdruncin prejudecati. eind, cao urmare a unei ignorante totale, nu yeti Ii. capabilide o. judecata pro­prie, nu va trebui nici sa fiti credul{ dar nici sa respingeti. Nu yeti aveadedt sa asculati ili sa lasati sa. actioneze astlpra dumneayoastra ceeace vi S2 spune. Nueste u~or sa dobinde~ti convingeri, iar acelea la. carese ajunge fara osteneala se dovedese eel i1'l.aiadesea fara valoare i?ilipsitede durabilitate. Are dreptul la convingeri numai acela care, ani .~i ani,a meditat asupra unora si acelorasi faDte si a vazut cu oehH sM repe­tarea aeestor .lucruri noi ':,;i surpri~zato·are despre care va voi vorbi. Lace bun, in' plan intelectual, acele convingeri facile, aeeie conversiunicare au lac' eu iuteala fulgerului;aeele respingeri violente? Nu va estelimpede ca "lovitura de trasnet", inddlgostirea instantanee fac partedint1'-un domeniu cu tatul diferit, apartinind indeosebi domeniului afec­t1v? Noi nu Ie ee1'em pacientilor n09t1'i sa fie convin;;;ide eficienta psih-:ana.lizei sau sa-:,;i deaacleziunea la aceasta. Daca ar face-o, ne-ar devenisuspecti. Atitudinea pe care o. pretuim eel mai muIt la ei este ace.ea a.unul scepticish1 binevoitor. Deci ineercati sa lasati sa se matu1'izeze inmintea dumneavoastra 'eonceptia psihanalitica,alaturi de conceptiapopular a sau cea psihiatrica, pina dnd se va ivi prilejul ca aUt una cit

221

~i cealaIta sa intre in relatie reciproca, sa se masoare intre' ele :;;i, aso··ciindu-se, sa dea na:;;tere in final uneiconceptii decisive ..

Pe de aUa parte, nu ati fi indreptatiti sa credeti ca ceea ce va expun:drept conceptie psihanalitica, ar fi un sistem speculativ. Avem maicurl'nd de-a face fie Cll 0 experienta, fie cu 0 expresie directa a obser­vatiei, fie cu rezultatul elaborarii acesteia. Numai 0 data cu progresul~tiintei yom putea judeca dacaaceasta elaborare a fast suficienta :;;i

justificata:;;i,fara a voi sa ma laud, pot spune ca - avind indaratulmeu a viata- destul de lunga ~i 0 cariera care se intinc1e pe aproximativ25 de ani - mi-a trebujt 0 munca intensa :;;i aprofundata co. sa acu­mulez faptcle pe care se bazeaza conccptia mea. Am avut adesea impre-csh ca adversa1'ii no:;;tri nu voia1..1sa tina seama deice de aeeasta sursa aafinuatiilor noastre, co. 9i cum ar fi fast vorba de idei pur subiectiveeltora li s-a1' p1..1teaapune, dupa bunul plac, altele: Nu izbutesc nicidec1..1mSa 'inteleg aceasta atitudinea adversarilor no:;;tri. Eo. tine poate de faptulca medicilor Ie repugna sa intre in relatii p1'ea strinse cu pacientii loratin9i de 118vroze 9i ca, nedind suficienta atentie 10. ceea ce li se spune,Ie este cu neputintasa traga din aceste comunicari invataminte pretioase;;i sa efectueze asupra bolnRvilor lor observatii suseeptibile a ser'li dreptpunet deplecare pentru deduetii de or din general. Va fagaduiese, euacest prilej, di in cursul prelegerilor urmatoare ma voi 1asa antrcnatcit mai putin posibil in dispute polemice, indeosebi eu eubre sau cutaroautor in particular. Nu sint convins de adevaru1 maximei care proclamaca eontradictia estc muma tuturor luerurilor 1). Accasta m.axima imipare a fi un produs al sofisticii greee~ti -$i pacatuie~te, eel 9i aeeasta, prina atribui- 0 valoare exagerata dialecticU. In eeea co ma priv€$te, eredca ceea co numim polemica9tiintifica este 0 intreprindere eu tatul ste­rilii, eu aUt mai mult eU cit totdeauna are tendinta de. a imbraca uncaracter strict personal. Ma puteam lauda, pina acum citivi'l ani, di nuam uzat de armele polemicii .decit impotriva unui singur om de :;;tiinta(Lov,/enfelc1, din MUnchcri). Rezultatul a fast ea din adversari am devenitPTideni 9i ea prietenia noastra cste d1..1rabila. Cum_ n-am fost insa sigurca voi ajunge mereu la acela~i rez1..1ltat, m-am fedt sa mai repet aeeastiiexperienta.

Ati putea crede ea 0 asemenea repuisie fata de oriee discu~i€ literaraatesta fie 0 neputinta in fata obiectiilor, fie 0 inea.patinar€ excesiva sau,eEl sa ma servesc de 0 expresie luata din amabilul limbaj :;;tiintific curent,o "tiitacire". La care va voi raspunde ea atunci cind ciI1eva, cu pretulunor grele efarturi, a dobindit 0 convingere, are pina la un anumit punctdreptul de a dori sa 9i-o mentina in duda tuturor. De altfe1 tin sa adaugca, in pri'linta a numeroase aspecte importante, in cursul luerarilor meleam operat schimbari, am modificat sau am inlocuit eu altele unele dintre0iJiniile mcie 91 ca nu m-am sfiit nic'iodata sa fac din aceste revizuiri 0mariurisire _publica. Care a fost rezultatul sinceritatii mele? Unii nnau luat dcloc cunostinta' de coreetarile introd1..1se si' ma mal critiea siastazi pcntru afirmatii ~[irora 11U Ie mal dau acelasi ~ens ca altiidata. Altiilrni rejDrOS~aza chiar' aceste revizuir-i si decl~-lra cii nu 111a pot Iua in s~-, ' ..rios. 8--a1' spune ca acela care iZ;i modifica din timp in tim_p ideile nu ar

1) A1uzie 1a cunoscuta teza a lui Her a 0 1i t din E f e s, oa toate se nascdin lupta, la care FI~eucl,prin viziunea sa dialectica, de f8pt- subs~ri.eprin intreagasa opel~a. (l··Jota traci.)

_222

merita nid 0 incredere,pentru ca ar Eisa sa se presupuna eEl~i ultimelesale teze ar £i tot aUt de eronateca ~i cele precedente. Pe de aIM.parte,insa,acela care i~i mentine ideile sale initiale ~i nu 5e lasa abatut cuu~urinta din drumul sau, trece drept un indaratnic, ~i un ratacit. Fatadeaceste doua judecati opuse ale criticii, nu este de adoptat dedt 0 hOU1­rire : sa ramli ceea ce e'?ti $i sa nu-ti urmezi dedt propria judecata: Estetocmai' atitudinea pentru' care m-am deds ,?i nimic' nu ma' va impiedicasa,mi modific ~i sa-mi cor~ctez teoriile 0 data cu imbogatirea experienteimele. Clt prive~te ideile mele fundamentale, inca nu am gasit nimic deschimbat aid ~i sper ca va fi la fel.~i pe viitor.

Am ded a va expune conceptia psihanalitica asupra fenomenelor ne­v1'Ot1<;:e.Nu-mi este greu sa leg aceasta ex,punere de aceca a fenomenelordespre care v-am vorbit, date fiind aUt anal.ogiile cit ~i 'contrastele ceexista intre unele ,?i celelalte. Poposesc asupra unui act simptomatic pecare I-am constatat 1a multe persoane venite sa ma consulte. Cu oameniicare vin s8.-ti in~ire intr-un sfert de ora toate mlzeriile vietii lor mai multsau m<li putin lungi, psihanalistul nu prea 9tie ce sa faca. Cuno9tintelesale profunde nu-i permit sa se debaraseze de bolnav spunindu-i CamIsufera de cine ~tie ce ,?i recomandindu-i 0 U90ara. cura de hidroterapie.Unul din colegii no~tri, intrebat cum se comporta fa'pl de, pacientii carevin sa-I consulte, a raspuns rididnd din LUTIed: Ie pretind, ca. pedeapsa,un onorariu de multe coroane. In consednta, nu vaveti rniradaca va voispune ca clientii psihanalistului, chiar ~i ai celui mai ocupat, nu sint ingeneral prea numcro,?i. Am dublat ~i am capitonat u~a care separacabi­neiul meu de sala de a9teptare. Este vorba aid de 0 masura de precau­tie 31 carei sens nu este greu de sesizat. Or, mereu se intimpla co. per­soanE~lepe Care Ie chemdin sala de a9teptare in cabinet sa uite sa inchidadupa ele cele doua UEii.De indata cc observ aceasta, oricare ar fi situatiasociala apersoanei, nu preget sa-I atrag atentia asupra faptului,pe unton iritat, rugind-o sa-,?i repare D2glijenta: Veti spune caeste 0 pedan'­terie dusa pina la extrem. Deseori eu irisumi mi-am repro~at 8ceastapretentie, cad adesea era yorba depersoane incapabile sa atingao dantade u,?a ~i fedcite sa lase pe se3ma altora aceasta treab;}. Dar, in majo-'rHatea cazurilor, aveam dreptate, pentru ca cei care secomporta asHel~i lasa deschise indaratul lor w~ile care despart sala de a9teptare a rnedi­cuini de cabinetul sau de consultatii sint oameni prost crescuti ~i nu

. merita 0 intlmpinare amicalil. eu toate acestea, nuvcl pronuntati inaintede a cunoa~te restul.Aceasta neglHentaa pacientului nu are lac decitatunci cind el se afla singur in sala de a~teptare $i, parasindc.o, nu lasape nimeni in urma lui. Dimpotriva, pacientul are grija sa incl1.ida.u~ilecind ran-lin dupa e1 alte persoane care au a$teptat impreuna cu e1. Inacest djn urma caz e1 intelege prea bine ca nu este in interesul sau sapel'mita altar a sa asculte conversatia sacumedicul.

Determinata in acest fel, neglijenta pacientului nu este nid acciden­tala, nid lipsita de sens ~i chiar de importanta,pentru ca, a~a cum vomvedea, ea ilustreaza atitudinea sa fata de medic. Pacientul apartine cate­goriei numeroase a acelora care au pretentia sa fie VEtzutide celebritatimedicale, care VOl' sa fie uluiti, zguduiti. Poate ca el a 9i telefonat, casa ,;,tie la ce ora vafi primit mai u,?or :;;i i,?i'1nchipuie ca va gasi in fatacasei medicului 0 coada de. clienti tot atlt de lung a ca in fata sucursaleiunui. mare magazin de coloniala. Or, iata-l intrind intr-o sala dea~teptaregoali'i ,?i, pe deasupra, foerte lllodest mobilata. El este deceptionat ~i,

223

vaind sa se razbune pe medic pentru respectul exagerat pe care inten­tiona sa i-I arate, i~i exprimi'i starea sufleteasca neglijind sa inchidii u~ilecare separa sala de a~teptare de cabinetul de consultatii. Facind aceasta,el pare sa-I spuna medicului : "La ce sa mai inchid u~a, daca nimeni .nu"':iin sala de a~teptare ~i daca nimeni nu va mai intra aici, probabil, cittimp eu voi fi In cabinetul dumitale?" 5e intimpla chiar ca, in timpu1consultatiei, sa dea dovada deo totala lipsa de considcratie $i de respect,daca nu este pus 1a punctd~ la inceput.

AnaHza aeestui marunt act simptomatie nu ne aduce nimie nou inafara de eele cunoscute dedumneavoastra, anU111eea nu avem de-a faceeu un fapt accidental, ca actul are mobilul sau, un .sens ~i 0 intentie, Cdface parte dintr-un ansamb1u psihic definit, ~a este un mic indiciu a1unei stari suflete~ti importante. Acest act simptomatic ne mai arata, inspecial, ea procesul a carui expresie este se desfa$oarii in afara con~tiin­tel eelui care n savir~e$te, pentru ea nid unul din pacientii care lasau~ile deschise nu va marturisi ea vrea prin aceasta sa-;d manifeste dis­pretul. Poate di unii VOl' recunoa~te ea au incercat un sentiment de deza­magire intrind in sala de a$teptare, dar este sigur ca legatura intreaceasta impresie $1 comportarea simptomatica ce· ii urmeaza scapa con-$tiintei. .

Sa comparam acum acest marunt act simptomatic C1) 0 observatiefaeuta in legatura eu 0 bo1nava. Faptul la care m8. refer estc inca p'oaspatin n~emoria mea $i se preteaza unei deserieri rezumative. De altfel vaprevin ca in orice eomunicare de acest fel unele extinderi, pline de 2r,,3­nunte, sint inevitabilc.

Un tInar ofiter aflat in permisie ma roaga sa-m,l asum tratar,lentulsoacrei sale care, de$1 traie;;te in conditE cum nuse pO'ite miJi bune,invenineaza atit existenta sa, cit $r a alar sai, printr~o idee absurda. IvTi'i

gasese in prezenta unei doamne in vlrsta de 53 de ani, cu 0 stare fizieabuna, foarte amabili'i ~i simpia in comportare. Ea imi relateaz3. rararetinere ca traie;;te fericita 1a tara, impreuna cu sotul ::::au, care conduceo mare 1.1zina. Nu are decit vorbe de lauda pentru atentiile sotului fatade ea. S-au ca.satorit din dragoste. in urma eu 30 de din ziua cu­nuniei,nici oneintelegere, niei un motIv de' gelazie n-'). tulburat Hn':,;teaeaminului. Ceidei copii~i i-au casatorit in bune conditii ;;i sotul el, voindsa-$i indeplineasca pina. 1a capat indatoririle de cap de farnilie, nu· vret!sa se retraga din afaceri. Un fapt incredibil, de neinteles pentru dins-a,s-apetrecut eu un an in urma : 'ea nu a $ovi'iit sa dea CT€ZJ1-e unei scri-so,'ano ') c'-' 'I r-~.' .e>',; .,' ~t "1 o' co ,. d·" .,. 1a';; "n~,oro;,·~e'en rJ" l~ ~ . mTI~ aL I ,EL-~~Za p_ LIJ:unu u 0,·1 ,"'?" c ~e, ',H ~~ ':" ;"iU. •tlnara. De clnd aprlmlt acea_ scrlsoare~ lerlClrea e1 s~a Si~;_rl1n=-n,.() LH1-cheta mal serioasa a dus 1a descoperirea ca 0 eamerista, pc care ea 0tolera poat€ eam prea mult in intimitCltOJ sa, urmarea eu 0 ura Iel'oce peoaW'! tinara care, fUnd de aceea:;d condi~ie socialii eu dins a, reu$ise multmai bine in viata: in Joe de a ajunge servitoare, Ul'DHS€ 0 ;eoJ.1<:\eo­merciala care Ii ingaduise sa intre 1a uzina in calit'lte de functlonClra.Mobilizarea reducind- personalul uzinei, tinarasflqise prin a avE''' 0situatie foal'te buna: ea dornicilia chi'll' la uzina, I1U freeventa decit.'Bdomni'4 ~i toata lUll.1ea ii spune:3. chiar "domrli;;oara>". I11\ridioasa diTl CatlZEt

acestei superioritatL.cai.11erista era canabilfi sa spun a ariee l\~,lltati irnpo-_o . ~ •• _ ; , __ .., •••.•. ~ . ..l. •. - ~ • .J_.

tnva vechll sale colege de ;;eo3la, Intr-a 21 bolnava a Olseu"at eu came·-rista despre un batrlIl dO'_TlJ1 c~~re~renise in, ""Jizlta 1a stapin '?l S~l ~icare,despartit de sotia sa, avea 0 amantiL Balnava noastra nu-;;i da seam a ce

224

a Impins-o ca,auzind acestea,sa~i spuna cameristei ca nimic nu ar fipFlltru ea mal ingrozitor dedt sa afle ca bunul e1 sot 0 in~eala.· Adouaz1 aprirnit prin pd~ta. scrisoarea a110nima in. care ii era anuntata, eu 0ealigrafiedeformata, fatala veste. Ea a hanuit numaidecit ca. acea scri­soare era opera rautacioasei cameriste, pentru ca tocmaitinara pe careaceasta 0 ura era acuzata de a fi amanta sotu1ui. Dar eu toate ca pacierttaa ghicit imediat intriga ~i avea destulaexperienta pentru a-~i da seamacit de putin demne de incredere sint asemenea denuntari 1a~e, scrisoareanu a rascolit-o mai putin. A avut 0 criza de nervi teribilii ~;itrimise dupasotul ei, earuia Ii adresa, de indata ee-1 vazu, cele mai amare repro~uri.Sotulprimi acuzatia rizind 9i facu tot ce-i statu in putinta ca sa-9i lirti~­teasca consoarta. El ehema in ajutor pe medicul familiei :;;ipe acela aluzinei. Atitudinea ulterioara a sotHoI' a fost cit se poate de naturala : ca­merista iu concediata, dar pretinsa amanta i:;;i pastra postul. Boinavasustine ell din acea zi eo. s-a calmat, nemaicrezind in continutul serisoriianonime. Dar calmul ei nu a fost niciodata profund :;;i durabil. !i erade ajuns sa auda pronuntindu-se numele tinerei funetionare sau 3-0 in­tilneasd'i pe strada, ea sa face. din nou 0 criza de suspiciune, de lacrimi~i de repro:;;uri.

Aceasta este istoria bravei noastre doamne. Nu trebuie sa o.i 0 mareexperienta psihio.tridi spre a intelege ca, contrar altar bolnave de nervi,ea era mal degraba inclinata sa-:;;i atenueze cazul sau, ,cum spunem noi,sa-l disinmleze, ~i ea niciodata n-a izbutit sa-~i infringa credinto. inacuzatia formulata in scrisoarea anonima.

Ce atitudine poate adopta psihiatrul in fata unui asemenea eo.z? $timdeja cum s-ar comporta in privinto. o.ctului simptomatie 0.1 pacientuluicare nn Inchide u:;;ile de 10.eabinetul de consultatii, vazlnd in aeest actun accident lipsit de arice interes psihologie. El nu mal poate o.vea, InsEt,aceea~i atitudine fata de iemeia care manifesta 0 gelozie morbida. Actulsimptomatic apare co. un fapt indiferent, dar simptomul ni se impune caun fenomen important. Din punet de vedere subiectiv $!cest simptomeste insotit de 0 durere intensa ; din punet de vedere obiectiv, amenintaferidrea unei familii. In consecinta, prezinta un interes psihiatric incon­testabil. Psihiatrul incearca mai inm sa caracterizeze simptomul prin­tr-una din insu9irile sale esentiale. Nu se poate spune ca ideea care 0 tor­tureaza pe aceasta femeie este absurda In sine, pentru ca se intimpla co.oameni casatoritl, chiar in virsta, sa aiba amante fete tinere. Altcevo.este aid absurd ~i de neconceput; In afara de afirmatiile cuprinse inscrisoarea anonima, pacienta nu are nid un motiv sa creada ca tandrul~i credinciosul ei sot face parte din categorio. barbatilor infideli. Eo. mai~tie ca scrisoarea nu merita nid 0 crezare ~i ii cunoa:;;te provenienta. Deciar trebui sa-~i spuna ca gelozia so. nu se justifica prin nimie; de fapteo. ~i-o spune, dar fara a suferi mai putin, ca ~i cum ar detine dovezi in­dubitabHe ,cu privire la infidelitatea sotului. S-a convenit sa se numeascaobsesii ideile de acest fel, adica ideile refractare argumentelor 10gice ~irationamentelor bazate pe fapte. Doamna cumsecade sufera deci de obse­.sia geloziei. Intr-adevar, aceasta este caracteristica esentiala a cazuluinostru morbid.

Ca urmare a acestei prime constatari, interesul· nostru cre~te ~i maimult din punct de vedere psihiatric. Daca 0 obsesie rezista la dovezilerealitatli, este pentru ca nu-~i are oblr~ia In realitate. A~adar, de undeprovine? Continutul obsesiilor variaza 10. nesfir~it ; de ce, in cazul nostru,

IIL

If

I!~~:

15 - cd. 404 2~5

obsesia are drept continut tocmai gelozia? In legatura eu aceasta noiI-am asculta eu draga inima pe psihiatru, dar acesta nu are nimic despus. Din toate problemele, una singura 11 intereseaza. El va cercetaanteeedentele ereditare ale acestei femei 9i poate ea ne va da urmatorulraspuns : obsesiUe au lac la persoane care prezinta in antecedentele lorereditare frecvente tulburari -analoage sau alte tulburari psihice. eu altecuvinte, daca la aceasta femeie s-a dezvoltat 0 obsesie, este pentru ea eaera predispusa ereditar la aceasta. Aceasta lamurire este desigur intere­santa, dar oare este tot ee vrem noi sa stim? Nu mai sint si alte cauzecare au determinat producerea cazului n~stru morbid? Constatam ea undeliI' de gelozie s-a dezvoltat de preferinta la cineva : am avea aid de-aface cu un fapt indiferent, arbitral' sau inexplicabil ? lar teza care pro­dama atotputernicia ereditatii trebuie sa fie inteleasa 9i 'in sens negativ,cu alte cuvinte trebuie sa admitem ca din moment ce un individ estepredispus sa devina prada unui delir, putin intereseaza evenimentelecapabile sa actioneze asupra lui ? Fara 'indoiala, slnteti dornici sa 9titi dece refuza psihiatria 9tiintifica sa ne spuna mai mult. La aeeasta voi ras­punde : eel care cIa mai mult decit are este necinstit. Psihiatrul nu detinemijloacele de a avansa in interpretarea unui asemenea caz. EI este obligatsa se limiteze la formularea diagnostieului ~i, in ciuda bogatei sale expe­riente, la un prognostic nesigur eu privire la evolutia ulterioara a bom.

Ne putem a~tepta la mai mult de la psihanaliza ? eu siguranta, 9i sperca pot sa va dovedesc ea pina 9i 'intr-un caz atit de greu aecesibil eaacela de care ne oeupam, ea este capabila sa puna in evidenta fapte instare sa ni-l faca inteligibil. Binevoiti a Va aminti in primul rInd de acestamanunt, insignifiant in aparenta, ca la drept vorbind pacienta este aceeacare a sugerat scrisoarea anonima, punctul de plecare al obsesiei sale :intre altele, nu i-a spus ea tinerei intrigante, in ajun, ca eea mai marenenorocire pentru dinsa ar fi sa afle ea sotul sau are 0 amanta? Spu­nind aceasta i-a sugerat cameristei ideea de a trimite scrisoarea anonima.Obsesia devine astfel, intr-o anumita masura, independenta de scrisoare ;ea trebuie sa fi existat mai inainte la bolnava, 'in stare de aprehensiune(sau de dorinta ?). Adaugati la aceasta cele cUeva fapte marunte pe careIe-am putut stabili 'in urma a doua ore de analiza. Bolnava se aratafoarte putin dispusa sa se supuna dnd, dupa ce mi-a 'infati9at istoria ei,am rugat-o sa-mi 'imparta~easca alte idei 9i amintiri in legatura Cllaceasta. Pretindea eEl nu mai are nimie de spus ~i, la capatul celor douaare, a trebuit sa incetez investigatia, bolnava declarindu-mi eEl se simtefoarte bine 9i ca este sigma ca s-a deseotorosit de ideea sa morbida. Seintelege de la sine ca declaratia aceasta i-a rost dictata de rezistenta 9ide teama de a ma vedea eontinuind analiza. In cursul eelor doua ore,insa, ea a lasat totu~i sa-i seape unele remarci care autorizeaza 91 ehiarimpun 0 anumita interpretare, proiectind 0_ lumina vie asupra genezeiobsesiei sale. Ea 'insa9i incerca un sentiment adinc de dragoste pentruun bc'irbat tinar, pentru acel ginere la interventia caruia ea devenise pa­cienta mea. Ea nu-si dadea seama de acest sentiment, de care aproapeca nu era eon9tient<1: date fiind relatiile de rudenie dintre ea 9i tlnarulbarb at, afectiunii sale erotice nu-i era greu sa-i puna masca unei tan­dreti inofensive. Or, noi avem 0 experienta destul de bogata cu privirela asemenea situatii, ea sa putem patrunde fara diticultate 'in viata psi­hica a acestei femei oneste 9i excelente marne, 'in v'irsta de 53 de ani.Afectiunea pe care ea 0 incerca era prea monstruoasa ~i de neconceput.

226

'Ca sa fie con~tienta; ea persista insa in stare incon~tienta ~i exercitain felul acesta 0 presiune psihica puternica. Simtind nevoiaeliberarii deaceasta presiune, ajunse sa-~i u~ureze suferinta prin mecanismul depla­sarB, care adesea indepline~te un rol important in geneza geloziei obse­dante. Odata convinsa ca daca ea, femeie Mtrina, este indragostita deun barbat tinar, pe dnd ~i sotul ei are drept amanta 0 tinara fata, ea S0simte desditu~ata de remu~carile pe care i le-ar fi putut pricinui propriainfidelitate. Ideea fixa a infidelitatii sotului trebuia sa actioneze ca unbalsam calmant aplicat pe 0 plaga c:1ureroasa.

Propria ei dragoste a devenit incon~tienta, insa reflexul acesteia aclevenit con~tient ~i cu un caracter obsedant, deli1'ant, reflex din care

.ea beneficia de un: mare avantaj. Toate argumentele care puteau fiopuse ideii sale trebuiau sa ramina fara efect, pentru ca ele e1'au indrep~tate nu impotriva modelului, ci impotriva imaginii sale reflectate, carecumula intreaga energie a modelului ascuns in incon~tient~i ramas,astfel, inatClcabil.- .

Sa recapitulam datele pe care Ie-am putut obtine prin acest scurtinsa dificil efort psihanalitic. Poate ca ele ne vor permite sa intelegemacest caz morbid, fire~te presupunind ca am procedat cored, fapt pecare dumneavoastra nu-l puteti judeca atci. Prima rem area : ideea deli­ranta nu mai este ceva absurd ~i de neinteles ; ea are un sens, este binemotivata, face parte dintr-un eveniment afectiv· intervenit inviata bol­naveL A doua remarca: aceasta idee fixa apare ca necesari'i ~i aVlndcaraeterul de. reactie la Un proces psihic incon~thmt, pe care I-am pututsesiza cu ajutorul altoI' semrie; tocmai legaturii care 0 ata~eaza de acestprO'Cespsihic incon~tient 1:;;idatoreaza ea caracterul obsedant, rezistentain fata tuturor argumentelor furnizate de logica. Aeeasta idee apare caceva dorit, ea reprezinta un soi de consolare. A treia remarca: dacabolnava a filcut in ajun tinerei intrigante eonfidenta pe care 0 eunoa~teti,este incontestabil ca ea a fost determinata de sentimentul secret pe care-lavea pentru ginerele ei ~i care constituie un fel de fundal al bolii sale.In consecinta, acest caz prezinta analogii importante cu actul simpto­matic pe care I-am analizat mai sus, did la ar.rlindoua am reu:;;it sa des-:­prindem sensul sau intentia manifestarii psihice, ca ~i raporturile eu unelement incon~tient care face parte din context.

Este de la sine inteles ca nu am rezolvat toate problemele care decurgdin cazul nostru. Aeesta abunda in probleme care nu sYnt inca suseep­tibile de rezolvare, pe eind altele n-au putut fi solutionate din cauzacircumstantelor defavorabile legate de acest caz. De ce, de exemplu,aceasta femeie, atH de fericita in casnide, se indragoste~te de ginereleei ~i de ce eliberarea de aceasta stare, care ar fi putut sa imbrace 0alta forma oarecare, se produce sub forma. unei astfel de reflectari,aunei proiectari asupra sotului a propriei sale stari? Sa nu credeti caeste yorba de intrebari inutile ~i malitioase. Ele comporta raspunsuri invederea earora dispunem deja de numeroase elemente. Bolnava noastrase afla la virsta critica care favorizeaza 0 exaltare subita ~;iindezirabilaa trebuintei sexuale : acest fapt ar putea, in eel mai rau caz, sa fie elsingur suficient ca sa ne explice tot restul. Dar se mai poate ca bunuI~i credinciosul sot sa nu mai fie, de dtiva ani, in posesia unei potentesexuale pe potriva nevoilorfemeii, mai bine conservata. $tim din ex­perienta ci:i ace~ti soti, a diror fidelitate nu are de altfel nevoie de aWiexplicatie, dovedesc f<ita de consoartele lor 0 tandrete deosebita ~i 0

227

1'no.1'eindulgenta cu prlvire 1a tulburarile lor nervoase. In. afarcl deaceasta, nu este deIce indiferent faptul ca dragostea rnorbida a acesteidoamne s-a Indreptat tocmai dHre tinarul sot al fiicei sale. Un puternicatasament erotic fata de fHea, atasament care in ultima analiza poate fired~ls la constituti~ sexualaa m~mei, gase~te adesea mijlocul de a s~mentine cu ajutorul unei asemenea transformari. Nll. mai trebuie sa vaamintesc, In legatura eu aceasta, cii relatiile sexuale Intre soacrii siginere au fost totdeauna considerate ca d~osebit de delicate si ca aiIconstituit la popoarele primitive motlv de tabu-uri :;>ide interdictii se­vere 2). Atit ir: sens poz~ti_v ;It :;;i,in sens. n~g.~tiv, aeeste re.latH depa­sesc adesea masura admlsa Ge cmtura SOcletatn. Curn nu nil-a fost euputinta sa efectuez analiza acestui caz mal m~jt de doua ore, nu v-a:;;putea spune care din cei trei factol'l trebuie incriminat la bolnava decare ne ocuparn ; nevroza ei a putut Ii. cauzat;''t de aetiunea unuia saua doi dintre ei, ca :,?ipI'in a tuturor Ia un lac.

Remarc acum di. va vorbesc despre lucru.ri pe care inca n1.1sintetipregatiti sa Ie intelegeti. A1'n facut-o spre a stabiE 0 paralela 1nt1'e psl­hiatrie :;;i psihanaliza .. Ei bine, a~i observat pe 1.1ndeva vreo contradictieintre una :;;i cealalta? Psihiatria nu aplica metodele tehnice ale psih­analizei, en nu se ingrije~te sa Llporteze -"Teun element oarecare laidcea fixa, ci se muHume~te sa ne indlce ereditatea cl1'ept factor etiolo­gic general 91 indepartat, in lac sa se dedice cerce:i\rli cauzelor mai spe­dfke :;;1m3i apropiate 3). Dar exista oare aid a contradietie, 0 opozi­tie? Nu vedeti ea, dep:::rtc' de a se contraziee, psihiatria si psihanaEzase completeaz~ mn pe a~ta, in timp ce factorul 'ereditar ~i' evenimentulpsihic, departe de CJ. se contraiice ~i a se e:x:cltlde, C011111creaza III 1110duleel lTIai eficace in \lederea aceluiasi rezultat? Yeti fi de acord Cl.1 rl1ine

ca nu exisM nimic in D'J.hlra activitatii pslhhtrice care sa poata ~:ervide argument impotriva eercetarii psihanalitice. Psihiatrul ~i nn psihia­tria se apune psihanalizei. Aceasta din UrlTla este pentru psihiatrie aproa­pe ceea ce este histologia pel'ltru anatomie; una studiaza formele exte­rioare ale organelol', cealaltii tesuturile ~i celulele din care sint facuteaceste organe. 0 contr2,dlc~le intre aceste doua categmii de studE, dincare una continua pe cealalta, 2ste de neconeeput. Anatomia constituieasti'tzi baza medicinii $tiintlfice, dar a fost 0 vreme in care disectia ca­davrelor umane, in vederea cunoa~terii stl'ucturii intime a corpului, erainte1'zisa, tot asHel cum in zilele n03stre se considera aproape con dam­nabil faptul de a te consacra psiha..'1alizei, in scopul eunoa:;;terii func­tionarii intime a vietH psihice. Totu:;;i, totul ne face sa credem ca nueste departe timpul in care se va vedea ea psihiatria realmente :;;tiin­'~ifica presupune a buna cunoa:;;tere a proceselor profunde, incon:;;tienteale vietH psihice.

2) Vezi Totem und Tabu, 1913.3) Astazi nu se mal poate vorbi de 0 asemenea "paralela" pslhiatrie-psihimaliza,

psihiatria tinind seama aUt de cuceririle psihanalizei !Ii ale medicinii psihosomatice,cit ~i de ale altoI' ~tiil1te biologice '\ii sodale. Ea se contureaza astfel ca 0 disci­pUna cu orizont larg antropologic, care profeseaza 0 etiologie multifactoriala lIi 0terapeutica orientata social. Directia psihosociala a psihiatriei contemporane estebine marcata. "Invatamintul psihiatri€ - clUm intr-un tratat recent - trebuie sapregateasca speciali~ti legati de colectivitatea umana, capabili sa inteleaga factoriipsihogenetici, sociall ~i de ambianta. nec-esari prevenirii bolilor ~i readaptarii bol.­navilor psihici" (Psihiatrie, sub redaqie prof. dr. doc. V. Predescu, Bucurelltl,Editura Medicala, 1976, p. 85). (Nota trad.).

228

Aceasta psihanaliza aLit de combatuta are poate printre dumne3­voastra c.i:tlva prieteni care 0 Val' vedea eu bucurie afirmindu-se S1 eaun procedeu terapeutic. O.mo2;;teti ea mijloacele din arsenalul pslhla­triei nu dispun de niei 0 puterc fati'i de idelle delirante. Cunoscind me­canismul aeestor simptome, va fi psihanaliza mai norocoasa din acestpunet de vedere ? Nu, ca nu are mai mare eficienta in legatura eu acesteafectiuni decit are o1'ica1'ealt mijloc terapeutic. Cel putin in momentulde fatii. Putem, datoritapsihanalizei, sa 'intelegemceea ce se petreee eubolnavul, dar nu avem nid 0 posibilitate sa-1 facem :;;ipc boln':lV eon­~tient de aecasta. V-am :;;i aratat ca, 'in cazulpe care l-arn expus inaceastii prelegere, nu ClIi1putut merge eu analiza mai departe de primelestraturi. 5-ar cadea sa conchidem ca analiza unoI' eazuri de acest gentrebu~e abandonata, data fiind' sterilitatea aeesteia? Nu credo Avemdreptul :;;i chiar datoria de a continua cercetarile, f<'ira a ne preoeupade utilitatea lor imediata. In definitiv, nn se 9tie unde 9i dnd putina~tiinta pe care a vom dobindi se va preface in putere terapeutica. Chiardaca ~i in privinta anal' afectiuni nervoase 9i psihice psihanaliza s-arfi aratat la fel de neputincioasa ca in privlnta ideilor fixe, ea nu al' fimal putin justificata Cd in<;trument de cercetare ~tiintifica de neinlocult.Este adevarat ca in acest caz nu am mal ii in masura s-o exercitam :oamenii pc seama carora '/rem sa ne instruim, oLl'nenii vii, dotati euvointa proprie ;;1 care aU rnotive personale de a ne ajuta, ne-ar refuzacolaborarea lor. In eOI1<iccinta,nu '.;oi incheia accasta cxpunere faraa va spune ca exlsta largi eategorH de tulburari nervoase in care 0 maibuna intelegere se Idsa u:;;or transformata in put ere terapeutica ;;1 ca,'in anumite conditii, psihanaliza ne permite sa obtinem 'in aceste afec­tiuni greu accesibile rezultate eu nimic mai prejos dedt aeelea obtinutein oricare alta ramura a tenpeuticii care tine de medicina interna.

XVIISENSUL SIlVIPTOMELOR

V-am ar~itat in capitolul precedent ca pe clnd psihiatria clinica sepreocupa putin de modul de manifestare ;;i de eontinutul fiecarui simp­tom, psihanaliza acorda atentie aUt unuia c1:t ~i eeluilalt, reu;;incl sademonstreze ca fiecare simptom are un sens~i este sh'ins legat de viatapsihica a bolnavuluLJ. Breuer este aeela care, clatorita studierii ~i recon­stituirii cu sueees a unui eaz de isterie devenit dupa aeeea celebru(1880-1882), a descoperit eel dintli sensul simptomelor nevrotice. Esteadevarat ca P. Janet a faeut aceea~i descoperlre, independent deBreuer; savantului francez Ii apartine chLr ~i prioritatea publicarii,deoarece Breuer nu si-a publieat observatia sa dedt zeee ani mai tir­zi1.1(1893-95), in perioada colaborarii sale' eu mine. De aitiel ne intere­seaza pre a putin sa stabilirn paternitatea descoperirii, 0 descoperirefiind intotdeauna opera mai nmltora; nici una nu este facuta 0 s1n­gura data, iar succesul nu este totuna eu meritul. America n-a primitnurnele lui Columbo Inainte de Breuer ~i Janet, marele psihiatru Leu1'eta emis parerea ca s-ar putea gasi un sens chiar ~i in delirurile aliena­tilor, daca ele a1' putea fi talmacite. IVlarturisese ea multa vreme amfost dispus sa-i atribui lui P. Janet eIn merit eu totul deosebit in expli­earea simptomelor nevrotice, pe care el Ie concepea ca fUnd expresii ale"ideilor incon9tiente" eare Ii domina pe bolnavi. Dar mai tirziu, faclnddovada unei reze1've exagerate, Janet s-a exprimat ca ~i cum ar fivrut sa dea de inteles ca incol1:;;tientul nu era pentru dinsul dedt un"rel de a vorbi" 91 ca in conceptia sa aeest term en nu are 0 baza reala.Ineepind de atunci nu mai inteleg deductiile lui Janet, insEt cred ca~I-a facut lui insu~i mult rau, de prisos, in timp ce ar fi putut aveaun merit mai mare.

Simptomele nevrotice au deci sensul lor, exact ca actele ratate ~i cavisele ~i, ca ~i acestea, ele sint legate de via~a persoanei care Ie mani­festa. As dori sa va familiarizez cu aceasta imDortanta maniera de a ve­dea, eu 'ajutorul dtorva exemple. Ca lucrurile L se petree in acest mod intoate cazurile, nu pot dedt s-o afirm, f0.r3.a fi in stare s-o ~i dovedesc.Cel care eerceteaza ei in9i~l faptele de experient,c1 VOl' s£11'9iprin a 5econvinge de adevarul afi1'matiilor me1e. Din anumite motive, insa, nuvoi lua exemplele mele din domeniul 1sterie1, ci din' aceia al altel n2­VI'Oze,eu totul remarcabile, in fond foarte apropiatfl de isterie, 9i des­pre care trebuie sa va spun dteva cuvinte introductive. Aceasta n2­vroza, numita nevroza obseslonala, nu este aUt de populara ca isteria,cunoscuta de toata lume3.. Ea este, dadi ma pot exprima astfel, maiputin inoportun zgomotoasa, manifestindu-se mai degraba ca 0 pro­blema particulara a boinavului, renun~ind aproape eomplet la semnelesomatice si concentrindu-si toate simptomele in domeniul psihic. Ne­vroza obs~sionala ~i isteri~ sint forme de nevroza care au fundamentat

230

:';ltiintific psihanaliza~i tocmai in tratarea acestor maladii a repurtatterapeutica noastr,l cele mai frumoase succese. Nevroza obsesionala, insa,direia Ii lipse~te acea misterioasa trecere a psihicului in corporal, ne de­vine mult mai clara. ~i mai familiara prin psihanaliza dedt isteria l?i amputut constata eElea manifesta eu mai multi! limpezime anumite carac­tedstid extreme ale afectiunilor nevrotice.

Nevroza obsesionala S8 manifesta prin aeeea ca bolnavii sint preo­cupati de idei care nu-i intereseaza, traiesc impulsuri care Ii se parahsolut bizare l?isint imbolditi la actiuni i:.} CarOl'exeeutare nu Ie procuranici 0 pl,lcere, dar de la care nu se pot sustrage. Ideile (reprezenUirile'obsedante) pot fi lipsite in sine de sens sau numai indiferente pentru­individ, ele sint adesea eu totul absurde ~i declangeaza in toate cazurileo activitate de gindire incordata care epuizeaza bolnavul 9i la care el seangajeaza in sila. Impotriva vointei sale, bolnavul este obligat sa medi­teze ~i sa faca tot felul de speculatii, ca 9i cum ar fi vQrba de proble­mele sale de viata cele mai importante. Impulsurile pe care Ie trilie~tebolnavul pot sa apara de asemenea cOpilare9ti ~i stupide, dar ele aumal totdeauna un eontinut terifiant, bolnavul simtindu-se incitat sacomita crime grave, in a9R fel incH el nu Ie respinge doar ca fiindu-istraine, ci se fere9te de ele ingrozit 9i se apara impotriva tentatiei printot feluI de interdictii, de renuntari 9i de limitari ale .liberti!tii. Se cu­vine sa precizam ca aceste crime ~i actiuni abominabile nu comporta nici­odata un inceput de executie: fuga 9i prudenta sfiqesc intotdeaunaprin a invinge. Actiunile savir~ite realmente de catre bolnav, acteleZ1se obsedante, nu sint dedt actiuni inofensive, neinsemnate, cel maiadesea repetitii, infrumusetari ceremonioase ale adelor obi~nuite dinviata de toate zilele, eu specificarea ca actele cele mai necesare, cuma1' fi faptul de a se culea, de a se spala, de a-~iface toaleta, de a mergela plimbare devin probleme penibile, aproape de nerezolvat. Reprezen­tc'irHe, impulsurile ~i actiunile morbide nu sint amestecate in proportiiegale in fiecare forma ~i caz denevroza obsesional<'i: cel mal adeseatabloul clinic este dominat de unul sau a1tul din ace~ti factori care danumele sau maladiei, dar toate formele 9i cazurile au trasaturi comune,destul de evidente ..

Desigur, avem de-a face cu boala bizara, erect ca nici fantezia ceamal extravaganta a unui psihiatru aflat in deliI' n-ar fi reu9it vreodatasa construiasca ceva asemanator 9i daca n-am avea zilnic ocazia savedem cazuri deacest gen, nici n-am c1'ede in existenta lor. Sa nu c1'e­deti il1sa ca ii faceti vreun serviciu bolnavului sfatuindu-l sa se distraga,sa 'nu 5e lase in vola ideilor sale absurde ~i sa faca in locul acestor copi­larii ceva I'ezonabil. El insu9i ar dori sa faca ceea ce il povatuiti, el esteperfect lucid, impartiige9te opinia dumneavoastra in privinta simptomeloroDsedante 9i chiar v-a exprima inainte de a 0 fi formulat dumneavoastra.Numai eft este cn totul neputincios fata de starea sa : ceea ce se impuneca acte in nevroza obsesionala are ca suport 0 energie pent1'u care pro­babH ca nu avem nici un termen de comparatie in viata normala. Bolna­vul nu poatededt sa deplaseze, sa schimbe, sa puna in locul nnei ideiabsurde 0 alta, poate atenuata, sa inlocuiasca 0 masura de precautie sauo interdictie eu 0 aIta, sa indeplineasca un ceremonial in locul altuia. Elpoate deplasa constringerea, dar nu s-o 9i suprime. Deplasareasimpto­melol', datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primi­tiva, constituie una din principalele earacteristici ale bolii; in plus,

231

frapeaza faptul ca contradictiile (polaritatile) care caracterizeaza"\'}atapsihica sint deosebit de pronuntate in acest caz, Alaturi' de constringe:reasau obsesia cu continut negativ sau pozitiv, in domeniul intelectual Cal:>2ta

o importanta deosebWi indoiala, care se leaga in general chiar $1 de lu­crurile cele mai sigure, Totul se termina cu 0 stare de totmai accen­Luata nehotarire, lipsa de energie ~i de limit are a libertatii propriL Cutoate acestea, bolnavul nostru a fost altadata un tarbat foaTte encrgk,excesiv de perseverent, de 0 inteligent.a situata deasup1'amediei, Cel maladesea e1 are un nivel de dezvolta1'e morala foarte ridieat, se dovccl,:,~teextrem de serupulos, de 0 rara coreetitudine, Nici nu banuiti ce v01;JT:lde muncii se cere spre a ajunge sa te orientezi in acest ansamblu cor.ua­dictoriu de tr<''isaturi de caraeter si de sinmtome morbide. PriP urmcn'e.nu ne yom stradui pcntru mome~t deeit ~a izbutim s~i inteleiel;l ·~i -s~interpretam unele din aceste simptome.

Sinteti poate dornici sa ~titi, in vederea discutiei care va ur;-fla,cum procedeaza psihiatria aetuala in fata problemelor nevrozei obscsio­nale. Capitolul legat de aeeasta tema este destul de sarac. P(;ihi2~:riadistribuie denumiri diverselor obsesii :;;1nimic mai mult. Ea insistc~. in

'schimb, asupra faptului ca purtato1'ii acestor simptome sint "degenerc/;i".Afirmatie pu~in satisfacatoare : eo. Gonstituie nu 0 explicatie, ci 0 jude­cata de valoare, 0 condamno.re. Fara indoiala, oo.menii care ies dbcomun pot prezento. toate ciudateniile posibile ~i noi intelegem p:reabine en pe1'soo.nele la care 5e dezvolta simptome co. acelea ale nevnzeJobsesiono.le trebuie sa fi primit de la natura 0 eonstitutie diferita de acelorlalti oameni. Am intreba, insa, daca sint ei mai "degel'lerati'( dccitceilalti bolnavi cu nervii zdruncino.ti, de exemplu istericii sau eelde psihoze? Evident, caracteristiea invocata de psihiatrie est€ pc:eagenerala. Putem chiar sa ne intrebam daca eo. este justificat[t, din :rno­men! ce aflam Cd oameni minunati, de 0 foo.rte inaIta vo.loarepot sa prezinte aceleo.$i simptome. In general cunoa$terI1 putin2 It.1GL.lrlin privinta oamenilor nO$tri mari : faptul se diltore$te atlt propriei JardiscretE, cit ~i lipo:ei de sinceritate a biog1'afiilor lor. Se intirnplaco. vreun fanatic al adevarului, co. Emile Z91a, sa ne fo.ea sa aflanldte habitudini obsedante au fast ei chinuiti 1).

Pent1'u o.cesti nevrotici de 0 conclitie intelectuala si 11101'a1;"11'ioa1'a, p5ihiat1"ja a creat categoria "clegeneratHor supel:jo1'i". AtitaPsihanaliza, insa, ne-:1 aratat ca este posibil sa facem sa disparaIndelungat aceste simptome obsedante singulare, cum izbutim sa facemsa dispara ~i a1te sufe1'inte, tot aUt de bine ca "ii la oarnenii neclegenerati.Eu insumi am reu~it de 1'epetate o1'i aceasta performantiL

Va voi infati~a doua exemple de analiza a un1.1i simptom_ obseda:nt.Unuf din aeeste exemple este luat dIntr-o cereetare rnai veche, nepL~tiJndsa--l i.nlocuiesc ell unul mai nimerit; celiHalt este 111ai recent. Mi't 'leirnultumi ell aeeste doua exemple deoareee cazu1'ile de aeest rel efT "afie expuse in intregime, fara neglijarea nici unui amanunt.

o doamna in virsta de aproape 30 de ani, care suferea de fenofnenede obsesie foarte grave ~i pe care poate ea a~ fiizbutit s-o vindec dacan1.1ar fi intervenit un accident care a zadarnicit intreaga mea mlJDCa(poate C[l va voi vorbi int1'-o zi c1espre aceasta), executa de mai multe 01'1

!) E. To U Iou 5 e, f~'nlile Zola, J.~-nq'ilete· medico]JsychoZogiquc, Paris, lE96~

232

pe Zl, Intre multe alteIe, urmatoarea actiune obsedanta, cu totul demnade atentie. Ea di.lc1eafuga din camera sa intr-o incapere vedna, sea:;;eza intr~un anumit loc in fata mesei care ocupa mijlocul odaii, sunadupacamerista, Ii dadea un ordin oarecare sau pur 9i simplu 0 concedia,dupe'! care zorea sa 5e into area Ia ea in camera. Sigur, acest simptommorbid nu era gray, dar era de natura sa excite curiozitatea. Explicatiafaptului a fost obtinuta in modul eel mai cert 9i de necontestat, faranici 0 interventie din parte a medicului. Nici nu vad cum a9 Ii putut,fie 9i numai sa banuiesc sensul acestei actiuni obsedante, sa intrevadcea mai midi posibilitate de interpretare a sa. Od de cite ori 0 intre­bam pe boinava de ce face toate acestea 9i daca toate acestea au unsens, ea imi dtspundea: .,Rabar n-am". Dar intr-o zi, dupa ce am lteu­:;;it sa infring la ea un serios scrupul de con:;;tiinta, ea insa:;;i a gasitdeodata explicatia ~i mi-a relatat fapte legate de aceasta d<::tiuneobse­danta. "Cu zece ani in urma se c8satoris~ cu un barbat mult invirsta dedt ea, care, in noaptea nuntii, s-a dovedit impotent. El l~ipetrecuse naaptea alergind din camera sa in aceea a satiei sale, rein­noindu-f;d mereu tentativa, cIaI' fara nid un succes. Dimineata e1 spusenecajit; J\'li-e rusine de camerista care va veni sa fadi Datul". Si spu­nind aceasta, alTL~Ca 0 calimara de cerneala ro~ie, care dil\ intimplare seafla in camera, ,,?iii varsa continutul pe cear9af, dar nu chiar in loculunde ar fi trcbuit sa sc gaseasca pata de singe. N-am inteles imediatce legatura putea fi intre aceasta amintire fii actiunea obsedanta !1 bol­navei; traceraa repetata dintr-o incapere in alta ~i aparitia cameristeiorau singurele fapte C0111uneintre actlunea obsedanta 9i eveninlentulreal. Atunci bolnava. ducindu-ma in cea de-a doua incapere $izindu-ma in f3ta mosel, ]'mi ariita pe fata de 1Y1aSa0 pata mareEa m-a lamurit ca se aseza la maSElintr-o asemenea pozitie incit came­rista pc care 0 chemi.l si nu poata zari pata. N-am mid a~ut dupa aceeanid 0 indoifllil ell privire la legatnra strinsa dintre scona din noapteanuntii ~i actiunca obsedanta actnala. Cazul reclama, 1ns2, multe alteinvestigatii.

Inainte de toate C'ste evident ca bolnava se identifica cu sotul ei;ea joaca rolul lui, imitindu-i cursa dintr-o incapel'e in aIta. Dal' pentruca identificarea s~i fie completa, trebuie sa admitem ca ea iniocuie~tepatul 9i cearfiaful cu masa fii fata de masa. Lucrul acesta poate sapm'a arbitral', dar nu in zadar am studiat noi simbolistica viselor. Invis de asenwnca vcdel11 adesea 0 masa care trebuie intel'nretata ca 1n­chipuind un pat. IVlasa :;;ipatul luate la un loc semnific~ casatoria. Inconsednta, una se substituie Cll u~urinta celeilalte.

AI' fi in felul acesta n.icut<'idovada ca actiunea obsedanta are unsens; ea pare a fi 0 rcprczent'1l'e, 0 repetitie a scen2i semnificative peccu'e am descris-o mai sus. Dar nimk nu ne obliga sa raminem la aceasti'iaparenta; supunind unui examen mai aprofundat raporturile dintrescena fii actiunea obsedanta, paate c~ivom obtine informatii asupra UDOl'fapte mai indepartate, asupra intentionalitatii aci;iunii. Nucleul acesteiaconsUi in chip vizibil in chemarea adresata cameristei, a carei privireeste atl'asa de pata, contrar observatiei sotului: "Ar trebui sa ne fieHl9ine de camerista". Jucind rolul sotuIui, ea $i-l l'eprezinta ded canefiindu-i rU9ine de camerista, pata fEnd la locul d. Vedem ded cabolnava noastra nu s-a multumit sa reproduca scena; ea a continuat-o$i a corectat-o, a facut-o sa fie reu:,?WLDar, faclnd aceasta, ea corec-

233

teaza ~i un alt accident penibil din faimoasa noapte, accident carefacuse necesara recurgerea la cerneala ro~ie : impotenta sotului. A<?adar,actiunea obsedanta inseamna: "Nu, ~1U-iadevarat, lui nu avea de ees3.-1fie ru~ine, nu a fost impotent". Intocma1 ca intr-un vis, ea 1$i 1'e­prezinta aeeastci dorinta ca fiind realizata printr-o aetiune actuala, ease supune tendintei care consta in a-9i ridica sotul cleasupra e$ecului sau'Cleoclinioara.

In sprijinul eelor co v-am spus V-a$ putea cib tot ceea ce mai ~tiudespre aceasta femeie. Cu aUe cuvinte, tot ceea ce m.ai $tim pe seama<:i ne impune aceast[l interpret are a actiunii sale obsedante care, 111sine,apare de neinteles. Femeia aeeasta tra.ie9te de ani :;;i ani despartita desotul ei ~i Iupta ilnpotriva intentiei de a cere {) desfaeere legala a easa­todei. Dar nid yorba sa se poata libera de sotul ei; simtindu-se con­strinsa de a-I dim1ne fideIa,ea traie~te retrasa, ca sa nu cedeze ispitei,scuzlndu-:;;i sotul .-;;iinnobilindu-l in inehipuirea ei. Mai mult dedt atit,misterul eel mai profund al bolii sale consUi in accea ea prin aceasta-ea li;ii protejeaza sotul impotriva unoI' alllzii rauUicioase, justifiea des­partirea lor in spatiu $i Ii face posibmi 0 existent:t separata plilcuta.Astfel. analiza unei anodine actiuni obsedante ne ducc direct la rmc1euleel mfli aseuns al cazu.lui morbid ;;i ne dezvaluie in acela;;i timp 0 parteinsemnata a misterului nevrozei ebsesionale. Am zabovit bueuros asu­pra acestuiexemplu, deoarece e1 reune;;te conditii la care, pe bun[ldreptate, nu ne yom mai putea a:;;tepta In toate cazurile. Interpretareasimptemelor a fost gasita aici dintr-odata de eatre bolnava, in afar aoriciirei dirijEiri sau interventii a analizei, iar aeeasta In Iegatura eu uneveniment predus nu Intr-o perioada indepartata a copilariei, ci pcdnd bolnava se afla in plina maturitate, evenimentul pi'istrfndu-i-seintact in memorie. Toate obieetiile pe care critied Ie adreseaza in gene­ral interpreti'irilor noastre de simptome, cad 'in fata acestui singur C2Z,

Bineinteles ca nu avcm totdeauna ~ansa de a intllni asemenea cazuI'LInca daua-trei cuvinte, 1nainte de a trece la cazul care urmeaza. Nu

ati fost izbiti de faptul di aceasti'i actiune obsedanta prea putin apa­rentfl ne-a introdus in viata cea mai intim;':\ a bolnavei? Ce poate fimai intim in viata unei femei dedt povestea din noaptea nuntii ? $1 siifie un element accidental $i minor faptul ca analiza noastra n8-a introdusin viata sexuaia a bolnavei? Fara Indoialii, se poate ca inalegerea measa n avut noroc. Dar sa nu trag em concluzii pripite ~i sa abordam eelde-ai doilea exemplu, de un gen cu totul diferit, e$ant1on al unei specHextrem de comune : un ceremonial insotind culcareG.

Este yorba de 0 tlnara de 19 emi, foarte inzestrata, copU unic lapa­rinti, Carma ea Ie este superioara prin edueatia primita $i prin vioiciu­nea sa intelectuala. CopU,' ea avusese un caracter salbatie $i orgolios,iar in cursul ultimilor ani, far a nid 0 cauza exterioara vadita, a devenitbolnavicios de nervoasa. Se arata deosebit de furioasa impotriva mameisale; e nemultumita, deprimata, inclinata spre nehotarire $i indoiala :;;isflrseste prin a marturisi ca nn e in stare sa traverseze singura pietesau'strazi mai late. Este 0 stare morbida complex3, care eOl:Uportiic~lputin doua diagnostice: acela de af'orafobie si acela de nevroza obse­sionala. Nu ne vam opri Indelung ~asupra acestor chestiuni: singurullueru care ne intereseazu in cazul acestei bolnave este cpremonialul eide tulcare, care reprezinta un motiv de suferinta pentru pilrintii ei.Putem spune ca, intr-un anumit sens, orice om normal are c~remo-

nIaIu1 sau de culcare sau tine la realizarea anumitor conditii, a carol'n,-,lndeplinire n impiedica sa adoarma; e1 ~c:a insotit trecerea de lastlrea de veghe la cea de somn de anumite formalituti, pe care Ie re8-·pectii eu sfintenie in fieeare sean'\.. Dar toate eonditile pe care Ie cre~eadomul sanatos pentru somnul sau Slnt rationale ~i, ca atare, se lasau;?')r iatelese ~ dnd insa imprejurarile cxterioare Ii impun 0 schimbare,eI se adapteaza la aceasta cu u~urinta ~i tara pierdere de timp. Cere~m)nialul patologic este insa lipsit de suplete, el caut~l SEI se impunacu pretul oridiror sacrificii, se pune la adapostul unor motive in apa­renta rationale ~i, la un examen superficial, nu pare a se deosebi deceremonialul normal dedt printr-o chitibu~erie exagerata. Dar, la 0 cer­cetare mai atenta, se constata ca cerem{)nialul morbid pretinde conditiip8 care nici 0 ratilme nu Ie justifica, pre cum ~i altele care sint net::18t'aJ;:ionale.Bolnava noastra i;d justifica precautiile pc care Ie ia pen­tC'u noapte prin aceea ca are nevoie de· lini~te pentru a dormi; ea tre­huje dcci sa elimine toate sursele de zgomot. In acest scop, in fiecareseara, inainte de culcare, ea ia urmatoarele doua masuri de precautie :opre;;te in primul rind marea pendula care se gase;;te in camera' sa.:;;:Escoate afara toatecelelalte ceasornice, fara a excepta nid mieulo;::a5-bratara din cutia de bijuterii; in al doilea rind flduna pe biroul2:i toate glastrele de fiori ;;i vazele, In a;;a fel incit nici una din ele saun poata cadea in timpul noptH :;;i sa S8 sparga, tulburindu-i astfel som­nul. Eo. ;;tie perfect di nevoia de odihna nu justifica dedt in aparent~i.aC2ste rn{,suri; i;;i da prea bine seam a ca micul ei ceas..,bratara, lasatin cutie, nu 1..,ar tulbura somnul prin tic-tac-ul sau, iar noi ~tim dinexperienta ca tic-tac-ul regulat ~i monoton al unei pendule, departe de:;1 tulbura somnul, nu face dedt sa-l favorizeze. In afara de aceasta,Ed convine c5. teama privind glastrele ~i vazele nu se bazeaz& pe nid un

verosimil. Cclelalte componente ale ceremonialului nu au nimic de-a

Lee cn .n~v{)ia de odihn~l, ci dimp~t~iv~. Bo!na~.raA c,?r.?, de, exe.mpl~,Cl w;;a dUltre camera sa ~1 aceca a panntlior sa ran-una Intreaeschlsa ,?l,c~ sa obtina aceast3, ilnobilizeaza u:;;a deschisa cu ajutorul a diverseDLtecte, precautie susceptibila sa generez2 zgomote care, fara aceasta,3xputedfi evitate. Dar masurile cele mai importante privesc patullL1susi. Perna de la capatli nu are voie sfl se atinga de tablia patului.Pern:ita pentru caD trebuie sa fie asezata in forma de romb pc cea mare,ia1' bolnava i~i p{me capul in dire~tia diametrului longitudinal al aces­tut Tomb. Pilot a trebuie scuturata in prealabil, in a,,?afel incH la picioaresa fiemaiincaxcatadedtinparteadinsprecap;dar.deindata cetrcaba este iRcuta, bolnava nu intirzie s-o desfaci\ aplatizind ingro;­~a(ea dinslJre picioarc~

Va scutesc de elIte detalii, adesea foal'te minutioase, ale acestui ce­remonial; de altfel ele nu ne-a1' aduce nimic nou ,,?i ne-ar duce preadeparte de scopul pe care ni-l propunem. Trebuie insa sa ;;titi CEl toatc'2ac€stea nu se fac atit de simplu ~i de u~or pe dt s-ar putea erede. Bol-

yuva lupta mereu cu teama ca n-a facut totul cu cea mai mare grijii :fiecare lucru trebuie controlat, repetat, indoiala se manifesta cind inlegatura ell una, dnd in legatura eu alta dintre masurile luate ~i toataaceasta munca dureaza 0 ora sau doua, timp in care nid tinara fata :;;inid parintii ei nu pot dormi.

Analiza acestor cazne n-a fost tot aUt de u~oara ca aceea a actillniicbsedante savir;;ite de bolnava precedenta. Ani fost obligat s-o ghidez

235

pe tinara ~i sa-i propun proiecte de interpretare pe care ea Iegea intotdeauna printr-un 10'11 categoric sau pc care nu Ie primeaeu 0 indoiali:, dispretuitoare. Dar aceasta prima reacticde negare ,;urmata de 0 pcrioac1a in timpul c[\reia eit inS<19iera. preocupata debiliUitile care ii eran infar;i9ate. jncel'cind s[\ emit<'licki legate de 2u:,,,:teposibilitati, evocind amintiI'i, reconstituind situatii ~i sflqind prin a ;x­cepta toate interpretarile date de noi, insa ea urmare a unci elabor,\:ripersonale. Pe masura ce acestproces se desfa:;;\lra in mintea ei, ea c1e­venea tot mai putin meticu10asa in executarea actiunilor ei obseclaD1e8i chiar mai inainte ea tratamentul sa ]a sfirsit, intregul ceremonial e::a~bandonat. Trebnie s~(9titi, in plus, ca munca' anaJitid, a'ia cum 0 prac­ticam noi astiizi, nu are in vedore fieeare simptOlTlparticular pinEl 12definiUva elucidare. In fiecare clipa sintem obJigcltl sa parasim cut?,ietema data, fiil1e[ siguri ca vom fi adu~i din nou 1a aceastadare a 'altor ansambluri de idci. In consecinta, interpretarea siJl11)tc,n-;a'ia cum v-o expun acum constituie 0 sinteza a rezultatelorcar or obFncre au trebuit saptamini 171 hmi de zile de mur;cD,altor activitati intreprinse intre !imp.

Pacienta noastra a inceput treptat ,;{, inteleaga eEi nu suporEl p:-e­zenta pendulei in camera, in timpul noptii, din cauza ca aCcdsta rcpr8­zenta un sirnbol genital feminin. Pendula, in legatura Cll care cuno2';:1cfl~i alte i11tcrprptflI'i sirnbolicc, aSU111.Q rolll1 de sinJbol ger:dtal IcrnlniTl'din cauza periodicitatii functionarii sale, care se manifesta la imerva­Iuri egale. Adesea 0 fenleie S8 poate Emda spunind ca menstruatlEesale au loc cu 0 regularitate de ceasornic. Tic-tae-ul poate Ii considncTtca 0 l'eprezentare simbolica a pulsatii10r clitorisului in cazulsexuale. De fapt adesea ea era treziti'i din somn de aceasti'i senzatie Pi::'­

nibila :;;i toemai t8ama de erectie 0 facea sa indep[lrteze din preajrn~~-i,pe tinmul nootii, orice pendu1ii sau ceas In stare de functionare. GLs­trde 91 vazeI~' pentru flod sint 9i eIe, ca to:1t(: recipicnt~le, sirnbo1mifeminine. Ca urmare, teama de a Ie expune in timpul naptii CadeTH ';ispargerii nu cste ell totul lipsita de sens. Cunoa9teti ell toti obiceiulfoarte raspindit de a sparge, en pri1ejul logodnei, un vas san 0 farfuric_Fiecare din cei de fata ia un ciob, ceea ce trebuie sa consideram,tind punctul de vedere al unci orinc1uiri matrimoniale premonogamice,ea 0 renuntare Ia drepturile pc care fiecare putea sau credea ca Ie ponteavea asupra logodniceL De aceastii parte a eeremonialului se leaga, 13tinara noastra, 0 amintire ::;i mai multe idei. copn fiind, ea Ci'izusepc

• cincl purta in brate un vas de stieH\ sau de lut, ranindu-se 1&uncare singera din bel9ug. CrescJnd 9i luincl cun09tinta de fapte eula relatiile sexuale, ca era obsedatl de teama anxioasa ci'i s-a1' putea E'El

nu singereze in noaptea nuntii, ceca ce ar putea da na9tere in minteasotu1ui la indoieli in ]}rivinta virg-initatii ei. Masurile de Dreeautie lrn­potriva snargerii vaselor con'stitui,;;'cIcci'un fel de Drotest {mDotri~aca1'ui con;plex legat de virginitatc 9i de hemoragia" eonsecuti~Tilpl'inlc}orraporturi sexuale, ca 'ii un protest impotriva temerii opuse, aceca nnu singera. Crt despre m~isurile de pr!2cautie impotriva zgomotului, c;\-.rora ea Ie subo1'dona pc cele dintii, eIe 11U avcau nimic sau &proapenimic de-a face cu acestea.

Ea 9i-a revelatsensul principal a1 ceremonialului int1'-o 21 In care aavut intelegerea subit<"ta - motivului pentru care nu voia ca perna saatingi'\ tablia patului: perna, spunca ca, rcprezcnta totdeauna

236

far tabUa vertieaIa., barbatul. Ea voia asHel, printr-un soi de aetinne.am putea spune, sa dcspartii pe barbat de femeie, adidi 8a-i im­

pe Dflrintii gal sa aiba ranorturi sexuale. Cu mult timp inainte deinstitui eere'Il,1oniJlul,eaeautase sa atinga aeelaf,dseopdeo maniera

mat directa, Simullnd te2.ma sau utilizind 0 frica reala, ea obtinuseca u,?a dintre dormitorul parintilor ~i camera ei sa ramina deschisa in

noptii. Aceasta masura fusese mentinuta in ceremonialul ei ac­E'll:;;i oferea asHel posibilitatea de a-~i spiona parintii ;;i, voind sa

de oeazie, l::;;iatr~lsese 0 insomnie care a durat luni de zile larind. Nemultumita de a-.;;i tulbura daar eu aUt parintii, ea venea dindnd in dnd sa se instaleze in patul lor, intre tata E,>imama. Numaiatunci "perna" :;;i "tablia patului" erall realmente separate. In sfin~it,dnd a crescut ~i nu mai putea sa S2 culce eu parintii fara sa-i jeneze

fara a fi ea insa~i jenata, S2 straduia sa simuleze in continuare friea,spre a ob~ine ca mama sa-i cedeze 10cu1 Enga tata, ea dudndu-se sadoa.rm~(in patul fiieei. Aceasta situa~ie a Gonstituit, bineinteles, punctulde plecare al. unoI' nascociri, ale diror Urine Ie gasim in ceremonialul ei.

Daca perna este simbol feminin, aotul care consta in scuturarea pilo­tei pina cind penele se ingramadesc in partea inferioara, alcatuind 0umflaturil, are de asemenea un sens : aceasta in8eamna a 0 Eisa pe fe­meie ins2,rcinata; dar bolnava noastra nu intirzia sa impra;;tie acea in­groifare, deoarece timp de ani ;;i ani traise cu team.a ca din raportu­idle. parintilor sai sa nu se nasca un nou copll, care sa rivalizeze euea. Pe de alta parte, daca perna cea mare, simbal feminin, 0 reprezentape mama, perna cea mica, pentru cap, nu putea s-o reprezinte dedt pe~fiica. De ce aceasta din urma perna trebuia sa constituie un romb ;;ide ce capul bolnavei noastre trebuia a:;;ezat in sensul liniei medianea rombului? Pentru ca rombul repl'ezinta forma apal'atului genital alfemeii dnd el este deschis. Deci ea insEi.~iindeplinea ralul masculului,capul simbolizind organul sexual masculin (Cf. : "Decapltarea ca repre­zentare simbolica a castrarii").

Indecente lucruri, va yeti spune, au putut incolti in mintea acesteifete vil'gine. Sint de acord, dal' nu uitati ca toate acestea nn Ie-am scornit:2U, ci doar Ie-am interpretat. Ceremonialul pe care vi I-am descris este:;;1el un lucru cit se poate de bizar, iar intre acest ceremonial ·;;i ideilefanteziste pe care vi Ie c1ezvaluie interpretarea exista 0 concordantape care nu trebuie s-o nesocotiti. Ceea ce ma intereseaza insa in moddeosebit, este sa fi inteles dumneavoastra ea eeremonialul cn pricinaeste inspirat nu de 0 idee fantezista izolata, ci de un intreg ~ir de ideicare, toate, converg intr-un anumit punet. $i desigu!' ea at! observateEloperatiile acestui ceremonial talmacesc dorintele sexuale dnd intr-unsens pozitiv, in caJitate de substitute, dnd intt-un sens negativ, hi ca­JUate de mijloace de Clparare.

Analiza acestui ceremonial ne-ar fi putut furniza E,>iaite concluzii<daca am fi tinut seama cu preciziune de toate celelalte simptome pre­:zentate de bolnava. Dar acestea nu intra in scopul pe care ni I-am pro­pus. :Multumiti-va sa aJlati ca rata incerca 0 atractie erotica fata detat'll ei. a card sorginte se situa in anii copilariei, fli poate ca ar trebuisa vedem In acest fapt motivul atitudinii sale pre a putin prietenoasefata de mama. in relul .acesta analiza simptomului ne-a introdus inviata sexuala a holnavei $i faptul acesta pare tot mai putin surprin-

237

zatoI', pe masura ce ajungem sa cunoa~tem mai bine sensu1 ~i scop'L11simptome1or nevrotiee.

Folosind cele doua exemple, v-am demonstrat ca, intocmai ca actf~"eratate ~i visele, simptomele nevrotice au un sens ~i sc leaga strins devia~a intima a boinavilor. Desigm, nu va pot eere sa aderati 1a clfit­matia mea eu privire 1a autenticitatea acestor doua exemplc. In CEE:Ol

ce va prive$te, Insa, nu-mi puteti cere sa va aduc cxemple cu nen-:i­luita, pina dnd va yeti declara convin1i. Dat fiind modul amfmuntit :incare slnt obligat sa tratez fiecare caz, mi-ar trebui un curs semestr:aIde cinci ore pc siiptamina ca sa va clucidez acest singur aspect al teorleinevrozelo1'. Mil limitez deci Ia aceste doua dovezi in favoarea afiriili>tiei mele ~i pentru rest apelati la eomunicarile existente in literatuI'2:pe aceasta tema !?i indeosebi la clasiceic interpretari de simptome delui J. Breuer (Isteria), la impresionantele explicatii ale unor simptomefoarte obscure, publicate de C.. G. Jung in perioada in care acest autol'nu era dedi psihanalist ~i nu voia sa fie profet; in plus, va mai reco­mandtoate lucl'ari1e care, de atunci incoace, au umplut paginile revis­telor .. Tocmai de astfel de cercetari nu ducem lipsa. Analiza, interpre­tarea ;;i ta1maci1'ea simptomelor ne'lrotice au aeaparat atentia psihanc:­li$tilor intr-un asemenea grad incit i-a facut sa' neglijeze celelalte prc­bleme I'eferitoare 1a nev1'oze.

Aceia dintre dumneavo2stra care VOl' voi sa-'ll impuna c:ceasta munc<'Lde documentare, cu siguran"(:dca VOl' Ii impresionati de cantitatea f?i (~E

soliditatea materialelo1' adunate pe aceasta tema. Dar ei se 'lor izbi, deasemenea, de 0 dificultate. $tim ca sensu1 unui simptom rezida in rB.­

porturile pe care Ie prezinta cu viata intima a bolnavilor. Cu cit UD.

simptom este mai individualizat, ell aUt trebuie sa ne straduim maiInuit sa-I definim aceste raporturi. Sarcina care ne ineumba atuncine afElm in prezenta unei idei lipsite ,de sens ;;i a unei actiuni f2:rascap, consUi in a regasi aeca situatie din treeut in care ideea respectiva.avea justificare 91 actiunea era conforma unui scop. Actiunea obsesic­na1a a bolnavei care alerga la masa $i suna dupa eamerista reprczinta.prototipul direct a1 acestui gen de simptome. Dar observam de aselne­nea, $1 inca destul de frecvent, simptome care au un ell totul ait CB­racter. Trebuie sa Ie desemnam ca simptome "tipice" ale bolii, ele fiindaproape acelea9i in toate cazurile, deosebirile individuale disparind sanestompindu-se intr-atit ineH este greu sa legi aeeste simptome de viataindividuala a bolnavilor sau sa Ie legi de situatii traite. Chiar ceremo­nia1ul celei de-a doua bolnave prezinta multe dintre aceste trasaturitipice; dar el prezinta 9i destule trasaturi individuale, care fae posibilainterpretarea, ca sa zicem 39a, istoriciia acestui caz. Toti ace9ti bolna'liobsedati au insa tendinta de a repeta aeelea9i aetiuni, de a Ie ritma, dea Ie izola de eelelalte. Cei mai multi dintre ei au mania de a se spina.Bolnavii atin;;i de agorafohie (topofobie, frica de spatiu), afectiune carenu mai intra in cadrul ne'lrozei obsesionale, !?ipe care 0 desemnam subnumele de isterie de angoasa, reproduc in tablourile lor nosologice, ello monotonie adesea obositoare, aeelea!?i trasaturi : frica de spatH Inchise,de mari piete descoperite, de strazi $i alei care se Intind plna la ori­zont. Ei se cred protejati cind sint insotiti de 0 persoana cunoscuta saucind sint urmati de 0 trasura. Dar pe acest fond uniform fiecare bolnav

238

prezinta conditii individuale, capricii am putea spune, care adesea slintdiametral opuse de,la un caz la altuL Cutaruia ji estefrica destrazile­inguste, cutaruia de ccle largi; unul nu poate circula pe strada dedtdacii este putina 1u111e,altul nu se simte in apele lui decit da}'t1stradae intesata· de multime. Lafel isteria, in ciuda be19ugu1ui eide trasa­turi individuale, prezinta foarte numeroase caractere generale r;;itipice,care par sa faea dificila retrospectia istoridi. Sa nu uHEim totu~i catocmai dupa aeeste simptome tipice ne calauzim in stabilirea diagnosti­cului. Daca, intr-un caz dat de isterie, am reu~it realmente sa raport~'imun simptom tipic 1a un eveniment personal sal.t 1a 0 serie de evenimente­personale analoage, de exemplu 0 vomitare isterica la 0 serie de impresiide greata, sintem cu totul dezorientati atunci dnd analiza ne dezvaluieintr-un alt caz de vomitare actiunea presupusii a unor cvenimente per­sonale de a natura eu totul diferita. Sintem in acest eaz inclinati sa ad­mitem ca vomismentele istericilor tin de cauze pe care Ie ignoram, da­tele istorice revelate de analiza nefiind, ca sa spun em a~a, dedt pre­texte care, atunci dnd se prezinta, sint utilizate de aceasta necesitateinterna.

Ajungem astfel la concluzia descurajanta ea daca putem obtine 0explicatie satisfacatoare a sensului simptbmelor nevrotice individualein lumina faptelor f?ievenimentelor traite de bolnav, arta noastra nu neeste de ajuns ca sa gilsim sensul simptomelor tipice, muIt mai frecvente.In afara de aceasta, slnt departe de a va fi adus la cunor;;tinta toatedificultatile de care ne lovim atunci dnd dorim sa respectam cu riguro­zitate interpretarea istorica a simptomelor. De aItfel ma voi abtine dela aceasta enumerare, nu pentru cii a~ dori sa infrumusetez luerurilesau sa Ie disimulez pe cele dezagreabile, ci pentru ca nu doresc sa vadescurajez san sa va complic chiar de la inceputul studiilor noastre co­mune. Este adevarat ca nu am faeut dedt primii pa~i pe calea intele­gerii a ceea ce inseamna simptomele, dar trebuie sa tinem seama deo­camdata de rezultatele obtinute ~i sa nu inaintam dedt pas cu pas indirectia necunoscutului. Voi incerca deci sa va consolez, spunindu-va eaeste greu de admis existenta unei deosebiri fundamentale intre celedoua categorii de simptome. Daca simptomele individuale depind incon-­testabil de evenimentele tralte de boinav, ne este ingaduit sa admitemci'i simptomeIe tipice pot fi raportate la evenimente de asemenea tipice,adica comune tuturor oamenilor.Celelalte trasaturi pe care Ie observamcu regularitate in nevroze pot fi reactii generale pe care insaf?i naturaalterarilor morbide Ie impune bolnavului, ca de pilda repetitia ~i indo­iala in nevroza obsesionala. Pe scurt, nu avem nici un motiv de descu­rajare inainte de a cunoa~te rezultatele pe care Ie-am putea obtineulterior.

In teoria viselor ne aflam in fata unei dificultati eu totul similare,pe care nu v-am putut-o infati9a in precedentele noastre convorbiri de­dicate visului. Continutul manifest al viselor prezinta variatii 9i dife­rente individuale -considerabile, iar noi am ar;'itat pe larg ce putem ex­trage, datorita analizei, din acest continut. Dar, alaturi de aceste vise,exist a altele pe care ia fel Ie-am putea numi "tipice" f?i care se produc­intr-o maniera identica la toti oamenii. Acesteasint visele cu continutuniform, care opun interpretarii acelea~i dificultati: vise in care te

239~

sim~i cazind, zburind, planincl, inotlnd, in care lnfnmti obstacole saute .vezi gol-pmlca, $i aIte vise angoasante preUndu-se, dupa individ, ladiverse interpretari, far a a gasi in acela::.;itimp explicatia monotonici :;;iaspectului lor tipic. Mal constatam in aceste vise, ca :;:iin nevrozele ti­pice, ca fondul comun este animat de detalii individuale Elivariabile ::.;ieste probabil di, Hirginc1u-ne conceptia, yom reu;;i sa Ie inc1udem, £Eml

a Ie violenta cltu~;;ide putin, in cadrul pe carel-arn conturat ca urmarea stLldierii celorlalte vise.

XVIII

FIXA~EA LA TRAUMA PSIHICA I}.INCON8TIENTUL

Am afirmat mai sus di, spre a ne continua l11.unca,a~ voi sa iau cabaza de plecare nu Indoielile noastre, ci certitndinile pe care le-al11cL1­ecrU. Din cele dona analize pe care Ie-am efectuat In expunerea pre­cedenta rezulta doua consecinte extrem de interesante, despre care incann v-am. vorbit.

Prima: amindoua bolnavele ne lasa impresia de a se fi fixat, ca saspunem afla. de un anumit segment al trecutului lor, de a nu putea saS2 desprinda de act:~sta~i a fi, prin urmare, instrainate de prezent ~ide viitor. Ele s-au Infundat in baala lor, a:;;acum. exist a odinioara obi:;;­nuin~a de a se retrage la manastire ca sa evite un destin vitreg. La primanoastra bolnavi'l, mariajnl nefericit en acel barbat a fost cauza Intregiinenorociri. In simptomele ei se exprima intregul proces pe care ea IIintenteaza sotnlui; am invatat sa distingem vodIe care pledeaza pentruel, care n scuza, 11reabiliteaza, Ii depling pierderea. eu toate ca tinara:;;iispititoare, ea a recurs la toate prudentele reale :;;iimaginare (magice)ca Sa-'ll pastreze fidelitatea. Ea nu se arata in lume, i~i neglijeaza 1n­fa~i:jm'ea exterioara, se rididi anevoie din fotoliul pe care sta, i;;ovaiednd este yorba si'H;i puna sel11natura undeva, este incapabiHi sa facadal'uri cuiva, sub pretextul ca nimeni nu trebu1e sa aiba ceva de ladlns3..

La cea de-a doua bolnavii este yorba de un ata';>ament erotic fata detaral sau, care, infiripindu-se in ani1 anteriori pubertatii, exercita aceea:;;1influenta decisiva asupra vietH ei ulterioare. Din starea sa ea a trasconduzia ca nu se poate casatori cit tim.p este bolnava. Dar aV€l11toatemotivele sa credem ca tocl11ai spre a nu se casiltori ~i spre a dnn'inellnga tata s-a imbolnavit.

Nu trebu1e sa trecem cu vederea faptul de a ~ti in ce mod, pe ceciH 5i de ce Isi asuma cineva 0 atitudlne atitde stranie 5i aUt de dez­aval~tajoasa f~ta de viata; este totu~i de presupus ca ac~astii atitudinecbnstituie 0 caracteristica generalii a nevrozei ~i nu una proprie celordawl bolflclve ale noastre. Or, noi ~tim ca avem de-a face. cu 0 tras~~tura comuna tuturor nevrozelor :;;1a carei importanta practica este con­siderabila. Cea dintii bolnava de isterie tratata de Breuer 2} 5e fixaseGi ea de perioada in care IGi ingrijise tatal gray bolnav. In ciuda vin­decarii, ea a renuntat dupa aceea, int1'-o anumita masura, la viata; eutoate Cd :;;i-a redobindit sanatatea :;;icapacitatea de ;H!i indeplini in mod

i) ,,Die Fixierung an das Trauma" in textul Original. (Nota trad.).2) Expunerea pe larg a cazului in Studien uber Hysterie de J. B l' e u e l' ~i

S. F r e u d, Leipzig, Wien, Deuticke, 1895, ia1' sub 0 forma rezumata in Cinqlepns sur l1'1 ]Jsychanalyse, Payot, Paris, 1966. (Nota tract.).

16 - cd. :104 241

normal toate functiile, ea s-a sustras destinului firesc al femeii. SU!Jcl­nind analizei pe fiecare bolnava in parte, vom putea constata ca, prinsimptomele morbide 9i consecintele ce decurg din acestea, fiecare dinele a cantonat intr-o anumita perioada din trecut. In majoritatca cazu­rilor bolnavul alege in acest scop 0 etapa foarte indep[lrtata a vietH, dinprima sa copilarie 9i, oridt de ridicol ar putea sa apara faptul, chiar9i perioada in care era sugar.

Nevrozele traumatice, aUt de numeroase in anii razboiului, prezinrasub acest raport 0 mare analogie cu nevrozele de care ne ocup<~m]y;i,Fire:;;te ca :;;i inainte de razboi s-au vazut cazuri de acela$i gen. ca '3­mare a unoI' catastrofe de cale ferata :;;1a altoI' dezastre infrico:;;<",to2l'e.In fond, nevr07.ele traumatice nu pot fi in intregime asimilate neUG­zelor spontane pe care Ie supunem in general examenului. si tratameD­tului analitic; inca nu ne-a fast cu putinta sa Ie intelegem dupe. crite­riile noastre 9i sper ca intr-o zi va voi putea arata motivul:n. Dar ;::'01­

milarea unora cu celelalte este completa intr-o privinta: ca $i nevr'o­zele spontane, nevrozele traumatice sint fixate pe momentul accidentuluitraumatic. In visele lor, bolnavii reproduc cu regularitate situatia trau­matizanta, iar ]'n cazurile ]'nsotite de izbucniri isteriforme, accesibiIeanalizei, se constata ca fiecare izbucnire corespunde unei transpunericomplete in aceasta situatie. S-ar spune ca bolnavii ]'nca nu au terminatcu situatia traumatizanta, ca o.ceasta se mai prezinta pentru ei ca 0 pro­blema actua1a, urgent.~i, iar n01 luam aceasta conceptie foarte 'in serios ~ea ne deschide drumu1 spre 0 conceptie a~a-zis economicii a proceselorpsihice. Chiar ~i termenul "traumatic" nu are alt sens dedt unul eco­nomic. Numim astfel un eveniment trait care, intr-un interval de timpscurt, determina in viata psihica 0 intensa cre9tere a excitatiei 1,) incHneutralizarea sau asimilarea sa pe c3.inormale devine 0 sarcina inlpo­sibil de rezolvat, ceea ce are ca efeet tu1burari dura bile In utilizareaenergid.

Aceasta analogie ne autorizeaza sa desemnam ca traumatice ~i EV8­nimente1e traite 10. care par fixati bolnavii n09tri. In acest fel obtinempentru afectiunea nevrotica 0 conditie foarte simpla : nevroza ar puteafi asimilata cu 0 afectiune traumatica 9i s-ar explica prin incapacitatea'in care se afla bo1navul de a reactiona normal la un eveniment Dsihiccu un caraeter afeetiv foarte pronuiltat. Este de fapt tocmai ceea ~e amenuntat cu Breuer, in prima formula in care, 'in anii 1893-1895, amconcentrat rezulto.tele observatiilor noastre inedite. Un caz ca acela aTprimei bolnave, tfnara femeie despartita de sotul ei, se incadreaza foarkbine 'in acest mod de a vedea. Eo. n-a ajuns la cicatrizareapHigii rno­rale pricinuite de nefinalizarea disatoriei :;;i a ramas ca suspendo.ta deacest traumatism, Dar cel de-al doileo. caz al nostru, acela al fetei ata­$ata erotic de tatal sau, demonstreaza ca formula noastra nu este sufi­cient de cuprinzatoo.re. Pe de 0 parte, dragostea unei fetite pentru tatalei este un fapt cu totu1 obi9nuit $i un sentiment aUt de u90r de 111vin5]'ncit determinativul "traumatic" aplicat acestui caz risca sa-~;i piardaorice semnificatie; pe de aHa parte, rezulti'i din biografia bolnavei ca

3) AUt primul razboi mondial, cit l1ieel de-al doilea, au dat cercetatorilor po­sibilitatea sa stabileasea 0 etiologie a nevrozelor diferita de aceea pe care ()profesa Freud. A se vedea, in acest sens, studiul introductiv. (Nota trad.).

1,) "st:arken ReizZLlWctchs" in textul original. (Nota trad.).

242.

aceasta prim[1 fixatie erotic;"lpare saaibi'i la inceput un caracter cu tornlinofensiv, nce,}qJrimindu-se dedt mult mai tlrziu prin simptonlele ne­vrozei obscsionale. Prevedem deci aici interventia unoI' complicatii, con­ditiile starii mOl'bide trebuind sa fie mult mai numeroase 5i variate decltan~'presupus ; c1ar avcnl totodata convingcrea ca punctul de vedere trau­maticnu trcbuie abandonat ca fiind gre;;it: el va ocupa doar un altloc in concepi)a noastra ;;i va fi alUel subordonat.

Parasim clcci din nou calea pe care ne-am angajat. In primul rind,ea nu ne ajuta sa avanSEllll ;;i, apoi, avem inca multe de inyatcit 1na­intede a putea S[1stabilim traseul ei exact. In legatura cu' fixatia la 0faza determinata a trecutului yom remarca, de asemenea, di acest fantdepa;;e:;;te limitele nevrozei. Fiecare nevroza eO:11parUia fixatie deaeestgen, dm nu .orice fixatie ctuce in mad necesar la nevroza, nu se c.o11­

funela Cll nevroza, nu se instaleaza insidios in cursu 1 nevrozei. Un exem­plu izbit.or de fixatie afectiva la trecut ne este dat in melancolie careaduce cu sine chiar 0 deta~are completa de prezent lIi de viitor. Dar,chiar lIi In Hlidea profanului, tristetea se distinge net de nevroza. Existain schimb nevroze care pot fi considerate ca 0 forma patologiea a t1'15­tetii.

S2 mai intimpHi CEl in urma unci experiente traumatizante care Ie-azdnmdnat 1nsa;;i femeria vietH, oamenii sa fie aUt de abatuti incH sarenunte la oriee interes pontru prezent ;;i pentru viitor, toate faeulta­tile sufletului lor fiind fixate de· trecut. Dar acesti nefericiti nu' s1nttotusi niste nevrotici. Asadar, earacterizind nev~oza' nu yom e~agera va-.. ' ..

loarea acestei trasaturi, oricare ar Ii importanta sa ;;i regularitatea cucare se manifesta.

lata-ne ajun:;;i aeum la al dailea rezultat al analizelor noastre, pen­tru care nu prevedem. nid 0 limitare ulterioara. Am aratat, in privintaprimei noastre bolnavc, cit de lipsita de sens parea actiunea obsesio­naEi pe care 0 indep1inea· $1 co amintiri intime din ,'iata ei S8 legaude Hceasta; am examinat apo! raporturile care pot exista intre aceastaactiune i?i amintiri si am descoperit intentia subiacenta pornind de lanatura amintirilor. Am lc'1sat 1nsa cu totul la 0 parte un aspect e;m::>merit;'i intreaga noastra atentie. Atit timp cit bolnava savin,;ea aqiu­nea obsesionala, ca n1..H!idiidea seama ca faclnd acest lucru 5e raport.a103. evenimcntul cu pricina. Legatura oxistenta intre actiune :;;ievoni­111entii scapa, ea spunea adevarul cind afirma ca nu cunoa$te motivelecare 0 iac sa Clctioneze. $i i2tEi ca, datorita tratamentului, intr-o zi a:avut revela~ia acestei legaturi ;;i a devcnit in stare sa ne-o imparta­;;;easCa$i noua. Ea continua' totuGi sa ignore eu co intentie siivir~eaactiunea obsesionali'i: era yorba, in special, de a corija 0 intimplareneplacuta din trecut $1de a-;;i ridica la un nivel superior sotul pe care-liu1:>2a.Numai dupil a lunga $i anevoioasa straduinta a izbutit ea. infine, sa inteleaga $i sa so convinga ca acel inotiv putea Ii foarte binesingura CallZadetenninanta a actiunii sale obsesionale.

Tocmai din raportul eu scena carc a urmat nefericita noapte a nuntii;;;i din mobilurile generate in sufletul bolnavei de afectiunea ei dedu­cem noi ceea ce anI numit "sensul" actiunii obsesiona1e. Dai' in timpee ea o executa, acest sens Ii era necunoscut- atit in ceca ce privc'i?teoriginoa aetiunii, cit $i scopul acesteia. Se desfallurau cleci 103. bolnavaprocese psihice a1c2ror produs era actul obscsional. Ea percepea daraced pl'adus en ajutorul structurE sale psihice normalo, dar nid una

243

din st3.rile sale psihice, premise ale acestul proces, nu atingea nivelulcunoa$terii con$tiente. Ea 5e comporta exact ca acel individ hipnotizatdiruia Bernheim Ii ordonase ca, la cinci minute dupa ic:;;irea din stareade hipnoza, sa deschida 0 umbrelil in sala de demonstratie ~i care,. odatatl'czit, a executat aeest act fara a-I putea da vreo justificare. Tocmaisituatii de aeest gen avern in vederc atunci cind vorbim de fenomenepsihiee incon$tiente. Am vrea sa vedem pe cineva dind socoteala intr-o111.aniera mai eorecta din punct de vedere ~tiintific despre aceast.a si­tuatie, iar c1aea acest lucru va fi facut, yom renunta eu draga inhm'ila ipoteza proceselor psihlce incon:;;ticnte. Pinii cind faptul se va pe­trece, vom ramine la ipotcza noastrtl $i \'om intimpina cu 0 ridicare dinumeri resemnata obiectia potrivit carela lncon~tientul nu ar constituinici 0 realitate in sensul $tiintific 31 termenului. Cel nu Cl1'Ii decit "lmefa<;on de parler";:;) Obiectic de neconceput in cazul C2.re ne preocupa,deoarecc accst incon;;tient caruia vrcm Sa-I contestam orice realitateproduce efecte de 0 realitate ClUt de palpabmi ~i de scsizabili.l cum esteactiunca obsesionala.

In fond, situatia este identica ~i in cazul cclei dc-,c, doua paciente.Ea ~i-a impus principiul eEl perna nu trebuie sIt atingii t£iblia patului~i asculti'i de acest principiu, fari'l a-i cunoa;;te originca, tara a !it! cescmnifidi :;,i nid CarOl' motive 1::;idatoreaza forta. Ci ea insE''ii il consi­dera ca indiferent, sau ca din contra 5e indigneazi', sau se l'cvolt'i. im­potriva 1ui, dl 1$i propune, in fine, sa n1.1-1mai respecte, toate acesteanu au nid 0 insemnatate din punctul de vedere al execut[lrii actu1ui.Ea sc simte inc1inata sa i se supuna ~i zac1arnic se 1ntreab,) de ceo Eibine, in accste simptome ale nevrGzei obsesionale, in acC'ste reprezentari:;;1impulsuri care apar nu se ;;tie ele uncle, care se clovedesc aUt de re­fractare 1'1 to ate influentcle vietii normale ~i care Ii ;:cpaI' bolnavuluiinsu;;i ca musafiri atotputemici descinzlnd dintr-o lume stranie, Cdforte nepieritoa1'e, care vin sa se amcstece in tumultul vietii murito­rilor, cum sa nu recunoa$tem semnul unui domcniu psihic c1eosebit,izola t de tot restul, de toate celclalte neti viti'\ti :;;i mcmlfestari ale vietiiintcrioare? Aceste simptome, reprczenti'lri ~i impulsuri ne cenduc nc­grcsit la convingerea existentci inconstientului psihic si tocmai deaceeapsil~iatria clinica,care nu c~m.omite ~lecit 0 psihologie a con;;tientului,nu se poate dcscurca aItfel dedt clcclarinc1 .ca toatc accste manifest;'irinu sint c1ecit produse <lIe degencrescentei. Este de 1<1sine inteles ca,luate in sine, reprezentarile $i impulsurile obscsionale nu sint incon­~tiente, tot a$a cum executarca addor obsesiGnale nu scapa percC'pticicon:jticnte. Aceste reprezentari :;,i impulsuri 1'11.1al' fi devenit simptomedad"; nu ar £i patruns pina let con;;tjinta. Dar conditiile psihice camra S2s1Jpun ele, potrivit ana1izei pc care am facut-o, C:l ,:,i structurile in care·ne cst'.? perm is sa Ie intcgram potrivit cu interpretarea pc care Ie-amdat-o, sint incon;;tiente, eel putin pin a in mornentul cine! Ie facem COl1­:;;tiente ell ajutorul analizei.

Dac[\ adaugati la aceasta faptul cr\ datele pc care Ie-am constatat13 cele doua bolnave ale noastre ';2 regasesc in simptomele tuturorafcctiunilor nevrotice, ca pretutindeni ~i intotdeauna sensul simpto­melOr este neeunoseut bolnavului, ea analiza ne arata fara cxceptie eft

G) "un lel de a vorbi", in francez~1.In te:s:tul original (Nota tract).

simpt6mele sint produse ale pro(:'cselor ineon;;tiente care, cu toate aees­tea, in diverse conditii favorabile, pot fi facute con9tiente, atunci vetiintclege eu u$urinta d'i p5ihanalizanu 5e poate lipsi de ipoteza incol1~;;tientului ;;i ca noi nc-am obi9nuit sa manipulam incon;;tientul ca peD realitate palpabila. $i poate ca de asemenea yeti intelege cit de putincompetenti in aceasta problema sint toti cei care 11ucun05c incon;;tientuldedt ca pe 0 notiune abstracta, eei care' n-aupracticat niciodata ana­liza, n-au interpret at un vis, n-au d'iutat sensul $i finalitatea simpto­melor nevrotice. Al?adar, pentru a ne pronunta inca o. data eu privirela scopul nostru, sa retinem: singurul fapt ca, datorita unei interpre­tari analitiee, coste posibil sa atribuim un sens simptomelor nevrotice,constituie 0 dovad,l de. nedezmintit a existentei proeeselor' psihice in­con:;;tiente sau, daea preferQti, a necesitatii de a admite existenta aces­tor procese.

Aceasta nu este 1nsi&totul. 0 aWldescoperire a lui Breuer, pe care.eu D socot 9i mai importanta decit pc prima 9i pe care el a facut-osingur, ne da inca ;;i rnai multe lamuri:ri cupdvke la. raporturiledin­tre incon;;tient ;;i sirnptomele nevrotice. Nu numai sensul simptomeloreste in genere incon:;;tient, ci intTe aceasta incoD;;tienta $i posibilitateaexistentei simptome1or exista 0 relatie de manifestare interdependenta.Mil yeti inte1ege numaideclt. Impreuna eu Breuer, afirm urmatoare1e:ori de cite ori ne afIiim in prezenta unui simptom, trebuie sa trag emconcluzia cil 1a bolnav exista anumitf. procese incon;;tiente care contintocmai sensu1 acestui simiJtom. Dul' trebuie totodata ca aces sens sa fieincon;;tient pentru ca Sil;1ptomul sa se produca. procesele con;;tientenu genereazii simptome nevrotice; pe de aIta parte, de indata ce pro­c:esele incon;;tiente devln con:;;tiente, simptomele dlspar. Recunoa;;tetiin aceasta un acces 1a terap2utic2, mijlocul de a face sa dispara simp­tomele. De fapt prin acest mijloc a obtinut Breuer vindecarea bolnaveisale isterice, cu aIte cuvinte disparitia simptomelor acesteia; el a gasito tehnica ce i-a permls sa aduca in con;;tiintil procesele incon~tientecare ascundeau sensul simptomelor ;;1, fEiclnd aceasta, sa obtlna dispa­ritia lor.

Aceasta descoperire a lui Breuer nu a fost rezuItatul unei speculatiilogiee, ci al uneiobservatii fericite, datorate colaborarii cu bolnava. Nucautati sa intelegetiaceasta descoperire reducind-o la un alt fapt, dejacunoscut, ci acceptati-o mal degl'aba ca pe un fapt fundamental carene permite sa explicam muIte alte fapte. Va voi cere, in consecinta,permisiunea de a vi-1 expune sub 0 aIta forma.

Un simptom se constituie ca un substitut a ceva ce n-a reu;;it sa semanifeste in chip con;;tient, in afara. Anumite pl'ocese psihice trebuiesa se dezvolte in chip normal, in a;;a fel incH sa ajunga la con~tiinta,pentru a nu da na;;tere unui simptom nevrotic. Deci acesta este pl'o­dusul unui proces a carui dezvoltal'e a fost intrerupta, tulburata de 0cauza oarecare. Este aid un fel de permutatie, iar terapeutica simpto­melor nevrotice ;;i-a indeplinit sarcina atunci cind a reu;;it sa suprimeacest raport.

Descoperirea lui Breuer constituie ;;i astazi baza tratamentului psih­analitic. Teza potrivit careia simptomele dispar atunci cind conditiile lorinconstiente au fost constientizate a fost confirmata de toate cercetarileu1teri~are, in pofida complicatiilor celor mai bizare ;;i mai nea~teptatede care ne lovim in aplicarea sa practica. Terapeutica noas~ra ac~ioneaza

245

transformind incon~tientul in eon~tient :;;i ea nu este eficienta dedtin masura in care este eapabila sa opereze aeeasta transfo1'mare.

Permiteti-mi aid 0 seurta digresiune, destinata sa va previna im­potriva aparentei facilitati a demersului te1'apeutic. Avind in vede1'ecele a1'atate pina aid, nev1'oza ar £i eonsecinta unui fel de igno1'anta,de necunoa:;;tere ale proceselor psihice de care a1' t1'ebui sa avem cu­no:;;tinta. Aeeasta afirmatie ne aminte:;;te cu p1'isosinta de tcorla socra­tica, potrivit di1'eia insu:;;i viciul a1' £i un efect al ignorantei. Or, unmedic stapin pe p1'actica analizei nu va avea in general nid 0 greutate1'n descoperirea proceselor psihice de care cutare bolnav nu este con­~tient. ea urmare, el ar trebui sa poata sa-$i restabileasca u:-;;orbolnavul,eliberindu-l de ignoranta sa, comuniclndu-i tot ceea ce el ;;;tie. Medicular trebui cel putin sa poata suprima in felul acesta 0 parte a sensuluiincon~tient al simptomelor : dt despre raporturile care existii int1'8 simp­tome $i evenimentele traite, medicul, care nu Ie cunoa~te pe acesteadin urma, fire~te ca nu Ie poate ghici :;;itrebuie sa a.;;tepte ca bolnavulsa $i Ie rememoreze ~i sa i Ie dezvi'iluie. Dar in legatura eLl aceastamai putem, in anumite cazuri, sa obtinem informatii pe 0 cale ocoliti'i,adresindu-ne in special anturajului bolnavului, care, fiind la curenteu viata acestuia din urma, va putea adesea recunoa\'te in evenimentelesale biografice pe aeelea care prezinta un caraeter traumatic ;;i chiarsa ne 1amureasca Cll privire 1a evenimentele ignorate de bolnav, eleproducindu-se int1'-o perioada foarte indepartatfl din sa. Combi­nind cele doua procedee, am putea -spera sa ajungem, in "curta vreme;;i en minimum de e£ort, 1a rezultatul dorH, care consta in aducerea incon~tiinta bolnavului a proceselor psihice incons;tiente.

Asta ar fi cn adevarat perfect 1 Am dobindit in aceasta privintaexperiente pentru care nu eram pregatiti de la inceput.A.;;a curn, vorbalUl Moliere, "il y a fagots et fagots" 6), tot astfel exista .;;tiinta ~i $tiinta,exista diverse felud de cuno'?tinte care nu au toate aceea.;;i valoare psi­hologica. $tiinta medicului nu este tot una cu aceea a bolnavului $i nupoate sa aiba acelea$i re;mltate. Daca medicul Ii comunica bolnavuluidatele pe care Ie-a obtinut, e1 nu obtine nici un succes. Sau, mai de­graba, suecesul obtinut consta nu in suprimarea simptomelor, ci in 1n­ceperea desfa$urarii analizei, ale carei prime manifestari sint frecventfurnizate de contradictiile exprimate de catre bolnav. Bolnavul aflaatunci ceea ce anterior nu 9tio., adica sensul simptomului sau, dar des-­pre. aeesta nu $tie totu$i mai muIt dedt ino.inte. Aflam in felul acestaca exista mai muIte feluri de ne-.;;tiinta. Sint necesare cuno$tinte psiho­logice profunde spre a sesiza deosebirile. Dar teza noastra ca simpto­mele dispo.r de indata ce sensul lor devine con~tient nu rarriine maiputin adevarata. Numai ca aceasta con~tientizare trebuie sa aiba co.temelie 0 schimbare interioara a bolnavului, schimbare ce nu poate fiprovoeata dedt de un travaliu psihic desfa~urat in vederea unui scopdeterminat. Ne aflam aid in fat a unor probleme a diror sinteza ne vaaparea in curind Cd 0 dinamica a' formaril simptomelor.

Acum va 1ntreb: nu gasiti pre a obscur $i complieat ceea ce vaspun? Nu sinteti dezorientati vazindu-ma de-atHea ori ca retrag ceeace am afirmat, ca 1mi fnsotesc tezele de tot felul de limitari, ca ma o.n-

6) "exista manunchiuri de nuiele !?i manunchiurii de nuiele" ; in francez3 intextul original. (Nota tract.).

246

gajez in cutare directie, ca numaidecit s-o parasesc? A$ regret a dadar fi U$a. Dar nu doresc nicidecum sa sacrific adevar~l dedragul siin­pHfkarilor,nevazlnd niciun inconvenient pentru ceea ce $titi in faptulca subiectul pe care 11trat<'im prezinta laturi multiple $i 0 complexitateextraordinara, iar in afarade aceasta cred ca nu este rau sa va spun,in leg;'Hura c1!fiecare aspect, mai multe lucruri dedt ati putea fo10sipe moment. 1mi dau seamaperfect de faptul ca Hecare auditor saueitHor orinduie~te in idei subiectul ce i se expune, rezuma expunerea,o simplifiea ~iextragedin ea ceea ce vrea sa retina. Este adevarat,intr-o anumita masura, ca cu cit dai mai mult, are de un de sa ramina.Lasati-ma sa sper ca, in ciuda tuturorHaccesoriilor cu care am crezut decuviinta s-o supraincarc, ati reu~it sa va faceti 0 idee clara despre esen­tialul expunerii mele, adica despre ceea ce v-am spus referitor la sen­suI simptomelor, la incon~tient ~i la raporturile existente intre acestea.Fara indoiala ca ati inteles, de asemenea,ca eforturile noastre ulte­rioare se VOl' indrepta in doua directii: pe de 0 parte, sa aflam cum seimbolnavesc oamenii, cum cad ei victimele unei nevroze care dureazauneori toata viata, ceea ce este 0 problema clinica: pe de alta parte,sa cercetam cum se dezvolta simptomele, pomind de la conditiile deter­minante ale nevrozei, ceea ce ramine 0 problema de dinamica psihica.De altfel, trebuie sa existe undeva un punet un de cele doua problemese intilnesc.

Nu a~ fi vrut sa mergem mal departeastazi, insa cum mai dispunemde un anumit timp 7), profit de aceasta spre a va atrage atentia asu.,.pra altei caracteristici a eelor doua analize ale noastre, caracteristica acarei importanta n-o yeti sesiza in intregime dedt mai tirziu: ne re­.ferim la lacunele memoriei, la amnezii. V-am spus ca sarcina trata­mentului psihanalitic poate fi rezumata in formula: transform area ori­carui incon9tient patogenic in con~tient. Or, poate ca v-ar mira sa aflatica formula de mai sus poate fi inlocuita prin a1ta: acoperirea tuturorlacunelor aparute in memoria bolnavilor, suprimarea amneziilor aces­tora. Ceea ce inseamna acela~i lucru. Amneziile nevroticilor ar detine,prin urmare, un loc important in producerea simptomelor lor. Totu9i,reflectind asupra cazului care a constituit obiectul primei noastre ana­lize, yeti gasi ca acest 1'01 atribuit amneziei nu se justifica. Bolnava,departe de a fi uitat scena de care se leaga aetiunea sa obsesionala, Iipastreaza 0 amintire extrem de vie ~i nu este yorba de nid un fel deuitare in producerea simptomului e1. Mai putin clara, dar intru totulanaloaga este situatia in cazul celei de a doua bolnave, tinara cu cere­monialul obsesional. 9i ea i9i aminte9te limpede, eu toate ea ezitind 9inu eu draga inima, de conduita ei de odinioara, dnd insista ca u9a dela dormitorul parintilor sa ramina deschisa noaptea sau dnd staruiaea mama sa-i cedeze locul in patul conjugal. Singurul lucru care ne-arputea parea uimitor este ea prima bolnava, care savir~ise totu~i actulobsesional de nenumarate od, nu g-a gindit niciodata citu9i de putin laraporturile aeestuia cu evenimentu1 petre cut in noaptea nuntii, pre cum~i faptul ca nu 9i-a amintit de intimplare nid ehiar atunci dnd a fostinvitata, in cursul examinarii psihanalitice, sa caute motivele· actului ei.

7) Stilul este acela de expunere cu oral' fix, in fata unui auditoriu diruiaF I'e u d .se adreseaza direct, potrivit cerintelor metodei socratice, cum am maiavut prilejul sausubliniem (Nota trad.).

247

Putem afirma acela~i lucru ~i despre fata care, de altfel, stabilea 0 r€­1a11eintre ceremonial l?i imprejurarile care 11 declanl?au, pe de 0 parte,~i situa~ia identiea din fiecare seara, pe de alta parte. In nid unul dinaceste cazuri nu avem de-a face ClJ 0 amnezie propriu-zisa, cu 0 pier­dere a amintirilor: e:ste yorba numai de ruperea unei legaturi carE' arfi trebuit sa duca la reprodueerea, la l'eaparitia intimplarii in memorie.Dal' daca aceasta tulburare mnezidi este suficienta ea sa ne explicenevroza obsesionala, nu la fel se petree luerurile in cazul isteriei. Ae€2\staultima nevroza se caracterizeaza eel mai adesea prin amnezii de foa:rtemare anvergura. Analizind Hecare simptom isteric, descoperim in gene­ral 0 intreaga suWi de impresii din viata bolnavei, pe care ac€astasustine n'ispicat ea le-a uitat. pe de 0 parte, aceasta suita se intindepina in primii ani ai vietii, in' a~a fel incH amnezia isterica poate £i('onsiderata ca 0 urmare directa a amneziei infantile, care voaleazamele faze ale vietii psihice ehiar ~i la subiectii normali. Pe de aHaparte, aflam cu uimire ca ~i intimplarile cele mai recente din iviatabolnavilor pot £i uitate ~i in special imprejutarile care au favorizatdeclan$area maladiei sau au agravat-o sint atinse, daea nu completanihilate de amnezie. Cel mai adesea dispar detalii importante dinansamblul unei amintiri recente de acest gen sau ele sint in10cuite prinamintiri false. Ba chiar se intimp1a, aproape intotdeauna, ca putin limpinainte de sflr~itu1 analizei sa vedem aparind amintiri ale un or eveni­mente recente, amintiri care ·multa vreme au fast refulate, producindlacune considerabile in ansamblul mnemic respectiv.

Aceste tulburari de memorie sint, dupa cum am. aratat, caracteristiceisteriei care prezinta, de asemenea, ea simptome, .stari (crize isterice)care in general nu 1asa nici 0 urma in memorie. Cum lucrudle se pe­tree altfe1 in nevroza obsesionali'i, aveti dreptul sa conchideti ca acesteamnezii constituie a caracteristica psihologica a alterarii isterice :;;i nua trasiHura comuna tuturo1' nevrozelor. Importanta aeestei deosebiri estediminuata de urmatorul considerent. "Sensul" unui simptom poate ficonceput ~i examinat in doua moduri: din punctul de vedere a1 origi­nilor· sale $i din punctul de vedere a1 finalitatii sale, eu aIte cuvinte,aVlnd in vedere pe deo parte impresiile ~i evenimentele care i--au datna$tere ~i, pe de aIta parte, intentia pe care a sel'vqte. A~adar, origi­nea unui simptom se reduce la impresiile provenite din exterior, careau fast in mod necesar con$tiente la un moment dat, pentru a deveniapo! incan~tiente, ca urmare a uitarii in care au cazut. Scopul simpta­mului, a1 tendintei sale este, dimpotriva, in toate cazurile, un procesendopsihie care la un moment dat a putut deveni con~tient, dar caretot atit de bine poate ramine scufundat in incon~tient. Deci putin inte­reseaza faptul CEl amnezia s-a exercitat asupra originilor, adica asupraevenimentelor pe care se bazeaza simptomul, ca in cazul isteri.ei ; scopul,tendinta simptomului, scap $i tendinta care au putut fi incon$tienteinca de la inceput, acestea sintcele care, sustinem 'noi, determina de­pendenta simptomului de incon~tient, iar aceasta atit in nevroza obse­sionala cit $i in isterie.

Tocmai atribuind 0 atare importanta incon1?tientului in viata psihicaam stirnit cele mai mu~catoare critici impotriva psihanalizei. Sa nu vamire faptu1 $i sa nu credeti ca rezistenta pe care 0 intimpinam tine dedificultatea de a concepe incon$tientul sau de caracteru1 inaccesibil a1trairilor care se rapo1'teaza 1a acesta. In decursu1 secolelor, ~tiinta a

248

adus egoismului naiv a1 umanitatii doua puternice dezmintiri. Cea din­tii a avutloc atunci dnd s-a demonstrat ca pamintul, departe de a ficentrul universului, nu reprezinta dedt 0 particica neinsemnat~ a sis­temului cosmic, a carui maretie abiadaci'i ne-o putem imagina.· Aceastaprima demonstratie este legata de numele 1ui Copernic, cu t03te eli~tiinta a1exandrina enuntase deja eeva asemanator. Cea de-a doua dez­mintire a fast adusa de cereeta rea biologica, care a redus la zero pre­tentiile o111uluila un lac privilegiat in ordinea creatiei divine, stabi­lindu-i deseendenta din regnul animal :;;idovedind neputinta de a neganatura sa animala. AceastA ultima re\,olutie in :;;tiinta s-a petre cut inzilele noastre, ea urmare a lucrarilor lui Charles Darwin, ale lui \Val­lace ~i predecesorilor lor, lucrari care au provocat rezistenta eea maiinvequnata din partea eontemporanilor. 0 a treia dezmintire va fi adusamegalomaniei umane de catre cereetarea psihologlca eontemporana, care'i~i propune sa demonstreze eului tocmai faptul ea el nu ('ste stc'ipin inpropria sa easa,fiind obligat sa se 111ultumeasca cu informatii rare :;;ifragmentare in legatura eu eeea ce se petrece in viata psihica de din­colo de limitele con~tiintei. Psihanali~tii mi sint nid primE $i nid singEd;care au lansat acest apel 10.modestie 9i recu1egere, insi'! se pare eEl lorle-a revenit misiunea de aextinde cu ceo. mai mare ardoare acest modde a vedea, aducindin sprijinul sau date de experienta extrase din viatade toate zilele 9i accesibile tuturor. De unde, acest val de proteste gene­rale impotriva :;;tiintei noastre, uitarea tuturor regulHor de politete aca­demicc'i,dezlantuirea unei opozitii care sfideaza toate barierele unei logiciimpartiale. Adaugati la toate acestea faptul ca teoriile noastre amenintasa tulbure tihna lumii :;;iintr-altfel, cum yeti vedea mai departe .

..

.. "

XIX

REZISTENTA $1 REFULARE

Spie a no face 0 idee mai adecvata despre nevroze, avem nevoie de1101 fapte, de experienta ~i, de altfel, detlnem doua, extrem de remarcabile:;>icare au facut multa vilva la vremea dnd au fast cunoscute.

Primul fapt : ori de. clte ori ne asumam sarcina de a vindeca' un bol­nav, de a-'1 elibera de simptomele sale morbide, el ne opune 0 rezistentaviolenta, incapatinata, care se mentine' pe durata intregului tratament.Faptul este eu atlt mai bizar cu elt nu ne putem a~tepta sa 1 se deacrezare. Noi ne ferim sa aducem vorba despre aceasta in anturajul bolna­vului, deoarece s~ar Dutea ca unH sa vada in fenomenul de rezistenta unpretex din parte-ne destin at sa justifice durata sau insuccesul trata;nen­tului nostru. Insu~i bolnavul manifesta taate aceste fenomene de rezis­fenta fara a-~i da seam2 ~i obtinem deja un mare succes fac1ndu-1 sa-~iI'ecunoasca rezistenta :;;i sa tina seama de aceasta. A~adar, reflectati:bolnavul acesta care sufera atH de mult de pe urma simptomelor sale,care impliea in suferinta sa :;;i pe toti eel care 11 inconjoara, care i~iimpune atitea s8crificii de timp, de bani, 8ma osteneali'i ~i eforturi desine ca sa se elibercze de simptomele sale, cum ati putea dumneavoastrasa-l acuzati ca i~i favorizeaza boala, opunind rezistenta aceluia chemats2,-1insanato:;;easca? CH de neverosimila trebuie sa para, lui ~i alor sai,.afirmatia aeeasta! eu toate acestea, nimic mai adevarat, iar daci'i ni sevcr be~te de neverosimilitate, nu avem dedt sa raspundem ca faptul afir­mat de noi nu este lipsit de analogH, numero~i fiind cei care, de exemplu,suferind de durere de dinti, opun totu:;;i cea mai vie rezistenta dentistuluiatunci dnd acesta vrea sa aplice dintelui bolnav instrumentul izbavitor.

Rezistenta bolnavului se manifesta in forme foarte variate, rafinate,adesea greu' de recunoscut. Se invoca neincrederea in medic ~i circum­spectia fata de e1. In terapeutica psihanalitica noi utilizam aceea:;;i teh­nidi aplicata ~i in interpretarea viselor, cunoscuta de dumneavoastra.n invitam pe bolnav sa adopte 0 stare de autoobservatie, fara nici 0reticenta, imparta~indu-ne toate perceptiile sale interne actuale, in 01'­dinea ivirii lor : sentimente, idei, amintiri. Ii prescriem in mod raspicatsa nu cedeze nici unul motiv care i-ar putea dicta vreo selectie sau exclu­clerc a unoI' perceptii, fie pentru ca acestea i se par prea dezagreabilesau prea indiscrete, sau prea putin importante sau prea absurde' ca sase refere la ele. II sfatuim sa nu fadi altceva decH sa se mentina mereu13 suprafata constiintei indepartind ariee spirit critic oricit de slab, in­dreptat im'potriv~ a ~e~a ce Ii trece prin minte, asigurindu-l ea succesulsi indeosebi duratatratamentului depincr de fidelitatea cu care se va con­forma acestei reguE fundamentale a analizei. $tim de acum, din rezulta­te1e obtinute prin aceasta tehnica in interpret area viselor, ca tocmaiideUe :;;iamintirile care trezesccele mai multe indoieli ~i obiectiicontin

:250

~

In' general rnaterialele cde mai susceptibile sa ne fadliteze descoperireaincon$tientului.

Primul rezultat pc care il obtinem formullnd aceasta regula funda,...montala a tehnicii noastre consta in declansatea rezistentei bolnavuluiimpotriva ei. Bolnavul incearca, prin toate mijloacele posib'ile, sa se sus­traga comandamentelor acesteia. EI pretinde fie ca nu percepe nici 0idee, nid un sentiment sau amintire, fie ca percepe atitea incH Ii esteimposibil sa Ie sesizeze ~i sa Ie priceapa. Constatam in acest caz, eu 0uimire deloc pliicuta, ca e1 cedeaza cutarei Sau cutarei obiectii edUce,tradindu-se inc1eosebi prin pauzele prelungite care Ii segmenteaza dis­cursul. Srir~e:;;te prin a recunoa$te ca $tie lucruri pc care nu Ie poatespune, pc care ii este rw;;ine sa Ie martnriseasca :;;i,contrar promisiuniifacnte, el asculta de acest motiv. Sau ne marturise~te Cd a gasit ceva, darca este in joc 0 tertii persoana :;;i,din aeeasta pricina, nu ne poate divulganimic .. Sau eELceea ce a gasit este mull prea neJ:nsemnat, stupid sauabsurd ;;;ica nu-i putem cere SEl dea curs unor asemenea idei. El con­tinua, multiplicindu-$i la inrinit obiectiile, Oiinu ne ramine decit sa-lfacem sa inteleaga ca a spune totu1 este a spune eu adevarat totul, fararezerve .• Am gasH cu greu un bolnav care sa nu incerce sa-:;;ipastreze pentrusine un compartiment psihic, Cd sa-l faca inaccesibil tratamentului. Unuldintre bolnavii mei, pe care il consider ca pe unul din oamenii ceimaiinteligenti pe care i-an1 inti1nit vreodata, mi-a ascuns in £e1u1acesta sap­tamini de-a rindu1 0 l€gatura amoroasa $i cind i-am reproEiat ca a incal­'Cat astfel regula sacra, e1 s-a aparat declarindu-mi ca credea CEl este'Vorba deo problema a lui intima. Este de la sine inte1es ca tratamentulpsihanalHic nu admite asemenea drept de azi1. Sa se decreteze de exem­pIu, intr-un ora$ ca Viena, ca nici a ares tare nu va fi operata in locurica Piata Mare sau catedra1a Sf. $tefan ;;i sa se incerce apoi prindereaunui raufacator oarecare. Putem £i siguri ca e1 nu se va afla nicaieria1tundeva decit intr-unu1 din cele doua locuri de refugiu. Am crezut capot acorda acest drept de exceptie unul balnav care imi paruse capabiJsa-~i tina fagaduielile :;;icare, fiind legat prin secret profesional, nu puteacomunica anumite lucruri despre terte persoane. De altfel e1 a fost satis·­facut de rezultatu1 tratamentului; eu; insa, am fost mult mai putin sa­tisfacut ;;i mi-am fagaduit sa nu mai fac nicioclata 0 asemenea incercare,in acelea;;i conditii.

Bolnavii de nevroza obsesionaEi fae tot ce Ie sta in putinta ca saimpiedice aplicarea regulilor tehnicii noa'3tre, exagerlndu-~i scrupulele ;;iIndoielile. Istericii, anxio;;i reu$esc chiar, daca Ii se prezintil ocazia, sareduca la absurd aceasta regula, nereferindu-se dedt la idei, sentimentef\'i amintiri atlt de indepartate de ceea ce cauta.m noi, incH analiza esteindreptatil, ca sa zicem a~a, pe 0 pista falsa. "Nu sta insi'! in intentia measa va initiez in toate detaliile acestor dificultati de tehnicil. Mil voimargini s~ va spun ca· atunci dnd s-a reu:;;it, in 'fine, en pTetul multorsfortari :;;i cu perseveTenta, sa se impuna bolnavnlui oarecare supunerefata de regula tehnica fundamentala, rezistenta, infrint3. intr-o parte,Ge transrera numaidecit intr-un alt domeniu. intr-aclevar, vedem aparind<0 rezistenta intelectuala, care utilizeaza argumente, se cramponeaza dedificuIti'itile ~i neverosimilitatile pe care gindire a normala, dar prost in­formati'i, Ie descopera in teoriile psihanalitice. Auzim atunci din guraacestuisingur bolnav toate criticile $i obiectiile eu care ne asalteaza

251

un intreg cor de voci in literatura ~tiintifica, a~a dupa cum, pe de altaparte, cei din afara nu ne spun nimic in plus fata de cele auzite de-acumde noi de 1a boinavii n09tri. 0 adevarata furtul1a Ink-un pahar kp. clpa.Dar pacientul admite sa i se vorbeasca ; el vrea sa fie informat, instruit,comMtut, sa i se indice bibliografia care 83-1 ajute ,sa inteleaga lucrorik.El este absolut dispus sa devina partizanul p,?ihanalizei,<dar eu cQndi{Jaea el, personal, sa fie crutat de analiza. Sesizam In aceasta curiozHateo rezistentii, d'Qrinta de a ne indeparta. de 1a sarcina Domtni spedala.La boinavii obsesionali eonstatam 0 tactica speciaia a rezistentei.· Bolna­\Tul nu se opune sa ne continuarn analiza care arunea 0 lumina din cece mai vie asupra tainelor cazu1ui morbid de care ne ocuparn; in find1,ins."i, eonstatam eu uimire ca nu am reaJizat nid un· progrespraetic, canid 0 atenuare a simptomelor nu corespundeacestei eluddarL PUlemdescoperi, in 2cest caz, ea rczi"tcnta S-C} refugiat In lnd0i~ila careparte din nevroza obses10na1[1~i ca tocmai de pe accasra pozitie retr;:;sai~i indreapta ea ascuti;;ul impotriva noastra. Bolnavul l~i spune earn 09a:"Toate acestea s1nt extrem de frumoase ~i de interesantc ~i desigur mi-arplacea sa em,tinue. Daca e ceva adevarat in toaie acestea, mil VOl

dccu. Dar nu ered nimic din toateacestea ~i, atlta timp c1t nn cred, boalaTrle3va ramine aceea~i". Aceasta situatie poate dura multi'i vreme, pInace izbutim sa atacam rezistenta in insa:')i vlziunea e1. 1\b1a atunci Incepelupta decisiva.

Cele mal grave nu sint rezistentele inte]ectuale; Qces:ea sint tot­deauna Infrlnte. Raminind insa in cadrul analizei, -bolnavul se pricepede asemenea sa organizeze rezistente a CarOl' anihilare devine fo:.:rtedificiliL In lac de a-:')i etala amintirile autentice, e1 ne ofera atitudini ~isentlmente din viata sa care, prin intermediul "transferului", se lasafolosite drept mijloace de rezistenta Impotriva medicului ~i a tratamen­tuluL Cind este vorba de un barbat, In general el extr<;lgeaceste mate­riale din raporturile cu tatiU sau, al dimi Joe este luat de catre medic :e1 transforma In rezistenta fata de actiunea acesttria aspiratiile sale euprivire 1a independenta persoanei :')ilibertatii de opinie, amorul proprJucare I-a imboldit odlnioara sa-~i egaleze sau chiar sa-~i depa:')easca tataI,aversiunea sa de a-:')i asuma in viata, 0 data mai mult, povara reeu­no~tintei. Ai uneori impresia ca intentia de a-I pune in Incurcatura pe.medic, de a-I face sa-~i simta neputinta, de a triumfa asupra lui depa­1?e~tecealalta intentie, mai buna, de a-~i vedea vindecata boala. Femeilese pricep de minune sa foloseasea in vederea rezistentei un "transfer"in care intra, in privinta medicului, multa tandrete, un sentiment nuantat.de erotism. Cind tendinta aeeasta a atins 0 anumita intensitate, bolnavanu mai este preocupata de boala sa, i~i uita toate obligatiile pe care ~iIe-a asumat incepind tratamentul; pe de alta parte gelozia, care nulipse~te niciodata,ca ~i deeeptia pricinuita bolnavei de raceala pc carei-o arata medicul in aceasta privinta, nu pot decit sa contribuie 1a inrau­tatirea relatiilor personale care trebuie sa existe intre ei,eliminlnd ast­fel unul din cei mai puternici factori pulsionali ai analizei.

Rezistentele de acest fei nu trebuie condamnate fara rezerva. Luate'ca atare, ele cuprind un material foarte bogat ~i important cu privire Iaviata bolnavului ~i se exprima eu 0 asemenea convingere incit sintsusceptibile sa furnizeze analizei un sprijin deosebit daca, printr-o teh-··nidi abila, ne prieepem sa Ie dam a orientare potrivita. Este insa de'notat faptul ca acest material incepe totdeauna prin a se pune in servi-

252

-I

'ciu1 rezistentei:,?i prin a uu Vha sa transpara dedt fatada Iui ostila tra­tamentuIui. De asemenea, treouie aratat ca, spre a combate modificArile

care incerdim sa Ie obtinem ptin tratament, bolnavul mobilizea71islujba rezistentei trasaturi de caracter, atitudini ale eului s<1.u.Studiind

aceste trasaturi de caracter, ne dam seama eel au aparut sub influent;.'lconditiilor nevrozei fji ca 0 reactie impotriva cerinteIor acesteia ; Ie putemdeci· considera ca fiind trasaturi latente, in sensul ell ele niciodata nuat' fi aparut san nu s-ar fi manifestat eu aceasta intensitate in afaranevrOzei. Sa nu credem totu~i Cd aparitia acestor rezistente ar fi de na­tur£i, s£l aduca vreun prejudiciu eficientei tratamentului analitic. Pentru.anaUst aceste rezistente nu constituie un fapt imprevizibil. $tim catrebuie sa se manifeste ;;i sintem llemultumiti doar de faptul ca nu amreu';iit sa Ie provo earn cu sufieienta elar·itate, in a~a tel Incit sa facemin~eleasa de catre bolnav natura lor. in sfirfjit, credem ca suprimareaacestor rezistente este sarcina esentiala a analistului, acea narte a acti-

noastre ~are, dadl am reufjit s-o ducem 1a capat, e;te suscepti­hila sa ne dea eertitudinea ca am faeut un serviciu bolnavului.

Adiiugati la Rceasta faptul Ca bolnavul profit] de cel nlai mic prilejCd sa-~i dimlnueze efortu1, fie di estc vorbcl de un accident oareearesuxvenit in timpul tratamentu1ui, de un eveniment exterior eapabil sa-idistraga atentia, de un seam de ostilitate la adresa nevrozei din parteaunei persoane din anturajul sau, de 0 boala organica intlmplatoc!re sauvenita ea 0 complieatie a nevrozei, fie di este vorba chiar de 0 arrleUo­rare a starii sale, adaugati toate acestea, va spun, ~i veti avea un tablou,nu ziceomplet, dar oricumaproximativ, a1 fo1'melo1'9i mijloacelor deTezistent<'i in mijlocul oa1'ora se desfa~oara analiza. Daca am tratat accst

intr-un mod atit de detaliat, este pentru a va arata ca tocmai ex­pc care am dobindit-o 1'eferHor la rezistenta opu''',a de bolnav

de sup1'imarea simptomelor sale este aeeea care a se1'vit d1'ept bazll"Conceptieinoast1'e dinamice asupra nevrozelo1'. Am inceput, impreuna euBreuer, prin a practiea psihoterapia eu ajutorul hipnozei ; prima bolnav<la iu! Breuer, de altfel, n-2( fast tratata decIt in stare de sugestie hipnotiea,iar eu n··am ezitat sa urmez acest exemplu. Sint de acord ea in acestcaz munea a fost mal u-,!oara,mai pJaeuEJ.~i de 0 mai mic1''!duratiL Re­zuHatele obtinute erau ins<1 eapricioase si d,,~seurta duratii, a~a incHcudnd am abandonat hipnoza. Numai eu E~cestpdlej am inteles cii, atltavreme cit m-aIn servit de hipnoz3, m-am &flat in imposibilitatea de ain~elege cUnamica aeestor afcctiuni. !ntr-adevar, datbrita hipnozei, 1'ezi'O­

sciipa obsel'vatiei rneclicului. Repl'imlnd rezist2n~a, hipnoza His3.unspatiuliber in care se putea exe1'cita analiza, iar dincolo de acestrezistenta era atit de bine disimulata incH devenea impenetra­

intocmai ~a indoiala in cazul nevrozci obsesionale. Am elect"dreptulsa afirm ca psihanaliza propriu-zisa nu dateaza dedt din momentul in'Care S-i:l renu11tat la serviciile hipnozeL

Dal', ehial' in cazul in care constat area rezistentei a ajuns sa alba 0 aUtde mare important;.,'"i,nu si11temmai putin obligati, ca 0 ma5ura de precautie,sa facem loc indoielii ~i sa ne intrebam daca nu ne pripim adrnitind rezi5­tent;e ~i dac[l, faeind aceasta, EU procedam uneori eu 0 oar~are u~urinta.Fot sa exbte cazuri de nevroza in care asociatiile sa nu reu,?easca dinaIte motive; este posibH ca argumentele care 11ise opun in legaturE'i euacest aspect S{l met~ite a fi luate in con'Older!tre fji sa nu avemdreptaterespingind critiea inteleduala a pacientilor no~tri, prin apliearea etiehe-

253

tei comode,de reziStenta. TrebL,ie totu~i sa va spun ca numai ell multi';.6steneala am. ajuns 1a aceastEIeoncluzie. Am. avut prilejul sa observam :pefiecare dintre ace9ti pacienti eu spirit critic atit in momentul aparitiei,eit 9i in eel al disparitiei rezistentei. Intensitat~a acesteia variaza nei:·c­cetat in cursul tratamentului; ea spore~te intotdeauna cind abordam :)..tema Doua, atinge punetul eel mai inaIt in perioada culminanta elahe-­radi temei 9i scade cincl aeeasta este epuizata. In afara deaceastaexceptind cazul unor stingacii tehniee grosolane, n-am putut provocaniciodata maxixnum de rezistenta de care era capabil bolnavul. In feluJacesta am pututconstata ca acelasi bolnav isi abandoneaza 5i isL reiaatitudinea eritica de nenumarate o~i in cursu} analizei. Cind ~int~m cepunctul de a-I aduce la cuno9tinta 0 aIta particica, deosebit de penibila.din matedalele incon9tiente, spiritul sEmcritic se ascute la culme; dacamai inainte a reu9it sa inteleaga 9i sa accepte muIte lucruri, acum toaIeaceste cl9tiguri sipt dintr-odata pierdute ; in atitudinea sa de opozitie eelorice pret, el poate prezenta un tablou al imbecilit<:itii afective complete.Dadi putem insa sa-l ajutam sa-9i invinga aceasta rezistenta, el i~ise~te ideile 9i-9j 1'ecapata facultatea de a intelege. Spiritul sau critic nueste, a9adar, 0 functie independenta ~i, ca ata1'e, demna de. respect, ciun expedient in slujba atitudinilor sale afective, mnd orientat ~i cEtliluzitde rezistenta sa. Daca, ceva nu-i convine, el este eapabil sa se apel'E' enmulta ingeniozitate ~i eu mu1t spirit critic; daca, dimpotriva, ccva Iiconvine, lucrul este aeceptat cu 0 mare credulitate. Poate ca n01 tG;ifacem la fel, dar 10.pacientnl analizat aeeasta subordonare a intelectult:ifata de viata afeetiva nu apare aUt de net dedt pentrudi noi il res~pingem prinintermediul analizei pina in ultimele sale refugii.

Cum ne explicam faptul ca bolnavul se apara cu atita energie impo­triva suprimarii simptomelor 9i restabilirii cursului normal al vietiipsihice? Convingerea noast1'a este dl fortele care se opun schimbariistarii morbide trebuie sa fie tot una eu aeelea care, la un momentau provocat aceasta stare. Simptomele au trebuit sa S8 formeze co.urmal'ea unui proces posibil de reconstituit datorita. experientei pc care 251dobindit-o in legatura cn disocierca simptomelor. JVIultumWiobserva1;ieifacute de Breuer, stim ea existenta simotomului este conditionata d£faptul ca un proces' psihic nu ;,;1-0. ~tins flnalitatea normalii aia incH SR.

ii putut deveni con:;;tient. Simptomul se sub3tituie la ceea. ce 11-0. lostdus pina la capat. $tim. in felul aeesta unde sa situiim. actiunea forte}pe care 0 banuim. A treouit .sa se manifeste in acest caz 0 violenta opo­zitie impotriva pi'itrunderii procesului psihic pina 1a con9tiinta; astfel,procesul a dimas incon9tient :;;iin aceasti'! situatie a dispus de fortanece­sara formarii simptomului. Aceea9i opozitie se manifesta, in cursul trata~mentului, impotriva eforturilor de transfonnare a incon9tientului in con­9tient. Tocmai acest fen omen 11percepem noi ca pe 0 rezistenta. Vom danumele de refuLare procesului patogen care se manifesti'! prin interme­diul unei rezistente.

Este acum necesar SEt ]ncerc<~msa ne reprezentam intr-un mod Inn!cIaI' acest proces a1 refularii. Acesta constituie conditia preliminara aformarii unui simptom, dar ;;i un fapt in legatura eu care nu CU11089te:-nnimic asemaniitor. Sa ne referirn bunaoara la un impuls, a.cel proces.psihic dotat cu tendinta de a se transforma in act: 9timca acest impuls.poate fi indepartat, respins, condamnat. Drept urmare, energia de, caredispune Ii este retrasa 9i impulsul devine neputincios, insa poate persista

••

ca 0 impresie remanentJ. Toate deciziile al diror obiect este un im01.115slnt luate suh controlul eon~tient al eului. Lucrul'ile al' trebui sa 5e' De­treadi altfel, atunci cindacela9i impuls este refulat. Aeestasi-ar con­serva energia, fara a lasa insa in urma sa niei 0 amintire . irisusi Dro­eesul refularii s-al' savir9i in afara con9tiintei eului. Dupa 'cum ~'edem,compal'atia a.eeasta nu ne apropie nicidecum de intelegerea naturii refu­larii.

Va voi expune reprezentarile teoretice care s-au aratat celemai utiledin acest punet de vedere, adiea celemai apte sa lege notiunea de refu­lare de 0 struetura determinata. Dar, pentru ca aceasta expunere sa fieclara, trebuie mai inainte de toate sa substituim sensuluideseriptiv alcuvintului "ineon9tient" sensul sau de sistem: eu alte cuvinte, trebuiesa ne decidem sa recunoastem caracterul ineonstient sau constient alunui proces psihic ca nefiind decit 0 insu~ire intre altele a ~eestuia,insu~ire care nu este in mod neeesar univoca. Cind un proces ramineincon9tient, separarea sa de con9tiinta constituie poate un indiciu alsituatiei in care se afla 5i nu situatia insasi care determina aeeastaCa s&ne faeem a idee e'xaeta desp~e aeea~ta situatie, admitem ca fiecareproees psihic, cu 0 exceptie de care vom vorbi imediat, se manifesta malinm intr-o faza sau ·lntr-un stadiu incon9tient, ca apoi sa treaca intr-ofaza con~tienta,cam la fel cum se intimpia eu 0 imagine fotografica ceincepe prin a £i negativa, nedevenind imagine definitiva decit dupa cea trecut prin faza pozitiva. Or, tot a9a cum nu orice imagine negat.ivadevine in mod necesar 0 imagine pozitiva, a~a nu orice proees psihicincon9tient se tl'ansforma in mod necesar in proees con9tient. Avem totdreptul sa afirmam eiLfieeare proces face mai intli parte din. siste::mIpsihic al incon9tientului 9i di, in anumite imprejurari, poate sa treaC2 inslstemul constientuluL

Reprezental'ea cea mai simpia a acestui sistem este pentru noi :;;1 eeamai eomoda: este vorba de reprezentarea spatia1a. Asemuim deci Si8­temul incon~tientului en 0 anticamera spatioasa, in care pulsiunile psihiceS2 eomporta asemenea unol' fiinte vii. Aceasta incapere se ana in vecina­tatea alteia mai strfmte, un fel de salon in care stEiconstiinta. La intrareain salon sUi insa de straia un gardian care cerceteaz'a fi~care tendintapsihica, Ii impune cenzura ~;;i0 impiedica sa intre daca nu-i este pc plae.Ca gardianul respinge 0 anume tendinta chiar din prag sau ca 0 smateafara dupa ce a patruns in salon, deosebirea nu este prea mare ~itatu1este emn acela~L Totul depinde de gradul sau de vigilenta ~i deperspicacitate. Aceeptarea acestei imagini are pentru noi avantajul cane permite sa perfeetionam termino1ogia noastra. Tendintele ce se gasescin anticamera rezervata incom;tientului scapa privirii con:;:tiintei care S8afla In ineaperea vedna. Ele trebuie, deci, sa raminii In primul rind in­con~tiente. Daca, dupa ce au ajuns pina la prag, ele sint respinsedegardian, faptul se datoreaza incapacitatE· lor de a cleveni con9tiente:in cazul acesta spunem ca au lost refu!ate. Dar tendintele carora ganlia­nul Ie-a permis sa treaca pragul nu au devenit prin acest fapt in modnecesar constiente: ele pot insa deveni eonstiente, daca reu,?esc saatraga asupr~ lor D~ivirea constiintei. A.cest a1 d~ilea spatiu 11.vom nurni.pe buna dreptate,'sistemul pi:ec07';'~iiintei 1). Faptul ca u~ IilJ.'ocesdevinecon;;tient are deci un sens pur descriptiv. Esenta re.fularii consta in aceea

t} ,.,da8 Systcrn des T:'"(jrbcv..~1Lsstenal In tex'tul original. (Nota tracL).

255

ci 0 an,umW'i tendinta psihica este impiedicata de ga1'dian sa pat1'undadin incon9tient inprecon9tient. Tocmai acest gardian ne apare sub formaunei re#istente atunci dnd, prin tratamentul analitic, incercam sa punem.capat refuUirii.

Farii indoiala imi yeti obiecta ca aceste reprezcntari, destul de simple'9i in acela.<;;itimp cam fanteziste, lllH?i pot afla 10cul intr-o expunere~tiintifica. Ayeti dreptate 9i in ceea ce ma prive:?te ~i ~tiu pre a blue ellele slnt, pe deasupra, inexactc, ;;i, daca nu ma in;;e1, in curind Ie yomputea inlocui cu un substitut mal inte1'esant. Nu stiu daca corectat.e si'Completate, ele va vor parea maiputin fantastic~. Deoca;11data, aflaiicCaaceste reprezentari auxilia1'e, din care avem un exemplu in homun­culul lui Ampere care inoata in curentul electric, nu sint de disp1'etuit,<leoarece ele, in ciuda tuturor aparenteIor, ne faciliteaza intelegerea date­lor de observatie. Va pot asigura ca ipoteza inca putin elaborata a celoI"-doua incaperi, eu gardianul postat pe pragul dintre ele :?l eu con~tiinta'Care joadi rolul de spect"ltoare in iundul celei de-a doua incaperi, ofera'0 idee foarte apropiata de starea de lucruri reala. In eonsecint:}, a~ dorisa intelegi ca termenii nO$tri: incon{>tient, precon$tient, con$tient aduemult mai putine prejudicii ~i au 0 mai mare justif1care dedt multi altii,propw;;i sau uzitati, cum a1' fl s-ubcon:;;tient,paracon$tient, infracon~tient':$iaitH asemanatori.

o observatie eareia i-a;; acorda mult mai multi'i importantcl ar fi ac-eeape care ati face-o sustinind ca organizarea aparatului psihic, a,?d cum 0postulez aiei pentru nevoile cauzei mele, care este aceea a explicariisimptomelor nevrotice, trebuie, spre a Ii valabila, sa. aibA 0 importantagenerala $i sa ne l&mureasca in egala masura functionarea normaEl a psi­bicului. Nimic mai adevarat. Pentru moment nu-i pot da aC2stei obiectiiraspunsuI pe care 11merita, insa jnteresul nostru pentru psihologia for­maril simptomelor nu poate decits[t crcasca In proportii considerabiledaca noi am putea intr-adevar spera sa obtinern, datorit'i. studiului acestor~condiW patologice, informatii asupra devenirii psihice normale, inca atitde necunoscuta nOlla. ~

Expunerea pe care v-am fi'icut-o eu pdvire la cele dOUR sisteme, laraporturile lor reciproce ~i la 1egaturile pe care Ie are cu con;;tiinta nu vaevoca 11imic? RefJectati bine ;;i yeti observa ca gardianul care 8m destraj:'i intre incon;;tient ~i precon~tient nu este dedt personiflcarea cen­-zurii care, cum am vazut, confera visului manifest forma sa definitiva.Resturile diurne, in care am recunoscut excitantii visului, erau in con­ceptia noastra materiale precon;;tiente care, suferind in timpul noptii 1n­fluenta dorin1;elor incon~tiente ~i refulate, se asociaza cu aceste dorinte~i formeaza, in colaborare cu ele :'ii gratie energiei eu care sint- dotate,visul latent. Am mai ariHat ca, sub dominatia sistemului incon~tient, ma­terialele Dreconstiente sufera a elaborare care consta intr-o condensare sio deplas;re pe ~are nu Ie sesizam dedt in chip exceptional in viata psi­hidi nonnala, adica in sistemul precon~tient. Iar noi am caracteri<:at fie­care din aceste doua sisteme prin modul de lucru care are loc aid; duparaportul Cll con~tiinta, ea insa~i prelungire a precon~tientului, am putea:;;pune daca cutare fenornen dat face parte din unul san aItul din celedoua sisteme. Or, visuI, potrivit acestui fel de a vedea, flU prezinta nimicdintr-un fenomen patologic : el poate surveni la orice om sanatos, in eon­ditiE2 care caracterizeaza starea de somn. Aceasta ipoteza asupra strue-

,

turiL aparatull1i psihic, inglobind in aceea1?i explicatie formarea visului::;;i a simptomelor nevrotice, are toate 1?ansele sa fie la fel de valabilfipentru vlata p'3ihica normali'i.

lata, insa, cum trebuieinteleasa refularea. Aceasta nu constituie dedto conditie prealabila a formarii simptQmelor. Dupa cum ~tim, simptomulcste substituentul a ceva cerefularea impiedica sa se exteriorizeze. $tiindin3a ce este refularea, sintem inc~ departe de a intelege acest proces desubstitui're. Pe de aWl parte eonstatarea reful<'irii ridicc'inrmatoarele intre­bad: care slnt tendintele psihice care sufera refularea ? Care sint aceleforte care impun refularea? Care sint mobilurile acesteia? Pentru mo­liH?ut nu dispunem dedt de un singur element ca sa raspundem acestorIntrebari. Examinind rezistenta, am aflat ca ea este un produs al fortelor

derivind din earacteristicile sale vizibile si Iatente. !n consecinta,toc:mai aceste forte :;;iproprietatl au trebuit sa determine refularea sa'u,eel pu~in, sa eontribuie la producerea ei. Restul ne este deocamdata necu­noscut.

Aiel ne vine lnsi'! in ajutor eealalta experienta despre care am vorbitmal sus. Analiza ne permite sa' definim intr-un mod eu tot'Ll! generalintentia eareia ii servesc simptomele nevrotiee. In acest sens, nimic noupentru dumneavoastra. Nu v-am dovedit-o in legatura ell eele doua ca­zuri de nevroza? Da, dar ce inseamna dOUaeazuri? Aveti dreptul sa-miceretl sa va dovedesc afirmatia mea pe sute de cazuri, pe cazuri nenuma­rate. Regret eEl. n-o pot face. Trebuie sa apelati din nou la propria dum,­neavoastra experienta sau sa invoc certitudinea care, in aeeasta privinta,5e sprijina pe afirmatia l.fnanima a tutuI'oI' psihanaU9tilor.

Desigur ca va arnintiti di, in cele doua eazuri di.scutate, in care amsupus simptomele unui examen amanuntit, analiza ne-a facut sa patrun­dem in viata sexuaE'l intima a bolnavilo1'. In afa1'a de aeeasta, in primul.caz am reeunoscut foarte cIaI' intentia sau tendinta simptomelor exami­nate ; este posibil co. in al doilea eaz aceasta intentie sau tendinta sa fifost mascata de ceva despre care yom avea prilejul sa vorbim mai d2­parte. Or, ta"te celelalte cazu1'i pe care Ie-am supune analizei ne-ar dez-:va.lui exact acelea,?l c1etaliieElacelea constatate in eele doua cazuri la carene referiT'"' toate cazurile analiza ne-ar face sa pat1'undem in eveni­mentele sexuale :;;i n8-a1' revelo. dorintele sexuale ale bolnavilor :?idefiecare data am avea de constat at ca simptomele lor sint in serviciul aee­leia:;>iintentli, CC1:'2 nu este aHa dedt satisfacerea dorintelol' sexuale;simptomele servesc satisfacerii sexuale a bolnavului, ele se substituieRcestei satisfaceri atunci dnd bolnavul este lipsit de ea in viata normali'i.

Amintiti-va de actul obsesional al primei noastre paciente. Femeiaduce Upsa sotului pe eare-l iube~te profund ~i cu care nU-9i poate impartiviata din cauza defectelor si slabiciunilor lul. Ea trebuie sa-i raminacredincioasa, sa nu eaute sa-l inlocuiasca eu nimeni. Simptomul e1 obse­sianal da curs nazuintei sale, 11inalta pe barbat in propri1 ei ochi, neagasau corecteaza minusurile acestuia, in primul rind importanta. In fondaeest sirnptom nu este, ca arice vis, dedt indeplinirea unei dorinte ;;i,ceea ce visul nu este intotdeauna, satisfacerea unei dorihte erotice. Inlegatura ell cea de-a doua bolnava a noastra, ati putut eel pufin sa aflatica eeremonialul ei Unde sa se opuna relatiilor sexuale dintre parinti,spre a face imposibila venirea pe lume a altui copil. Ati aflat de ase­menea ca prin. acest ceremonial bolnava noastra tindea, in fond, sa S8substituie marnei sale. Ca ~i in primul eaz, este deci yorba de suprimarea

17 - cd. 404 'JA'H

tulburarilor care se opun satisfactiei sexuale ~i realizarii dorintelor E'I'O­

tiee. Cft prive~te complicatia lacare faceam aluzie. ne yom referi la eaimediat.

Spre a justifica restrietiile pe care Ie voi aduee in continuare gcne­ralizarii tezelor enun~ate, va voi atrage atentia asupra faptului ca toteeea ee am afirmat in legatura eu refularea, formarea $1 semnifka-0iasimptome10r a fost dedus din analiza a irei forme de nevroza : isteria.anxioasa, isteria de conversiune $i nevtoza obsesionalii, neaplicindu-se 1'11

primu1 rind ,Qecit 1a aceste trei forme. Aceste trei afectiuni, pe carenuim sa Ie reunim in aceea$i categorie sub numele de "nevroza de trans­fer", circumscriu deopotriva domeniul in care se poate exercita activi­tatea de terapie psihanalitiea. Celelalte nevroze au constituit obiectulunui studiu mai putin aprofundat din partea psihanalizei. In ceec~ ceprive$te una din grupele acestora, motivu1 pentru care am lasat-o oe-oparte este imposibilitatea oricarei interventii terapeutiee. Nu uitati capsihanaliza este 0 ~tiinta inca tInara, ea pentru a te califica in acestdomeniu este nevoie de multi'! stradanie 9i de timp :;;ica, pin a nuea nu avea dedt un singur adept. eu toate acestea, pretutindeni semanifesta un efort de patrundere 9i de inte1egere a acestordiferite de nevr:ozele de transfer. Sper sa am prilejul sa va arat cum$-a11 dezvoltat ipotezele :;;1rezultatele noastre ca urmare a aplicarii lor1a aceste materiale .i~ed~te, noil~ ~ercetar~ ducind .:r:ul~, resping2~ea .....melor noast1'e cucenn, CIla stabIhrea uneI conceptll unnare supenoarc ~j.

iI'inind seama de faptul ca cele aratate mai sus 5e aDlica eelor t1'ei ne­-{roze de transfer, imi permit sa reliefez valoarea sin{ptome1or, imp;;.rtil­~!indu-va un nou amanunt. 0 examinure comparata a ca11ze10rde cjE­cumstanta ale acestor trei afectiuni da un rezultat care Doate fi reZUlTI2tin urmatoarea formula: respectivii bolnavi sufera de 0 privatinne,refuzindu-le satisfacerea dorintelor lor sexuale. DUDa cum vedeti, intrecele doua rezultate acordul est~ perfect. Singura m~dalitate adec~ata deinte1egere a simptomelor consta in a Ie considera ca pe 0 satisfaceresubstitutiva, destinatli s-o inlocuiasca pe aceea refuzata de viata norm.cl1a.

Desigur, se mal pot aduce numer-oase obiectfi afirmatiei ca simpto­me1e nevrotice sint substitute de satisfacere a pulsiunilor sexuale. Mavol ocupa astazi de doua din aceste obiectii. Daca dumneavoastra inE?ivAati supus examenu1ui psihanalitic un anumit numar de bolnavi, poateca imi vetispune pe un ton de repro~ : intr-o intreaga serie de eazuriteza dumneavoastra nu se verifica; in aceste cazuri, simptomele par saaiba _0 destinatie contrara, care consti'i in exduderea sau in suprimareasatisfactiei sexua1e. Nu voi contesta exactitatea interpretarii dumnea­voastra. In psihanaliza lucrurile se dovedesc adesea mult mai complicatededt s-ar crede. Dadi ar fi simple. poate ea nu am avea nevoie de psiha­naliza ea sa Ie e1ucidam. Anumite parti ale ceremonialu1ui celei de-adouabolnave lasa sa se intrevada, intr-adevar, acest caracter ascetic,ostil satisfactiei sexuale, de exemplu atunci dnd ea indeparteaza pen­dule1e ~i ceasurile, act magic prin care erede ca va fi ferita de excitatiisexuale nocturne, sau atunci dnd vrea sa impiedice caderea ;>i spargereavaselor, sperind in felul acesta sa-$i pastreze virginitatea. In aIte cazuride ceremonial precedind culcarea, pe care am avut ocazia sa Ie analizez,

2) "hoheren Einheitlichkeiten ", in textul original. (Nota trad.)_

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregulceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;itentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atiteaod Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extin­dem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea uneisatisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic,domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de binesatisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatiesau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin unadin piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul savorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse,mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, carea contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt inavantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJn­du-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentiise ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevrozaobsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, careare dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llnaa1ta 9i se anuleaza

Ne va fi mult mal USor sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlstaun anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinatisa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prinsatisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden-, ..

faptuI ea aceste sfmptome nu ofera n1ci un element real pentruaceasta satisfacerE\ C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complexsa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adeseaun caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amin­tirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-idezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este consi­dera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satis­facere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contranaturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punemde aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viatasexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permissa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

I

I

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregulceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;itentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atiteaod Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extin­dem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea uneisatisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic,domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de binesatisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatiesau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin unadin piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul savorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse,mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, carea contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt inavantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJn­du-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentiise ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevrozaobsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, careare dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llnaa1ta 9i se anuleaza

Ne va fi mult mal USor sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlstaun anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinatisa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prinsatisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden-, ..

faptuI ea aceste sfmptome nu ofera n1ci un element real pentruaceasta satisfacerE\ C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complexsa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adeseaun caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amin­tirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-idezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este consi­dera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satis­facere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contranaturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punemde aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viatasexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permissa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

I

I

Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuieeel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011­stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, pal­peaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdipartile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile partiaseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate.Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pri­cinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1agrave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unicapli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatcsuferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untreaceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie saadE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri decare ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestcacuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timpce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simplareprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real,1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei.

Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala aindivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care -TIU admitc nici cea mai micaindoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiilesi C;'l,,-,turilDlo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell',.a. t::}l- •...,. '---.1;- " .....•. 1. ,~,--._~.1,- '._ ~. __J.. •••.• '-' L v~. - t....~"-. '- ~. ,.) •.. ''-- .•..1.--, •..-1.

0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dG­plinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. inviata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE,ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste de­talii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za.

constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent acti­sexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine.

'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~­nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a­:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnp£irta~iJn aceste vicii- tnateaC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemeneaatitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene carene c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spateleafirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amnaa 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care neocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spunec::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne

. indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viatase:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll\'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yomfi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de

s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflamIn lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stClin a elucidcl per\'er­

la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata11or111ala .. i .l. --

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 douafapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei

care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaligaC3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini

262

cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile,[oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civili­

zate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea gene­rat:l .. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcer­

psihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orientezein [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale.

Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitu­tive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze

al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nuSe justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem deasemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etarea simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110­sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatariic<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovediexbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simpto­rnele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'IicG::J.~tienti,numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti.Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproaperegulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-­SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirilee;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl!sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduceIGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lmchiar eElparanoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor detransfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotrivainclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca unadin bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita pro-

sot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptomecare simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate canu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pata IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie.

Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simpto­me1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate func­

Analiza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or ten-zise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte

organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale desubstitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi laconoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llngafunctia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant,in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in

care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezva­astfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale

.. t 1 1 A' ~ - 1.1. • ,c[ormre or seXU31eperverse, 111 veaerea carono. a_le organe ~l-au asumatrolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventaen care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatiisexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derver­siunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preo­cup,§. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazulisteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramutaIT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele sexLlale perv-erse, In Ice de a Ie atribui. con­~tiir1tei ilic1ividultd.

2133

'i'I

,,,I,.,-.,~;; .. ~"~

Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie o£era nevrozaohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'­din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopullor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, acestesimptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai· de­graba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i,insa, in loc de a 50 prodaceluipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::ofpe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de pr€ferin~a chiar impotrlvapersoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]teforme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re,corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe,nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' savada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actelenaie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .amasturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele maidiverse £o1'n1ede deviere sexuala.

1\1i-81'£i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea denevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru.Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIe­zenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-seeEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~le·satisfactiasexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere ciner­male. Veti \'eelea 111a1tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz.intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,­lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedtin situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactieisexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pd­vC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umedde faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal'conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicul­tati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1:independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitutepcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuitaa vietH lor sexuale.

Foote veti inccrca impresia ca, departe· de a fi elucidat raporturilecare existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu amfacut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esicadevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjS­factie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta,5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la acesteexista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni;vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de Intenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11doilea dintre faptelepe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata,intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiinddeterminata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiectiin cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmiiani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat inlegatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselva­i;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiu­tele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate

254

predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masuraeompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nuestealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhn­tele sale specifice 1).

De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspec­tiva, fara a· mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualiia omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntiivetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care meritanumele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i drep­tul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011­damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrni­teti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmea­voastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. Apretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuintesexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~tela ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datelede observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic,este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa carecopiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decitla virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este £1.1nc-

/ tia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de unaparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceeade a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e ba­rati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor.Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i areobin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, atifost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sode­tatea considercl Cd una din sarcinilesale csentiale cste rcprin.1area instinc­tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1

limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lataconstiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvol­tarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilulatinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentulin care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupracc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea €:!E'timpuriu, ar nJpetoatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.eprln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualiinu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dndprea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, inma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzis­ti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodeta­tea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturnezeenergia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezentaeternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHelenoastr'C.

ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor CEl sarcina de a mladia,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte defurtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani

1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infan­til>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJ­t€n, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265

sa-~i disciplineze viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcn­tru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toateacti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in sperantautopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns safie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus-confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~iCll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului,ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lacpur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputainm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda laun atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal·sacre ale umanitatii.

Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; eii;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dove­desc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca deparcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitateainfantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea malmare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct deved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adicavlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putineste inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care nu­mai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(]$i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC',

voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1cidnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, va"vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prinanalogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTeS2 ma­nifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnte}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1eti vedca~:;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilcsexuale ale sugarului ofera interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obti­nern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8..Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leagade aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului serefera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl· mamei in gUTe"ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient caS3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dis­pus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie,ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:·; iarfaptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitu­dine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-·a procurat satisfactie. Ingeneral, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul carea afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Buda­pesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautiinicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accs­tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. Ele If7i da1.1 perfect de bine seal11Cl CEi

_acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca· UI1-111.ijloc de procul'aviicl in aceasta 0 "obi:;:nuinta :;;i daca. cODEnl nn vrea

266

IIl3.1 -nTult

U81a

'\Sa renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnn­dU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra esteiCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta son-

de plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul sup­tuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra.J1egHimit<=itii acestor clesemnari.

Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu:siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eelniai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in,deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale

Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare estepsihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga

Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIe­care a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satis-

sexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentelede mare trebuinti"', 3i de Drivatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta

obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea" va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect

intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1n­pc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile

in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice.copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o

1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba.astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 con­

dirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d

~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~~~P7J~I~~~~n~~l~1;~lcorpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale

gerlit3Je, gfisinc1 in acest tel drtllTlul care -va sfir~i prin a-I1 •1(1 onal11S:rll .

.U . .l- relief irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci ca­:racterlstici esentiale ale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeo-

de sat,isfcic-f~re~::j_rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriportaJ:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~obiectele in corp .. Ceea(:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei}3e III E?i111 ell e:xcretia_ ...l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CRe:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a con·ti:nt-~b..ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsad;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizeze- In a9ct felaC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exci-

ZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acestltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .•.'1..1idreas,

,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevadaill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descoto­ros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din

.. '. 1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~aca t;:)t ceca co S8 raporteaza la fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18ascuns. CODill11 este obligat sa la in. 11Ul11c,le dcrnrli-

e1 rru lrlC(\':-u.~cr-t niei Ul1 dez£:[llst 'In. fata excre-

267

m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I::

desparte de eIe n1.1eu u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!.perso~J;1~l\?pc care Ie ;o1pn~ciazain mod deosebit. CWal' 9i dupacati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1dezbare de aceste inclinatii, e1 continua saasupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordasetelal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de ·l111ndrude ispravile p)= carede acWl ur~narii.

Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl:,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satis­factie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2.pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,p­tul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI

vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:LPlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]­

porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflcde· perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;e­ro~i adulti,·atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"l­mente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell existaviz1· pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de volup­tatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"­citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acestatunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu avetisa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lHstare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi,incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!.ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nusa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U

vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient infCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:­tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toateeste aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad,· cqpilul "r'eo viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, datfaptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce facediJ1 sexualitate 0 funct1c de· ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza,alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strainesential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!mper versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie,1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti inacesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCiletrebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei.ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 .

pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer€' prime$tennrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::r­tit dispretului.

Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1Scu privire 13 -ceIe doua ~i&­teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc.sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'­citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz£, in vederea DltceY'iJi"fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:;as"Li~~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~as2xuala a copilului, org3.n~12

nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul

itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubet­Uitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lororgane genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia•. ~i multlimp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acelesJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.ErCf)lriple.

Impotri\'£j dorintei mcle de anl.-111iscurta cit 111almult posibil expune­;'23., m"'> vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitateas2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fan-tile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simpto-rna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 ma­rifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea:?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri ne­existind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe

organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilair'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului,e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i

di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uiaatribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta

Hl fata posibilitatii care i se reveleaza :;;i incepe slH;i figureze actiurlcaanum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesiveiatentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipi­nirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma in­fluenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozeisale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE!recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung

vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca dinaceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS.dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiitein indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplinesteL ,

la oTice fetitA 1'011.11de penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite,organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei infemeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate sedeplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiulvaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.

Intere.sul sexual 8.1 copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro­'~)lt~ll.1.eioriginii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllsede sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama€goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1alndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides\decit S-3T crede, ell nClllCI'c:d;::Te cl1iar si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de

• "" ",.•• t" •• _ • ~ ••.•• 1.. • _ • ~

..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Z-voltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve

1) In cea mai Cl.luoscuhide maustru lui Oedip este;:amiaza In daua, iar searasalvat viata, pe cIud sfinxul'(Not.a trad).

""-

Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa"ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]ain trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-af?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,

269

aceast<'i lJroblem.a prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineEinsuficie'nt dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adniltemai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentelea anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potslifadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc in domenjulba8mo10r exDlicatia dupfl care venirea De lum~ a copU'lor dCDinde dE••. , J. .. ~

consumarea unei anumite 11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd t,s:tLil111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i

defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, .. ,. ~acesta a tentatJVEl de vlOlenta, 0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CBa coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de, ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~v,e'de ~11,dC,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t

la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ulal l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' ';J.':'LL

aC1Jn1 ITU atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit ac'eca de evaCl12Ll'Pa urinei.

TotiatunciaceastEi

ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l

9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd s··a1' na9tedescnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situ€az:'\ lac in re-. ~lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt. Irl fel·tl~;.

,.,c~,' ~" 1 .'~'1 . ,,< Q .~, p'" C!. "o~l;t~+." '~, "1'O1~ "~'?C'-~~~L~ .•... .11.1 e}..p ora..tlle S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'- •.. ~ .L '--~~ .Let l~eCl S,,:XLu d .....cd_z~,raraclt In 19noranta sa~ trece pe Jlnga ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

tiel pc ~~~:'s~~l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDclintr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~, 11 pi'.-bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.

F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se spre ll1entille teze1.~c:privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor ;;;i semnificatia sexua]2a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal 0 exti11dere e:x:ageratEL.Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade­\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact inmc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor$i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit:sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-.hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.J­siv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexualanormala.

**

:;.,.

p;.,,,,",,

\\

XXIDEZVOLTAREA LIBIDOULUI

$1 STRUCTURILE SEXUALE

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorits~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptiaA n~aS,tra pri­Vl11ClseXllal1t.at.e8.. rl.">111 lJrnlare, VOl aduce con1pletarl, pc Clt ImlV;::: st.a~ " ~~, -lIt L' 1 ~L ,,' ~"t"In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'dcu 3.ceaSla una., .

1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anlajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt deviolenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit laintr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizatede ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile se­xualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10.inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tinseama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifes­t,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel'neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu una­nim recU{10scut C31'e~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii"

scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iune-de reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle

Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrti­eularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,arIe presupunem, C1"}teaptasa fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmlesexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid unEchivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iaeincontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semnede degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie cla­seze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nuar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afir­mam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca orieeperversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei.

lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita deinteres. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noiam fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existentaunui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identi­tatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteazala proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedtsa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are

'"1) Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Con-

ceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teo­ria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psih­analizei. (Nota tract.).

271

de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s€ vorbef;>tenu este decit £o1'111a15::?ilipsita de ratiuni profunde.

Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privintaun argument hotaritor, CU111se explica faptui ca acest argument incanu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>ica problema n-a fost rezolvatademult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauzain faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deose­bite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>ise opune studierii lor 9tiinti­fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator,ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita

in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fataeei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI'

din celebra parodie Tannhfiuser :"La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria !- Vai! n1..1noua ill 8-ar intimpla asta !IIIn realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte

aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate.Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face

din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptulde actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eom­pid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; lacopE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiindinlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certi­tuain2 un caracter sexual.

Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiu­nllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei dis­ereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitateasexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fataobservatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are saucutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat dreptaet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucaleera gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea,nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este

ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele,dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu

raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat caEl explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOn­ditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo-·ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iarla indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeaunaprovocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpuluipartenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fiabsurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perversepersoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai de­graba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a per­versiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocu­iese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiec­tului, ci mai curind in caracterulexclusiv S1 invariabil 21 acestor de­viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatcasa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu in­ten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'

rl'~·. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca pra­(K:,~,i2 care desparte sexualitatea no1'mala de sexualitatea perversa esteir:. 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chipe\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inain­t20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabileur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a IesL'.oordonaunui nou scop, scopul procreatiei.

Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1am:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1eiimportante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversaest", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spreacela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partialedevenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele­1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct devedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista

deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTetendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lorsexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist ao tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reu­filt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, consido­rata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1centralizare, nici organiza1'e, Loatetendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;iplacerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'r­versa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuride sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cusexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;iur,nlILresc clici scopllrile lor, fiecare In 1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sceoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai

dedt perversiuni.Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care

ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sanumi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie conside­rati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1aitirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu atiSp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sintacL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai cae1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitoro1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol's1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibi-

de ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ;nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nuest2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~iputea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput,

dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulte­rio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placerillocale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in pri­vinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexualeinc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda.$i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver-

18 "- cd. 404 273

siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlstain obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aecltacuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p>zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1­rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'infeltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x,pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('arene separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele ge­nitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJ€­roasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere,pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ileperverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:tanevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211­zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate deacestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Jenimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2strasexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.reade "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHorlocale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ.

Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i deunnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13aleactivitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au cascop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin inter­mediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzatanaliza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8­tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"lactivitatile CD­

piilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. Deacord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem denid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte,cum aT £i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2mputea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea

pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nulinitial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiitede importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-aface cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasolenu apare ·deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet,din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisiadeja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Esteceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatilesugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre­~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc linga placere:a sexuala, existaS,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot dis­cuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si condi­tiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlmainstanta, la faotori inca imposibil de definit.

Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga marelueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3teasexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca existanlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i,deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copiluluinu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~devincalXtbile de en:ctie 5i adesea "e observ'-l a lv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_, " , .....• '-- J .•'---.....~v'-\"'~~·~....,,0 ..•....l..i"-_~~--'•.·'-I,

274

G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50­ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c...,rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sintfaotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1na­inte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au buna­yointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nuati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doarde cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii auinvatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind atent, yetidescopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3n­dreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~ieu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale aces­tei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo­(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHevaexen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explicain chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care incan-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii.

Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o pe­rioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favora­bile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta.Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage inmod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10rsexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice,anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11­fantHa, cufunc1ihc1u-seill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne as­cuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psih­analize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'!a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri.n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, cauitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii.

1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'e­zinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);.. ea nu S8 deosebc;;tede aeeasta din urma, decit prin absent·a unei solide structuri dominatade organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te,prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Darfazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarHsexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care precedaeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt demare incH observatia directi1 n-ar £i reu~it probabil niciodat'i sa fbcezeimaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevro­zelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cdedezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, darexercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $iutile. '<;;ieUrlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopereaiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale.

Putem acum sa ne d;''imseama de aspcctul pe care il imbraca viatasexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale,prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, careprecede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinico data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, unfel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza

275.

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregulceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;itentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atiteaod Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extin­dem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea uneisatisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic,domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de binesatisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatiesau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin unadin piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul savorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse,mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, carea contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt inavantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJn­du-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentiise ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevrozaobsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, careare dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llnaa1ta 9i se anuleaza

Ne va fi mult mal USor sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlstaun anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinatisa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prinsatisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden-, ..

faptuI ea aceste sfmptome nu ofera n1ci un element real pentruaceasta satisfacerE\ C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complexsa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adeseaun caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amin­tirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-idezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este consi­dera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satis­facere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contranaturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punemde aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viatasexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permissa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

I

I

Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuieeel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011­stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, pal­peaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdipartile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile partiaseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate.Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pri­cinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1agrave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unicapli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatcsuferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untreaceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie saadE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri decare ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestcacuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timpce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simplareprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real,1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei.

Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala aindivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care -TIU admitc nici cea mai micaindoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiilesi C;'l,,-,turilDlo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell',.a. t::}l- •...,. '---.1;- " .....•. 1. ,~,--._~.1,- '._ ~. __J.. •••.• '-' L v~. - t....~"-. '- ~. ,.) •.. ''-- .•..1.--, •..-1.

0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dG­plinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. inviata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE,ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste de­talii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za.

constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent acti­sexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine.

'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~­nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a­:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnp£irta~iJn aceste vicii- tnateaC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemeneaatitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene carene c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spateleafirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amnaa 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care neocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spunec::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne

. indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viatase:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll\'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yomfi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de

s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflamIn lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stClin a elucidcl per\'er­

la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata11or111ala .. i .l. --

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 douafapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei

care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaligaC3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini

262

cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile,[oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civili­

zate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea gene­rat:l .. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcer­

psihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orientezein [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale.

Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitu­tive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze

al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nuSe justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem deasemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etarea simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110­sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatariic<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovediexbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simpto­rnele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'IicG::J.~tienti,numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti.Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproaperegulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-­SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirilee;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl!sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduceIGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lmchiar eElparanoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor detransfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotrivainclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca unadin bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita pro-

sot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptomecare simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate canu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pata IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie.

Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simpto­me1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate func­

Analiza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or ten-zise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte

organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale desubstitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi laconoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llngafunctia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant,in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in

care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezva­astfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale

.. t 1 1 A' ~ - 1.1. • ,c[ormre or seXU31eperverse, 111 veaerea carono. a_le organe ~l-au asumatrolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventaen care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatiisexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derver­siunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preo­cup,§. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazulisteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramutaIT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele sexLlale perv-erse, In Ice de a Ie atribui. con­~tiir1tei ilic1ividultd.

2133

'i'I

,,,I,.,-.,~;; .. ~"~

Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie o£era nevrozaohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'­din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopullor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, acestesimptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai· de­graba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i,insa, in loc de a 50 prodaceluipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::ofpe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de pr€ferin~a chiar impotrlvapersoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]teforme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re,corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe,nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' savada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actelenaie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .amasturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele maidiverse £o1'n1ede deviere sexuala.

1\1i-81'£i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea denevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru.Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIe­zenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-seeEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~le·satisfactiasexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere ciner­male. Veti \'eelea 111a1tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz.intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,­lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedtin situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactieisexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pd­vC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umedde faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal'conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicul­tati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1:independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitutepcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuitaa vietH lor sexuale.

Foote veti inccrca impresia ca, departe· de a fi elucidat raporturilecare existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu amfacut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esicadevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjS­factie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta,5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la acesteexista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni;vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de Intenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11doilea dintre faptelepe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata,intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiinddeterminata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiectiin cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmiiani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat inlegatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselva­i;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiu­tele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate

254

predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masuraeompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nuestealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhn­tele sale specifice 1).

De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspec­tiva, fara a· mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualiia omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntiivetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care meritanumele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i drep­tul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011­damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrni­teti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmea­voastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. Apretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuintesexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~tela ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datelede observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic,este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa carecopiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decitla virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este £1.1nc-

/ tia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de unaparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceeade a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e ba­rati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor.Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i areobin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, atifost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sode­tatea considercl Cd una din sarcinilesale csentiale cste rcprin.1area instinc­tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1

limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lataconstiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvol­tarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilulatinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentulin care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupracc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea €:!E'timpuriu, ar nJpetoatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.eprln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualiinu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dndprea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, inma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzis­ti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodeta­tea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturnezeenergia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezentaeternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHelenoastr'C.

ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor CEl sarcina de a mladia,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte defurtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani

1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infan­til>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJ­t€n, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265

sa-~i disciplineze viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcn­tru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toateacti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in sperantautopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns safie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus-confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~iCll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului,ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lacpur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputainm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda laun atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal·sacre ale umanitatii.

Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; eii;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dove­desc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca deparcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitateainfantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea malmare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct deved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adicavlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putineste inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care nu­mai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(]$i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC',

voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1cidnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, va"vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prinanalogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTeS2 ma­nifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnte}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1eti vedca~:;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilcsexuale ale sugarului ofera interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obti­nern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8..Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leagade aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului serefera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl· mamei in gUTe"ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient caS3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dis­pus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie,ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:·; iarfaptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitu­dine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-·a procurat satisfactie. Ingeneral, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul carea afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Buda­pesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautiinicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accs­tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. Ele If7i da1.1 perfect de bine seal11Cl CEi

_acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca· UI1-111.ijloc de procul'aviicl in aceasta 0 "obi:;:nuinta :;;i daca. cODEnl nn vrea

266

IIl3.1 -nTult

U81a

'\Sa renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnn­dU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra esteiCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta son-

de plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul sup­tuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra.J1egHimit<=itii acestor clesemnari.

Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu:siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eelniai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in,deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale

Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare estepsihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga

Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIe­care a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satis-

sexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentelede mare trebuinti"', 3i de Drivatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta

obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea" va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect

intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1n­pc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile

in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice.copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o

1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba.astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 con­

dirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d

~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~~~P7J~I~~~~n~~l~1;~lcorpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale

gerlit3Je, gfisinc1 in acest tel drtllTlul care -va sfir~i prin a-I1 •1(1 onal11S:rll .

.U . .l- relief irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci ca­:racterlstici esentiale ale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeo-

de sat,isfcic-f~re~::j_rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriportaJ:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~obiectele in corp .. Ceea(:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei}3e III E?i111 ell e:xcretia_ ...l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CRe:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a con·ti:nt-~b..ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsad;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizeze- In a9ct felaC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exci-

ZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acestltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .•.'1..1idreas,

,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevadaill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descoto­ros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din

.. '. 1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~aca t;:)t ceca co S8 raporteaza la fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18ascuns. CODill11 este obligat sa la in. 11Ul11c,le dcrnrli-

e1 rru lrlC(\':-u.~cr-t niei Ul1 dez£:[llst 'In. fata excre-

267

m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I::

desparte de eIe n1.1eu u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!.perso~J;1~l\?pc care Ie ;o1pn~ciazain mod deosebit. CWal' 9i dupacati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1dezbare de aceste inclinatii, e1 continua saasupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordasetelal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de ·l111ndrude ispravile p)= carede acWl ur~narii.

Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl:,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satis­factie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2.pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,p­tul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI

vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:LPlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]­

porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflcde· perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;e­ro~i adulti,·atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"l­mente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell existaviz1· pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de volup­tatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"­citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acestatunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu avetisa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lHstare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi,incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!.ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nusa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U

vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient infCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:­tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toateeste aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad,· cqpilul "r'eo viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, datfaptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce facediJ1 sexualitate 0 funct1c de· ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza,alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strainesential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!mper versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie,1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti inacesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCiletrebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei.ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 .

pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer€' prime$tennrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::r­tit dispretului.

Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1Scu privire 13 -ceIe doua ~i&­teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc.sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'­citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz£, in vederea DltceY'iJi"fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:;as"Li~~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~as2xuala a copilului, org3.n~12

nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul

itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubet­Uitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lororgane genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia•. ~i multlimp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acelesJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.ErCf)lriple.

Impotri\'£j dorintei mcle de anl.-111iscurta cit 111almult posibil expune­;'23., m"'> vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitateas2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fan-tile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simpto-rna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 ma­rifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea:?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri ne­existind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe

organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilair'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului,e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i

di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uiaatribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta

Hl fata posibilitatii care i se reveleaza :;;i incepe slH;i figureze actiurlcaanum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesiveiatentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipi­nirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma in­fluenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozeisale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE!recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung

vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca dinaceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS.dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiitein indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplinesteL ,

la oTice fetitA 1'011.11de penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite,organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei infemeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate sedeplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiulvaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.

Intere.sul sexual 8.1 copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro­'~)lt~ll.1.eioriginii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllsede sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama€goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1alndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides\decit S-3T crede, ell nClllCI'c:d;::Te cl1iar si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de

• "" ",.•• t" •• _ • ~ ••.•• 1.. • _ • ~

..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Z-voltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve

1) In cea mai Cl.luoscuhide maustru lui Oedip este;:amiaza In daua, iar searasalvat viata, pe cIud sfinxul'(Not.a trad).

""-

Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa"ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]ain trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-af?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,

269

aceast<'i lJroblem.a prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineEinsuficie'nt dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adniltemai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentelea anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potslifadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc in domenjulba8mo10r exDlicatia dupfl care venirea De lum~ a copU'lor dCDinde dE••. , J. .. ~

consumarea unei anumite 11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd t,s:tLil111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i

defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, .. ,. ~acesta a tentatJVEl de vlOlenta, 0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CBa coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de, ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~v,e'de ~11,dC,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t

la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ulal l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' ';J.':'LL

aC1Jn1 ITU atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit ac'eca de evaCl12Ll'Pa urinei.

TotiatunciaceastEi

ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l

9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd s··a1' na9tedescnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situ€az:'\ lac in re-. ~lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt. Irl fel·tl~;.

,.,c~,' ~" 1 .'~'1 . ,,< Q .~, p'" C!. "o~l;t~+." '~, "1'O1~ "~'?C'-~~~L~ .•... .11.1 e}..p ora..tlle S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'- •.. ~ .L '--~~ .Let l~eCl S,,:XLu d .....cd_z~,raraclt In 19noranta sa~ trece pe Jlnga ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

tiel pc ~~~:'s~~l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDclintr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~, 11 pi'.-bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.

F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se spre ll1entille teze1.~c:privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor ;;;i semnificatia sexua]2a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal 0 exti11dere e:x:ageratEL.Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade­\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact inmc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor$i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit:sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-.hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.J­siv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexualanormala.

**

:;.,.

p;.,,,,",,

\\

XXIDEZVOLTAREA LIBIDOULUI

$1 STRUCTURILE SEXUALE

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorits~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptiaA n~aS,tra pri­Vl11ClseXllal1t.at.e8.. rl.">111 lJrnlare, VOl aduce con1pletarl, pc Clt ImlV;::: st.a~ " ~~, -lIt L' 1 ~L ,,' ~"t"In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'dcu 3.ceaSla una., .

1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anlajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt deviolenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit laintr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizatede ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile se­xualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10.inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tinseama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifes­t,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel'neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu una­nim recU{10scut C31'e~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii"

scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iune-de reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle

Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrti­eularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,arIe presupunem, C1"}teaptasa fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmlesexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid unEchivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iaeincontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semnede degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie cla­seze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nuar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afir­mam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca orieeperversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei.

lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita deinteres. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noiam fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existentaunui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identi­tatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteazala proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedtsa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are

'"1) Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Con-

ceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teo­ria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psih­analizei. (Nota tract.).

271

de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s€ vorbef;>tenu este decit £o1'111a15::?ilipsita de ratiuni profunde.

Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privintaun argument hotaritor, CU111se explica faptui ca acest argument incanu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>ica problema n-a fost rezolvatademult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauzain faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deose­bite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>ise opune studierii lor 9tiinti­fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator,ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita

in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fataeei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI'

din celebra parodie Tannhfiuser :"La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria !- Vai! n1..1noua ill 8-ar intimpla asta !IIIn realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte

aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate.Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face

din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptulde actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eom­pid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; lacopE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiindinlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certi­tuain2 un caracter sexual.

Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiu­nllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei dis­ereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitateasexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fataobservatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are saucutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat dreptaet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucaleera gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea,nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este

ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele,dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu

raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat caEl explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOn­ditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo-·ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iarla indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeaunaprovocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpuluipartenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fiabsurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perversepersoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai de­graba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a per­versiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocu­iese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiec­tului, ci mai curind in caracterulexclusiv S1 invariabil 21 acestor de­viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatcasa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu in­ten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'

rl'~·. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca pra­(K:,~,i2 care desparte sexualitatea no1'mala de sexualitatea perversa esteir:. 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chipe\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inain­t20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabileur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a IesL'.oordonaunui nou scop, scopul procreatiei.

Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1am:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1eiimportante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversaest", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spreacela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partialedevenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele­1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct devedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista

deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTetendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lorsexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist ao tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reu­filt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, consido­rata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1centralizare, nici organiza1'e, Loatetendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;iplacerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'r­versa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuride sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cusexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;iur,nlILresc clici scopllrile lor, fiecare In 1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sceoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai

dedt perversiuni.Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care

ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sanumi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie conside­rati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1aitirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu atiSp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sintacL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai cae1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitoro1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol's1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibi-

de ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ;nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nuest2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~iputea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput,

dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulte­rio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placerillocale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in pri­vinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexualeinc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda.$i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver-

18 "- cd. 404 273

siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlstain obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aecltacuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p>zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1­rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'infeltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x,pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('arene separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele ge­nitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJ€­roasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere,pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ileperverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:tanevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211­zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate deacestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Jenimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2strasexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.reade "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHorlocale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ.

Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i deunnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13aleactivitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au cascop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin inter­mediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzatanaliza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8­tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"lactivitatile CD­

piilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. Deacord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem denid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte,cum aT £i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2mputea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea

pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nulinitial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiitede importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-aface cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasolenu apare ·deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet,din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisiadeja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Esteceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatilesugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre­~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc linga placere:a sexuala, existaS,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot dis­cuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si condi­tiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlmainstanta, la faotori inca imposibil de definit.

Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga marelueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3teasexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca existanlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i,deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copiluluinu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~devincalXtbile de en:ctie 5i adesea "e observ'-l a lv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_, " , .....• '-- J .•'---.....~v'-\"'~~·~....,,0 ..•....l..i"-_~~--'•.·'-I,

274

G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50­ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c...,rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sintfaotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1na­inte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au buna­yointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nuati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doarde cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii auinvatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind atent, yetidescopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3n­dreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~ieu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale aces­tei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo­(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHevaexen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explicain chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care incan-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii.

Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o pe­rioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favora­bile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta.Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage inmod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10rsexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice,anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11­fantHa, cufunc1ihc1u-seill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne as­cuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psih­analize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'!a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri.n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, cauitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii.

1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'e­zinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);.. ea nu S8 deosebc;;tede aeeasta din urma, decit prin absent·a unei solide structuri dominatade organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te,prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Darfazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarHsexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care precedaeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt demare incH observatia directi1 n-ar £i reu~it probabil niciodat'i sa fbcezeimaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevro­zelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cdedezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, darexercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $iutile. '<;;ieUrlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopereaiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale.

Putem acum sa ne d;''imseama de aspcctul pe care il imbraca viatasexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale,prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, careprecede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinico data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, unfel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza

275.

xxVIATA SEXUALA A OMULUI

5-a1' putea c1'ede ca t02t'l lumea este de acord asupra sensului caretrebuie dat cuvintu1ui "sexual". Inai.nte de taate, sexl.ul oare nu este cevaindecent, despre care nu trebuie vorbit ? Arn auzit povestindu-se oesprediscipolii unui psihiatru vestit, care voind sa-·:;;iconvlnga magistrul eelsimptomele istericilor au eel mal adeseaun caracter sexual, I-au aus 1apatu1 unei bolnave de isterie aledirei erlze simulau in mod vildlt ",ctulna~tcrii. Vazind aceasta, profesorul a spus dispre~uitor: "Na9tercCl nuare nimic de-a face eu actu1 sexual;;. Fara :IndOll!;},0 nastere nu esteintotd~~~XLll'laf?i in mod l1ecesar un act indecent .. ,

l\tla v'"eti c011damna, deslg1.1T9 C,;3.g1u111esc- IJC sea~-r12. llnOl~ lLlci~uri at-itde serio':se. Dar eeea ce va spun este depane de aii 0 gluma. Conti­nutul notiunii de "sexual" nu S8 bs~~definit eu w;mrinta. S-ar pllteaspune ca tot ceea ce se refer a 1a deos?blrile care separa sexele estesexU'}l, dar aceasta ar fi 0 definitie pc ciL de vaga pe aUt de vasta.Tinind seama in special de aetul sexual insu~i, veti putea spune ca estesexuul tot ceea ce se raporteaza 1a intentia de a-~i procUl'a 0 satisiactieprin intermediul corpului, indeosebi pI'in organele genitale ale sexului01:)us1 scurt, tot ceea ce s.e raporteaza/ la dori11ta de acuplare, de exc­Ctrtfll"e a actului sexuaL Prin aceasta deiinit12 'la ·ve'~i api'opia de eelcare identifica sexualul cu indecentul ~i ve-ti ~vea dreptate afirmind cana9terea nu are in ea nimie sexual. Fikind insa din pr:ocreatie nudenlsexua1ltatii, riscati S3_ excludeti din dt~finitl;" dm:cmeavo<istra0 multimede acre care. asa CUrTI sint r::'lasturbarea· Satl chiar sarutul, fara a aveadrept scop p~oc~eatia, nu sint maiputin de natura sexuala. $tim ca toatcInce::carile de a defini un lucru se izeesc de dificultati, prin urmare sanu spenlm ca ar putea fi aUfel in CGzul de care ne ocupam. Am puteabanui '·CD.1::1 cUTsul dez""loltarii nptiuIlii de ~,s·~xl.lal'\s-a produs un faptcare, dupa excelenta expresie a Iui H. S i 1b ere r, a a'lut drept eon­secinta a "eroare prin disimulare". Luind totul in considerare, nu sintel11,lotusi lipsiti de orice orientare in ce priveste ceea ce oamenii numesc"sex~_la1". ' ,

o definitie care sa tina seama in ace1&ii timp de opozitia dintresexe, de placerea sexua1a, de functia de procreatie ,;,ide caracterul inde­cent a1 unei serii de acte 9i de obiecte care trebuie sa ramina 3scunse, ­o asemenea definitie, zicem nei, poate satisface toate nevoile practiceale vietH. ~;tiinta, Insa, nu s-a1' putea multumi cn aceasta. Datorita unorcercetari minutioase, care au eel-ut din partea subieetilor examinati adeosebita dezinteresare 9i 0 mare stapinire de sine, am putut constataexistenta unar grupuri intregi de indivizi a CarOl'"viata sexuala" diferaintr-un mod izbitor de reprezentarea medie !?i curenta. Unil· dintreace9ti "perver9iu au radiat, ca sa zicem afla, diferenta sexuaHi din COlTI-

260

par ;an1entul lor. Numai indivi7.ii de acela~i sex ell ei sint eapar)lli ~atrezeasdl dorintelc lor sexuale; sexul opus, uneori organele genitaleale sexului opus, ml prezinta in ochii lor nid un interes sexual ~i CO)'1­

sUtuie, in cazuri extrcme, un obiect de i1versiune. Este de 1a sine inteles6i acc!.iti perver~i au renuntat sa contribuie citm,;i de put in 1a proereatie.Numim aceste persoanc homosexuali sau invertiti. Acestia sint barbatisi femei care aclesea. daca 'nu totdeauna, au ben~flciat (Ie a instruire ~i~ educatie irepro~abi1e, de un nivel moral ~i intelectual ioarte ridicat,fiind afectati doar de aCC2Sta singura ~i trista anomalie. Prin intermediulreprezentantilor lor in ~5tiinta, ci se considerc'i 0 varietate umana deose­bita, un al "treilea sex'" eare-~i revendica aeelea~;;i dreptnri ca ~i eelela1tedoua. Poate ca vom avea prilejul sa intreprindem 0 cercetarc criticEi aaeestor revendidiri. Fire~te, ei nu reprezint[, nicidecum, a~a cum ar dorisa ne fadi sa credcm, 0 "clita" a umanitatii ; g[\sim in r'lndurile lor totatitia indivizi lipsiti de valoare ,?i inutili ea ~i in rlndurile acelora careau 0 sexualitatc normala.

AC€Elti peI'verEli se comporta fata de' obiectu1 lor sexual aproape lafel ca .<;;iindivizii normali· fata de al lor. Dar gasim ~i 0 intre2ga seriech~ anormali a dtror activibte scxu::Ji~ 5e indeparteaza din ce in cc malmult de ceea co un om rczonabiI eonsidera normal. Prin c1iversitatca ;>i

ciudatenia lor, nu i-am put(?a compara dedt ell mon$trii diformi $i gro­te:;:ti care, in tablouriIc Iui P. Broughel, vin sa-l ispiteasca pe Sf. Antoniu,sau eu zeii $i Cll crcdincio$ii dcmult uitati pe care G . .F'laubert ii puneSi). defileze intr-un ··lung ::;ir prin fai;a piosului sau poeait. Multimea lorimpestrit:lta reclamii 0 clasificarQ Elr{, de care sintem in imposibilitateade a ne orienta. Ii divizam in d01..lagrupuri : eei carc, ca homosexualii, sedeosebesc de indivizii normali prin obiectul lor sexual, $i cei care urmi'i­rese, inainte de toate, un alt seop sexual dedt indivizii normali. Din'primul grup iae parte cei care au renuntat la acupbrea organelor geni­tale opuse :;>i care, in actul lor sexual, inlocuiesc 13 partener organulsexual printr-o alt,; parte sau zona a corpului. Putin intereseaza caaceasta parte sau zona nu se prect pl'eteaza, data fUnd structm'a sa, 1aactul respectlv: inclivizii din acest grup be abstractie de acest eons1­clcrcllt, ea ~i de opstacolul 1}C'care 11l)cate reprezenta scn_za~ia de dezgllst(ei inlocuiesc vaginul en gura, cu anusul). Din acela~i grup rnai be partecei rare i::;;icauta satisfactia Cll ajutorul organelor sexualc-, dar nu dinpunctul de vcclerc al funetiilor sexual<" ale acestor3, ci din al altar fune.,..tii la care partidpaaeeste organc, din ratiuni anatomlcc sau de vecin2,­tat,:,. La aec:,;ti indivizi functiile de exc-retic, pc Care cducatia se ~'tra­duie'?te sa Ie consickre ca indecente, monopolizeaza intrcg intercsul lorsexual. Sint apoi indivi7.i care au rcmmtat total 1a organele sexualeeel obiect,,, de satisLL tie 'cxlL\la ~i au atrlbuit a('cst rol unoI' pal'ti alecorpului en totul diferite: sinii sau picioarPlo fC111eii, cositele ei. .:'iltiiniei nu inCC'3TCamacm' sa-t?i satisfac':i dorinta sexuala cu ajutorul unciparti oarecare a corpului, ci Ie este de ajuns un obiect de toaleta: unpantd, 0 run,. Ace~ti?, sint feti$i:7tii. Sa citam, in fine, categoria aceloracare rivnc';c la obiectul sexual complet t?i normal, dar au rata de e1 cc­rinte detcrnlinate, bizare sau oribile, pina la a voi sa transforme purtd­tOTui obiectului sexual dorit intr-un corp neinsufletit :;;i nu sint eapabili

~~'s~~~1~~;;;~~~~~~~:t~;r~~:rT cit nu ::2 su::un impulsului lor criminal. Dar

261

aceasta nu tendinte1e genita1e partia1e, ci tendintele sadic? :;;i (maleocupa primu1 plan. Opozitia intrel1WSCILLin:;;i ferninin inca nu joacanid un rol; apare, in locu1 ei, opozitia intre Gctiv ;;i pasiv, opozitie pecare 0 putem considera ca pr:ocursoare a polarltatii sexuale cu care,de altiel, se va confunda mai tirziu. Ceea ce, in activitatile din ac~astafaza, ne apare ca mascuEn, de'oarecc ne plasam din punctu1 de vedereal fazei genitale, S2 releva a fi expresia unei tcndinte spre doininatiecare genere~a rapid in cruzime. Tendintele cu finalitate pasiva se leagade zona erogena a anusului, care, in aceasta faza, indeplh1e';ite un rolimpofltant. Dorinta de a vedE'(l ;;i de a cunoa~te se afirma eLl hotarire ;factorul genital nu participa 1a via1;a sexuaEi decit in mEtatc de organde excretie a urinei. Nu obiectele lipsesc tendintelor partiale din aceastilfazei, darele nu se reunesc in chip n€cesar in unnl ;;i acela;;i lucru. Struc­tura sadico-anala constituie ultima faza preliminara, care 0 precedape cea in care se afirma primatul organclorgenitale. Un studiu cevamai aprofundat ne arata cite din elernentclo acestei faze prehminareintra in constituirea structurii sexualit[ltii definitive ulterioare ;;i prince mijloace tel1'dintele partialc sint determinate sa se orinduiasca inHaua structurae:enIttalii. Dincolo de faza sadico-anala a dezvoWirii li­bideului observiin un stadiu de erganizare ;;i rrlai primitiv, in care r::Jlulprincipal este indeplinit de ZJna engena bucaEi. Puteti c::mstata Cd ceeaco caracterizeaza indl i1cest st-adiu este a activit ate sexuala care 5eexprima prin actiunea suptului ~i veti aelmira profunzimea ;;i spiritulde observatie al vechilor egipteni, a caror arta il reprezinta pc CGpil,int[(' altii pc divinul Horus, tinindu-:;;i degetul in gura. D. Abraham 2)

ne arata cit de prafunde 51nt UrlTl-eleacestei faze orale primitive, p2care L~regi1sim in intreaga viata sexual; ulterioarii, Tare m8. tem ca tot ce v-am rdata,t cu privire 1a struoturilesexuale v..;a abosit, in loc sa vi'i instruiasca. E posibil sa ma fi referit1a prea multe detalii. Rabdare, insa ; yeti avea prileju1 sa va dati seamade importan1;a celor rebtate, in urma aplicatiilor pc care Ie yom faceulterior. PiMl atunei, considerati ca pc un fapt \tabilit ea viata sexualasau cum ne exprimam noi functia libidoului, departe de a fi ceva de1i­nitivat, in afara dezvoltarii, mereu identiea ell sine, dimipotrivi'i traver-

a serie de faze succesive intre care Ell exista -niei 0 asemanare,prezentind prin urman' 0 dezvoltarc multifaziul, in felul aice1eia carese intinde (Ie 1a crisaEda pina la flutur2. J\ilomentul hotaritor a1 pro­cesului de dezvoltare este reprezentElt de .subardcnarea tuturor tcndin­telaI' sex.u~l~ partiale prim~tu1ui organelor genitaIe, deei de Sub01<:lsnarea sexualltatn fata de fune'pa de DrDercatie. Initial 2.stCvorba de 0 viataS2xuaEi incoercnta,alditui:ta diiltr-un 'mare~1Umar de tendinte -oa~-

cal"e i;;i exercita activitatea indepei1dent uncle de altele, in ~('d~reaunci placeri locale procurate de or,Qane. Accast~i anarhieeste tempe­rata de predispozitiile la structurari "prcgcnit:llc'" care d-ne la fazasadico-anali'i, '1recind prin faza orali\ care ' poate, eca mai primitiva.Adaugati la acestea diversele proces2, inca insuficient cunoscute, careasigura trceerea de 1a 0 faza d,e o1'g211izare1a oea urmatoare si SUDe­1'ioara. Vom vedea numaido:::it Of' i;T]IJOrtant'i DOHtcaV2E1din 'Dun~tul~ } •• J

2) Este yorba de Dsihanalistul K a rIA b l' a ham, pansexualist, critic acerbal "psihologiet analiti~e" a lui J u n g, pe -CCife 11 a2uza~ de intentia de ,a t;ans­forUla psihanaliza intr-o "ancilla Theologiae~':. (Nota tract.).

de vedere al concepti('i desprc ncvroze, accasta lunga ;;i treptata dez­voltare a libidoului.

Astazi va voi infatl:;1a inca un aspect al acestel dezvoltarl, anumeraporiturile care exlsta intre tendintele partiale :;1iobiect. Sau, mai de-­graba vam arunca asuura aeestei dezvoItari a orivire rapidi'i, spre a'ne opri mai mult asupr~ unuia din rezultatele sal~ destul de tlrzii. A,?a­dar unele dintre elcmcntele constitutive ale instindului sexual au dela i'nceput un obiect pe care ,?i-l pastreaz8. cu forta; a,?a asie cazul ten­dintei de daminare (sadiism) , al dQrlntei de a vecLea:;1ide a cunoa::;.te.Altele, legate in chip mal evident de anumite z'Oneerogene ale corpului,nu au un obiect dedt la 1nceput, atit timp cit inca S2 mai sprijina pefunetil nesexuale, renuntind la acesta atunci dnd se deta'ieaza deaceste functiuni. In acest fel, primul abiect al componentei bncale ainstinctului sexual estc reprezentat de sinul matern, care satisface t1'e­buinta de hrana a copilului. Elcmentul eratic, care 1;;i abtinea satis­facti a din sinul mater:n in :Limp ce copilul i,?i potolea foamea, i9i CUC2­

re~te indepcmdenFl in Clctul suptului care Ii pCirmite ,sa 62 idesprinddde un obiect c:in 8farcl ~i s:1-1inlocuiasdi pe acesta printr-uh 'Organ sauo recri1.1neapartinincl chiar ccmil1.1lLli.Tendinta bucala devineauto~erotic~L, as'a cum sint de la > tendintele 'anale si cele1altetendinte eroger'1e. Dezvoltarea ultcrioara urmare:;;te, ca sa ne' exprimamdt mcd S'curt posibil, doua scopuri: 1) renuntarea la au.'toeratism,in­locuirea abiectului care f,,·=,~ din i115u:;;1corpul indivi:dulu1 prina1tul care Ii este strain !;'i extertoT: 2) 1.1nificareadiferitelor obiectea1ediverselor tendinte si ill1acuirea lor lJrintr-un abiect unk. Acest rez1.1l-tat nunoate £i ' , daCE!a·cest obed 1.111ioe asemanator ace-luia ccu:e the:'! c:c' ex:;:). De asenlenea, e1 nu poate £i obtinutd,ecit ell C011ditia ca l.1jJ ~:lll_unlit n-~l'rl1ar de tendinte sa fie eliminate- cainutilizabile.

Procesele care cbc 1a aleger2C1,Cltarui sau cutarui obied sint destul~e 'co~plkat: ~i,~:1:C~nu all fest c1~scris.e1:' }no:d s~tatisf21C~.tor.ye v:af1 deaJuns sa Suo1ll112111 fapt))1 anmCl Cll1d clcIul evolunv al CODl­lariei, care precede perioada de l3T2Tlta,este intr-o anumlta masura m­cheiat, obtedul ales este aproape identic cu aeela al p1acerii bucaledin perioada procedenta. Acest obiect, daca nu maieste sinul matern,cste totu'ii mama. Spunem deci .despreea ca oste primu1 obied a1clrCl]'J-tei. Vorbim clesure dracroste indeosebi atunci cind comnJimentelepsihice ale instinc.tului sexual: ocupil primu1 plan, pe cind cerintele in­stinctua1e carporale sau .,senzuale", care a1catuiesc baza acestui instinct,sint refulare sau uitate pentru moment. In perioada in care mama de­vine obiect de dragoste, proeesul psihic al refuEiI'ii a ~i inceput la copil,proces in Ul1rr;acaruia '0 parte din cunoa'?terea seopurilor sale sexua1e5int sustrase con~tiirr~ei. De aceasta alegere, care face din mama obiedal dragas'tei, se leaga tGt de ceea ce, su.b-numele de complexul lu,i Oeclip,a dobirrdit 0 aUt de Inare importanta in explicatia psihanalitica a no­vr,ozelor ,?i a fost, pbate una din ca;'JZele detemlinarlte ale rezistenteicare s-a manifestat impotriva osihanalizei." ~ ~

Luati aminte la acest marunt £apt divers petrecu1t in anii razboiului.Vnu1 dintre curajo'iii partizani ai psihanalizei este mobilizat ca medicundeva in Polonia ;;1 atrage asupra sa atentia colegilor sai, prin rezul­tate1e nea:;;teptate pe care Ie obtine In ingrijirea unui bolnav. Chestio­nat in legE'rtura e1.1aceasta, 131 marturLeste ca se serve'ite de metode1e

277

psihanalizei ~i 5e declara dlspus sa-$i initieze In acest. s~ns col8gii~ InHecare seara, membrii corpului medical, co1egi ~i supenon, se aduna Cuscopu1 de a 5e iustrui in misterioasele teo~ii ale. analizei. Totni decurge

'bine cliva timp, pinil in ziua ,in care. pSlhanahstul .nastrn Ie :r0r-?e~!~auditorilor sai despre c01nplexul lIii Oedip: nnni dmtre supenorll salse ridica atunci ~i spune ca el nu crede 'ni'Ci0 iota, ca este in~dmisibilsa li se insire asemenea baliverne unor oameni C1J.J11secade,tatl de fa­milie, care ~upta pentru patrie. Se mai spune ca e1 interzice de-acuminoo10 ariee conferinta cespre psihanaliza. Asta a fast tot, iar analistu1a fost silit sa-:;;i ceara mutarea intr-uIl alt sector. Cred, in ceea ce maprive"?te, ca ar fifost mare nenorocire daca, spre a invinge, germaniiar fi avut nevoie de oasemenea "organizare"' a ;;tiintd ;;i sint convins cas,tiinta germana nu ar supoI1ta-o 111'u1t[lvreme.

Fara indoiala cft sinteti nerabdCltori sa aflati in ce consti'!.acest teri­bil complex al lui Oeclip. Fie :;;inumai 11'umelesau va ingaiduie s-,o anti­cipati de acum. Cunoa~teti eu totH mitu1 gree al regelui Oedip sartit dedestin sa-si ueldi.i tatal si s:'i s2cdsatcreasca eu ma:ma sa ;;i care facetot ce-i Slt§. in Dlltinta sa 'scap,e de precizarea orac:)lului si. nerellsind~ senedepseste lufndu-~i vederea de indata ce aflii ca, f~~a a sii: savir­~e~te c~le doua n~legiuiri ce-1 Ius2sera prezise. Pl'esupun' ea multicrntl'e dumneavoastra au fos,t zguduiti de 0 V101enta emotie la elUreatragediei in care Sofocle a, t1'atat ac€st subiect. Opera poetului antic nearata cum crima savIT;;iti'ieu mu'lt 1naint2 de Oedip a Ios,t dezvaluiti'iputin cite putin, in urma uneicereetari dozate in mod artistic 9i inte­tHe neincetat eu ajutorul a noi indicii : elL1acest punct de vedere ex­punerea sa prezinta 0 anumita aseD1flnare eu demersurile gcute depsihanaliza. Se intimpla in cursul dialogului ca Ioeasta, mama-sotie,orbita de dragoste, sa se opuna continuarii ce:rcet!irii. Spre a-9i justi­fica opozitia,ea invoca faptul ca multi barbati au visat ca traiesc eumama l'Or, dar visele nu merita nid 0 atentie. Noi nu dispretuim vi­sele, mai ales visele tipke, pe care Ie au mul{i oameni, ~i .sintem eon­vinsi ca visui amintit de Iccasta se leas:;a strins de continutul strahiu;;;ii~frico~ator al mituluui. L ,

Este uimitor faptul Cd tragedia Iul Scfode nu provoaea la specta­tori nici ceo. mal mica indignare, pc dnd inofcnsivele teorH ale bra­vului nastru medic miltar au stlrnit 0 reprobare cafe era mult mai pu­tin justificata. Aeeasita tragedie este in fond 0 nksa im)ro.l<'1,deoarecesuprima responsabilitatea omului, atribuie puter{lor divine initierea cri­mei ~i ne dezvaluie neputinta tendintelor morale ale omului dea re­zistala impulsuri .criminale. In miinHe unui POet ca Euripide certat euzeii, tragedia 1ui Oedip 0.1'fi devenit eu uSUl~intaun pretext 'de revolt aimpotriva zeHor;;i a d€stinului. La credin~iosul' SOfode, insEt, nu puteo.fi yorba de revolta; el lese din incurcatura printr-o pioasa subtilitate,proclamind ci'i suprema moralitate oere supunerea fatS. de vointa zeilorchio.r :;;iatund cind ei te imping 10. crima. ]\Tugasesc ca aceastil moralaconstituie unul din punctele forte ale tro.gediei, do.l' ea nu influenteo.zacu nimie asupra efeetu1ui acestuia. ]\Tufata de aceasta morala reactio­neaza spectatorul, ci fata de sensul ;;i eo~tinutul misterias 0.1mituiui.El reaetioneaza ca 9i cum aT regasi in el, ell ajut'Orul autoanalizei, com­plexul luiOedip, ca ::;;icum ar identifica, in vointa zeilor 9i in ora:col,travestirile idealizate ale propriului sau incon~tient, ca~i CUm ~i-araminti cu groaza ca el insu~i a trait dorinta de a-;;i indeparta tatal ~i

27B

de a se casatori eu mama sa. Voeea poetului pare 5a-i spuna : "Te in­yersunezi zardarnk impotriva responsabilWitii tale Eiizadarnh: invod ceai iacut ca sa reprimi aceste intentii criminale. Gre~eala ta nu e maiwid, deoarece n-ai ~tiut sa inabuEii aceste intentii :ele ramin intactein inconEitientul tau". Este yorba aid de unadevar psihologic. Chiar ~iatunci dnd, refulinrdu-Eii in inconEitient tendintele malefke, omul credeCEt poate afirma ca nu este responsabil,el nu traie~te mai pUl-in intensaceasta resporrsabilitate ca pe un sentiment de culpabilitate ale d3.ruimctive Ie ignora.

Este absolut sigur ca trebuie sa vedem in complexul lui Oedip unadIn principalele surse ale acelui sentiment de remw;;care care n chinuieaUt de des pe nevrotici. Mai mult : intr-un studiu asupra inceputurilorreligiei Eiimoralei umane pe care I-am publicat in 1913 sub titlul Totem·~i tabu, am emis ipoteza ca tocm8i complexul lui Oedipa sugerat O1rie­nidi in int1'egul ei, la punctul de pornire al istoriei sale, con9tiintaculpabilitatii, aceasta sur sa ultima a religiei 9i moralitatii. In legaturaell aceasta v-a:;; putea spune multe, dar prefer sa ocolesc acest subiect.E greu sa te desp1'inzi de aceasta tema dnd ai inceput sa te ocupi deea, iar eu ma grabesc sa ma 1'einto1'cla psihologia individuala .•

As;adar, ce ne dezvaluie despre complexul lui Oeclip observarea di­recta a copilului in perioada alegerii obiectului, inainte de perioada delatenta? Se vede cit de colo ca micutul vrea sa-$i pastreze mama pentrue1 !?inumai pentru el, ci'i prezenta tatalui il contrariaza, ca se bosumfladaca acesta da semne de tandrete fata de mama, ca nu-:;;i ascunde satis­factia cind tatal absenteaza san este plecat 1ntr-o calatorie. Se va spuneca acestea sint copHarii in comparatie cu ispravile lui Oedip, dar fap­tele sint faptef;;i e1e reprezinta acele ispravi in germene. Adesea sintemderutati de faptul ca acela9i copil da dovada, alteori, de 0 l1lare tan­drete fata de tata; dar aceste atitudini sentimentale contradictoriisau mai degraba ambivalente, care 1a adult ar duce in mod fatal 1aconflict, se conciliaza foarte bine !?i nelimitat la copil, a~a cum ele co­exista ulterior timp indelungat in incon9tient. Poate ea. yeti spune eaatitudinea baietelului se explica prin motive egoiste :;;i nu autorizeazanicidecuIl1 ipoteza unui complex erotic. Tocmai mama este eea care ve­gheaza asupra tuturor trebuintelor copilului care, de altfel, are tot inte­resul ca nici 0 alta persoana sa nu se ocupe de acestea. Este desiguradevarat, dar observam imediat ca in situatia data, ca in multe alteleasemanatoa1'e, interesu1 egoist nu reprezinta dedt punctul de legaturaa1 tendinteierotice. Cind· copilul manifesta fata de mama 0 curiozitatesexuala prea putin disimulata, dnd insista sa doarma noaptea alaturide dinsa, clnd vrea, sa asiste cu orice pret 1a toaleta ei Eiise folose:;;tede mijloace de seductie care nu-i scapa mamei, care vorbe:;;te despreele zimbind, natura erotica a ata:;;amentului fata de mama pare neindo­ielnica. Nu trebuie uitat ca mama arata aceeaf/i grija f/ifata de fetita,dar fih"a a provoca acela9i efect, iar tatal rivalizeaza adesea cu mamain atentii fata de baietel, fara a reu9i totw;;i sa dobindeasca in ochiiacestuia aceeaili importanta ca mama. Pe scurt, nu exista argument cri­tic cu ajutorul caruia sa putem seoate din cauza preferin~ sexuala. Dinpunctul de vedere alinteresului egoist, nici n-ar fi inteligent din parte abaietelului sa se ata:;;eze de 0 sipgura persoana, adica de mama, dinmoment ce el poate avea doua persoane care sa-i fie devotate : mama~i tata.

279

I

1

Imi veti atrClge atentia ca n-am infati~at decit atitudinea b~lieteluluifata de tata :;;i mama. In afara dtorva desebiri 0bligatorii, aceea afetitei este intru totul identica. Calda afectiune pentru tata, nevoia dea indeparta pe mama, a carei prezenta estc socotita jenanti'f, 0 coche­tade care deja face apel la mijloacele de care dispune femeia, t02teaceste elemente alcatuiesc la fetita un tablou plin de farmec, care neface sa uiti'im seriozitatea ;;;igravele consecinte posibile ale acestei sit'.j<:1­

tii infantile. Sa adaugEllu numaidec1t ca ~i parintii in$i~i exercitasea 0 influenta decisiva asupra trezirii la copiii lor a complexului {,aOedip, cedind din parte-Ie atractiei sexuaJe, ceea ce face ca, in facni­liile cu mai multi copii, tatal sa 0 prefere in chip evident pe fetiFt, intimp ce mama i'ii indreapta toata afectiunea asupl'a baietelului. In pG-

. fida importantei sale, acest factor nu constituie totu'ii un argUJTl2Dtimpotriva naturii· spontane a cornplexului lui Oeclip la copil. Lar;)n­du-se, acest complex devine un "complex familial" atunci cind fmDiiiadevine mai numeroasa prin na$terea altoI' capii. Primii veniti Veld inaceasta 0 amenintare pentru pozitiile dobindite : in consednta, frai;ii i?isuro.rile care apar dupa ei sint intim.pinati cu prea putina amabilitate$1 cu dorinta indiscutabila de a-I vedea disparind. Aceste sentimentede ura sint exprimate chiar verbal de copii, mult mai adesea dedtacelea irispirate de "complexul parental" 3). Cind dorinta malefica a co­pilului se realizeaza i?i moartea il ia fEira intlrziere pe aceia sau peaeeea considerati ca intru~i, cu ajutorul unei analize ulterioare putemconstata ce important eveniment a fost pentru copil acea moarte desprecare se poate sa nu fi pastrat, totu;;i, nid 0 amintire. !mpins pe 31cloilea plan cle na:;;terea unci surori sau a unui frate, aproape izolat demama la inceput, copilul uita cu greu acest abandon care genereaza inel sentimente care, atunci cind se manifesta la adult, pot Ii denumiteamaraciune. Aceste sentimente pot constitui punctul de plecare al 1meiinstdiinari indelungate fata de mama. Am mai aratat ea cerceUirileasupra sexualitatii, cu toate consecintele lor, au in vedere tocmai aceastiiexperienta a vieW infantile. Pe masura ce fratn 8i surorile cresc, atitu­dinea copilului fati'i de ei sufera modificaril~ c~le mai semnificative.Balatul poate indrepta spre sora sa dragostea pe care 0 nutrise aIta­data fata de mama a carei infidelitate I-a jignit atit de profund; incadin frageda capilarie canstatam, luind na$tere intre fratii plini de atentiifata de sora lor mai mica, acele situatii de 0 ostila rivalitate, care joadiun rol atit de import::mt in viata ulterioara. Fetita i$i substituie fratelemai mare tati'ilui care nu-i mai marturis€$te aceea~i afectiune ca maiinainte, sau substituic sora mai mica copilului pe care $i I-a dorit invan de la tatii..

Acestea sint faptele $i a$ putea cita muIte altele asemaniHoare pecare ni Ie descapera abservarea directa a capiilor $i inte'rpretarea obiec­tiva a amintirilor evocate cu a deosebitaclaritate, fara a Ii fast in£'u­entate in nici un fel de analiza. Din aceste fapte veti trage, intre altele,concluzia ca locul ocupat cle un copil 1ntr-o familie cu mai multi copUare 0 mare importanta in conformatia vietH sale ulterioare ;;;i ca delucrul acesta ar trebui sa sE' tina seama in orice biografie. Dar, faptmult niai important, in prezenta acestor explicatii obtinute rara prea

3) "Elternlcomplex" in textul original (Nota trad.).

280

m31"e c,st.;:neala, nu va yeti aminti fara sa zimbiti de toate acele cfor­tori facute de 9tiinta pentru a lntelege prohibirea incestului. Oare nuni s-a spus ca viata in comun care dateaza din copilarie este de naturasa deturneze atractia sexuaI<'i a copilului de la membrii de familie desex opus, sau ca tendinta biologica de evitare a incru~isarilor consan­guine i9i gase9te complementul psihic in groaza innascuta de incest?Spunindu-se acestea, se uita pur ~i simplu faptul ca dadi tentatia in­cestuoasa 9i-ar gasi cu adevarat in natura barief(~ sigure 9i de netrecut,nu aT fi fost nici a nevoie de prolJibirea ei prin legi implacabile ~i IJ.rinrne:-:::.vuri. Tocmai contrariul este acL:vhrat. Primul obiect asupra c~lruiase concentreaza dorinta sexuala a omului este de natura incestuoasa ­marna sau sora -=-- $i numai datorita prohibitiilor deosebit de severe iz­butim s~i lnfrfngcm aceasta inclinatie a copilului. La primitivii din zllelenoastre, la popoarele salbatice prohibirea incestului estc inca 9i nlaidrastica dedt la noi, iar Th. Reik a aratat, 1ntr-o lucrare stralucita, cariturile pubertatii cultivate de sa1batici si care reprezintCi 0 renasterc aindividului, au ~lrept scop ruperca legat{lrii incestuoase care il ata~eazape baiat de mama $i concilierea cu tatal.

Mito1ogia ne arata C;;1 oamonii nu ezitil sa atribuie zeilor in cestuId2 care ei ill~i9i sc lrlgt'ozcsc, iar istoria _antica releva ea 0 casatorieincestuoasa eu sora era (la veehii faraoni, la inca'iii din Peru) un co­mandament sacru. Era deci vorba de un privilegiu interzis muritorilordo rind.

Una din crimele 1u1 Oedip este incest1.11 cu Il1ama, cealalta este ud­direa tata1ui. Sa spunem in tI'cadt ca aceste doua mari criroe erau incacondamnate de prima institutie religioasa ~i sad ala a oamenilor, tote­mismu1 ';). Sa trecem acum de la observarea direda a copilului la ex a­menul analitic al adultului nevrozat. Cu ce contribuie acest examen lao analiza mai profunda a c01nplexului lui Oeclip? Putem defini lesneaceasta contributie. Complexul ne apare exact a~acum ni-1 1nfati~eazamitul, dovedindu-ne ca fiecare nevrozat a fast el insw;d un fel deOeclip sau, ceea ce este acela$i· lucru, s-a transformat intr-un Hamletcare actioneaza impotriva acestui complex. Se intelege d'i reprezentareaanalitica a complexulvi lui Oedip nu este dedt 0 amplificare ~i 0 1n­gro9&re a ebo$e1 infantile a acest1..lia. UTa fata de tata, dorinta de a-Ivedea rnurind nu mai sint marcate doar prin aluzii timide, tandreteafat a de mama me clrept scop maxturisit posedarca in· cali tate de sotie.Avcm noi dreptul sa atribuim tandrei capilarii aceste sentimentc crude9i extreme, san cumva analiza ne induce in eroa1'e, ca urmare a inter­ventiei unui nou factor? De altfel nu este greu sa descoperim acest noufactor. Od de cite od l!-n om vorbe'ite de trecut, fie cl 9i un istodc,trebuie S2 tinem seE',ma de tot ce introduce, fara inten~ie, din prezentsan din intervalul de timp care separa trecuinl de pr'cLce.J1t,1,1 dateledespre perioad'l de care se ocupa el $i al caxei tablonll falsifica inac,est fel. In cazuJ 112\rroticului, lIe cste chiar pern1issa 112 Intreb~llncl2ca aceasta confuzie intre tTecut ~;i prezent este cu totuI involunt3Ta ;yom vedea mai tirziu care sint motivele acestei confuzii 9i'f;'in general,

4) A se vedea capitolele "Teama de ince~t" $i "Tabuul $i ambivillenta sen­timentelor", in S. F r e u ct, Totem und Tabu, lucrare pe care am mai citat-o.(Nota tract.).

281

va trebui sa dam seama de acest joe de imaginatie care seexercita.asupra evenhmmteloT9i faptelor dintr-un trecut indepartat. Vom gasiastfel far.a prea maregreutate ca ura fata de tata este ipta1'ita de nu­meroase motive aparute· in perioade 9i in imprejuriiri mai reeente,eadorintele sexuale care-si aveau co. obieet mama imbraea forme care t1'e­buie 'sa-i fi fost necu~oscute 9i· sh'aine eopilului. Dar ar fi zadarnieefortul de a voi sa explieam complexul lui OecZip in ansamblul sau prinjocul illQaginatiei retrospective eEire introduce in treeut elemente impru­mutate prezentului. Nevroticul adultpastreaza nucleul infantil eu uneledin aceesoriile sale, a9a cum ne-o dezvaluie observarea direda a copilului.

Faptul clinic, care ni S8 ofera indari'itul formei complexului lui Oeclipstabilita eu ajutorul analizei, prezinti'i 0 foarte mare important a prac­ticEL Afli'un ca in perioada pubertatii, cindinstinctul sexual S8 afirmacu toataputerea sa, vechile obiecte familiale 9i incestuoase sint regasite,atribuindu-li-se un earacter libidinal. Alegerea obiectu1ui de ditre copill1-a fast dedt un preludiu timid, insa hotaritor, 0.1orientarii alegerii dinperioada pubertatii. In acest moment au ·loc procese afective foarte in­tense, orientate fie spre complexul lui Oedip, fie spre 0 reac\ic impo­triva acestui complex, dar premisele acestor procese nefiind avuabile,In marea lor parte trebuie sa se sustraga con9tiintei. lncepind cu aceastaperioada, individul umclD se aHa in fata unei mari sarcini care consUlin deta9area de parinti; numai dupa indeplinirea acestei sarcinl va pu­tea el SEIinceteze de a mai fi copi1, spre 8. deveni membru 0.1colectivi­tam sociale. Sarcina fiului consta in a-si indeDarta de mama dorintelesale libidlnale, indfeptindu-Ie asupra u~ui obi'ect real dl'n afara fa~i­liei, ca 9i in reconcilierea cu tatal, daca i-a pastrat 0 anumita ostilitate,san in emanciparea de tirania so. in cazul in care, co. 0 reactie impo­triva revoltei sale infantile, a devenit sclavul sau supus. Aceste sarciniS2 impun tuturor 9i fiecaruia 9i este de remarcat ca indeplinirea lorrew;;e9te rareod in chip ideal, adica CU 0 corectitucline psihologica 91sociala perfecta. Nevroticii e:;lUeazatotal i1) fata acestor sarcinL fiulraminind toata viata incovoiat sub autoritatea tatalui 9i incapabil S8-9iraporteze libidou1 10.un obiect sexual strain. Poate ca 1a fel este, mu­tatis mutandis, soarta fiieei. Tocmai in sensu1 aeesta poate fi eonsideratcO?T:]Jlexul lui Oeclip drept nudeu1 nevrozelor.

Desigur ghiciti ca inlatur rapid un mare numar de detalii impor­tanie, atit practice cit 9i teoretiee, legate de complexul lui Oedip. Nu;roi mai insista asupra variantelor sale 9i asupra posibilei sale inversiuni.In ceea ce prive9te raporturile sale mai indepartate, va voi spune doarca a reprezentat 0 sursa de abtlndenta productie poetici'i. Otto Rank,intr-o carte meritorie, a aratat di dramaturgii din taate timpurile si-auextras materialele in princilJal din complexul lui Oedip $1 din ~om­plexul incestului, ea9i din variantele lor mai mult sau mai putin voa­late. Sa mai mentionam ca cele doua dorinte criminale care Iac partedin acest complex au fost recunoscute, muIt timp inaintea psihanalizei,ca fiind dorinte reprezentative pentru viata instinctiva nefnfrinata. !ndialogul vestitului enciclopedist Diderot intitulat Nepotul lui Ram.eau,din care insw;i Goethe ne-a dat 0 versiune germana, veti gasi remar­cabilul pasaj pe care il reproduc mai jos : "Si Ie petit suavage etait aban­·donne a lui-meme, quAl conservat toute son imbecillite et qu-·il rel-mitau peude raison de 1'enfant au berceau la violence des passions de

Jlrt

I'I

1'1:.:;TI1.'n.2 de trenie an5, il tordrait Ie COll it son pere et eoucherait avec$= mer(~'~5) .

Este insa un detaliu pe carenu se cuvlnesa..:lornit.NLl.intimplator'0- >~,faeut sa, ne. gindim la vissotia--mama a lui Oedip.- Va mai amintitiC -20ncluzie a analizei noastre consacrata viselo1', anume ca dorinteleg2neratoare de vise sint adesea de natura perve1'sa, incestuoasa sau nedezvaluie 0 nebanuitaostilitate eu privire la persoanele foa1'te ap1'o­pi:ite $1 iubite? N-amdat atunci explicatia acestor tendinte vatama­teJare. Acum eXDlicatia ni se impune fara a ne da osteneala 5-0 ca.utam.Este vorba, nicl mai r:''lult nid mai putin, de produse ale libidoului f?id2 3numite deformari de obiect care, datlnd din primii ani de copilarie~i dispiirind. de multa vreme din C0119tiinta, 1:;;idezvaluie existenta intU:lpul noptH, dovedindu-se intr-o oareca1'e masura susceptibile de aexercita 0 actiune. Or, cum to~i oamenii au asHel de vise perverse, in­cestuoase, crude, ele neconstituind prin un-nare monopolul nevroticilor,s:ntem inclreptatiti sa conchidem cd dezvoltarea oamenilor normali a2VUt lac de asemenea prin inte1'mediul perversiunilor :;;i defonnarilorobiedelor earacteristice complexului lui Oedip, ca in aceasta trebuiesa intrezalim m.odul de dezvoltare normal :;;i eEl nev1'oticii nu p1'ezintadecit in chip amplificat i?i ingroi?at ceea ce analiza viselo1' ne 1'eveleazarleopotriva 1a oamenii sanatof;>i. Acesta este :;;1unul din motivele pcntru<:are am Pl'ecedat studiul simptomelor nevrotice de studiulviselor.

**' *

~

<i) in limba franceza in textul lui Freud: "Daca micul salbatie a1' fi lasatm voia sa, sa-~ipastreze intreaga imbeeilitate, adaugind min-tii putine a eopilu­lui din 1eagan vio1enta patimi1orbarbatu1ui 1a virsta de treizeci de ani, el a1'stringe de git pe tata1 sau $i s-a1' culea eu maica-sa" ( (Nota trad ).

XXIIPUNCTE DE VEDERE CD PRIVIRE LA DEZVOLTARE

"c, $1 REGRESIDNE. ETIOLOGIE

Am aratat ca funetia libidoului parcurge 0 lungi'i evolutil' inaintto'de a atinge faza zisa .11ormaL'lin care ea se aflEl in scrviciul procreatiei.A:;; dari sa va vorbl'sc asb'izi dl'sprl' roIuI 'jucat de aeest fapt in dctCT­minarea nevroze10r.

Cred CEl sint in acord eu ecea ce nl' invata patologia genl'rala" aChri.l­tind ca aceasta dezvoltare comporta doua pericolc: acela al stagnCirii;;i acela al regresiunii. Aceasta 1nSeamna ca data fiind tendinta Ale va­datil' pe care 0 prezinta procesele biologice in general, se poatE' 1?1­tlmpb ea taate fazele pregatitaare sa n1.1fie corect pareursc ~i in intE­giIne; anumite parti ale funetiei pot intirzia multa vreme in una S",-,in alta din aceste prime faze, ansamblul dezvo1tarii prezentind din aee2EgCduza un anumit grad de stagnare.

Sa CCl~ceta.ln putin, in alte dOlTIEl1ii, analogii 111 lcg~?ittlra ·ell C1CCSt

Cind un _lntreg popor i~i parase;;te vatra, spre a cfluta una r:~U8, C(':d_

ce S2 intimpla adesea in epocile primitive ale istoriei omenirii, ell sigu-di acosta nu se stramuta in totalitatea sa in nona tara. Abstractie

facind de alte pierderi, adesea a trebuit sa se intimple ~a mid grupL~risau asociatii de emigranti, ajJ,-mseintr-un lee, sa so fixeze aeolo, pe dudgrosul poporului i~i continua dru111u1.Sa ape1arn lao eomparatie mal laindemina : sUti ea la m:m:liferele superioare glandele gcrminale masculinecare, la origine, sint situate in profunzimea eavitatir abdomina1e sufera,la un moment dat a1 vietH intrauterine, 0 deplasare care Ie :lduce aDrOafJi2imediat sub pielea paTti{ terminale a bazinului. Ca urrnare a accstei r~i­gratiuni, gasim un mare numar de indivizi 1a care unul din aCGsteorganea ramas in cavitate a abdominaUi sau s-a 10calizat definitiv in eanalul zisinghinal, pe care ambii testiculi trebuie in mod normal sa-l depa;;easca,sau, unul~ din, a~est: ~al1?l,: l:i'imine d~s~his, P,: cind in caz~lrile norma~eammdcua treoUle sa ClevrnannpermeaOlle dupa trecerea pnn ele a testl­cuielor. Pe dnd mal eTam tinal' stud2nt ~i-mi executam prima lucrarf~;;tiintifica sub conducerea Iui von Briicl~e)a trebuit sa ma oeup de originearadacinilor nervoase posterioare ale maduvei unui pe~te de 0 forma incii

. foarte arhaica. Am stabilit eElfibrele nervoase ale acestor radacini ief?eaudin eelulele mari situate incornul posterior al substantei oenu~ii, faptneintllnit la alte vertebrate. DaT n-am intirziat sa descopar de asemeneafaptul ca aceste ce1u1e nervoase se gasese in afara substantei cenu~ii l?iocupa intregul traied care se intinde pina 1a a~a-numitul ganglion spinala1 ri'ldi'lcinii posterioare; am conchis de aid ca ee1ulele acestei ingra­madiri gcmglionare au emigrat din maduva spinarii spre a se piasa de-alungul traiectu1ui radicular a1 nervilor. Faptul este confirmat de istoriadezvoltarii; dar la micu1 pe;;te cereetat de -mine traiedul migrarii a fastmarcat de ce1u1ele ramase pe drum. La un examen amanuntit, veti gasi

I

pu.Ret<:'le slabe <:lIe<:lccstor compara1;ii. In consednta, va val spuneoc'ol di in ceea ce prive5lte fiecare tenclinta sexuala este, dupa

mea, posibil ca anumite elemente ale sale sa fi intlrziat in fazeanterioare, in timp ce altele $i-au atins scopul final. Vati

:J:"!b'[Jlno<lOjtL',bineinteles, ca noi conccpem fiecare din aceste tendinte cape un curent care inainteaza fara intrerupere de 1a inceputul vietH $iTIt iolosim de un procedeu in buna masura artificial cind il deSCOlTl­punem in mai muIte pusee succesive. Ayeti dreptate gindind ca acestereprezentari au nevoie de clarificare, dar accasta este 0 operatie carene-ar indepCll'ta de scop. lVIa marginesc acum sa va previn ca numescjiUrlCltie (a tcndintei, bineintelcs) 1) faptul eEl 0 tendinta partiala S-Cl opritL'1Cr-O fazCt timpurie de evolutie.

Al doilea pericol al acestei dezvoltari in stadE constE'! in aeeea caeL::cmu1tele mai avansate pot, printr-o mi$care retrograda, sa se into areab. rindul lor la una din aceste faze anterioare : numim aceasta regre~S!Wie. Regresiunea are loe atunci cind, in forma sa mai avansata deoezvoltare, 0 tendinta seizbe9te in exercitarea functiei sale, adiea ins2tisfacci'ea sa, de mari obstacole exterioare. Totul ne dctel'lnin(\ S[t crc-G€ 11 c{{ :?i regre~ilJl1ea nusint irlderJende11tc una de 21ta. elldt fixatia va fi mat putHnicii in cursul dezvoltiirii, eu aUt ii va Ii mai1..1SCJrfU.Dctiei sa :jC~lp'~ de dificultcitilc cxtcr-io~-lre prin rcgresiul1e Dl-ntl la;eleInentel~ ramase In stadiul de fiiatie si eu atltmai putin functia deia, ,. , .....CCl1-StibJit~i~la fi in stare s~i :rcziste obstacolelor exterioar-e pc care Ie, vaintil11i 111('~ll:~a sa, CiI1d Ul1 popor rnigrator a las2t de-a lunguJ druT11ul1Jis:l'u :irrlportante deta9al~T10nte, fractiunile din aV~lngarda Val' avca~ 111CJ.ZCl~! Infringc:re saU de ciocniri eu un inamie prea puternie. 0TD.EtrcatJ de 2 se ret.rag2 pe pozitiile ocnp;:-lte de aceste dcta9an1e11te.

\-:'Cll~c~lvC'ains{t ell atlt TIlc-j 111ulte $8.nse de a fi fbfrinte,C11cit clenlcn.tcJe r~ln1ase 111spate ,Tor fi 111ai Dtnneroase.

Spre a intelcge ncvl'Ozcle, este necesar sC\ nu pierdem din veder2:a.c-est raport intTe fixa~ie :,?1regresiune. Dobinc1im in acest fel un punctdie sprijin sigur pentru aborclarca problemei determinismuIui, a etiolo­

lievrozelc'r.

Sii ne mai oCLlpam putin de regrcsiune. Din citfJ ati anat in legaturaen dezvoltarea functiei libidoului, trebuie sa va a:;;teptati Ia doua tipuride r2gresiune : reintoarcerea la primele obiecte marc ate de libido, care

cum :;;tim, de natura incestuoasa; reintoareerea intregii structurlsexuale la st"dE anterioare. Ambele genuri de regresiune Ie intllnimin nevrozelc de transfer, in meeanismul earora indeplinesc un wIin·;~Jortant. Tocnni reintoarcerea la primele obiecte ale libidoului seOb:3ET\-t~la 11evrotici ell 0 rcgLl1aritate obositoare. AI' 'fi ll1ulte de ad~3tl­

ell privire la regresiunilo libidoului, dClccl an1 tine, SealTIa de tUlde nev1'oze, indeosebi de acelea zis2 narcisice. Dar nu sta in in­noastra sa ne oel1pam aiei de cleo Aeesh' afectiuni ne pun in pre­si a altar modaliti'iti de dezvoltare, pe C2re inca nu Ie-am me11­'~i, de ascmenea, p~m_in evidenta n(;i forme de regresiune. CredeR trebuie Cleum sa va previn imootriva unei eonfuzii posibile

l'"'tno ,'p0i'psiune> si ref'v1nre si s;:; ""\ a1"+ ~sa va faeeti 0 ie'"'' ('1ara "Sl'-"...••, ~'"- • '-'~ ••.....- .. -"-'. ~ ••",-.- - ,-'- ~c1. ..•.L ~,JL~t-. C C. ~i-.~~ -.Lc. .••.~-'-A.

PEl raporturilor careexista 111tre aeeste doua procese. Refularea este,

!-) "des Triebes" in tex:tul original, eu intelesul n1ultiplu de instinct} ilnpuls,i-l'rrbold, inclinatie. (Nota tract).

283

dad'! va mai amintiti exact, procesul datoriti'i caruia un act suscepthi-lde a deveni con:,?Uent,adica de a face parte din precon:'?tiinta, devifleincoD:'itient. Putem, de asemenea, califica drept £enomen de refu12x12situatia in care actul psihic incon~tient nu este nid m[lcar admis intemul prceonstient vecin, cenzura stoDlndu-1 si fJclndu-1 sa ia u"~ez,intoarsa. Nu ~xista nid un raport int;e notiun~a de refulare ~i aceeade sexualitate; asupra acestui fapt va atrag atentia intr-un mod c:,totul deosebit. Refularea este un proces pur psihologic pe care ilca­racterizEun"'inca 9i mai bine dindu~--icalificativul de topic. Prin acesttermen dorim sa stabilim ea notiunea de refulare este 0 notiune "pz,­tiala, legata de ipoteza noastra privind eompartimentele psihice s<"u.daca vrem 8;1 renuntam 1a aceasta reprezentare auxiliara gro'3iera, l=x;­tem spuneca refularea decurge din faptul ea aparatul psihie 5e Camp-cD'll?din mai multe sisteme distincte.

Din comparatia pe care am facut-o reiese di am folosit pin~licicuvintul "regresiune nu cu semnificatia sa general admisa, ci intr-LLlsens cu totul special. Dadi Ii dati sensul sau general, acela cle reintoar­cere de 1a 0 faza de dezvoltare superioara la una inferioara, rcfulareapoate fi 9i ea conceput.a ca 0 regresiune, ca 0 reveniro la 0 faz.:'t "r::e­rioara ~i mai profunda a dezvoltarii unei activitati psihice. Nurcwiatunci cind vorbim de refulare, nu avem in vederc aeeast;} directieret1'ogradi'i, pentru ca vedem, de asemenea, 0 1'e£u1a1'e,in sensu1 dinan-liea1 cuvintului, chiar :;;i in cazul in care un act. psihic este mcntinuttroptc inferioa1'e ale incon~tientului. Hefularea este 0 notiune9i dinamicii; regresiunea este 0 notiune pur desc1'iptiva. Prin regrc­siune, a~a cum am descris-o pina aici, punincl-o in 1egatura. cuIntelegem numai intoarce1'ea libidoului 1a stadii anterioare ale dczyc·l­tatii sale, adic{l este un fenomen ce difera total de 1'efularo 9i est\?absolut independent de aceasta. Tot a~a, nu putem afirma ca regr-e­sinnea libidoului ar fi un p1'oce;:;pur psihologic 9i nu ~tim ee locaHz2tEar trebui sa-i dih11in cadrul aparatului psihic. Chiar atunci cind ea eXET­cita asupra vietH psihice 0 influenta foartc pro-funda, nu este maiadevarat ca dominant este faetorul organic.

Aceste puncte de veclere va VOl' fi parind desigur aride. Clinicn:eva oferi aplicatii care ni Ie VOl' face mai cOJlcrete. Dupa cun1 ~titi, istc:ht~i nevroza obsesionala sint principalele reprezentante ale grupd nevrcze­lor de transfer. In isterie exist[l in mod vadit 0 I'eg1'esiune a libidoului laprimele obiecte sexuale, de natura incestuoasa, ~i putcm spune C2 acess!,?;exist.a in toate cazurile, chiar :,?iatunci cInd nu abservam nid cea n:aimica tendinta de regresiune spre 0 faze'; anterioa1'a a struct.urii sexuE.,ie.Hefularea, in schimb, joaca rolul principal in meeanismul isteriei. Dac2Limi ingaduiti sa completez printr-o constructie conceptuala toate cuno~;:tin­tele certe pc care Ie-am dobindit pina aeum despre isteI'ie, a~ descrie si­tuatia in felul urmator : unificarea tendintelor partiale ale libidoului subimperiul ,~ctivitatii organelor gcnitale cste'realizatc1 in isteric, i11sarez1.:11­tatele care decurg de aici S2 izbesc de rezistenta sistemului prccol1c;tientlegat de con~tiinta. O1'ganizarea activiti'itii genitale este strins legata de in-·con$tient, Insa EU cste admis3 de p1'econ~tient, rezultind de aiei un tab!Gucare prezinti'i anumite asemanari cu stadiul anterior primatului organeIorgenitale, ceea ce in 1'ealitate este eu totul alteeva. Din cele doua regresiunlale libidoului, accea care duce catl'e 0 faza anterioara celei a structuriisexuale este Jl1Ult l11ai rerllarcab.ilEL ClJ111 aceasta din, llrnl[i regreSl1-111&

lipse~te in cawl isteriei :;;icum in intreaga noastra conceptie despre ne­vroze inca semairesimte influent a studierii isteriei, care a precedat-o intimp, importanta regresiunii libidoului nu ne-aaparut dedt mult maitirziu dedt aceea a refuli'iri1. Va previn ci'ipunctele noastre de vedere vorsuferi noi extensiuni ~i modificari cind yom avea de tinut seama, pelinga isterie 9i nevroza obsesionala, de nevrozele narcisice.

In nevroza obsesionalii, dimpotriva, regresiunea libidoului spre fazapreliminara a structurii sadico-anale constituie faptul cel mai fra:[3ant 9icare i,?i pune amprenta pe to ate manifestarile simptomatice. Impulsulerotic se prezintl in accst caz sub masca impulsului sadie. Reprezentareaobsedanta te-w~ onlOri, dad este descotorosita de excreseentele acciden­tale, indispensa bile, inseamna in fond (to? vrea sa ma bueur de dragosteata. Imaginati-va ,?i 0 regresiune simultana eu privire la obiect, adici'l 0,regresiune in care impulsurile respective sa nu se aplice dedt persoanelorcelor mai apropiate :;;imai iubite $i va yeti face 0 ideea de groaza pc GUYo pot stlrni la bolnav aceste reprezentari obsedante care apar in con:;;tiintasa ca fiindu-i cu totul straine. Insii $i refularea joaca in aceste nevroze un1'01 important, greu de definit intr-o introducere succinta ca aceea de fata.Regresiunea libidoului, atunci cind nu este insotita de refulare, ar puteaduce la perversiune, dar nu ar provoea niciodata 0 nevroza. Vedeti astfelca refularea este procesul cel mai specifieal nevrozei, aeela care 0 earac­terizeaza eel mai bine. Voi mai avea, poate, prilejul sa vi"iexpun cuno,,;;tin­tele noastre ell privire la meeanismul perversiunilor Eliatunci yeti inte1egeca aid totul se petrece infinit mai simplu dedt ne inchipuim.

Sper sa nu 1111-0 luerti in nume de rau ca m-am angajat In aceste dez­bated asupra fixatiei E)iregresiunii libidoului daca va anunt ea vi 10-amprezentat ca pe 0 introducere la cereetarea etiologiei nevrozelor. In pri­vinta aceasta nu v-am impartaE)it deeit un singur fapt, anume ca oam~2niidevin nevrotici dnd sint lipsiti de posibilitatea de a-9i satisface libidoul,ded din eauza "privatiunii", eel sa folosesc un termen de care m-am Iliaifolosit, simptornele inloeuind la ei satisfactia care Ie estc refuzata. Fi­re~te, nu trebuic sa tragem de aici concluzia ca ariee privare de satis­factialibidinala il nevrozeaza pe acela care Ii estc victima ; teza mea scm­nifica doar faDtul eii factorul privatiune existi"l in toate eazurile de 11('­

,,'roza cercetat~. Ea nu este deci rev~rsibila. $i, fara indoiala, va veIl da,de asemenea, seama ca aceasta teza ne reveleaza nu 1ntregul secret aTetiologiei nevrozelor, d numai una din conditiile sale importante ~i esen­tiale.

Inca nu E)timdaea, in discutarea ulterioara a acestei teze, trebuie sainsistam indeos2bi asupra naturii privatiunii sau asupra particularitatiloraceluia care sufera de pe urma e1. Aceasta din cauza ca privatiunea esterareori completa ~i absoluta; spre a deveni patogenica, ea trebuie saintereseze singura satisfactie pe care 0 cauta persoana, singura de careea este capabila. In general, exista numeroase mijloace care permit sa sesuporte, fara starea de baala, privatiunea de satisfactia libidinala. Sintbarbati capabili sa indure tara pagubEi aceasta privatiune ; ei nu sint feri­dii, sufera de 0 anumita melancolie, dar nu cad bolnav1. Trebuie 2poiSi"ltinem seama -de faptul Cel tenclintele sexuale sint, dacii ma pot ex­prima asHel, extraordinar de plastice. Ele iE)ipot lua locul una alteia,1$i pot asuma intensitJti diferite, iar cind realitatea refuza satisfacereauneia, se poate gasi compensare in satisfacerea celeilalte. Ele repre­zinta un fel de retea de vase comunic8nte, in pofida subordonilrii lor

287

fata de primatul genital: dou<'.icaracteristici gl'C'u de conciliat. In afarade aceasta, tendintelc partiale ale sexuali'tAtiL ca ,?i instinctul sexualcare rezulta din sinteza lor, prezinta 0 rnal'C facilitate in a-:;i varia obiec­tul, de a-o.;ischim.ba fie care un obiect cu altnl mai accesibil, insu,?ire careopune 0 puternidi rezistent~r actiunii patogene " unei privatiuni. Printreace'.'ti factori care opun 0 actiune ca si'i ziccm a'.'a profilacticiI actiuniinodve a privatiunilor, este unul C3re a dobindit 0 imporbnta sJcialb deo­sebli;:;, El q;msta in faptul ca tenclinta sexuala, l'Cmmtind la pl[lcerea par­tiClElsau la aceea pe care 0 pro curci. actul procreatiei, a inlocult-o printr-unaIt scop care are cu cel dintii raporturi genctice, dar care a. incetat samal fie sexual. devenind social. Denumim acest proces "sublimare" '.'ifaeind aceasta ne alflturam opiniei generale care acorda 0 valoare Tn"dmaTC scopurilor sociale dedt celor s2xuale care, in foncl, s5:nt scopuriegoiste. De altrel, sublimarea nu este decit un caz special al ata~arii ten­dintelor sexualc la altcL" nesexuale. Vom mai vorbi dcsDre aeeasta ellalt ·prilej .. ,

Sigur eEl sinteti tentati So" eredeti ca, datorita tuturor acestor mijloacecare permit suportarea privatiunii, aceasta i$1 plerde Intreaga inlpOl'tanta.Faptele nu se prezinta astfel, privatiunea pastrindu-$i intreaga sa fortapatogena. Mij1oace1e care i se opun sint in general insufi·:;ente. G1'adu1de insatisfactie a1libidoului, pe care omul me diu 11 poate suporta, estelimJLn. P1Llsticitatea $1 mobilitatea libidoului sint departe de a £i la totioam2nii d2.savlr~ite, iar sublirnarca nu poate -5UIJrirna deei! 0 p3rte a

far~l a 111?i -vorbi de faptul cc1d€stui i11di\,'"izi lill posecla decltinh ..o mica masura facultatea de sublimare. Principal a restrictie se exer­cita L1supra rnobilitatii libidouluL ceea ce are eEl erect del)ende:1~asatisfac­1ie1 individului de un £oa1'te mic nurnar de obiecte acccsibile $i de s<::o­

purL 1'oa1iza1:111e.Amintiti-vil numai ca 0 dezvoltnre incompleEl a lihidouluiconlporta fi-xa-tii nur:!')eroase ~i variate ale libidol.lllli la faze antcriOBye alestructL1rii ~i la obiecte anterioare, faze ~l obiccte care eel n1ai ades2a nuD18.i :::;intcapabile sa procure 0 satisfc;l.c~ie rea]~i. \Zetl r2cuno3.~te a:~tfel eEl

libidoului constltuie, dupa privatiune, cel mal puternic factor-etiologic al nevrozelor. Pu!elTI e)Cpri111a acest Ictpt prin.tr-o abre1.,riere sche-

afirmind ea fixatia libidoului constituie, in etiologia nevrozelor,fadorul predispozant, intern, iar p"'ivatiunea Ii.;ctmul accidental, exterior.Consider Cfl cste momentu1 pentru a va sfiHui sa nu v;'] situati pe 0 pozitiepartizan a i1:1t1'-odiscutie eu totul de prisos. In lumea $tiintifica. existaobicciul cranlponarii de 0 parte din 2dev~n\ ;:]1 procJan1arii 2cestei piirti

('<.1. n;no. intregul adevar, pcntru CRapol sa se conteste, in numele sau, totrestul care nu ramine totu$i mai lJ1.l\jn adevarat. Tocmai cu ajutorulaeestul procedeu s-au desprins din mi~carea psihanalitica multe curente,unele din ele nerccunoscind dedt tendintele egoiste 'ii negind tendinte1esociale, altele netinind cont dedt de influenta exercitata. de sareinile im­puse de viata re~la ~i neglijind-o camplet p~ aceea exercitata de trecutulindividual etc. In felul acesta am putea sa opunem una alteia fixatia :;;ipriva~junea, dind na$tere la 0 controversa :;;i intrebind: sint nevrozelemaladU exogene sau endogene, sint e1e consecinta necesara a unei consti­tutH san produsul uno~' anumite actiuni nocive (trclUrna.tice) ? Sau, :;;imaiconcret, s1nt ele provocatf' de fixatia libidou1ui (0;;1 de alte particularltatiale constitutiei sexuale), ori de presiunea exercit?,ta de pri vatiune? Pu­nind. tatul in curnpana, acedstJ dilenlcl nU-D1i pare nla-', pt1tin deplasataclecit 0 alta pe care v<t~ putea-o infati:;;a : oare copilul S2 J1cio;;tepentru ca

288

a fast procreat de tata sau pentru CEl a fost conceput de mama ?ArhbeleCDrtdi1;iisint la fel de indispensabile, imi yeti spune pe buna dreptate.earn a;;astau lucrurile ;;i in ceea ce prive~te etiologia nevrozelor. Din1=il::ct de vedere etiologic, afectiunile nevroticEl pot fi rinduite intr-o serie:~ care cei doi factori, constitutia sexuala ;;i influentele exterioar@ sau,dad preferati fixatia libidoului ;;i privatiunea, sint reprezentate ina;;af C1 incH parte a unuia dintre ace;;ti factori cre9te pe masura ce a celuilalt:scade. La unul din capetele acestei serii se gasesccazurile extreme desprecare veti putea afirma eu certitudihe ; data fiind dezvoltarea anormala alibidoului lor, ace;;ti oameni s-ar imbolnavi oricare ar fi evenimentele ex­rerioare ale vietii lor 91 chiar daca aceasta ar fi lipsW'i de accidente. Lacelalalt capat se gasesc cazurile despre care, dimpotriva, puteti spune cabalnavii ar fi· scapat sigur de nevroza daca nu s-arfi aflat in cutare saucutare situat~e. In cazurile intermediare ne aflam in prezenta unorcom­blnatii, in a9a fel incH unei parti din ce In ceniai mari a constituti~isexuale predispozante Ii corespunde 0 parte din ce in ce mai micainfluentelor nocivesuferite in cursul vietii, ;;i invers. In acestecazuri,constitutia sexuala n-ar fi produs nevroza tara interventia inriuri­rilornoclve, iaraceste inriuriri nu ar fi fost urmate de un efect trau­matic daca conditiilelibidouluiar fi fostaltele. In aceasta serie pot, 1anevoie, sa recunose 0 oarecare predominantaa rolului factorilor predis-

. pozanti, darconcesia mea depinde de limitele pe care Ie yeti atribui ner-vozitatiP). -

Va propun sa dam acestor seriide fenomene denumirea de serii com­pLernentare, prevenindu-va ca vom avea prilejul sa stabilim 9i aIte serHasemanatoare.

Tenacitatea cu care libidoul adera la anumite directii si la anumiteobiecte, viscozitatea libicloului, ca sa zicem aE;)a,neap~re 'ca un factor·independent, variind de la un individ la altul :-;iale carui cauze ne sihttotal necunoscute. Daca nu ne· este permis Sa subestimam rolul sau inetiologia nevrozelor, nu trebuie nici sa exageram intimitatea raporturilorsale eu aceasta etiologie. Observam 0 atare "viscozitate" a libidoului, a ca­rei eauza ·ne este, de asemenea, neeunoscuta, in numeroase imprejurari, 1aomul normal 9i, in ealitate de factor determinant, 1a persoane1e care,infr-un anumit 'lens, alcatuiesc 0 categorie opusa aceleia a nervo;;ilor : 1aperver9i. Se;;tia ehiar9i inainte de psihanaliza (Binet) ca adesea este posi­bH sa descoperim in anamneZel perver9ilor 0 impresiefoarte veche deter­minata de 0 orientare anormala a instinctului sau de 0 alegere anormalaa obiectu1ui 9i de care libidou1 perversului ramine ata;;at toata viata.·~i\desea ne este cu neputinta sa spun em .ce face ca aceasta impresie sadevina capabila de a exercita asupra libidou1ui 0 atractie atit de puter­nidi. Va voi prezenta un caz pe care I-am observat eu insumi. Un barbat,·pe care organele genitale 9i toate celelalte farmece ale femeii il lasaastazi indiferent si care traieste totusi 0 excitatie sexuala irezistibili.'i lavederea unui pici~r. de 0 anu~ita forma, de aItfel nu dezgolit, i:-;iamin­te;;te de 0 intimplare prin care a trecut pe cind avea ~aseani 9i care ajucat un rol hotaritor in fixatia libidoului sau. Statea a;;ezat pe un taburetlinga guvernanta sa, care trebuia sa-I dea Q lectie de engleza. Ciiuvernanta,o fata batrina, uscata, urHa, cu ni9te ochi alba;;tri apo;;i :-;iCll nasul cim,avea nu 9tiu ce la un picior pe care, din aceasta cauza, 11incaltase in-

2) "die Grenzen da Hervositat" in textul original. (Nota trad.)

19 - cd. 404 289

tr-un papue de eatifea ~i-l tinea intins peo pernita. Coapsele Ii.' cralltotu~i aeoperite in moaul eel mai decent. Toemai piciorul slab, tendino.'>,ca aeelaa1 guvernantei, a devenit, dupa 0 tin11claincercare de activitate.sexuala normala, unicu1 sau obieet sexual, iar omtll nos1ru era atras inmod irezistibil de Ull asemenea pieior, mai ales daca aeestuia i seaai'\u­gau ~i alte trasaturi ca1'e-i aminteau de guvernanta engleza. Aceastafixatie· a libidou1ui. a fikut din· e1 nu un ne'1rotic, ci un pervers, ceeace noinumim Un fetisist adorator de picioare. Dupa cum'1edeti cu toateea fix*i:'itiaexcesi'1a ~i: in plus, preeoee a libidou1ui eonstituie' ~mfactcTetiologic indispensabil nevrozei, actiunea- sa se intinde mult dineol0 decadml ne'1rozelor. Fixatia constituie,astfel, 0 conditie mai putin decisivadedt pri'1atiunea despre care am vorbit mai sus.

A~adai', problema determinarii ne'1roze10r pilre sa se complice. Defapt, cercetarea psihanaliticane dcz'1aluie un nou factor care nu figun:'Ci~'ilin seria noastra etiologica ~i care apare eLlcea 111al mare evic1cnt2J.1a pe>

.soanele pe<ieplin sanatoase atin5e pe nea',)teptate de 0 afectiune nevrD­Hca. Gasim cu regularibte la aceste persoane indiciile "L1-TIeiopozitii dedorinte sau, cum obi~nuim sa ne exprimam, ale unui conflict psihic. 0parte a personaJitatli manifesta anumite dorinte, 0 aHa parte se opuneacestora ,?i Ie respinge. Fara un conflict de acest gen, nu exist a neVWZd,De altfel, nu este aIel nimic ciuc1at. Cunoa;;teti ca viata nOastra psihi:h

,este in mod constantfn'lmintata de conflicte carora ne straduim s~\ Iegasim solutia. Pentru ca un asemenea conflict sa de'1ina patogeh avem'deci n2voie de canditii speciale, In consecinta, trebuie S{l ne intreDi.lrnC'Cll'esint aceste condltii, intre ce forte psihice se desfa',)oara aeeste C011­

fHete patogene, care sint raporturile care exist a intre conflict ~i ceHaltifact,ori detern1jl'lan~.i. '

SpET sa pot'da acestar intrebari raspunsuri mu1tumitoare, de,?i scude~i schematice. Can:flictul este pravocat de privatiune, libidoul c21'uia Iieste refuzata satisfactia normala fiind abJigat sa caute alte obiecte ~i cai.Conditia acesluia este dezaprobarea celorlalte ciH:'Ii abiecte de catre 0anum ita frac'~iune a personalitatii: rezulta un veto care face irnposibHnoul mod de satisfacere. Incepind din acest n10ment formare'l simptorne­lor urmec~za,a cale~p,e care a vom pa1'curge .I?ai tirziu.~:rendi~te1: li~idi­nale resplnse cauta In acest caz sa se manrteste pe cal ocohte, 1nS3.nufard a sestr{lClui s2-:'Ii justifice cerintele CLi ajutorul unor deformarL ~iateTl1.1~tri. .Alce.st~ cG-i ocolite sirlt· acelea ale fornlarii .simptoilJelor,_ care" re­prezintu a s2tisfactie naLla san de substitutie, devenita necesara co.urmarea privathlnii.

Imp01tanta conilictului psihicmai paate fi rcHefata daca adaugam:"Pentru, Cd 0 priv~]tiune e:cterioClrii sa devina patogena, trebuie sa i seadauge 0 prlvatiune interiO:1Tii". Se intelege ca privatiunea exterioara ~jceo. interioara S2 raporteaza 1a obiecte diferite$i urmeaza cai diferite.Privatiune,} exterioara exclude cutare posibilitate de satisfactie, priva­tiunea interioara a1'vrea sa excluda alEi.posibilitate :'Iitocmai in legXHwaell acestea se declan~eaza conflictul. Prefer acest procedeu de expuncre,avlnc1 in '1edere cantinutul sEmimplicit. El implica indeosebi probabili­tCltea C[, in cpodle de inceput ale dezvoltarii umane retinerile interioareau fast deter:ninate de obstacole exterioare reale.

Care sint insa fortele din care emqna opozitia Impotri'1a tendintei libii­dinale, care este cealalta latura a conflictului patogen ? Acestea slnt, ca

290

/

II,

sane exprimam intr-un mod foarte general, tendintele nesexuale. Noi IecleSeml1EUncu l1umele generic de "tendinte ale eului" ; psihanaliza nevro­zelor de transfer nu ne orera. nici1.1n mijloc 1.1tilizabilspre a unnarides­compunerea lor ulterioara, nu reu~im sa Ie cunoa~tem intr-o oarecaremasura .decit prin rezktentele opuse analizei. Conflictul patogen este un.conflict Intre tendintele eului ~i tendintele sexuale. Avem impresia, inunele cazuri, ca este vorba· de un conflict Intre diferite tendinte pur

. sexuale; aceasta aparenta nu infirm a cu nimic teza noastra, pentru cadin cele doua tendinte In conflict, una este intotdeauna cea care cauraca sa zicem a~a, sa s~tisfaci'! eul, pc clnd ceahllta ia a pozitie de aparar~pretinzind ca· va conserva Revenim, deci, la conflictul dintre eu ,?isexualitate.

Od de dte ori psihanaliza Infati~a cutare sau cutare evenimcnt psihicca, pe un produs a1 tendintelor sexuale, i se obiecta eu iritare ca omulnu este alcatuit numai din sexualitate, ca exista in viata psihica altetendinte si interes2 dedt tendintelesi interesele de nat1.'ra sexuala canu tre"tui'e sa· derivam "totul" din sexualitate etc. Ei blne, nu CUI;OSC

nimic mai reconfortant decit faptul de a Ii 0 data de acordcu adversarii.Psihanaliza n-a uitat nicideeum ea exist-a tendinte nesexuale, ea si-aInaltat edificiul pe principiul sepan3rii nete ~i tran~ante a tendintelorsexuale ~i a tendintelor care se r~lporteaza la eu 91 afirma, rara a a::;tcptaobiectii, canevrozele sint produse :/m ale. sexualitatii, ci ale eonflictuluidintre eu 9i sexualitate. Ea nu are nlei un motiv plauzibil sa contesteexistenta sau importanta tendintelor eului atunci cind .lncearca sa dega­jeze ~i sa defineasca roiul tendintelor sexuale in starea. de boala 91 inviatiL Daca psihana1iza a fast determinata sa se oeupe in primul rindde tendintelesexuale. aceasta s-a datorat faptuluica l]evrozcle de transferau reHefat aceste tendinte in mod deosebit ~i i-au oferit in felul acestapentru studlu un dameniu neglijat de altii.

Tot a~a, nu este coreet sa se pretinda ca psihanaliza nu se inte1'eseazade aspectul nesexual al personalitatii. Tocmai separatia 1nt1'eeu ~i sexua­litate a clovedit cu 0 claritate lara seaman ca tendintele eului au ~i eleo dezvoltare semnificativa, care nu este nid cu totul in'depcndenta delibido, nici Cll totul lipsita de reactie impotriva acestuia. Respectul ade­varului ne obliga insi'! sa spun em ca noi cunoa~tem dezvoltarea euluiint1'-o muIt mai mica masura dedt pe aceea a libidoului, cauza. fiind canumai ca U1'111a1'ea studierii nevrozelor narcisice putem spera sapatnm­dem in structura eului. Cunoastem, totwii 0 incercare foarte interesantaIn legatura eu aceasta probIenia. Este yorba de S. Fer e n c z i, care aIncercat sa stabileasca In mod tearetic fazele de dezvoltare a cului,C1 avem eel putin doua puncte de sprijin sollde in judecarea acestcidezvoltari. Nu este adevaratca intereselelibidinaIe ale unei persoanear fi dintru ineeput ~i in chip necesar in opozitie cu interesele sale deautoeonservare; mai degraba putemspune eEleulc2uta, in fiecare etapaa dezvoItiirii, sa se armcnizeze eu structura sexuala, sa ~i-:o adapteze.Succesiunea diferitelol' faze de c1ezvoltare a libidolilui are loc intr-ade­var conform unui program prestabilit ; totu~i nu este indoielnic ca aceastasuccesiune poate fi influentatii- de catre eu, ca trebuie sa existE!"unanurnitparalelism, 0 anumita concordanta Intre fazele de dezvoltare ale eului.-;;i acelea ale libidoului ~i cadin tulburarea acestei concbrdante poate Iuana~tere un factor, patogen. Un aspect care ne intereseaza in mod deosebiteste sa ~tim cum se comporta eul in cazurile in care libidoul a permis 0

291

l

fixatie intr-o faza data a dezvolt'irii sale. Eul se poate acomoda cuaceasta fixatie, caz in care devine, intr-o masuri'i corespunzatoare aces­teia; pervers sau, ceea ce inseCl'1;;nil::\('C'lc~~ilncrn, infantit. Dar el poate,de asemenea, sa se opuna acestei fixatii a libidoului, caz in care eu1sufera 0 refulare acolounde libidoul a sufelit 0 jixatie.

Urmind aceasta cale, gasim ca al treilea factor al etiologiei nevrozelor,tendinta spre conflicte, depinde atit de dezvoltarea eului cit si de aceeaa libid~lui. Ne-am completat astfel ideile referitoare la det~rminismulnevrozelor. In primul rind, ennoa$tem eonditia eea mai generala, repre.,..zentata de privatiune, dupa care urmeazafixatia libidoului care 0 im­pingein anumite directii, iar in a1 treile.2 rInd intervine tendinta 'laconflict care decurge din dezvoltarea eului deviat de aceste tendinteale libidoului. A$adar, situatia nu este nici atit de complicata ~i niciaUt de greu de sesizat pe cit va va fi parut probabil in timp ce imi dez­voltam ideile. Nu-i mai putin adevarat ea asupra acestei probleme nu s-aspus totul. La cele ce V-am aratat, am mai avea de adaugat ceva nou,dupa cum am puteasa supunem unei analize mai profundelucruriledeja eunoscute ...

Spre a va demonstra infiuenta pe care 0 exercita dezvoltarea euLuiasupra genezeieonflictului $i prin urmare asupradeterminarii nevro-zelor, va VOl dta un excmplu care, de~;;iimaginal', nu are nimic nevero- 'simil. Aeest exempu mi-a fost inspirat de titlul unui vodeviI a1 1uiNestory: "La parter $i La primul etaj". La parter locuie$te ingriiitorulcasei, iar la primul etaj proprietarul, un om instarit ~i stimat. $i unul;;1 cela1a1t au copii $i banuim ca fetita proprietarului dispune de posibili­tatea ca, in afaraeazurilor in care ,este supravegheata, sa se joace cufetita ingrijitorului. Se poate intlmpla ca in aeeste imprejurari .jocurilecopiilor sa capete un earacter indecent, adica sexual, ei sa se joaee depilda "de-atata $i mama", sa inceree sa-~i vada fiecare partile intimeale corpului ~i sa-~i irite organele genitale. Fetita propriet.rului care,in ciuda eelor dnci sau ~ase ani ai ei, a pututavea ocazia sa faea uneleobservari eu privire 1a sexualitatea adu}tilor, poate juca in acesta im­prejurare rolu1 de seduditoare. Chiar ~;i atunci dnd nu dureaza preamult, aceste "jocuri" sint de ajuns ca sa activeze la eei doi copii anumitetendinte sexuale care, dupa incetarea jocului, se manifesta timp de citivaani prin masturbatie. lata ceea ce vomgasi comun la cei doi copli ; re­zultatul final insa, va diferi de la unul la altul. Fetita portarului vapractica masturbatia aproximativ pina la aparitia menstruatiei, ca sarenunte apoi tara dificultate, i~i va lua citiva ani mat tirziu un amant,poate ca va face un copil, va imbI'ati~a cutare sau cutare. cariera, poateca va ajunge artista 1a moda ~i va sfir$i prin a intra in aristocratic. Poateca vaavea 0 soarta mai putin stralucita, insa i~i va trai restul vietiifara a se resimti de pe urma exercitiului precoce al sexualitatii scutitade nevroza. Altfel se VOl' petrece lucrurile eu fetita- proprietarului.Curind, fiind inca eopil, ea va trai sentimentul de a fi faeut ceva rau,va renunta imediat, dar ca urmare a unei teribile lupte interioare, lasatisfactia masturbatoare, dar nu fara a pastra 0 amintire $io impresiedeprimanta. Cind, la adolescenta, se va afla in situatia de a afla cite cevadespre raporturilesexuale, ea Ie va evita cu 0 aversiune inexplicabila $iva prefera sa Ie ignore. Este posibil ca ea sa sufere atunei din noupresiunea puternica a tendintei spre masturqare, fara a ayea curajul sase plinga in legatura eu aceasta. Cind va fi. atins Vlrsta laeare fetele

292

incep sa viseze 1a mariti~, ea va didea prada nevroze.i ~i drept urmare vatrili 0 profunda deceptie rata de casatorie, viata Infati~indu-i-se In culorilecele mai sumbre. Daca reu~im sa descompunem aceasta nevroza eu aju­toru} analizei, yom coi1stata ca aceasta faLl bine crescuta, ii1teligenta,idealista ~i-a refulat inintregime tendintele sexuale, insaacestea,ea ea sa fie con~tienta de fenomen, se raporteaza in permanenta 1amizerabilele joeuri la care s-a dedat eu prietena sa din copilarie.

Deosebirea dintre aceste doua destine, inpofida identitatii eveni­mente10r initia1e, tine de faptul ca eul uneia din protagoniste1e noastrea avut 0 dezvoltare pe care cea1alta nu a eunoscut-o.Fiicei ingrijitoruluiactivitatea sexuala i s-a iIifati~at mai tlrziu sub un aspeet la fel de na­tural ~i lipsit de reticente ca in copilarie, pe cind fiiea proprietarului asuferit influenta educatiei ~i a exigentelor sale. Date fiind sugestiile pecare l~a primit de 1a educatori, ea ~i-a faeut din puritatea ~i eastitateafemeii un· ideal incompatibil eu activitatea sexualfi, iar formatia fntelec- .tuala i-a slabit interesul pentru rolul pe care era chemata sa-l joace inealitatea ei de femeie. Tocmai ca 0 consecinta a acestei dezvoltari mo­rale ~i iritelectuale mai inalte dedt cea de care s-a bucurat prietena saa ajuns in conflict eu imperative1e sexualit£ltii.

A~ dori sa mai insist astazi asupra unui alt· aspect referitor la dez­voltarea· eului, tocmaitinind seama de perspectivele pe care ni Ie des­chide ~i de faptul ca toate concluziile pc care Ie yom trage de aid VOl' fi denatura sa justifice separarca tran~anta, dar care nu sare inochi, pe carenoi 0 postulam Intre tendintele eului ~i tendintele 'sexuale. Spre a for-.mula 0 judecata asupra acestor doua eai de dezvoltare, trebuie sa por­nim de la 0 premisa de care nu s-a tinut cont indeajuns pina astazi.Cele doua cai de dezvoltare, a libidoului si a eului, nu sint in fond dedtlegate testamentare, repetari prescurtate 'ale dezvoltarii pe care omeni­rea intreaga a pareurs-ode 1a origini ~icare se intinde pc 0 mare du-.rata de timp. In ceea ce prive~te dezvoltarea libidou1ui, i se recunoa~teeu draga inima aceasta origine jilogenetici'i. Amintiti-va numai ca 1a uncleanima1e aparatul genitalprezinta legaturi strinse cu gura, ca la alteleeste inseparabil de aparatul excretor, iar 1a 0 alta categorie se leaga deorganele loeomotorii, despre toate acestea yeti gasi 0 interesanta expu­nere. in valoroasa carte a lui W. BCilsche.Observam la animale, ca saspun em a~a, ·toate felurile de perversiune~i de structura sexuala. instare nativa. Or, la om punctul de·vedere filogenetic este in parte mascatde faptul caparticu1aritatile care sint in fond mo~tenite, nu sintputin dobindite din nou in cursul dezvoltarii individuale, probabildincauza ca Imprejurarilecare au impus odinioara achizitiaunei particula­ritati date persista 'Ii continu,a sa-~i exercite actiunea asupra tuturorindivizilor care se succed. A~ putea afirma ca aeeste eonditii, din pro­ductive cum au fast aItadata, au devenit doar cleclan9atoare. In afarade aceasta, este incontestabil ca mersul.dezvoltarii pre determinate poatefi tulburat ~i modificat 1a fiecare individ prin influente exterioare recente.In ceea ce prive9te forta care adictat umanitatH aceasta dezvoltare :?i acarei actiune continua sa se exercite in aceea~i direetie, o*unoa~tem:este tot privatiunea impusd de realitate sau, ca s-o numim pe numelesau adevarat necesif;atea care decurge dinviata, Auc.cy~''l' Nevroticiieei la care in perioada eopmiriei aeeasta rfgoare a provocat efeele dezas­tru9ase, dar o1'ieare ar fi educatia primita, sintem expu:;;i 1a riscuri.Proclamind ca necesitatea v,itali'i constituie motorul dezvoltarii, nu mic-

293

.;;oram de altfel cunimic importan~a "tendin~elor evolutive interne",atund cind existenta acestora se faee simtita.' .

Or, se euvine sa notam di te11dintele sexuale :;;iinstiIictul de conser­yare nu se comporta in acela:;;i fel fata de necesitatea rea1£i.Instindelecare au ca finalitate conservarea :;;itot eee?l ce tine de ea sint mai aceesi­bile edueatiei; ele izbutesc repede sa se incline in fata necesitatii :;;i

sa-:;;i c.,2nformeze dezvoltarea in raport de cerintele reaIiHitii. Faptulestede inteles, c1at fUnd Cft aitfel ele nu-~i pot procura obiectele de care· aunevoie ;;i fara de care individul risca sft piara. Tendintele sexua1e, care1a inceput nu au nevoie de obiect ~i ignora aceasta trebuinta, sint maigrell de educat. DUclnd 0 existenta ea sit spunern a:;;3 parazitara, asociataeu aceea a altor organe, capabile sa-~i gaseasea 0 satisfactie Glutoerotica,fara ea maear sa depa:;;easca corpu1 individului, elc scapa influentei edu­cdtive a necesitatii reale :;;i, 1a majoritatea oamenilor pastreaza toataviata, din anumite puncte de vedere, un caracter 2rbitrar,capricios, r~­fractal', "enigmatic". AdElUgatila aceasta laptnl ca un tinar J:nceteaza.dea. mai £i educabil din momentul in caretrebllinte1e sale sexuale atingintensitatea maxima. Educatorii 0 ;;tiu ~i procedeaza in consecinta; darpoate S8 VOl' lasa convin:;;i de rezultatele psihanalizei ca sa 1'ecunoascaraptlll ci'i educatia primitEi in prima copilarie laSE:cele mai Cldinci am­prente. Omul este integral format deja de la virsta de patru san cinciani ~i mai tirziu se mu1tume~te sa manifeste ceea ce i s~a dat pina .laaceasta vi1'sta 3).

Pentru a sublinia intreaga semnificatie a deosebirii pe care am sta­bilit-o int1'e aeeste doua grupuri de instincte, sintem nevoiti sa facem 0lunga digresiune ~i sft infroducem una din acele consideratii carora lise potrive:;;te calificativul de economice. Faclnd aceasta, yom aborda uriuldindomeniile ce1e mai importante, dar, din nefericire, ;;i dintre cele maiobscure ale psihanalizei. Ne punem intreparea daca 0 intentie funda­m2nta1;'[ oarecare esie inerenta aetlvitatE aparatului nostru psihic :;;i

acestei intreb,3ri Ii raspundem printr~o prima aproxiinare, spunind cadupa toate aparentele ansamblu1 activitatii noast1'e pslhice are ciTept

sa ne procure plikerea ;;i de a ne face S<'l eviU1l11neplacerea, fiind

3) Afirmatia Iui Freud, potrivit direia educatia primitii In copilarie lasa celemal adinci amp rente, este exada: AUt trasaturile de caracter (pozitive $i negative),cIt,;;1 deprinderile, obi:;;nuintele, atitudinile etc. rormate la accastii vlrsta se remarcaprintr-o mare stabilitate, uneori putfndu-se manifesta din nou ~i dupa ce, prinerorturi pedagogice deosebite sau prin forta experientei de viata, ele au fost Inlo­cuite prin altele mai conforme cu cerintele integrarii sociale. Este Insa exageratiiafirmatia sa ci'i,.dupa virsta de 4-5 ani, omul HU. al' race dedt sa "manifeste ceeace i s-a dat pina la aceasta vlrsta". In realitate, personalitatea umana este trans­formabila in mod nellmitat, iar stadiile de dezvoltare care succed copiliiriei au

lor in procesul niciodaUi incheiat al romtirii :;;ieducarii omului. Din acestpllnd de vedere, pedagogul american J. R. Kid d scrie cu deplina indreptatire:"Omneniinu sc hralwse Ia maturitate elL momentul eopHariei Iii aZ tineretii $i nt~naui9heazii pt~r $i simplu de-a Ztmgul coastei catre batr/nete. Existii tot atit demulte probleme noi de rezoZuat $1 situalii noi de stapfnit in timpuZ aniZor maturi-

pe cite exista. in timpuZ perioadelor de data anterioare. lvlaturitatea arepunctele sale de tranzitie $i crizeZe sale. Ea este 0 perioada de dezvoltare aproape

de compZetii ca .sens cum sint perioadele de dezvoZtqre ale copiZiiriei $iactoies(:en,te,i" (How Adults Learn, Association Press, Ne\v York, 1973). (Nota trad.).

294

I-.. ~ .-------- ..--------------

:-eg:atci in mod automat de principiul pUicerii 1;)., Or, am da totul ca saCLlnoa;;;tem conditiile placerii :;;1 ale neplacerii, insa toc111ai elementelec:C23tei cunoa~teri ne lipsesc. Singurul lueru pe care il putem afirma esteca placerea se afla in legatura cu diminuarea, atenuarea sau stingerean13,sei excitatiilor acumulate in aparatul psihic, pe cind suferinta merge!llinii-n mina cu cre~terea, eu exacerbarea acestora.

Examinarea celei m,~i intense placeri accesibile omului, placerea traitain -cursul saviqirli adului sexual, nu lasa nici un dubiu asupra acestui

Cumin acestc acte Insotite de placere oste yorba de cheltuirea dernJ.ri c,;ntiElti de excitatie sau de energie psihicaJ dam considerentclor

de Clcestea numele de econmnice: Notam ca sarcina care incumbaaparatului psihic :;;i actiunea pe care el 0 exercita pot fi descrise aHfe1 :;;iint1'-un mod mai gonel'al dedt Insistind Clsupra dobind~rii placeril. Putcms'[June Cd aparatul psihic serve~te la dominarea ~i suprimarc::l excitatiilor~i in<::itatillor de origine externi'! sau interna. '[n ceea ce prive~te tendln­tele :,exuale, este evident ea de la ineeputul ~i pin a la sfiqitul dezvoltariilor ele reprezinta UD mijloc de dobindire a placerii, j'ndeplinindu-:;;iaceasta functie far:'i a 0 slabi. Acela:;;i este, b 1nceput, obiectivul tendin­~elOi"eului. Dar, sub presiunea marii educatoare care estc nec8sitatea, ten'­dintele EuIcei nu 1nt1rzi2 sa modifice principiul pHicerii. Sarcina de a in­departa suferinta i so impune eu aceea;;i urgenta ca ~i aceea de a-~i asi­gura placeI'ea, evJ invata ca este indispensabil sa renunte b satisfactiaimediata, 38. amine dobindirea p1acerii, de a SUDorta unele sufer1nte s1 dea 1'enunta in general laanul111te surse de placel:e. Eul asHel educat'de'vine,,;"(,;zon:,))11 ", nu S2 mal 1'::1'Oadominat de principiul placerii, ci S8 supuneprincipiuIui reaIiti11ii care, in fond, are ~i el drept sea)) pli5cerea, dar 0pLkere care, am'inati't )1 atennati'l, aTe avantajul dea oieri certitudineapc care ne-o di'l contactlll eu realibtea :;;i conformarea 1aexigente1e sale.

Tl'ecerea de la }Jl'incipiul pEicerii 1a principiul realitatii constituieuliul dinprogresele cele mai Lnportante in dezvoltarea cului. $tim dejacii tendintele sexualc nu depa;;;esc decit tirziu ~i oarecum fortate ~icoristrlnse acc~-;_staf:::tzaa dez-vo_~tarii eLdui.- iar Inai departe V0111 ,redeace cOl1secinte pot clecurge pentru om din acestc leg,Citurl'm,,1 slabe dintres2xualitatca sa ~i realitatea exterioara. Daca eul omului se dezvolta :;;i

are istoria sa, ea si libidoul, uu yeti fi surprinsi sa aflati ca poatede asemenea, 0' "regresiune a euiui" ~i po ate ' ca yeti fi curi~~i sa

eunoa~teti ralul pc C2re il poate juca in maladiile nervaase aceastaIntoaxcere a e1.lIui la f.aze anterioare ale clf;z\loJtarli.

** *

'i) Principiul freudian-nal Dlficerii", C2.re calauzestedin inconstient fiinta umana~in tc"ate demersurile sale, reflect-a tenclinta inerenti oricarui in1Duls sau >ndorinte'~de a-~i unnari propria-I satisfactie, indiierent de £lIte considerEmte, in dialecticaexist,~.n~ei i se opune "prfllcipi-uZ- reaZitCltii" care; cumarata Freud, ne obliga saamL:ltrl obtinel'ea satisfactiei, "sa nu profiti'im de Cinumite, posibilitiiti ee ni seoJeni $i ehiar sa suportam, datorita lun[!ului oeol peeare eonsimtim s?1-1faeem sprea la pUicere, 0 momentanii nepliicere" (Jenseits des Lustprinzips, in Ge~

Schriften, 'VI., Leipzig, \Vien, ZUrich, Internatinaler PsychoanalitischerVerlag, 1925). In fond, "principiul l'ealitatii" introduce in structura psihidi ~i inco;upo!'tdl:1entul omului reg-tIlile de etidi sociala, acceptate uneori eu destula difi­ClilUI", tc\ ata tracL),

295

XXIII

MQpALITATILE DE FORMARE A SIMPTOMELOR

Pentru profan, esenta bolii ar constitui-o simptomele, iar insana­to;;irea ar consta in inlaturarea acestora. 1\1edicul, dimpotriva, se stra­duie;;te sa faca distinctia intre simptome ;;i maladie :;;ipretinde ca dispa­ritia simptomelor este departe de a insemna vindecarea. Ceea ce raminedin boala· dupa disparitia sil11ptol11elor.este toemai eapadtatea de a ge­nera noi sim.ptome. In consecinta. yom adopta in mod provizoriu punc-.tul de vedere al profanului :;;iyom adl11ite ca analiza simptomelor echi­valeaza cu iptelegerea bolii.

Simpto!11ele, 1ar noi nu vorbim aid, fire:;;te, decit de simptome psi­hiee (sau psihogene) ;;i de maladii psihice,. sint, pentru viata privita inansamblul ei, acte vatamatoare sau eel putin inutile, acte indeplinite euaversiune, care sint insotite de un sentiment penibil sau de suferinta.Principal a lor vatamare consta inefortul psihie eerut de executia lor~~;iin acela de care este nevoie pent1'u a Ie combate. In cazul in C8reavem un proces de forma1'e exagerata de simptome, acest efortdublupoate .antrena dupa sine 0 asemenea saracie a energiei psihice disponi­bile lrlcit persoana intercsata devine Incapabila de a mal face fata sarci­nil or importante ale vietii. Cum acest eJect constituie mai ales 0 exprcsiea cantitaW de energie cheltuite, yeti intelege fal'a greutate ca ,,3 fibolnav" este 0 notiune esentialmente practica~ Totu;;i, daca va situatidintr-un unghi de veclere teoretic ~i faccti abst-ractie de aceste cantitati,yeti putea spune, fara tcama de a fi dezmintiti, ca noi toti sintem bo1­navi, aclica nevrotici, dat fiind ca toate conditiile care guverneaza £01'­marea simptomelor exista ~i la omul normal.

In ceea ce prive;;te simptomele nev1'otice, ;;tim de-acum ca ele sint _efectul unui conflict care se declan;;eaza in subiect ccYurmare a unui.mod nou de satisfacere a libidoului. Cele doua forte care s-au separat sereunesc in simptome, recondliindu:'se, ea sa zieem a:;;a, printr-un com:"promis care nu este altcevadecit fo1'marea simptomelor. Aceasta $iexpJica puterea de rezistenta a simptomului ; el este sustinut de an:;bcleparti. :;3tim,de asemenea, ca unul din ace~ti doi adversari in conflict este1'eprezentat de libidoul nesatisfaeut, indepartat de la realizare 'Ii obligatsa-;;i caute noi modalitati de satisfactie. Daca realitatea searata nemi­10asa, chiar 'Ii in cazul in care libidoul este dispus sa adopte unalt obi€ctin locul aceluia care Ii este refuzat, aeesta Va fi in final silit sa se anga­jezc pc calea r€gresiunii ;;i sa incerce sa-:;;iafle satisfaetia fie in un.a dinstructuril.e deja depa:;;ite, fie iritr-unul din obiectele abandonate anterior.Ceca· ce atrage libidoul pe ealea regresiunii sint fixatiile pe care Ie-aIasat in aceste stadii timpurH ale dezvoW"iriisale.

Calea regresiunii se separa net de aeeea a nev1'ozei. Cind aeeste re­gresiuni nu trezesc nid 0 opozitie a eului, proccsul se produce fara ne­vroza ;;i libidoul obtine 0 satisfactic reali'l, chiar daca nu totdeai..ma no1'-

206

it

·_-_._------~----~~-~--~~------''''~."''~.,'.,,~"'''~~~~:'~~,~,~'

maUl. Dar' atunci dnd eul - care controleaza nn numai cOlli?tiinta, ci~i dille de acces ale inervatiei motrice $i, drept urmare, posibilitatearealizarii tendintelor psihice -, dnd eul, spuneam, nu accepta acei>tere­gresiuni, ne aflam in fata unui conflict. Libidoul gase:;;te, ca· sa zicema'ia, calea blocata 9i e silit sa incerce sa scape intr~o directie in cafe 1$ipoate chelt~i rezerva' sa de energie potrivit cerintelor principiului pHi­cerii. EI trebuie sa sesepare de eu. Operatia aceasta Ii este inlesnita defixatiile pe care Ie-a format de-a lungul dezvoltarii sale 9i impotdvacarora eul s-a aparat de fiecare datacu ajutorul refularilor. Ocupind inmersul sau regresiv aeeste pozitii refulate, libidoul se sustrage eului ;;ilegilor sale 9i renunta in acela9i timp la orice educatie pe care a primit-osub influent a sa. Libidoul s-a lasat calauzit daar atita timp cit puteanazui intr-o satisfactie, dar, sub dubla presiune a privatiunii exterioare$i interioare, s-a revoltat impotriva subordonarii $i cugetacu regret 1afericirea din trecut. Acestaeste caracterul sau, in fond invariabiL Rc_prezentarile in care libidoul va investi de acum inainte energia safacparte din sistemul incon$tientului $i se supun proceselor care au loc 'inacest sistem, in primul rind procesele condensarii ;;i deplasarii. Ne gasimaid in prezenta aceleia;;i situatii ca aceea care caraeterizeaza forma reaviselor. $tim ca visul .ljropriu-zis, care s-a format in incon;;tient in cali­tate de realizare a unei dorinte imaginare incon$tiente, se love$te fie 0anumita aetivitate (pre)con;;tienta. Aceasta impune visului incon:;;tientccnzura sa, in urma d'treia survine un compromis caracterizat de fo1'­malTa unui vis manifest. La fel se petree luerurile cu libidoul, al caruiobiect, expulzat In incol1$tient, trebuie sa tina 5e3ma de forta eului pre­con~ti€nt. Opozitia faeuta acestui obiect de catre eu constituie pentrulibido un fel de "contraatac" indreptat impotriva noii sale pozitii $1 nabliga sa aleaga un mod de expresie care poatefi imparta;;it $i de dareeu.In felul acesta ia na~tere simptomul, care este un produs cqnside­rabil deformat de satisfacerea incon;;tienta a llnei dorinte libidinale, un

. produs echivoc, ales eu abilitate $i avind doua semnificatii diamet1'alopuse. In ceea ce prive;;te acest din urma aspect, intre vis $i simptomexis.t2i0 deosebire, in sensu 1 cii in cazul celui dintii intentia preeon$tlentavizcaza numai ·protejarea somnului, neadmitind in con$tiinta nimic sus­ccptibil sa-l tulbu1'e ; ea nu opune dorintei incon$tiente un veto tran:;,ant,nu-i striga. "Nu !". Dimoptriva, in cazul visu1ui intentia precon;;tienti:ltrebuie sa fie mai toleranta, situatia omuluicare doarme fiind mai putinamenintata, pentru ca starea de somn reprezinta 0 bariera care supdmaorice comunicatie cu realitatea.

Dupa cum vedeti, daca libidoul poate sa se sustraga conditiilor createde conflict, el 0 clatoreazii existentei fixatiilor. Prin intoarcerea 1a fixatii,libidou1 suprima efeetul refularilor $i obtine 0 derivatie sau 0 satisfactie,cn conditia de a respecta cla1..1Zelecon1promisu1ui. Prin oeolurile sale 'Inspatiul incon$tientului $i al fixatiilor, el rew~e$te finalmente sa-$i proemeo satisfactie real a, eu toak ca extrem de limitata si abia de 1'ecunoscut.Voi face doua romarci cu p1'ivi1'ela acest rezultat'final : in primu!' dndva atrag atentia asnpra. 1egaturilor strinse care exista aid intre libido$i inconf7tient, pe de 0 parte. intre con;;tiinta $i realitate, pe. de aHa. cutoatc Cd la inceput aceste doua cupluri nu crau legate intre ele prinnid un fir: in al cloilea rind, tin sa va previn, rugindu-va sa nn uitatica tot co va voi spune in continuare se refer a in chip exclusiv la £01'­

marea simptomelor in nevroza istericii.

297

Unde gase£3te libidou fixatiille de care are nevoie spre a-$i croidrumpe terenul rdularilor? In activiti'ttile $i evenimentele sexualiUitiLinfantile, in tendintele partiale 9i in obiectele abandonate $i neglijate alecopiliidei. Libidoul revine la toate acestea. Importantacopilariei estedubla: pe de 0 parte, copilul manifesti'i pentru prima data imtincte$1 tendinte pe care Ie aeluce in 1ume in ca1itate de dispozitii native 9i,pe de aWi parte, sufera influente exterioare, traie$te evenimente acd­dent::de care trezese 1a activitate alte instinct2 ale sale. Cred ca avem un

de neeontestat sa ac10ptam aceasta diviziune. Manifestarea dispozi~tiilar lnnascute nu ridica nici 0 obiectiecritic~'\. ima experienta analitici'ln2 obliga sa admitem eElevenimente pur accidentale petrecute in copi­1Eu''1esint capabi1e sa lase in ur111alorpuncte de sprijin pentru fixatiilelibidouluL De altfe1, nu vad aid niei 0 dificultate teore1:lca. Dispozitiileconstitutionale sint in mod incontestabil vestigii pe care ni Ie-au 1;'lsattra.irile stramo~ilor' indcpartati ; avem de-a face aici cucaractcristici carede ins81e au fast dobindite intr-o zi, pentru cl'i fara achizitii nu ar existacreditate. ,Este oare admisibi1 ca facultatea de a dabindi noi caracteresusceptibi1e de a, fi transmise ereditar sa fie refuzata tocmai generatiei'pe care 0 avem in vedere? Valoarea evenirnentelor vietH infantile nutrebuie sa fie, cum S2 face adesea, ·diminuata in la'foarea evenimentelor

ancestra1e 9i ale maturWitii individului luat in cercebre; faptdecare umplu copiLiria merit3, dimoptriva, a consideratie cu totu1 aparte.Ele antreneaza ccnsecinte CLlatit mai grave cu cit au lac intr-o perioad{lin caTe dezvoltarea este incii neterminata, circlU1istanta care favorizeaziltocl11£<iactiunea lor traumatica. Lucrarile llli Roux $i ale aHara aSU;Jramecanicii dezvoltarii ne-au dovedit dl cea mai mica leziune, 0 intepflturade Be,. de exemp1u, aplicata embrionului in timpuldiviziunii celulare,

duce la tulburari foartc grave ale dezvoltarii. Aceea9i leziune c,m­Zdt} hrwi S2U animalului maturizat poate Ii suportata fanl niciun efectdbiunator.

Fixatia libidoului adultului, pc care am introc1us~o in ecuatia ctiolo­giC{i.a nev1'02e101'cu titlu de reprezontant al factol'ului constitutionaLse lasS. acum descompusi'i in aIt) doi factori : dispozitia eredibdl :;:i(11s­pozitia dobindita in prima copilario. ,stiu ca 0 schema este totdeauTBbine primitade ceicare doresc sa invct;e. S,l rezum<''tm,deci, rapoI'turiledinlre divcrE?iifactori, in schema 'de mai jos :Etiologia nevroz21or = Dispozitie

fixatialibicloului

!

prin + EV~l1in1enteaccidentale(traurnCl psihic~i)

Evenimente dincopiE-trie

Constitutie sexuala(Evenin1~ntele, vie~ii

preistorice)

Constitutia sex1..1alaercditara prozinta 0 mare variotate de dispozitii,dupi').cum dispozitia intcreseaza in mod deosebit cutare sau cutare ton-;dintL~partia1a, 1uata aparte sa1..1in combinatie eu altele. In asociore Cllevenimentcle din copil<''trieconstitutla formeazi'l 0 nouZl "serie COlTlplc­m2ntara", intru totul analoaga ace1eia a carei existent£i am constatat-oca reZtlltat a1 asocierii dispozitiei cu evenimentele accidentale ale vietHadultului. Atlt intr-o parte cit ~i in cea1alta regasimace1ea$i cazuri ex­trs;;,'11c9i acelea9i relatii de substitutie. 1:n legMura en accDsta ne putem

298

1

intrcba dace~ cea 'mai remarcftbilac1intre regres1unilelibidoului, adica,';?gresiunea sa la vreuna din fazele anterioare ale struchllii sexuale, nuE-sf~determinata in mod preponderent de conditiile constitutionale e1'e­dUare. Am face ins3. bine sa aminam raspurlsul la aceasta intrebare pin achld .yom dispune de 0 serie mai importanta de' forme ale afectiunilorneve-otlce.

Sa staruimaCl.1m asupra acelui rezultat al cerceta1'li analitice carene c1.ovedc$teca libidoul nevroticilor este legal de viata lor sexuala in-

Din cauza aceastaevenimentele de acest fel par sa .qrpete 0importanta vitalapentru em $i sa joace un 1'01 considerabil in declan",a­rea bomor nervoase. Aceasta imnortanta s1 aCE-st1'01 sint incontestabil·foarte in.'3emnate, am timp cit nu; se tin~ s~ama dedt de munca terapeu­t1c21.,Dar daca se face abstractie de aceasta activitate, observam u:;forcariscam sa fim. victima unei neintelegeri, facindu-ne despre viata (')conceptie unilaterala, intemeiata pre a exclusiv pe sitnatia nevrotica. 1111­

evenimentelor infantile este diminuata de faptul di libidoul,in~nL;;carea so. regresiva, nu se mai fixeaza aid decit dupa ce a fostizg<jnit din' pozitiile sale cele mai avansate. Concluzia care pare a se im­pune in aceste conditii este ca evenimentcle infantile la care ne referimnn au avut, in perioada in care s-au petrecut, nid 0 importanta $i ca elenu .au clevenit importante dedt ulterior, in chip retrospectiv. Amin-

ca am adoptat 0 atitudine similara cind am diseutat dcspre com­lui OecZip.

Nu nc va fi greu ~;a adoptari1 0 pozitie in cazul special de care neoenT);;"}}, Remarca potrivit careia transformarea libidinal a $i, in COl1se~

rolul patogeIl a1 evenimentelor din copilf:i.tlesint in mare masurade regresiunea libidoului, este desigur justificata, insa ne-ar

.induce in eroare dadi am accepta-o fara rezerve. Deci trebuie~inem scama $i de aUe considerente. In primul rind, observatia arata

in rrlOdindiscutabil ca evenimentele din copili'irie au imp()rtanta lor pro­prie, care de altfel apare chiar din anii copilariei. Exist'i nevroze infan­tile in care rcgresiunea in timp nu joaca dedt un 1'01 neinsemnat saunid liU se produce, afectiunea izbucnind eel urmare imediata a lInnieveniment traumatic. Intreprindem studiul nevrozelor i:Clfantile pentrua prc,.ceni 0 serie de neintelegeri primejdioase cu privire la nevrozeleadllltilor, a9a cum studiul viselor infantile ne~a pus pe calea intelegeriiviselor adultilor. De altfel nevrozele infantile Slnt foarte frecvente, multmal. frecvente dedt s-ar crede. Ele tree adesea neobservate, sint conside­rate ca semne de rtiutate sau de proasta educatie, sint adesea reprimatede Clutoritatile care guverneazi\ dezvoltareacopilului, inso1sint lesne derr~cunoscut printr-un examen retrospectiv. Ele se manifest a eel mai adeseasub forma unei isterii anxioase l). Veti ana cu un alt prill'j ce inseanmaacea-,,>ta.Cincl 0 nevrOZ{ise declara intr-una din fazele ultcrioare ale vie­tii, anciliza nc dezvalule cu regularitate faptul Cd ea nu este dedt urma­rea directa a nnei nevroze infantile care, la vremea e1, nu s-a mani­festat decit \'oalat, in genl1en. 8int ins<1cazuri, eum 8111spus, in careaceasta nervozitate infantila continua neintrerupt, deveni,Qd 0 maladiecare S2 suprapune pc toata durata vieW. Am 2VUt prilejul sa examinamchia.l' De copil, in stare actualizata, citeva cazuri de ncvroza infantila;

, 1) Anusthysterie in textul original. (Nota trad.).

299

eel mai adesea, insa, a trebuit sa ne l11ultumil11sa deducem existent a uneinevrOze infantile dintr-o nevroza a virstei adulte, ceea ce ne-a obUgat1a unele rectificari ~i precautii .

. In al doilea rind, sintel11 nevoiti sa recunoa$tem ca aceasta regn::­siune regulatil a libidoului ditre perioada infantilaar avea de ce sa Sl1r­p1'indii daca n-a1' exista in aceasti'i perioada ceva ce exerciti'i asupra libi­douluio atractie deosebita. Fixatia, careia ii admitem eXIstenta in 3)lU­Jnitepun~e ale traieL1:ului parcurs de dezvoltare, ar fi fara continut dEepn-o concepem ca pe cristalizarea unei anumite cantitiiti de energie libidi­nalil. Trebuie in s£11'$itsa va amintesc ca, in ceea ce prive~te intensitatea!?irolul patogen, exista intre evenirrientele din copilarie :,?iacelea din viataulterioaraacela:,?i 1'aport de complementaritate pe care I-am constatat!?i In seriile de evenimente studiate anterior. Slnt cazuri in care singu­rulfactor etiologic este constituit de evenimentele sexuale ale copilariei,de origine sigur traumatica ~i ale diror efecte nu cer, sp1'e a se mani­festa, alte conditii decitacelea oferite de constituitia sexuala meclie$ide imaturitate. Exista, inschimb, cazuri in care etiologia nevrozei treb-uiecautata exclusiv in conflict€le ulterioare $i in care rolul impresiilor ~1IncopiH'irie, dezvaluit de analiza, apare ca un efed al regresiunii. Avem infelul acesta e.xtremcle "opririi dezvoltarii" :,?iale "regresiunii", iar intreaceste doua extreme toate gradele combinarii intre ace~ti doi facteri.

Toate aceste Japte prezinta un anumit interes pentru pedagogie, carei~i propune sa previna 'nevrozele, instituind' de timpuriu un control

. asupra vietH sexuale a copilului. Atlta timp cit ne concentram intreagaatentie asupra evenimentelor sexuale ale copilariei, putem crede caamfacut totul spre a preveni maladiile nervoase dadi ne-am preocupat deInt1rzierea dezvoltarii sexuale ~i ne-am ingrijit sa-l scutim pe copil deexperiente de ordin sexual. Dar ~tim de-acum di toate conditiile determi­nante ale nevrozelor slnt mult mai complicate ~i nu sufera influentaunuisingur factor., Supravegherea riguroasa a copilului nu are nido valoare, oaneputind exercita vreun efect impotriva faGtorului constitutional; .ih

afara de aceasta, supravegherea este mai grcu de exercitat dedt 0 crededucatorii 9i comporta doua noi pericole care sint departe de afi' ne­glijabile : pe de 0 parte, ea trece dincolo de scop, favorizind 0 refularesexuala exagerata, susceptibilade consecinte daunatoare; pe de ahaparte, lcmseaza copilul in viata far a niei ui1 mijloc de aparare contraafluxului de tendinte sexuale determinat de pubertate. Avantajele pro­maxiei sexuale a copilariei slnt deci mai mult dedt indoic1niee $i neputem intreba c1acanu este nimerit sft cauL1m intr-o aHa atituc1ine :ratade actualitate un punet de sprijin mai bun pentru profilaxia nevrozeJo~.

Dar sa rever1im la. simptorne. Ele creeaza un substitut pentru satisfac­tia de care este lipsit bolnavul, facind ca libidoul sa regreseze '1n ;fazeanterioare, eeea ce comporta. intoarcerea la obiecte sau la structura carcau caracterizat aceste faze . .';)tim ca nevroticul este legat de un mOlYH::ntdeterminat al trecutului siiu; este vorba de 0 perioada in care libidoulsau nuera privat de satisfactie, de 0 perioada in care €I era fericH. Elscormone~te in trccut pin a dnd gase~te 0 asemenea perioada. fie ;>imer­gind pentru aceasta pinella cea mai frageda copilarie, a~a cum :,?i-oamin­te~te sau :,?i-oimagineaza pe baza unoI' indicii ulterioare. Simptomul re­produce intr-un fel sau a1tul aceasta satisfactie a primci copilarii, satis­factie deformata de cenzura generata de conflict, insotiUi in general deo senzatie de suferienta :;;iasociata UDor factori care fac parte din pre-

300

-dispozitia rnorbidc'i. Satisfactia izvoritc'i din simptom estede natLml bi­z:ml. Facem abstractie de faptul cti persoana respectivc'i traie~te aceastasatisfa<::tie ca pe 0 _suferinti'i, plingindu-se de ea: aceasta transformare"'3te efectul unui conflict psihic sub presiunea carDia sii11ptomul a trebuitsa se forl11eze. Ceea ce a reprezentat alti'idatc'ipentru individ 0 satisfac­tie, ii provoaci'i acum rezistenta ~i aversiune. Cunoa~tem un exemp1uprea. putin spectacu1os, insa foarte instructiv cu privire la aceasti'i trans­fOI'mare de senzatii. Ace1a~i copil care alti'idata inghitea, 1acom, 1apte1edin sinul matern, citiva ani mai tirziu l11anifesti'i0 puternica aversiunepentru 1apte, aversiune pe care educatia n-o poate invinge u~or. Adeseairceasta aversiune se agraveaza ~i se transforma in dezgust atunci dndlaptele sau bi'iutura in care s-a amestecat 1apte slnt acoperite de 0 poj­ghita de caimac. Ne este permis sa banuil11 di aceasti'i pojghita treze~teamintirea sinului mamei, dorit oc1inioara cu atita ardoare. Trebuie. saactaugam, de altfe1, di intre timp a avut loc int;'ircarea, cu actiuFl.ea satraumaticB..

Exista insa ~i un alt motiv pentru care simptomele ne par ciudate ~i.'Ca mijloace de satisfactie libidinala, incomprehensibile. E1e nu ne am:in­tescdecit ceva de la care a~teptam in. general ~i in mod normal 0 satis­factie. eel mai adesea ele fac abstractie de obiect· ~i in felul ..acestarenunta la orice 1egatura cu tealitatea. Putem afirma c~aavem aid 0 con­sednta a l'enuntarii la principiul realitatii~i aintbarcerii la· prlncipiulpla.cerii. Dar mai este yorba ~ide 0 intoarcerela un soi de autoerotismextins, acela care i-a procurat tendintei sexuale· primele sale satisfactii.Simptomele inlocuiesc.- 0 modificare a 1umii exterioare printr-o modifi-

. 'Care corporala, deci 0 actiune exterioara printr-o actiune ihterioara,· unact printr-o' adaptare, ceea ce, din punct de vedere filogenetic, corespundef?i unei regresiwd cu totul semnificatlve. Nu yom intelege pe deplint03.te acestea dedt cu ajutorul unui fapt pe care ni-1 VOl'dezv·alui maitirziu cercetarile noastre analitice asupra formarii simptome1or. Sa neamintim, apoi, ca la fo1'111a1'easimptomelor coopereaza acelea~i proceseale incon~tientului pe care Ie-am vaZut manifestindu-se in cazul formarjlvise1or, adica condensarea ~i deplasarea. Ca ~i visu1, simptomul repre­ztnta un _pl'oces ca tiind realizat, 0 satisfactie in maniera· infantila, darprintr-,o condensa1'e dusa la extrem, aceasta satisfactie poate fi cuprinsainti'-o singura senzatie sau inervatie, iar printr-o deplasare extrema eapoate fi limitata 1a un singur i;iiinfim detaliu din intreg complexul libi­dinal. Nu-i de mirare daca ~i noi incercam 0 oarecare dificultate in a re­c1.mOai;itein simptomu1 satisfactiei libidina1a banuita :;;imereu confirmata.

V-am prevenit ca veti afla ceva nou. In.tr-ac1evar, este yorba de unIneru nu pur ~i simplu nou, ci ~i uimltor ~i tulburator. Cunoa:;;teti faptulca prin analiza,. care are ca punct de plecare simptomele, ajungel11 laidentificarea unor evenimente- din-copilarie la care s-a fixat libidou1 ~idin care sint alcatuite simptomele. Or, uimitor este faptul ca scenele dincopilarie nu sint intotdeauna adevarate. Da, cel mai adesea ele nu sintadevarate, iar in unele cazuri ele sint chiar cu totul contrare adevaruluiistoric. Mai multdecit orice alt argument, aceasta descoperire este denatura sa c1iscrec1itezefie analiza care a dus 10.asemenea rezultat, fiebolnavul pe spusele caruia se bazeaza intregul edificiu al analizei ~i inte­legere a nevrozelor. Aceasta descoperi1'e este, pe deasupra, extrem detulburatoare. Dadi evenimentele din copilarie c1egajate de analiza ar fiintotdeauna reale, am avea sentimentul ca ne mi~cam pe un teren solid;

301

dadi de a1' fi intotdeauna false, dad ni s-ar dezvalui in toate cazuriledrept ni9te nascociri ale fanteziei bolnavilor, nu ne-ar raminedecil 52_parasim acest teren nesigur spre a ne retrage pe un a1tul. Nu neafl:3nlinsa in fata nid uneia din aceste doua alternative: evenimentele infan­tile, recon~tituite sau evocate de analiza, sint fie incontcstabil false, :fienu mai putin incontestabil reale, iar in majoritatea caz\lrilor slnt 13ii

amestec de adevar 9i fals. Deci simptomele reprezinta fie evenin::eI1tccare au avut loc in realitate f?i carora .trebuie sa Ie recunoa9tcm G in­fluent a a~upra fixatiei libidoului, fie fantezii ale bolnavilor, dirGI? Ill}Ie putelu recunoa9te nid un 1'01etiologic. Aceasta situatie este de naturasa ne puna intr-o foarte mare ineul'eatura. Va VOl reaminti totu:;;i c&'

uncle amintiri din copilarie pe care oamenii Ie pastreaza in con9tiint2lor, in afara 9i independent de orice analiza, pot fi, de asemenea, false saucel putin sa pi'ezinte un amestec de adevar :,?ifals. Or, in Clcestec8zuri,proba incxactitatii rareori este greu de facut, ceea ce ne conso1eaz2eel putin la glndul ca incurcatura de care vorbeam este UIT fapt care tinenu de analiza, ci de bolnav.

Este suficie11t sa rcflectam putin, ca sa intelegem ce ne tulbur[i inaceasta situatie: este dispretul rata de realitate, faptul de a nutinedeloc seama ele deoscbirea -dil~tre re~litate si immrinc:tic. Sinto11 tent;: ti'::l~. T '-.J >. '

ne suparam pe bolnav, pcntrn ca ne pEctiseste cn istoriilc ini ima~inarLRealitatea nc rx\1'e despartitii de lmaginatie' print1'-un abis de nctrecut,noi apreciincl-o en totul aitfcl. De aitfel tot acesta este ~i punctul dE:

vedere al bolnavului, cind 121 gillcleste in rnod normal. Cind ne infatis22zamateriale care, disimulate de simptome, reveleaza situatii nlOdeld~ 'evenirnentele vietii infantile :,?ial carol' nucleu ede format de 0care incearcasa se realizeze, incepem intotdeauna prin a ne intrebr:dad este yorba de lucruri reale sau imagina1'e. 1'v13itirziu apar anurnitesemne care ne permit sa 1'ezo1vam aceastil problema intr-un sens S&U

altul, iar noi ne grabim sa pun em bolnavul la curent cu solutia noastri'loDar aceasta initie1'e a bolnavului nu este Epsita de diIicuitati. DacaH:spun em de 1a iriC(~putea este pe cale sa ne p0vestcasea intimr;lari inch1­puite, eu care sa-~i mascheze istoria adevarata a copi12.riei, ct9i1C1):(;,;

popoarele substituie legende istoriei lor din t1'ecut, uitate, constatam,ca interesul sau pent1'u continuarea povestirii scade subrt, rezultat careesto depa1'te de ceca ee do1'earl1no1. EI insu$i se dore:'?tea fi adeptul ex-<perientei reale :,?ise declara pEn de dispret fata de l1Etscoci1'LDaca, ins&.,sprc a ne duco munca la bun sfi1'9it, ii pastram bolnavului convingerea,ea tot ceea ce no poveste:;;te reprezinta eveninlente realedin copilaria;sa, riscam ea mai tirziu sani se repro~eze eroarea :,?isa-~i rida de pre~tinsa noast1'a crec1ulitate. El intimpina greutati in a ne intclege dad,punem pe acela$i plan feaEtatea :,?ifantezia :;;inu ne intereseazi'ldaca intimplarile din copilaria sa, a:,?acum ni lepoveste:'?te el, 9i pe carenoi vrem sa Ie elucidam, sint adcvarate sa'll false. Este totusi evidentca aceasta este singura atitudine rocomandabila in privinta ac~stor pro<­duse psihiee. Pontru ea, intr-un anumit sons, aceste produse sint re81e 'este un fapt acela ea toemai bolnavul este autorul intimpEirilor imagi-<nare ; iar in ceea ee privef;;te nevroza, acest fapt nu este mai putin im-<portant decit daca bolnavul ar fi trait eu adevarat evenimentele desp!'ecare ne vorbe$te. Fanteziile reprezintao rea1itate psihicCi, opusa rea1ita­tii materiale, iar noi ne patrundem putin cite putin de adevarul ca iri!.lumea nevl'ozelol' tocmai realitatea psihica joaca rolul dominant.

302

Printre evenimentele care figllreazi'i in toate sau aproape in teateiSTOliile din copili'irie ale nevroticilor sintdtcva care medta sa fie in modsDecial subliniate, data Hind marea lor importanta. Acestea sint :,:atiile privitoare la raporturile sexuale ale parintilor, ademenirea decatre 0 persoana adulti'i, amenintarea cu castrarea. AI' fi 0 gre;;ealcl sacrcclem ca este aici yorba de inventii fara nid 0 baza reala. Dimpotrivil,cste cu putinta sa se stabileasdt in mod indiscutabil autcnticitatei1.aces­tor fapte sUnd de yorba cu rudelc 11'1aivlrstnice ale bolnaviler. Nua1'areori aflam, din cxcmplu, ca cutare baietel care a inceput sa seindecent cu organul saugenital 9i care inc3. nu 91;ie ca acesta csto unamuzament interzis, este amenintat deparinti sau de cei care-ljesc, ca amputarea penisului sau a miinii care a pacatuit. Intrebati, pa­1'intii nu ezitil sa reeunoasca faptul, deoarece ei cred ca au procedat bineintimidinc1u-l pe copil; unii bolnavi pastreClza 0 amintire corecta ~icon$tienta inlegatura cu aceasta amenintare, mai ales daca aceasta aavut lac intr-o pcrioada cind erau destul de maricei. Daca amcnintareacstc proferata de ci'itre mama sau 0 alta persoana de sex fominin, eapune pe seama tatalui sau a mcdicu1ui cerinta executarii pedepseL!ncelebru1 "Stuwwelpeter" al pediat1'u1ui frankfurtez II 0 f f man n, carei9i datoreaza farmecul, intre alte1e, profundei il1telegeri a complexelorsexuale ale copilariei, castrarea este inlocuita prin amputarea degetulnimare; cn care copilu1 este amenintat pentru obiceiul S2lU de a-I sl;ge .

. Este totu9i neverosimil ca toti. copiii sa fie atlt de des am0nintati CLlcas­trarea cum s-ar putea crede de pe urma analizei nevroticilor. A.-vemtot dreptul sa presupunem di un copil i~i inchipuie aceasta amenjnt~H'e,pornind mai intii dola anumitc a1uzii, apoi pentru ca 9tie ca satisfactia2utoerotica este interzisa ;;i, in sfir~it, SLl,])impresia pe care i-o lasa dcs­coperirea organului genital fominin. De asemenea, nu este neverosimilca, fie ~i in familiile mai instarite, copilnl, despre care se crede ca est?incapabi1 sa inteleaga ~?iS2-9i aminteClSCa, sa fi fost martorul unor ra­porturi sexuale intre piirinti sau alte pe1'soane adulte $i, inte1egindtlrziu ce a vazut; sa fi 1'eaction8t 1a aeele irnp1'esii. Dar cind. el de~crieraporturile sexuale, la care a putut fi ma1'tor, eu detalii prea minu­tioase ca sa fi putut Ii observate, Silll dnd Ie deserie, cum este cazuleel. mai -frecvent, ca rapo1'turi nwre ferarum 2), este 'in afa1'a de Ol'iceindoiala Cd aceasta fantezie se leaga de oj;)servatiile £acute asupra acte­lor de acuplare 10. anima1e (dini) $i ca motivatia se explidi prin stare ade insatisfactie pe care copilul, care D-a avut dedt 0 impresie vizu21il,a tr;'iie~tein perioada pubertatii. Dar cazulextrem a1 acestei categoriieste acela in care copilul pretinde ca a .observat actele intime ale pa­rintilor, pe dnd el inca nu se nascuse~i se ana in corpu1 mame1. Fan­tezia refel'itoa1'e la ademenire prezinta un interes apal'te, intrudt eelmai adesea este yorba nu de un fapt imaginCll', ci de amintirea unulevcniment real. Dal', de9i frecvent, evenin:1entul este mai putin realdedt s-a1' putea ere de a\'ind in vedere rezultate1e analizelor. Ademeni­rea de catre copii mai in virsta sau de acee29i vir8ta este mai freeventadedt ademenirea de catre adulti, iar clnd in relatarile fetite10r aparetatal (ceea ee este aproape 0 regula) ca seduci'itor, caracterul imaginal'al acuzatiei este inafara de orice dubiu, a~a cum nu "incape nid 0indoiala in privinta motivului care a determinat-o. Tocmai prin nasco-

2) Tn latine~te in textul originaL (Nota trad.)

303

cirea ademenirii, pe dnd nimic asemanator n-a avut lac, i~i justifidiin general copilu! perioada autoerotica a activit?tii sale sexuale. Situin­dU.-f?icu inchipuirea obieciul dorintei sale sexuale in aceastii perioadi:iindepartata a copilariei, el i~i contracareaza rw}inea de d se fi dedat

· masturbatiei.Sa nu credeti, totu9i, ca abuzul sexual comis asupra co­pinal' de rudele de sex masculin cele mai apropiate sint un fapt care capartine lJl intregime domeniului fanteziei.. eei mai multi anali9ti VOl'fi t1'atat cazuri in care ac;est abuz a existat cu adevarat ~i a putut fi sta­bilit de ~ maniera indiscutabi1a ; numai CEl acest abuz a avut locintr-operioada mai tirzie dedt aceea in care il situeaza copiluI.

Se crede ca toate aceste evenimente ale copilariei constituie ele­mentulnecesar, indispensabil al nevrozei. Daca aceste evenimente cores­pund realitiitii, cu atH mai bine ; daca realitatea Ie recuza, ele sint pUis­muite dupa cutare sau cutare indlcii 1;>icompletate de imaginatie. Re­zultatul este acela9i 9i inciinu ne-3 £ost dat sa constatam vreo deose­birein privinta efecte1or, fie ca intimp1arile din copWirie sint un pro­dus a1 fanteziei, fie di ele sint reale. Ayem :;;1 aici unul din acele rapor..,turl complementare despte care a fost yorba atit de adesea, dar deaceasta data raportul este eel mai bizar din cite cunow;;tem. De undevinenevoiaacestornascociri 9ide unde ia· copilu1 .materia1ele necesare ?Nu putem aveanic~ 0 indoiala in ceea c€ prive;;te mobilurile, dar raminede explicat pentru ce se reproduc mereu ace1ea=?iinyentii, cu caceIa1;>icontinut. $tiu ca riispunsul care-'mi sta la indemina in aceastii privintao sa vi se para prea.indtaznet. lVIagindesc, bunaoara, ca aceste fanteziiprimitive 3), aeesta fUnd nume1e care Ii se potrive~te, ca de altfel ~i altoI'cUeva, constituie un· patrimoniu filogenetic. Prin aeeste fantezii incli­vidni se scufunda din nou in viata primitiva atunci dnd propria sa viataa devenit prea rudimentara. Dupa parerea mea este posibil ca tot ceeaceni se relateaza in 'cursul analizeiin mod fantezist, anmne ademeni­rea copiilor, excitatia sexua1a la vederea raporturilor sexuale ale parin­tHor, amenintarea eu castrarea sau, de preferintii, castrarea, - esteposi.bil ca toate aceste nascociri sa fi fost a1tadata, in fazele primitiveale familiei umane, realitati ~i ca, dind friu libel' imaginatiei sale, copi­lul doar sa acopere, cu ajutorul adevaru1ui preistoric, lacunele adeva­ruIui individual 4) • Ade~sea am avut impresia ca psihologia nevrozeloJ!este capabila sa ne 1amureasca; mai mult 1;>i'mai bine dedt cele1alteizvoare, asupra fazelor primitive ale ·dezvoltiirii omuhi.

Problemele pe care. Ie-am tratat ne oblig<'isa examinam mai indea­proape problema originii ;;i a rolu1ui acestor activitati spiritual.e numitii,,£antezie". Aceasta, 0 1;>titi,se bucura -.,.de multa consideratie, fara a seavea 0 idee precis a despre locul pc care 11ocupa in viata psihica. latace va pot spune pe aceasta lema. Sub influenta necesWitii exterioare,omul este obligat putin Cite putin sa fadi 0 apreciere exacta a realitatii,ceea' ce il invata sa-si conformeze' conduita 1a ceea ce am numit noi

· "principiu1 realftatii"';;i sa renunte, in mod provizoriu sau definitiv,· la diversele .obiecte 1;>iscopuria1e tendintei sale hedoniste, inclusiv ten­dinta sexuala. Aceasta renuntare la pliicer~ a fost totdeauna anevoioasapentru om 1;>inu se realizeaza fara 0 anumita compensatie. In conse­cinta el ~i-a rezervat 0 activit ate psihica datorita careia toate surse1e

~) "Urphantasien"in textul origimll. (Nota tract.).4) "die lllcken derindividllelZe Wahrheit" in texh.l original. (Nota tract.).

------_ ...._--~-~.--

ae pldcere :;;i to,'1ternijloacele de a doblndi plckerea, 10.care el a renUD--lcmtinuil Si'l existe sub 0 formii care Ie pune la adapost de cerintele

::'2~Et:ltii i7i de ceca c{' numim noi proba realitatii. Orice tendinta 1111­

·G"·.J.c:~ numaidecit forma care 0 reprEzinta ea fiind satisfilcuta 9i nu nelr:.do}m ca complAcindu-se in satisfacerea imo.ginara a dorintclor, omulL-iie?te 0 satisfactie care, de altfel, nu este eu nimic tulburata de con­$l:Enta irealitatii acesteia. In aetivitatea fanteziei sale omul continuac.::'C-l. sc''tse bucure, in raport cu constring erea exterioara, de acea liber­L~e 1a care a lost obligat sa rcnunte demult in viat;} sa reala. El a reu­

turul de forta care ii per mite sa fie altcrnativ un animal care tra­pl<.'!cerea;})~i 0 fiinta rationala. Slaba satisfactie pe care 0 poatf~

rcaliti'itii nu intrc'i in socotcala sa. "Este cu neputinta sa te lip­S>ti ae constructii auxilian;", spune undeva Th. Fantane. Crearea tiiri­L-:-:,;,tui psihic al femteziei i~i are cchivalcntul 'in instituirea de "rozer-

naturale" 8col0 uncle nevoile agriculturii, ale coml.1nicatiilor, aleirdxistriei amcnint;I sa transforme, pina la a-I face de nerecunoscut,

initial al pamintului. "Rezervatia naturala" perpetueaza aceastEice ptimitiva Fe care sintem siliti, adesea Cll regret, 5-0 sacrificamP:'2tutindeni necesitatii. In accste rezcrvatii, totul trebuie sa creasca

;:;5 Le dezvolte fiira constringere, totul, chiar ;;i ceca ce cste inutil ,;,iTaTimul psihic al fanteziei constituie 0 rezervatie de acest fel,

SU,3£rasc\principiului re3litEitii.Produscle cele I11ai cunoscute ale fantezi(~i sint "reveriile", despre

care am ;;i diseutat, satisfacerea imaginara a unor dorinte Clmbitioase,gtandioasQ, erotice, satisfaecre cu atit mai completa 9i mai exuberantacu, elt realitatca imm.me modestia si rabdarea. Hecunoast2m cu 0 clari­b.b:: izbltoare, 'in dc"cste vise in sta're de veghe, esenta ins;}':i a feridriiimaginare care consta in a face dobindirea placerii indep.endentc} de&3iE:ntirn.cntulrealitatii. $tiUl Celaceste roverii alciituiesc nucleul :;;ipro­

visclor nocturne, In fond, un vis noc'turn nu este altceva deciiin stare de vcghe f<-leutmai supIu gratie libert;'itii nocturne a ten­

din~elor, c1elormat de aspedul din tilTlpul somnulul al activitZ,tii psihicc.Sh~tt~m ckja familiarizati cu icleea ca reverb nu estc in mod necesarc~il:?b:mti\, C2 exist;:l reverii incol1<;;ticnte. /\ceste rcverii incoD~tiente

Ii, prln urman:, aiit sursa viselor nocturne, cit ~i a simptomelorne'/-eotice.

Lb, a~;adar, C2va de natul'3. sa va faea sa intclegeti rolul fantezieim f-Jrn1:lrea simptomclor. V-am aratat c;'i in cazul privatiunii libidoul,

resind, reocupi't pozitii pe (::11'eIe-a dcpa:::it, nu fi:\ra a Ii Eisat totu;;;io carte din cI insusi. Fuul a voi sa rec1uc aceastc'i afirmatie, fara

ct 'lei. s'-o coredez dtui7i 'de putin, tin totu~i sa intrccluc 0 verig~ inter­mec~icU'2;. Cum gasei7te libidoul caIea care il conduce 1a aceste puncte de

? Ei bine, obiectele i7i directiile abandonate de ditre libido nusiret abandonate intr-un mod complet $i absolut. Aceste obiecte ~i di-

ea ~i clcrivatde lor, persist;'! inca eu 0 anumiti'i intensit2te in re­prczenh'irile fanteziei. Prin urmare, ii este de ajuns libidoului sa se ra­

la aceste reprezenti'lri ca sa regaseasca drumul care Jrebuie sa-Iconduce. la toate aceste fixatii refulate, Aeeste rE~prezentarl imaginareS-f1U bucurat de 0 oarecare tcleran~a, nu a avut Ioc un conflict intre ele

I

t

IiII

:

fi} "Lu-sttic-r'; in textul original. (Nota trac1.).

20 - cd. 404 305

~i eu, oricit de putcrnica. a putut fi opozitia lor fatc'l de acesta, daraceastanumai citi:'! vremea fost respectata 0 anumitii conclitie, conoft1ede l1atura C311titativa $i care n.1.1 poat~ fi tulburata d.ccitr de rcflux"L11libic1ou1ui spre obiectele imaginare. Ca Url11are a acestui- refl-u.x, canti­tatea de energie inerenta acestor obiecte ale fanteziei ereo;;t2 pina' eeeledevin exigente Eli i~i eer dreptt'l la re"lizare. Rezulta astfd un 6:;n­£lict inevitabil intre ele ~i eu. Inclifercmt de faptul ca au fast altad2tflcon~tie:t1Jie sau precon~tiente, in prczent ele sufera 0 re£u12re din partcaeului ~i· sint .sortite captarii de ci'itre incon~tient. De la fante2ii12" 1n­con~tiente acum libidaul urea pin{, la originile lor in incon7tient, piniila propriile sale puncte de fixai;ie.

Regresiunea libiclaului spre abiecte imaginare, saU f211tczii, con5ti­tuie 0 etapa intermediara pc drumul ca:r~ duce la formarc'a simpto111e­lor. Aceasta etapa merWi, de aItfel 0 denumire speciala. C. G. J u n ga propus in acest scop denumirea de introversiune, ell care de e1a desemnat intr-un mod foarte nepotrivit ~i altccva 6). In ceea ce .neprive7te, desemnam prin introversiune indep;'"lrtarea libidoului de posi­biliUitile de satisfactie reala ~i deplasarea sa catre fanteziile considerate

. inofensivc. Un introvcrtit, fara a fi inca nevrotic, se ana intr-o sit,-~2tieinstabila; la prima deplasare de forte el va prezenta simptome ne\'ro­tice in cazul ca nu gase'?te alta ie'iire pentru libidoul sau reflliat. Inschimb, ca1'act2rul i1'eal 21 satisfactiei nevrotice 'Ii ~tergerea diferenteiint1'e fantezie 7i realitate se manifesta incepind cu faza introvershmii.

Ati rema1'cat En'a indoiala di, In ultimele me1e explicatii, am inti'o­dus in 1antul etiologic un factor nou : cantitatea, marimea cnergiiIor luatein consideratie. Este un factor de care trebuie sa tinem seam2 in' Toateimp1'ejurarile. Analiza pur calitativa a conditiilor etiologice nu esteexhaustiva. Sau, ca sa ne exprimam altfel, 0 conceptie pur cUnGmioaa proceselor psihice care ne intcreseaza este il1suficienta: este neCE'sarsa Ie privim 'Ii din punct de vec1e1'e econOlnic. T1'ebuie sa 1'ecuno2'?tem.en orice conflict intre doua tendinte nn izbucne~te dedt din momemul incare sint atinse anumite intensitati, chiar in cazul in care conditiilecaredecurg din continutul acestor tendinte se manifest a de nmlta vreme. Lafel, importanta patogenica a factorilor constitutionali depinde de predo­minanta cantitativa a uneia sau alieia din tendintele partiale in raporteu dispozitia COl1stitutionali"L Putem chiar S2. afi1';'nam" cii' toate pret]is­pozitii1e umane sint calitativ identice ~i nu difera intre ele dedtproportiile lor cantitative. Nu mai putin decisiv este factorultiv din punctu1 de vedere al re7:istentei 1a noile afectiuni nevrotice. Totuldepinde' de cantita1;ea de libido neutilizat de care o· persoana poate dis­pune in stare de suspensie si de fractiunea mai 1/inlt sau 1Twi IJutin m.urea acestui libido pe care ea ~ste in st~re 5-0 dcturneze de 12 calea'spre a 0 orienta CaIre sublimare. Scopul final a1 activit;'itii psihice care,din pund de vcclere caUtativ, poate fi descris ca 0 tendintii de a dobj'ndiplacerea ~i a evita durerea, apare, daca 11 privim din punct de vedcreeconomic, ca un dOl't de stapinire a masei (marimii) excitatiilor care Isiau sediul in aparatul psihic :;;1de baDre a ~1urerii care poa'te sa rezlJIt:edin stagna1'ea lor.

n) Aluzi~ la tipologia lui Jung, pentru care ,jntrovertitul" se caracterJzeazaprin retragered in sine, reverie, egoism, fuga de actiune, prudenta, izo-lare etc.Tipul opus este "extravertitul ". (Nota tract.).

306

-~_ ..-

I

----~---_.._._--_ ..~

Tata tot ceea ce mi-am propus sa va comunic cu privire la forn18­re:; simptomelor in ncvroze. Tin ins a sa mai repet inca 0 data, in moduleel mai explicit, ca tot cc am "'pus nu se l'cfera dedt 1a fOl'marea simp­romelor in isterie. Deja in nevroza obsesionala situati'a este difel'Ha,faptele fundamentale raminind, de altfel, acelea$i. Rezistentele 1a impul­surile care decurg din tendinte, rezistente despre care, de asemenea, amyorbit in leg:'itura cu istcri", ocupd in nevroza obsesionali'i primulsi domina tabloul clinic in calitilte de structuri zise "reactionale". Gasim~celei:u?i deosebiri, ca ~i altele ~i 1112iprofunc!r-" in celelalte nevroze careinca mai a9teapt[l ca cercet<'irile in privinta mecanismelor lor de for­mare S{lfie terminate.

Inainte de a incheia accasUi prelegere. a$ mai dorisa va atrag aten­tia asupra unei laturi dintre cde mai intcresante ale vietH imaginative.Exist'), :mume, un drum de lntoarcere care duce de 10. fantezie la reali­tate: estc arta. ATtistul estc in aeeb~i timp un introvertit care frizeazanev1'oza. Animat de impulsuri si de tenc1inte ext rem de puternice, 01 arvoi sa eucereasca onoruri, putere, bogc\t,ie, glorie, dragostea femellor.Dar Ii lipsesc mijloaceJe. De aceea, ca ariee om nesatisfacut,el i~i 1n­toarce fata de la realitilte ~i 1$i eoncentrec1Za intregul interes, incll1sivlibidoul, asupra dorintelor plasmuite de viata imaginativa, ceea ce IIpoate duce usor 1a nevroz,\. Sint necesare multe cireumstante favo­rabile pentru ~a evolutia sa sa nu ajunga la acest rezultat; se '$tie eltde numero$i sint arti$tii care sufera de 0 stagnare partiala a activita~iilor ca urmare a nevro;.;elor. Constitutia lor e posibil sa camporte 0mare dispazitie pentru sublimare 9i 0 oarecare slabiciune in efectuareo.refularilor susceptibile sa trangeze conflictul. .$i iata cum artistulse~te drumul rcalit;}tii. Nu-i nevoie sa va spun ea nu este singuru1 caretraieste 0 viati'i imaginativ2. Domeniul intermediar al reveriei se bUel]!',,"lde f;vocmC'a gcnerala a oamenilor $i toti cei care sint frustrati cautaaid campensatie 9i consolare. Dar profanii nu se pot bueura decit de 0plaeel~e limitata de pc 111'ma fanteziei. Caracterul imp1aeabil al refula­ri10r10r ii obliga sa se multumeasca ell rare vise in stare de veghe. decare trebuie insa sa devina con:;;tien~i. Artistul adevarat poate I11s3 maimulto ]\lai intii e1 Doate eta reveriilor sale 0 astfel de forma incit dei9i piercl ariee eara~ter personal susceptibil sa-i indeparteze petransformindu-le intr-o sursa de plaeere pentru ceHalti. Artistul seprieepe, de asemenea, sa Ie infrumuseteze in a$a fel eEl Ie disimuleazacomplet originea suspect:"t. El paseda, in plus, puterea misterioasa de a

, 1 t' 1 l' ,- f' t .. -1" d 'vn20~c a .n1acrl~le e G2~2 pL~1~::3l1re$ e In1agl~~a ..LI eJ.R ~ a reprCZ211-tarn CXlstente 111revenasa ~l cle a ata~a aceSTel reprezentan a fctnte­ziei sale ineon:;;tiente un cuantum de placere suficienta pentru a m2seasau suprima, in mod prcvizoriu eel putin, refularHe. Cind a izbutit sarealizeze to ate aces tea, Ie d,l oHara mijloeul de a extrage din nou mul­tumire si consolare din sursele de DIJcere, devenite inaecesibile, aleprapriului lor incon$ticnt; i~i atrag8 "astfel recunoa$terea 9i admir2tialor 9i, in final, cueere:;;Te prin fantezia sa ceea ee mai inainte n-a eXlstatdedt fn fantezie : onorurile, puterca :;;i dragostea femeilor. >,

*'" *

XXIVNERVOZITATEA COMUNA

Dupa ee, Ia ultimele noastre intllniri, am dus Ia bun sflri?it 0 sar­dni.'! destul de grea, abandonez pentn, moment subiectul ~i mEt.adresezdumneavoastra.

Stiu di sinteti neulultunliti. V-ati facllt 0 aWi idee despre ceca cetreouia sa fie 0 Introducere in psilwnGliza. V-ati a~teptat la exempleextrase din viata :;;inu Ia expunerea unei teorH. 1mi spuneti ci'i pov-cs­tindu-va parabola intitulata La parter $i Ia primul etaj, ati sesizat dteceva din etiologia nevrozelor, dar CEtregretati ca v-am relatat istorioareimc).ginare in loc de a va fi cHat observatii fdcute pe viu. Sau, dndv-am vorbit Ia inceput des-pre cele doua simptomc, care nu sint ni~teinventii, Elclndu-va sa asistati la disparitia lor ~i punindu-va sub odlira.porturile lor cu viata bolnavului, ati intrev[,zut "sensul" simptome­lor :;;iati sperat sa ma vedeti cultivind in continuare aceasta moclalitatede a proceda. Si iata ca eu prezint in fata dunmeavoastra lungi teorii me­I'euincomplete, la care avcam totdeauna ceva de adaugat, operind eunotiuni pc care nu vi Ie-am impaI'ta;dt in prcalabil, trecind de la expune­reLl clescriptiva la concept-ia dinamicii ;;i de la aceasta 1a conceptia pe caream numit-o "cconomicii". Sintcti indrituiti sa ma intrebati daca, printrecuvintele pc care Ie-am intrebuintat, nu erall uncle cu aceca:;;i semnifi-

~i care crau folosite alternativ cloar din m.otive de cufonic. N-amintreprins nimic spre a va lamuri in accasta pdvinta ; in loc de accasta,am £flcut S8 apara in £ata dumneavoastra puncte de vedero cuprinzatoare,ca acelea ale principiului placeI'ii, prindpiului realitatii ~i patrimoniuluiereditar filogenetic; :;;i,in loc de a va Ii intI'oc1us in eeva, am felcut s;ltresca prin fata oeh11or dumneavoastra un dam.eniu care, pe masura ceera evocat, se indeparta tot mai mult.

De cc n-am inceput introclucerea in teoda nevrozelor prin expunereaa ceea cc ~titi dumneavoastra in~iva in legatura cu nevrozele, a ceea cede multa vreme va treze~te interesul? De ce nu am inceput prin a vavorbi despre natura deosebitii a nervo~ilor, despre reactiile lor incom­prehensibile in raport cu ceilalti oameni 9i in raport cu influentele exte­rioare, despre iritabilitatea lor, !ipsa lor de prevedere :;i de adaptare?De ce nu v-am cali'iuzit putin cite putin de la intelegerea problemelorlegate de manifesb'ir11eextreme i?ienigmatice ale nervoziti'itii ?

Nu contest faptul ca doleantele dumneavoastra sint intemeiate. Nu-mifae iluzii asupra calitatii artistice a expunerii me1e, pina intr-atlt incitS8, atribui un farmec deosebit fiediruia din clefectele sale. Sint de acorddie ar fi fast mai profitabil pentru dunmeavoastra dacii a~ fi procedataHfel dedt am fi'icut-o; de altfel am ~i avut 0 asemenea intentie. Darnu totcleauna este u90r sa-ti realizezi intentiile, chiar ~i pC' ccle mai re­zOI1Llbile.Exista in insu;;i subiectul pe care i1 tratam ceva ce ne porun-

308

t

I

~te ~i ne indeparteaza de la intentiile initiale. Chiar :;;iun lueru atitde neinsemnat ea dispunerea unui material foarte cunoseut nu depindtebtotdeauna ~i in intrcgime de vointa autorului : ea 5e Impline~te sin­gura ~i numai dupa ce faptul is-a manifestat ne putem intreba de ceI!1aterialele s-au dispus intr-Q ordine ~:;inu in aHa.

Se poate ea titlul lntroclucere in lJsihanaliza sa nu S8 potriveascaacestei parti care trateaza despre nevroze. Introdueerea in psihanaHzaeste reprezentata de studiul actelor rat ate ~i viselot" pc cind tcorian2v1'ozelo1'este psihanaliza in toata acceptiunca euvintului. Nu ered:ntr-un timp aUt de scurt $i intr-o fOrma aUt de condensata, amsa vii dau suficiente cuno~tinte de teorie a nev1'ozelor. Am tinut sa vainfati$cz inainte de toate 0 idee de ansamblu in legatura eu sensul~i impo1'tanta simptomelor, en conditiile exterioa1'e ~i interioare, pre­cum Elieu meeanismnl formarii simptomelor. Cel putin aceasta am 1n­ccrcat sa fae ~i in aceasta eonstii esentialul pe care ni-l poate oferipsihanaliza astazi. Erau multe preciza1'i de facut en privi1'e la libido !Iiidezvoltarea sa, dupa cum mai erau lucruri de spus eu privi1'e la dez­voUaroa eului. Cft privc$te premisele tehnicii noastre $i importantelenotiuni de incon~th:,nt $i de refuJare (de rezistenta), ati fost pregiJUtiinca din partea introductiva. Veti vedea intr-o viitoare lectie pc ce bazal$i va 1'eluR munca psihanalitica evolutia ei organiea. Nu v-am aSC1Jns,in preambul, faptul ca toate deduetiile noastre au fost constniite pebaza UDui singur grup de afecthmi nervoase : nevrozele zise "de trans­fer". Tot asUel, analizind mecanismul forma1'ii simptomelor, nU3m avutIn vedere elecit nevroza isterica. eloiar daca presupunem eElnu ati do­bindit nid 0 cuno$tinta temeinica, di nu ati retinut toate detaliHc,sper ea ati dobindit cel putin 0 idee general a despre mijloaeele eu careopereaza psihanaliza, despreproblemele pe care Ie abordeaza ~i 1'e2u1­taliele obtinute.

Presupun cIeci ca ati prefer-a sa incep expunerea nevrozelor prindesc1'ierea atitudinii nevroticilor, a modului in care sufera ei ele ne­vroza, aparindu-se im.potriva ei sau acomodindu'-i-se. Desigur cn esteaid un subiect interesant $i instructiv, nu prea dWcil de tratat, dareu care este oarecum primejdios sa incepem. Luind ca punct de plecarenevrozele eomune, obi$nuite, riscam indeosebi sa nu descoperim necu­noscutul, sa nu sesizam marea importanta a libidoului ~i sa ne lasaminfluentati in aprecierea faptelor de felul in care se prezinta ele evJuin8vroticilor. Or, se intelege de 1a sine ca eul este departe de a fi unjudeeato1' sigur ~i impartial. Eul avind puterea de a putea nega incon­9tientul ~i de a-I refula, cum am putea noi a17teptade la e1 0 judecataeehitabW:i cu privire 1a incon~tient? Printre obiecte1e refulate, figu­reaza in primul rind cerintele dezaprobate ale sexualWitii, ceea ceinseamna ca nu yom izbuti niciodata sa ne facem 0 idee despre intin­derea ~i importanta lor dupa modul in care Ie eoncepe eul. lncepinddin momentul in care vedem aparind conceptia despre refulare, sintempreveniti ea nu trebuie sa luam ca judeeator pe unul din eei doi adt­versari aflati in conflict, mai alesnu pe acela victorias. ~tim de acuminainte eEl. tot ceea ce ne-ar putea dezvalui eul ar £i de,uatura sa neinduca in eroare. I-am putea acorda credit eului dadi ar fi activ intoate manifestarile sale, dadi am ~ti ea el insu1?ia voit f?ia produs simp­tomele. Dar Intr-un mare numar din manifestarile sale eul ramine }::la­

.siv 9i tocmai aceasta pasivitate incearca el sa ne-o ascunda sau sa ne-o

309

prezinte sub un- aspect care 11u-i apartine. De altfeL eul nu indrazne~telntotdeauna sa se SUD1.1n&accstei incel-cciri 21 cste obligat sa recunoasdifaptul ca 1n simptOl~1ele nevrozei obsesion'ale e1 simte ridicindu-i-seilnpotriva forte straine, de care nll se declt ell gre1.Jtate.

}\cei care, 11el~isinch~1-se descuraj8ti de clceste ~-lvertisl11ente: iau fal­sele indicatE ale eul1.1i drept moned:'"l buni'l, \'01' avea cu sigur2nta $ansasa scape de toate obstacolcle care se C?JLUl int('rpretarii psihanalitice ainconstientului, sex1.1alitatii si TX-lsivit2tii"cLllui. Ace'stia 'lOr putC:l afirma,a~a c{m''l:. face Alfred Adler,' c~ pridn; nev1'ozoi 0 'constituie "caracterulnervos", in lac de a-I fi efectul, $i VOl' fi, de asemcnea, incapabili sa explicefie ~i cel mai neinsemnat deta1iu al formElrii nevrozelor sau visul eelmal insignifiant.

1Vfaveti inheba: "Nu este dcci posibil S2. se tin a S2ama de parteacare revine eului in nervozitate 'Ii in formarea simptomclor, fara a ne­glija 1ntr-o maniera pre a flagrant a factorii descopcri~i de psihclnolizii ?{(

Intrebare la care raspunc1: "Faptul va fi cu sigurantii po sibil intr-ozl, clar, data fEnd orientarca psihanalizei, nu prin aceasta trebuie sainceapa ea". Putem prezice momentul dnd accasta sarcina se va im­pune psihanalizei. Exista nevroze in careparticiparea eului so mani­festa intr-un mod mult mai intens c1ecit in acelca pe care Ie-am stu­diat pina 1n prezent : numim aceste nevroze "narcisice". Examenul ana­!itic al acestor afecti1.1ni ne va permite s2i determinam cu certitudine'7i impar~ialitate participarea eului la afectiunile novrotice.

Exista insa 0 atitudine a eului cu privire la nevroza sa care esteatit de frapanta incH ar fi putut fi luaEi 1n consideratie inca de lainceput. Aceasta atitudine pare a nu lipsi in nid unul din caznri, darreiese cu 0 evidenta deosebitii intr-o afecti1.1ne pe care noi inca n-ocunoastem : in nevroza trauTiwticii. Trebuie sa stiti ca, in determinarea:;;i il1e~anismul tuturor formelor de nevroza po~ibile, actioneaza mereuaceia~i factori, cu 'deosebirea ca rolul principal in formarea simpto­melor revine, dupa natura afectiunii, cind unuia, cind altuia dintre ei.S-ar zice ca avem de~a face eu 0 trupa d~ teatru: fiecare actor, de$iare rolul sau preferat - erou, confident, intrigant etc. - joaca totw;;i$i alte roluri dedt cel obi'7nuit. Nicaieri reveriile, care se transformain simptome, nu apar eu mai multii claritate ca in isterie; in schimb,rezistentele sau structurile reactionale domina tabloul nevrozoi obse­sionale ;' iar, pe de alta parte, ~cea ce am numit noi elaborare sec~n­clara, referindu-ne la vis, ocupa in paranoia primu1 loc, in calitate dedelir etc.

In acest fel, 1n nevrozele traumatice, 1ndeosebi 1n acelea provocatede Grorile razboiului, descoperim un mobil personal, egoist, utilitarist,defensiv, mobU care, daca este incapabil sa provo ace el singur maladia,contribuie la declan~area acesteia ~i. la mentinerea ei atunci cind s~astructurat. Acest motiv eauta sa protejeze eul 1mpotriva pericoleloracarol' amenintare a constituit cauza ocazionala a bolii si va face vin­decarea i111po~ibila atlta vreme dt bolnavul nn va a\~ea garantia diacelea'7i pericole n1.1se VOl' mai ivi sau aUt timp dt nu va fi fostcom­pensat fata de riscurile la care a fost expus.

In toato ce1elalte cazuri analoage, insa, euZ este la fel de implicat ingeneza :;;i persistenta nevrozelor. Am1i'i aratat ea eul contribuie, 1ntr-oanum ita masura, 1a manifest area simptomului, acesta avind 0 1aturaprin care ofera satisfactie tendintei eului care cauta sa opereze refu-

310

-_"-rea. In afara de aceasta, solutionarea conflictului prin formarea unuisi:-:-:ptom este rezolvarea cea mal comoda 9i care se incadreaza eel mai"::,2 in principiul placerli; intr-adevar, este incontestabil ca in felul

:2~td cuL este scutit de un ciort interior dur 9i penibil. Sint cazuri in,-r,i medicul insu9i este obligat sa convina ca nevroza constituie solutia=20. 'mai inofensiva 91, din punct de vedere social, cea, mai dvantajoasa

emul conflict. Sa nu va ITlirati daca vi se spune ca mediul insw?i'.,,:omi 'apara beala pe care 0 combate. Lui nU-I convine sa-9i reclucai-, toate imprejurarile rolul ]a acela al unui fanatic al saniltatii, 9tiindcj. in Itlrne exist} ~l alte 1111zeril decit n1-tzeria nevrozeloI', eEl exista :;;i

2,~-:e suferinte, poate inca 9i mai reale 9i indaratnice, ca necesitatea nsili pe un on, sa-:;;I sacrifice saniitate21, sacrificiul unuia singurpreveni 0 imens{l nenorocire de care ar suferi multi aUiL }~sadal\

s:a putut afirma C3, nev1'oticul, spre a se sustrage' un~1 co~flict.~'--~i reJugiat in, LoaIa sa, trebuie sa recunoa~ten1 C2.. 111 anun'litecazuri?C2c!Sla fuga este jmtificata, ia1' medicul, care 9i-21 dat seama de sHua­

tl2, }~'cbuie [(tunci sa se retraga, in lini9te 9i eu taate menajamenteleposl011e.

Sj facem insa ahstractie de acestc cazuri de exceptie. In cazurilerefugiul in nevroza ofera eului un anum it avantaj de or din

din punctul de vedere al boJii, .Ia care in annmite situatii seun avantaj exterior evident, dar a carui valoare reala poate varia

de ID. un caz la altul. Sa luaill eel mal frecvent exen1plu de acest gen.e tratata cn brutalitate 9i exploatata. nemilo'S de sotul ei, i9iglse''?te sistematic refugiul in nev1'oza atunci cind este ajutata de pre­clispozitie, c.ind este prea fricoasa sau prea onesta ca sa intretinii lega­turi secrete eu un alt b{lrbat, clnd nu este destul de tare ca sa infruntetaaic conventiile exte1'ioare si sa se desnarta de sot, cind nu are inten-

sa se me~aieze si sa-si c~ute un sot' mai bun si' cInd. mai pres us deacestea, "insti~ctul 'sau sexual 0' impinge, orice-ar fi, spre acest

barbat brutal. Boala Ii este 0 arma in lupta impotriva acestui barbata carui putere 0 zdrobe'?te, a arlYta de care S2 poate servi pentru apa­rarea sa :;;i de care poate abuza pentru a se riizbuna. Ei li este permissa so plinga de boal;"., dar nu 91 de casiHorie. Gasind in medic un aliat,eo. i:;;i obliga sotul caro, in imprejur;'irile normale, nu avea pentru dinsadei 0 consideratie, s-o menajeze, sa faca pentru ea cheltuieli, sa-i per­mJta sa lipseasca de acasa :;;i sa scape asUel pentru citeva ore de opre-'sinnea la care 0 supune sotul. In cazul in care avantajul exterior sau ,accidental pe care boala il ofera astfel eului este considerabil :;;i nupoate Ii inlocuit prin nicl un alt avantaj mal real, tratamentul nevro­zei risca foarte mult sa ramina ineficient.

1m1 veti obiecta ca ceea ce va relatez despre avantajele oferite deboala este mai degraba un argument in favoarea conceptiei pe care amrespin's-o, potrivit careia tocmai eul ar fi acelacare dore:;;te 9i creeazanevroza. Lini9titi-va totu9i: faptele pecare vi Ie-am expus inseamnapoate pur 9i simplu ca elll S2 complace in nevroza, cEi, neputind-o im­piedica, el 0 folose~te cit mai bine poslbil, daca aceasta se preteazauneari la asemenea folosinta. In masura in care nevroza l'J.l'ezinta. avan­taje, elll se acomodeaza' foarte bine cu ea, Ins2.. nevroza nu prezinta in­totdeauna avantaje. In general se constata ca, lasindu-se sa lunece Innevtoza, euL a fEicut 0 proasta' afacere. El a pliHit prea scump ate­nuarea conflictului, iar senzatiile de suferinta, inerente simptomelor,

311

daca ele sint poate echivalente cu chinurile conflictului, pe care Ie 5n30­cuiesc, nu determina mai putin, dupa toate probabilitatile, a agn:n!El'ea starii de nep1acere. Eul .'11'dori sa S2 debaraseze de ceea ce au in elepenibil simptomele, fan'i a renunta 1.'1avantajele bolE, insa Ii este euneputinta sa obtina acest rezultat. 5e constatel cu acest prilej, fapt ca:n;;trebuie retinut, ca eul este departe de a fi atit de aetiv pc cit se crede.

Cind, in calitate de medici, yeti avea de ingrijit nevrotici, nn vetiintirzia sa "fonstatati ca cei care se pling :;;ise lamenteaza eel mai r:nultin legatura eu boala lor nu sint >;icei care se lasa bucuros ajutati, cpu­nind tratamentului cea mai mica rezistenta. Dimpotriva. Veti intekg'2insa lesne di tot ceea ce contribuie 1a sporirea avantajelor procurate destarea morbida va intali in acela:;;i timp rezistenta prin refula1'e 51 ','Fe

agrava dificultatile terapeutice. Avantajului oferit de starea morbid~2care apare, ca sa zicem a:;;a,0 data cu simptomu1, trebuie sac-i adauga:Tlun altul, care se manifesta mai tlrziu. Cind 0 structura psihica debolii dureazil de mai mult timp, ea sfiqe;;te prina se comporta en 0entitate independenta; ea pune in evidenta un soi de instinct de CO?1­

servare, se instituie un modus vivendi intre aceasta 8i celelalte COnlT-:2cl'­

timente ale vietH psihiee, chiar acelea care, in fond, ii sint ostne,rareori ea gase:;;te prilejul de a so face din no1.1uti1a, dobindind inacesta un fel de j'unc(ic secundai'CL facuta pentru a-i p1'elungi >;iC01:S0­Uda existenta. Sa luum, in loc de un C~lZ din ratologie. un cxe:~"-luimprumutat ' din viata de toatc zilele. Un bolnav L muncltor, care-9itiga existenta prin truda sa, devine infirm ca urman:; a unui acddentprofesional. Incapabil sa mai lucreze, i se acorda 0 mica indemnizatie:;;1,in afara de aeeasta, invata sa-:;;i utilizeze infirmitatea spre a ce:rql.Existenta sa actual a, extfem de inrautatita, are 1.'1 baza faptul care i-azdrobit existenta anterioara. Vindecindu-i infirmitatea, ii yeti lua Inprimul rind mijloacele de subzistenta, intrucit ramine de vazut dQ.ca

el mai este capabil sa-:;;i 1'eia vechea munca. Ceea ce, in nevroza, co­respunde acestei utilizari secundare a bolii, poate fi considerat ca unavantaj secundar care se adauga celui dintii. -

Trebuie sa va spun in general ca, fara a subestima importantapractica a avantajului oferit de starea morbida, din punet de vede:reteoretic nu trebuie sa ne lii.sam influentati de acest fapt. Facind ab­stractle de exceptiile aratate mai sus, acest avantaj ne face sa ne g'in­dim la exemplele de "inteligenta a animalelor'l, ilustrate de Oberlanderin Fliegenie BWtter. Un arab strabate, pe eamila, 0 poted strimta. Uiiataintr-un munte prapastios. La 0 cotitura a potecii se gaS€:;;tepe nea~­teptate in ra\a unui leu gata sa sara asupra-I. Nici 0 portita de sca­pare: de 0 parte muntele aproape vertical, de aIta abisul; imposibllsa fad caJea intoarsa ~i s-o rupi 1.'1 fuga; arabul se vede pierdut. Nuaceasta este fnsa parerea camilei. Err fu.ce cu ca1aret ell tot un salt inprapastie '" jar leul ramine eu buzele umflate. Ajutorul dat bolnavuluide nevrozu aduce cu acest salt in prapastie. Se mal poate intimpla earezolvarea conflictului prin formarea simptomelor sa nu constituie dedtun proces automat, omul dovedindu-se in acest fel incapabil de a ra:s­punde exigentelor vietH >;irenuntind sa utilizeze fortele sale superioare.Dadi s-ar dispune de posibilitatea unei alegeri, ar trebui sa se prefereo infringere eroica, 'in urma unei. lupte corp la corp eu destinuL '

Trebui.e totu>;i sa va arat ~i alte motive pentru care nu a111 lnceputexpunerea teoriei nevrozelor eu infiiti9area nervozitatii comune. Poate

312

Cd yeti crede ca daca am procedat a~a, a fost pentru ca, in cazul incare a~ fi adoptat 0 ordine inversa, a;; fi intimpinat mai multe dWcul­tati in stabilirea etiologiei sexuale a nevrozelor. Va inselati. Sore a.aj{mge la aceasti'i conceptie, in nevrozele de transfer trebuie' sa ~e 1n­ceapa printr-o reu~ita interpretare a simptomelor. In formele obi~J1uitec:e - nevrozelor zise momentane {), rolul etiologic al vietii sexunle con­stituie un fapt brut, care so ofera de la sine observatiei. M-am 10vit deE'.cestfapt acum douazeci de ani ;;i mai bine, cind intr-·o zi m-am in­!rebat de ee ne incapatlnam sa nu tinem deloe seama, in cursul eX3­minarii nevroticilor, de activitatea lor sexwlla. Am sacrificat <1tunciacestor eercetari simpatia de care ma bucuram in fa~a bolnavilor, darilU mi-au trebuit multe eforturi ca sa ajung la constatarea Cd

sexuala normala nu comporia nevroza (nevroza momentana, vreau saspun), Desigur, teza aceasta neg1ijeaza intr-o oarecare masura dlferen­tele individualc dintre oameni ~i sufera, de asemenea, de aC2a incerti­tudine inseparabila de cuvin tul "normal", dar, din punctul de vederea1 orientarii in mare, ea i~i pastreaza inca intreaga sa valoare. An, pu­rut astfel stabili raporturi specifice intre anumite forme de nervozitate~i anumite tulbur2xi sexuale particulare ~i sint convins ca dacapune de acelea;;i materiale, de aceia~i bolnavi, a~ face ~i astazi\'atii identice. Adesea mi-a fast clat sa constat ca un am, care 52 rnul­tmnea cu 0 anumitii satisfactie incompleta, de exemplu onanismul, eraatins de 0 forma determinatil de nevroza actuala, care cedalocul altei forme i.(tunci c.incl subiectul adopta un alt regim sexual,1a fel de putin recomandabil. Am avut in acest fel posibilitatea sa ghi­cese 0 schimbare in modul de satisfactie sexuala, pornind de la sch1m­barea starii bolnavului. Am luat obiceiul de a nu renunta la presupu­nerne ;;i b2'il1uielilemele cit timp n-am reu;;it sa inving nesincedtateabolnavului ~i Sa-I smulg marturisiri. Este adevarat ca in cazul acestabolnavii prefera sa se adreseze altar medici, care pun mai putina sta­ruinta in a se informa asupra vietii lor sexuale.

Nu mi-a scapat atunci din vedere faptul ca etiologia starii morbidenil poate fi intotdeauna redusa la viata sexuala. Daca cutare bolnava fost afeetat direct de 0 tulburare sexuala, 1a cutare a1tul aceasta tul­burare n-a survenit dedt in urma unoI' pierderi pecuniare importantesau a unei grave maladii organice. Explicatia acesteivarietati nu ne-aaparut dedt mai tirziu, cind am inceput sa intrevedem raportu:rilereciproce, pina atunci doar banuite, dintre eu ~i libido, iar explicatianoastra devenea din ce in ce mai satisfikiltoare pe masura ce dovezileprivind aceste raporturi se inmuiteau. 0 persoana nu devine nevro­tica dedt cind eul sau ~i-a pierdut aptitudinea de a-;;i reprima libidoul 'intr-un fel sau altul. eu clt eul este mai puternic, eu aUt ii este maiu~or sa se achite de aceasta sarcina; orice sliibire a eului, indHerentde cauza, este urmata de acela~i efect, care consta in exagerarea c€J,"in­telor libidoului, deschizind in consecinta calea spre afectiunea' nevro­tica. Exista ;;i raporturi mai intime intre eu ;;i libido; cum, insii, acesteraporturi nu ne intereseaza aid, ne yom ocupa de ele mai".tirziu. Ceeace ramine pentru noi esential ~i instructiv este faptul ca, in toate cazu­rile, oricare a1' fi moclul de producere a holii, simptomele nevrozei sint

1}' "der sogenannten Aktualneu·rosen" In textul original. (Nota trad.).

313

date de carre libido, ceca ce pl'esnpnne 0 enorma cheltuiala de enel'giedin partea sa.

Trebuie aCUrl1sa vi'i atrag atentia asupra deosebirii fundamentalecare exist a intre nevrozele actuale ~i psihonevroze, de a1 diror primgrup, nevrozele de transfer, ne-am ocupat in suficienta mi'isura pinaacurn. In ambele cazuri simptomele decurg din libido; in ambele cazuriele implica 0 cheltuiala anormali'ide energie libidinala, reprezentind Sd­tisfactii de substitutie. Dar simptomele nevl'Ozelor rnomentane, cefal­e.lgia, sen"Zatiade durere sau de iritare a unui organ, slabirea sau oprireaunci func~ii, nu au nici un "sens", nici 0 semnificatie psihlca. Acestesimptome sint corr:;orale, nu l1L:mai.in manifestarile .101',(a?e~ta eS':e"deasemenea, cazul slmptome1or lstence, de exemplu), Cl ~l 111pnvlntaproceselor care Ie produc ~i care se des£asoar21£;ml cea mai mica p2r­ticipare a \Tre1..1nuia din acele n12canisme pSlhice cornplicate pe care 18cunoa:;;tem. Cum pot ele, in aceste comEtH, sa corespunda manifest2rilorlibidoului care, dupa cum am vazut, este 0 forta psihica? R<'ispurlSul10. aceasta intrebare este cit se poate de simplu. Permiteti-rni 52 evocuna din prime1e ob1ectii adresate psihanalizei. Se spunea ca psihano.­liza irose~te timpul voind sa elaboreze 0 teorie pur psihologica a£enom2n210r nevrotice, ceea ce este un demel'S steril, teoriile psiholo­gic€ Lind i~capablle sa 0 explic~ 0 mcllad!2. Adu~indc::--:eima a~e:stoarg;J~ment, se ulta faptnl eo. functw sexuala nu eSee nlU pur pSlhlca, nIe]pur somatica. Eo. i~i exercita influenta in mod simultan asupra vietHpsihke ~i asupra vietH corporale. Daea am recunoscut in simptomelepsihonevrozelor manifestarile psihice ale tulburarilor sexuale, nu ne vasurprinde sa gasim in nevrozele momcntane efectele lor somo.tice dirccte.

Clinica medical<'ine da 0 indicatie pre~ioasa, 10.care de altfel aderamulti autori, eu privire 10.modul de a concepe nevrozele momentane.Aceasta manifesta, indeosebi in detaliile simptomatologiei lor, co. ~i prinputerea lor de a actiona asupro. tuturor sistemeJor de organe 9i asupratutmOl' functiilor, 0 analogie incontestabila ~eu starile morbide ocaz10­nate de actiunea cronica a substantelor toxice exterioare sau de supri­marGEtbrusca a acestei actiuni, adica eu intoxicatlile ~i abstinentele. 1n­rudirea intre aceste doua grupe de afectiuni devine inca ~i rnai intimaprin intermediul starilor morbide pe care Ie atribuim, ca in cazul mala­diel Iui Basedow, aetiunii substantelor toxice care, in loc de a fi intro­duse In corp din afara., s~au format in organismul insu~i. Aceste ana­10giii1e impun, dupa parerea mea, concluzia ca nevrozele mornent3.nerezulta din tulburarile metabolismului substantelor sexuale, fie ca sepro due mai multe toxine dedt poate suporta persoana, fie ca anumlteconditii interne sau chiar Dsihice tulbura utilizarea adecvata a acestorsubst~~te. Intelepciunea p~pulari'i. a pfopovaduIt intotdeauna astfel deidel asupra naturii trebuintei sexuale, spunfnd ca dragostea este 0 "be­tie" pricinuita de anumite bauturi sau extracte, carora ea Ie atribuiede 'altiel 0 origine exogena. La urma urmelor, termenul "metabolismsexual" sau "chimismul sexualitatii\\ este pentru noi 0 forma fara con­tinut; nu;;tim nimic pe aceasta tema ~i nici nu putem spune ca arexista doua substante,' din care una ar fi "masculina" ;;i cealalta ,,fe­minina", sau daca trebuie sa ne multumim admitind 0 singura toxinasexuala care sa fie, in cazul acesta, cauza tuturor excitatiilor libidoului.Edificiul teoretic al psihanalizei, pe care I-am creat, nu este in realitate

314

i: 0 suprastructura pe care trebuie 8-0 a~ezam pe baza sa organica.e,cest 1ucru inca nu-1 putem face.

Ceea ce caracterizeaza psihanaliza, ca 9tiinta, este mai putin ma:te-_"3upra ci"'lrei lucreaza, cit tehnica de care se serve~te. 0 putem, fara

c.-_ ':iclenta natura, aplica tot aUt de bine la istoria civilizatiei la stUnta~;;ila mitologie, cIt 9i la teoria nevrozelor. Singm:ul' ei scop ~i

contributie consta in descoperirea incon9tientului in vlata psi­Problemele care se leaga de nevrozele momentane, ale caror simp­

• __ CC'C: rczulta pi'obabll din leziuni toxlce directe, nu S2 preteaza citu9i~~C: pLttin la cercetarea psihanalitica : aceasta neputind da nici a liim1.1­~::2 eu privire la ele, treb1.1ie sa se adreseze, in acest scap, investiga­\>:1 rnec1ica-biologice. Daca v-am pramis 0 "Intraducere in teoria n2-

", ar fi trebuit sa incep prin formele cele mai simple ale ne­n-ozelor momentane, spre a ajunge la afectiuniJe psihice mai complexe,COrS2CUtiVC tulburarilor libidoului: incontestabil, aceasta ar fi fost or­c~:~,eacea m8i fireascfL In legatura cu cele dintii ar fi trebuit sa va

tot ceea ce 9tim din diverse surse sau tot ce credem a 9ti 91,(> data ajun9i 10.psihonevroze, ar fi trebuit sa va vorbese de psihanalizaeel de mij10cul tehnic auxiliar eel mai important din toate de care dis­

pentru c1arificarea acestor sUiri. Dar intentia mea ec;te sa va'..o "Introducere in psihanaliza", ceea ce v-?,m 9i prevenit; ma

lx2Dcupa mal mult sa va conturez a idee clara despre psihanaliza deeits,;;,V3. fac sa dobinditi unele cun09tinte cu privire la nevraze, iar aceasta:T:U scute9te sa pun pe primul plan nevrozele momentane, subiect e1.1to tu.l sterH din punctul_ de vedere al psihanalizei. Cred ca alegerea pccare am facut-o este in avantajul dumneavoastra, psihanaliza meritindinteres din partea orlc2xei persoane cultIvate, date fiind premisele salepl'ofunde :;:i multiplicitatea raporturilor. eft despre teoria nevrozelor,eCt este un capitol al medicinii, asemanator cu Tnulte altele.

totw;;i. sinteti indreptatiti sa va, a9teptati sa acordam un an1.1mitini:eres nevrozelor momentane. De aItfel sintem obligati s-o facem, fie91 luind in consider are doar raporturile eUnice strinse pe care Ie pre­zintz" ele fata de psihonevroze. Va voi spune, in cOl1secinta, ca deosebimtrei forme pure de nevroze momentane: neurastenia, nevroza anxioasa~i ipohondria, Aceasta diviziune n-a fost scutita de obiec~ii. Denumirilesint curente, dar lucrurile pe care Ie desemneaz2. sint nedeterminate ~iince~-te, ]'v1ai sint apoi 9i medicii care se opun oricarei clasificari in1u1112o.haotica a fenomenelor nevrotice, oridirel stabiliri de unitati eli-

de individualitati morbide si care n1.1recunosc nici macar clasifi­urrea In nevroze mOl~entane 9i psihonevroze. Dupa parerea mea, ace9timedici exagereaza ~i nu sint pe dr1.1mul care duce 10. progreso Uneoriaceste forme de nevroza se prezinta pure, insa eel mai adesea Ie gasimcombinate intre ele 9i cu 0 afectiune psihonevrotica. Aceo.sta din urmaimprejurare nu ne autorizeaza insa sa renuntam 10. clasifiearea lor. Gin­diti-va numai la deosebireo. pe care minera1ogio. 0 stabile9te intre mi­ne1'o.1e 9i rod. Mineralele sint deserise co. indivizi, fara indoiala dincauza ca, adesea ele se prezinta sub forma de cristale, net circumserise9i separate de mediul lor inconjurator. Rocilese compun din ingrama­did de minera1e a caror asociere, departe de a fi accidentala, este faraniei 0 indoiala determinata de conditiile formarii lor. In ceea ce pri­ve~te teoria nevrozelor, ;;tim inca prea putine lucruri referitor la punctulde plecare 0.1 dezvoltarii ca sa edificam pe aceasti'i tema 0 teorie ase-

315

manatoare eu aceea a roeHor. Dar sintem neindoielnie pe terenul 3£1e­

varului Incepind sa izolam din masa entitatile elinice pe care le cu­noa~tem ~i care pot fi comparate cu minera1e1e.

Exista, intre simptomele nev1'oze10r momentane ~i cele ale psihone­vroze10r 0 relatie interesanta, care ofera 0 cont1'ibutie importanta 18cunoa~terea formadi simptomelor In cazu1 eelor din urmi'l; simptom1Jlnev1'ozei momentane eonstituie adesea nudeul ~i faza preliminarii asimptomului psihonevrotic. Observam in mod deosebit aceastJ rel;;;-tjeintre netlrastenie 9i nevroza de transfer numita isterie de convershme,intre nevroza anxioasa ~i iste:ria anxioasa, dar ~i intre ipohondrie ~i IDT­me1e la care ne yom referi mRi departe desemnindu-Ie cu numele depa1'afrenie (dementa preeoee $i paranoia). Sa luam ca exemplu celi;:11­algia sau durerile lombare isterice. Analiza ne a1'ata di,prin corden­sare $i deplasare, aceste du1'eri devin 0 satisfactie substitutiva pent:cuo intreaga serle de reverii ~i de amintiri libidinale. A fost insa 6 vrem.2clnd aceste dureri erau reale, in care ele erau simptomul direct 91intoxicatii sexuale, expresia corporal a a unei excita\ii libidinale_ }\Ta

pretindem ca toate simptomele isterice cuprind un nudeu de acest ,nu-i mai putin adevarat ea acest eaz este deosebit de frecvent C1iste1'ia utilizeaza de preferint;'i, pentru formarea simptomelor sale, tOcY~e

influentele, normale ~i patologice, pe care excitatia libidinali'! Ie ezer­cita asupra corpului. Ele joaca in acest caz rolul firelor de nisip C21'e

au .determinat acoperirea eu straturi de sidef a cochiliei care adapcs­te$te animalul. Semnele pasage1'e ale excitatiei sexuale, acelea care .:]1­

10cuiesc actul sexual, sint, de asemenea, utilizate de psihonevroza; 23materialele cele mai comode ;;i mai potrivite pentru structuratomelor.

Un alt proces, de acela~i fel, prezinta un interes deosebit din P1.11]C­

tul. de vedere a1 diagnosticului ~i tratamentului. La persoanele care,.de;;i· predispuse la nevroza; TIU sufera de nid 0 nevroza declarata, Sf?

intimpla adesea ca 0 alterare corporala morbida, inflamatie sau lez11.1ne,sa dec1an~eze elaborarea simptomelor, in a~ct fel incH simptomul furni­zat de realitate sa devina imediat reprezentantul tuturor reveriilor 1n-­con9tiente care a~teapti'! prima ocazie ca sa se manifeste. In cazurilede acest felmedicul va institui cind un tratament, cind altul, cautl:o'lufie sa suprime baza organica, £ara a selngriji de zg0111otosulecHficiucnevrotic pe care ea n suporta, fie sa combata nevroza care a aparutocazional, fara a da atentie cauzei organice care i-a servit de pretext.Eficienta unuia sau altuia din aceste procedee va putea fi evaluatE::dupa efectele obtinute, dar este greu sa se stabileasca reguli genera]epentru aceste cazuri mixte.

*

,i'~~"<"

XXVANGOASA 1)

Ceea ce v-am aratat in capitolul precedent, cu privire la ncrvozi­t~~t'2;acomuna, este de natura sa va apara ea 0 expunere eu totul in­cGmpleta ~i insuficienta. Sint sigur de aeeasta ~i cred ea v-a surprinseel mai mult faptul ca nu ati auzit nici un cuvlnt despre angoasa care,CD toa,te aeestea, este un simptom de care se plinge majoritatea nevro­tidIor, vorbind despre ea ca despre suferinta lor cea mai ingrozitoa:re,care, intr-adevar, poate sa se manifeste la ei eu 0 intensitate absolutIleGbi~nuita, impinglndu-i la actele cele mai necugetate. Departe de rl

voi sa eludez aceasta problema, dimpotriva, iD1 ~ntionez sEi 0 pun inmod raspicat ~i sa 0 tratez In amanunt in fata dumneavoastra.

Desigur, nu-i nevoie sa va spun ce este angoasa; fieeare dintredumneavoastra a trait, fie ~i 0 singura data in viata, aceasta senzatiesau, mai exact, aceasta stare afectiva. Mi se pare, totw;;i, ea niciodatailU. g-a pus cu destuHi seriozitate intrebarea de ee tocmai nevroticii slnteel care sufera de angoasa mai frecvent ~i mai intens dedt ceilaltioam-eni. Situatia va fi considerata, poate, ca fEnd in firea lucrurilor:Oal"? nu se folosesc in chip nediferentiat, precum ~i unul in locul altuia,cuvintele "nervos" ~i "anxios", ca ~i cum ar avea acelmii int·eles ? Acestmod de a proceda nu are insa Indreptatire, deoarece exista oameni an-

care dealtminteri nu sint nevrotici, dupa cum exista nevroticiCi:rf'? prezinta multe simptome, in afara de tendinta spre angoasa.

Oricum a1' fi, este cert ca problema angoasei constituie un punctspce care converg problemele cele mai diverse ~i mai importante, 0enigma a carei dezlegare a1' trebui sa proiecteze fascicule de luminaasupra intregii noastre vieti psihice. Nu afirm Ci~\ va voi oieri chelaintr?gii proqleme, dar este de prev{lzut ca. psihanaliza va aborda aceastapro1Jlema, ca pe atltea altele, prin mijloace diferite de acelea de careS8 serveste medicina traditionala. Aceasta din urma lsi concentl'eazaaten~ia i~ special asupra d~terminismului anatomic al al~goasei. Ea de­clari ca avem de-a face eu 0 iritatie a bulbului, iar bolnavul aflaca

de 0 nevroza a vagului. Bulbul, san maduva prelungita, esto 0tern3, foa1'te serioasa ~i frumoasa. Dupa cum imi amintesc prea bine,stucUerea e1 mi-a luat odinioara muIt timp ~i ostenea1a. Dar trebuie samarturisese acum ca, din punctul de vedere al intelegerii psihologice

() .lill!S·oasa - arata P. Pop e s e u-N eve a n u in Dction01"",de psihologie,Editura Albatros, Bucure:;;ti, 1973 - reprezinta 0 stare de nelini:;;te caraeterizataprlnL'-o a<;tepta:re infrico:;;at.'i :;;i opl'esiva fata de 0 iminenta suferinta sau neno­rocer2, implicind tensiuni emotion ale excesiv de oscilante :;;i asociindu-se eu im-

~l difuze ale unci pericol de neevitat, care fie ca este anonim, neeunoscut,ca este cunoscut, aar produce perturbari emotIon ale, i1'ational cxageratc.

(Nob trad.).

317

a angoasei, nimic nu-mi poate fi mai indiferent dedt cunoasterea tra-iectului nervos urmat de excitatiile care emana din bulb. '

}Vlai intii de toate, putem vorbi indelung despre angoasa Eir,l aaminti nimic de nervozitatea in general. Ma yeti intelege fara vreo aWlexplicatie, daca desemnez aceasta teama cu numele de angoasa TeaW(manifestata in fata unei primejdii reale), spre deosebire de angoasanevToticCi. Or, angoasa reala ne apare ca fEnd un fenomen foane ra­tional si ~on1))rehensibil. Vom spune ca este 0 readie la perceDerea~nu1 p~ricol e~terior, c,diea a unei vatamari a~teptate, l~revazute, cA esteasociatEi eu reflexul de fuga ~i, ca, in consecintEi, trebuie s-o consider<'imca pe ° manifestare a instinetului de conservare. Fatd de care obiecte~i in ee eonditii se produce teama? Fiere~te, aceasta' depinde in 111.aremasuril de gradul nO~'3tru de cunoa~tere a realitEitii ~i de sentimentulpropriei noastre puteri in fata lumii exterioare. Gasim ca sint natun:;lefriea insp1rag salbaticului de. vederea un11i tun ~i nelini~tea pe caree1 0 traie$te cind are loc 0 eclipsa de soare, pe dnd omul civil~zat, care1?tie sa minuiasdi tunul ~i sa prezica eclipsa nu incearca nici 0 nelinh;:teIn fata acestora. Uneori, toemai faptu1 de a .;;ti prea multe este cauzaangoasei, pentru cli in acest caz perico1u1 est8 previizut din vrerne. Ast­fel, sa1baticul va fi cuprins de friea zarind in padure 0 urma care-l valasa indiferent pe un sh'ain, pcntru ea acea urmli Ii dezvaluieexistentaprin apropiere a unei fiano, la fel cum marinarul experimentat \'a privicu spaima la nori~orul aparut pe cer, nori90r care nu inseamna nimicpentru calator, pe cind lui Ii veste$te apropierea unui eidon.

Privind mai indeaproape fenomenul, sintem obligctti sa spun em caafirll1atia potrivit eareia angoasa reala a1' fi rationa1a ~i adaptata unulseop se cere revizuita. Singura atitudine rationala fate. do amenintareaunui pericol ar consta in compararea propriilor forte eu gravitate arne­nintarii ~i luarea in consecinta a deeiziei fie de a fugi, fie de a seapara sau eventual do a ataea, ceea ce reprezintEi 111ijlocul eel mai eficaeede a scipa de pericol. Dar in aceste conditii ntt este loc pentru angoas3 ;tot ceea ce se "intimplii se va intimpla tot aLit de bine, ~i poate c11io.r :;;1

mai bine, daca nu ar interveni angoasa. Vedeti asUel ca, in cawl incare spaima devine prea intensa, oa constituie un obstacol care para­lizeaza actiunea ~i chlar fuga. De ce1e mai multe 01'1, reactia 1a pericoleste un amestec in care se include sentimentul de tean12 $i aqiuneade aparare. Animalul speriat incearca frica $i fuge, dar si.ngura fugacorespunde scopului ~i nu frica.

Exista deci tentatia de a afir1'na di. angoasa nu csee niciodata ratio­nala. Dar poate eEl ne \Torn face a idee 111a1.exacta dCSl)l'Cangoasa, 8110.­lizind mai indeaproape situatia pe care eo. 0 ereeaza. Constatiim, 1'nai in­tli de toate, ca subiectul esee pregatit fatii de pericol, ceea ce se mani.;.,festa IJrintr-o exaltare a atelltlei senzoriale ~:i a tensilU1ii rnotriee.Aeeasta stare de a$teptare ~i de pregatire este inconiestabil 0 starefavarabi1a, fara de care subiedul ar fi expus unor Url11<'i.rigrave. Dinaceasta stare decurg, pe de 0 parte, actiunea mot1'1c8, fuga mai fntH :;;i,

pe 0 treapta superioara, apararea activa, iar pc de alta parte, ceea cetn'iim ca pe 0 stare de nelini;;te. Cu cft dezvoltarea angoasei este maii'estrinsii, cu cit aceasta apare claar ca un inceput, ca un semnal. euatlt mai mult proeesul care constci in translormarea starU de p1'egciHreanxioasa in actiune se savirseste mai ralJid s1 mai netulburat. In f€lul~ , 1 .1.,

acesta, In__ceea ce DlEl1iTl1 nol ango3.sa, starea de prcgatire 1111i Dl)are ·ca

3]8

ifI:?:"e::tul util, in timp ce c1~ezvoltarea angoasei 111i se pare contI'arB.;acestul scap.

Lasam de-o parte chestiunea daca li111bajlJl cment dese111neaza princlr.-i"tele angoasa, frica, groazil acela~i lucru sau lucruri deosebite, Mi:<i.e pare ca angoasa se raporteaza la stare $i face abstractie de obiect,pc:? cind in cazul fricii atentla este precis concentrata asupra unui obiect.Cu,-intul groazil, in schimb, mi se pare a avea 0 semnifieatie eu totuls;::eciala, dcsemnind indeasebi un perico1 in legatura cu care nu am fostp;-egatiti printr-o stare prealabila de angoasi'i. Putem spune ea amul se2p0.ra i111potriva groazei prin angoasa.

Orieum ar fi, nu vii scapa faptul ca euvintul angoasa este folosH inscnsuri multiple, ceea ce Ii da un caracter vag:;;i nedeterminat. Prin2l"'cgyaSainteTegem cel mal adesea starea subieetiva provocata de per­u"perea, dezcoltarii sentimentului de teama" 'ii numim aceasLl stares;1biectiva "stare afectiva". Ce estc, din punct de vedere dinarnic, astare afeetiva ? Ceva foarte complex. 0 stare afectiva cuprlnde mal In­1ii anumite influxuri nervoase sau descareari motorii, apoi anumitefenomene senzoriale. Aeestea din urma sint de doua feluri: perceptiinle actiunilor motrice savirsite de individ si senzatii directe de placere~i de ~eplacere, care imprin~a starii afcetive' ceea ceonumim tonul "ftmda­:T;ental. Nu cred insa ca prin aceasta enumerare s-a epuizat tot ceeace poate fi spus asupra naturii shirE afeetive. In unele stari afective52 pot depa~i aceste elemente, recunosdndu-se di nucleul in jurul ea­ruia se cristaIizeaza intregul ansamblu este eonstituit de repetitia unuianumit eveniment important :;;i semnificativ, trait de subiect. Acesteveniment poate sa nu fie decit 0 impresie foarte indepartata, en uncaracter foarte general, impresie care sa faca parte din preistorJa nua inclividului, ei a speeiei. Spre a mil face mai bine inteles, va voispune ea starea afectiva prezinta aceea~i sfructura ea si criza isrerica,ea este, ea ;;"1 aceasta, eonstituita de 0 reminiscenta sedhnentata. Crizaistei:ica poate fi deci eomparata eu 0 stare afectiva individuala nm.l for­mata, iar stare a afectiva normala poate fi eonsiderata eEl expresia uneiisterii generice, devenita ereditra.

Sa nu credeti ea cele ee v-am Drezentat aiei pe tema starilor arectiveconstituie un p~trimoniu recunos~ut de psihologia omului normal. Estevorb", dirDpotriva,' de eonceptii aparute pe salul psihanalizei ~i care nuse 5imt acasa dedt aicL Ceea ce spune despre stEidle afective psihoJogia,teoTia lui James-Lange de exemplu, este pentru noi, psihanali$tii, deneintcles si inmosibil de discutat. Dar nioi sa nu ne socotim noi in~inepre=l' sigU1~i de> ceea ce ~tim cu privire la starile afective; nu socotiticeea ee va voi spune pe aeeasta tema decit 0 prima ineereare de orien­tare In. acest ctonleniLl ObSCUf .. 82.. 11J_er~~elTl, a98.dar~ 111ai depar.te. CC2a

ee priveste starea afeetiva earaeteriz~l.ta drept angoasa, eredem a ~ti, d A" ~care este acea imprcsie indepartata pe care ea 0 repro uee." ~~:tlrm~m

ca aeeasta nu poate fi dedt nCl$terea, adiea actul In care se aHa reumtetoate senzatiiJe de chin. to de tendintele de descarcare ~i toatc starilecorporale al carol' 2nsan1blu a deve~it pratotipul efeetului produs de

• " , 1 t ~'1- d "',' ;;...,.c, ,,'un nerlcol grcrv, pe care de-atUY1Cl 111coacc J..-am Tallie nenUI11cl.Lc"';<..2 Oil

sub> fonna de m;goas2.. Tocmai ere'iterea considerabila a. eX,cit~tiei ~aAt •.. , .. , AI" "1' (.. ~)'l'a./.la 1,--0"n")urrnare (l In reruperll ClrCUla~lel SInge III prln omOl Ie 1.8;:,1J. ~ - LiL-::l c;4

a fast 'in momentul na$terii' cauza starii de angoasa : a~3.dar, cea dE1tllangoasa a fast de 11E!tlli"ii to:xiCc~L Cuv111tul an.goasa. (de la latinescl~an-

319

•

gustlae, stTimtorare) reliefeaza tocmai senzatia de cazna, de ingustarea trahtdi care s-a produs atunci ca efed a1 situatiei reale, fenomen careast3.1:iare loc eu regularitate in starea afectiva. Gasim de asemenea cafiil:d semnificativ faptul ea prima stare de angoasa este provocata des:epararea care se face intre mama 9i copil. Fire9te di, potrivit concep­tiei noastre, predispozitia pentru repetarea aeestei prime stari de an­goasil a fost, de-a lungul unui incalculabil numar de generatii, in a:;;ama.sura incQrporata organismului incH nid un individ nu poate s-capaaC€5tei stari afective, chiar atunci cind el, ca legendarul Macduff, cel"smuls din maruntaiele mamei" 2), a venit pc 1ume aUfel dedt printr-ona:;;tere naturala. Nu cunoa:;;tem care a putut fi prototipul sUirii deangoasa al animalelor nemamifere. Tocmai de aceea ignoram :;;ian5am­blul de senzatii care corespunde la accstea ca echivalent al angoaseinoast1'e.

Poate ea sinteti curio~i sa aflati cum am putut ajunge la ideea cdprototipul starii arective caracterizata de angoasa este constituit deaetul na:;;tedi. Ideea este cit se poate mai pu~in speeulativa; am ajunsla ea inspirindu-ma mal degraba din gindirea naiva a poporului. 1n­tr-o zi - e mult de atunei - pe cind mai mul~i tined medici de spitalerarn adunati 1a restaurant, in jurul unei mese, asistentul clinicii deobstetrica ne-a relatat un fapt amuzant petrecut la examenul de ab­soh-ire a cursului pentru moa92. 0 candidata, intrebata ce inseamna pre­zent.a meconiului el) in lichidu1 amniotic in timpul na:;;terii,a raspuns far aezitare ca "copilu1ui ii este fridi". Acest raspuns i-a facut pe examina­toTi sa rida si candidata a fost resninsa. In ceea ce ma priveste, am fo.st,in forul me~ interior, de parte a -'acestcia 9i am inceput a 'intrezfiri cas6.rma.na femeie din popor a intuit in mod just 0 relatie important;"l.

Teecind acum 1a angoasa nevroticilor, sa vedem care sint noile ma­nifeshh'i 91 noile raporturi prezentate de aceasta. Sint multe de spusin dceast:'i privin~a. Identificam, in primul rind, 0 stare de angoasagenerali1, 0 angoasa ca sa zicem a9a £lotanta, gata sase atageze de con­tinutul primei reprezentari suseeptibile sa-I' ofere un pretext, influen­tind judecata, alegind a:;;teptarile, pindind orice prilej pentru justificare.Numim aceasta stare "angoasa de a9teptare" 1,) sau "a:;>teptarea an­xioasa". Persoanele torturate de aceasta angoasa previid intotdeaunacele mal ingrozitoare eventualWiti, 'lad in fiece intimplaxe prevestireaunei nenorociri, inclina mereu spre p~simism, ori de dte ori este vorb::,de un fapt sau eveniment incert. Tendint;l spre aceastEi a:;;teptare a n8­norocirii este 0 trasatura de caracter proprie multoi' persoane care, inafara de aceasta, nu par a fi nicidecum bolnave; Ii S8 reprogeaza 1nfa­ti~slrea sumbra, pesimismul; ins8. angoasa de a9teptare exista :in modobi,;,nuit 9i are un cal'acter net pl'onuntat intr-o afect1une ner'los,sacareia i-am dat numele de nevroza anxioasa, pe care personal 0 clasific

nevrozele momentane.o alta forma de angoasa prezinta, contral' celor descrise mai sus,

legaturi mal degraba psihice, fiind asociata anumitor obiecte sau Si-

Z) "aus seil1er Mutter Leib geschnitten wurde", scrie Freud. (Nota trad.).~~1}\,laterie fecala expulzata de l1oul-nascut in mOlnentul venirii pe lun1.e.

(Nota tract.).!" "EnVQrtw1gsangst" in textul originnl. (Nota trad.).

320

natii. Este ahgoasa care caracterizeaza ath de numeroasele ~i ad~seaatlt debizarele "fobii".Eminentul psiholog american Stanley Hall 9i-aGat primul osteneala sa ne prezinte pe scurto intreaga serie din acesteiobii, cu sonore denumiri grece;;ti. Aceasta seamana ell enumerarea eelorzece plagiale Egiptului, eu deosebirea ea Jobiile sint mult mai nume­roase. Sa vedeti ee poate' sa devina obiect sau continut al unei fobii :intunericul, aerul libel', spatiile desehise, pisicile, paianjenii, omizile,~erpii, ;;oarecii, furtuna, virfurile aseutite, singele, spatiile inchise, mul­tfmea, singuratatea, trecerea pe poduri, calato"ria p~ mare sau cu trenuletc. etc. Prin incercarea de a ne orienta in aeest haos lasa sa se intre­Tada posibilitatea de a distinge trei grupe. Unele din acestc obiecte sausituatiide temut au ceva sinistru, chiar pentru noi eei normali, earorane evoca 0 primejdie; de aceea aceste fabii nu ni se par incomprehen­sibile, cu toate ca gasim ca Slnt deo intensitateexage1'ata. AsHel eeimai multi dintre noi traiese un sentiment de .reDulsie la vederea unui::;arpe.Putemchiar sa afirmam ca teama de ;;erpi i este 0 fobie raspinditain intreaga omenire, iar Charles Darwin a descris intr-un' mod. impre­sionant teama care I-acuprins la vede1'ea unui ;;arpe care se Indreptaop;.'e dinsul, de;;i era protejat de un gros peretede stic1i:l.lntr-o a douagrupa incluqem cazu1'ile In care se reliefeaza Iegatura eu un pericol,· darun perkol pe care obi;;nuim sEH neglijam ;;i pe care nl.,:-1includem incalculele noastl~e. $tim ca 0 calatorie cu trenul eomporia un rise deaccident in plus fata desituatia in care am ramine acasa, adica pe1'i­colul unei coliziu,ni; ;;tim de asemenea ca un vapor sepoate scufunda~i ca astfel putem murLinecati ~i totu~i calatorim cu trenul ~i cu va­pm'ul fara teama, fara a ne gindi la aceste pericole. Deasemenea, estesigur ca am cadea in apa daca podnl s-a1' p1'abu~i in clipa in care tre­ce:'n pe el, dar lueI'1.l1acesta se Intimpla aht de rar ineh nu tin em delocS2cIlla de acest p1'ezumtiv pericol. Singuratatea, 1a rindu-i, prezinta anu­mhe peri cole ;;i in anumite imp1'ejurari 0 eviti'im; de aici nu u1'meazaca nu am putea in nici un chip ~i in nici 0 imp1'ejurare sa supo1'tamun moment .de singuratate. Aceasta afirmatie se rapo1'teaza in aceea;;imasura 1a multime, la spatiile inchise, furtuna etc. Ceea ce ne apareca flind stnmiu in aceste fobii ale nevroticilor estemai putin conti­uutul lor, cit intensitatea. Angoasa provocata de fobii este pur ~i siYnplufEsa drept de apel. lar uneori avem impresia ea nevroticii nuincearcateama in fata acclara;;i obiecte $i situatii care, in an1.lmite canditii; nepot pricinui :;;inoua temeri ;;i carora ei Ie dan acelea;;i nUlp.e.

Mai este ;;i 0 a treia categorie de fobii, dar este yorba de fobii caresCHpa Intelegerii noast1'e: Cind vedem un om in toata firea, voinic, cu­prins de teama la traversarea unei strazi 9au a unei piete din ora;;ulsau natal, unde cunoa;;te toate ungherele, sau 0 femeie, dupa toate apa­rentele sanatoasa, napadita de 0 spaima nebuna daea pisica se alingla picioRrele ei sau daca un $oarece s-a strecurat in vreuh colt, cumam: pub.::a stabili· a legatura fntre teama unuia !?i a celuilalt, pe de 0parte 0;;1 pericolul care, evident, nu exista dedt pentru omul care arefobia respectiva, pe de alta parte? In ceea ce prive;;te fobiile care audrept obiecteanimalele, evident ca nu poate fi .yorba de 0 "'exacerbarea unei antipatii umane generale, intrucit avem proba contrariului infaptul ca l11Ultioameni nu pot trece pe linga 0 pisica fara s-o cheme~i. 5-0 nilnglie. $oarecele atftde temut pentru femei $i-a imprumutatnumele unei expresii de mare tandrete : cutare tim11'a,'care este incin-

-~.! -- cd 321

tam ori de cite ori logodnicul Ii spune ,,;;oricelul meu", scoate un tipatde groaza cind zare;;te micutul ~i gratiosul animal care poarm acestnume. In ceea ce prive~tebarbatii carora Ie este teama de strazi :;;i depiete, nu gasim alta cale de a explica starea lor dedt spunind ca secomporta ca ni~te copii. Educatia ii incu1ca in mod directcopilului ideeadi trebuie sa evite ca fUnd periculoase situatiile de'-acest gen, iar instIlnostru agorafob inceteaza intr-adevar sa mai incerce teama daca tra­verseaza piata in compania cuiva.

Cele doua forme de angoasa pe care Ie-am descris, angoasa de a~­teptare, libera de arice legatura, ~i angoasa asociata cufobiile, sint inde­pendente una fata de -cealalta. Nu putem spune ca una reprezinta 0faza mai avansata fata de cealalti'i, ele neexistind simultan dec'it in modexceptional 9i accidental. Starea de angoasa generala cea mai pronun­tam n1J se manifesta in mod inevitabil in fobii ; persoanele a carol' viataeste otravita de agorafobie, pot fi total lipsite de angoasa de a9teptare,izvor de pesimism. Este lucru dovedit ca unele fobii, cum ar fi fobiaprivind spatiul" fobia privind calea ferata etc. nu se dobindesc decitlavirsta adulta, pe dnd altele, ca fobia de intuneric, de fur tuna, de ani­male, par sa fi.existat din primii ani de viata. Primele au intreaga sem­nificatie a unor maladii grave; cele din urma apar ca ni~te' bizarerii, cani9te toane. ~tind cineva prezinta 0 fobie din aceasta din urma cate­gorie, sintem indreptatiti sa banuim ca mai are ~i altele de ace1a~i fel.Trebuiesa adaug ca trecem toate aceste fobii in cadrul isteriei de an­goasa, adica Ie socotim ca pe 0 afectiune foarte apropiata de isteriadeeonversiune 5).

Cea de-a treia forma de angoasa ,nevrotiea ne pune in fata uneienigme care consta in aceea ca pierdem in fntregime din vedere rapor­turile care exist.1 intre angoasa :;;i pericolul care ameninta. In ister1e,de exemplu, aceasti;i angoasa insote:;;te alte simptome isteriee, sau sepoate produce in orice alte conditii de excitatie, in a9a fel incH, a9tep­tindu~ne la 0 manifestare afectiva, sintem cu totul uimiti observindteama, manifestarea 1a care noi ne a9teptam cel mai putin. In sfi1'9it,angoasa se mai poate produce fad nici 0 1egatura ell vreun fel de con­ditii, intI'-un mod tot aUt de neinteles, atH pentru noi dt ~i pentru bol­nay, ca un accest spontan ~i libel', fara a putea fi yorba de vreun pe­rieol sau de vreun pretext a 'carui exagerare sa fi avut ca efect acestacces. Constatam, in cursu1 acestor accese spontane, ca ansalT1blul caruiaIi dam nume1e de stare de angoasa este susceptibil de disociere. Ansam­blul accesu1ui poate fi in10cuit printr-un simptom unic, de a mare inten­sitate, cum ar fi tremuI'ul, ametea1a, palpitatiile, senzatiile de sugrumare,sentimentul general dupa care recunoa~tem angoasa lipsind san fii.ndabia marcat. .$i totu9i aceste stari pe care Ie descriem sub numele de"echlvalente ale angoasei" trebuie sa fie in toate privintele, clinic :;;ietiologic, asimilate angoasei.

Se pun aiei doua intrebari. Exista vreo 1egatura intre angoasa nevro­tica, in care pericolul nu joaca nici un 1'01 sau nu joaca declt un 1'01minim, 9i angoasa reala, care este intotdeauna si esentialmente 0 reactiela un perkol? Cum sa intelegem aceastii angoasa ~levrotica? Pent~u

5) Nevroza In care siinptomele cele mai evidente sint manifestari ell caractersomatic-functional. (Nota trad.).

322

Cd am dori sa pastram principiul potrivit caruia, de fiecare data dndmanifestam angoasa, trebuie sa existe ceva care a provocat-o.

Observatia clinica ne furnizeaza un numar de elemente care pot safaciliteze Intelegerea angoasei nevrotice. Sa discutam impreuna semnifi­catia acestora .

. a) Nu este greu de stabilit ca angoasa de a;:;;teptare sau. starea de.:::ngoasagenerala depinde intr-o foarte mare masura de anumite proceseale vietH sexuale sau, mai precis, de anumite' aplicatii ale libidoului.Cazul eel mai simplu ;;i mai instructiv de felul acesta ne este oferit depersoanele care se' expun la excitatii de frustrare, adica la care excitatiilesexualeviolente nu gasesc 0 derivatie suficienta, necondudnd spre unfinal satisfacator. A;;a este, de exemplu, cazul barbatilor In perioadalogodneI ;;i a1 femeilor ai caror barbati nu au 0 capacitatesexuala nor­mala, sau scurteaza, sau, din precautie, fac sa e~;;uezeadul sexual. Inaceste circumstante, excitatia libidinala dispare, sprea ceda locul angoa­sei, fie sub forma angoasei de· a9teptare, fie sub forma unui acces sau aunui echivalent al accesului. Intreruperea actului sexual ca masura deprecautie, dnd devine regim sexual obi;;nuit, constituie pentrubarbati;;i mai ales pentru femei 0 cauza aUt de frecventa de nevroza de angoasa,Indt practica medicala ne obliga, ori de cite ori ne afla In fata unorcazuri de acest gen, sa ne gIndim Inainte de toate la aCeasta etiologie.ProcedInd In consecinta, yom avea adesea prilejul sfi constatam ca nevrozade angoasa dispare de Indata ce subiectul· renunta la restrictia sexuala.

pe dnd cunosc, raportul dintre restrictia sexuala 9i starile de angoasaeste recunoscut chiar ;;i~de medicii stn'iini de psihanaliza. Presupun Insaca se va ineerea 0 intervertire a raportului, admitindu-se intre altele caeste vorba de persoane care practica restric~ia sexualc'i pentru ca eraupredispune la angoasa. Acest m.od de a privi lucrurile este dezl11.intitcategoric de atitudinea femeii acarei activit ate sexua1a esteesential­mente de natura pasiva, lasInd, cu aIte cuvinte, initlativa de partea bar­batului. eu clt 0 femeie are mal mult temperament, eu elt ea este malInclinata spre raporturi sexuale, eu atit ea este mai capabila sa fie satis­facuta de acestea s1 cu atit mai mult va reactiona ea 1a neputinta barba­tului si la coitus' interruvtus Drin fenome~e de angoasii; l~ sehimbaeeste '£enomene VOl' £i abia per"eeptibile la 0 £emeie atinsa de anesteziesexuala sau putin dornica' de dragoste.

Abstinenta sexualc'i, atH de calduroasa preconizata In zilele noastre decatre medici, fire9te ca nu favorizeaza producerea starilor de angoasadecH in eazurile in care libidoul, care nu gase9te derivatie satisfacatoare,prezinta un anumit grad de intensitate ~i n-a fost In mare parte sU:pri~atde procesul sublimarii. Produeerea starii morbide depinde Intotdeaunade fadori cantitativi. Dar ehiar si atunci dnd nu mai avem In vedereboala, ci numai caraeterul per~oanei, recunoa9tem u90r ea restrk~iasexuala intra In practica unoI' persoane cu un carader indecis, jnclinatespre indoiala ~i angoasa, pe cind caTacterul intreprind, curajos, este eelmai adesea ineompatibil cu restrictia sexuala. Oricare ar £i modifiearile~i complicatiile pe care numeroasele influente ale vietH civilizate le-arputea imprima aeestor raporturi Intre caracterul omului~i viata luisexuala, int1'e ele exista 0 relatie dintre cele mai str'inse.

Sint depa1'te de a va £i impa1'ta9it toate observatiile care con£irmaaceasta relatie genetic a intre libido ~i angoasa. AI' mai fi de discutat, inlegatu1'a cu aeeasta, despre rolul pe care il au, inproducerea maladiilor

323

caracterizatf; de angoasd, anu111ite perioade ale vietH, care,eum ar fipubertatea sau menopauza, favorizeaza ill mod incontestabil exaltal'ealibidaului. In anumite cazuri de excita~ie, putem sa mai observam directI) combinare a libic10ului e1.1angoasa fii substituirea in final a cclui dintIip,-'in angaasi'i. Din astfe1 de' fapt.e se degaja 0 concluzie c1ubla: avcm in

~ special impresia ca este varba de 0 acumulare a 1ibicloului 0.1carui cursnormal estc impicdicat $1 dl procesele 1a care asistam 5int taate de anatur8. ex~'lusiv somatlca. La 0 prima. privire nu vedern cum ar puteaangoasa SEtia na$tere din libido; constat am doar CEl libidoul estc absent fiic;"i locul Sa1.1a fast luat de angoasa.

b) 0 alt;'i indicatie ne eSIC oferitfi, de analiza psihonevrozelor, in specialde aceca a isterie1. $tim deja cJ. in aceasta afect,lune angoasa o.pare.adesea intovarafiind simptomele, dar observam fii 0 angoasa independentade simptome, care se manifesta fie prin crize, fie ca 0 stare permanenta.Bolnavii nu ne potspune de ce Ie este teama, ei legindu~:;;i starea, caU1mare a unei elaborari sccundare 1.11701'de recunoscut, de fobEll' celerCiai curcnte: de moarte,· de nebunie, de un atac de apoplexie. Dacaanalizam situatia care a generat fie angoasa,. fie simptomele insotite de

in general este posibil sfl descoperim fluxul psihic normal carenu :;;i-a ath1s scopul 9i a fest inlocuit CLl fenornenul de angoasa. Sau, casa ne exprimam alttel, reluam p:'ocesul . ca 9i cum accsbD.-ar fi fast refulat 9i ca fii CUrl, fii-"l' Ii continent clezvoltarea farEl 0b5ta-

pina cind a ajuns 1a con:;;tiintfic. Acc,t pl'oces ar fi insotit eJ..? 0anumita stare afectivEt ,?i slntem 5urprin:;;i constatind ca aceastil starea:lccti\TG. Cclre lnsoi[e:;;te e\'olutia 110rnlala a procestllui este1:n toate cazllrilerefulat{l :;;i inlocuita de ango8s2. oricare ar £i calitateasa proprie. AsHel,dnd .ne aflam in prezenta unci sEtl'i de angoasa isterica, sintem indrepta-

sa prcsuplxnern ca con11)lernt~'ntlll Sall illconstient- este constituit fieun scnti111cnt de aceea~i natur{i - angoasa, '1'u:;;ine,jena -, fie de 0

excitatie libidirlal{l pozitiv2, fh==,iTl sflr;dt~ de lln sentiment ostil $icum ar fi' furiCl sat: n,inia. Angoasa constituie deci moneda

curenta pentru C:Jre S2 schimbil Sii'_, pot fi 'Schimbate toateexcita~iilca1ective atunci c111d continutul ~~()r:;t fost elinlinat db1 rC'Drezentare si asuferit 0 refula1'e. ,. ,.

c) 0 a tl'cia experienta 1'0 cstc ,AeriE, cL: holnavii ell acte obsedante,bolnavi care pal' intr-o bunC, mCL'SuL~,a ii scutiti de angoasa. D"ca Incercamsicl-i impiedidim pc ace~ti boln:::-,i execute adell' lor obsedante,spalarea rituala, ceremonial sau dacaci 1nsisi indrazncsc sa remmtel~L vreuna din obsesii1e' lor, 0 angoasa' teribila. care Ii obligasic, cedeze obsesie1. In cazul acc5t2l intdl'gem di angoClsli nu cstc decitdi~:imulata in spatele actultli oosedant. acosta nefEnd sav1r$it decit ca unmijloc de a se· sustrage In acest fel in nevroza obsesionala<,ngoasa nu so manifestii inlocuita de simptome; daca2:vem insa in vedere' aici aceeasi situatio, ca rezultat all'efularii : fie 0 angoaSEt Insotind sinmtomele· fie insflt~it, un ansamblu de si!Tlj:)tCil11C complet, 'fara an"goasa.· Se 1;aredeci ca ne este permls -sa afirrnaln., pe un plan abstract, ca simptomelenu se formeaza decit pentru 2 dezvoltarea angoasei care,aIdel, a1' aparea 'in mod Aceasti'i conceptie situeaza angoo.sachiar in centrul interesului ariHat de nol problemelor legate de nevroze.

Observatiile noastre referltoare h nevroza anxioasa ne-au dus la con~duzia ca devierea libidoului df'; la sa normala, devio'c care

324

'2cn<,:>reazaangoasa, constituie rezultatul unoI' procese pur somatice. Ana­liza· isteriei$i a. nevrozelor obsesionale ne-a permis sa completam aceastaconcluzie,' dovedindLl-ne ca devierea libidoului ~i angoasa pot rezulta deasemenea $i ca urmare a refuzului unei interventii din parte a factorilor:Jsihici.Estc tot ceea l:e cunoa:;;tem despre modul de producere a angoa­sei 11C'll'otice; daca lucrurile par destul de vagi, nu vad pentru momentnici \m drum in stare sa ne duca mai departe.

Iheil ':;;i mai dificila pare rezolvarea aItei probleme pe care ne-ampropUs s-o solutionam, accea a identificiirii legaturilor existente lntreangoasa nevrotica, care rezu1t[l dintr-o directionare anormala a libi­doului, :;;i angoasa reala ce corespunde reactiei 1a un pericol oarecare.S-ar putea crede ca este vorba de lucruri absolut deosebite :;;itotuf;;i nudispunem. de nici un mijloc cafe sa n8 permita sa distingem una decealalta, in sensibilitatea noastra, angoasa n~ala de angoasa nevrotica.

Legatura cautata apare insa de indata ce luani in considerare opozi~iape care am relevat-o adesea, intre eu :;;i libido. A$<lcum :;;tim, angoasaapare" ca rcactic a cului la un pakol :;;iconstitute semnalul care anul1t~i~i precede fuga; nimk 'nu ne impiedica sa admitem, prin analogie, ci'i.in angoasa nevrotica eul cauta de asemenea sa se sustraga cerintelorlibidoului, ca se comporta in privinta acestui perkol interior intocmai cain fata unui pericol exterior. Aceast':i· viziune ne-ar autoriza sa tragemconcluzia ca, ori de clte ori i:;;iface aparitia angoasa, exista 0 cauza pentnlaceasta. lar analogia poate fi impinsa mai deparate. Tot a~a cum tentativadea fugi din fat a un'lli pericol exterior sfirge9te cu oprirea :;;i luareamasurilor de aparare n~ecesare, dezvoltare? angoasei este intrer'llpta deformarea simptomelor, carora ca sfir:;;e:;;teprin a Ie ceda locul.

Dificultatea de a intelege aceste raporturi reciproce intre angoasa 91simptom.e 0 gasim acum In alta parte. Angbasa, care inseamna evadareaeului din fata Iibidoul'lli, este totu:;;i generata de catre libido. De:;;inu saTein oehi, faptul este real; in consecinta, sa nu uitam ca libidoul uncipersoane face parte dinaceasta :;;i nu i se poate opune ca 'un lucruprovenit din exterior. Ceea ce ramine in continuare obscur pentru noieste dinamica topica a dezvoltarii 31lgoasei, problema de a ~H ce encrgiipsihicc se cheltuiesc in accste imprejurari !,?idin ce sisteme psihieeprovin ele. Nu va pot promitc ca voi dlspunde 1a aceste intreb.'lri, dar nuVOIT1 neglija urmdrirea celorlalte doua piste de investigatie 9i, fckindaceasb, vom cere din nou observatiei directe si cercetarii analitice 0confirmare a deductiilo1' noast1'e. Ne vom ocupa, 3:;;adar, de aparitiaangoasei la copil $i de provenienta. angoasei hevrotice, asociatc'\cn fobme.

Starea de angoasa este foarte frC'cventa la copil .:;;iadesea estc foartegreu de spus dac[l cstc vorba de angoasa nevrotici'i sa'll reali'!. Valoareadistinctiei pc care am putE;.Ci,eventLi:ll, s-o stabilim, ar fi infirmatc'l deinsa:;;i atitudinea copHului. Intr-adevi:1r DC de 0 parte nu este nicidecumsurprjnzator faDtL:l·C{lincearca teaIne{> in prezenta unoI' "lJ.ersoanene-~ .L , ,

cunoscute, a uncr sit:Jatii $i obiecte nernaifntIlnite ~i ne" explicam ellu$urinta aceast;,! reactie prin neputinta :;;i ignoranta sa. Atribuirn decicopilului 0 inclinatie marcata spre angoasa reala 9i am gasi cu totulfiresc sa ni se spune1 ca copilul a venit pe lume cu aceasta stare deangoasa, in calitate de predispozitie ereditara.ln consecinta, copilul nuar face decit sa reoroduca atitudinea omului primitiv S1 a salbaticlllui dinzi1e1enoastre care,"date fiind ignoranta :;;ilipsa lor de l;lijloacc de aparme,Incearca team a in fa~a a tot ceea ce {~steno'll, in iata lucrurilor care astazinona ne sint familiare $i nu ne inspira nici cea mai mica teamu. $i

·325

ar Ii intru totul conform cu a:;;tepUirilenoast1'e ca fobiile copilului sa fie~i ele, cel putin in parte, aceleaf,;i cu cele pe care Ie atribuim acestorfaze primare din dezvolta1'ea um.ana.

Nu trebuie sa ne scape, pe de aHA parte, faptul ca nu toti copiii sintla fel de fricosi si ca acei dintre dinsii care manifesta 0 team.a deosebit;;tin fata a tot fellil de obiecte ~i· de ;ituatii sint tocmai viitorii nevrot.ici.Dispozitia nevrotidi se traduce a:;;adar, in acest fel, printr-o inc1h).atieaccentuafi'i spre angoasa 1'eala, stare a de angoas[t apare ca stare primara:;;i ajungem 1£1concluzia potrivit ci'ireia copUul, iar mai -tirziu adultul,incearca teama in fata intensiti'itii crescute a libidoului l()r, tocmai pentruca ei incearca teama fata de tot ;;i toatc. Aceast[l conceptie echivaleazi'icu negarea faptului ca angoasa ia na:;;tere din libido :;;i,cercetind to£1teconditiile angoasei reale, s-a1' ajunge in mod logic 1£1eonceptia potrivitcareia toemai eon:;;tiinta propriei slabiciuni :;;incputinte, a neinsemnateivalori personale, dupa terminologia lui A. Adler, ar fi cauza fundamentalaa nevrozei, in cazul in care aceasta con;;tiinta, departe de a s£1r;;i0 datacu copUaria, persistapina 1£1virsta matura.

Aeest rationament pare am de simplu ~i cte seduditor incH merita sane retina atentia. Cu toate acestea, el nu ar Jace dedt sa dep1asezeenigma nervozit.'1tii. Persistenta sentimentu1ui de inferioritate :;;i,in con­consecinta, a conditiei angoasei ;;i simptomclor apare in aceast.'1conceptieCel un 1ucru aUt de SigUTincH mai curind stare a numita de "noi sanat3.te,in cazul eft, din intimplare,·se realizeaza, ar avea nevoie de explicatie.Ce ne dezva1uie, ins.'1,observarea atenta a starii de anxictate la copii ?CopEul mic Incearca teama mai intii in prezenta persoanelor p€ careIe implie.'1.Clt despre obiecte, in calitate a lor de generatoare de angoasa,ele nu se situeaz.'1 dedt pe ultimul loco Dar copilul nu se teme depersoanele str.'1ine dedt dincauza intentiilor rele pe care Ie atribuieacestora :;;ipentru c.'1el campara slabiciunea sa cu puterea lor, in carevede un pericol pentru existenta, securitatea ~.i crutarea de durere.Totu;;i, acest copil suspicios, tr.'1ind cu frica 1.1neiamenintari de agresiuneraspindit.'1 in intreg universul, reprezinti'l 0 constructie teoretica putinfericita. Este mai nimerit sa spun em eElcopilul S2 infrico:;;eaziila vedereaunci fete straine, e1 fUnd obi::;;nuitsa vada acea persoanEI familiara :;;iiubita care este mama. El inceardi 0 deceptie si 0 tristete care 5e trans­forma in angoas.'1; fUnd yorba, a$adar, d~ ~m 'libido de~Tenitinutilizabil$i care, neputind £i tinut in acest caz in suspensie, i$i afla derivatia inangoasa. Desigur, nu in mod intimpHitor in aceasta situatie caracteristicaa angoasei infantile are loc reproducerea, acea conditio a primei stari deangoasii care insote$te aciul na;;terii, anume separarea de mama.

Primele fobE de situatie pe care Ie observ[lm 1£1 copil sint acelealegate de intuneric :;;i de singuratate; cea dintii persist a adesea toataviata, amindoua avind in comun absenta persoanei iubite, a celei care Iiingrije:;;te pe copil, adica mama. Un copU, insp.'1imintat de a se gasi inbema, 5e adreseaza mi'itw,;iisale, care se afla intr-o incapere alaturatii :"Tanti, vorbe:;;te, mi-e frica. - $i la ce ti-ar servi, Cd doal- nu ma vezi 'I"La care copilul raspunde: "Cind vorbe~te cineva se face mai lumina".Amaraciunea traita in intuneric se transforma astfel in teama fata deintuneric. Nu este deci inexact sa afirmam ca angoasa nevrotica este unfenomen secundar :;;iun caz special al angoasei reale : in afara de aceasta,Ia copilul mic vedem maniff'stindu.-se ca angoasa ceva care are in comuncu angoasa nevrotica 0 tr<.lsalura esentialii: provcnienta clintr-un libido

326

~-:·_,tilizat. Cit prive~t.e angoasa reala caatare, copilul se pare ca 11-0

:;·:,seda dedt intr-o midi masura. In toatesituatiile care pot deveni mai~~;-ziuconditH de fobU, faptul de a se afla pe 0 inaltime, pe pasarelei~ uste deasupra apei, in tren sau pe vapor, copilul nu manifesta nici a:cC:~rn~i $i 0 manifesta eu aUt mai putin eu cit este mai ignorant. Ar fi:::;st de dorit sa Ii mo;;tenit un numar mai 111a1'ede instincte care satir-da la conservarea vietH; sarcina supraveghetorilor obligati sa-l impie­c:'::::e sa se expuna la peri cole suecesive ar fi mult u;mrata. In realitate,:'~sa,copilul incepe prin a-$i supraestima fori-ele $i se comporta tara atra.i angoasa, pentru CeI ignora primejdia. £1 aleargii ne~tiutor pe malula::;ei, se catara pe marginea ferestrei, se joaea eu obiectele aseutite $i eu£·:::::u1, intr-un cuvint, face tot ceea ce poate fi vatamato1' ~i da bataie deca.p eelor din anturajul sau. Numai cu ajutorul educatiei se ajunge laceclan$a1'ea angoasei 1'eale a copilului, Intrucit nu i se poate permite cu3devarat sa se instruiasca prin experienta personala.

Daca exista copli care au suferit influenta acestei edueatii prin teamaiYltr-o asemenea masura incH sa sfir!?easca prin a identifiea ei i119i~i;:;-ericolelede care nu Ii s-a vorbit $i impotriva dirora n-au fost pU9i ing2.rda, aceasta tine de faptul 'cii constitutia lor comporta 0 trebuinta libi­dhalil mai prommtata, sau de faptul CEl au contractat de timpuriuobi;muinte rele in ceea ce prive$te satisfactia libidinaEi. Nu-i de mirarecii multi din ace'lti copii devin mai tirziu nevrotici, pentru ea, dupaC'..1m $tim, ceca ce faciliteaza eel mai mult aparitia unci nevroze estei,ccapacitatea de a suporta un timp mai mult sau mai putin indelungat 0refulare ceVa mai importanta a libidoului. Notati bine faptul ci'i tinemseama aici de faetoru1 constitutional, a carui importanta, de altfel, n-amcontestat-o niciodata. Ne ridic8.m doar impotriva conceptiei care negli­jeaza toti ceilaltifactori in favoarea exclusiva a factorului constitutional:;;1-1acorda acestuia primul loc, ehiar $i in cazul in care, potrivit datelorobservatiei si analizei, e1 nu are nimic de-a face eu aceasta sau nu inde­pHn2$te'deeit un 1'01 secundar.

Permiteti-mi deci sa rezum in felul ui-mator rez1.1ltatele pe care 11ile-8.u fu1'nizat observa1iile asupra starii de angoasa la copii: angoasainfantiUi, care n1.1are aproape nimic comun eu angoasa 1'eaH[,se ap1'opie,dirnpotriva, mult de angoasa nev1'otica a adultilor ; ea apare, ea $i aceasta,dintr-un libido neutilizat 9i, neavind un obiect asupra caruia sa-:;;i poataCOQccntraafeetiunea, 11inloeuie:;;te print1'-un obiect exterior sau p1'intr-osituatie.

Iar acum, desigur, n1.1veti fi dezamagiti daCE! afirm ca psihanaliza numai are nimic de adaugat cu privire la fobii. Jntr-adevar, in cazulaC25tora lucrurile se petree intocmaiea in cazul angoasei infantile : unlibido neutilizat sufera neineetat 0 t1'ansformare intr-o aparenta angoas~ir6:1Ei :;;i,dato1'ita acestui fapt, eel mai insignifiant perkol exterior devineun substitut pentru cerintele libidoului, Aceasta eoncordanta int1'e fobU :;;iangoasa infantila nu trebuie~ sa ne surprinda nicideeum, deoare~e fobiileinfantile sint nu numai prototipul fobiilor de mai tlrziu pe care noi Ieincadram in "iste1'ia de angoasa", ci $i conditia nemijlocita prealabila Elipreludiul acesteia. Grice fobie isteridi se reduce la 0 angoasa infantila ;;io continua, chiar $i atunci cind are un alt eontinut $i ca atare prime$teo aHa denumire. Cele doua afeetiuni nu difera intre ele decit din punctulde vedere al mecanismului. Pentru ca libidoul sa se Jransforrne la adult inangoasa, nu este suficient ca acesta, in calitate de dorinta arzatoal'e, sa

327

ramina pe moment neutilizat. Aeeasta se explica prin faptul ea adultuIa invatat demult sa-si tina in rezerva libidom sau sa-l foloseaseaaltfeLDar di1d libidoul f~e~ parte dintr-o aetivitate psihica care a suferJtrefularea, situatia este identiea cu a copilulul care inca nu 9tie sadeosebirea intre con9tient 9i incon9tient, iar aceasta regresiune spre fetiainfantila ofera libidoului un mijloc comod de a se transforma In angoasLVa amintiti ca am discutat ineleajuns c1espre refulare, dar am annvedere intetdeauna genul de reprezentare care trebuia sa sufere refula,ca9i aceasta, fire9te, pentrumotivul ea acesta se lasa mai u90r constc:t2t9i descris~ elt c1espre evolutia starii afective asociata cu reprezcntaIE3refulata, am tergiversat mereu Taspunsul 9i numai acum afl;'im ca sCJ,;s·ulacestei stari afective este in primul rind acela de a fi transformatE, 'inangoasa, oricare ar fi putut fi situatia sa in conditii normale. Aceast.;':transformare a starii afective constituie partea cea mai important2i 2>

procesului refularii. Nu este prea u90r sa vorbim despre ea, elat mndfaptul ca nu putem. afirma existenta staril-or afective incon9tiente 'inaeela9i mod in care afirmam existenta reprezentarilor ine0119tiente.ea con!?tienta saU incon!?tienta, 0 reprezentare ramine totdeauna aceeac;;i,·eu 0 singura deosebire totu!?i, iar noi putem foarte bine sa reliefEnTIcccorespunde unei reprezentari incon!?tiente. Dar 0 stare afectiva est€' "L'.l1.

p~oces de descareare 9i trebuie interpretata cu totul aItfel dedt repre­zentarea. Fara sa fi analizat !?ieluciclat In profunzime premi~ele noashe,In legatura cu procesele psihice, ne gasim In imposibilitateade a spune cecorespunde In incon!?tient starii afective. Dealtfel nici nu ne putem asmnaaid aceasta sarcina. Vrem Insa sa raminem Cll impresia pe care amdobindit-o, anume ca ,dezvoltarea angoasei este in strinsadependenta desistemul incon~tientului.

Am spus ca transformarea in angoasil sau, mai exact, desearcarea sr;bforma de angoasa, constituie prima destinatie rezervata libidoului sup:x,:;refularii. Trebuie sa adaug ca aceasta nu este nid singura sa destinatie.9i nki destinatia sa definitiva. In cursul nevrozei se desfa:;;oara procesecare tind sa impiedice aceasta dezvoltare a angoasei ~i care reu:;;esc sf!faca acest lucru in diferite moduri. In fobii, de exemplu, distingem netdoua faze ale procesului nevrotic. Prima este aceea a refularii libidouiui:;;ia tranSformarH sale in angoasa, care este legata de un pericol exterior.In ceade-a doua faza se stabilesc toate precautiunile 9i asigurarile desti­nate sa impiedice contactul cu pericolul, care este tratat ea unexterior. Refularea corespunde unei tentative de fuga a eului dinlibidoului, traitil ca un perieol. Fobia poate fi considerata ca 0 baricadaeimpotriva pericolului exterior care Inlocuie:;;te-'acum reductabilul libido.Slabidunea sistemului de aparare utilizat In fobii rezida, fire9te, in faptul ,ca fortareata, inatacabila din afara, nu este inatacabila :;;1din interior.Proiectarea in exterior a pericolului reprezentat de libido nu poateniciodata In chip desavlqit. Tocmai de aceea in celelalte nevroze exist a£lite sisteme de aparare impotriva dezvoltarii posibile a angoasei. Estevorba aicide un capitol extrem de interesant al psihologiei nevrozeloi ;din nefericire nU71purem aborda aid, pentru ca aceasta ne-ar conduceprea departe, ell atH mai mult ell cit, ca sd-l intelegem, a1' trebui sa pose­dam cuno!?tinte speciale foarte aprofunelate. Nu am de aelaugat dedt pLtti:'''ecllvinte la cele aratate mai sus. V-am vorbit deja despre "contra-anna­mentul" 1a care a recurs eul in cazul unei refulari :;;i pc, care e1

obligat sa-l intretina in permanenta, spre a face sa persiste refu 18rea-.

328

_-'\..:es1 arsenal -serve$te la realizarea diferitelor mijloace de aparare:riy:; dezvoltarii angoasei care urmeaza refularii.

Dar sa revenim la fobii. Cred ca v-am dovedit cit de insuficient estesc, ne limitam la explicarea continutului acestora, sa ne interesam Cloar::Ieproblema de a $ti pentru ce cutWe s'au _cutare alt lucru, cutare saucutare situatie devine obiect al fobiei. Continutul unei fobiieste penh'uaceasta ceea ce fatada vizibila a unui vis manifest este pentru visuIpropriu-zis. FacJ:nd restrictiile de rigoare, putem fi de aeord ea printrecontinuturile fobiilor sint 'Unele care, CPm a demonstrat Stanley HalL, sintproprii sa devina obiectc de angoasa in virtute a unci transmisiuni filoge­netice. Aceasta ipoteza i$i afla eonfirmarea in faptul ca multe dintreGbiecte de angoasa nu au eu pericoIul dccit raporturi pur simbohce_

In felul acesta ne-am putut da seama de locul cu adevarat central pecare il ocupil problema angoasei in psihologia nevrozelor. De asemene3.cunoa$tem legaturie strinse care cxista intre clezvoltarea angoasei, vicisi­mdinile libidoului $i sistemul ineon$tientului. Conceptia noastra are totu$io lacuna, care provine din aceea di nu stim la ce sa raportam acest fapt,lOtu$i difieil de contestat, $i anumc ca ~ngoasa reala ti'ebuie consic:Ierataca 0 manifestare a instinctelor de conservare ale eului.

XXVI

~TEORIA LIBIDOULUI $1 "NARC1SISlVIUL"

De repetate ori, ba chiar ~i foarte recent de tot, a trebuit sa facemdistindie intre tendintele eului si tendintele sexuale. Refularea ne-adovedit, in primul finel, ca intre {mele ~i ~elelalte tendinte se poate ivio opozitie, in urma careia tendintelesexuale sa fie infrinte in m.od formal~i obligate sa-:;>igaseasca satisfactia prin ocoli~uri regresive. De neinfrintin fond, ele i~i ana in insa:;;iaceasl.il invincibilitate 0 com.p€'nsatie pentrubi'itiHia pierduta. Am vazut apoi ca cele doua grupe de tendinte secomporta in chip diferil. fata de aceasta mare educatoare numita llecesi­tate, In a~a fel incit ele urmeaza cai de dezvoltare diferite $i intretin ra­porturi diferite cu principiul realitaW. In sfir~it, am putut constata catendintele sexuale se leaga mai strins decit tendintele eului de stareaafectivfl a angoasei, rezultat care apare ca incomplet asupra unui singuraspect impDrtant. Vom dta, in consecinta, in sprijinui acestui rezultatfaptui demn de notal. ca nesatisfacerea foamei ~i setel, aceste doua instinctede conservare absolut elementare, nu este niciodati"'turmata de transfar­marea acestar instincte in angoasa, pe cind ~tim ca transformarea in an­goasa a libidoului nesatlsfacut este unnl din £eno111enelecele mai cunos­cute :;;imcli frecvent observate.

Dreptul .nostru de a face deosebirea intre tendinte1e euIui $i tend in­tele sexuale este, deci, incontestabil. Acest drept se intemeiaza pe ins.'1$iexistentainstinctnIui sexual ca activitate specifica a individului. NeputQLl.1doar intreba ce importanta ~i ce profunzime atdbuim noi acesteidiferentieri. Dar nu yom putea raspunde 1a aceasta intrebare dedt atuncicind vom stabili deosebirile de comportament Cflrc exista 1ntre tendin­tele sexuale, in manifestarile lor corporale $i psihice, $i celelalte tendintepc care Ie opunem acestora, ~i daca ne yom da ,seama de importantaconsecint€lor care decurg din aceste deosebiri. Fire$te, nu avem nid untemei sa afirmam existenta unei deosebili de natura, de altfel greu deconceput, intre aceste do1.1agnme de tendinte. Si lma sicealalta desem­neaz<'(surse de energie ale Individului, iar ~hestiunea 'de a sti daca nucumva aceste daua gr1.1peformeaza una sing1.1rasau dadi exista intre eleo diferent.'1 esentiaia 9i, daca n1.1farmeaza· in. fond dedt unul ~i acela$i

·lueru, in cemoment s-au separat, - aceasta problema, dupa parereanoastra, poate ~i trebuie sa fie discutata nu pornind de 1a notiuniabstracte, d pe oaza faptelor furnizate de biologie. Asupra acesteichestiuni c1.1no~tintelenoastre sint inca insuficiente, dar chiar daca amdispune de destule date, tot nu ne-am ocupa de aceast{l problema, pentrudi ea nu intereseaza cercetarile analitice.

Evident, n1.1cli?tigam nimic insistind, impreuna· eu Jung, asupra uni­tatii primordiale a tuturar instindclor ~j dind numele de "libido" energieicare 5e manifesta in fiecare dintre de. Cum cstc imposlbil, oricare ar

330

Ii artificiul la care am .recurge, sa eliminam din viata psihica functia:',"'xuala, ne-am vedea obligati sa vorbim de un libido sexual ~i de unli'Jiclo asexual. Pe buna dreptate 'denumirea de libido n'imine rezervataI': mod exclusiv tendintelor vietii sexuale $i numai in acest scns am utili­ZOit-o intotdeauna.

Cred, a$adar, di faptul de a ~ti pina unde se cuvine S8 m.entionanic~':,marcatiaintrc tendintele sexuale ~i tendintele care decurg din instinctuli2 conservare este fara importanta pentru psihanaliza, De altfel aceasta~:u arc nid 0 competenta sal rezolve problema. Cu toate acestea, biologiaY"c2 ofera Uliele indicii care ne permit sa presupunem dei aceasta separare

o semnificatie profunda. Sexualitatea este, intr-adevar, singura=.",ctie a organismului viu care depa$e$te, individul $i asigura legatura"03. ell specia, Este u.,?orsa ne dam seamaca exercitarea acestei functii,C3Darte de a fi i11totdeauna la fel de utila individului ca exercitarea2'C-iorlaltefunctii ale sale, Ii creeaza, cu pretul unei placeri excesiv dei".tense, pericole care Ii ameninta viata $i chiar, destul de des, i-o suprima.

afan"l de aceasta probabil ca prin intermediul unoI' procese metabolicespedfice, distinct.e de toate celelalte, 0 parte dinviata individuala poateXl transmis~l urma~ilor, in calitate depredispozitiL In sfir~it, fiintaindi­'/lduala, care se considera ea insa$i ca fiind esentiala $i nu vede in sexua­mate dedt un mijloc de placere printre atitea altele, nu reprezinta, din

de vedere biologic, dedt un episocLIntr-o serie de generatii, decitc excrescenta caduci'i a unei pratoplasme virtual nemuritoare, dedt unIeI de pasesor temporar~ al unui fideicomis destinat sa-i supravietuiasca.

Totu$i. explicatia psihanalitica a nev1'oze10r nu se poate sprijini pcC'onsideratii de 0 asemenea anvergura. Cercetarea separata a tendintelorsexuale '3i a tendintelor cului ne-a oferit mijlocul de a intelege nevrozelede transfer, pe care Ie-am putut reduce lEt conflictul dintre tendintelesc!xuale ~i tenclintele care decurg din instirictul de conservare sau, ca sane exprimam in termeni biologici, de;;;imai impred;d, la conflictul dintreeul ca entitate individual;"l 'ii independenta ;;i eul considerat ca membruaI unci serii de generatii. Exista taate motivele sa credem ca aceastadcdublare nu eXIstd dedt la on1; in consecinta, dintre taate animalele,'2:t este acela care are privilegiul de a reprezenta un teren favorabil nevro­zeto1'. Dc:.zvoltarea excesiva a libidoului sau, bogatia $i varietatea vietiisale psihice, care sint urmarea acestui fapt, par sa fi 'creat conditiile

conflictul dE~care vorbim .. ';)i cstc evident ca aceste conditii 51ntEKeleaale marilor progrcse realizate de om, progrese care i-au perm is

sa lase depart2 in urma sa ceea ce avusese comun eu celelalte animale,in a$El fel incH predispozitia sa la nevroza nu constituie dedt reversulatdbutelor sale pur umane. Dar sa lasam de-o parte aceste speculatiicare l1,Upot decit sa ne indeparteze de sarcina noastra imediata.

In munca noasha ne-am lasat pina acum cali'iuziti de postulatul posi­bilHatii de a face 0 c1istinctie intre tcndintele eului si tenc1intelesexuale,pornind de 1a manifestariie acestora. In 'ceea ce p~ive;;te l~evrozele detransfer, am putut face fara dificultate aceasta distinctie, Am numit••libido" cheltuielile de energie pe care eul Ie afecteaza obiectelOl~tendin-

f1ale'sexuale, :;;i"in teres" arice alte cheltuieli de energic care 1$i ausursa in instinctele de conservare : urmarind toate aceste fixatii ale Ebi­dGului, transformarile $i soarta lor finala, am putut dobindi 0 pdmaJ:)otiune eu privire la mecanismul care guverneaza fortele psihice, Din

punct de vedere, nevrozele de transfer ne-au furnizat materialul cel

331

mai potrivit. Dar cuI insu~i, diferltelc domenii din care, se compL:-::Eacesta, structura ~i modul'lor de funetionare, toate aeestea ne ramineE,:Iinca ascunse~i puteam doar sa presupunem ca analiza altoI' tulbuL',r'inevrotice ar fi adus oarecar€ lumina aSUDraacestor lueruri., Am ineeput dem:'.llt Sel cxtindem cO~1Ccptiapsihcmalitidi la alt8 aj\>.=­

tiuni. Astfel, incepind din annl 1908, K. Abraham, ca urmare, a ULLischimb de idd eu mine, a cmis teza ca principalul caracter al clenwn:teiprecoce (tr.ecuta printre nevroze) consta in taptul ea ji:eatia libicloulviobiecte lipse$tein Gceastc1 afecfiune (Deosebirile psihosexuale dim;'.?isterie $i dementa precoce). Dar ce S€ intimpla eu libidoul dementilordin momentul in care el se deturneazfl de la obiecte ? La aceasta intre­bare Abraham n-a ezitat Sel raspundi't ca libidoul se dirijeaza spre en$i ca tocmCli aceastii dirijare reflexive!, acest salt al libidoului ctitreconstituie sursa delirului de grandoClre in dementa precoce. Delirulgrandoare poate fi· de alHel camparat en exagerarea, valorii sexuale iiobicctului observat in viata erotica. In aces! tel, pentru prirna oar2; 0trasiltura a unei afectiuni psihotice ne este relevata prin confruntarsacu viata erotica normala.

Afirm fara nici un oco1 ca primele conceptii ale lui Abraham 5-:1..1

mentinut in sfera psihanalizei ~i au devenit baza atituelinii nOi:stre rd€­ritoare la psihoze. In acest tel ne-am familiarizat putin dte putin cuideea ca libidou1 pe care il gasim fixat la obiecte, libidoul care cs~eexpresia tendintei de a obtine satisfactie prin intermedinl acestcrobiecte" poate, de asemenea, sa se deturneze de la acestea ~i sa Ie inlG­cuiascfl cu cuI. S-an depus in acost caz eforturi de a S8 canferi 3C;C::i:f:l

reprezentari 0 forma din ce in cc mal desavir~ita, stabilindu-se leg;',LTi10giCE~intre clementele sale constitutive. Cuvintul narcisism, pe care 11folosim spre a clesemna aceasta eleplasare a libidoului, este imprUl1V::'caIde 121 0 perversiune descris[l de P. Nacke, situatie in care individul adc:ltmanifestii pentru propriul sau corp tandretea carc in general se JT);cr,i­festa fata de un obiect sexual exterior.

S-a considerat atunci di, din moment ce libidoul este capabil st, &8

fixeze la propriul corp ~i Ii' propria persoana a subiectului, in loc de 2;

S8' ati.19Clde un' obiect, atunci cu' siguranta ca nu avem de-a face cn unf2nome11 de ordinul exceptiilor ~i lipsit de insemnatate, Cd mai degrabaeste po~,;ibilCLlmircisisrnul sa constituie starea generala ;;i primitiva dincare numai ulterior S-2) desprins iubirea de obiectc, fara ca aparjtiaacesteia sa fi elus la disparitia nardsismulni. Potrivit ccIor ::.;tiutedespredezvoltarea libidoului abiectiv. S,] ne amintim ca multe tendinte sexualeincearca la inceput osatisfactie pe care noi 0 numimautoerotica, adicao satisfactie care are drept sursdil1su~i corpul subiectului $i ca tocmaiaptitudinea pentru autoerotism este aceea care explica intirzierea sexuCl­litatii in ~eea ce privc$te adaptarea la principiul realitatii, inc.ulcat deeducatie. In consecinta, autoerotismul a constltuit activit.atea scxualEl dinfaza narcisica a fixatiei libidoului.

Pc scurt, ne-am filcut dcspre raporturile dintre Hbldoul culm ~llibidoul ab1ectiv 0 reprezentare pc care as putea sa v-o infMisez :r,chip concret cu ajutorul und comIJ<tratii lu~te din zoologic. Cun~a~tetiacele fiinte vii elementare, alciituite dintr-un bulgara~ de Sl.:ib:,tiU'l'(,aprotoplasmatica abia difercntiatii. Aceste fiinte emit prelungiri l1umitepseudopode, in care ele 1"i trimit substanta vitaL'i. Dar,-de asemenea, eIei:;d pot retrage prelungirile, prefUcinc1u-se din nOll in· cOl~puscul

332

~_::')rilatic. Or, noi asimilihn emiterea preIl1.ngirilor C1J emanatia libidoului~:- ';Dre obiecte, masa sa prlncipala putind sa ramllia ineu, iar. noi:cJ.::1item ca in imprejurari no1'ma1e libidoul eului se transf01'm;'i cu.~''-!l'inta in libido obiectlv, acesta putindu-se de altfel reintoarce la eu.

eu ajutorul acestor reprezentad sinteni. in stare sa explicam sau, cacc: ne exprimam maimodest, sa descriem in limbajul teoriei.libidoului-~:, mare numar de stari psihice care trebuieconsiderate ca fEldnd partec::: viata normala: atitudinea psihica in dragoste, in cursul bolilor::';anice, in tlmpul somnului. In ceea ce prive9te stare a de somn, am:,.-:Lmiscaaceasta este conditionata de izolarea fata de lumea exterioara< de subordonarea ladorinta de adOrH1i. Aratam ca toate activitatile::&:11icenocturne care se manife5ta in vis 52 21f1<1 in serviciul acestei:':Jrinte :;;i sint determinate:;;i dominate mobiluri egoiste. Situindu-ne:.'" data aceasta din punctLil de vedere al teoriei libidoului, deducem ca~J2l1nul cste 0 stare in care toate energiile, atit libidinale cif ;;:i egoiste,

1a obiectc, se retrag din acestea $i revin la eu. Nu sesizati ca~c_:':'astaconceptie arundi 0 lumin,l no1.\£\ a3upra fenomenului relaxarii

de 30mn :;;i asupra naturii oboselii? Tabloul fericitei izo1a1'1 dinc21ioada vietH intrauterine, pe care omul care doarme 11 evoca in fiecare:-,e;apte in rata ochUar nO$tri, esh~ in acest mod completat din punct de'\:2der~ psihic. La om"ul care doarn12 aVelTI reprodllsa starea de distribut.ie

rimitivi:, a libidoului, indeosebi narcisismul absolut, stare in care libi­$i interesul tinind de eu sint unite 9i inseparabile in eul care-:;;i

~3te suficie11t sie~i.Este caz111 sa facem -dOLlci remarci. J'\'lai fntii, cum yom deosebi, din

:;·LH1Ct de \redere teoretic, 11arcisislTI1J.l dOe egoism? Dup(~i p~lrerea IDea,este complementul libidinal a1 celui de'-'al doilea. Cind se vorbeste

egoism, se a~efn vedere daar cees co este inutil pentru individ, 1)2clnd atunci cind S8 vorbe~te de narcisism se tine seall1a de satisfactiaoil libidinala. Din punct de vedere mactk, distinctia Intre narcisism. siegoism poate fi dusa destul de departe. Cineva poat'efi egoist in cel m~i:~alt ~gr~d, fara a. inc;t.a sa ~an81~7.eze :·nari CD.nti~aji .~12 .~~le:gie~ l,ibi~amala catre anumlte omecte. In m2,u1'a 111 care satlsIactla llbldmaia nata:ie aceste- obiecte corespun"de trebuint'?lor eulni. Egoisl1ml va veghea~n acest caz ca urmarirea acestor obiede sa nu elauneze eului. Cinevapo ate Ii egoist ~i sa prezinte in ace1a~i timp un· grad foa1'te pronuntatde narcisism, adica sa se poata lipsi eU u;;urinta de obiecte sexuale, fiedin punctul de vedere a1 satisfactiei sexuale directe, fie in ceea ceprive~te acele tendinte derivate din trebuinta sexuala pe care· obiEinuimsa Ie opunem, in calitate de "iubire", "senzualitatii pHre". In toate acestelmprejurari, egoismul apare ca un element de nE~Cclnt;es ca un elementconstant, in vreme ce narcisismul, dimpotriva, este elementul variabil.Contrariul egoismului, altruismul, departe de a coincide cu subordonareaobiectelor fata de libido, 5e distinge Drin absenta urm{,ririi satlsfactiilol':;exuale. NU~lai in starea de iubir~ absoluta' coincide altruismul eU

concentrarea libidoului asupra obiectului. Obiectul sexual atrage ingeneral asupra sa 0 parte a narcisismului, de unde rezulta ceea ce putemnumi "exagerarea valorii sexLiale a obiectului " , Dac:C1 1a aceasta Sf' maladauga ~i transfuzia altruista a egoismului la obiectulsexual, acesta devineatotputernic : S2 poate afirma ca in cazul acesta e1 a absorbit enL

Sper ca va reDrezenta 0 destindere Dentru dtm~m'2aVOlas,trasa ascul­tati, dupa expune~ea seaca 91 addu a d~scoperirilor :;;tii.ntei, 0 descriere

333

poetica a opozitiei de natura economica dintre narcisism ~i starea ueiubire. CHez din V,1estostlicher Divan allui Goethe:

SULEIKA

Yolk und Knecht und UberwinderSie gestehn zu jeder Zeit:Hochstes Chuck der ErdenkinderSei nur die Personlichkeit.

Jedes Leben sel zu fiihren,~Venn man sich nicht selbts vermisst;A.Ile konne man verlieren,l-Venn man blieb, was man ist.

HATEM

Kann wohl sein! So wird gemeinet,Doch ich bin auf andrer Spur ,­Alles Erdengliick vereinetFind'ich in Suleika nur.

WZe sie sich an mich verschwendet,Bin ich mir ein wertes Ich ;Hiitte sie sich weggewendet,Augenblicks verWr ich mich.

Nun,mit Hatem war's zu Ende ,­Dock shan hab' ich umgelost,­feh verkorpre mich behendeIn den Holden, den sie kost.. 1)

Cea de-a doua remarca a mea va aduce 0 completare 1a teoriavisului. Nu ne putem explica producen"a visului daca nu admitem, insubsidiar, di incon$tientul refulat devine intr-un grad oarecare inde­pendent de eu, in w;>afel incit ramine inflexibil in fata dorintei careapare in somn, $i i$i' pastreaza legaturile sale, .chiar $i in cazul in caretoate celelalte energii care depind de eu sint acaparate in beneficiulsomnului, in m.Ssura in care ele s1nt legate de obiecte. Numai in feluIaeesta reu$im sa intelegem cum poate ineon;;tientul sa profite de supri­mare a sau de slabirea nocturna a cenzurii Eli sa puna stapinire peresturile diurne spre a genera, eu materialele oferite de acestea, ()dorinta onirica interzisa. Pe de aHa parte este posibil ca resturile diurnes8.-$i traga, eel putin in parte, puterea lor de rezistenta din libidoulacaparat de somn, datoritil faptului ca. ele se afla dinainte in legatun'i ellineon:;;tientul refulat. Avem aid un important caracter dinamic pe Care

i}, Suleika : Popoare :;;1sclavi:;;1 invingatori· / Sint mereu de acord : / Fericireasuprema a copiilor pamintului I Este doar personalitatea. II Orice fel de viatapoate fi traita I Cft timp cineva nu-~i este sie~i necunoscut; / Nimic nu estepierdut I Daca cineva ramine el insu~i.

Hatem: 0 fi! A~a crede lumea I Dar eu am 0 alta parere; I Toata fericireade pe pamint I 0 gasesc fntruchipata doar in Suleika. II Doar in masura in careea ma pretuie~te I Ma pretui~se ~i eu ; I Daea ea m-ar parasi I, Eu insumi m-~parasi II S-ar termina cu Hatem; I $tiu insa ce a~ face; I M~a~ contopimaidegraba eu ferieitul I Caruia ea i-a da sanitul. (Nota trad.).

334

trebuie s8.-1 introducem aposteriori in conceptb noastra referitoare laforma1'ea viselor.

a afeetiune organici'i, o· iritatie dureroasa, 0 inflatie a unui organcreeaza 0 stare .care are drept consecinta clara 0 detaf?are a libidouluide obiedele sale. Libidoul Tetras dinobiecte se 1'eintegreaza III eu, sprea 5e lega strins de padea bolnava a eorpului. Am putea chiar indraznisa afirmam ca, in aceste conditii, detar;;area libidoului de obiectele salee5te inca r;;i111aifrapanta decit detar;;area de care da· dovada intercsulegoist in raport cu lumea exterioara. Aceasta pare sa ne deschida caleaspre intelegerea ipohondriei, in care, de asemenea, un organ preocupa eul,tara ca acesta sa fi fost perceput ca bolnav. Rezist insa ispitei de amerge mai departe pe aceasJa cale sau de a analiza celelalte situatE pecare ipoteza revenirii libidoului obiectiv la eu nile-a1' face inteligibilesau concrete. Procedez ar;;a, deoarece ma grabesc sa raspund la douaobiectii care, ~tiu, s-au conturat in mintea dumneavoastra. Ati dorisa f7titi, in primul rind, de ee referindu-ne la somn, la boala f?i la altesituatii asemanatoare, fae distinctie intre libido r;;iinteres, intre tend in­tele sexuale 9i tendintele eului, pe dnd datele de observatie pot fi ingeneral interpretate admitind existenta unei singure energii care, liberain deplasarile sale, se atar;;eaza cind la obiect, cind la eu, se pune dndin serviciul unei tendinte, cind in al alteia. In al doilea rind, fara indo­ia1a. ca va mira faptul ca ma vedeti tratind ca pe 0 sursa de stare'patologica detar;;area libidoului de obiect, pe cind aceste transformari alelibidoului obiectiv in libidoul eu1ui, iar in mod mai general in energiea eului, fae parte din .procesele normale ale dinamicii psihice, care 5ereproduc zi 9i noapte.

Raspunsul meu va fi urmatorul. Prima dumJ)eavoastra obieetie sunaplauzibil. Cercetarea stadi de somn, de boaEi, a stadi de iubire nu ne-a1'fi dus probabil niciodata, ca atare, la distinetia intre un libido al eului'iii un libido obiectiv,' intre libido 9i interes. Pierdeti insa din vederecercetarile care ne-au servit ca punct de pleeare ~;;iin lumina dirorapr,ivim noi acum situatiile psihice la care ne referim. Tocmaiasistind laconflictul din care iau 11a$tere nevrozelede transfer am izbutit noi safac€m deosebirea intre libido 9i interes, prin urmare intre instinctelesexuale 9i instindele de conservare. La aeeasti'i distinctie nu mai putemrenunta. Posibilitatea transformari libidoului obiectelor in libido aleului, deci necesitatea de a eonta pe un libido al eului ne-a aparut easingura explicatie verosimila a enigmei nevrozelor zise narcisice, cum arii, de exemplu, dementa precoce, ca r;;i a asemanarilor r;;i deosebirilorexistente int1'e acestea, pe de 0 parte, isterie 'iii obsesie, pe de altaparte. Aplicam acum in cazul bolii, somnului r;;istarii de iubire tot ceeace ni S-El confirmat int1'u totul in aUe situatE. Sintem obligati sa ccnti­nuam acest.2 aplicatii, sp-re a vedea unde vom ajunge. Singura teza, carenu decurge direct din experienta noastra analitica, este aceea di EbidoulI'umine libido, Cd el se apEdi obiectelor sau propriu1ui eu al subiectu1ui~i ca e1 nu S2 transforma niciodata 'in interes egoist; despre acesta dinurrne. se Dot s):nme multe lucruTi. Aceasta teza echivaleaza insa eudistinctia, de-acum supusa de noi unei aprecieri critice, inti'e tendin-~elesexua1e 'iiitendintele eu1ui, distinctie pe care, din motive euristice, sintemdeci9is-o mentinem, pina 1a 0 posibila infirmare.

Este. justificata $i cea de-a doua obiectie a dumneavoastra, dar eo.s-a angajat pe 0 pista falsa. Fara indoia}a, revenirea la eu a libidoului

~~3:J-

rdeta;;at de obiecte nu este direct patogena ; oare nn 'ledern acest fenomenprodudndu-se de Iiecare data inaintea somnului ~i urmind un druminvers dupa def?teptare? Animalu1protop1asmic i,?i retrage pre1ungirile,spre a emite alte1enoi, eu prima oeazie. Dar este eu. totul altceva atuncicind un proces determinat, extrem de energic, fo1'teaza libidou1 sa sedeta.;;eze de obiecte. Libidoul devenit narcisie nu mal poate regasidrumu1 careduce 1a obiecte $i toenai aceastcl scade1'c a mobilitatiilibidou1ui este patogena. S-ar spune ca dincolo de un anumit grad, aeu­mularca libidoului nu mai poate fi supoTtat~l. Ne este permis sa presu­pUl1em ea dqdi libidoul se deta;;;eaz~lde obiecte, este pentru e<'ieul vec1ein ilceasta un mijloc de a evita efedele morbicle pc care 1e-ar produceun libido acumulat in chip excesiv pc terltotiul sau. D.'1.C.3am intentionasa H<e oeupam mai indeaproape de dementa preeoeE.',.v-a;; clemonstra eel

in urma caruia libidoul, 0 data deta,?at de oblecte, gase;;;te ca1eaatunci dnd vrea sa revina aicL se apropie dcproccsul refu1arii

[;litrebuie conside1'at ca pandantul sau. Ati avea m~li cu seamasenza~iaca pd;;,itipe un pamint cunoscut dadi a;; afirma despre conditiile acestuiprOC25ca sint aproape identice, dupa cite ~tirn pina acum, eu acelea alerefu12,rii. Conflictul pare sa fie acela;;i $i se desfa,?oara int1'e aceka;;i

Daca rezultatul este dife1'it de acela De care il 00so1"'[.111inde exemplu, faptul nu poate tine clecit de 0 diferenta de dispo­

ZItIE'. La bolnavii de care ne ocuP2ml ,liei, Danca slaba a dezvoltariilibidryullli care,. dac[t \raanli11titL fa~e Dosibil[i ~fO~lnarea S1l11pton'1elor,. se, _ .J..

afl~ aiurea, coreSplll1zind IJyobabil fazei narcisIsnlului prirnitiv, 1a care'Se inJoarce dementa preeoce in f2za S2 finala. Este absolut rernarcabil

cs. sintem obligati sa admitem, pentru libidoul din toate nevrozelepunete de fixatic corespunzatoare fazelor de dezvoltare mult

mai TJreCOCededt in isterie sau nevroza obsesionala.. DEI' dumne2voastra$titi "de-acmn cd notiunile pc care Ie-arT',dobindit ca unnare a studiedi

.nev!'ozelor de transfer per111it, de asemenea, 0 orient are in nevroze12narcisicc, mult· mai dificile din punet de 'ledere practic. TriisaturilecOi)1unesint foarte numeroase :;i, in fond, estc ~vorba de una $1 aceea:;ifenomenologie. Drept urma1'o, Vel veti da u;;o1' seama do dificultati1e,daca nu de imposibilitatile de care trebuie sa so loveasca cd care

. intreprind explicatia acestal' afeetiuni de domeniu1 psihiatriei, daca nudispun in acest demel'S de cunoa:;;terea psihanalitica a nevrozelor detransfer ..

Tabloul simptomatie, de aItfel foarte variabil, 81 dementei precoce nuso compune numai din simptome care decurg din deta$area libidouluide obiecte :;;ide acumularea sa in eu, in calitate de libido narcisie. Unloc insemnat revine mai curind altor fenOli1ene legate de cforturilelibidoului de a se intoa1'ce la obiecte, cled corespunza'toare unci tentative

'de restaura1'e sau de vindecare; Aceste ultime simptOl.:nesint chiar colemal . frapante, cell' mai· zgomotoase. Ele prezinta 0 asemanare inc'on­tesbbili.i cu acelca din isteric, mai rar cu acelea din nevroza obsesionaEl,$i totu:;;i difera ;;i de unele, ;;i de altele sub toate aspeetele. Se pare d\in eforturile sale de a se intoarce 1a obiecte, adica 1a reprozentarileobicetelor, libidoul reu:;;e;;te eu adevarat, 'in dementa precoce, s5 se agatede de, dar ceea ce surprinde e1 din obiccte nu sint· dedt umbreleaccstora, vreau sa spun reprezenti.irile. verbale care Ie corespund, Nupot spune aid mai multe cu privire la acest lucru. dal' socot d'i aeestcO!ccportament al libidou1ui in nazuinta sa de a I'eveni la obitct nc-a

.336

::xrrnis sa ne dam seama de adevarata deosebire care exista Intreo~,,?rezentare con~tienta l;ii0 reprezentareincon~tienta ...

V-am introdus In acest fel in: domeniul in care munca analitica este::c-,"·matasa realizeze viitoarele sale progrese. De dnd sintem familiari­E\i cu utilizarea notiunii de "libido' al eului", nevrozele narcisice ne-auj",venit accesibile; sarcina care ne rev'ine consta in a gasi 0 explicatiedi"amica a acestor afectiun:i ~i, in acela~i timp, de a ne conipleta cunoa~­':':-[23. vietH psihice printr-o aprofundare a cuno£?tintelor despre eu. Psiho­l:;~ia eului, pe care incercam s-o edificam, trebuie sa se intemeieze nuC:0 datele introspectiei, d, ca in cazul libidoului, pe analiza tulburarilor~i disocierilor eului. Este posibil ca, atunci dnd yom fi terminat lucrul;:;')5tru, valoarea cunofiitintelor pe care ni Ie va £i furnizat studiul nevro­22101' de transfer ~i a acelora' I'eferitoare la soarta libidoului sa aparadiminuate' in ochii no!';>tri.Dar aceasta cercetare este inca foarte putin::."'ansata. Nevrozele narcisice abia data se preteaza la tehnica de careHe-am servit in cazul nevrozelor de transfer, iar rnotivul vi-l voi arataIl',Euaidedt. De fiecare data dnd facem un pas inainte in studierea2::estora, vedem rididndu-se in fata noa5tra un fel de zid care neobliga5:1 ne oprim dtva timp. In nevrozele de transfer, va amintiti, ne-am1zbH, de asemenea, de unele puncte de rezistenta, insa am putut sad000rim obstacolele unul dupa altul. In nevrozele narcisice, fezistentaeste insurmontabila ; putem cel mult, de euriozJ.tate, sa aruncam 0 privire

z1d, spre a d-eslu£?ice se petrece de partea eealalta. Deci metodeler:J3stre iehnice obi~nuit~ trebuie inloeuite en altele ~i inca nu 9t1111da:3 'lam izbuti sa operam aceasta substitutie. Desigur, chiar 9i in eeeace prive9te aee9ti bolnavi, materialele nu ne 1ipsese. Ei if;d manifest.s.stsxea in multe feluI'i, cu toate ca nu intotdeauna sub forma faspunsu­riior intrebarile noastre 9i deoeam.data sintem obligati sa ne marginim13 interpretarea manifestarilor lor, slujindu-ne de notiunile pe care Ie-amdobindit dator1ta studierii simptomelor nevrozelor de transfer. Analogia2St(c~ destul de marcata ca sa ne garanteze la inceput un rezultat poziti'l,fe.d. a putea spune totu9i daea aeeasta tehnica este capabila. sa ne dud

departe ..Mal apar :;;1alte dificultati. care se opun mersului nostru inainte.

Afectiunile narcisice ;;i psihozele earese leaga de acestea nU-$i VOl'dezvalui secretul dedt unoI' observatori formati la scoala analitici't anevrozelor de transfer. Or, psihiatrii l1o£?triigno'ra psfhanaliza, iar noip.sihanaU:;;tiil1U avem de-a face dedt cu putine cazuri psihiatrice. Avem

de 0 generatie de psihiatri care sa £i trecLlt prin Gcoala psihana­lizei calitate de9tiinta pregatitoare. Vedem f,klndu-se astazi erorturiin acest sens in America, unde eminenti psihiatri isi inihaza elevii Inteariile psihanalitice £?iunde directod d~ aziluri de ~lien~ti, particlilare$i publice, 5e straduiesc 3a-$i trateze bolnavii in spirit1.1lacestor t20r11.Am reus it totusi 5i noi sa aruneam 0 privire Deste-zidul narcisic s1, in~ele ce u~'meaza:v~ voi relata despre putlnulpe ~are I-am zarit .. ,

Forma morbida a paranoiei, a alienarii sistematice cronice ocupa, inincercarile de clasifieare ale psihiatriei 111oderne,un loc incert" $i totu$i,inmdirea sa eu dementa precoce constituie un fapt incontestabii. Mi-ampermis mai demult sa eontopesc paranoia 5i de'menta precoce subdenumirea comuna de parafrenie. Pornindu-s'e de la' continutul lor,-" . " " . l' d" d d ..lOrl1)el? C1e para1101a Sl11t c escrlse ca _ellr e graIl ...oare, 1112111aperse-

erotomanie, delirul geloziei etc. Sa nu ne a~teptam la incercari

22 - cd . .cl04 337

de explicatie din parte a psihiatriei. AI?mentiona in aceasta privint~t, elltitlu deexemplu (adevarat ca este vorba de un exemplu care se rc.feTala 0 perioada indepartata ~i care I?i-a pierout mult. din valoare), 1nee1'­earea de a deduce un simptom din altul, atribuindu-i bolnavului un1'a\ionament int€lectualist: bolnavul care, in virtutea unei c1ispclzitiiprimare, 5e erede persecutat,ar trage din aceasta persecutie concluzia caeste un personaj important, ceea ce a1' da na~tere delirului sau de gr;m­daare. In viziunea conceptiei noastre analitice, delirul de grancloare €steconsednta imediat a extensiunii eului datoriti'i intregii cantitati deenergie iibidinala retrasa de la obiecte ; avem de-a face -eu un narc:i~lsmsecundar, care apare ca urmare a rede'?teptarii narcisismului priu-;1tiv,acela din prima capilarie. Dar 0 observatie pe care am facut-o in eazuTilede manie a persecutiei m-au obligat sa urmez 0 anumita eale. Am remar­cat, in primul rind, ca in marea majoritate a cazurilor persecutorulapartine aceluia.?i sex ca persecutatul. Acest fapt s-ar putea explicaintr-un fel oareeare, dar in citeva cazuri bine studiate s-a putut eonstataca tocmai persoana de acela!?i sex cea mai iubita inainte de boaUi setransforma in perseeutoare pe parcursul bolii. Situatia se putea dezve]taprin inloeuirea, dupa unele afinitati cunoseute, a persoanei iubite ella1ta, de exemplu a tati'ilui prin preceptor, prin staret. Din aceste Ii'iptede experientil, al diror m.unar ere9tea, am tras eonc1uzia di paranoiapersecutoria este 0 forma morbida in care individul se apara impotTi'lRunei tendinte homosexuale devenita prea puternica. Transfor1112Ieadragostei in ura, transformare care, se 9tie, poate deveni 0 gravA amcDln­tare pentru viata obiectului simultan iubit 9i detestat, corespunde inaceste cazuri transformarii tendintelor libidinale in angoasa,· aceasti'\ dInurma transformare fHnd 0 consecinta fireasea a procesului de re1u13re.lata, bunaoara, u1tima dintre observatiile mele rereritoare la aceasta ferna.Un tinar medic a fast obligat sa-!?i paraseasca ora!?ul natal, pentru C8 aadresat amenintari eu moartea fiului untii profesor a1 universit£4ii dinacea localitate, care, pina atunci, fusese eel ma} bun prieten al sihL EIatribuia aeestui \Teehi prieten intentii diabolice ~i 0 putere demonici" nacuza de tonte nenorocirile care, in ultimii ani, 1i lovise familia, de toatene~ansele sale familiale ~i sociale. Dar nemultumit de acestea, i-a taentpe malefieul sau amie 9i pe tatal acestuia raspunzatori de razboi si dii-ar ii chemat pe ru~i in tara. Pacientul nostru sustinea ca :?i-a riseatde mii de ori viata 9i era eonvins ca moartea'raufacatorului ar punetuturor aeestor nenorociri. $i toh.l$i, veehea sa dragoste pentru acestraufi'iciitor este inca atit de putemica incH m1na sa a fost ca paralizdain ziua in care a avut prilejul Sa-:;;1clobaare dU;Hl1anulcu un foe de re­volver. In cursu1 scurtelor intrevederi pe care Ie-am avut eu bolnavul,am af1at ca relatiile de prietenie dintre eei doi datau din priri1ii ·lo:r anide eolegiu. eel putin 0 data aeeste relatH au depa9it 1imitele prieteniei ;o noapte petre~uta impreuna a dus la un raport sexual complet. Pacientulnostru n-a dovedit niciodata fata de femei sentimente in eonformitate envirsta ~i eu farmecul personalit.i'itii sale. Fusese logodit eu 0 fat a frumoasa~i distinsa, insa aeeasta, constatind ca logodnicul ei nu avea pentl'u eanici a. tandrete, a rupt logadna. jVlultiani mai tirziu, baala sa s-a declani?1Hchiar in momentul in care reu~ise pentru prima data sa satisfaca c01Ylpleto femeie. Pe dnd aeeasta 11imbrati!?a eu recuno~tinta, transportata, el asimtit subit odurere bizara, s-ar fi zis ca 0 lovitura de secure i-a despkatcapul. El a explicitat mai tirziu aceastii senzatie, spunind ca 11-0 r~utea

338

ccrr:nara decit cu senza~ia'care s-a1' inccrca atunci c!nd cuiva.~-ar fi ,crapat_rci;nhll,dezgolindu-i-se creie1'i.11,aEla, cu:n s:face m ~autopsll s~u. 111.tr~-

tu"l" de lTIare anvergt'ra' cum lDsa pnetenul sau se speclal1zase mt:J,a..""kl " ",. , " '.

:mat,c;mia patologidi, a descoperit treptat c~ toCffi,Uacesta l-a1' f1 put~ttrimite femeia ea 5a-l puna la 111cercarc,Dm aeel mOl1l,ent121 a deschlsq)crJi ~i a ln~eles cii toate celel31te persecutE la care fusese expus erau,ooera vechiului sau amic.

" Cum se petrecil1sa lucrmile in cazurile in care persecut?ful n~l apaI~-tine aceluiasi sex ca Dcrsecutatul, caz care pare a merge Impotr1va ex­plicatiei no~strc c3l'e' invoca apararea contra unui libido ~o~osexm:J:?:.un avut recent prilejul sau examincz un caz de acest gen 91sa trag elmcontradictia aparenUi 0 confirmare a conceptiei mele. Fata, care 5ecredea p~rsecutata de barbatul diruia Ii acordase doua tandre intilniri,incepuse in realitate prin a-$i dirija mania impotriva unei fe~ei, p~care 0 putem considera ca substituindu-se, in ideile sale, mame1 acestclfete. Numai dIma cea de-a doua Intllnire a izbutit sa-$i cleta~eze mania~1eaeea femeie' s])re a 0 raporta 1a barbat. Conditia sexului identicestecIeci ini~ial respe~tata in aeest caz, ca $i in primul de care v-am vorbit.in pEngerea pe care a formulat-o fata, de avoeatul 9i medicul ei, bol­nava nu mentionase aeeastii faza preliminara a nebuniei sale, ceea ceii putuse da' 0 aparen~a de deZl11intire a conceptiei noastre despreparanoia.

Initial, in ceea ee prive$te alegerea obiectului, homosexualitatea pre­zinta mai multe ouncte de contact ell narcisismul dedt heterosexualitatea.In eonsecinta, atunci dnd 52 pune problema indepartarif unei tendintehomosexua1e prea vio1ente, reintoarcerea 1a narcisism este facilitata ]'11

mod deosebit. Nu am avut pina 3CU111, prilejul sa discutam mai incle1ungdespre fundamentele vietH erotice, a$a cum 0 concep eu, iar in momen­tulele fata imi este eu neputinta sa umnlu aceasta lacuna. Tot ceea ceva pot spune este Cd alegerea ~biectuluL progresul in clezvoltarea llbi­doului dupa faza narcisica se poate efeetua in doua modalitati diferite :dupil tipul narcisic, eul subiectuluifiind inlocuit de un alt eu care sa 5easemene in eel mai inalt grad, f?idupa tipul extensiv, reprezentind per­so;:me devenite indispensabile, deoG.rece ele procura sau asigura satis­factia altoI' nevoi vitale, Hind, de asemenea, aiese ca obiecte ale libidou­lui. 0 a!initate puternicti a libidoului pentru alegerea obiectului potrivittipului narcisic trebuie eonsiderata, dupa parerea noastra, ca fadnd partedin prec1ispozi~iala homosexualitate manifesta.

V-am ,'orbit, in una din preeedentele prelegeri, de un caz de deliI'de gelozie 1a 0 _femeie. Acum, dud expunerea mea se apropie de sfir$it,veti fi curio9i desigur sa 9titi cum imi explic din punct de vedere ])siha­nalitic 0 manie. Regret ea, in leg,1tura eu aecasta, nu pot sa fiu lc{in81­timea a9tcptarilor. Inaccesibilitateamaniei la demersul argumenEiriilogice $i a1 experientelor reale S2 expliea, intocmai ca 9i inaccesibilitateaobsesiei 1a acelea9i influente, prin raporturile sale cu incon9tientul careeste reprezentat $i reprimat de 111aniasau ideea obsesionala. Cele douaafeethmi nu difera intre ele dedt din l)Unct de vedere tooic sidinan-lie..•.

Ca $i ~n paran?ia, am constatdt in melancolie, in legatura cu cares-au desens de altiel forme elinice foarte diverse, 0 fisura care ne oe1'­mite sa-i sesizam structura interna, Am eonstatat ca repro$urile nemi­loase ell care melancolicii 5e' eoolesesc 1)e ei lnsisi se ClI)liciiin re~lit'"'+e.•• t ..•• - , • lA U - .-",,'"

339

unci alte persoane, obiectulsexual pe care I-au pierdut sau care, dinpropria-i vina, a scazut inochii lor. Am putut constata ca daca melan­colicul $1-a retras de 1a obiect libid.6ul, acest obiect este readus insfera eului, ca :;;i cum ar fi proiectat asupra acestuia, ca Urrnare aunui procesdiruia Ii putem acorda denumirea de identificare narci,,<dca.Nu va pot oferi aid decit 0 imagine in sensul figurat al cuvintului :;;inu 0 descriere topico-dinamica in toata regula. Eul este tratat in cazulacesta ca )..Ul, obiect abandonat $i suporta toate agresiunile :;;i manifes­t3rile de razbunar~ pe care Ie atribuie obiectul. Tendinta la sinuciderecare se observa la melancolic se explica si ea cu mai mare usurinta

lumina acestei conceptii, bolnavul inv~r:;;unindu-se sa se s~prin;'edeodata:;;i pe el insu:;;i, ;;i obiectul iubit ;;i in acela9i timp detestat.In melancolie, ca :;;iin celelalte afectiuninarcisice, se manifesta intr-unmod extrem de pronuntat 0 trasi'itur[i a vietii afective direia Ii damin general, de la Bleuler incoace, denumirea de mnbivalenta. Aceastainseamna existenta, 1a una :;;i aceea:;;i persoana, a unor sentimenteopuse, de prietenie :;;i·de ostilitate, in privinta unei alte persoane. Dinnefericire n-am avut prilejul, in cursul acestar discutii, sa va vorbesemai pe larg despre aceasta ambivalenta a sentimentelor.

Pe linga identificarea narcisica, axista 0 identificare isterica, pe careo cunoa$tem demult. A:;; dori sa pot sa va demonstrez deosebirile care

intre una :;;ialta, eu ajutorul dtorva exemple bine alese. In ceeace prive$te forme1e periodiee 91 deUce ale melaneoliei, va pot relata unlucru care sigur va va interesa. Este posibil, intre aUele, ca, in con­ditii favorabile (iar eu am experimentat de doua o1'i acest fapt), dato­dta. tratamentului analitic aplicat il1 intervalurile din afara crizei, safie impiedicata revenirea starii melancolice, fie ca are aceea:;;i tonali­tate afectiva, fie 0 tonalitate opusa. Constatam atunci ca, in melancolie::;;iin manie, avem de-a face cu solutionareaunui conflict de un genaparte, conflict ale carui e1emente sint exact acelea;;;i Cll cele ale altarnevroze. Va veti da cu u$u.rinta s~ama de multitv.dinea de date pc carepsihanaliza este ehemata si'iIe adune din acest dOl1wniu.. _

V-am mai aratat ca, datorita psihanalizei, putem sa dobindim cuno$-referitoare la alcatuirea cului, la elementele care intra in struc­

tura sa. Am $i inceput sa intrevedem aceasta compozitie, aceste ele­Ulente. Din analiza cazurilor de manie a observatiei am considerat caputem trage concluzia eEl ineu exista realmente 0 fnstanta care observa,critica $i campara fara inceta1'e, opunindu-se in relul acesta celeilalte

a euluL Tocmai de aceea creel ca bolnavul ne dezvalLlieul1 adevar, decare in general nn se tine searna pecit 0 merita, dnd el se. plinge caf,iecare pas .a1 ~a~l este. pindit ;d observat, fiecare din gir:durile sale,GeSCOperlt 91 crltlcat. Slngura sa eroare este ca sitt.1eaza In afara, cafijndu-i exterioara, aceasta lorta atit de incomodanta. El simte in sineDuterea unci instcmte care dntarc,;>te cuI sau actual ;;i fiecare din mani-

sale dupa tiparul Llnui eu ideal, pe care :;;i I-a creat singur incursul dezvoltariLCred chiar ca aceastil creatie a fo-st efectuata in

de a restabili acea multumire de sine 'care este inerenta nar­chisn11Jlui primal' infantil :;;i cm:e, de atunci '1ncoace, Cl resimtit cititea

. tulburari ,;>iumilinte. Aceastil instanta cu functia de supraveghere noio cunoCli?tem: este cenzura eului, este constiinta, aceeasi care in timpul

exercita cenzura viseIor, aceea de 1a c~re porn~sc refularile do­inadmisibile. Dezagreglndu-se sub influenta maniei observatiei,

E'ii ne dezvaluie propriile-i origini : influentele exercitate de parinti, de

340

educatod, de ambianta sociala; identificarea cu unele persoane de caream fast influentati eel mai multo

Acesteaar fi ~iteva din rezultatele obtinute datorita aplicarii psihana­lizei 1a afeetiunile narcisice. Recunosc ca n1.1sint numeroase 8i ca adeseasint lipsite de acea precizie care nu 5e obtine dedt ca urm~re afami­liarizarii cu un domeni1.1inedit de investigatie. Datoram aceste rezultateufilizarii notiunii de libido al eului· sau libido narcisic, care ne-a per­mis sa extindem 1a nevrozelenarcisice datele pe care ni le-a furnizatstudiu1 nevrozelor de transfer. 1ar acum, fara indoiala ca va pUl1ctiintrebarea daea nu ar fi posibil sa ajungem la un rezultat care a1'.consta in a subordona teoriei libidoului toate aceste tulburari din do­meniu1 afectiunilor narcisice f?ipsihoze1or, daea nu eumva, 1a urma urmei,responsabil de boala a1' £i factorul libidinal a1 vietH psihice, far a aputea invoca 0 alter are a functiei instinete10r de eonservare. Or, 1'as­punsul la aceastil intrebare nu-mi pare urgent f?i, mai ales, nu esteinca destul de copt ca sa ne put em hazarda 1a formularea sa. Sa 1asamca munca f?Wntifica sa progreseze f?i sa af?teptam cu rabdare. Nu m-a~mira sa aflu inh'-o zi ca puterea patogena constituie in mod efectivun privilegiu 31 tendintelor libidinale ~i ea teoriq libidoului biruie petoata 1ini(;1,de la nevrozele momentane cele maisimple f?ipina 1a alie­natia psihotica cea mai gravA a individului. Oare nu f?tim ca ceea cecaracterizeaza libidoul· este refuzul sElUde a se supune realitatii un1­versului, lui ananke? 2) 1\1ise pare ins3. cu totul verosimil ca tendinteIeeului, antrenate de impi.l1surile patogene ale libidoului, resimt f?ieletulburari functionale .. '7i dac3. lutr-o buna zi voi afla ca in psihozelegrave insef?i tendintele eului pot sa prezinte tulburari prim are, nu a9vedea nicidecum in acest fapt 0 indepartare de la directia genero.1a acereetarilor noastre. Dar aceasta este 0 problema de viitor, celputinpentru dumneo.voastra. Permiteti-I11i acum sa revin 0 cEpa 10.angoasa,spre a risipi 0 ultima nedumerire pe care am 1asat-o cind am tratatdespre ea. Am aratat ca, date fiind raporturile binecunoscutecareexista intre angoasa 9i libido, nu ni se pare a admisibil, iar luerul estetotu~i incontestabil, ca angoasa real8. sa fie, in prezenta unui pericol,manifestarea instinctelor de conservare. Oare nu s-ar putea ca stareaafectiva caracterizata de angoasa sa-~i extraga elementele nu din instinc­tele egoiste ale eului, ci din libidoul eu1ui ? Aceasta pentru ca arigoasaeste in fond irationa1a, iar irationalitatea sa devine frapanta indeosebicind are 0 intensitate mai ridicata. Eo. tulbura in acest caz aetiunea,aceea de fuga sau aceea de aparare, singura rationala ~i capabila saasigure eonservarea. in felul acesta, atribuind partea afectiva a angoa­sei reale libidoului eului f?i actiunea care se manifesta in aceste impre­jurari instinctului de conservare a1eu1ui, indepartam toate dificulta­tile teoretice. De altfel sper sa nu 1uati in serios afirmatia ca cinevafuge pentru ca Ii este frica. Nu; cuiva Ii este frica f?i fuge ¢lin unul 9iacelaf?i motiv, care este dat de perceperea pericohiluL Oameni care autrecut prin mari pericole marturisesc ca nu au simtit nid urma deteama, ci pur ~i simplu au actionat, indreptindu-~i de pildEi arma sprefiara fioroasa. lata, In mod cert, 0 reactie cum nu se peate mai ra­tionalEL

'"

* *2) Cuvint de origine greaea, frecvent In literatura posthomeriea, ell Intelesul

de fatalitate, soarta, destin.

341

XXVIITRANSFERUL

Cum· ne apropielf1 de sfiqitul convorbirilor noastre, sint sigur casimtiti trezindu-se in dumneavoastra 0 speranta, care nu ar trebui insasa devina 0 sursa de deceptie. Va spl.meti ca daci'i v-am ciHauzit de-alungul ~i de-a lahtl domeniului de cercetare psihanalitic, desigur ean-an1 facut aceasta fara a va spune in sfir~;it un euvint referitor la tera­peutidi pe care, totu~i, se bazeaza posibilitatea de a practica psihana­liza. Intr-adevar, este eu neputinta sa ocolesc acest subiect, intrucit arinsemna sa nu va aduc la cuno$tinta un nou fapt, fara de care intelege­rea bolilor pe care Ie-am examinat ar ramine eu totul ineompleta.

$tiu ea nu a$teptati de la mine 0 initie1'e in tehnica, a$a incH saputeti practica psihanaliza in scop teraDeutic:. \'reti doar S[l stlti careeste 'in general modul de a actiona al pslhoterapiei ~nalitice ~i ~cn:e sint,cu aproximatie, efectele sale. Ayeti dreptul incontestabil sa $titi acestltrcru $i, eu toate acestea, nu va voi spune nimic in acest sens, prefe­rind Si'l va Ias sa gasiti prin p1'op1'iile dumneavoastra mijloace aeestmod'de actiune ~i aceste eiecte.

Deci refleetati! Cunoasteti acum toate eonditiile esentiale ale bolii,tnti fadorii car~ intervin' i~ cazul bolnavului. 'S-ar par~a ca nu mairail'iine loc pentru 0 actiune terapeutica. lata mai rntH preclispozitiaereditadl : nn vom vorbi despre aceasta prea des, pentrn ca altii insistaasupra aeestui fapt intr-un mod foarte starHitor, iar noi uu avem deadaluzat nimic nOli la ceea ce snun ei. Sa nn eredeti totusi ca subes­time~ importanta sa; tocmai i.{ ealitate de terapeu'ti slnt'em capabilisa ne dam seama de fo1'ta acesteia. De artiel noi nu putem sa schimbamnhnic in aceasta privin~a; in consecinta, predispozitia ereditara ri:imine

dat, 0 farta care impune limita eforturilor noast1'e. Urmeaza apoiinfluenta evenimentelor din prima copilarie, carora obi9Duim sa Ie acor­dam primul lac in analiza; ele apartin trecutului ~i nu putem sa ne<c:omportamfata de aeestea ca ~i cum ele n-ar fi existat. In sfir9it, sin­tern in posesia a tot ceea· ce am ramit sub denumirea generica de "re­nuntare reala", toate aeele nenorociri ale vietii care impun renuntarea]a dragoste, care genereaza mizeda, neintelegerile familiale, casatoriilenepotrivite, fara a mai vorbi de eonditiile sodale defavorabile 9i de~'igoarea exigentelor morale sub a CarOl' presiune ne aflam. Fara Indo­ia1a, avem aici tot atltea cai deschise pentru interventia terapeutiea e£i­denta, dar in £elu1 aeeleia care, dupa legenda vieneza, ar £i exercitat-oimparatul Iosif; interventia binefacatoare a unui atotputernic, a caruivointa face cn tonta lumea sa se pIece ~i sa dispara toate greuti'itile.Dar ce sintem noi ea sa introducem 0 ata1'e bine£acere in ars.enalulnastru terapeutic '? Noi in:,;ine ni$te sarmani oameni, socialmente nepu­tincio$i, obligati sa ne ci~tigam subzistenta prin exe1'citiul profesiei pe

342

C;i;-~ 0 avem, nu putem sa acordam ingrijiri gratuite bolnavilor putin2":lti, pe cind alti medici, utilizind alte metode de tratament, au posi­biitatea sa Ie acorde aceasta favoare. Aceasta se intinipla din cauza­ca terapeutica noastra este una de durata, ale carei efecte se prOOuc€:xtrem de lent. Sepoate ca tredndin revista factorii pe care i-am enu­merat, atentia ..sava fie atrasa indeosebi de unii dintre aC€9tia !;lisa-is,c;.cotitisusceptibili de a servi drept punct de aplicare a influentei noas­tp:c terapeutice. DacEiconstringerea morala impusa de societate este res­p')ll.sabila de privatiunea de care sufera bolnavul, tratamen~ul, veti so­coLi dumneavoastra, va putea sa-l incurajeze sau sa-l incite direct sa52 ridice- deasupra acestei constringeri, sa-17iprocure satisfactia 17i sana­tatea refuzlnd de a se conforma unui ideal caruia societatea li acordao mare valoare, dar din care ne -inspiram atit de rar. Aceasta s-arreduce la afirmatia di ne putem insanato17i traind din pUn viata se­x'~a1a. lar dadi tratamentul analitic ar impliea 0 incurajare de acestgen, a1' merita cu siguranta repro~ul de a merge impotriva moralei gene­1'a1e, did e1 ar sustrage colectivitatii ceea ce ar acorda inc1ividului.

lata-va, in5a, rau informati! Povata de a trai pin a la capat viatasexuala nu are nimicde-a face cu terapeutica psihanalitica, fie -17inumaipentru faptul ca 1a bolnav exista, a~a cum v-am spus-o eu insumi, unconflict tenace intre tendinta libidinal a ~i refularea sexuala, intre la­tura sa senzualii ~i latura ascetica. Nu se pune problema de a rezolvaconflictul, cit de a ajuta pe unul din advE'rsari sa-l biruie pe celalalt.La nevoie constatam ca asceza iese invinga~oare, rezultatul fiind com­pensarea tendintei sextlale eu ajutorul simptomelor. Daca, dimpotriva,noi inlesnim victoria laturii senzuale a individului, atund latura asce­tica va fi aceea care, refulata in acest fel, va cauta sa se despagubeascaprin simptome. Nici una din cele doua solutii nu este capabila sa punacapat conflictului interior; va exista intotdeauna 0 latura nesatisfacuta.Rare sint cazurile in care conflictul sa fie aUt de slab indt interventiamedicului sa fie suficienta pentru 0 decizie $i, 1a drept vorbind, acestecazuri nu cer un tratament analitic. Persoanele asupra carora medicularputea sa exercite 0 influenta de acest gen ar obtine cu u$urintaacela$i rezultat fara interventia medicului. $titi foarte bine di atuncidnd un tinar abstinent se hotare17te sa aiba raporturi sexuale nelegi­time 9i cind 0 femeie nesatisfacuta incearca sa-$i ofere compensatii cuajutorul altui barbat, in general ei nu au a$teptat, spre a face lucrulacesta, 0 autorizatie din partea medicului sau chiara psihanalistului.

In aceasta problema nu se da atentie unui aspect esential, adicafaptului ca un conflict patogen al nevroticilor nu este comparabil cu 0batalie normal a pe care tendintele psihice 0 desfa90ara pe acela9i terenpsihologic. La nevrotici lupta se duce intre forte dintre care unele auatins nivelul precon!;ltientului $i con$tientului, pe clnd altele n-ClUctepa­9it limita incOl1$tientului. De aceea conflictul nu poate ajunge la solutie.Adversarii nu S8 mai afla fata in fata, ca ursu1 alb ~i balena dirianec­dota pe care 0 cunoa17teti cu totii. 0 adevarata solutie a conflictului nupoate avea loc dedt atunci dnd eei doi adversari seafla p-eacela9iteren. lar eu cred ca singura sarcina a terapeuticii consta in a face po­sibila aceasta intilnire.

Va mal pot asigura .ca, de asemenea, sinteti prost informati daca cre­deti ca a da sfaturi 9i a ghida in situatiile de viata reprezinta elementeale tratamentului psihanalic. Dimpotriva, respingem pe cit posibil acest

343

1'01 de mentor 9inu dorim decit 88.-1vedem pebolnav luind e1 'insu!?ideciziile care il privesc. De aceea noi Ii cerem sa amine pina la. sfir­situl tratamentului orice hotarire importantapentruexistenta privind~legerea unei cariere, 0 .afacere eomercial<'i, contractarea unei disatcriisau divortul. Reeunoa9teti ca la nimic din toate acestea nu v-ati gindit.Numai in cazul unor persoane foarte tinere, lipsite de aparare f;'i devointa, departe de .a impune aceasta restrictie, asociem rolului medi­cului pe aeela de educator. Dar in aeest caz, con:;;tienti de responsabHi­tatea noastra, actionam cu toata precautia de rigoare.

Dar pornind de la pasiunea pe care 0 pun spre ama apara impotdvarepro9ului de a. voi, prin tratamentul psihanalitic, sa-l determin penevrotic sa-9i traiasca din pHn propria sa viata, ati gre9i dadi ati CG)1­

chide ca influent a noastra se exercita in beneficiul moralei soci21e,Aceasta intentie hU ne este mai putin straina dedt prima. Este adev&.­rat., ca sintem nu reformatori, ci observatori, totu9i nu ne putelTl lmpie­diea sa examinam lucrurile cu spirit critic: in consecinta, ne-a lostimposibil sa luam aDararea moraleisexuale conventionale, sa aDrobi'immodul in care societ~tea incearca sa rezolve in praehca problem'a vietHsexuale. Ii nutem spune deschis societatii ca eeea ce numeste ea lTwralacere mal m~lte saerificii dedt 0 merita'si ca I)r0cedeele saie sint liDsite. ' . .L-

aUt de sinceritate, cit ~i de intelepciune. Nu ne sfiim sa ne formulaH1eritici1e in l110d direct pacientilor, obi,;;nuindu-i sa judece far a prejude­ciiti faptele sexuale, ca :;;1celelalte fapte, iar atunci cind 1a terminareatratamentului, ei devin independenti 9i dedd indeplina, libertate in fa­voarea unei solutii intermediare situ(lta intre viata sexua1a filra restrictii$i aseeza absoluta, con$tiinta noastra nu are nimic a~$i repro$a. Ne spu­nem ca acela care a ~tiut, dupa ee a luptat contra lui insu$i, sa S2ridiee pina la adevar, se afla la adapost de arice pericol de imoralitate$i i9i poatelDgadui edificarea unei seari de valorimorale intrucJ:tva dife­rita de aeeea promovata de societate. Sa ne ferim, de altfel, de a supra­estima rolul abstinentei in produeerea nevrozelor. Numai intr-un foartemie nunlar de eazuri se poate pune capat situatiei patogene, care ae­curge din privatiune ~i din acumularea libidoului, prin ro.porturi sexualeobtinute fara efort.

Deci nu yeti intelege actiunea terapeutica a psihanalizei daca vetiafirma ea ea permite sa fie traita -pina 10. capat viato. sexuala. Cautatio alta explieatie. Risipind nedumeririle dumneavoastra privitoare 1a acestaspect, am faeut 0 remarcaeare poate ca v-a indrepto.t pe drumul eelbun. Utilitatea psihanalizei, yeti cugeta, consta neindoielnic in inlocuil'eaincom;;tientului eu con~tientu1, in transpunereaincon:;;tientului in COl1-'stient. Aceasta este realitatea. Ridicind inconstientul la nive1ul eon­~tiintei, supri:tp.am refularile, indepartam conditiile care guvern;aza .Ior­marea sim'ptomelor, transfOrmalTI eonflictu1 patogen intr-un conflict nor­mal care, intr-un fel sau o.ltul, va sflr9i prin a fi rezolvat. Noi nu de­terminam la bolnav decit aceasta singura modificare psihiea;;;i, in ma­sura 111. care 0 faeem, obtinem vindeearea. In cazurile in care nu puiemsuprima 0 refulare sau un alt proees psihic de acela~i gen, terapeuticanoastra 19ipierde autoritatea ..

Putem exprima seopul eforturilor noastre eu ajutorul a ntillleroaseformule ; putem spune, intre altele, ca incercam sa eonstientizamincon­~tientul, sau sa suprimam refularile, sau sa aeoperim' lacunele amne­zice; toate formulele se reduc la unul $i acela~i Iuetu. Dar poate ca

344

aceasta marturisire va vadeceptiona. V[l veti fi fa¢ut. despre vinde­carea unui ne},Trotie0 aWi idee, va veti fi inehipuit ca dupa ce S-3 supusefortului penibil al unei psihanalize, el devine un aU om ; iata-ma lnsasustinind ca. vindecarea consUl in faotul ca nevroticul are un- grad mairidi~atde conf?tient 9i eeva mai putin incon~tient dedi anterior. Or,dumneavoastra probabil sa subestimati importanta unci schimbari inte­1'ioare de acest gen. Nevroticul insanato;;;it a devenit intr-adevar un a1tom, dar in fond, fapt de 1a sine inteles, a ramas acela:;:i, adica a deve­nit ceea ce a1' fi putut Ii, independent de tratament, in conditii cares8.-i fi fost favorabile. lar acesta este mare lucru. :Qaca,:;:tiindauziti vorbindu-se de ceea ce trebuie nicut, de toate stradaniile consa­crate obtinerii acestei modificari, neinsemnate in aparenta in viata psi­hica 0 bolnavului, nu va veti mai indoi de importanta aeestei difereritede nive1 psihic pe care reu:;:ims-o realizam.

Fac 0 mica digresiune ea sa. va. intreb daea :;:titi ee se nume$te 0 te­rapie cauzala. Numim asUel 0 metoda de tratament care, in lac de aataca manifestarile exteriaare ale unei rnaladii, cauta s2-i suprimecau­zele. Or, terapeutica psihanalitidi este ea una cauzala, sau nu ? Rsapunsul1a aeeasta intrebare nu este simplu, dar poate eEl ne ofera p1'ilejul dea ne da seama de inoportunitatea intrebarii insa$1. In 111aSU1'ain eareterapeutica analitica nu are ca seap imediat suprimarea simptomelor,ea se compart~ ea 0 terapeutica de tip cauzal. Privita lnSa diiltr-unaU punct de "leclere, ea apare ea nefiindeauzaEi. Noi aIn urma1'it demultinlantuirea cauzelor, in legatura eu refularile, cu predispozitiile instinc­tive, eu intensitatile lor-relative in eanstitutia individului :;:ideviatiiIe pecare Ie prezinta acestea in raport ell dezvoltarea lor normala. Presu­puneti aeum ea am £i eapabili sa intervenim prin procedee chimice inaeeasta structura, sa sporim sau sa dirninuam eantitatea de libido ee semanifest a 1a un moment dat, sa intarim un instinct, pe seama altu.ia;am avea in acest eaz 0 terapeutiea cauzala in adeve,ratul inteles a1 cuvin­tului, 0 terapeutiea in falosul careia analiza noast1'a a intreprins 0 mundide recunoastere oreliminara, indisoensabila. Or, dumneavoastra stiti, nune putem gindi ~ctualmente sa e:iercitam oinfluenta de aeest fel' asu­pra proeeselor libidoului; tratamentnl nostru psihic ataca 0 aIta verigaa lantului, veriga care, daca nu face parte din l'adi'icinile fenomene10rvizibile pentru noi, nu este ri1ai putin indepartata de simptome f?i 11.8-afast faenta accesibWi co. urmare a uno l' imprejurari extrem de fa­vorabile.

Asadar, ce avem de facut ca sa lnlocuim la bolnavii nostri inconstie11.­tu1 o;in constient ? Am crezut 1a un moment dat ca lucrul ~ste foarte' sim­plu: ca. este' suficient sa deseoperim incon$tientul :;:i sa-1 punem,ca saspunem ai;>a,sub oehii bolnavuJui. Astazi, insa, este limpede ca gref?em11.Ceea ee :;:tim noi despre ineon:;:tient nu coincide niciclecnm ell ceea ce$tie bolnavul; clnd ii imparta$im eeea ee :;:tim, e1 nU-$iinlocuie,~te 1n­constientu1 cu eunoasterea dobindita in aeest fel, ci 0 situeaza De aeeastaUng6. ineon$tient cm:e, in eonsecinta, ramine aproape nemodifleat. Tre­buie mai degraba sa ne formam despre acest incon:;:tient 0 reprezentaretopicii~ sa-1 eautam in amintirile bo1navului, chiar acolo unde s-a pu­tut forma ea urmare a unei refular1. :Eefularea este aceea care trebuiesuprimata, pentru ca substitui1'ea incon~tientului prin con$tien1' sa 5e<pereze de la sine. Dar cum sa suprimam refularea? Aid incepe ceo.de-a doua etapa a muncii noastre. In primul rind .identificarea refu-

'H5

larE, in 81, doilea rind. suprimClTea rezistentei care men tine . aceasta 1'e­fuhu'e?

Cum suprirnam rezistenta ? In acela.;>iIn.od : descoperind-o 9i punind-osub privireabolnavUlui. Pentru di rezistenta provine 9i ea clintr":o re­fulare, fie chiar din aceea pe care fncercam s-o rezolvam, fie dint1'-o re­fuwecare a survenit anterior. Ea se produce printr-o contramanevrainiViata in vederea refulih'ii tendintei indecente. Deci procedam acuma$--:1cum am dorit s-o facem la inceput : interpret am, descoperim 9i lm­parta?im bolnavului ceea ce obtinem; de data aceasta, insa, 0 facemla locul potrivit. Contramanevra sau rezistenta face parte nu din incon­fjtient, ci din eul care este colaboratorul nostru, iar aceasta chiar 9i incazu1 in care rezistenta nu este constientEt. Ne dam seama ca ne mtil­nim aid ell sensul d~.blu al cuvint~lui "incon9tient" : incon9tientul cafenomen, incon9tientul en sistem. Lucrul acesta pare foarte c1ificil, 9iobscur,dar nu este, in fond, aeelaE/i lueI'u? Sintem pregatiti de multp€utru aceasta concluzie~ Ne a9teptam ca rezistenta sa dispara, ca acea~ontra-manevra sa fie abandonata, de indata ee interpretarea noastra vafi pus sub ochii euluiatit pe una, cit ili pe cealalta. Cu ce forte op€ramn01 in cazurile de genul acesta ? Contam de Ia inceput pe dorinta bGl­navului de a-9i recapata sanatatea, dorinta care I-a decis sa colaborezecu noi ; contam apoi pe inteligenta sa, careia Ii acordam sprijinul repre­zentat de interventia noastra. Este cert ca inteligenta va putea recunoa:;;temai u:;;or rezistenta, gasind 0 traducere corespunzatoare a ceea ce afostre£u1at, daca ii yom oferi reprezentarea fenomenelor pe care Ie are derecunoscut 9i dedezvaIuit. Daca va voi spune : "Priviti la cer, yeti ve­dea acolo un aerostat's, 11yeti gasi pe acesta mult mai 1.1901'dedt dacav-a9 spune pur 9i simpiu sa ridicati ochii lacer, tara a va preciza ceanume yeti vedea acolo. La fel, studentul care prive9te pentru primadata intr-un microscop nu obs~rva nimic dad. pmfesorul sau nu~i spuneCC' trebuie sa urmareasca.

Avem, apoi faptele. Intr-un mare numar ~de afcctiuni nervoase,inisterii, nevrozele de angoasa, nevrozele obsesionale, premisele n03stre sedovedesc corecte. Prin cercetarea refularii, prin dcscoperirea rezistentei,prin punerea in relief a ceea ce este refulat, reuilim realm elite sa re­zolvam problema, sa invingem rezistentele, sa sup1'imam refularea, satransformam inconiltientul in con9tient. Apare in acest caz impresiaclara di in legatura cu fiec[lre rezistenta pe care 0 avem de infrint, 0lupta violent a se da in sufletul- bolnavului, 0 lupta psihica fireasca, peacela9i teren psihologic, intre mobiluri contra1'e, intre forte care tindsa mentina contra~manevra si altele care indeamna sa se renunte 1aea. Primele mobiluri sint moblluri vechi, aceleacare au p1'ovocat ~efu­larea; ia1' printre ultimele se gasesc unele recent aparute :;;i care parsa rezlove conflictul in sensul dorit de no1. Am izbutit astfel sa 1'eani- .mam vechiul conflict care a c1us 1a refu1are, sa supunem unei revizui1'iprocesul care parea terminat. Datele noi pe care Ie aducem in favoareaacestei revizuiri' constau in rememora1'ea de catre bolnav a faptului ddcdzia sa anterioara dusese Ia lrl1bolnavi1'e, in promisiunea ea 0 a1ta·decizie va deschide calea vindecarii 9i ii demonst1'am ca din morncn­tul in caTe optase pentru prima solutie intreg ansamblul de conditii S-2schimbat fundamental. In perioada in care s~a structurat boala, eul eraplapind, infantil :;;i poate ca avea motivele sale sa proscrie 'cerintelelibidoului ca pe 0 sursa de peri cole. Astazi el este 1113iputernic, mai

:346

:?xix;riInentat:;;i, pellnga acest.ea. are in medic uncolaborawr fidel.;i .deV6tat. in .felul acesta avem dreptul sa' ne ailteptamca, rc<:\nimat,~0nflictul s~-;;igaseasca 0 solutie mai fericita decit 1a. vremea dud seirrcheiase prin refulare ~i,cu:n1 am .spus, su.ceesuLpe care. ilohtinE:mill isterie, in nevrozele de angoasil ~i nevrozeleobsesionale jUstifiea, inprincipiu, speranta noastra.

Exist~i totu~i maladii in care,. doilditiile fiindacelea~i, procedeele noas­tI"e terapeutice nu sint incuminate de succes. Apare, cu toate acestea,~i aid un conflict initial int1'e eu ~i-libido, conflict care a sfi1'~it, deasemenea, cu 0 refulare, orica1'e a1' fi, de altfel, caracteristica topica, inaceste maladE, ca !?i in celelalte, pntem descoperi in viata bolnavilorpunctele precise in care s-au produs ref1.l1arile; a:plicam acestor maladiiacelem;i mecanisme, facem bolnavilor. aceleaf?i promisiuni, Ie venim in.ajutor in acela~i mod, adidi ghidindu-i prin "reprezentari aduci"itoarede speranta'" iar intervalul de timp care s-a scurs intre momentul in,::are s-au produs refularile ~i momentul actual este cu totul in iavoareaunui deznodamint satisfacator a1 conflictului. Cu toate acestea, nu reu­ElUn sa indepartam nid 0 rezistentiJ. ~i nid sa suprimam vreo refulare.AC€qti bolnavi, paranoid, melancolici, cu dementa preccce, ramin 1'e­fractari tratamentului psihanalitic. Care este pricina? Nu poate £i undeficit de inteligenta; fi'ira lndoiala, presupunem la bolnavii nOf?tri un:tl1Umit nivel intelectual, insa acestnivel exista cu siguranta la para­D.-oici,abt de priceputi in a realiza combinatii ingenioase. Nu mai putemincrimina nici absenta unui factor pulsional oarecare. Spre deosebirede paranoid, melancolidi au cuno$tinta de faptul ca sint bolnavi $i casufera graY, dar aceasta nu-i face mai accesibili tratamentului psihana­HUe. Sintem aid In prezenta unui fapt pe care nu-l Intelegem, astfel ca31ntem tentati sa ne intrebam daea am inteles bine toate conditiile suc­<:esului obtinut In celelalte boli nervoase.

Daca ne limitam la isteridi nostri si la bolnavii atinsi de nevrozade angoasa., nu va intlrzia sa ni se 'prezinte un alt fapt, p~ntru care nu,eram nicidecum pregatiti. Obs2rvam Intre altele, in scurta vreme, cabolnavii se comporta fata de noi intr-un fel cu. totul bizar. Pe dnd noi'f::redeam ca am trecut 111 revista toti factorii de care trebuie sa se tinaseama in cursul tratam.cntului si a fi facut tot aUt de clara si de evi­;denta, ca 0 formula matematica' situatia noastra in rapo1't eu paeientul ;aaia constatind ca in calcul s'-a strecurat· un element de care nu am:tinut cant. Acest element. nea~teptat fiind susceptibil de a se infati~a'Sub forme multiple, voi incepe prin a va descrie aspectele cele mai1:recvente ~i maiu~or de inteles.

Constatam 1nt1'e altele ca bolnavul, care nu trebuie sa caute altcevacdedt a ie$i1'8din eonflictele sale dureroase, manifesta un interes apartepentru persoana medicului sau. Tot ceea ce tine de acesta pare sa aibamal mare importanta dedt propriile sale interese $1 Ii deviaza atentiade la boala sa. In consecinta, raporturile care S8 stabilese 1:nt1'e medic~i bolnav slnt, pentru dtva timp, ioarte agreabile; bolnavul se aratadeo~ebit de prevenitor, se straduie~te 8a-;;i marturiseasca recl.mo~tinta oride cIte ad a poate face ~i ne dezvaluie ginga$ii $1 trasaturC de caracterpe care poated nu i Ie-am fi banuit. EI sfir;;e;;te pTln a inspira a opi­me favorabila medicului si aeesta binecuvinteaza inUmplarea care i-a

prilejul sa vina 111 aj~torul unei personalitati en toful rel~13.rcabile.Daca medicul are oeazia sa stea de yorba eu cei din anturajul bolnavului,

.. 347

are plikerea sa afle di simpatia pe care e1 onutrc9te pentru acestaurma este reciproci.L Acasa 1a el, pacientul nu obos~9te s3.-1elogieze pemedic, caruia 'iidescopera mereu noi calitati. "Nu viseaza dedt la ch..rrn­neavoastra, are In dumneavoastra 0 Increclere oarba, tot ce-1 spuneti est€:pentru e1 litera de evanghelie", va relateaza persoanele din preaj:rnasa. Din cind in dnd auziti 0 voce care, intrecindu-lepe celelalte, C£­clara ;"Devine plictisitor, pentru ca nu vorbe~;;te deeit dedumrieavoas:ra, ..nu are pc buze dedt numele dumneavoastra".

Presupun ca medicu1 va fi destul de modest ca sa nu vacla in tc ,~teaceste laude dedt 0 expresie a satisfactiei date bolnavului de sperantE:€pe care i Ie insipra 9iefectul largiriiorizontulu1 sau de cunoa:;;tere ·-caurmare a surprinzatoarelor perspective de clesdltU$are pe care i Ie des­chide tratamentu1.In aeeste eonditii analiza face progrese rem2rcabEe;bolnavul intelege indicatiile care i S8 dan, aprofundeaza problemelecare i Ie ridica tratamentu1, amintirile ~i ideile il asalteaza, siguran1;ajustetea interpretarilor sale il uimesc pe medic, care censtata cu satls­factie premptitudinea en care bolnavul accepta noutatile psihoiogicecareintlmpina in. general, din partea uno1' oameni sanato$i, opozitia cearnEdviolenta. Atitudinii pozitive a bolnavului in cursul mnncii analitice gi.co1'espnnde 0 ameliorare abiectiva, constatata de toata lumea, a stfujj,sa~e merbide.

Dar vremea frumoasa l1U poate dura 1a infinit. Vine 0 zi in carevrel~1ea se~stdc.a. p~ r::arcUl~s~lt~~talY:entu~luiapar dif~cultati., boln~'"f:;1]pretmde ca lTU-l mal vme mCl 0 Idee m mn1Te.Ave111. ImpreSla daraanaliza nu-l mai intereseaziJ., ca 5e sustrage ell inima u:;;oara de 1a 1'e('o­mandarea ce i-a fast facuta de a relata tot ce-i trece prin cap, far:'i a5e l{lsa tulburat de nici 0 consicleratie critica.· EI se comporta ea 8i cumnu 8-ar afla sub t1'atament, ca ~i cu111n-a1' fi incheiat un pact C11' medli­cuI; este evident ea il preocupaun lucru pe care dore$te 58.-1 tina se­cret. Este osituatia care pericliteaza tratamentu1. Ne amim, incontes­tabH, In fata unci rezistente obstinate. A~adar, ce se Intimpla ?

Cind gasim din nou mijlocul de a clarifica situatia constatam iCE

pricina este chiar profunda 9i intensa afcctiune pe care pacientul 0 111­cearca fata de medic :;d pe care nu 0 justifica nici a:titudinea acestuia,nici raporturile stabilite Il1tre ei in cursul tratamentului. Formacare se manifesta aceasta tanc1rete 91 scopurile urmarite depind infirese de raporturile pE;rsonale eXlstente intre eei dol. Dadi pacie~taeste 0 tinara, iar medicul este 9i el tinar, bolnava va im:erca pentruaeesta un sentiment de dragoste normal ~;i vom gasi firese faptul C8

o fat a sa se indragosteasca de un barbat eu care ramine timp inc!e­lungat intre patru ochi, earuia Ii poate povesti 0 multime de lucruriintime 9i care i se impune prin superioritatea eonferita de atitudineasa de salvator; iar noi vom uita aeum ea din partea unei tinere nevro­Zate ar trebui mai degraba sa ne a9teptam la 0 tulburare a facultatiilibidinale. Cu dt relatiile personale care exista Intre padent si medicse indeparteaza de aeest eaz ipotetic, eu atit yom fi mai mirati 'sa rega­sim de fieeare data aeeeasi atitudine afeetiva. Este de inte1es si cazulin care avem de-a race eu' 0 femeie tinara care neferidta incasnicia eidovede9te 0 pasiune puternica pentru medicul ~i, celibatar, declarlndu-s~gat a sa obtina divortul spre a Se casatori eu el, sau care, atund cindse opun obstacole de ordin social, nu ar 90vai sa-i devina amanta. Ase­menea lueruri se petree fara interventia pshianalizei. Dar in cazurile

348

c::: care ne ocupihn, auzim din gura femeilor $i fetelol' expresii care:':'.~yaoatitudine determinata fata de problema terapeutica: ele pre~t::-:i a fi $tiut dintotdeauna eel 11U S7ar putea insanato~;;i dedt. prin dra­Cote .']i ca auavut certitudinea, inca de la inceputu1 tratamentului, ca;e~~t,ia cu nlcdicul care· Ie trateaza 1e7a1' da, in s£11'$it, ceea co viata Ie-a;:'2~J.zat intotdeauna. Numai sustinutede aceasti'i sperantfl ar. £i depusE:~o atitca st1'aduinte in .cu1'su1 t1'atamentu1ui $i ar Ii depa$it toato difi­c-..;~tcttileconfesiunii. Iar din parte-ne yom adauga; numai sustinute dea::::-asta speranta. au inte1es ole aUt de u$or lucruri care, in general,52 insu$osc cu dificultate. 0 asemenea ma1'turisire .no produce stupefac­~~.::::;;i ne ri'istoarna toate calcu1ele. Este oare cu putinta sa nu fi tinut=-.=i 5eama de un element foarte important?

Intr-adevar, cu cit experienta noastra so aniplifidi, cuatlt mai putin~_ putem opune acestei corectari aUt de umilitoare pentru pretentiileT.yr"tre :;;tiinJ,;ifice. La inceput am fi putut crede ca analiza s-a izbit dec, tulburare provocata de un eveniment accidental, care n1.1 arenimicde-a face cu tratamentul propriu-zis. Cind insa constatam acest caldan,?ament al bolnavului pentru medic reprodudndu-secu regularitatein fiecare caz nOll, dnd il vedem manifestindu-se chiar :;;i in conditiile:::"Lc; mai defavDrabile ~i in cazllrile in care nepotrivirea dintre bolnav

medic frizeazc1 grotescul, din partea unci femei deja 1n virsta fatad,,, un medic eu barba cohEe, adica in cazuri1e in care: dupa cugetul

au mai poate fi vorba de airactie sau de puters de seductie,obligati sa parasim unei intlmplari perturbatoare

reCU1103.f?tC111 ea aVeII1 de-a face CL1_Lll1 fe110111ell care prezi11ta rap or­tUcL din ceie mai strinse cu insa~inatura starii morbida.

fapt nou, pe care il recunoa~tem caatare fara tragere de inima,TeD 2ste altceva decit ceea ce numim tmnsfei'. AI' fi deci yorba de unti.\:lcLsler de afecte aSllpra IJerSoanei 111edicului,-pelltrll CB. 111...1creden1 eEl

creat§' de trataJnellt eU" IJ"Lltea sa j1..Istifice ge11eza acestor seIl­t.iu12i.lte. _Bal1uinl Il1ai degraba Cd toatl:1 aceasta predisIJQzitie afectiva3xe 0 alta origi11E:J co. ea exist,~l 13 bolncr~.r-In. stare latenta ::;.i a fast t.ralls­

persoal1ei nledicLllui en prilejul trat.ament~llui psihanalitic.,y~ lY..--:'ate l11artift?sta fie ca 0 c2rilita -erotica ttn11ultoasa~ -.fie

lL1 IOrlY12 111ai t21l1perate; 111 prezellta llIllIi Inedic 111 'vlfsta, 0 IJ3cientat~in,a,ra l}Octte clOl'i rill sa cte\rin8. ctl11allta sa., ci 5(1 fie trfl.tata de el ca 0

,salT tendil1ta sa Jibldi11al£t se poate IT!.odifica~i l)Oatela 0 IJrietei11ei11c1cstrLlctibila~ idE-ala,' f{u'a rlinlic. se11zuBJ

:it;. eEL Lillele feTl1el 2)till sa subli1112Ze transferul ~i sa-l lY10dele?:e pln~:fa.ce dill el CEVct "\liabil; la alte ren1ei e1 ·s€ rnaI1if{3sta lntr-o 'fOrn18. brllta,

eel ll1ai adesea in11JOsi1Jil~1. £on.d, 111SEt,este \lorba l11ereu~ ~ ..:terloll1ell~ell aceea::';l cTlgln2~dea se pune intrebarea se cuvine sa situan1 acest faI)t

l1CiU_~ 111gachiiti-nli sa-i con1plet'?z descriel'ea~ Cun1 se petree lllCr1.1rile in

c3zul ~;p~~~;~~~;~;~:1~~r~:nt~~X2l~:~~~~ii~iide so~~Ie~~~~~:ti~ias~~~~:fe~situatia este aceeasi ca ill cazul fen1eilor. Ei pre7J11ta acela~i

LC:V?Et:m,?nt fatEl de l11edic. lsi fae aceeasi exagerat~i desnre cali-sale, pc;rticipa 1a f~l de insufletit 'la ceea c~ tine de ~l sint

eEl :?i fen1eile, pe toti cei care ii Sillt apropiati lri viata dezilele. Fornlc Sllblh11e ale de la barbat la barb at

SIK'Lt co. atlt rHai fl'ecvente ~i prctel1tiile S€'Xl.wJe directe ell (J.tlt 111ai rare

349"'

"

eu cit hornosexualitatea manifesta joadi la individul respectiv tiJJ Edtmai putin important in raport eu utilizarea altor fattori constitutivi aiinstictului. La pacientii de sex: barbatese, medicii' observamai adespCldedt la femei 0 forma de transfer care, la prima vedere, pare a :H 'incontradictie eu tot ee am aratat p1n.1acum : transferul ostil sau nef?)tiv,'

Sa notam mai Intii ci'i transferul se manifesta la pacient de la incepn­tul tratamentului 1;)ireprezinta dtva timp resortu1 eel mai solid a1 rfl"UU­cii analitice. Faptul nu este sesizat $i nu avem de ce sa ne preon~pRIEde e1 atit timp dt actiunea sa se efectueaza in beneficiul analizei urma­rite in comun. Dar de indata ce el se transfornia in rezistenta, ne cap~teaza intreaga atentie 1;>1constaUim ca. raporturile sale cu tratamentul5e pot schimba in doua punde diferite $i opuse : in primul rind, atitu­dinea de tandrete devine aUt de puternica, semnele originii sale ss­xuale devin aUt de nete Incittrebuie sa declan~eze Impotriva oi C Jf'­zistenta interna: in al doilea rind, putem avea de-a facecu transfer­marea sentimentelor de iubire in sentimente ostile. In general,mentele ostile apar intr-adevar mai tirziu dedf sentimentele deindaratul earara ele se aseuna; existenta simultana a unora $i a Elton;;refleeta din plin aeea ambivalenta a 5entimentelor care apare in mo'->joritatea relatiilor noastre eLl ceHalti oameni. Ca ~;isentimentele de iu­bire, 52ntimcnte1e ostile sint un SClTlnde ata9ament afectiv, d98 CUD:sfidarea si obedienta exprima sentiment1.11de c1enendenta, desi ell aiu­torul uno~' semne c~ntra;:'e. Este incontestabil ca ~entime~tele ~stile f~t[kde medic merita, de asemenea, numele de "transfer", deoarece situatlacreati'i de tratament nu ofera Did un oretext suficient oentru fOrmaTE-alor; de aid necesitatea de a admite U~1transfer n€gati~, care ne dO"i€­de9te ca nu ne-am ingelat in rationamentele noastre cu privire 13 1rm15--ferul pozitiv sau de sentimente de dragoste. ,

De unde provine transferul ? Care sint greutatile pe care nile face 'f'Cum putem depa9i aceste greuti:lti? Ce beneficiu putem dobindi, infinal, de pe urma transferului? Intrebari can;' nn pot fi examindc indetaliu dedt in conditiile 1.1n1.11invatamint tehnic al analizei si 0(' cart? idlevoi multumisa Ie ating daar in t~eaci1t, astazi, 5e inteleg~ ~8 nu '.cmceda cerintelor bolnavului care decurg din transfer; a1' fi ]'n88. 2b~1JTdsa Ie respingem inamical san en m1nie. Vom depaf?i transfcrul die;", 11.vom dovedi bolnavului casentimentele sale, in loc de a fi produse desituatia actuala sau de a se apliea persoanei mediculuL nu fae d.ecl1;sa reproduca 0 situatie in care el S-(;1 -an at altadatiL Ii sHim 8stiel sa s€ridice de 1a aceasta reproducere la amintire. Cind obtinem 3cest J£2u1­tat, transferul, tandru san astil, care parea sa constituie 0 grav3 2me­nintare Cllprivire 1a succesul tratamentului, pune in miinile noastre cheiaeu ajutorul e<'ireiaputem deschide compartimentele eele mai ferecate ale'vietH psihice. A~ dori totu~i sa va spun citeva cllvinte spre a risipi posi­bila dumneavoastra uimire in Drivinta acestui £enomen sUfPrinzator. In­tr-adevar, sa l1U uitam ca_ bo~Ja pe' care 0 analizam nu "col1stituic nnfenomen definitiv conturat, rigid, ~ci este totdeauna in curs de .:;;i dezvoltare, intocmai ca 0 Hinta vie. !nceputul tratamentului nu }Junecapat acestei dezvoWiri, d, atunci cind tratamentul a reu1;>itsa puna i3ta~pinire pe bolnav, constatam ca toate neoformatiile bolii uu se m.2i 1'13­porteaza dedt la un singur aspect, anume r~latiile dintre padentmedic. In felul acesta transferul DOate fi comnarat cu stratul intermedial."

dintre tnmchiul ~;ieoaja copacul~ji, strat car~ poate constitui Du~ct,-d de

350

?lecare pentru forman:a de noi tesuturi ~i pentru cn:'l1terea in grosimea arbore1ui. Cind transferu1 a dobindit 0 asemenea importanta, munca deanaliza care are ea obiect anamneza bolnavu1ui sufera 0 incetinire' consi­derabila. Putem afirma in acest caz di nu mai avem de'-a faeeeu hoa1aanterioara a pacientu1ui, d en 0 l1evroza noua ~i t1'ansfo1'mata, care 0,iniocuie~t€ pe cea dintiLAcest nou strat, care se suprapune vechii arec­tiuni, a fost nrmarit de Iainceput, am asistat 1a geneza ~i dezvoltareasa $1 ne orient am eu aUt mai U~Drin fen omen eu cit noi ln$ine smremin centrul acestuia. Toate simptomele bolnavului ~i-au pierdut semnifi­catia primitiva ~i au capatat un nOHsens, in Iegi:itura eu transferu!. Saumai degraba nu 1'i:imin dedt aeele simptome care au putut suferl 0asemenea transformare. A depa~i aceastanoua nevroza artificiaHi, 1n­seamna a suprima boala pentru care s-a inceput tratamentul. Acestedoua rezultate merg mina-n mina, iar'dnd Ie obtinem, sarcina noastraterapeutica este jncleplinita. Omul care a devenit normal in raporturilesale cu medicul, descatu:;;indu-se de actiunea tendintelor refulate, varamine la fel ~i in viata sa obi~nuita, atunci cind medicul va fi eliminaL

In isterie, in nevrozele de angoasa $i in cele obsesionale transferulprezinta 0 importanta extraordinara, centrala chiar din punctul de vedereal tratamentului ~i toemai de aceea au fost denumite, pe buna dreptate,"nevroze de transfer". Accla care, practicind munca analiticil, a avutprilejul sa-9i faea 0 idee precisa despre natura transferului, nu va aveanid 0 indoiala cu privirc la provenienta tendintelor refu1ate care S8exprinla prin simptomele acestor nevroze $i nu va avea nevoie de alta.dovada, mai c011vingatoare, in legatura eu natura lor libidinala. Putemafirma eonvingerea noastra, potrivit careia importanta simptomelQrtine de calitatca lor de satisfactie libidinaEl substitutiva, n-a prim it nido confin-narc definitivii dedt in urma constatarii fenomenului detransfer.

Sint acum dcstule rnotive sa n8 optimizam conccptia dinamica expusaanterior referitoare 1a procesele vindeci'irii, dupa cum avem destulemotive s-o armonizam cuaceastii noua viziune.· Cind boinavul est.e pepunctul de a c1eclan:,?alupta' fireasca fmpotriva rezistentelor care i-aufast descoperite de analiza noastra, el are nevoie de un inwuIs puter-nie,care sa faca sa incline balanta in sensul dorit-de noi, adica in directiai11sEmato~irii.Fanl aceasta, el ar putca sa decida in favoarea repetilriideznodamlntului anterior ~i sa aplice iara~i refularea asupra c1ementeloraduse in e011:;;t.ii11til.Ceea ce hoUira9te rezultatul acestci Iupte 111.1esteperspicacitatea intelectuala a bolnavului - care nu este niei destul deputernica 9i nid destul de libera pentru aceasta -, ci doar atitudinea safata de medic. Dadi transferul este pozitiv,el i:;;i investe:;;te medicul cuo mare autoritate, transforma comunicarile :;;i conceptiile acestuia inarticole de lege. :tara acest transfer, sau cind transfei'uI cste negativ,boinavul nu ar da nici cea mal mica atentie afirmatiilor medicului. Incre­derea in medic reproduce cu acest prile] i1151''1.:;;1is1:oria genezei sale; ea.este rodul iubirii $i 1a inceput 11Uavea nevoie de argumente. Numai maitirziu ea da acestora suficienta importanta ca sa Ie supuna unui examencritic, in cazul in care sint formulate de persoane dragi. Argumente1ecare 111.1au drept corolar faptul de a emana de la persoane iubite nu~Tor exercita nid cea mai l1.1icainfluenta in viata majoritatii oamenilor.In consecinta, omul nu este in general accesibi1 prin latura sa inte1ec­tual§' decit in masura in care este capabil de investitii libidinale in

351

"

obiecte, iar noi avem toatemotive1e sac1'edem, ;;i 1uc1'u1este int1'-wevarde temut, di degradul narcisismu1ui sau depinde gradul de influen~a pecare poate 5-0 exercite asupr<3:-itehnica analitica, fie ea desavir~ita.

Facultatea de a-;;i coneentra energia libidinal{, asupra persoane10rtrebuie recunoscuta ca un atribut a1 orica1'ui om normal. Tendinta detransferpe care am constatat-o in nevrozele citate mai sus nu constituiededt o. exacerbare a acestei facultati generale. AI' fi totu;;i bizar ca 0trasatura eJe caraeter aUt de raspindita ;;i de importanta sa nu fi fostniciodat[\ obsel'vata $i aprcciata 1a valoarea sa. De fapt nici n-a scapatunor observatol'i perspicace. AsHe1, Bernheim a dat dovada de 0 perspi­cacitate deosebita intemeindu-;;i teoria fenomene101' hipnotice pe tezapotrivlt ci'ireia toti oamenii sint, '1ntr-o anumita il1[\SUl'a,"sugestibili"."Sugestibilitatea" de care ne vorbe$te el n11,este altceva decit tendinta1a transfer, .coneeputEi.intr-un mod ingust, adici:i eLl excluderea tl'ansfe­rului negativ. Bernheim n-8. putut totU$i sa spun a niciodata ce este 1adrept vorbind sugestia ~i cum se produce ea. Aceasta era pentru el unfapt fundamental ale ci'irui origini nu aveau nevoie de explica~ie. El n-avazut legatul'a de dependentS. care exista in "sugestibilitate" pe de 0parte ill sexualitate,activitatea libldoului, pe de alta parte. Jar noi tre­buie sa remarcam ea daca am .abandonat hipnoza din tehnica noastra, in

.-5chir11.bam redescoperit sugestia sub forma transfetului.Dar sa ma om'esc aid si sa va dau cuvintul. Observ ea spiritelor

dunineavoastra li"se impune' 0 obiectie aUt de puternica incH v-ar faceinccn:;abili sa-mi urmariti in continual'e eXDunerea, dad nu i-as do. liber-

A sa se exprime. "Sflr,<;;itideci prin a" recuno~l;;te - i111i~puneti ­ea lucrati eu ajutorul sugestiei, intocmai co. partizanii hipnozei. Noi neindoiam demult. La ce va serve$te atunci evocarea amintirilo1' din trecut,descoperirea incon'itientului, interpretarea 9i retradncerca deformatiilor,toata aceasta che1tuia1a enorma de osteneala, de timp 91 de bani,· daci'is1J.gestiaeste singurul factor eficace? De cenu folositi sugestia in moddirect contra simptomelor, dupa exemplul hipnotizatorUor one~ti ? Apoi,dad spre a va scuza ati voit sa parcurgeti undtum aUt de hmg ;;i oeolit,invocind numer0ctse 9i importante descoperiri psihologice pe care Ie-atififacut ~jpe care sugestia directa uu rem;;e;;teS3.Ie puna in evidenta, cinene garanteaza certitudinea aeestor descoperiri ? Nu sint i;:i ele, CUInva,un efect 0.1sugestiei, in special al sugestiei neintentionate? Nu cumvaIi impuneti bo1navului, chiar cu aiutorul metojpi nC{J.~ro"ls·trEi,ceea cevoiti ~i ce~a ce vi se pare just ?". C - •• -

Obiectia formulata este extrem de-interesantEt 9i obliga 10.un re,spuns.:4.cest ri'.spuns, insa, nu voi puten sa vi-1 dau acum, din lipS8. de timp.MEt "\roi limita sa termin prin ceea ce an} incep1.rL \7"-EtlD fagadlJit, Int.realte1e, sa va fac sa intelegti, eu ajlJtorul unui fapt de transfer, de ce'eforturile noastre tera1Jeutice esneaza in cazul nevroze10r narcisice.

Voi face acest lLlcrllin putine euvinte $i yeti vedea ca scilutia enigInei-estc din ce1e mai simple :;;ise armonizeaza eLl intreg restu1. Observatiane arati'i. Cft boinavii atin$i de nevroza naicisica nu poseda facultateatransferuhli sau nu at). dedt resturi ncinsemnate din accasta. Ei 11res-PiT1rJ d' t"'t L •. ' "f L'" ' t~lb,f?; me Ie nu cn OSvllLale,C1 eu JnGl eren\-a. De accea nn sin per-meablll 1a influenta sa, tot ceea ce 1e spune medicul jj lasa red, nu-iimpresioneaza in nid un fel; in consecinta, acest mecanism al vinde­dirE! aUt de eficace pentrn ceilalti 9i careconst1""1in reE\l1irnarea conflic­tullu patogen ~i In dep2l:9irea rezisten.tei OpllSC de catre refularc, nll sefi;;:e,az.3 la ei. Ei rEnnin ceea ce Sl.llt. Ei all f~lClli deja din proprie ini-

352

tiativa tentative de redresare a situatiei, insa aceste tentative nu au dusdecit 1a efecte pato1ogice. Nu putem face nimie in aceasta directie.

Bazindu-ne pe date1e clinice pe care ni Ie-au furnizat ace!?ti bolnavi,am afirmat di 1a ei libidoul a trebuit sa se detaseze de obiecte si sa setransforme in libido al eului. Am crezut ca vom putea, cu ajutorulacestei caracteristici, sa diferentiem aceasta nevroza de primul grup a1nevroze1oJ' (isterie, nevroza de angoasa !?i nevroza obsesionala). Or. mo­dul in care se comportii aceasta in conditiile incercarilor terapeuticeconfirmS. conceptia noastrs.. Neprezentind fenomenul de transfer, res­pectivii bolnavi scapi'!. eforturilor noastre ~i. nu pot fi vindecati prinmij10acele de care dispunem.

23 - cd. 404

---------------~~~~~~~~~c__'_"_ . ..__'~!

XXVlIITERAPIA PSIHANALITICA

Cunoa~teti tema expunerii noastre de azi. M-ati intrebat de ce nu Deslujim, in psihoterapia analitica, de sugestia direct.?i,din moment ce reCli­noatltem ca influen1a noastra 5C sprijina esentialmente pe transfer, adidipe sugestie ~i, tinind seama de acest 1'01 predominant atribuit sugestiei,ati emis indoieli cu privire la obiectivitatea descoperirilor noastre psihc­logice. V-am fagaduit un raspuns in detaliu.

Sugestia direda este 0 sugestie dirijata impotriva simptomelor, estelupta intre autoritatea dumneavoastra ~i ratiunile starU morbide.Recurgind la sugesUe, dumneavoastra nn va preocupati de aceste ratiuni,ci doar Ii ce,reti bolnavului sa inceteze dea ~i Ie exprima prin simptome.Putin intereseaza in acest caz ca. scufundati sau nu bolnavul in hipnoz8 .

•Cu perspicacitatea sa caracteristica, Bernheim remarcase de altiel cdsugestia constituie faptul esential in hipnotism, hipnoza insa9i fiind I.U1

efect al sugestiei, 0 stare sugerata, iar el a pr?cticat' de preferintasugestia in stare de veghe, susceptibila sa dea aeelea9i rezultate ca su­gestia in conditii de hipnoza.

Or, in aceasta problema, ce va intereseaza eel rnai mult, datele expe­rientei sau eonsideratiile teoretice? Sa incepem cu eele dintii. Am fostelev~ll lui Bernheim, 'a1 carui curs I-am urmat la Nancy in annl 1899 Elia dirui carte asupra sugestiei 1) am tradus-o in limba germana. In aceiani am aplieat tratamentul hipnotic, asociat mai intH eu sugestia deaparare ",i apoi cu explorarea pacientului dupa metoda lui Breuer 2). Amdeci suficienta experienta ca sa vorbese despre efedele tratamentuluihipnotic sau sugestiv. Daca, potrivit unui vechi dicton medical, 0 tera­peutica idealii este aeeea care actioneaza rapid, cu certitudine 'Ii nu esiedezagreabila pentru bolnav, metoda 1ui Bernheim indeplinea eel putindoua dinaceste conditii. Ea putea fi aplicata rapid, mult mai rapid dedtmetoda analitica, fara a-I cere bolnavu1ui nid eea mai mica .JJstenea1a,fara a-I pricinui nid un necaz. Pentru l':'1edicera plictisitor pe parcurs sarecurga in toate cazurile 1a aee1ea9i procedee, la acela~i ceremonial, sprea pune capat existentei simptomelor eelor mai variate, fi'ira a-,!i puteada seama de semnificatia ",i de importanta lor. Era 0 munea de salahor,fara nici un atribut $tiintifie, amintind mai cmind de magie, de exorcism,de prestidigitatie, eu toate acestea munea era faeuia, pentru C3_ era injoc interesul bo1navului. Dar a treia conditie lipsea aeestei metode, carenu era sigma sub nid un craport. Aplicabila la unii, ea nu putea fi aplicata

1) Se refera la lucrarea Hypnotisme, suggestion_ et psychoterapie (198Q},pe carea tradus-o in limba germana cu titlul Neue Studien iiber Hypnotismus, Suggestionund Psychoterapie (lS92}. (Nota trad.).

2) A se vedea amanunte in acest sens in : S. F r e u ct, Prelegeri de psihanaliza,in vol. de fate., p. 367 i;d urm. (Nota trad.).

354

aitDra, ea se arata foarte eficace pentru unii, putin eficace pentru al~ii,fara a se fi :;;tiut de ceo Dar eeea ce era 9i mai suparator decit aceastaincertitudine capricioasa a procedeului, era instabilitatea efectelor sale.Dupa citva timp se Inregistra recidiva bolii sau 'inlocuirea acesteia ellalta. Se putea recurge din nou la hipnoza, dar autoritati competente pre­venisera ilnpotriva recursului frecvent 1a hipnoza : se risca sa se aho­leasc;a independenta bolnavului 9i crearea unei obi$nuinte, ca in cazulunui narcotic. Dar chiar in acele cazuri, e adevarat rare, in care, dUp~1oareca1'e eforturi, se 1'eugea sa se obtina un succes complet 9i durabil,nu 5e cuno:;;teau conditiile acestui rezultat favorabil. Am V8.zut reprodu­oindu-se 0 data ca atare 0 stare foarte grava, pe care reu9isem s-o suprimcomplet eu ajutorul unui seurt tratament hipnotic; aceasta recidiva sur­venind in perioada in care bolnava Incepuse sa ma urasca, am I'ew;>itsaobtin 0 noua vindecare $i mai completa, atunci dnd ea a revenit la sen­iimente mai bune fata de mine; dar 0 a treia recidiva s-a declarat inmomentul in care pacienta mi-a devenit iara~i ostila. 0 aIta dintre bol­nave1e mele pe care de mai multe ori am reu9it s-o eliberez prin hipnozade crizele ei de nervi, s-a aruncat deodata de gitul meu pe dnd ma pre­giiteam sii-i dau ingrijiri in cursul unei crize deosebit de violente. Faptede acest gen ne obliga,fie di 0 vrem, fie ea nu, sa ne punem intrebarireferitoare la natura 9i originea autoritatii sugestive.

Aeestea sint faptele. Ele ne dovedesc eElrenuntind la sugestia directa,nu ne lipsim de ceva indispensabil. Permiteti-mi acum sa formulez petema aceasta citeva consideratii, Aplicarea hipnoterapiei nu impunebol­navului 9i medicului dedt un efort neinsemnat. Aceasta terapeutica seaeorda in mod ideal eu anreeierea nevrozelor asa cum se mai face ea inmajoritatea eereurilor medicale. Medicul Ii spune nevroticului : "Nuvalipse:;;te nimic, ceea ce va supara nu este dedt de natura nervoasa 9iprin citeva cuvinte va pot suprima numaidecit tulburarile". Conceptianoastra refuza insa sa admita c13.s-ar putea ca printr-un mic efort sa5e mi$te din loc 0 stlnc13.,atadnd-o direct $i fara ajutorul unui instrumentspecial. In masura in care conditiile sint comparabile, experienta ne araiaea acest artificiu nn reuge9te mai mult in nevroze dedt in mecanica.$tiu cu toate acestea ea acest argument nu este inatacabil, ea exista 91"decontari" (es gibt aucsh "JlusZC:sungen{() ..

Cuno9tintele pe care Ie-am dobindit gratie psihanalizei ne permit sadescriem a.proximativ It''l felul urm13.tor deosebirile existente intre S11­

gestia hipnotica 9i sugestia psihanalitici'i. Terapeutica hipnotica ineearcasa aeopere 9i sa mascheze ceva in viata psihica, pe cind terapeutica psih­analitica, dimpotriva, incearca sa"'dezvaluie acest element 9i sa~l indep13.r­teze. Cea dintii actioneaza ea un procedeucosmetic, cealalta ca un proce­deu chirurgical. Prima utilizeaza sugestia pentru a interzice simptomeIe,eonsolideaza refularile, dar lasa neschimbate toate procesele care au dusla formarea simptomelor. Dimpotriva, terapia psihanalitidl; atunci dndS2 afla in. prezenta confIictelor care au generat simptomele, cauta samearga pina la radacina ~>ise sluje9te de sugestie ca sfi modifice insensul dorit de ea deZlloc1amintul acestor conflicte. Terapia hipnotica lasapacientul inactiv :;;ineschimbat, prin urmare far a mai mare rezistenta infata unei noi cauze de tulburari morbi de. Tratamentul analitic impunemedicului 9i bolnavului eforturi penibile tinzind sa depageasca rezisten­tele interioare. Cind aceste rezistente sint invinse, viata psihica a paden­tului este transformata in chip durabil, ridicata la un grad de dezvol­tare superior 9i dispune de protectie impotriva oricarei noi tentative

355

.

patrJgene. Tocmai lupta impotriva rezistentelor constituie sarcina e,;en­pala a tratamentului analitic, iar aceastEi sardna ii incumba bolnavului,ciiruia medicul Ii vine In ajutor prin sugestie, actionind in sensul educariiacestuia. In acest fel, s-a afirmat pe buna dreptate cil tratamentul psih­analitic ar fi 0 arta a posteclucatiei ~D.

Sper ca am reuqit sa va fac sa intelegeti prin ce sedeosebe~te modulnostru de aplicare a sugestiei in scap terapcutic de singurul mod posi­bil in terapeutica hipnotici'i. Datorita reducerii sugestiei la transfer,puteti intelege qi cauzele inconstante1 pe care am con'3tatat-o in trata­mentul hipnotic, pe clnd tratamentul analitic poate fi calculat pina laconsecintele sale ultime. In aplicarea hipnozei, actiunea noastri'i depindede gradul capacitatii de transfer prezentate de bolnav, fara ca Hai saputein exercita vreo influent3. asupra acestei capacitati. Transferul laindividul supus hipnozei poate fi negativ sau, cum se intimpla adesea,ambivalent; subiectul poate, prin unele atitudini particulare, sa ~eInarmeze contra transferului, fenomen despre care nu 9tim nimic. Incazul psihanalizei, operam asupra transferului insu~i, indepartam totceea ce i se apune, aven:i la indemina instrumentul cucare vaim saact,ionam. Ne cream astfel posibilitatea de a profita din pHn de putereasugestiei, care devine dacHa in rrJJnile na(lstre ; nu mOiiavem de-a facecu un pacient care i~i sugereaza de unul singur ceea ce Ii este pe plac :noi sintem cei care ji -dirijam sugestia in masura in care, in general, eleste accesibil actiunii pc care 0 intreprindem.

Dar, yeti spune dumneavoaiStra, putin intereseaza ca am numit fortamotrice a analizei noastre "transfer" sau "sugestie", deoarece nu estemai putin adevarat ca influenta exercitata asupra bolnavului face indo­ielnica valoarea obiectiva aconstatarilo1' noast1'e. Ceea ce estc utll pcntruterapeutica este di'iunator cel'ceti'irii qtiint,ifice. Aceasta estc obiect,iaadresata cel mai adesea psihanalizei qi trebuie sa convenimd., de~i faIsa,eu toate acestea ea nu poate £i respinsa ca absurda. Dal' dacd obiectia arii justificata, nu ar ramine din psihanaliza decit un tratament prinsugestie de un fel deosebit de eficace, iar toate tezele sale referitoare lainfluentfile vitale, la dinamica psihica, la incon~tient nu ar mai avea inele nimic serios. Intr-adevar, a;;a gindesc adversarii nOqtri, care pretinddi mai ales tezele noa'3tre privitoare 1a importanta vietii sexuale, la viata:lnsa;;i,nu ar fi decit produsul imaginatiei noastre corupte ;;;i ca tot ceeace relateaza bolnavii pc aceastii tema, s-ar datora sugestiilor noastrf~.Este mai w;,or sa respingem aceste obiectii prin apelul 1a experienta dedtprin consideratii teoretic€. Ace1a care a practicat e1 insu~i psihanalizas-a putut incredinta de repetate od cJ. este imposibil sa sugestionezi unbolnav in privinta aceasta. Fires,;te, nu este greu sa fad dintr-un bolnavpartizanul unei anumite tevrii, 88.-1 fad sa imparta;;eaSC8. 0 anumitaerOare a medicului. El se eomporta in cazul acesta ea orice alt individ,ea un disdpol ; numai ca, in aceste imprejurari, s-a influentat nu asupraboHi sale, ci asupra inteligentei. Solutia conflictelor sale ~i suprimarearezistentelor nu reu;;a';ite dedt in eazul in care is-au oferit reprezentariadueatoare de speranta care, la bolnav, coincid ell realitatea. Ceea ee,in supozitii1e medicului, nucol'espunde acestei realitati €Ste eliminat inchip spontan in cursul analizei, trebuie retras qi inlocuit prin supozitii

3) "Man hat darum auch mit Recht gesagt, die psychoanalytische Behandlungsei eine Art von Nacherziehung", serle textual S. :F'reud. (Nota trad.).

mai exacte. Se :1ncearca printr-o tehnica apropiata ~i plina de acuratetesa S8 :1mpiedice sugestia pentru producerea unoI' efecte vremelnice; cial'chiar atunci dnd se obtin asemenca efecte, rau1 nu cste prea marc,deoarecc primu1 rezultat nu este niciodata definitiv. Analiza nn esteterminata atlta timp eit nn sint clarifkate tontc obseurWltile, cit timpnn sint umplute toate laennele memoriei, cit timp nu s:1nt date la iveaEitoate eircumstantele refularilor. In succesele obtinute prea rapid trebuiesa vcdem mai curind obstacole dedt conditii favorabile muncii anali­tiCB, iar suprirl'ind, disociind tnmsferul pc care de se bazeaza, distrugemaceste succese. Tocmai aceastc1 din urma trasatura este, in fond, aceQ3care diferentiaza tratamentnl pur sugestiv 9i permite sa se opnna rezul­tatele obtinnte prin analiza, succeselor datorate simplei sugestii. In orice:alt tratament bazat pe sugestie, transferul este menajat eu grija, la<;atintact; tratamentul analitic, dimpotriva, are ca obiect tran$.fernl insu~i,pe care incearea sa-1 dema~te ~i sa-1 deseompuna, orieare ar fi forma pccare 0 imbraca. La sflr~itul unui tratament analitie, transferul insu:,?itrebuie destramat ~i, daea obtinem un sueces durabil, acest sueees se1nte111e12z3 nu pur ~i simplu pe sugestie, ci pe rezultatele obtinutedatorita sugestiei: suprimarea rezistentelor interioare, modificarile in­terne ale bolnavnlui.

Pe masura ce sugestiile se succec1 in cursul tratamentului, avem delupiat rara incetare impoiriva rezistentelor care se pot transforma intransreruri negative (ostile). De aItfd nu yom intirzia sa invocam co11£11'­marea faptului di mnIte rezultate ale analizei, pe care sintem .tentati 13:1

Ie consic1eram drept prtlduse ale sugestiei, provin dintr-o sursa a carelautenticitate nu poate fi pusa 1a indoiala. Cheza~ii no~tri nu sint a1tiiclecit dernentii si naranoieii care, fireste. sint in afara bEll1uielii de aIi suferit sau d~ a" putea suferi 0 inflLierita sngestiva. Ceea ce ne rela­teaz8. ace~ti bolnavi cu privire In tdImacirea simbolurilor ~i fanteziilorlor coincide eu rezultatele furnizate de eercetJrile noastre asupra incon-t· L 1 . ~ , 1 + " • , v , • 'v •

7 lel1L1.1.l.U! 111.11~VTO~CJ.e Cte 1vr~cn:~ler~l corODor;~az~ 111"1conseC11TF"1 CC: e:~~-ct~-tat.ea oblectl\Ta a Interpretarllor 110astre at1t cee nes 1JUSC 1a 1l1dolala.Cred ca 1111 riscati S[l V{l In~elat.i acordi11d taatu incre{].eren, 111 L:c=lclStcl

privil1t·<i, IJsiha11alizei.Sa eompleti:im acum expuncrca asupra mecanis111.ului vindecarii, ex­

primind-o in formulelc tcorlci libidoului. Nevroticul esie incapabil Se) 5ebueure ::;i sa actioneze : incapabil sa se bucure, deoarece libidoul sau nueste d~ri.jat aS~]J~a l1i~i ur~ui obiect real.; incapabil sa .actionevze,. deoar?c:este obl1gat sa cne1tm:'lsca 0 niare canntate de energle Gl sa-::;l 111.2n\11101libidoul in stare de re£ularc si S2, 52 inar;neze Impotriva asalturilorI\Te"',/To-ticul l1l1 se va TY;J!.ea ii1s{tnato=?i declt atu11ci cind conflictul intrecuI sau ~i libido S2 va incheia :;;ieul va dobil1{li din nOLlsuperioritatca 'inraport ell libidou!. Sarcina terapeutica const<'1 cled in descatu::;area libi­claulni din leg;:iturile Colle actuale, sustrase eului ~i in repunerea sa inserviciul acestuia din unn8.. ~~\.,?adar,uncle se afla libidoul nevrotieului ?Este u::;or sa raspundcm: estelegat de sirilptome carc, pentru moment,Ii procura singura satisfactie suhstitutiva posibila. Trebuie clcci sil punemst.c'lI)111ire pc SilTtpto111e, sa le -dizolvarn, Irltr-ll11 cuvlnt, sa fa-celll tOC111C1iceea ce ne cere bolnavul. Iar ca sa dizolvam sil11ptomele. trebuie 82­

mergenl la originile lor, sa resuscitam conflietul care 10<1 gi.:'nerat ~:isa-l orientam spre 0 solutie, punind in mi:;;care factori care, in perioadaaparitiei simptomelor, nu S2 aflau 1a dispozitia boinavulul. ACCclstilrevizllire a procesclor care au dus la reruJare :nu ponte f1 Op2:1~'1t~ich:>C'lt

3:)7

in parte, mergind pe urm.ele pe care Ie-a lasat. Partea decisiva a demer­sului consta, pornind de la atitudinea fata de medic, de la"transfer",in crearea unor nEli editii ale vechilor conflicte, in a<;;afel incH bolnavulSa 5e comports a~a cum s-a comport at la vremea lor, dar punind de dataaceasta in mi$care toate fortele psihice disponibile, spte a ajunge la 0solutie diferita. Transferul devine asHel dmpul de batillie pe care tre­buie sa se CloCneaSCatoate fortele aflate in conflict.

Intregul libido $i intreaga rezistenta la libido 5e af1:.\ concentrate inatitudinea fata de medic; iar in aceste imp1'ejurari are loc in mod inevi­tabU 0 separare intre simptorne ~i libido, primelc aparind despuiate deacesta din urma. In locul maladiei propriu-zise, apare transferul provocatin mod artificial sau, daca preferati, boala t1'ansferului; in locul obiec­telor pc cit de variate, pe aUt de ireale ale libidoului, nu avem decit unsingur obiect, la fel de fantastic :persoana medicului. Dar sugestia lacare a recurs medicul aduce lupta carese da in jurul acestui obiect lafaza psihica cea mai inalta, in aE)a fel ca nu ne mai aflam decit in pre­zenta unui conflict psihic nODllal. Opunindu-se unei noi refulari, punemcaDal separarii inire eu si libido si restabilim unitatea psihica a persoa­n81. In sfir~it, dnd libidoul se c1eta<;>eaz.3.de acest obiect pasager repre­zen tat de persoana medicului,el nu 5e mai po ate reintoarce la obioctelesale anterioare, ci ramine la dispozitia eului. Fortele care au trebuit safie combatute in cursul acestei munel terapeutice sint: pe de 0 parte,antipatia eului fata de anwnit€ orientari ale libidoului, antipatie careS2 manifesta in tendinto. 10.refulare ; pe de aHa parte, forta de adeziune,viscozitatea libidoului, co. sa zicem a~a,care nu abandoneazil ell dragainimaobiectele pe care s-a fixat.

AE)o.dar, munca terapeutica se lasEt descompusa in doud faze: inprima, intregul libido 5e detaseaza de S1111Oto1'nesDre a se fixa si a S2concentra in transferuri; in ~ doua, lupt~ se dfi 'in jurul acestui nouobieet, de care sfir~im prin a libero. libidoul. Ac.est rewltat favorabil nuse obt·ine dedt daca reu$im, in cursu1 acestui nou conflict, sa impie­dicam 0 noua refulo.re, gratie careia libidoul s-o.1' refugia in incon$tientl/i ar scapa din nou eului. Se ajunge aid ell ajutorul moclifiearii ·eului.care are lac sub influent a sugestiei medicale. Datorita muncii de inter­preta1'e care transforma ineon~tientul in eon~tient, eul 5e amplifiea indauna ineon$tientului; sub influenta povetelor pc care Ie primeE)te, eldevine mai conciliant fata de libido si disDUS sa-i aeorcle oareca1'e 5atis­factie, iar temerile incer~ate de boln~v cu' privire 1.'1 cerintele libidouluise atenueaza, data fiind posibilitatea ca el sa se elibereze prin sublimarede 0 parte din acesta. eu clt evolutia ~;i succesiunea proceselor dincursul tratamentului se apropie mai mult de aceasta desc1'iere ideala, cnaUt succesul tratamentului psihanalitic va fi mai asigurat. Ceea ce poatelimita acest sueces este, pe de 0 parte, insuficienta mobilitate a libidouluicare nu se lasa detaE)at cu uE)urintade obiectele pc care s-a fixat, lar pede aHa parte rigiditatea narcisismului, care nu admite transferul dela 1.111obiect la altul dedt 1ntr-o anumiti't limita. Dar faDtul care poate cava Va face sa intelegeti ~i mai bine dinamlca procesul~i curativ' este can01 inte1'ceptam intregul libido ce s-a sustras dominarii eului, atragindasupra noastra,cu ajuto1'ul transfcrului, 0 bun a parte dinacesta.

Este bine sa $titi ca localiz{ll'ile libidoului care survin in cursul t1'ata­mentului ~i ca urmare a acestuia nu autorizeaza nici 0 concluzie diredaeu privir"e la localizarea sa in cursul starii morbide. Scl presupunem ca

358

am constatat, in timpul tratamentului, un transfer a1 libicloului asuprautdlui $ica am. reu9it sa-l desprindem in mod fericit de acest obieet,spre a-I atrage asupra persoanei medicului: nn am avea dreptul saconchidem din acest fapt ea bolnavul a suferit realmente de 0, fixatieine:oll:'jtientaa libidonlui la persoana tatillui. Transferul asupra persoaneitatcdui constituie cimpul de batalie un de noi s£1r9im.prin a pune stapi­nire pe libido; acesta nu s-a stabilit aid de la inceput, originile salefUnd aiurea. Cimpul de batalieunde noi operam nu comtituie in modneczsar una din pozitiile importante ale inamicului. Apararea capitaleiinamice nu este intotdeauna si in mod necesar orgai1izata chiar in fatapor~ilor acesteia. NUl1l.aidup~ suprimarea. ultimului transfer putem sareconstituim pe plan-mintal localizarea libidoului pe parcursul maladiei.

8ituindu-ne din punclul de vedere al teoriei libidoului, am puteaadcJ.ugaciteva cuvinte cu privire la vise. Visele nevnticilor, ca 9i adelelor 1'atate sau amintirile lor spontane, ne ajuta sa patrundem sensulsimptomelor~i sa deseoperim localizarea libidoului. Ele ne reveleaza, subforma In<:leplinirii dorintelor, tocmai dorintele care au fost refulate ~iobh::ctele la care s-a ata:;;at libidou1 sustras eului. De aeeea interpretareavL3?lorjoaea in psihanaliza un 1'01 important, iar in multe cazuri 9i multi'ivreme aeonstituit chiar principalu1 ei instrument de 1ucru. ;:Jiim distarea de somn ca atare are ca efect 0 anumita sEibire a refuEirilor. Caunnare a acestei seaderi a presiunii care apasa asupra ei, dorinta refu­laid Doate imbraca in vis 0 expresie mai neta decj:t.acea oferita de simD­tom 'ineursul starii de veghe. In acest fel, studierea visului ne eEi ~elmat comod aeces 1a cunoasterea inconstientului refulat, din care face

libidoul sustras domin~tiei eului. 'Visele nevroticilor nu difera tatusi sub nici un a:meet esential de

ac:::lea alesubiectilor normali . si nu ~umai ca nu clifer~, dar est~ chiar. , ) .imposibil sa Ie distingi pe unele de altele. Ar fi absurd sa confe1'im vi­58101'nevroticilor a explicatie care sa nu fie valabila 9i pentru viseleoarn.e:nilor sanaio~i. Trebuie sa spu11enl) prin ur111are, cd. deo-sebirea careex;sta 1n1.1'enev1'oza si starea de sanatate nu intercseaza in ambele ca-

decit o111ulin st~re de veghe, aceasta deosebire disparind in viselenGcturne. 8int12n1obligati sa anlicam si sa extindem 10. omul normalmulte date care pot £i deduse din raporturiledintre visole 9i simptomeleIPvToticilor. Trebuie sa 1'ecunoa:'jtem c~ omu1 sanatos are "Ii el, in vio.tasa 13sihic2.,elemente care fac posibila £o1'mo.r2aviselor 9i a simptomelor,incit treb1.1iesa trag em concluzia ca :;;i10. e1 survin refulari, di :;;iel faceun anumit efart spre a Ie mentine, ci'i sis1.emul sau inconstient contine

1'oprimate, plinefnca de energie, 9i ca 0 parte clir{ libicloul 'SCLU

este sustrasa dorninatiei eului. Omul sanatos este deci un nevrotic po­tential, dar visul pare ca este singurul sinlptum de care este 81 capabil.TOtU9i, nu n2 aflam dedt in fata unei aparente, pentru ca supunindviata psihiCi'i in stare de veghe a oxnului normal unni examen mai pil­trunzator, c1escoDerimca existent a sa asa-zis normala cuorinde 0 mu1­thl1e de Sil11ptol~e, illsig11ifiant~t e ad~varat, ~ide Inich iInportarltaIJractica.

Deosebirea intre starea de sana tate psihica 4) si nevroza nu este decidecit 0 deosebire interesind viata practica 9i depillde de gradul de sat is­factie ;;1 de activitatea de care mai este capabila persoana. Eo. se reduce

4) ]J-nervtJser Gesundheita ill textul ori:~dna-l.(Nota trad.).

359

probabil la proportiile relative care exista lntre cantitatile de energiermnase libere ~i aeelea imobilizate prill refulare. Este yorba, a$adar, deo deosebire de ordin cantitativ si nu calitativ. Nu-i nevoie sa .va reamin­tese di aeeastii eaneeptie afera' a baza teoretica pentru convingerea· pecare am exprimat-o, anume ea nevrozele slnt in principiu eurabi1e, elltoate ea 5e intemeiaza pe predispozitii constitutive.

Iatace concluzie putem noi trage ell privire la caracteristica sana­tatH, pornind de la identitatea existenta intre visele oamenilor sanato$i~;;iale nevroticilor. Dar in ceea ee prive$te visul insu$i, rezulta dinaceastii identitate a aWi cansecinta, anume eEl.nu trebuie sa izoEm.1yisulde raporturile pe care Ie are eu simptomele nevrotice, ca nu trcbuie sacredem di am ta.lma.cit natura visului declarind di aceasta nu estc alt­ceva decit 0 forma de expresie arhaica a anumitor idei $i ginduri, ca, insfir~it, trebuie sa admitem ea visul ne dezviHuie localizari ~.i fixa\ii alelibidaului realmente existente.

Am ajuns la eapatul expunerii mele. Poate ca sinteti decep~ionaticanstatind ca nu am facut dedt eonsideratii tearetice in eapitolul eonsa­crattratamentului psihanalitic, ea nu v-am spus nimic referitor la eondi­tiile in care se abordeaza tratamentul, nici despre I'ezultatele 1a caretinte~te. M-am lil11itat la tearie, pentru eElnu intentionam del::;c sa vaofer un ghid practic de exercitare a psihanalizei ~i am motive specialesa nu va vorbese despre praeedee ~;i rezultatele acestora. V-am comu­nicat, inca de la primele noastre intilniri, ca, in conditii favorabile, ob~i­nem suecese terapeutice eu nimic mai prcjos de cele mai import anterezultate obtinute in domeniul medicinii interne ~i pot adauga ca suc­cesele datorate psihanalizei nu pot fi obtinute prin nici un aIt procedeude tratament. Daca v-a>;:spune mai Inuit, a$ putea sa clau na1;>tereIabEl11uialaca dorese sa aeoper printr-o reclama zgomotoasa corul devenitatit de gi'ilagios al denigratorilar nm;;tri. Unii dintre colegii de breaslai-au amenintat pe psihanali9ti, pin a 9i 1n cursul unoI' reuniuni profesio­nalc publiee, ca VOl' desehide oehii oam.enilor in ceea ee prive$te steri­litatea metodelor noastre de tratament, publicind lista insuceeselor Eli

chiar rezuItatele dezastruoase de care 5-ar fi facut vinovatrl psihanaliza.Facind insa abstractie de canlcterul adios al unei asemenea masu1'i, carenu ar fi deeit a denuntare plina de ura, publicarea eu care s1ntemamenintati n1.1ar indreptati nid 0 judecata concludenta eu privire laeficienta terapeutica a analizei. Terapeutica analitica, a :?titi, este decreatie recentEi ; .a trebuit muTt tirnp pina dnd sa-i stabilim tehnica $1acest lucru nu s-a putut faee dedt din me1's, ea raspuns la datele expe­rientei inedite. Ca urmare a dificuWitilor pe care Ie prezinta 1nV8.t8.­mintul aeestei discipline, medicul debutant in psihanaliza este, mai multdedt oricare alt specialist, lasat sa se perfectioneze in arta sa dupa pro­priile sale puteri, in a$a fel incH rezultatele pe care Ie poate obtine incursul primilor ani de activit ate nu demonstreaza nimie, nici pcntru.nici contra eficientei tratamentului analitic.

Multe incerdiri de tratament au e$uat la inceputurile psihanali~ei,deoarece au fast faeute pe cazuri earorer aceste procedee nu Ii se potri­vese ~i pe care astiizi Ie excludem din rindul indicatiilor sale. Dar numaidatorita aeestor ineercari ne-am putut preciza indicatiile. Nu puteam .;;tidinainte ca paranoia 9i dementa precoce, in fo1'mele lor pronuntate, slntinaecesibile psihanalizei O)i, de altfel, aveam dreptul sa inceream aeeasttimetoda in eazuri de afeetiuni foarte variate. Este totusi legitima afjr­math cil majoritatea insuceeselo1' din ace;;ti primi ani ;e datore:?te mai

360

putin inexperientei medieului sau alegerii inadecvate a obieetului, dtfmp1'ejurarilor exterioare, defavorabile. Nu am diseutat pina aid decitdespre rezistentcle interioare: acestea, fiindu-ne eomunicate de ciHrGbolnav, au un caraeter necesar :;;isint surmontabil~. Dar existii :;;irezis­tente exterioare :acestea, decurgfnd din mediul in care traiet;te bolnavul.create de anturajul sau, nu prezinta nici un intercs teoretic, dar au 0faarte mare importantii practicii. Tratamentul psihanalitic poate ficomparat cu 0 interventie ehirurgicala :;;i, ca :;;i aeeasta, nu poate £iintreprinsa dedt in eonditiile in care sortii insuecesului sint redu~i 1aminimum. Cunoa:;;tcti· preeautiile pe care :;;i Ie ia ehirurgul:. indipereadecvata, bine luminata, asistenti experimentati, indepartarea rudelorboinavlllui etc. Cite operatii s-a1' tc1'mina eu bine daea ar trebui SElfiefacute in prezenta tl;turo~ membrilor familiei care i-ar inconjura pcmedic :;;1pe bolnav, seotinel tipete la fiecare trasatura de bisturiu? intratmnentul psihanalitic prezenta rudelor este pur :;;isimplu un pericol,9i inca un pericol pc care nu :;;tim sa-1 paramo Slntem inarmati I111po­triva rezistente10r interioal'e care vin din pal'tea bolnavului ~i pe careIe ~tim necesare; dal' cum sa ne apai'am impotriva rezistentelor extc­rioare ? In ceea ce privc$te familia pacientului, este imposibil s-o facemsa inteleaga ratiunea masurilor 1uatc $i 5-0 determ.in[tm dcci sa se t,inade-o parte; in aWi ordine de id(~i, l1U trebuie sa recurgem niciodata 13:un pact cu ea, pentru ca in acest caz risdim sa pierdem incredereabolnavului care pretinde, :;;i dealtfel pe buna dreptate, ca omul caruiae1 i 52 Ineredint,eaza sa fie mereu $i In toate imprejurarile de parten sa.Acela care :;;tie ce neintelegeri sff$ie adesea 0 famille, nu 52 va miraconstatind, in practiea psihanalizci, cil cd din apropierea bolnavului sintadesea mai interesat,i sa-l vada raminind in situatia in care se afla, dedtinsanato9it. In eazurilc, frecvente dealtfel, hi care l1evroza este legat{l deeonflictele din sinul familiei, eel sanatos nu ezita dnd este vorba saaleaga intre propriu sau interes :;;i restabilirea bolnavului. Nu t1'ebuiedeci sa ne surprinda ca un sot nu acccptcl cu draga inima un tratamentcare comporta. CU:~1el banuie:;;te pe drept, dezvaluirea pacatelor sale.Noi, psihanali~tii, nu ne miram ~i ne dec1inarn oriee repro:;; atunci dndtratalnentul nostnl este faxa succcs sau trebuie intrerupt, dcoarcce rczis­tenta soWlui 0 intarei?te pe aecea a femeii. Aceasta inscamna ca arnilltreprins ceva care, in conditiile date, este irealizabil.

Nu voi cita, din aUtea altele, decit un sii1gur caz in care considera­tiile pur medicale mi-auimpus un 1'01 de v1ctima rcdusa la ta~cre. Acumcitiva ani, mi-am asumat tratarea psihanalitica a unci tinere care sufereade dtva timp de 0 aJ)goasa, din pricina careia nu putea niei sa ias[l instrada, nici sa ramini'i singura acasa. IncetuIcu incctul bolnava mi-amarturisit, in s£11'$it,61 imaginatia ei a fost lovita de cOl1statarea unorrelatii arnoroase int1'e mama SQ !7iun amic de-al easel, am bogat. Darea a fast destul de stlngace, sau de rafinatii, ca s-o faca pe mama ei SE1inteleaga ce se petrece in ~edintele de psihanaliza : bolnava 1:;;1schimbCl,intre altele, atitudinea in privinta mamei :;;in-a mal vrut, ca sa se apere1mpotriva fricii de singuratate, sa aiba alta societate in afara de aeeeaa mamei, opunindu-se oriciirei plecari de acasa a acesteia .• Mama, czlremai de mult fusese atinsa de nevroza, ftisese ingrijita eu succes intr-unsanatoriu hidroterapeutie. Sa adaugam ca tocmai in aeest sanatoriuracuse ea elillOi1tintaeu domnul eu care a avut, dupa aceea, relatii roartesatisfacatoare din toate punctele de vedere. Frapata de violentele pre­tentH ale .fiiceisale, mama a intelessllbit ce semnificatie avea angoasa

361

acesteia. Adicii a inteles ca fiica sa s-a lasat atirlsa de boaEi pentru a-;;iface prizoniera mama ~i a 0 priva in acest fel de posibilitatea de a-~ivedea alTlantul ori de cite od a1' fi dorit-o. Ea a hotarit deodata sa puna:eapat tratamentului. Fata a fost internata intr-un ospiciu de boli ner­voase unde, ani in 9ir, a fast prezentata drept 0 "sarmana victima apsihanalizei". Cu aceasta ocazie mi s-a repro~at, eu virf 9i indesat,nefericitul deznodamint a1 tratam.entului! Am pastrat taeerea, pentruCd ma simteam legat de datoria discretiei profesionale. Numai mult timpdupa aceea am aflat, prin intermediul unui coleg care viziteaza acel'Ospiciu~i care a avut prilejul s-o vada pe tinara agorafoba, Cd raporturiledint1'e mama 9i bogatul amic al familiei sint de notorietate publica 9iprobabil favorizate de sot ~i respectiv tata. A~a-zisului "secret", a~dar,i-a fost sacrificat tratamentul.

In anii care au precedat razboiu1, in cOlldiWle in care mare1e afluxde straini m-au facut independent fata de favoarea saudeiavoarea ora­9ului meu natal, mi-am impus regula de a uu mai intreprinde niciodatatratamentu1 unui bolnav care nu dispune de sui juris in rela'~iile esen­tiale ale vietH, fiind independent fata de ceilalti. Este () regula pe carenu 51-0 poate impune si respecta arice p5ihanalist. Cum insa eu va previnimp'otriva celor apropiati bOlnavului, ·s-ar putea Sd. fiti tentati a crede~a padentii indicati pentru psihanaliza trebuie sa fie separati de familialor 51 eEl. tratamentul nostru nu ar fi aplicabil dear Densionarilor din08picii1>;"de boli nervoase. Nicidecum. Este mult mal :wantajos pentruboJnavi, ctunei cind ei nu se aila 1ntr-o stare grav[l de epuizare, sa segs.seasca in timpul tratamentuluiexact in conditiile in care au de rezol­vat Droblemele care li se Dun. In cazul acesta este suficient ca rudele sa'un ;ina sa neutralizeze p'rin atitudinea lor acest avantaj 91, in general,sa nu manifeste nici 0 ostilitate cu privire la erorturile mediculni. Dill'-clt ,d'e greu de ob~inl.lt Sl11t ac€ste lllcruri I F'ire:~;te, 11U \let-i intirzia S3. vada~i seama in ce masura succesul sau insuccesul tratamentului depindede mediu1 social ;;i de nivclul cultural al familier.

Oa1'e nu gasiti ca toate acestea nu ne prea dau 0 idee inalta despreeficienta psihanalizei ca metoda terapeutica, chiar dad'! majoritatea i11­succeselor noastre nudepind docH de factori exteriori? Prietenii psi­hanalizei m-auconsiliat sa opun 0 statistica a suceese10r colectiei deinsuccese care ni se· repro$cazi'i. N-am acceptat Am argurnentat, 111 spri­jinul refuzului meu, cfi 0 statistica este lipslEt de valoilfc atund clndelementele pecare Ie juxtapune nn sint destul de comparabile, iar ca­zurite de afectiuni nevrotice supl_1se tratamentului psihanalitic diiere'l,intr-adevar, din diverse puncte de vedere. In aiara de aceasta, interva1u1d'2 de care am Ii putut tine seama estc prea scud en sa putemafirma cIi avem de-a face cu vindecari durabile, iar in multe cazuri nune-am putea hazard a sa afirmam nimic in acest sens. Aeeste din UlTnacazuri sint ace1ea ale persoanelor care l$i tainuiesc boala, ea I?i tratamen­tul, "01 a caror vindecare trebuie sa fie de asemenea tinuta in secret. Dar,ceea 'ce 111-a determinat, mai pres us de orice ait co~siderent, sa l1U tincant de acest sfat, este experienta pe care 0 am in legatura eu manierairationali'i In care 5e cOl1xporta oamenii in chestiunile referitoare la te1'a­peutica~i in 1egatura cu slabele posibilitati de a-I convinge eu argumente

He ele extrase din viata 'Ii din ohservatie. 0 noutatc terapeutid

~.~te ac~eptata ~~al~cu entuz~asm. zgomotos, cum a fast c37u1 primei injec­'VII en tuberCUllIla efectuata de r::och, sat! ell 0 neirlcrcd~re dezolanta,

362

::''-:11:1 a rost cazul vaccinului cu adevarat binefacator a1 lui Jenner 5),

::':;['8 ~i astazi mai are adversari de neimpacat. Psihanaliza sa izbea de 0:JreiudecatEl vEldita. Daca ne refeream 1a vindecarea unui caz dificil, n1 se~'i;pundea: aceasta nu dovede~te nimic, pentru ca 1a ora c:ceasta pa­::~':mtul dumneavoastra ar fi fost sanatoschiar sl farEI trabmentul ofer1t.::::c dad 0 bolnava, care parcursese patru ciclU:ri maniaco-depresive :'ii,it: Umpul unei pauze consecutive melancoliei, a fost sUPUS£tunui trata­=n~nt psihanalitic, ca apoi, dupa trei saptamini, sa Inceapa' 0 nona?'2:rioada de manie, atunci toti membrii familiei, aproba~i de 0 inaWi3cm.itate mcxlical[l chemata pentru consultatie, f?i-auexprimat convin-

eel aceasta noua criza nu putea fi dedt consecinta tratamentuluiNimic de fi'icut impotriva prejudec:'itilor. Trebuie de a:'iteptat,

::'\slud timpul sa Ie nimiceasca. Vine ;;i ziua in care aceia;;i aameni gin­altfe1, de la 0 zi la aita, in 1egatura Cll aceleaf?i lucruri. Dar de ce

Y~-3U gindit ;;i ieri cum. glndesc astazi ? Atlt pentru noi, elt :;;i pentru ei,2ste un rnister impenetrabiJ.

Se poate totu;;i ea prejudecata impotriva terapeuticii analitice safie pe cale de a regresa,. 0 dovada In acest sens constituind-o difuziuneac0ntinu:J. a teoriilor psihanalitice ,;>iere;;terea, in unele tad, a nun:u'irului;ie medici care practicc't psihanaliza. Pe dnd eram t1ni'lr medic, am

cJ.cercurile medicale intlmpinau. tratamehtul prin sugestiecu acela')i val de indignare eu Care "rezonabilii" de astdzi}J'sihcll'lalizR. D(}r~ in cali tate de agent terapeut.ic~ 11ip11-otis111Ul

.ntl .~;l-a tinut prol11isiunea facutii la 111Ceput. Noi, psiha11ali~tii~trebuic S3'A18sOCOti111 rn.ostenitorii s~1ilegithni si 11U l1itanl in.cura-jclrile si toate:2xDlicatiile teor~tice pcntru care Ii siIitem indatorati. Pre]udecatile care38 repro~eaz;'i psihanalizei se redue, in fond, la aeele £Em.omene pasagere

de exagerarea eonflictelor in cazul unoI' analize cxeeutate ell

, s~u i~ltrerup~e. bruse. Ac~m, dnd. 9titi cum. n: COr:'portam ~no!de OOHUVl, putetl Judeca daca efortunle noast1'e smt Cie natura sa

C2uzeze prejudicii ireparabile. Desigur, analiza se preteaza la totde abuzuri, ia1' transferu1 constituie un mijloc deosebit de primej­

dios in miini~e unui med~c necon~tii~cios. D~r cin~ cunoa9tc' un mijlo;·sa.n un p1'oceaeu te1'apeutlc care sa fIe la adapost ne acest abuz? ea safk~ instr!1rncllt ,de f11sal1ato~ire, U11 bistJlriu trebuie sa taie.

L""rnincheiat sLfar[l a dori sa fac uz de un artificiu oratoric. VElvoi-spune ca, rcgretind, recunose toate lacunele lectiilor pe care Ie-ati8udis.t. Regref mai ales faptul de a va £i fagaduit adesea sa revin asu]Jr~'c~l:c1rei tcme pc cal'e am atins-o in treacat :;;i de a nu-mi fi tinut faQa-

din cauza orientarii 1uate de expunerea mea. :lVi-am incu!U211tat:'icl V'} initi2z intr-o materie aflata inca in plina dezvoltare, inca foarte

voind 5-0 rezum, insa;;i expunerea mea a dcvenit lacunara.01'1am adunat toate materialele in vederea und concluzii pe

C,:E'8 m-am a.btinut s:-o .fo~mulez eu .insumi. I?ar ~nu a~1. .ambitia .sa fae dino.unmeavoasrra speclClll~n; am dont doar sa va clanflC anmmte lucruri

S.3~va stinlulez.*'

* *

6) Ed w a l' d J e n n e r (1749-1823), medic englez care a_ demonstrat ca ino­~ ,:l3.rea ia am a vaccinei vitelor produce imunitate £ata de variola. JVIetoda sa devEc.:inare preventiva a pern1is corl1baterea epidefuiilor de pvarsat negrlx;;, adevarat'i1'La.5'el In BuroiJa secoiului al XVIII-lea. (Nota tri1d.).

363