TEMA 1. ROLUL STATISTICII ÎN CUNOAŞTEREAFENOMENELOR SOCIO-ECONOMICE

1.1. Scurt istoric al apariţiei statisticii1.2. Obiectul de studiu al statisticii1.3. Noţiuni şi concepte de bază utilizate în investigarea statistică

a fenomenelor economice şi sociale1.4. Organizarea statisticii în Republica Moldova şi pe plan

internaţional

Literatura :1. E. Biji, T. Baron “Statistica teoretică şi economică “ EDP, Bucureşti, 1996

2. E. Biji, T. Baron “Statistica teoretică şi economică “ EDP, Bucureşti, 1991

3. E.Jaba“ Statistica ”, Iasi, 20024. Al.Isaic-Maniu, A.Grădinaru, V.Voineagu, C.Mitruţ “Statistica teoretică şi economică “ Ed.

Tehnica, 19945. Al. Isaic-Maniu, V. Voineagu, C. Mitruţ “Statistica pentru managementul afacerilor” Ed

Economică, Bucureşti, 1995

1.1. LOCUL ŞI PARTICULARITĂŢILE STATISTICII CA OBIECT ŞI

METODĂ ÎN SISTEMUL ŞTIINŢELOR SOCIALE ŞI ECONOMICE

“ Într-o zi gândirea statistică va fi la fel de necesară,

oricărui cetăţean folositor societăţii, ca scrisul şi cititul” – H. G. Wells

Studierea proceselor şi fenomenelor care au avut loc, au loc şi care pot

avea loc în viitor în domeniul economiei şi în alte domenii ale vieţii sociale,

politice, etc. este imposibilă fără cunoaşterea parametrilor cantitativi şi desigur

calitativi.

Rădăcinile istorice ale statisticii moderne sunt:

statistica practică – înregistrări sistematice sau izolate, ce pot fi

asimilate unor observări statistice utilizate şi astăzi.

Statistica a fost folosită încă din antichitate. Se cunosc date despre:

- 5000- 2000 – lista de persoane şi bunuri pe tăbliţe de argilă,

- “inventarierea” aurului în Egipt prin anii 2650-2190 î.e.n.,

- recensământul populaţiei la romani - 550 î.e.n.,

- diverse forme de înregistrare sunt aduse în Biblie şi Talmud.

Statistica descriptivă – ca disciplină de învăţământ şi de concepte a

statisticii practice necesară conducerii de stat.

Printre primele descrieri sistematice se numără:

- lucrarea lui Francesco Sansovino (1521-1586) despre guvernare şi

administraţie, ceea ce avea în vedere descrierea statului, cu bogăţiile

sale.

- În Rusia lucrarea lui Kirilov “ Situaţia înfloritoare a statului rus”

- În România lucrarea lui Dmitrie Cantemir “Descriptio Moldaviae”

aritmetica politică şi calculul probabilităţilor - ca fundamentare

conceptuală şi mod de interpretare a fenomenelor în statistica

modernă.

Numele acesta provine de la lucrarea lui William Petty (1623-1687)

“Aritmetica politică” (1690) , în care utilizează aşa noţiuni ca medie, proporţie,

repetabilitate, cauzalitate etc.

Prin mijlocul secolului XVIII-lea şi secolul XIX-lea este specifică

folosirea tot mai frecventă a metodelor matematice şi în special calculul

probabilităţilor în investigarea şi interpretarea rezultatelor privind fenomenele şi

procesele din societate. Aici se poate sublinia aportul adus de aşa savanţi ca:

Fisher, Yule, Pearson, Cebâşev, Liaponov, Marcov şi alţii.

Etimologia cuvântului statistică provine de la cuvântul latin status – cea

ce are sensul de situatie, stare politică. În lucrările ştiinţifice cuvântul statistică a

fost pentru prima oară utilizat de Gottfried Achenwall în 1746 pentru a desemna o

“ştiinţă a descrierii statului” folosită pentru evaluarea într-o formă sistemică a

unor variabile, ca de exemplu – producţia sau consumul de produse agricole.

Astăzi cuvântul statistică este utilizat în limbajul universal, atât al ştiinţei,

cât şi în viaţa cotidiană. Suntem într-un fel familiarizaţi cu aşa noţiuni ca: date

statistice, informaţie statistică, indicatori statistici, ipostaze (aspecte) statistice,

etc.

Prin statistică se subînţelege:

- totalitatea datelor despre anumite fenomene – statistica natalităţii,

statistica muncii, statistica suprafeţelor agricole, etc.;

- însuşi procesul de colectare a datelor cu prelucrarea lor ulterioară, sau

cu alte cuvinte activitate practică a organelor de statistică;

- ştiinţa despre procedeele de investigaţie statistică şi de formare a

indicilor statistici cu aplicare la cele mai variate fenomene sociale,

ansamblul metodelor şi procedeelor de culegere, prelucrare şi analiză a

datelor înregistrate, modul de cercetare a fenomenelor de masă;

- disciplină ştiinţifică şi de învăţământ.

Obiectul de studiu al statisticii poate fi definit astfel:

Statistica studiază fenomenele de masă, fenomene care sunt supuse

acţiunii legilor statistice, se manifestă în condiţii concrete, variabile în timp şi

spaţiu, din punct de vedere cantitativ şi în strânsă legătură cu partea lor

calitativă.

Statistica se ocupă de acele fenomene şi procese care se desfăşoară într-un

număr mare de cazuri, pot reproduce unele regularităţi şi care sunt denumite

fenomene de masă sau fenomene de tip colectiv. Aceste fenomene sunt alcătuite

din fenomene simple – fenomene care pot să apară ca rezultat al unei singure

cauze, care pot fi numite şi identice, şi fenomene tipice.

Fenomenele care apar ca rezultat al mai multor cauze comune, în condiţii

variabile, cu grade şi sensuri diferite de influenţă se numesc fenomene atipice .

Fenomenele de masă, prin definiţie se caracterizează conform unor

particularităţi cum ar fi:

un număr mare de cazuri individuale, pentru ca esenţa lor să fie pusă în

evidenţă din punct de vedere statistic;

variabilitatea fenomenelor de masă, adică ele sunt supuse acţiunii unui

număr mare de factori de influenţă de esenţialitate şi natură diferită;

fenomene de tip nedeterministe, stohastice (întâmplătoare);

forma individuală de manifestare a fenomenelor de masă este diferită.

1.2. CONCEPTE DE BAZĂ UTILIZATE ÎN INVESTIGAREA

STATISTICĂ A FENOMENELOR ECONOMICE SOCIALE

I. Colectivitatea statistică

Colectivitatea statistică (populaţie statistică) reprezintă totalitatea elementelor de

aceeaşi natură supuse unui studiu statistic. Masa elementelor se constituie într-o

colectivitate, dacă există o serie de trăsături comune, adică, dacă ele sunt generate

de acelaşi complex de cauze esenţiale.

Uneori colectivitatea se defineşte ca totalitatea elementelor care prezintă aceleaşi

caracteristici esenţiale de identificare. Colectivitatea statistică are un caracter

obiectiv şi finit. Colectivităţile statice exprimă o stare şi o anumită întindere în

spaţiu, formând împreună un stoc la un moment dat (Populaţia Republicii

moldova la data de 1 ianuarie 2013). Colectivităţile dinamice exprimă un flux, o

devenire în timp. Caracterizarea lor presupune înregistrarea elementelor

componente pe un interval de timp (mişcarea naturală a populaţiei pe perioada

2004-201).

Fig.1.1. Tipuri de colectivităţi statistice

II. Unitatea statistică

Unitatea statistică reprezintă elementul constitutiv al colectivităţii statistice. Deci

ele pot fi statice şi dinamice.

Fig. 1.2. Tipuri de unităţi statistice

Unităţile statistice pot fi de asemenea simple şi complexe. Unităţile

statistice simple sunt elementele constitutive ale colectivităţii (vânzătorul,

locuitorul, persoana etc), iar unităţile statistice complexe sunt rezultatul

organizării sociale şi economice a colectivităţii (unitatea economică, familia,

echipa, anul de studii etc.).

III. Variabila statistică (caracteristică)

Variabilele statistice, denumite şi caracteristici statistice sau variabile aleatoare,

reprezintă criteriile pa baza cărora se caracterizează unităţile colectivităţii luate în

studiu. Aceste criterii pot fi însuşiri sau trăsături ale unităţilor care definesc şi

delimitează între ele unităţile colectivităţii şi care urmează să fie înregistrate.

Formele concrete de manifestare ale caracteristicilor la nivelul fiecărei unităţi a

colectivităţii se numesc variante sau valori. Numărul de unităţi la care se

înregistrează aceeaşi variantă sau valoare se numeşte frecvenţă sau pondere (dacă

acesta este exprimat în % faţă de volumul total al colectivităţii).

totală parţială

statică dinamică statică dinamică

Unitatea statistică

simplă complexă

Colectivitatea statistică

1. După conţinut, pot fi: de timp, de spaţiu, atributive. Caracteristicile

de timp arată apartenenţa unităţilor la un moment sau perioadă de timp.

Caracteristicile de spaţiu arată studierea unităţii statistice din punct de vedere a

situării teritoriale. Caracteristicile atributive sunt toate celelalte însuşiri ale

unităţilor statistice şi servesc pentru definirea fenomenelor studiate.

2. După modul de exprimare cele atributive se separă în: caracteristici

calitative (exprimate prin cuvinte) şi caracteristici cantitative (exprimate

numeric).

3. După natura variaţiei, caracteristicile numerice pot fi: cu variaţie

continuă şi variaţie discontinuă (discretă).

4. După modul de manifestare la nivelul unităţilor statistice se divizează

în: alternative – manifestarea directă sau opus ei (de exemplu, mediul de trai -

urban/rural; sexul – feminin/masculin); nealternative – cu variante distincte

numerice sau calitative ( de exemplu – ramura economică, profesia etc.)

5. după gradul de prelucrare (după modul de obţinere a datelor) -

caracteristici primare (datele iniţiale ale observării) şi derivate (rezultate prin

prelucrare).

IV. Indicatori statistici

Indicatorii statistici reprezintă expresia numerică a unei determinări

calitative obiective obţinută în urma efectuării unei cercetări statistice raportată la

condiţii specifice de timp şi spaţiu şi organizatorice şi se regăsesc cu regularitate

în statistica oficială ţi în publicaţiile de specialitate. El măsoară de regulă, o

categorie economică, socială, demografică, managerială, tehnologică etc.

Indicatorii statistici pot fi obţinuţi prin măsurare sau estimare. Măsurarea

presupune exprimarea în unităţi concrete de măsură şi se face atunci când

statistica vine în contact direct cu fenomenele studiate sau preia din alţi purtători

de informaţii numerice. Estimarea presupune o caracterizare statistică utilizând

un model sau o ipoteză statistică prin care pe baza datelor parţiale de care se

dispune se determină o serie de indicatori generalizatori. Aceste date pot fi

reprezentative, şi atunci se poate face o estimare corectă, şi nereprezentative, şi

atunci se pot utiliza numai pentru obţinerea unor indicatori orientativi, fără suport

statistic.

Complexitatea realităţii impune folosirea unui sistem de indicatori, fapt ce

rezultă şi din sistemul categoriilor economice ce urmează să fie caracterizate

numeric şi din posibilităţile de obţinere a datelor. Elaborarea indicatorilor

statistici se realizează sub îndrumarea şi controlul organului oficial de statistică

din ţara dată.

Fig. 1.3. Tipuri de indicatori statistici.

1.3. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA UNEI CERCETĂRI

STATISTICE CONCRETE

Obţinerea informaţiilor nu se rezumă numai la înregistrarea datelor privind

fenomenele şi procesele care fac obiectul cunoaşterii, ci cuprinde şi totalitatea

operaţiilor de sistematizare, prelucrare, analiză şi interpretare a informaţiilor.

Indicatori statistici

Derivaţi Primari (absoluţi)

absoluţi

relativi

medii

indici statistici

Totalitatea operaţiilor, acţiunilor de înregistrare (culegere, observare),

sistematizare şi prelucrare, analiză şi interpretare a datelor se numeşte cercetare

statistică.

Cercetarea statistică se efectuează în trei etape (fig.1.4):

1. observarea statistică;

2. prelucrarea datelor primare şi obţinerea indicatorilor sintetici şi derivaţi;

3. analiza şi interpretarea rezultatelor.

În Republica Moldova activitatea de prelucrare statistică ca şi cea de

culegere şi transmitere, memorare şi analiză statistică este organizată la nivelul

agenţilor economici, departamentelor, patronatului şi structurii sistemului Biroului

Naţional de Statistică (BNS). În afară de prelucrarea statistică la nivel naţional

este organizată prelucrarea datelor la nivel internaţional.

Fig.1.4. Etapele cercetarii statistice

Pe baza unor acorduri internaţionale BNS, precum şi departamentele

autorizate transmit periodic datele convenite la comisiile specializate de statistică

ale O.N.U., Comunităţii Economice Europene, Biroului Internaţional al Muncii,

etc.

Observarea statistică

Culegerea datelor individuale de masă

Prelucrarea datelor

a) sistematizarea datelor individuale

b) calculul indicatorilor statistici

c) prezentarea datelor prin

Analiza şi interpretarea rezultatelor

a) compararea datelorb) formularea concluziilor

asupra întregii cercetăric) efectuarea calculelor de

prognoză

Organizarea statisticii economice în Republica Moldova

Organul Oficial de statistică este Biroul Naţional de Statistică. Pe lângă el un

rând de ministere şi departamente sunt responsabile pentru statistica

administrativă, printre care: Banca Naţionala a Moldovei, Ministerul Finanţelor,

Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei Ministerul

Sănătăţii, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi alte ministere, departamente şi

agenţii.

Ministerele şi departamentele sus menţionate în conformitate cu

legislaţia în vigoare prezintă BNS informaţia corespunzătoare generalizată

pe republică, municipii şi raioane pentru utilizarea acestei în scopuri

statistice. Formularele evidenţei statistice primare şi instrucţiunile ce stau la

baza colectării informaţiei administrative se elaborează de fiecare municipiu,

departament şi se aprobă de comun acord cu BNS.

Biroul Naţional de Statistică este autoritatea administrativă centrală care, în calitatea sa de organ central de statistică, conduce şi coordonează activitatea în domeniul statisticii din ţară.

În activitatea sa, Biroul se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la statistica oficială, alte acte legislative, hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi de prevederile Regulamentului.

Biroul elaborează de sine stătător sau în comun cu alte autorităţi administrative centrale şi aprobă metodologiile cercetărilor statistice şi de calcul al indicatorilor statistici, în conformitate cu standardele internaţionale, în special ale Uniunii Europene, şi cu practica avansată a altor ţări, precum şi ţinînd cont de specificul condiţiilor social-economice ale Republicii Moldova; organizează, în conformitate cu programul de lucrări statistice, aprobat anual de către Guvern, cercetări statistice privind situaţia şi dezvoltarea economică, socială, demografică a ţării, executînd lucrările de colectare, prelucrare, centralizare, stocare şi diseminare a datelor statistice.

Structura aparatului central al BNS:

Conducerea Cabinetul directorului Serviciul juridic Serviciul audit intern şi managementul calităţii Serviciul analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor Serviciul coordonare şi dezvoltare a sistemului statistic naţional Serviciul informare şi comunicare cu mass-media Secţia resurse umane Secţia servicii interne Direcţia financiar-economică şi evidenţă contabilă

Secţia planificare şi finanţe Secţia evidenţă contabilă

Secţia colaborare internaţională şi integrare europeană Serviciul colaborare internaţională Serviciul integrare europeană

Direcţia sinteză şi diseminare a informaţiei statistice Direcţia conturi naţionale şi sinteze macroeconomice

Secţia conturi consolidate Serviciul statistica financiară

Direcţia infrastructură statistică Secţia statistica structurală a întreprinderilor Secţia registre statistice Serviciul clasificări statistice

Direcţia statistica agriculturii şi mediului Secţia statistica agriculturii Secţia cercetări statistice selective în agricultură Serviciul statistica mediului Secţia recensăminte în agricultură

Direcţia statistica industriei, energeticii şi construcţiilor Secţia statistica industriei Secţia statistica investiţiilor şi construcţiilor Serviciul statistica energeticii

Direcţia statistica comerţului exterior şi serviciilor de piaţă Secţia statistica comerţului exterior Secţia statistica comerţului interior şi serviciilor de piaţă Secţia statistica transporturilor, comunicaţiilor şi turismului

Direcţia statistica preţurilor Serviciul analiza evoluţiei preţurilor în economie şi comparabilitate

internaţională Direcţia statistica demografică şi recensămîntul populaţiei

Secţia recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor Secţia statistica demografică

Direcţia statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai

Secţia statistica nivelului de trai Secţia statistica educaţiei, ştiinţei şi culturii Serviciul statistica serviciilor sociale

Direcţia statistica pieţei muncii Secţia statistica ocupării Secţia statistica salariilor

Secţia metode statistice Serviciul eşantionare şi inferenţă statistică

Serviciul coordonare a colectării datelor în gospodării Direcţia tehnologii informaţionale

Secţia proiectare şi realizare a aplicaţiilor informatice complexe Secţia administrare a sistemului informatic şi inginerie de sistem Secţia deservire poligrafică operativă Secţia introducere şi validare a datelor

Secţia administrare şi achiziţii

Organizaţiile şi întreprinderile subordonate BNS:

Cu statut de persoană juridică:o Direcţiile (secţiile) pentru statistică municipale şi raionaleo Serviciul informaţional al rapoartelor financiare pe lîngă BNSo Întreprinderea de Stat „Editura de Imprimate „Statistica”

Misiunea Biroului: Biroul Naţional de Statistică are misiunea de a elabora politicile în

domeniul statisticii şi asigură autorităţile publice centrale şi locale, mediul de afaceri, cercetarea ştiinţifică, mediul academic universitar, mass-media, publicul în sens larg, şi alte categorii de utilizatori, inclusiv organizaţiile şi organismele internaţionale după caz, cu date şi informaţii statistice de calitate şi la timp, cu privire la situaţia socială şi economică a ţării.

În organizarea şi coordonarea statisticii oficiale a Republicii Moldova, în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor sale, Biroul se orientează şi se conduce după criteriile de bază privind adecvarea resurselor financiare, umane şi materiale la dimensiunea programelor lucrărilor statistice, asigurarea calităţii statistice, a obiectivităţii şi transparenţei procesului statistic, stabilitatea metodologică şi tehnică, utilizarea de proceduri, standarde şi norme de natură să asigure eficienţa sub raportul cost/calitate a informaţiei statistice.

Principiile

cu referire la mediul extern:

fiabilitate imparţialitate şi obiectivitate orientare spre utilizator

relevanţă credibilitate cooperare transparenţă promptitudine şi punctualitate confidenţialitate cost-eficienţă

cu referire la mediul intern:

deontologie statistică profesionalism angajament privind calitatea responsabilitate integritate cooperare iniţiativă

Funcţiile de bază ale Biroului

Corespunzător rolului şi misiunii sale, Biroul îndeplineşte următoarele  funcţii de bază:

elaborează şi implementează strategii de dezvoltare a Sistemului statistic naţional, a programelor statistice anuale şi multianuale;

elaborează cadrul normativ şi instituţional necesar realizării obiectivelor strategice în domeniul său de activitate, precum şi mecanismele transpunerii lor în practică;

efectuează managementul şi controlul asupra realizării, în condiţii de calitate, a programelor şi planurilor adoptate în plan statistic la nivel central şi teritorial;

armonizează, compatibilizează şi aliniază indicatorii statistici, metodologiile, metodele şi tehnicile aplicate pe plan naţional cu reglementările şi standardele internaţionale;

promovează cultura statistică în societate.

Atribuţiile BNS

În domeniile sale de competenţă, Biroul exercită următoarele atribuţii:

urmăreşte prin demersuri, mijloace şi acţiuni concrete de monitorizare, respectarea de către toţi factorii implicaţi în procesul statistic a reglementărilor legale şi operaţionale în domeniul statisticii oficiale;

asigură pe parcursul realizării lucrărilor statistice – de la înregistrare pînă la publicare – măsuri de protecţie a intereselor persoanelor fizice sau juridice care ar putea fi lezate prin divulgarea datelor referitoare la patrimoniul şi la activitatea lor, în concordanţă cu principiile confidenţialităţii datelor statistice şi cu prevederile legale;

asigură coordonarea metodologică şi urmăreşte aplicarea unitară a metodologiei statistice, a clasificărilor, normelor şi standardelor statistice de către serviciile statistice ale autorităţilor publice centrale şi locale, agenţilor economici, indiferent de statutul şi profilul acestora;

elaborează şi implementează cadrul normativ şi instituţional necesar realizării obiectivelor stabilite pentru domeniul său de activitate;

monitorizează modul în care furnizorii de date şi informaţii primare, serviciile de statistică departamentale producătoare de statistici oficiale, precum şi utilizatorii autorizaţi de date şi informaţii statistice de respectare a principiilor fundamentale ale statisticii oficiale a ţării, prevăzute în Legea nr.412–XV din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficială;

elaborează de sine stătător sau în comun cu alte autorităţi centrale, sistemul de indicatori statistici, metodologiile de calcul, clasificările şi nomenclatoarele de interes general, în conformitate cu standardele internaţionale, în special cu cele ale Uniunii Europene, şi cu practica avansată folosită în alte ţări şi ţinînd cont de specificul condiţiilor social-economice ale Republicii Moldova;

colaborează cu ministere şi alte instituţii centrale, în vederea realizării unor obiective de interes comun;

prospectează şi identifică necesităţile de informaţii statistice ale tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice;

reprezentă statistica oficială a Republicii Moldova; aplică metode, tehnologii şi tehnici specifice de obţinere, procesare şi diseminare a

datelor şi se preocupă de modernizarea acestora; stabileşte şi aplică unitar principiile, metodologiile statistice generale, criteriile,

normele, metodele şi tehnicile statistice, precum şi respectarea de către toţi factorii implicaţi în procesul statistic a reglementărilor legale în domeniul său de activitate şi al funcţionării serviciilor statisticii oficiale;

organizează, în conformitate cu programul de lucrări statistice, aprobate anual de către Guvern, cercetări statistice privind situaţia şi dezvoltarea economico-socială a ţării, executînd lucrări de colectare, prelucrare, sistematizare, centralizare, analiză şi diseminare a informaţiei statistice;

organizează, în comun cu ale autorităţi publice şi în conformitate cu legile şi hotărîrile de Guvern specifice domeniului său de competenţă, acţiuni de importanţă naţională, precum Recensămîntul Populaţiei şi Locuinţelor, Recensămîntul General Agricol, alte recensăminte;

în comun cu autorităţile publice centrale interesate, elaborează şi asigură implementarea, în scopuri statistice, a clasificărilor şi nomenclatoarelor armonizate la standardele internaţionale;

creează şi administrează registrele şi bazele de date statistice; diseminează informaţia statistică oficială, în volumul, modalităţile şi în termenele

stabilite în Programul anual de lucrări statistice, aprobate de către Guvern; organizează şi conduce activitatea subdiviziunilor teritoriale de statistică; asigură cu instrumentarul statistic necesar respondenţii care participă la cercetările

statistice; elaborează şi organizează, în baza cercetărilor statistice şi a surselor administrative de

date, sistemul de conturi naţionale, armonizat cu Sistemul Conturilor Naţionale al ONU şi cu cel al Uniunii Europene; efectuează calculele indicatorilor macroeconomici;

elaborează de sine stătător sau, în comun cu alte autorităţi administrative centrale, aprobă formularele rapoartelor şi anchetelor statistice, instrucţiunile de completare a acestora, stabileşte termenele şi modul de prezentare a datelor statistice de către persoanele juridice şi fizice;

asigură colectarea, verificarea şi agregarea rapoartelor financiare, prin intermediul Serviciului informaţional al rapoartelor financiare de pe lîngă Biroul Naţional de Statistică;

realizează studii metodologice, analize statistice şi interpretări ale statisticilor oficiale pe care le transmite utilizatorilor de date statistice şi le publică, pe suport de hîrtie şi/sau suport electronic, după caz;

acordă asistenţă tehnică şi metodologică celorlalţi producători de statistici oficiale în proiectarea şi realizarea cercetărilor statistice specifice, precum şi în privinţa creării şi administrării bazelor de date statistice;

colaborează cu ministerele şi cu alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice în vederea compatibilizării Sistemului statistic naţional cu celelalte sisteme informaţionale;

asigură transparenţa şi vizibilitatea metodelor şi tehnicilor folosite prin proiectarea şi publicarea de metadate şi metodologii generale şi specifice;

implementează în Sistemul statistic naţional conceptele managementului calităţii, bazate pe Codul european de bune practici în statistică, adoptat de Comitetul de Program Statistic la 24 februarie 2005 şi promulgat în Recomandarea Comisiei din 25 mai 2005 privind independenţa, integritatea şi responsabilitatea autorităţilor statistice naţionale şi comunitare;

iniţiază programe de formare profesională continuă pentru personalul propriu şi susţine programele similare ale celorlalţi producători de statistici oficiale;

desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul statisticii; studiază, analizează si realizează lucrări statistice, în comun cu:

o Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a Moldovei, pentru stabilirea valorilor investiţiilor străine, creditelor şi datoriei externe, precum şi pentru determinarea altor indicatori macroeconomici;

o Ministerul Sănătăţii, pentru indicatorii din domeniul ocrotirii sănătăţii;o Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru caracterizarea stării şi

evoluţiei pieţei forţei de muncă, precum şi pentru informaţiile şi datele statistice privind protecţia socială a populaţiei;

o Ministerul Mediului, pentru indicatorii cu privire la protecţia mediului;o Ministerul Afacerilor Interne, pentru date şi informaţii în domeniul

infracţionalităţii;o Banca Naţională a Moldovei, pentru balanţa de plăţi externe şi alţi indicatori

financiari-monetari etc.;

asigură elaborarea balanţelor producţiei, repartiţiei şi utilizării produselor (lucrărilor, serviciilor) în economia naţională, conform Sistemului conturilor naţionale, mijloacelor fixe, resurselor energetice etc.;

elaborează de sine stătător sau, în comun cu alţi producători de statistici oficiale, alte autorităţi administrative centrale, proiecte de hotărîri ale Guvernului privind strategiile, programele multianuale şi anuale de lucrări statistice vizînd cercetările statistice de interes naţional (recensăminte ale populaţiei, recensăminte agricole, ale întreprinderilor etc.). În conformitate cu aceste hotărîri, elaborează şi aprobă programele organizatorice şi metodologice, formularele rapoartelor, anchetelor statistice şi instrucţiunile privind completarea şi prezentarea lor;

asigură elaborarea şi editarea publicaţiilor statistice (anuare, culegeri de date, buletine statistice şi informative etc.);

asigură publicarea periodică (lunară, trimestrială sau cu o altă periodicitate), în conformitate cu Programul lucrărilor statistice aprobat anual de către Guvern, a datelor centralizate ce caracterizează evoluţia economică şi socială a ţării, desfăşoară activităţi de marketing statistic, satisface, în condiţiile legii, cerinţele informaţionale ale

utilizatorilor de informaţii statistice, organizează conferinţe de presă şi alte acţiuni de difuzare a informaţiei statistice;

este autorizat să efectueze, contra plată, în bază de contract, la cererea utilizatorilor interni sau externi, lucrări statistice în afara celor cuprinse în Programul lucrărilor statistice;

acordă, la solicitarea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, informaţie despre datele din registrele statistice care se referă doar la aceste persoane;

reprezentă Republica Moldova în relaţiile cu oficiile naţionale de statistică din alte ţări, precum şi cu oficiile de statistică ale organizaţiilor internaţionale, în problemele ce ţin de competenţa sa;

prezintă la solicitare informaţii statistice privind starea economică şi socială a Republicii Moldova organizaţiilor internaţionale în care Republica Moldova este membru, precum şi în baza acordurilor bilaterale încheiate cu oficii de statistică din alte ţări;

emite, în limitele competenţei sale, acte normative ce ţin de producerea, prelucrarea şi diseminarea informaţiei statistice, obligatorii pentru toate persoanele care cad sub incidenţa Legii cu privire la statistica oficială;

stabileşte standarde şi reguli unice referitor la asigurarea confidenţialităţii informaţiei statistice;

exercită funcţiile de fondator al întreprinderilor de stat; asigură atragerea în sistemul statistic a surselor administrative de date, în scopul

reducerii costului informaţiei statistice şi adaptează la nevoile statisticii oficiale datele şi informaţiile obţinute din surse administrative;

administrează bunurile şi gestionează bugetele şi fondurile alocate; îndeplineşte alte atribuţii din însărcinarea Guvernului, în limita şi în funcţie de încadrare

a acestora în prevederile Legii cu privire la statistica oficială.

Drepturile BNS

Biroul este învestit cu următoarele drepturi:

să primească gratuit, în scopuri statistice, de la toate persoanele fizice şi juridice care cad sub incidenţa Legii cu privire la statistica oficială, date statistice şi administrative veridice, complete şi în termenele prevăzute, inclusiv explicaţiile aferente;

să verifice autenticitatea datelor statistice, inclusiv, după caz, nemijlocit în încăperile de serviciu, de producţie, pe terenurile persoanelor juridice, filialelor, reprezentanţelor, subdiviziunilor acestora, ale persoanelor fizice, care practică activitate de întreprinzător, conform legislaţiei în vigoare;

să obţină, în mod gratuit, de la toate autorităţile publice centrale şi locale informaţii din sursele administrative de date, în scopul utilizării eficiente a mijloacelor bugetare şi reducerii sarcinii informaţionale asupra persoanelor juridice şi fizice;

să solicite şi să obţină de la autorităţile publice, deţinătoare de date administrative, date şi informaţii, inclusiv explicaţii pertinente asupra sursei, modului de determinare, clasificările şi nomenclatoarele folosite, termenele la care datele şi informaţiile sînt disponibile, caracterul deschis sau confidenţial;

să înainteze Guvernului propuneri privind fondarea întreprinderilor de stat, să efectueze restructurarea, reorganizarea sau lichidarea întreprinderilor de stat, în limitele legii, să aibă în subordine organe administrative şi să exercite funcţiile de fondator în administrarea acestora;

să facă propuneri cu privire la modificarea sau abrogarea actelor normative ale autorităţilor administrative centrale, ce contravin legislaţiei în vigoare, în probleme ce ţin de desfăşurarea activităţii statistice;

să elaboreze şi să aprobe, de sine stătător sau în comun cu organele abilitate, standarde, conform prevederilor legislaţiei, clasificări statistice naţionale şi regulamente de aplicare a lor;

să editeze şi să difuzeze clasificatoarele şi nomenclatoarele elaborate; să colaboreze şi să încheie, în modul prevăzut de legislaţia naţională, acorduri de

colaborare cu organe similare din alte ţări şi cu organizaţii statistice internaţionale, pentru alinierea statisticii naţionale la standardele internaţionale, însuşirea practicii avansate a altor ţări, asigurarea comparabilităţii internaţionale a datelor statistice şi promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotarele ţării;

să constituie grupuri de experţi cu participarea reprezentanţilor autorităţilor administrative centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor de cercetări ştiinţifice, celor de învăţămînt superior etc., în scopul soluţionării problemelor importante în domeniul organizării cercetărilor statistice, elaborării metodologiilor de calcul al indicatorilor etc.;

să organizeze cercetări ştiinţifice în vederea perfecţionării metodologiei şi cercetărilor statistice;

să angajeze agenţi statistici pentru culegerea de date statistice; să acorde respondenţilor recompense pentru participare la cercetările statistice; să efectueze, în bază de contract, cercetări statistice neprevăzute în Programul lucrărilor

statistice, aprobat anual de către Guvern, alte lucrări şi servicii; să constate, conform Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24

octombrie 2008, cazurile de contravenţii administrative, să întocmească procese-verbale, care ulterior se remit spre examinare în fond instanţei de judecată competente.