tema 1. statistica - instrument al cunoasterii fenomenelor

26
TEMA 1: TEMA 1: STATISTICA – INSTRUMENT AL STUDIERII STATISTICA – INSTRUMENT AL STUDIERII PROCESELOR PROCESELOR ŞI FENOMENELOR ŞI FENOMENELOR SOCIO-ECONOMICE SOCIO-ECONOMICE

Upload: victoria

Post on 19-Dec-2015

36 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

statistica

TRANSCRIPT

Page 1: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

TEMA 1:TEMA 1: STATISTICA – INSTRUMENT AL STUDIERII STATISTICA – INSTRUMENT AL STUDIERII

PROCESELOR PROCESELOR ŞI FENOMENELOR ŞI FENOMENELOR SOCIO-ECONOMICESOCIO-ECONOMICE

Page 2: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

Plan:

Scurt istoric al apariţie şi dezvoltării statisticii

Obiectul de studiu al statisticii Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Page 3: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

1. Scurt istoric al apariţie şi dezvoltării statisticii

Studierea proceselor şi fenomenelor care au avut loc, au loc şi care pot avea loc în viitor în domeniul economiei şi în alte domenii ale vieţii sociale, politice, etc. este imposibilă fără cunoaşterea parametrilor cantitativi şi desigur calitativi.

Se poate afirma că statistica a apărut din necesitatea de a cunoaşte expresia numerică a o serie de activităţi, procese şi fenomene ce ne înconjoară.

Page 4: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

1. Scurt istoric al apariţie şi dezvoltării statisticii

Utilizarea informaţiei disponibile pentru a ajunge la cunoaşterea faptelor şi pe această bază la luarea unor decizii din orice domeniu al activităţii umane devine posibil prin statistică.

Activitatea statistică a început ca observare izolată a elementelor vieţii sociale şi a ajuns astăzi la o formă organizată, care prin sistemul său informaţional asigură obţinerea informaţiei statistice necesare din diverse domenii.

Page 5: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

1. Scurt istoric al apariţie şi dezvoltării statisticii

Radacinile istorice: Statistica practică - înregistrări sistematice sau

izolate, ce pot fi asimilate unor observări statistice utilizate şi astăzi.Statistica a fost folosită încă din antichitate. Se cunosc date despre: 5000- 2000 î.e.n. – lista de persoane şi bunuri pe

tăbliţe de argilă; “inventarierea” aurului în Egipt prin anii 2650-2190 î.e.n.; recensământul populaţiei la romani - 550 î.e.n.

Page 6: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

1. Scurt istoric al apariţie şi dezvoltării statisticii

Statistica descriptivă – aparută în secolul al XVI-lea ca disciplină de învăţământ şi de concepte a statisticii practice necesară conducerii de stat. Acest curent de gândire urmărea descrierea situaţiei statelor lumii sub aspectul populaţiei, al avuţiei, industriei şi comerţului. Printre primele descrieri sistematice se numără:

Lucrarea lui Francesco Sansovino (1521-1586) despre guvernare şi administraţie, ceea ce avea în vedere descrierea statului, cu bogăţiile sale;

În Rusia lucrarea lui Kirilov “ Situaţia înfloritoare a statului rus”;

În România lucrarea lui Dmitrie Cantemir “Descriptio Moldaviae”.

Page 7: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

1. Scurt istoric al apariţie şi dezvoltării statisticii

Aritmetica politică şi calculul probabilităţilor - ca fundamentare conceptuală şi mod de interpretare a fenomenelor în statistica modernă.

În secolul al XVII, în Anglia a apărut şcoala “aritmeticii politice”, având ca reprezentanţ principal pe W. Petty.

Numele acesta provine de la lucrarea lui W. Petty (1623-1687) “Aritmetica politică” (1690) , în care utilizează aşa noţiuni ca medie, proporţie, repetabilitate, cauzalitate, etc.

Şcoala engleză a depăşit faza simplei colectări de date şi informaţii. Abia în această perioadă se poate vorbi de analiza statistică în spirit ştiinţific a unor date şi informaţii culese în acest scop.

Page 8: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

1. Scurt istoric al apariţie şi dezvoltării statisticii

Apariţia “statisticii moderne”, la sfârşitul secolului al XIX-lea, este legată de numele lui Adolphe Quételet (1796-1874) , a fost un astronom, matematician, statistician și sociolog belgian,  care a avut contribuţii importante în direcţia evidenţierii regularităţilor statistice în fenomenele de masă şi a analizei variabilităţii acestor fenomene în jurul unor medii.

În această etapă începe organizarea congreselor internaţionale de statistică (pentru prima dată în 1853, Belgia), se înfiinţează oficiile naţionale de statistică, iar statistica devine disciplină de învăţământ.

Apare delimitarea între statistica matematică şi statistica aplicată în cunoaşterea fenomenelor social-economice, ca parte a ştiinţelor economice.

Page 9: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

1. Scurt istoric al apariţie şi dezvoltării statisticii

Termenul de statistică îşi are originea în latinescul "status" care înseamnă stare, situaţie, stare politică.

În lucrările ştiinţifice cuvântul statistică a fost pentru prima oară utilizat de Gottfried Achenwall în 1746 pentru a desemna o “ştiinţă a descrierii statului” folosită pentru evaluarea într-o formă sistemică a unor variabile, cum ar fi producţia sau consumul de produse agricole.

Page 10: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

2. Obiectul de studiu al statisticii

Semnificaţii ale cuvântului „statistică"Cuvântul statistică are o semnificaţie multiplă pentru cercetători, specialişti, studenţi şi populaţie în general. Prin statistică se subînţelege:

totalitatea datelor despre anumite fenomene – statistica natalităţii, statistica muncii, statistica suprafeţelor agricole, etc.;

însuşi procesul de colectare a datelor cu prelucrarea lor ulterioară sau cu alte cuvinte activitate practică a organelor de statistică;

metodologia statistică (metode, tehnici şi procedee legate de culegerea, prelucrarea, prezentarea, interpretarea şi analiza activităţilor cuantificabile), modul de cercetare a fenomenelor de masă;

disciplină ştiinţifică şi de învăţământ.

Page 11: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

2. Obiectul de studiu al statisticii

Statistica ca şi alte discipline studiază cele mai diverse fenomene şi procese. Însă în comparaţie cu celelalte ştiinţe socio-economice pune accentul pe latura cantitativă.

Ea cercetează aspectul cantitativ al unor fenomene şi procese strict determinate în timp şi spaţiu. Aceste fenomene şi procese se manifestă aparent ca fiind întâmplătoare şi independente, dar în realitate au esenţă şi trăsături comune şi sunt fenomene de tip colectiv.

Fenomenele se numesc de tip colectiv sau de masa întrucât cunoaşterea legilor ce le guvernează presupune cercetarea întregului ansamblu de manifestări individuale.

Page 12: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

2. Obiectul de studiu al statisticii

Astfel obiectul de studiu al statisticii îl constituie fenomenele şi procesele de masa ce prezintă următoarele particularităţi:

se produc într-un mare număr de cazuri individuale; variază ca forma şi conţinut de la un caz la altul ; sunt forme individuale de manifestare în timp şi

spaţiu.

Page 13: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

2. Obiectul de studiu al statisticii

Statistica, ca ramură a ştiinţei, studiază aspectele cantitative ale unor fenomene şi procese socio-economice cu caracter de masa cu scopul descoperirii particularităţilor calitative, a tendinţelor şi legităţilor de dezvoltare în condiţii concrete de timp şi spaţiu.

Tehnicile, procedeele şi metodele care servesc demersului statistic sunt reunite în metodologa statistică.

Page 14: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

2. Obiectul de studiu al statisticii

Metodele utilizate se diferenţiază în funcţie de etapa studiului statistic (cercetării statistice):

1) observarea statistică adică culegerea şi înregistrarea materialului statistic. Sunt utilizate aşa metode de culegere ca: metoda recensământului, metoda sondajului statistic, anchetele statistice sau sistemul rapoartelor sau dărilor de seamă statistice

2) prelucrarea statistică presupune utilizarea unor tehnici cum ar fi: metoda grupării statistice, metoda mediilor , metoda indicilor, corelaţia şi regresia, ajustarea ş.a.

3) analiza statistică presupune verificarea ipotezelor prin teste statistice, interpretarea rezultatelor obţinute şi formularea de concluzii.

Page 15: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

2. Obiectul de studiu al statisticii

Statistica descriptivă cuprinde totalitatea metodelor de culegere, prelucrare, prezentare și caracterizare a unui set de date cu scopul de a descrie principalele trăsături ale acestuia.

Statistica inferențială cuprinde totalitatea metodelor ce fac posibilă estimarea parametrilor unei populații și formularea unor concluzii privind o populație pe baza rezultatelor obținute pe un eșantion.

Page 16: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Cunoaşterea semnificaţiei termenilor folosiţi este prima condiţie a înţelegerii domeniului studiat. Principalele concepte statistice sunt:

colectivitatea statistică; unitatea statistică; caracteristica statistică; indicatorul statistic. datele statistice; informaţia statistică.

Page 17: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Colectivitatea sau populaţia statistică cuprinde

ansamblul elementelor de aceeaşi natură care au trăsături esenţiale

comune şi care sunt supuse unui studiu statistic.

Termenul de populaţie nu se referă doar la un grup de persoane. Deşi,

iniţial, conceptul a fost utilizat în acest sens restrâns (la recensăminte),

astăzi înţelesul său este mult mai larg. O colectivitate poate fi un

ansamblu de persoane, un ansamblu de obiecte, un ansamblu de

fapte sau evenimente, păreri, gânduri.

Page 18: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Cu cât este mai numeroasă o colectivitate, cu atât devine mai dificilă cercetarea tuturor elementelor ei. O astfel de cercetare poate fi consumatoare de timp şi costisitoare. Soluţia poate fi extragerea unei subcolectivităţi din colectivitatea generală (numită şi colectivitate parţială, eşantion sau colectivitate de selecţie).

Eşantionul reprezintă un subset de elemente selectate dintr-o colectivitate statistică.

Page 19: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Unitatea statistică reprezintă elementul constitutiv al unei colectivităţi statistice. Unităţile statistice pot fi

simple ca de exemplu: persoana în cadrul populaţiei, salariatul în cadrul unităţii economice sau studentul în cadrul unei facultăţi;

complexe ce sunt rezultate ale organizării sociale ori economice a colectivităţii statistice (exemplu: familia, grupa de studenţi în cadrul facultăţii, unitatea economică).

Page 20: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Caracteristica statistică reprezintă trăsătura, proprietatea, însuşirea comună tuturor unităţilor unei colectivităţi şi variază ca nivel, variantă sau valoare, de la o unitate a colectivităţii la alta. Este denumită şi variabilă statistică.De exemplu, pentru:

- salariaţi: vechimea, specializarea, mărimea salariul, domeniul de activitate, gradul de calificare, productivitatea muncii;

- persoane: vârsta, naţionalitatea, înălţimea, greutatea, localitatea de domiciliu, sexul şi religia;

- firme: cifra de afaceri, numărul salariaţilor, stocurile de materiale sau produse finite, valoarea capitalului fix, valoarea profitului.

Page 21: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Caracteristicile statistice înregistrează valori diferite de la o unitate statistică la alta, dar există şi situaţii în care două sau mai multe unităţi statistice au aceeaşi mărime a caracteristicii. De exemplu, mai multe persoane dintr-o colectivitate pot avea aceeaşi vârstă sau înălţime, sigur este mai puţin probabil ca două sau mai multe firme să obţină aceeaşi valoare a cifrei de afaceri sau a profitului.

Astfel varianta/valoarea reprezintă nivelul concret pe care îl poate lua o caracteristică (variabilă) la nivelul unei unităţi sau grup de unităţi statistice.

Numărul de unităţi la care se înregistrează aceeaşi variantă reprezintă frecvenţa de apariţie sau frecvenţa absolută a variantei respective.De exemplu, numărul salariaţilor cu o anumit grad de calificare, numărul firmelor dintr-un domeniu de activitate, numărul persoanelor de o anumită vârstă.

Page 22: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Criterii de clasificare a caracteristicilor statistice:a) după conţinut deosebim: caracteristici de timp (anul angajării la serviciu, luna în care s-a

nascut o persoana, trimestrul anului în care s-a importat marfa, etc.);

caracteristici de spaţiu (unităţi teritorial-administrative); caracteristici atributive (activitatea economică, valoarea

profitului unei entităti economice, profesia unei persoanei, etc);b) după forma de exprimare: caracteristici cantitative, care se exprimă numeric (valoarea

vânzărilor sau valoarea profitului unei firme, vârsta persoanei); caracteristici calitative, exprimate prin cuvinte (specialitatea

absolvita, stare civilă, forma de proprietate a întreprinderii);

Page 23: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

c) după tipul variaţiei caracteristicile numerice pot fi: caracteristici cu variaţie discretă, adică cele ce pot lua numai

valori numerice întregi (număr de salariaţi într-o întreprindere, număr de copii în familie);

caracteristici cu variaţie continuă, adică cele ce pot lua orice valoare numerică într-un interval de valori (valoarea producţie exportate, rata dobinzii la depozite bancare);

d) după numărul variantelor; caracteristici alternative (sexul persoanei, calitatea produsului:

acceptat/rebut, calificativul la colocviu: admis/respins); nealternative (cele care admit mai mult de două

variante/forme de manifestare);

Page 24: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Caracteristica statistică

în funcție de conținut

în funcție de numărul

variantelor

în funcție de forma de exprimare

Caracteristici de spațiu

Caracteristici de timp

Caracteristici atributive

Caracteristici alternative

Caracteristici nealternative

Caracteristici calitative

(nenumerice)

Caracteristici cantitative (numerice)

cu variație discretă

cu variație continuă

Page 25: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Indicatorul statistic reprezintă expresia numerică a unor fenomene, procese, activităţi sau categorii economice şi sociale, definite în timp, spaţiu şi structură organizatorică. De exemplu, produs intern brut, productivitatea muncii, eficienţa capitalului fix etc. Deseori, o categorie economică poate fi exprimată prin mai mulţi indicatori, fiecare ilustrând anumite laturi ale acesteia. În aceste situaţii, se impune folosirea lor combinată formând astfel un sistem de indicatori.

Page 26: TEMA 1. Statistica - Instrument Al Cunoasterii Fenomenelor

3. Noţiuni şi concepte de bază în statistică

Datele statistice sunt expresii cantitative concrete ale caracteristicilor unităţilor supuse studiului statistic. Datele statistice exprimă o categorie economică, delimitată în timp şi spaţiu şi având o anumită valoare numerică. Pot fi obţinute prin observare (date primare) sau prin prelucrarea informaţiilor primare (date derivate).

Informaţia statistică arată semnificaţia datelor statistice, adică putem spune că este “mesajul” datelor statistice.