freud - psihanaliza fenomenelor oculte

8/9/2019 Freud - Psihanaliza Fenomenelor Oculte

http://slidepdf.com/reader/full/freud-psihanaliza-fenomenelor-oculte 1/58

INTRODUCERE

Freud i ocultismul

1. In celebra sa autobiografie,ÄMa vie"- souvenirs reves et pen-

sees x , C. G. Jung aminte te o interesant scen petrecut între eli maestrul s u spiritual din acea vreme, Freud. Este o întâmplare

care spune multe despre atitudinea pe care a încarnat-o Freudfa de a a zisele fenomene oculte. O atitudine care, la primavedere, vine s confirme impresia general a opiniei publice carea v zut în Freud personificarea ra iunii absolute.

Dar s cit m relatarea lui Jung apelând i la comentariileaferente:

Mai am înc o vie amintire a lui Freudzicându-mi: ÄDragul meu Jung, promite mi c nu vei abandona niciodat teoria sexu-al . Este cea mai esen ial ! Vezi tu, noi trebuie s facem din eao dogm , un bastion de neclintit". îmi spunea aceasta plin de

pasiune i pe tonul unui tat care zice: "Dragul meu fiu, pro-mite-mi c vei merge în fiecare duminic la biseric ". Pu in

cam z p cit, îl întrebai: "Un bastion împotriva a ce?" El îmi ' Exist o t raducere româneasc a acestei lucr ri. Noi am folosit versiuneafran uzeasc ap rut la Gallimard în 1973.



r spunse: "împotriva talazului de mîl al... " Aici ezit un mo-ment pentru a ad uga: " ...al ocultismului". Ceea ce m-a alar-mat, mai întîi, era "bastionul" i "dogma"'; o dogm , adic o

profesiune de credin indiscutabil , nu se impune decîl acolounde vrem s îndep rt m odat pentru totdeauna o îndoial .

Aceasta nu mai are nimic dintr-o judecat tiin ific , ci relevnumai dintr-o voin personal de putere.

Acest oc a izbit în plin prietenia noastr . tiam c nu voi putea adopta aceast pozi ie. Freud p rea s în eleag prin "ocultism" aproape tot ceea ce filozofia i religia - ca i

parapsihologia care se n tea cam în acea vreme - puteau s spun despre suflet..."

în realitate, atitudinea lui Freud nu era atît de categoric în privin a ocultului. Pentru c , cam în acelea i împrejur ri istorice, p rintele psihanalizei avea s -i scrie lui Jung o epistol în careaccepta s se plece în fa a fenomenelor oculte, adic s le recu-noasc existen a, dar, fire te, cu o anumit rezerv . (Faptul cJung deplînge cu atîta vigoare dogmatismul mai vîrstnicului s uconfrate, s-ar putea interpreta într-o perspectiv subiectiv , unaspect care nu ne va ocupa aici). S cit m, a adar, i din scri-soarea lui Freud - amintim: adresat lui Jung - care arunc o altlumin asupra rela iei autorului cu ocultul:

în cele ale ocultismului - scrie Freud -am devenit umil decînd cu marea lec ie dat de experien ele lui Ferenczi. Promit scred tot ceea ce poate fi cumva rezonabil. i n-o fac bucuros, o

ti i. Dar hibrisul meu s-a destr mat de atunci... 2 C.G.Jung,op.cit., p.177. 3 S.Freud & C.G.Jung:" Correspondance" ,vol.2, 1910-1914, p.183.

Aluzia la Ferenczi, un alt mare discipol al psihanalizei freudi-ene, nu este deloc întîmpl toare. La întîlnirea lor de la Munchen,Jung îi comunicase lui Freud experien ele lui Ferenczi în materiede telepatie. La care, Freud îi scrisese lui Ferenczi: ÄJung scriec ar trebui s cucerim de asemenea i ocultismul, i îmi cere permisiunea de a încerca o expedi ie în împ r ia misticii. V dc nu v pot opri nici pe unul i nici pe cel lalt; proceda i, cel pu in, în acord mutual; aceste expedi ii sînt periculoase iar eu nu

v pot înso i" 4

. Din cele de mai sus rezult limpede c Freud, în ciuda repul-siei pe care i-o provoac" talazul de mîl al ocultismului" , nuezita totu i s - i îndemne ucenicii s cucereasc - desigur, înnumele psihanalizei -, i târîmul misticii. Ba chiar el renunoarecum la orgoliul s u tiin ific, i admite în limitele ra iona-lului (dac putem vorbi de a a ceva în cazul ocultismului) s se plieze în fa a faptelor. Ferenczi studiase deja telepatia, a a încîtexisten a fenomenelor telepatice nu mai putea fi negat .

în aceea i perioad , Jung, care avea s critice a a cum amv zut, în memoriile sale, pozi ia lui Freud, privea abordareaocultismului din aceea i direc ie ca i p rintele s u spiritual. Iatce scrie el în scrisoarea pomenit de Freud:

Pare-mi-se c va trebui s cucerim i ocultismul pornind dela teoria libidoul ui. Actualmente, m orientez spre astrologie, ac rei cunoa tere pare indispensabil pentru în elegerea mitolo-

giei. Exist lucruri foarte ciudate în aceste obscurit i extreme. L sa i-m , rogu-v , s r t cesc f r grij în aceste infinit i.Voi aduna o recolt bogat pentru cunoa terea sufletului ome-nesc. Pentru moment trebuie s m îmb t cu efluvii magice 4 S.Freud & C.G.Jung, op. cit., p. 173, n.5.



r spunse: "împotriva talazului de mîl al... " Aici ezit un mo-ment pentru a ad uga: "...al ocultismului". Ceea ce m-a alar-mat, mai întîi, era "bastionul" i "dogma"; o dogm , adic o

profesiune de credin indiscutabil , nu se impune decît acolounde vrem s îndep rt m odat pentru totdeauna o îndoial .

Aceasta nu mai are nimic dintr-o judecat tiin ific , ci relevnumai dintr-o voin personal de putere.

Acest oc a izbit în plin prietenia noastr . tiam c nu voi putea adopta aceast pozi ie. Freud p rea s în eleag prin "ocultism" aproape tot ceea ce filozofia i religia - ca i

parapsihologia care se n tea cam în acea vreme - puteau s spun despre suflet... 2

In realitate, atitudinea lui Freud nu era atît de categoric în privin a ocultului. Pentru c , cam în acelea i împrejur ri istorice, p rintele psihanalizei avea s -i scrie lui Jung o epistol în careaccepta s se plece în fa a fenomenelor oculte, adic s le recu-noasc existen a, dar, fire te, cu o anumit rezerv . (Faptul cJung deplînge cu atîta vigoare dogmatismul mai vîrstnicului s uconfrate, s-ar putea interpreta într-o perspectiv subiectiv , unaspect care nu ne va ocupa aici). S cit m, a adar, i din scri-soarea lui Freud - amintim: adresat lui Jung - care arunc o altlumin asupra rela iei autorului cu ocultul:

în cele ale ocultismului - scrie Freud -am devenit umil decînd cu marea lec ie dat de experien ele lui Ferenczi. Promit scred tot ceea ce poate fi. cumva rezonabil. i n-o fac bucuros, o

ti i. Dar hibrisul meu s-a destr mat de atunci...

2C.G.Jung,op.cit.,p.l77. 3 S.Freud & C.G.Jung: Correspondance" ,vol.2, 1910-1914, p.183.

Aluzia la Ferenczi, un alt mare discipol al psihanalizei freudi-ene,nu este deloc întîmpl toare. La întîlnirea lor de la Munchen,Jung îi comunicase lui Freud experien ele lui Ferenczi în materiede telepatie. La care, Freud îi scrisese lui Ferenczi: ÄJung scriec ar trebui s cucerim de asemenea i ocultismul, i îmi cere permisiunea de a încerca o expedi ie în împ r ia misticii. V dc nu v pot opri nici pe unul i nici pe cel lalt; proceda i, cel pu in, în acord mutual; aceste expedi ii sînt periculoase iar eu nu

v pot înso i"

. Din cele de mai sus rezult limpede c Freud, în ciuda repul-siei pe care i-o provoac" talazul de mîl al ocultismului" , nuezita totu i s - i îndemne ucenicii s cucereasc - desigur, înnumele psihanalizei -, i t rîmul misticii. Ba chiar el renunoarecum la orgoliul s u tiin ific, i admite în limitele ra iona-lului (dac putem vorbi de a a ceva în cazul ocultismului) s se plieze în fa a faptelor. Ferenczi studiase deja telepatia, a a încîtexisten a fenomenelor telepatice nu mai putea fi negat .

în aceea i perioad , Jung, care avea s critice a a cum amv zut, în memoriile sale, pozi ia lui Freud, privea abordareaocultismului din aceea i direc ie ca i p rintele s u spiritual. Iatce scrie el în scrisoarea pomenit de Freud:

Pare-mi-se c va trebui s cucerim i ocultismul pornind dela teoria libidoului. Actualmente, m orientez spre astrologie, ac rei cunoa tere pare indispensabil pentru în elegerea mitolo-

giei. Exist lucruri foarte ciudate în aceste obscurit i extreme. L sa i-m , rogu-v , s r t cesc f r grij în aceste infinit i.Voi aduna o recolt bogat pentru cunoa terea sufletului ome-nesc. Pentru moment trebuie s m îmb t cu efluvii magice 4 S.Freud & C.G.Jung, op. cit., p. 173, n.5.



pentru a în elege ce secrete ascunde incon tientul în profun- zimile sale 5.

Ulterior, interesul lui Jung pentru aplicarea teoriei libidouluila fenomene de genul astrologiei va p li pîn la a dispare cudes vîr ire. Chiar dac nu putem acuza o asemenea incon-secven profesional - în fond, în t rîmul tiin ei, chiar i atuncicînd avem de-a face cu psihanaliza, sîntem obi nui i cu aseme-nea reorient ri doctrinare, ba chiar ele sînt bine-venite -, nu putem nega c ea explic ulterior reac ia acid fa de" dogma-tismul" lui Freud.

în conferin a a XXX-a de prelegeri psihanalitice - tradus ide noi aici -, Freud ne face cîteva m rturisiri. Mai întîi, el î i iainima în din i i afirm sus i tare c , personal, crede în existen aunei telepatii, adic a transmiterii gîndirii. El scrie urm toarele:

S înt încredin at c nu ve i fi foarte incita i de atitudinea meavizavi de aceast problem : nu prea convin i i totu i gata-gata.-

Probabil c v spune i: ,,lat înc un individ care a muncit toat via a cu integritate ca cercet tor tiin ific i care, lab trîne e, a luat-o razna i a ajuns un supersti ios credul". tiuc un mare num r de nume celebre fac parte din aceast cate-

gorie, dar eu nu m pot considera dintre ele. în orice caz, nu am

devenit supersti ios i nici m car credul. Numai c , atunci cînd te-ai aplecat toat via a ta pentru a evita coliziunea dureroascu faptele, î i r mîne i la b trîne e o spinare curbat care se

apleac în fa a noilor st ri de fapt 6 . Continuînd pe acela i ton, Freud arat c atunci cînd a luat

prima oar contact cu faptele oculte, Äam sim it i eu angoasaunei amenin ri vizînd al nostruW eltanschauung tiin ific care,în cazul în care elementele ocultismului s-ar fi revelat exacte, ar fi trebuit s cedeze locul spiritismului i misticii" . Angoasa seîndulce te, dac nu chiar dispare atunci cînd Freud realizeaz ctrebuie s ai într-adev r încredere în tiin , în capacitatea ei de a

culege i de a integra afirma iile adev rate ale ocultismului. Iar transmiterea gîndirii (telepatia), continu el: Äpare s favorizezecumva extensia modului de gîndire tiin ific - adversarii vor zice" mecanicist" - la lumea mental atît de dificil de cercetat" 8.

Vom reveni la acest pasaj cu alt prilej, cînd îl vom completai supune analizei din alt unghi. Pentru moment s conchidem c

Freud se declara atras de ocultism. i nu pentru c ar fi un nsscrîntit care la b trîne e a dat în mintea copiilor, ci pentru c er t un adev rat om de tiin , care se pleac în fa a faptelor.

Aceasta este i opinia lui Octave Mannoni, care dedic ^subcapitol din cartea sa, Freud, ocultismului maestrului psiha-nalist. S cit m rîndurile lui O.Mannoni, i concluzia sa:

Atitudinea lui Freud în fa a acestor probleme (calculele nu-merice ale lui Fliess, supersti ia, etc, n.n. J.C.) este Ä tiin ific ";adic el admite faptul c credin ele supersti ioase exist i c

psihanaliza este datoare s le explice. Totu i, nu putem rezuma 6

S.Freud:"

Nouvelles conferences d'introduction â la psychanalyse"

, Gallimard, 1984, p.76. 7 Ibid., p. 77.8Ibid.

1 S.Freud & C.G.Jung, op. Cit., p.173.



la atît atitudinea sa. Freud vorbe te de supersti ie în a a fel încît ne este clar c el î i analizeaz propria sa atitudine su-

persti ioas . i noi tim din scrisorile sale c , dac el nu aabandonat niciodat atitudinea sa ra ional , el ceda totodatdestul de u or emo iilor bazate pe idei supersti ioase. în discu iaacestor probleme, în 1907 (în lucrarea Psihopatologia vie iicotidiene, n.n. J.C.),cînd el folose te formule de genul: da c eua fi supersti ios, a zice c ..., în elegem foarte bine c aceastavrea s zic : partea din mine care este supersti ioas , i pe careo combat f r efort, este gata s cread c ... Deja în 1882, îi

scrie Marthei (la 26 august) despre felul curios în care este gata s cedeze supersti iei i s o combat , ca s spunem a a con-comitent: ÄAcum trebuie s - i pun o întrebare tragic de serioa-

s . R spunde-mi pe onoarea i con tiin a ta dac , la orele 11, joia trecut , nu cumva ai fost mai pu in îndr gostit de mine, sau mai pu in preocupat de mine ca de obicei, sau poate chiar i "infidel " vorba cîntecului. De ce aceste rug min i de prost gust? Pentru c am ocazia minunat de a pune cap t unei supersti ii. La data respectiv , inelul meu s-a spart în locul undeeste încrustat perla. Trebuie s m rturisesc c inima mea nu atres rit, nu am fost cuprins de resentimente privind deznod mîntul nefericit al logodnei noastre, i nici de b nuialaobscur c chiar în acel moment tu ai fi fost pe cale s smulgiimaginea mea din inima ta. Un b rbat sensibil ar fi, sim it toateacestea, dar singurul meu gînd a fost c inelul ar trebui reparat

i c asemenea accidente nu pot fi evitate. Oricît umor sau mali ie ar putea exista în aceast scrisoare,

este sigur c o vedem în alt lumin dac ne gîndim la articolul despre Nega iecare va apare, e adev rat, patruzeci de ani maitîrziu. Freud nu putea s r mîn la aceast solu ie ipocrit . A

recunoa te existen a tendin elor supersti ioase este evident ocondi ie prealabil analizei lor. Ele se explic , în 1907, prin

proiec ia asupra lumii exterioare a tendin elor ostile necunos-cute. Ceea ce pe rsoana supersti ioas interpreteaz cu naivitateca apar inînd ordinii evenimentelor exterioare, se explic

printr-o motiva ie incon tient . Astfel, atitudinea supersti ioas a lui Freud nu se acom-

paniaz de nici o credulitate (subl. n. J.C.). Jung, care avea fe-ble e pentru credin ele oculte, va încerca, pe parcursul marii lor

amici ii, s -i submineze ra ionalismul în aceast privin . Dar f r succes. Recunoscînd supersti ia ca f cîndparte din condi ia psihic uman , refuzînd s o nege, Freud a analizat-o ferindu- se, în schimb, s -i cedeze''.

Ideea c Freud ar fi putut ceda supersti iei devine de-a dreptulînsp imînt toare în ochii discipolilor s i, i în general în ochiituturor celor care sînt înclina i s supraestimeze aspectele" lu-minoase" ale personalit ii lui Freud, i ale tuturor corifeilor culturii în general. Freudienii, afla i mereu într-o competi ie durcu oponen ii lor junghieui, califica i drept" mistici" dup mode-lul p rintelui lor spiritual, nu ar admite cu u urin , a a cum odovede te i reac ia lui E. Jones - biograful lui Freud ° -, unFreud cu gusturi oculte! lat de ce, O.Mannoni. i el, admite c 9 O.Mannoni:" Freud" , Seuil, 1968, p.93 i unu. 10 Mircea Eliade relateaz in ''Jurnalul" s u o întîmplare plin de tîlc.Discutînd cu un psihanalist freudian i înfocat cercet tor al fenomeneloi paranormale, autorul afl c un alt psihanalist, american, ar poseda cîtevascrisori de la Freud care trateaz acest subiect. Cînd Ernest Jones, biografullui Freud, a fost întrebat de ce nu a pomenit nimic despre a a ceva, acesta ar fir spuns în doi peri:" It is all rubbish!" (M. Eliade:" Jurnal'', voi. 1 ,Humanitas,1993,p.435.)

11



Freud a tratat obscurantismul ca un om de tiin , animat dedorin a de a integratot ceea ce esteadev rat chiar i în obscuri-tatea supersti iei umane...

3. Dar dac Jung a încercat - dup cum arat Mannoni - s -i

zdruncine ra ionalismul magistrului s u în privin a fenomenelor de tip parapsihologic, nu este deloc inutil s mai insist m asupraacestui aspect. S revenim la autobiografia lui Jung i s maicit m un pasaj:

A fi dorit - scrie Jung - s cunosc opiniile lui Freud despre precogni ie i în general despre parapsihologie. Cînd am fost s -l v d în 1909, la Viena, l-am întrebat ce gînde te în aceast privin . Fidel prejudec ii sale materialiste el a respins tot a-cest complex de întreb ri, nev zînd aici decît prostii; el se re-clama dintr-un pozitivism atît de superficial încît cu greu m-am

putut re ine s nu-i r spund cu prea mult caustitate. Cî iva ani s-au scurs înainte ca Freud s recunoasc seriosul parapsiholo- giei i caracterul de date reale al fenomenelor "oculte ".

în timp ce Freud î i expunea <, gumentele, am sim it o senza ie stranie, mi se p rea c diafragma mea era de fier i deve-nea arz toare, ca i cum ar fi format o bolt incandescent . Inacela i timp, s-a auzit un trosnet din ifonierul - biblioteca dinapropiere, în a a fel încît ne-am speriat amîndoi. Ni se p rea c

ifonierul urma s se pr bu easc pe noi. Era întocmai impresia

pe care ne-o provocase troznitura. l-am zis lui Freud: ÄIat ce s-a numit un fenomen catalitic de exteriorizare".

-Ah! Zise el, asta-i pur nerozie.

-Nicidecum! replicai, v în ela i domnule profesor. i ca sv dovedesc c am dreptate, v spun dinainte c acela i trosnet

se va repeta. i iat c , numai ce am pronun at aceste cuvinte,acela i zgomot s-a produs din nou în ifonier.

Nu tiu nici azi de unde mi-a venit aceast certitudine. Dar tiam f r nici o îndoial c trosnetul se va repeta. Atunci, înloc de orice r spuns, Freud m-a privit siderat. Nu tiu ce

gîndea, ce- i închipuia. Dar este sigur c aceast întîmplare atrezit în el o neîncredere fa de mine; aveam sentimentul c îi

adusesem un afront. Nu am mai pomenit niciodat de atunci deacest lucru .

Freud r spunde acestei Äprovoc ri" din partea tîn rului s uucenic într-o scrisoare plin de pedanterie i de o indiscutabilfin ironie, în care explic , uimitor de limpede, desf urareaacestui incident. Aceast epistol ne intereseaz în mod special

i pentru faptul c ea abordeaz tema angoasei de moarte care 1-a bîntuit pe Freud în perioada în care îmbr i a teoria periodicit iivitale a lui Fliess12; apoi pentru c ea ne arat un Freud absolut

11 C.G.Jung, op. cit, p. 182-183. 12 W.Fliess a fost, f r îndoial , cel mai important camarad care 1-a înso it peFreud pe c r rile labirintice ale psihanalizei n scînde. El este i autorul uneilucr ri care a avut, la un moment dat, o mare influen asupra p rintelui psihanalizei, o lucrare care sus inea caracterul ciclic al cre terii i degener riila vie uitoare, a a-zisele" periodicit i vitale" . Modelul periodicit ii vitale laom este ciclul menstrual la femeie i corespondentul s u la b rbat.Specula iile legate de aceste cifre, însumarea lor i a multiplilor lor, ar fitrebuit s deduc , în viziunea lui Fliess, momentul mor ii unui individ.Aceast teorie, a a cum am mai spus, a avut o mare înrîurire asupra lui Freud,care a suferit, o vreme, de obsesia mor ii sale la o dat p rev zut pe baza unor asemenea calcule.

13



st pîn pe sine, pe mijloacele sale de explicare care l-au f cutcelebru înpsihanaliz .

...Este de remarcat c în aceea i sear în care v-am adoptat formal ca pe propriul meu fiu - in partibus infidelium -m-a i idezbr cat de demnitatea mea paternal i c acest gest v-a

pl cut la fel de mult cum mi-a pl cut mie onorarea propriei d-voastre persoane. Or, m tem s nu decad din nou în preajma d~voastr din rolul meu de tat , dac v vorbesc despre ideile

mele privitoare la spiritele zgomotoase: dar trebuie s o fac pentru c lucrurile stau altfel decît a i crede. Mi-am propus,dup plecarea d-voastr , s fac c'iteva observa ii; v ofe>- aicirezultatele.

în prima mea camer , trosnetele sînt continue acolo undecele dou stele egiptene grele stau a ezate pe pl cile, de stejar ale bibliotecii; aceasta este clar deci. în a doua camer - cea incare am auzit zgomotele - trosnetele sînt foarte rare. La început am crezut c am putea vedea aici un fel de dovad dac zgo-motele pe care le-am auzit aiît de frecvent atunci cînd a i fost

prezent nu s-ar mai fi auzit dup plecarea d-voastr Or, deatunci ele s-au repetat adeseori, dar niciodat în raport cu gîn-durile mele i niciodat atunci cînd m-am ocupat de d-voastr

sau de problema d-voastr particular . (Nici m car acum, aad uga ca provocare.) De altfel, altceva i- a r pit observa iei o

parte din semnifica ia sa. Credulitatea mea sau cel pu inbun voin a mea de a fi credul au disp rut odat cu vrajamagic a prezen ei d-voastr aici; nu tiu din ce motive

interioare mi se pare din nou cu neputin s se poat petrececeva de acest gen; mobilele lipsite de spirite stau în fa a mea ca i natura lipsit de zei în fa a poetului dup dispari ia zeilor

Greciei. ...Astfel c , uzînd de dreptul pe care mi-l d vîrsta, devin gu-

raliv i voi vorbi despre un alt lucru între cer i p mînt pe carenu-l putem în elege. In urm cu cî iva ani, am descoperit în mineconvingerea c voi muri între 61 i 62 de ani, ceea ce mi se

p rea atunci un r gaz suficient. (Ast zi nu au mai r mas decît opt ani.) Pu in dup , am plecat în Grecia cu fratele meu i mi-a

fost cit se poate de nepl cut s v d cu m num rul 61 sau 62 aso-ciat cu 1 sau cu 2 revenea de fiecare dat pe obiectele numero-tate, mai ales pe autovehicule. Am notat totul cu con tiinciozi-tate. Destul de deprimat, speram s pot r sufla u urat la hotel,

Li Atena, atunci cînd mi s-a repartizat o camer la primul etaj. Num rul 61 nu mai putea s apar . Dar l-am ob inut în schimb pe 31 (cu spiritul meu fatalist l-am considerat ca jum tatea lui61-62) i acest num r mai subtil i mai rapid fu prin urmare maitenace decit primul. înc de la reîntoarcere i pîn recent, 31, lacare se mai asocia natural un 2. mi-a r mas fidel. Dar mai amîn sistemul meu psihic regiuni în care sînt avid de cunoa tere,

f r a fi supersti ios. A a c am încercat s analizez înc deatunci aceast convingere. Iat aceast analiz : ea provine din1899. La acea vreme, au avut loc simultan dou evenimente: 1.

Am scris tiin a viselor (ea a fost post-datat 1900); 2. am primit un nou num r de telefon, pe care îl mai am i azi: 14-362. Este u or de stabilit o leg tur între aceste dou fapte: în 1899,în timp ce scriam tiin a viselor,aveam 43 de ani. De aici i

pîn la a gîndi c celelalte cifre, 61 sau 62, trebuie s însemne

sfir itul vie ii mele, nu mai era decît un pas. Brusc, se întrevedeo logic în toate absurdit ile astea. S upersti ia dup care ar fitrebuit s mor între 61 i 62 de ani devine echivalent cu con-vingerea c cu aceast carte despre vise încheiasem opera vie ii



se ocupe de studiul telepatiei - i, mai precis, s conferen ieze peacest subiect -,pe care o consider Ämodul originar, arhaic, decomunicare între indivizi, mod care este înlocuit, în dezvoltareafilogenetic , de c tre o metod mai bun , comunicarea cu aju-torul semnelor receptate de c tre organele de sim" 14. Dar dincolode aceste observa ii, altminteri pertinente, ghicim, a a cum amsugerat deja, preocuparea capital a lui Freud, ceea ce îlfr mînt într-ascuns, tocmai în virtutea faptului c nu are accesla protec ia psihologic pe care ne-o ofer credin a.

Abordînd teoretic procesul telepatic, Freud scrie: ÄProcesultelepatic consist de fapt în aceea c un act psihic al unei persoa-ne suscit acela i act psihic la o alt persoan .Ceea ce se aflîntre aceste dou acte psihice ar putea s fie un proces fizic încare psihicul se transpune la un cap t, pentru ca la cel lalt cap t s se transpun din nou în acela i psihic(sub\.n. J.C.).Analogia cu celelalte transpozi ii, ca atunci cînd vorbe ti i as-cul i la telefon, nu este de lep dat" 15.

Nu este deloc greu s descoperim în aceste ipoteze, i în spe-cial în rîndurile subliniate de noi, lic rirea unei speran e. C ci, înrealitate, Freud" redescoper " doctrina transmigr rii sufletului,într-o variant pseudo- tiin ific . Psihicul care, la un cap t, setranspune în ,,ceva" fizic, pentru a redeveni la cel lalt cap tacela i psihic, este o aluzie mascat la destinul postum al su-fletului. La ad postul interesului tiin ific, Freud, cel mai pu inapt de a Äînghi i" specula iile spiritiste de acest soi, lanseaz oipotez identic . De aceea se teme el, pe bun dreptate, dereac ia auditoriului, care l-ar putea învinui c a dat în minteacopiilor. Nu neag el (Freud) - confirmînd, de fapt (conform te- 14 S.Freud, op. Cit, p. 78. 15 S.Freud, op. cit., p.77.

oriilor legate de sensul afirmativ al nega iei) - c ar face partedin acele nume care la b trîne e s-au dat pe brazd i au îm-br i at supersti ia? îns Freud mai afirm aici ceva: interesuls u pentru ocultism nu provine din credulitate, ci, mult maisemnificativ, din nevoia de verificare tiin ific a faptelor oculte.

Nu trebuie s ne l s m în ela i de aceast m rturisire decredin . în realitate, Freud are nevoie de certitudini pentru aîng dui cu senin tate, nu atît realitatea fenomenelor oculte, cît mai ales perspectiva terifiant a mor ii. El trebuie s ob incumva m rturia nemuririi sufletului. Iar cînd se gînde te lam rturie, el r mîne pozitivistul inflexibil, respingînd, o dat în

plus, promisiunile credin ei 16 . El se/ne asigur , în acela i context deghizat de interese

funerare, c ipoteza transpozi iei psihicului în ceva material iviceversa poate fi exploatat la maximum de i, momentan,nu-mai pe planul imagina iei. Aceast Äexploatare" plin de sens pentru Freud i pentru noi, pentru c r spunde nevoii de Ävia" postum din sufletul oric rui om, explic interesul lui Freud pentru ocult i, în special, pentru telepatie17.

Aceea i criz existen ial a confrunt rii cu perspectiva mor iiiminente, a neantiz rii eului, a personalit ii empirice, apare i la

16 Freud deplaseaz în domeniul intereselor tiin ifice, a a cum se întîmpl

adeseori, obsesiile sale din t rîmul v ie ii de zi-cu-zi. 17 " i gîndi i-vâ la ce s-ar putea produce dac am putea st pîni acestechivalent fizic al actului psihic !" ,exclam Freud - în contextul elabor riiteoriei sale privind transmisia telepatic - nutrind speran a c tiin a va puteacontrola problema mor ii.

1Q



Jung, cu cî iva ani înaintea dispari iei sale. Dou vise, relatate iinterpretate de el însu i, constituie preambulul a ceea ce am putea numi o raportare psihologico-filozofic nihilist la proble-ma relativit ii vie ii. E drept c Jung. atras mai ales de parteafilozofico-metafizic a acestei crize, crede c avem de-a face defapt cu stabilirea unui raport între Äomul atemporal" (sic), Sine

i omul terestru (empiric). Problema acestui raport apare într-un vis cu farfurii zbur toa-

re, visa* în octombrie 1958, la care Jung asociaz , într-un auten-tic spirit psihanalitic, un alt vis, în care se vede pe sine ca yoghinmeditînd propria sa existen Äterestr" . Dac în privin a visuluicu O.Z.N.-viri Jung observ c farfuriile zbur toare nu sînt proiec iile noastre ci noi sîntem proiec iile lor, în privin a celuide-ai doilea vis el se exprim mai direct: Äexist un vis, i acestvis sîm eu" us.

Tshi trebuie s ne surprind identitatea de gîndire a Äfilozofiei"" junghiene i a cetei taoiste. Metafora cu visul, cu via a v zut caun vis, are o istorie îndelungat care debuteaz cu taoismul luiZhuang Zi19, pentru a culmina cu filozofiile yoghine pan-indi-ene. Jung a fost preocupat de stabilirea unei filia ii filozofice,mistice i religioase a observa iilor sale din domeniul psihologieiabisale. Impoitant este, pentru noi, aici, c putem desprinde oatitudine asem n toare cu a lui Freud în privin a problemelor semnalate deja: refuzul mor ii ca neantizare deplin a persoaneiumane.

18 C.G.Jung, op. cit., p. 368. Jung trateaz tar înconjur problema vie ii dupmoarte dedicîndu-i un întreg capitol în autobiografia sa. 19 în cartea comentat de mine: Zhuang Zi - Tao în aforisme (AROPA,1997), am :\ dicat deja cîteva similitudini intre viziunea psihologic la Jung ifilozofia taoist .

Comentînd visul al doilea, Jung o spune pe leau: ÄEste o parabol : inele meu (sic) intr în medita ie, ca s spunem a aca un yoghin, i mediteaz asupra formei mele terestre. Am putea spune totodat : el cap t forma uman pentru a veni înexisten a cu trei dimensiuni, a a cum cineva îmbrac un costumde scafandru pentru a se arunca în mare.inele renun la exis-ten a de dincolo (subl. n. J.C.) i asum o atitudine religioas ...;în forma sa terestr el poate face experien ele lumii cu trei di-mensiuni i printr-o con tiin superioar (sic) el poate progresaspre realizarea sa'

"

20. Iat cum Jung cel istoric este, a adar, o simpl proiec ie a Si-nelui atemporal, un vis care se destram la timpul potrivit, dar,nu mai pu in, o entitate! Aceast existen Äde dincolo" se poateîncarna, adic poate tr i în cele trei dimensiuni, atunci cînd odore te. Consolarea mor ii nu a dep it nici la Jung o viziunearhaic , dualist , care admite la modul teoretic (speculativ) ceeace nu provine din m rturia sim urilor dar corespunde dorin elor arz toare ale indivizilor.

Am putea spune, în final, c Freud este mult mai cî tigat înefortul s u inuman de a aboli moartea: el a crezut c a g sitmodelul unui fenomen ciudat, telepatia, care poate fi abordat

tiin ific, deci poate fi Äpalpat" ca s spunem a a, un model dincare putem deduce derularea unor manifest ri psiho-fizice careevoc posibilitatea supravie uirii eului uman. Jung, în schimb, semul ume te u or cu specula iile filozofiilor orientale, pe care aîncercat cumva s le înglobeze în psihologia sa, interpretîndu- ivisele în sensul unor Ämesaje" salvatoare care, chipurile, i-ar oferi certitudinea unei supravie uiri postume. Numai c , în timpce la Freud speran ele supravie uirii afecteaz , a a cum am 20C.G.Jung, op. cit., p. 368.

20 21



v zut, eul empiric - la Jung ele ating inele etern... Not : Cititorul care nu este familiarizat cu interpret rile psi-

hanalitice nu va în elege, desigur, de unde am putut extrage euideea c Freud ar fi reabilitat prin notele sale asupra telepatieidoctrina transmigr rii sufletului. Psihanaliza afirm c în spateleopera iilor noastre intelectuale se ascund adeseori interese de altordin. Aceste interese sînt, evident, incon tiente pentru pacientulanalizat. Ele Ätranspir" , ca s spunem a a, din încredin rileculturale la care ajung opera iile noastre intelectuale. De celemai multe ori, credin ele noastre - spirituale, tiin ifice, cul-turale, etc. - nu se întemeiaz pe m rturia realit ii ci satisfaca tept ri incon tiente de alt ordin. Este i ceea ce observGeorges Devereux atunci cînd clasific în lista simptomelor schizoidiei moderne i ve mîntul de aparen tiin ific , pseu-dora ionalitatea, în care ne ambal m unele din credin ele noas-tre21.

în privin a lui Freud, dac am dedus interese de ordin funerar,dorin a sa de a- i dovedi c sufletul supravie uie te postum - iam dedus aceste interese din formul rile sale privind fenomenultelepatiei -, am f cut-o pentru c era evident pentru mine, ca i pentru orice psihanalist cu experien , c Freud nu ar fi abordatatît de serios faptele oculte dac nu ar fi fost Äîmpins" s o facde teama mor ii iminente. (Team deductibil , i ea, din cauzeleobiective ale vîrstei înaintate care î i pune categoric probleme înacest sens).

Din nefericire, a a cum am sugerat deja, toate aceste elucid ri pe care le îng duie psihanaliza r mîn, pentru cititorul profan, de

domeniul fanteziei. Pentru c el nu poate admite cu u urinideea c func ionarea noastr intelectual , gîndirea, nu sînt procese autonome, ci sufer influen ele activit ii incon tientului psihic. Cea mai bun metod de a în elege aceste lucruri i, maiales, de a le admite, este practicarea psihanalizei. Adic ceea ceindica i Freud atunci cînd era pus în situa ia de a nu putea s - idemonstreze afirma iile prin dovezi palpabile.

21 Georges Devereux este citat de R .Jaccard în" L'exil interieur " , PUF,1975. 2 3



L muriri preliminare Psihanaliza fenomenelor occulte este titlul oferit de noi

culegerii de trei articole scrise de Freud pe marginea analizeiunor fenomene care intr ast zi în sfera de interes a parapsiholo-giei.Este vorba de Psihanaliz i telepatie{\92\), de Vis itelepatie{\922) i, în fine, deVis i ocultism(\932). Manifest riletelepatice, transmiterea gîndirii, de in prim-planul interesuluianalitic, de i Freud nu se limiteaz la ele. Autorul analizeaz i predic iile din domeniul astrologiei, sau al chiroman iei, dar lereduce i pe ele la fenomenul transmiterii gîndirii, arâtînd cumaceste predic ii nu s-au realizat.

Freud a fost el însu i subiectul experien elor cu iz telepatic,de i '" nu am avut niciodat un vis" telepatic"" , afirm el." i nu pentru ca nu a fi avut vise care s con in comunicarea c încutare loc îndep rtat s-a produs un eveniment determinat,vis torul fiind liber în aprecierea sa de a decide dac evenimentul,s-a petrecut deja sau se va petrece mai tîrziu la o dat anume; ieu am resim it în plin stare de veghe presentimentul unor

întîmpl ri îndep rtate; dar toate aceste avertismente , predic ii i presentimente nu s-au împlinit, a a cum se zice; ba chiar s-a ade-

verit c nu le corespunde nici o realitate exterioar i c ar trebuis le consider m, prin urmare, a tept ri pur subiective" 1.

Freud nu se mul ume te cu asemenea afirma ii mai multteoretice. El ne ofer un exemplu de premoni ie oniric extras dinvia a sa particular , exemplu abordat, evident, psihanalitic, pen-tru a deschide calea unor încerc ri de acela i gen.

Am visat, de pild , cîndva - scrie el -,în timpul r zboiului, cunul din fiii mei care se afla pe front ar fi c zut. Visul nu spune

asta direct, i totu i, f r doar i poate, el o face cu mijloacelebine cunoscute ale simbolismului mor ii, pe care le-a descris

pentru prima oar W . S tekel. II vedeam pe tînarul r zboinic în picioare, pe un debarcader,

la limita dintre p mînt i ap ; mi se p rea c este palid, i-amvorbit dar nu mi-a r spuns. în plus, mai existau i alte aluzii în

privin a c rora nu plana nici un dubiu. El nu purta uniformamilitar , ci un costum de schior, ca cel pe care l-a purtat cumul i ani înainte de r zboi, cînd a avut un grav accident de ski.

El edea ca i cum s-ar fi coco at pe un taburet, în fa a unuibufet, situa ie care trebuia s -mi sugereze interpretarea lui"c zut"- o referire la una din propriile mele amintiri dincopil rie: în jurul vîrstei de doi ani, eu însumi m urcasem pe unasemenea taburet pentru a în f ca ceva din .bufet, probabil cevabun, dar am c zut i am c p tat o ran a c rei urm o mai pot ar ta i azi. Totu i, fiul meu pe care visul îl declara mort arevenit bine-mersi din r zboi".

Freud se refer aici, evident, la premoni iile care apar în vise, 1 S.Freud:" Resultats, ideej,problemes" , 1921-1938, PUF, p.25-26. 2 S.Freud, op. cit., p.26.



în chip deformat, a a cum ne-a înv at a sa teorie a visului. Deaceea el afirm c nu a avut niciodat un vis telepatic , adic oviziune direct , nedeformat a unui eveniment care s-a petrecutsau urma s se petreac . în acest context, el abordeaz telepatiacu mijloacele specifice analizei onirice i, mai ales, ale teoriei psihanalitice a nevrozelor.

Freud mai sus ine c nu exist nici o rela ie intim întretelapatie i vis." Este un fapt incontestabil c telepatia estefavorizat de starea de somn - scrie el - dar aceasta nu este cusiguran starea indispensabil apari iei proceselor telepatice

"

\El nu neag existen a telepatiei" pure" i nici posibila prezen astimulilor telepatici în visele noastre, ar tînd c ace tia pot fi prelucra i de travaliul visului la fel ca orice alt stimul.

Pentru Freud, într-un cuvînt, telepatia este fie un fenomennatural care se manifest în starea de somn (de i nu numai ), care poate interveni în vise (dar nu are nimic de-a face cu visul), fieun fenomen incon tient - o manifestare a incon tientului, cumzice el - care poate fi analizat prin recursul la psihanaliz i, înspe , la teoria complexului oedipian. Freud distinge, a adar, fe-nomenul telepatic propriu-zis i predic iile de tot felul care sereduc i ele la o manifestare de ordin telepatic. Autorul crede cîntotdeauna avem de-a face cu o transmitere a gîndirii, chiar i încazurile predic iei astrologice sau de alt gen, c , într-un fel saualtul, prezic torul recep ioneaz gîndirea incon tient a clientuluis u i îi comunic acestuia ceea ce ar dori s aud . Prezic toruleste, ca s spunem a a, un soi de interpret al incon tientuluiclientului s u. El scoate la iveal , prin receptivitatea sa telepatic ,elementele incon tiente ale psihicului celuilalt, venit s -1 con-sulte. De aceea Freud crede c poate aplica, f r nici o jen , ' S.Freud, op. cit., p.47.

analiza la cazurile de predic ie consemnate de el. i o face închip magistral, a a cum ne-a obi nuit în multe din operele sale.

întrebarea pe care i-o pune cititorul care parcurge aceastlucrare este, îns : predic ia sau, mai exact, ghicirea viitorului, nuare, oare, nici o baz real ? Toate predic iile se traduc ele, oare,numai în termeni de subiectivitate incon tient ? Iat o întrebareextrem de delicat la care Freud ar fi r spuns, în ciudaliberalismului s u tiin ific, cu un" da" hot rît. Nu putem admite,ar fi zis el, existen a unei facult i mantice care s prezicevenimentele care urmeaz s se petreac - a a ceva este deneconceput. Este necesar s ar t m, în acest context, c , de iFreud adopt o atitudine partizan în privin a fenomenelor telepatice, admi înd existen a lor, el nu ar fi putut merge atît dedeparte încît s cread în existen a fantomelor, de pild , sau înrealitatea dezv luirii viitorului. Un asemenea gest i s-ar fi p rut oidio ie, a a cum o m rturise te Jung în relatarea scenei petrecutela Viena, în 1909, i amintit de noi aici.

Not : Aten ion m cititorul c eseurile publicate de noi aici aucîteva teme care se reiau. De i nu într-o manier redac ionalabsolut identica - totu i, repetarea acelor la i exemple comentatear putea deruta, dac nu chiar plictisi.

Cu toate astea, credem c cititorul nu va pierde nimic dac vamai parcurge, înc o dat , cazurile lui Freud; pentru c , al turide materialele propriu-zise, Freud improvizeaz mereu alte

formule de prezentare extrem de interesante ca informa ie tiin ific .

Dac , totu i, repetarea exemplelor deranjeaz , cititorul va putea alege lectura ultimilor dou eseuri care prezint ocazuistic inedit , reluînd totodat i ideile fo rmulate anterior.



immmmmmmmmmmmmmmmmmmmhanaiiz i telepatie (1921)



Dificultatea elabor rii tiin ei noastre pare a fi o constant adestinului. Pîn în acest moment dou obstacole au fost cu suc-ces înl turate; primul venea s nege, odat în plus, ceea ce de-abia pusesem în lumin , propunîndu-ne motivul neg rii dreptunic con inut. Acest motiv era el însu i negat printr-un al doileaatac, menit s ne determine a ignora natura acestui con inut, lacare ar trebui cu u urin s renun m în favoarea altuia, diferit.Un nou pericol iat c ne amenin în acest stadiu al demersuluinostru; o amenin ate nu numai pentru noi dar, i poate în maimare m sur , pentru adversarii no tri. Pare de-acum imposibil sa mai respingem studiul a ceea cenumim fapte oculte, aceste lucruri care se pretind a fi garan iaexisten ei reale a unor puteri psihice, altele decît cele cunoscuteale sufletului uman sau animal, sau care s dezv luie în acest su-flet capacit i pîn acum neb nuite. Atrac ia acestui studiu pare afi de o for irezistibil ; în timpul scurtelor mele vacan e amavut de trei ori ocazia de a refuza colaborarea la publica ii peri-odice tinere, consacrate acestor cercet ri. De asemena, nu ne estegreu s în elegem unde î i are iz vorul marea putere a acestui

31



curent. Este vorba, în fapt, de o expresie a devaloriz rii care aatins, de la catastrofa mondial a Primului R zboi,tot ceea ce aexistat i exist ; un pas ezitant în fa a acestui mare cutremur decare ne apropiem, dar a c rui amploare nu o putem înc b nui. înacela i timp îns este vorba, f r îndoial , i de o încercare de acompensa printr-un alt domeniu - extraterestru - farmecul p lindal vie ii pe acest p mînt. i în fond, înse i tiin ele exacte, prinanumite procese, au favorizat deseori aceast evolu ie. Desco- perirea radiului a îngr dit mai degrab decît a extins posibilitateade a explica universul fizic. De asemenea, recent elaborata teoriea relativit ii a fost de natur de a zdruncina încrederea multora(care, de fapt, mai mult o admir decît o în eleg) în obiectivitateademersului tiin ific. S ne reamintim c însu i Einstein a g sitde curînd prilejul de a protesta împotriva unei asemenea posibileconfuzii.

Un interes crescînd fa de ocultism nu trebuie s însemne cutot dinadinsul un pericol pentru psihanaliz . Dimpotriv , ar fifost de a teptat s existe o simpatie reciproc între cele dou . Aufost în egal m sur dispre uite de o tiin oficial , arogant .Psihanaliza este înc , în zilele noastre, suspectat de misticism,iar Äincon tientul" exilat în categoria acelor elemente aflate întrecer i p mînt, la care cunoa terea academic nu- i poate permites viseze. Numeroasele invita ii de colaborare pe care le-am primit din partea oculti tilor dovedesc, în bun m sur , faptul cace tia vor s ne trateze ca i cum am fi pe jum tate de-ai lor ide asemenea, c ei conteaz pe ajutorul nostru pentru a face fa presiunii exercitate de ÄAutoritatea" exact . Pe de alt parte, psihanaliza nu are nici un interes s apere aceast autoritatesacrificîndu-se pe sine; ea îns i este în opozi ie cu tot ceea ceeste stabilit, recunoscut i limitat prin conven ii. N-ar fi pentru

prima dat cînd psihanaliza ar oferi ajutor presentimentelorobscure dar indestructibile ale masei populare, împotriva preten ieide în elepciune a categoriilor sociale educate iinstruite. O alian între anali ti i oculti ti ar p rea, în aceastlumin , atît u or de imaginat cît i bogat în perspective.

Dificult ile apar îns la o privire mai atent . Oculti tii, într-omajoritate zdrobitoare, nu sînt mîna i nici de dorin a de a ti, nicide regretul de a vedea cum tiin a a evitat i ignorat atîta timp probleme care nu pot fi negate, nici m car de nevoia de a supuneaten iei noi cîmpuri de fenomene ce ar putea fi explorate. Ocul-ti tii despre care vorbim sînt mai degrab ni te convin i care vor confirm ri, care caut o justificare, pentru a- i putea mai apoim rturisi deschis credin a. Dar aceast credin de care dau do-vad mai întîi de toate i pe care vor s o impun celorlal i, nueste altceva decît vechea credin religioas , respins de cu-noa terea tiin ific de-a lungul evolu iei umanit ii sau, poate, oalt credin mult mai asem n toare cu convingerile dep ite dec tre omul primitiv. Anali tii, dimpotriv , nu pot nega faptul c pornesc de la tiin ele exacte i, mai mult, c fac parte dintrereprezentan ii acestora. Extrem de suspicio i în ceea ce prive te puterea resorturilor dorin ei la fiin a uman sau în privin a ten-ta iilor provocate de principiul pl cerii, anali tii sînt gata ssacrifice totul în schimbul unui fragment de certitudine obiec-tiv : str lucirea orbitoare a unei teorii f r cusur, con tiin a exal-tant de a poseda o viziune cuprinz toare asupra lumii saulini tea pe care o aduc în suflet motiva iile care stau la baza unei

ac iuni utile i etice. în loc de toate acestea se mul umesc cufragmente de cuno tin e i firimituri de propozi ii f r funda-ment precis, care pot oricînd fi supuse modific rilor ulterioare.înloc s pîndeasc un moment prielnic în care s-ar putea sustrage

3 2



limitelor impuse de legile chimiei i fizicii, anali tii prefer sa tepte manifestarea unor legi naturale poten ial maicuprinz toare, c rora sînttotdeauna gata s li se supun .Anali tii sînt, în fond, adep i incorigibili ai mecanicismului imaterialismului. Chiar dac evit cu mult grij s despoaiespiritul i sufletul de aceste particularit i ale lor înc necunos-cute. Iar dac se angajeaz în studiul materialului ocult, este nu-mai în speran a câ vor putea exclude în mod definitiv produseledorin ei umanit ii din realitatea material .

în lumina acestor dispozi ii de spirit atît de diferite, undemers comun al anali tilor i oculti tilor ofer slabe perspectivede succes. Analistul î i are propriul s u domeniu de studiu pecare nu-1 poate cu nici un pre dep i: incon tientul vie ii su-fletului.Dac . pe parcursul muncii sale, el ar vrea s pîndeascfenomenele occulte, atunci ar risca s piard din vedere ceea cese afl mult mai aproape de el. Ar fi astfel lipsit de deta area, deimpar ialitatea i de spontaneitatea care, împreun , constituie unaccesoriu esen ial din dotarea armurii i echipamentului unui bun analist.Confruntat îns cu fenomenele oculte, analistul nu leva evita a a cum nu va evita fenomenele de alt natur care seimpun interpret rii. Aceasta pare s fie singura linie de conduitcompatibil cu activitatea unui analist.

Psihanalistul se poate ap ra prin auto-disciplin de pericolulsubiectiv, de a- i vedea interesul deturnat în favoarea fenome-nelor oculte. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul primejdieiobiective. Nu exist nici o îndoial c interesul pentru fenome-nele oculte va avea drept consecin imediat confirmarea factu-alit ii acestor fenomene, sau m car a celor mai multe dintreacestea; este de presupus c va mai trece mult timp înainte ca oteorie acceptabil s vin în sprijinul acestor fapte noi. Dar cei

care- i ciulesc urechile nu vor a tepta atîta vreme. înc de la prima aprobare, oculti tii vor declara victoria propriei cauze.Credibilitatea acordat unei singure afirma ii o vor extinde re- pede i asupra celorlalte i plecînd de la simple fenomene vor ajunge cu siguran la explica iile care le sînt atît de aproape iatît de dragi. Metodele de investiga ie tiin ific vor fi trambu-lina care îi va propulsa deasupra tiin ei. Iar dac acest lucru seva întîmpla, cu siguran va atrage dup sine un adev rat dezas-tru, Scepticismul publicului nu-i va nelini ti, cu atît mai pu in îiva împiedica protestul mul imii. Vor fi primi i cu bra eledeschise, ca ni te liberatori veni i s ne elibereze de con-strîngerea cople itoare a gîndirii; toat credulitatea adunat înlume din ziua facerii i puia în timpurile noastre le va veni în în-tîmpinare, aclamîndu-i. Pr bu irea gîndirii critice, a exigen eideterministe i a tiin ei mecaniciste devine astfel iminent . Vi putea oare tehnica s împiedice acest colaps bazîndu-se pe gran-doarea for ei, masei corpurilor i a specificit ii clementuluimaterial?

Este zadarnic s sper m c demersul psihanalitic va fi ocolitde pericolul pr bu irii, cu atît mai mult cu cît î i propune ssondeze misteriosul incon tient. Dac autorit ile familiareoamenilor le ofer explica iile ultime, atunci cercetarea psiha-nalitic laborioas a puterilor psihice necunoscute nu mai prezint nici un interes. C ile tehnicii psihanalitice vor fi i eleabandonate, c ci se ive te posibilitatea de a intra în contact ime-diat cu spiritele active prin procedee occulte, tot a a cum re-nun m la o munc perseverent i minu ioas de îndat ce nesurîde ocazia de îmbog ire peste noapte printr-o specula iefericit . în timpul r zboiului am auzit deseori vorbindu-se de persoane aflate la mijloc între dou na iuni rivale, pentru c

3 4



apar ineau uneia prin na tere iar celeilalte prin re edin în urmaunei alegeri exprimate. Le-a fost dat acestor persoane s fietratate ca du man mai întîi de o na iune,apoi, dac au fost noro-co i i au sc pat, de cealalt . Ar putea fi acesta idestinul psiha-nalizei.

Cu toate acestea, omul trebuie s - i suportedestinul, indife-rent de ce i-ar oferi acesta. De asemenea psihanaliza î i va ac-cepta soarta, într-un fel sau altul. Dar s revenim în prezent, lasarcina imediat care ne st în fa . In ultimii ani am avut ocazias fac anumite observa ii pe care nu le voi p stra numai pentrumine, m car în cercul apropia ilor mei. Dezgustul de a îmbr i aun curent dominant al acestei epoci, grija de a nu deturna intere-sul fa de psihanaliz i lipsa total de disimul ri care urm rescdiscre ia, iat motivele care se conjug pentru a interzice o mailarg r spîndire a comunic rii mele. Revendic pentru materialulmeu dou avantaje rar întîlnite. Pe de o parte, sînt inexistenterezervele i dubiile care caracterizeaz în cea mai mare parte ob-serva iile oculti tilor; pe de alt parte, puterea demonsta iei semanifest numai dup ce aceasta a fost supus elabor rii psiha-nalitice. Totu i, acest material nu include decît dou cazuri careau caracteristici comune; un al treilea caz, de o alt natur , seadaug primelor dou numai cu titlu de anex , fiind susceptibilde o apreciere cu totul diferit . Cele dou cazuri pe care le voiexpune pe larg în cele ce urmeaz se refer la evenimente denatur similar , preziceri ale unor profe i profesioni ti carenu s-au adeverit. în ciuda acestui fapt, persoanele vizate de aceste preziceri nu au fost mai pu in marcate, a a încît veridicitatea lor nu mai constituie un element esen ial. Orice contribu ie la expli-carea lor, ca i orice rezerv cu privire la puterea lor demonstra-tiv vor fi pentru mine extrem de binevenite. Pozi ia mea fa de

acest material r mîneuna de respingere, de ambivalen .

Cu cî iva ani înainte de r zboi, un tîn r a venit s m con-sulte, în Germania. Se plîngea de incapacitatea de a lucra, uitasetot din via a de pîn atunci i î i pierduse orice punct de interes pentru ceea ce avea s urmeze. Era student la filozofie, urmacursurile la Munchen i îl a tepta foarte curînd un examen; era,altfel, un tîn r inteligent, fin i instruit, în acela i timp mali iosyi infantil, fiu al unui bancher care, dup cum s-a dovedit maitîrziu, dezvoltase cu succes un colosal erotism anal. L-am între- bat dac nu-i r m sese nimic prezent din via a de pîn atunci saudin ceea ce-1 interesase cîndva. Drept r spuns, a recunoscut c - iamintea de un proiect mai vechi al unui roman pe care îl schi ase

i a c rui ac iune se petrecea în Egipt, în epoca lui Amenhotep alrV-lea, unde un anume inel avea o importan deosebit . Plecîndde la acest roman, inelul s-a dovedit a fi simbolul c s toriei i,mai departe, amintirile i fostele întîmpl ri au prins via . Areie it c pr bu irea se produsese în urma dep irii unui mareobstacol psihologic. Tîn rul avea o sor unic , cu cî iva ani maimic , pe care o iubea total i nedisimulat. De ce nu ne putemc s tori? se întrebaser împreun , deseori. îns exprimareasentimentului lor nu a mers niciodat mai departe de limita permis de rela ia frate-sor .

Un tîn r inginer s-a îndr gostit de sora aceasta, nu multvreme dup aceea. Fata a r spuns acestei iubiri îns p rin ii,severi, nu acceptau apropierea pretendentului. în disperarea sa,cuplul a cerut ajutor fratelui mai mare. Acesta s-a dedicat trup i

36 37



suflet cauzei celor doi îndr gosti i: le facilita schimbul de scri-sori i întîlnirile atunci cînd se afla acas , în vacan e i a reu its - i influen eze pozitiv p rin ii care, în cele din urm , au ac-ceptat logodna i apoi c s toria celor doi tineri In timp ce erauînc logodi i a avut loc un eveniment extrem de suspect. Cei doiviitori cununa i au f cut împreun o excursie pe munteleZugspitze, în timpul c reia fratele logodnicei a fost c l uz . S-aur t cit îns pe c r rile muntelui, au evitat cu greu o c dere i nuau reu it s scape teferi decît cu mari eforturi. Pacientul meu num-a contrazis prea mult atunci cînd am interpretat aceast aven-tur ca pe o tentativ de crim i sinucidere în acela i timp. Lanumai cîteva luni dup c s toria surorii mai mici tîn rul aînceput edin ele de psihanaliz .

Le-a întrerupt dup 6-9 luni, în deplin capacitate de studiu, pentru a- i sus ine examenele i lucrarea de absolvire. S-a întorsapoi, dup mai bine de un an de zile; devenise doctor în filozofie

i dorea s continue edin ele c ci, spunea, în calitate de filozof psihanaliza reprezenta pentru ei un interes care dep ea reu itaterapeutic . îmi reamintesc c a reînceput în octombrie. Cîtevas pt mmi mai iîrziu. într-un context oarecare, el povestiurm toarea experien Tr ia în Munchen o prezic toare care se bucura e mar faim . Se spunea c familia princiar Baviereobi nuia s o consulte atunci cînd î i propunea s întreprindceva important. Prezic toarea pretindea numai s i se comuniceo dat oarecare (am omis s întreb dac era nevoie i de un an,ori numai luna i ziua).Era de la sine în eles c aceast datreprezenta ziua de na tere a unei persoane anume, îns femeianu întreba niciodat despre cine e vorba. Ajuns în posesia aces-tei informa ii, consulta c r i de astrologie, f cea lungi calculedup care enun a, într-un sfîr it, o profe ie cu privire la persoana

respectiv . Cu un an în urm , mai precis în luna martie, el fuseseconvins s consulte aceast prezic toare. I-a furnizat datana terii cumnatului, bineîn eles f r s dezv luie despre cineeste vorba i f r s spun c se gîndea la aceast persoan . Ora-colul 1-a anun at c persoana respectiv va muri în luna iulie sauaugust a aceluia i an, în urma otr virii cu raci sau stridii. Dupce i-a încheiat povestirea a exclamat: iat ceva cu adev ratextraordinar!

Nu l-am în eles i l-am contrazis cu t rie: ce este atît de for-midabil în asta? E ti aici de mai multe s pt mîni; cumnatul t unu a murit, altfel mi-ai fi povestit de la început; deci tr ie teînc . Prezicerea a fost f cut în luna martie, ar fi trebuit s se în-tîmple în mijlocul verii iar acum ne afl m în luna noiembrie. Nimic nu s-a adeverit, deci ce poate fi atît de admirabil0

Mi-a r spuns: nu s-a întîmplat, bineîn eles. Dar iat ce g sescc este remarcabil: cumnatul meu este, într-adev r, mare amator de raci i stridii ianul trecut în august s-a otr vit cu raci i afost cît pe ce s moar . N-am discutat nimic despre acest lucru.

Vrei s discut m acum despre asta? l-am întrebat Cred în sinceritatea povestitorului. Este demn de a fi luat în

serios, actualmente profesor de filozofie în K... Nu v d nici unmotiv pentru care ar fi încercat s mistifice adev rul. Nu eradecît un episod cu valoare subiectiv ; nu au existat asocia ii inu am tras concluzii. El nu avea inten ia s m conving de exis-ten a fenomenelor psihice oculte, am avut chiar impresia c nuavea o viziune tocmai clar asupra semnifica iei ac&stei expe-rien e. Eu însumi eram atît de ocat i afectat îneît am renun at laorice interpretare psihanalitic a evenimentului. Observa ia mi se pare irepro abil judecind i dintr-o alt per-spectiv . Este sigur c prezic toarea nu-1 cuno tea pe cel care

39



venea s o consulte .întreba i-v cam ce grad de intimitate ar finecesar pentru a cunoa te data na terii cumnatului unei persoa-ne, fie ea chiar i o cuno tin apropiat . Pe de alt parte, v ve iîndoi ca i mine c un am nunt din destinul unei persoane, a acum este îmboln virea prin otr vire cu raci. nu poate fi dedusdin formule sau tabele, i asta plecînd de la o simpl dat dena tere. S nu uit m c mul i indivizi au date de na tere identice:crede i oare c similitudinea vmor destine pornite în acela i mo-ment poate ajunge la o asemenea profunzime de detaliu? Prinurmare, îmi voi permite s exclud din discu ie calculele astro-logice; cred c prezic toarea ar fi putut s fac orice altceva, f rca prin aceasta s influen eze rezultatul consulta iei. Mi se paredeci c o surs de în el ciune venind din partea acestei femei - s-o spunem imediat: a medium-ului - este absolut exclus .

Dac îi acorda i acestei observa ii caracterul factual i veridi-citatea ei, atunci iat -ne la un pas de explica ia ei i aici se re-marc de îndat ceea ce au comun majoritatea fenomenelor deacest gen. anume c explicarea lor prin ipotezele oculte esteextraordinar de adecvat , pentru c ea acoper f r cusur ceea ceeste de explicat, cu singurul neajuns c ea îns i este completnesatisf c toare.Prezic toarea nu ar fi avut de unde s tie c cela c rui dat de na tere îi fusese indicat trecuse printr-o otr virecu raci, cu atît mai pu in ar fi fost posibil s o fi aflat din tabele

i calcule. Dar el, cel care pusese întrebarea, tia acest lucru.Totul poate fi elucidat pe deplin dac admitem c informa ia s-atransmis de la el la ea, la pretinsa profet . prin c i necunoscutecare exclud modalit ile de comunicare tiute. Ceea ce înseamnc trebuie s ajungem la concluzia c transferul de gînduri exist .Rolul calculelor astrologice ale clarv z toarei ar fi în acest cazacela al unei activit i destinate s -i deturneze propriile for e

psihice ofeindu-le o preocupare anodin , în a a fel încît, recep-tiv i permeabil la gîndurile celuilalt care ac ioneaz asupra ei,ea s poat s devin un adev rat" medium" . Am cunoscut dejadispozitive similare, ca de exemplu în cuvîntul de duh. atuncicînd e vorba s i se asigure unui proces psihic o derulare maiautomat .

Interpretarea psihanalitic furnizeaz o explica ie în plusacestui caz i îi spore te semnifica ia. Afl m astfel c nu estevorba de un fragment oarecare dintr-o informa ie oarecare, care

s-a transmis pe calea induc iei c tre o a doua persoan . Ceea ce afost comunicat în felul acesta este de fapt o dorin foarte puter-nic aflat într-o rela ie special cu con tiin a, o dorin care ac p tat prin interven ia unui interlocutor o expresie con tient .u or înv luit , a a cum franja invizibil a spectrului se manifestsim urilor noastre sub forma unei în iruiri de culori pe placa fo-tosensibil . Am putea reconstitui cursul Ridurilor tîn rului meu pacient, dup boala i îns n to irea cumnatului rival pe care îlura. Ei bine, de ast dat e ade\ ..rat c a sc pat cu via , dar elnu renu cu una cu dou lax l ccea lui, i s sper m c . devremesau mai curînd, i se va înfunda. Acest Äsa spe" m" s-atransformat în profe ie. în contrapart a* ^utea aduce în dis-cu ie visul unei alte persoane unde ap ca iterial de studiu o profe ie i unde interpretarea visului demonstreaz cumcon inutul unei preziceri poate coincide cu împlinirea uneidorin e.

Nu-mi pot simplifica discursul clasificînd dorin a pacientuluimeu de a- i vedea cumnatul mort în categoria dorin elor in-

con tiente refulate. De fapt, el fusese con tientizat în aceast privin , în decursul terapiei din anul trecut, iar consecin ele de-curgînd din refularea sa cedaser . Dar dorin a mai persista înc .



nu cu acela i caracter patogen, dar suficient de intens . Am putea-o descrie ca o dorin" reprimat " .

n In ora ul F... a crescut o copil care avea cinci surioare mai

mici. Cea mai tîn r , era cu zece ani mai mic decît ea; într-o zio sc p din bra e, pe cînd era înc numai un bebelu ; mai tîrziuva vorbi despre ea ca despre Äcopilul s u" . Cea de-a doua n s-

cut dintre surori s-a n scut la foarte pu in timp dup ea, amîn-dou fiind de fapt n scute în acela i an. Mama era mai în vîrstdecît tat l, o femeie deloc amabil . Tat l, mai tîn r ( i asta nunumai judecind dup vîrst ), se ocupa mult de fiicele sale i leimpunea respectul prin demonstra ii de îndemînare. Din ne-fericire, nu se putea impune i în afar ; fiind un om de afacerimediocru nu- i putea între ine familia f r ajutorul rudelor. Fiicacea mare va deveni foarte curînd confidenta tuturor grijilor salerezultînd din insuficien a cî tigurilor.

Dup ce i-a dep it caracterul de copil rigid i pasionat, eadevine, crescînd, o adev rat imagine a virtu ii. Patosul moraleste asociat cu o inteligen limitat . Ajunge înv toare i estefoarte respectat . Omagiile unui tîn r profesor de muzic , în fapto rud , o emo ioneaz prea pu in. Nici un alt b rbat nu i-a trezit pîn acum interesul.

într-o bun zi î i face apari ia o rud de-a mamei, un b rbatmult mai în vîrst , îns înc destul de tîn r inînd cont de ceinumai 19 ani ai fetei. Era un str in tr itor în Rusia unde con-

ducea o mare întreprindere comercial i era bogat. Numai cr zboiul mondial i pr bu irea despotismului i-au adus i luiruina. El se îndr goste te de tîn ra i severa veri oar i vrea s

se c s toreasc cu ea. P rin ii nu o îndeamn c trfe etîri nici unfel, dar fata în elege c este ceva ce ei î i doresc. Din spateleidealurilor morale îi surîde ideea de a- i îndeplini dorin a dintot-deauna de a- i salva tat l, de a-1 ajuta s dep easc toate difi-cult ile. Face tot felul de calcule: îl va sus ine financiar pe tat -s u cît vreme acesta se va ocupa de negustorie, îi va stabili orent la vremea cînd se va retrage din afaceri, le va oferisurorilor zestrea ca s se m rite. Prin urmare, se îndr goste te de

b rbatul acesta, se c s tore te cu el i îl urmeaz în Rusia pu intimp dup aceea. In ciuda cîtorva mici incidente care vor deveni semnificative

abia mai tîrziu, retrospectiv, totul merge cum nu se poate ma> bine în c s toria lor. Devine o so ie tandr i iubitoare, mul u-mit în via a intim , adev rat providen a familiei sale. Areacum 27 de ani, este c s torit de mai mult de apte ani itr ie te în Germania.

Un singur lucru îi lipse te: nu are copii. Dup mai multeezit ri, se hot r te s consulte un medic, un ginecolog german.Acesta, cu dezinvoltura caracteristic speciali tilor, îi promite ctotul se va rezolva dac va accepta o mic interven ie chirurgi-cal . Tîn ra femeie este gata s accepte i discut cu so ul eichiar în seara dinaintea opera iei. Afar s-a l sat întunericul iar ea vrea s aprind lumina. So ul îns o roag s nu o fac ; areceva important s -i m rturiseasc i ar prefera obscuritatea. îispune c ar trebui s renun e la opera ie, deoarece este numa'vina lui dac nu pot avea copii. In timpul unui congres medical,

cu doi ani în urm , aflase c anumite boli pot priva un b rbat decapacitatea de a procrea; un examen medical ulterior a demon-strat c acesta era i cazul lui.Dup aceast m rturisire, inter-ven ia chirurgical pl nuit nu mai are loc. In ea se produce în

4 2



acest moment o pr bu ire pasager pe care încearc zadarnic so ascund . Ea î i iubise so ul numai ca pe un substitut al tat lui,iar acum aflase c el nu va putea niciodat deveni tat . Trei po-sibilit i i se deschid, toate trei la fel de impracticabile: infideli-tatea, renun area la copii, desp r irea de so . Aceast din urmsolu ie este imposibil din motive practice, iar cea de-a doua dinmotive incon tiente puternice pe care le pute i b nui cu u urin .Toat copil ria fusese dominat de dorin a de trei ori neîmplinitde a avea un copil de la tat l ei. A adar, îi r mînea aceast calede ie ire care, de altfel, constituie motivul pentru care cazul eieste atît de demn de aten ia noastr . Va c dea într-o profundnevroz . O vreme se va ap ra împotriva diverselor tenta ii printr-o isterie angoasant , apoi va înclina c tre un grav comportament obsesiv. Se interneaz în diverse clinici i abia dupzece ani de boal va veni s m consulte. Cel mai grav simptomal bolii era acela de a prinde, în pat, cearceafurile de cuverturi cuace de siguran . Tr da în felul acesta secretul contamin riiso ului ei (inoculare prin injectare) care o privase de posibilitateade a avea copii.

Aceast pacient mi-a povestit într-o zi - avea pe atunci înjur de 40 de ani - un eveniment datînd de la începutul depresiei ei,înainte de instalarea nevrozei obsesionale. Pentru a se destinde,so ul a luat-o cu el într-o c l torie de afaceri la Paris. Cei doi seaflau la un moment dat în holul hotelului, înso i i fiind de un partener de afaceri al so ului. Deodat se produse o agita ie i unfel de rumoare în înc pere. A cerut l muriri unui angajat al ho-telului i a aflat c tocmai sosise Profesorul care urma s ofereconsulta ii în micul s u cabinet de lîng intrarea hotelului. Dom-nul Profesor era un faimos prezic tor care nu punea nici un felde întreb ri îns care, îi spusese angajatul, îl ruga pe vizitator s -

i imprime amprenta mîinii într-un vas plin cu nisip; viitorul îl prezicea studiind aceast amprent . S-a n scut în ea dorin a de aconsulta acest Profesor care-i putea prezice viitorul; so ul ei înso sf tui s renun e, g sind c un asemenea gest era absurd. To-tu i, so ia a profitat de plecarea lui împreun cu partenerul deafaceri pentru a- i scoate din deget verigheta i a se strecura încabinetul Profesorului. Acesta a studiat îndelung amprentamîinii ei. apoi i-a spus: ve i trece prin multe înfrunt ri; totul seva sfîr i, îns , cu bine, v ve i c s tori i la 32 de ani ve i avea

doi copii. Mi-a povestit acesta întîmplare vizibil încîntat dar f r s o în eleag .Am remarcat c , din p cate, data profe ieifusese dep it cu opt ani deja, îns acest lucru n-a p rut s-o im- presioneze în vreun fel. Puteam s cred c ceea ce admira, defapt. era siguran a i îndr zneala acestei preziceri, a a-numitulÄochi al rabinului" .

Din nefericire, memoria mea, de altfel foarte fidel , nu esteacum sigur de prima parte a enun ului acestei preziceri: Ätotulse va sfîr i cu bine, v ve i c s tori" sau, poate, Äve i fi fericita" .Aten ia mea se concentrase, dimpotriv , asupra p r ii finale afrazei, puternic impresionant prin detaliile evidente. De fapt, primele cuvinte referitoare la înfrunt rile care se vor sfîr i cu bine corespund, este adev rat, formul rilor vagi care sunt cu- prinse în toate profe iile, chiar i în cele cump rate de-a gata. Cuatît mai ocant pare al turarea celor dou precizii numerice dinfraza final . Bineîn eles, ar fi fost extrem de interesant de tiutdac Profesorul vorbise într-adev r de Äc s torie" . Ea î i scoseseverigheta i, la cei 27 de ani, putea trece foarte u or drept o fat

tîn r , nec s torit . Pe de alt parte îns , o persoan cu spirit deobserva ie poate observa u or urma l sat de un inel dup ce afost scos de pe deget. S ne limit m îns la problema ultimelor

44 45



cuvinte care îi prezic doi copii la vîrsta de 32 de ani. Cu siguran c aceste detalii par întîmpl toare i inexplica-

bile. Nici cei mai naivi dintre noi nu ar încerca s ob in aseme-nea informa ii din interpretarea liniilor palmei. Desigur, i-ar fig sit o justificare indiscutabil dac destinul le-ar fi suprimat;dar nu a fost a a, femeia atinsese vîrsta de 40 de ani i nu aveaînc nici un copil. Care ar fi putut fi, deci, originea i semnifi-ca ia acestor cifre? Pacienta îns i nu avea nici cea mai vagidee. Cel mai simplu ar fi fost s ignor m aceast întrebate i srespingem incidentul f r s -i atribuim vreo valoare; o comuni-care absurd , printre multe altele, a a-zis oculte.

Ar fi fost solu ia cea mai simpl dac - a putea spune din ne-fericire - tocmai interpretarea psihanalitic nu ar fi fost înm sur s explice aceste dou cifre; o explica ie care sedovede te a fi pe deplin satisf c toare i chiar decurgînd de lasine în situa ia prezentat . Cele dou cifre coincid perfect cu bi-ografia mamei pacientei. Aceasta se c s torise tîrziu, dup 30de ani, iar 32 de ani era vîrsta la care, doritoare s recuperezetimpul pierdut, n scuse doi copii. Profe ia este, a adar, u or detradus: nu fi îndurerat pentru c nu ai copii, acest lucru nu în-seamn nimic; po i avea parte de destinul mamei tale care, lavîrsta ta nu era înc so ie, dar care avea deja 2 copii la 32 de ani.

Profe ia îi promitea, de fapt, realizarea identific rii cu mama -secretul copil riei ei - i toate acestea prin intermediul unui prezic tor care nu cuno tea aceste circumstan e personale, preo-cupat s examineze o urm l sat în nisip. Suntem liberi s in-ser m ca presupunere a acestei împliniri a dorin ei - incon tientîn toate accep iunile cuvîntului: ÄVei fi debarasat de inutilul t uso prin moartea lui" , sau Ävei g si for a s te despar i de el" . întimp ce prima posibilitate ai corespunde mai bine naturii nevro-

zei obsesionale, confrunt rile victorioase din prima parte a pro-fe iei las s se întrevad cea de-a doua posibilitate.

Ve i admite c rolul interpret rii psihanalitice este mult maisemnificativ în acest caz decît în cel precedent, am putea spunec faptul ocult a fost creat chiar de ea. în consecin , ar trebui srecunoa tem în acest exemplu i o for demonstrativ extrem deferm în ceea ce prive te posibilitatea transferului unei intensedorin e incon tiente precum i a gîndurilor i informa iilor legatede ea. Nu v d decît o singur posibilitate de a sc pa de con-strîngerea impus de acest caz i nu am de gînd s-o trec subt cere.Poate c pacienta s fi dezvoltat, în cei 12-13 ani care tre-cuser de la exprimarea profe iei, o iluzie a amintirii respective;este posibil ca profesorul s nu fi f cut decît o constatare genera-l , poate sub forma unei consol ri lipsit de culoare specific , iar ea, pacienta, s fi intervenit pe parcurs prin inserarea cifrelor înc rcate de semnifica ie venite din incon tient, lat cum am putea face s dispar starea de fapt care vrea s ne impun atîtde grele consecin e. Noi ne identific m de voie cu scepticul carenu va lua în considerare o asemenea comunicare decît dac eaurmeaz imediat evenimentului tr it i nici atunci f r o anumitreticen . îmi amintesc c eu însumi, dup ce am fost numit pro-fesor, am cerut ministrului o audien pentru a-i mul umi cu a-cest prilej. în timp ce m întorceam din audien , m-am surprinsîn timp ce încercam s falsific cuvintele pe care le schimbasemîmpreun , iar ulterior nu am mai fost capabil s -mi amintesc cuexactitate conversa ia care avusese loc cu adev rat. Ins numaidumneavoastr pute i decide dac accepta i sau nu ca admisibilaceast explica ie pe care eu nu o pot dovedi dar nici nu o potnega. Astfel, aceast a doua observa ie, cu toate c e mult maiimpresionant , nu este mai pu in supus îndoielii decît prima.

4 7



Cele dou cazuri pe care le-am expus mai sus se refer la pro-fe ii care nu s-au îndeplinit. Am p rerea c astfel de observa ii pot furniza cel mai bun material în problema transferului de gîn-duri i a vrea s v provoc în a mai aduna i altele de acest fel.Mai preg tisem în acest context un exemplu cu un con inut dife-rit, un caz în care un pacient rasat mi-a vorbit în cursul unei

edin e analitice despre ni te lucruri care aminteau izbitor deceea ce tocmai tr isem eu însumi pu in înainte. Dar ve i avea odovad tangibil a faptului c problemele legate de ocultismstîrnesc în mine cele mai vii rezisten e. Cînd am scos, laGastein, toate noti ele pe care le triasem i le adusesem cu mineîn inten ia de a pune la punct aceast expunere, am constatat cuitasem pagina pe care notasem aceast ultim observa ie iluasem, în schimb, din gre eal , o alta con inînd informa ii in-diferente de o cu totul alt natur . Nu se poate face nimic împo-triva unei asemenea dovezi de rezisten ; v r mîn dator cu acestcaz, neputîndu-1 reconstitui din memorie. A putea îns ad ugacîteva remarci asupra unei persoane foarte cunoscut la Viena.un grafolog, Raphael Schermann, c ruia i se atribuie cele maiuimitoare performan e. Se pare c este capabil nu numai s re-constituie, din studiul unei mostre de scris de mîn , caracterulunei persoane dar chiar s descrie aspectul exterior al persoaneirespective i s adauge preziceri confirmate mai tîrziu de destin.O mare parte din reu itele sale provin îns prin propriile salerelat ri. Un prieten de-al meu a încercat o dat , f r s m pre-vin , s -1 lase sa- i demonstreze for a imagina iei sale aplicînd-ounui fragment din scrisul meu. Tot ce a putut s spun a fost ceste vorba de un domn în vîrst - nu e prea greu de ghicit - , unindivid complicat i un tovar dificil, un tiran insuportabil încas . Este un aspect pe care familia i cei apropia i mie nu l-au

confirmat în niciun caz. Dar este binecunoscut c în domeniulocult se aplic principiul conformc ruia cazul negativ nudovede te nimic.

Nu am f cut nici o observa ie direct în privin a luiSchermann, dar, prin intermediul unui pacient am intrat înleg tur cu el, f r s -1 previn sau s -1 informez în vreun fel. Ams v povestesc despre acest episod. Acum cî iva ani a venit sm consulte un tîn r care mi-a f cut o impresie atît de bun încîtl-am tratat preferen ial. S-a dovedit c era foarte prins într-oleg tur cu o foarte faimoas curtezan , leg tur din care ar fivrut s se elibereze deoarece îl lipsea total de independen , însnu reu ea acest lucru. Am izbutit s -1 ajut s - i recapete liber-tatea i în acela i timp s în eleag foarte bine de unde îi veneaaceast pornire; acum cîteva luni s-a c s torit - o c s torie nor-mal i satisf c toare din punct de vedere social i material.

în cursul terapiei am aflat, foarte curînd de altfel, c pornireac reia încerca s i se împotriveasc nu îl lega în nici un caz defaimoasa curtezan , ci de o femeie din mediul s u pe care o iubise în adolescen . Curtezana ap ruse în via a lui numai ca unfel de paratr znet, asupra ei rev rsîndu-se toate resentimentele itoat gelozia acumulat ; ea suferea în urma unui tratament careera destinat, în fapt, fostei iubite. Tîn rul se sustr sese inhibi iei prin ambivalen , urmînd modelul cunoscut de deplasare asupraunui alt obiect.

Curtezana a început s -1 iubeasc dezinteresat, îns tîn rulobi nuia s-o fac s sufere într-un mod cît se poate de rafinat. înmomentul în care femeia, la cap tul puterilor, nu mai puteasuporta s - i ascund suferin a, tîn rul rev rsa asupra ei toattandre ea iubirii din adolescen ; o cople ea cu cadouri i se îm- p cau, îns pîn la urm se întorceau de unde au plecat i ciclul

49



continua în aceea i manier . Dup ce, sub influen a terapiei, arupt leg tura cu aceast curtezan , a devenitevident faptul cceea ce c utase, de fapt, s ob in prin acest comportament fade un substitut al iubitei, era revan a pentru o tentativ de sinu-cidere din adolescen cînd iubita nu r spundea dragostei lui.Dup aceast tentativ d,e sinucidere a reu it s întîlneasc primadragoste adev rat . împ rt it . în timpul tratamentului, tîn rulobi nuia s -1 viziteze pe Schermann pe care îl cuno tea i, demai iiiulte ori, acesta a interpretat mostre din scrisul de mîn alcurtezanei în felul urm tor.' se' afl la cap tul puterilor, la un pasde sinucidere i nu încape îndoial c o va face. îns nu a f cut-o. dimpotriv i-a învins sl biciunea uman , i-a reamintit prin-cipiile meseriei pe care o practica i îndatoririle fa de prietenuloficial. Ura clar pentru mine c magicianul nu f cuse altcevadecît s -i dezv luie pacientului meu cea mai intim dorin a sa.Dupj ce a dep it obstacolul reprezentat de aceast persoan pecaic o adusese în prim plan. pacientul meu s-a ocupat serios deeliberarea lui din adev ratele >ale lan uri. Dup visele sale, amghicit planul caie ptjindea contur în mintea lui, cu scopul de adeznoda rela ia cu iubirea lui din tineie e. f r a o r ni îns pro-fund pe aceast peisoan i 'f r a-i piovoca necazuri materiale.Aceast femeie avea o Înc ,'o tîn i foarte ata at de prietenulfamiliei i caie nu tia nimic, în aparen , despre rolul secret pecalc îl juca. Voia b se c s toreasc cu aceast tîn râ. Pu in maitîiziu, planul a devenit con tient i b rbatul a întreprins primii pa i în realizarea lui.., Am sprijinit aceast inten ie carereprezenta o ie ire neiegulâmentar . dar posibil , dintr-o situa iedificil , poarte cuiînd

"

îns"

pacientul a avut un vis ostil fatîn ra fata i 1-a consultai înc odat pe Schermann ac rurcon-cluzie a fost câ tîn ia era pueril , neviozat i nu trebuia s se

c s toreasc cu ea. Marele cunosc tor avea de data aceastadreptate; comportamentul fetei care trecea deja drept logodnic ,era din ce în ce mai contradictoriu i am hot rît s încerc mdirijarea ei c tre ;erapia psihanalitic . Rezultatul demersului psi-hanalitic a hotârît înl turarea proiectului de c s torie. Tîn ra cu-no tea pe deplin, în chip incon tient, natura rela iilor dintremama i logodnicul ei. nefiind ata at acestuia din urm decît învirtutea complexului oedipian.

Cam în aceast perioad am întrerupt terapia. Pacientul meuera de-acum liber i capabil s - i caute singur drumul în con-tinuare. S-a c s torit cu o tîn ra respectabil din afara cerculuifamilia!, despre care Schermann i-a exprimat o p rere fa-vorabil . De-a Domnul s fi avut dreptate i de data aceasta!

A i în eles, desigur, în ce sens am dorit s interpretez expe-rien ele legate de Schermann. A i constatat c n-am tratat înmaterialul meu decit aspectul de inducere a gîndului; nu amcomentat in nici im fel despre celelalte miracole pe care ocultis-mul le proclam . Experien a mea, a a cum am declarat-o în mod public, a fost deosebit de s rac în întîmpl ri oculte. Poate acestaspect al transferului de ginduri v apare nesemnificativ în compara ie cu vasta lume vr jit a ocultismului. Totu i, gîndi i-vnumai la consecin ele importante ale pasului pe care l-am facedincolo de punctul de vedere actual, i aceasta numai acceptîndadev rul acestei supozi ii. R mîne adev rat ceea ce pazniculStartului Denis obi nuia s adauge în finalul povestirii despremartiriul acestuia.

Se poveste te c dup ce i-a fost t iat capul, sfîntul Denis 1-aluat de jos i a mai f cut în felul acesta cî iva pa i. Pazniculobi nuia s adauge: ÄIn astfel de cazuri, primul pas este maigreir " . Restul vine de la sine.

5 0



Vis i telepatie (1922)



Anun ul unei comunic ri ca cea de fa , în aceste timpuri pline de interes pentru ceea ce s-a numit fenomeneoculte, nu poate decît s suscite a tept ri bine determinate. M gr besca adar s le vin în întîmpinare. Pornind de la conferin a mea nuve i afla nimic despre enigma telepatiei i nu ve i ob ine nicim car o informa ie privitoare la întrebarea: cred eu oare în exis-ten a unei Ätelepatii'" ? Mi-am fixat aici o sarcin mai modest ,de a studia rela ia fenomenelor telepatice, oricare ar fi originealor, cu visul, sau mai precis cu teoria noastr a visului. ti i dejac rela ia dintre vis i telepatie se crede îndeob te a fi foarteapropiat ; voi ap ra în fa a dumneavoastr punctul de vederecum c ele nu au mai nimic în comun i c , dac existen aviselor telepatice a fost atestat , acest lucru nu poate schimbanimic din concep ia noastr despre vis.

Materialul care se afl la baza acestei comunic ri este foartes rac. Mai întîi de toate trebuie s -mi exprim regretul c nu am putut, ca în epoca în care am scris Interpretarea viselor (1900),s lucrez cu propriile mele vise. Dar eu nu am avut niciodat unvis Ätelepatic" . i nu pentru c nu a fi avut vise care s con in

55



comunicarea c în cutare loc îndep rtat s-a produs un evenimentdeterminat, vis torul fiind liber în aprecierea sa de a decide dacevenimentul s-a petrecut deja sau se va petrece mai tîrziu, la odat anume; i eu am resim it în plin stare de veghe presenti-mentul unor întîmpl ri îndep rtate; dar toate aceste avertis-mente, predic ii i presentimente nu s-au împlinit, a a cum sezice, ba chiar s-a adeverit c nu le corespunde nici o realitateexterioar i c ar trebui s le consider m, prin urmare, a tept ri pur subiective.

Am visat de pild , o dat , în timpul r zboiului, c unul din fiiimei care se afla pe front ar fi c zut. Visul nu spunea asta direct,i totu i, f r doar i poate, el o face cu mijloacele bine cunos-

cute ale simbolismului mor ii, pe care 1-a descris pentru primaoar W.Stekel.(S nu uit m s ne achit m aici de obliga ia ade-seori penibil de a ar ta un respect scrupulos surselor noastreliterare!). îl vedeam pe tîn rul r zboinic în picioare pe un debar-cader, la limita dintre p mînt i ap ; mi se p rea c este palid, i-am vorbit dar el nu mi-a r spuns. In plus mai existau i altealuzii în privin a c rora nu plana nici un dubiu. El nu purta uni-form militar , ci un costum de schior, ca cel pe care 1-a purtatcu mul i ani înainte de r zboi cînd a avut un grav accident deski. edea ca i cum s-ar fi coco at pe un taburet în fa a unui bu-fet, situa ie care trebuia s -mi sugereze interpretarea lui Äc zut" ,o referin la una din propriile mele amintiri din copil rie: în ju-rul vîrstei de 2 ani, eu însumi m urcasem pe un asemenea taburet pentru a în f ca ceva din bufet - probabil ceva bun - dar am c zut

i am c p tat o ran a c rei urm o mai pot ar ta i azi. Totu i,fiul meu pe care visul îl declara mort a revenit bine-mersi dinr zboi.

Deun zi, am mai avut un vis care anun a o nenorocire; era,

cred, cupu in înainte de a m decide s redactez aceast miccomunicare;de ast dat , f r nicio tentativ de camuflaj; levedeam pe celedou nepoate ale mele, care tr iesc în Anglia,îmbr cate în negru, zicîndu-mi: am îngropat-o joi. tiam c estevorba de moartea mamei lor, acum în vîrst de 87 de ani, so iadefunctului meu frate mai vîrstnic.

Am tr it desigur un sentiment de a teptare penibil ; decesulintempestiv al unei femei atît de b trîne nu ar fi trebuit s surprind , i totu i îmi displ cea profund ca visul meu s coincidcu acest eveniment. Dar scrisoarea imediat primit din Angliami-a spulberat teama. Trebuie s -i lini tesc pe to i cei care sînt preocupa i de teoria visului ca dorin , afirmînd în treac t c nua fost dificil ca analiza s descopere de asemenea pentru acestevise de moarte motivele incon tiente pe care le-am putea b nui.

Nu m întrerupe i acum, obiectîndu-mi c asemenea comu-nic ri nu au aici o valoare pentru c sunt experien e negative, inu pot dovedi nimic, nici aici i nici în alte domenii mai pu .tioculte. O tiu i eu la fel de bine i nu am adus nicidecum ace?exemple cu inten ia de a oferi o prob , sau s ob in de la dum-neavoastr , în chip ilicit, o anumit dispozi ie. Am vrut numai s justific caracterul limitat al materialului meu.

Mai important, cu siguran , mi se pare un alt lucru, i anumec vreme de mai bine de 27 de ani de activitate de analist nu amavut niciodat ocazia s observ la vreun pacient un adev rat vistelepatic. i totu i, persoanele cu care am lucrat formeaz o fru-moas galerie de naturi sever nevropate i extrem de Äsenzitive" ;multe dintre ele mi-au povestit, datînd din primii lor ani, inci-

dentele cele mai remarcabile pe care i-au fondat credin a lor îninfluen ele oculte misterioase. Evenimente ca accident ri sauîmboln viri ale rudelor apropiate, ba chiar moartea unuia dintre

56 5 7



p rin i, s-au produs adeseori în timpul curei i chiar au întrerupt-o, f r ca vreuna din aceste întîmpl ri atît de propice telepatieis -mi ofere, m car o dat , ocazia de a pune mîna pe un vistelepatic; de i cura respectiv s-a întins pe o perioad de un se-mestru, de un an, sau chiar de mai mul i ani. Cît prive te expli-carea acestui fapt, care s-a înso it în schimb cu o limitare a mate-rialului meu, o las la latitudinea oricui. Ve i vedea c aceasta nuintervine decît în con inutul comunic rii mele.

Nu voi mai fi încurcat îns dac m ve i întreba de ce nu amextras din comoara de vise telepatice adunate în literatur . Nu arfi trebuit s caut prea mult, pentru c am la dispozi ie publi-ca iile Societ ii de cercet ri psihice, atît în englez cît i înamerican . în toate aceste comunic ri nu s-a încercat niciodat oinvestigare psihanalitic a viselor, în maniera în care ne intere-seaz în primul rînd. In rest, ve i în elege curînd c putem satis-face obiectivele acestei comunic ri chiar i printr-un singurexemplu de vis.

Materialul meu se compune deci numai din dou relat ri pecare le-am primit de la coresponden i în Germania. Respectiviinu-mi sînt cunoscu i, dar ei î i dau numele i adresa; nu am nicicel mai mic motiv s cred c ace ti autori ar fi inten ionat s minduc în eroare.

I. Cu unul din ei am corespondat deja înainte; el a avutamabilitatea, ca i al i mul i cititori, s -mi comunice observa iiextrase din via a de zi cu zi, i din alte surse. De ast dat , acestom, extrem de cultivat i de inteligent, mi-a pus în mod expresmaterialul s u la dispozi ie, în cazul în care a vrea Äs -1 utilizezpentru publicare".

Iat scrisoarea sa:

C red c visul care urmeaz este suficient de interesant pentruca s vi-l ofer ca material pentru studiile dumneavoastr .

Trebuie s v spun în prealabil: fiica mea care este m ritatla Berlin a teapt s nasc pentru prima oar la jum tatea luniidecembrie a.c. Aveam inten ia s merg la Berlin cu aceastocazie împreun cu so ia mea (a doua), mama vitreg a fiiceimele. In noaptea de 16 spre 17 noiembrie am visat, mai precis imai real ca niciodat , c so ia mea a n scut gemeni. Iiv d pecei doi copila i, au o min str lucitoare, rozalii i buc la i. cît se poate de clar. dormind al turi în p tu ul lor, nu-mi dau seama cesex au. unul - cu p ru! blond ca i spicul de griu are precistr s turile mele amestecate cu tr s turile so iei mele. cel lalt -cu p rul brun- aten are precis tr s turile so iei mele amestecatecuale mele. îi spun so iei mele care are p rul blond-ro cat: nu în-cape îndoial c p rul brun- aten al copilului Ät u" ' va deveni ielro cat mai tirziu. So ia mea îial pteaz pe copila i. Ea tocmai afiert dulcea într-o chiuvet (tot în vis) i cei doi copila i s-auc rat în chiuvet i o ling.

lat visul. M-am trezit de patru sau cinci ori în timp ce visamîntrebîndu-m dac este adev rat c avem gemeni, f r s pot conchide cu toat certitudinea c nu am f cut decît s visez.Visul a durat pîn la trezire, chiar i pu in dup trezire, pîncînd m-am l murit pe deplni cum stau lucrurile. La micid dejun il-am povestit i so iei mele care s-a amuzat copios. Ea mi-a zis:

Nu cumva a n scut gemeni lise (fiica mea)? l-am r spuns: Nu-mi prea vine s cred, c ci nici în familia mea i nici în cea a luiGs. (so ul ei) nu au existat gemeni. Pe 18 noiembrie, la orele 10

de diminea , am primit o telegram trimis în dup -amiaza precedent de ginerele meu, în care eram anun at c s-au n scut doi gemeni, un b ie el i o feti . Na terea s-a produs, prin ur~

59



mare, în momentul în care visam c so ia mea a n scut gemeni. Evenimentul a avut loc cu patru s pt mîni mai devreme decît am socotit cu to ii bazîndu-ne pe supozi iile fiicei mele i ale

so ului ei. i asta nu-i totul: în noaptea urm toare, am visat c fosta

mea so ie, defunct , mama fiicei mele, a luat în grij patruzeci-i-opt de nou n scu i. La primirea primilor doisprezece, am pro-

testat. Aici visul se sfîr e te. Fosta mea so ie a iubit mult copiii. Adeseori afirma c i-ar

dori o droaie de copii, cu cît mai mul i cu atît mai bine, i c s-ar sim i în stare s fac pe îngrijitoarea la o gr dini de copii.

Zgomotul i ipetele copiilor erau muzica sa favorit . Adeseori se întîmpla s invite o ceat de copii de p e strad , s -i osp tezeîn curtea vilei noastre cu ciocolat i pr jituri. Fiica mea, dupce a n scut i, mai ales, dup ce i-a trecut surpriza na terii sur-venite prematur, a gemenilor i a diferen ei lor de sex, s-a gîndit de-ndat , f r îndoial , la mama sa, tiind cu cit bucurie ar fiîntîmpinat ea evenimentul. Ä Oare ce ar spune mama acum dacar sta la c p tîiul meu de l uz ? " Acest gînd i-a trecut mai mult ca sigur prin minte. i iat c eu am avut visul cu prima mea

so ie defunct , pe care am visat-o rareori, de care n-am maivorbit dup primul meu vis i la care nici m car nu m-am gîndit.

Crede i oare c coinciden a visului cu evenimentul, în ambelecazuri, este întîmpl toare? Fiica mea, care ine mult la mine, s-a gîndit f r îndoial în mod special la mine în clipele na terii,cu atît mai mult cu cît i-am scris adeseori în privin a conduitei

pe care s o aib în timpul sarcinii i nu am sl bit-o cu sfaturile

mele. Este u or de ghicit ce am r spuns acestei scrisori. Trebuia s

constat cu am r ciune c i la corespondentul meu interesulanalitic era obturat de interesul telepatic; a a încît am evitat în-trebarea sa direct remarcînd c visul con ine, de altminteri,multe lucruri în afara raportului s u cu na terea gemelar , i i-am cerut s -mi comunice informa iile i asocia iile susceptibilede a-mi permite interpretarea lui.

La care, am primit aceast a doua scrisoare care, nici ea, nusatisface complet a tept rile mele:

R spund abia ast zi la scrisoarea dumneavoastr amicaldin 24 a acestei luni. Accept bucuros s v comunic Äf romisiuni i rezerve" toate asocia iile care mi-au venit. Din

p cate, pu ine -poate mai multe prin viu grai... Ei bine, so ia mea i cu mine nu mai dorim copii. De altfel,

nu am avut, ca s spun a a, un raport sexual; în perioada v isu-lui cel pu in nu a existat nici un Äpericol". Na terea fiicei melecare a fost a teptat pentru jum tatea lui decembrie a f cut,natural, obiectul unor conversa ii numeroase între noi. Dar fatamea a fost . xaminat i radiografiat ast var i, dup con-

stat rile sale, consultantul a diagnosticat c va fi un b iat. S o iamea a declarat atunci: ,,Ce-a mai rîde s fie o feti ". A mai

zis atunci c ar fi mai bine dac ar fi un H. decît un G. (numele ginerelui meu), fiica mea este mai dr gu i are mai mult prestan decît ginerele meu, de i el a fost ofi er de marin . Mintereseaz chestiunile legate de ereditate i am obiceiul s caut asem n rile la copila i. înc ceva! Avem un c elu carem nînc cu noi la mas , î i prime te pateul i linge farfu-

riile. Tot acest material s-a reîntors în vis. Iubesc mult copiii i am afirmat adeseori c a mai cre te cu pl cere înc un sufle el, acum cînd pot s o fac cu mai mult



în elegere, interes i calm, dar cu so ia mea, care nu are capacit ile necesare pentru o educa ie temeinic a copilului, nuam vrut s am copil. Iat c visul îmi face cadou doi - sexul, nul-am diagnosticat. înc i azi îi v d în paturile lor i le recunosclimpede tr s turile, unul este mai Äeu-însumi", cel lalt maimult so ia mea, dar fiecare are i ceva din cel lalt. S o ia meaare p rul blond-ro cat dar unul dintre copii îl are aten(ro cat), brun. Zic: Ä i sta va deveni ro cat mai tîrziu". Ceidoi copii se ca r pe o chiuvet mare în care so ia mea ames-

tec în dulcea , i ling marginile i fundul chiuvetei (visul).Originea acestui detaliu este u or de explicat, de altfel niciansamblul visului nu ar fi dificil de în eles i interpretat, dac n-ar coincide cu na terea nea teptat i precoce a nepo eilor mei(cu trei s pt mîni mai devreme), coinciden aproape orar (nua putea spune cu precizie cînd a început visul, nepo eii mei s-aun scut la orele nou , nou i un sfert; în jurul orelor zece m-amdus la culcare i noaptea am visat), i dac nu am fi tiut di-nainte c va fi b iat. Cu siguran , îndoiala privind exactitateaafirma iei - b iat sau fat - poate face s apar gemeni în vis,dar mai r mîne coinciden a temporal a visului gemelar cuna terea nea teptat , i cu trei s pt mîni în avans, a gemenilor

fetei mele. Nu este pentru prima oar cînd evenimentele de la distan

acced la con tiin a mea înainte de a afla despre ele. Unul dintremai multe altele: în octombrie, m-au vizitat cei trei fra i ai mei.

Noi nu ne-am mai g sit împreun de treizeci de ani (desigur cîn doi mai des), exceptînd, pe fug , la înmormîntarea tat lui

meu i a mamei mele. Moartea lor e ra a teptat - în nici un caznu am ,,presim it-o". Dar, cînd în urm cu circa 25 de ani amurit cel mai tîn r din fra ii mei, brusc, pe nea teptate, la vîrsta

de zece ani, am gîndit imediat - cînd factorul mi-a înmînat cartea po tal care anun a moartea sa, i f r s -i arunc vreo

privire - : aici scrie c fratele t u a murit. i totu i era singur înc minul familiei noastre, un b iat pleznind de s n tate, în timpce noi ceilal i patru fra i mai în vîrst ne luasem zborul deacas i eram absen i. Din întîmplare, cînd m-au vizitat fra iimei, conversa ia noastr s-a purtat pe marginea acestei expe-rien e pe care am tr it-o atunci i iat c cei trei fra i au sc pat

cu to ii, ca la ordin, declara ia c li s-a întîmplat i lor atunciexact acela i lucru ca i mie. N-a putea spune dac lucrul s-aîntîmplat identic, în orice caz fiecare a declarat c a presim it aceast moarte ca o certitudine, înainte ca tirea primit pu indup i total nea teptat s o fi notificat. To i patru sîntem pelinia maternal naturi sensibile i în acela i timp persoane ro-buste, dar nici unul din noi nu a fost atras de vreo form <le

spiritism sau ocultism - ba chiar le respingem cu hot rîre. To icei trei fra i ai mei sînt diploma i universitari, doi sînt profesoride liceu, unul ef geometru, mai degrab chi ibu ari decît fan-ta ti.- Cam asta-i tot ce pot s v zic despre vis. Dac vre i sutiliza i pentru publicare, pun totul la dispozi ia dumneavoastr .

Tare m tem c atitudinea dumneavoastr este asem n toarecu cea a autorului celor dou scrisori. i dumneavoastr a i vreas ti i mai întîi dac nu cumva am putea concepe într-adev r acest vis ca un anun telepatic al na terii gemelare nea teptate, inu sînte i deloc înclina i s -1 supune i analizei, ca pe un vis oare-

care. Prev d c va fi a a ori de cîte ori se întîlnesc psihanaliza iocultismul. Prima are, ca s spunem a a, toate instinctele psihiceîmpotriva ei, al doilea beneficiaz de simpatii puternice obscure.Dar pozi ia mea nu va fi s zic c eu nu sînt decît psihanalist, c



problema ocultismului nu m intereseaz nici cît negru subunghie; nu a i vedea aici decît o fug din fa a problemei. Dim-potriv , afirm c ar fi pentru mine o mare pl cere dac a puteas m conving i s -i conving i pe al ii, prin observa ii irepro abile, de existen a proceselor telepatice, dar informa iilecare privesc acest vis sînt prea s race pentru a putea justifica oasemenea decizie. Privi i cum acest b rbat inteligent i interesatde problemele visului s u nu se gînde te deloc s ne indice cînda v zut-o pentru ultima oar pe fiica sa îns rcinat i nici ceve ti a mai primit de la ea; el scrie în prima scrisoare c na tereas-a produs cu o lun mai devreme, în a doua nu mai este vorbadecît de trei s pt mîni, i nici una nu ne l mure te dac na tereaa avut loc într-adev r înainte de termen sau dac cei interesa i,cum se întîmpl adeseori, nu au f cut cumva o eroare de calcul.Dar noi am fi dependen i de aceste detalii ale evenimentului, ide multe altele, dac am avea de judecat probabilitatea unei esti-m ri i a unei premoni ii incon tiente la vis tor. Mi-am zis, deasemenea, c nu mi-ar servi la nimic s primesc r spuns la uneledin aceste probleme. în cursul acestei tentative de demonstrare,nu ar întîrzia s apar un ir de noi îndoieli care nu ar putea fiîndep rtate decît dac l-am avea pe respectivul în fa a noastr jam dezgropa împreun toate amintirile necesare, pe care probabil c le-a pus de-o parte ca nces^n iale. El are cu sigurandreptate cînd zice, la începutul celei de-a doua scrisori, c ar putea s ne ofere mai mult prin viu grai.

Gîndi i-v ^ la un alt caz similar în care nu are nici un loc in-teresul jenant pentru ocultism. De cîte ori a i fost în situa ia de a

compara anamnez i povestea bolii sale pe care v-a oferit-o cu-tare sau cutare nevrozat de la prima conversa ie, cu ceea ce a iaflatde la el dup cîteva luni de psihanaliz . F cînd abstrac ie de

prescurt rile motivate, cîte informa ii esen iale a omis el sau le-areprimat, cîte rela ii a deplasat el, i în fond: cîte lucruri inexacte

i false v-a povestit la prima întîlnire! Cred c nu m ve i con-sidera prea scrupulos dac , în condi iile prezente, îmi interzic s judec dac visul care ne-a fost comunicat corespunde unui fapttelepatic sau unei activit i incon tiente, neobi nuit de subtile, avis torului, sau dac trebuie s fie luat drept o întîlnire fortuit .Vom consola curiozitatea noastr cu speran a unei ocazii ulte-rioare în care ne va fi acordat o investiga ie aprofundat i ver- bal a vis torului. Dar nu pute i pretinde c acest deznod mînt alcercet rii v-a dezam git, c ci v-am prevenit deja c nu ve i aflanimic care s arunce o lumin asupra problemei telepatiei.

Dac vom trece acum la tratamentul analitic al acestui vis. vatrebui s ne recunoa tem din nou insatisfac ia. Materialul degînduri pe care vis torul îl ata eaz con inutului manifest alvisului este i el insuficient, cu el nu putem face nici o analiz avisului. Visul, de pild , insist minu ios asupra asem n rii dintrecopii i p rin i, el discut de culoarea p rului lor i despre proba- bila ei modificare în timp, iar pentru a explica aceste detalii eta-late pe larg, vis torul nu ne d decît o informa ie indigen , cumc el s-a interesat dintotdeauna de problemele legate deasem nare i ereditate; i totu i, noi avem obiceiul de a ceremult mai mult. Dar într-un punct, visul permite o interpretareanalitic , i tocmai acolo analiza, care altminteri nu are nimicde-a face cu ocultismul, vine într-o manier remarcabil în sprijinul telepatiei. Numai datorit acestui punct v solicit aten iaasupra acestui vis.

Dac examina i corect problema, visul acesta nu are nici undrept la calificarea de Ätelepatic'1. El nu-i comunic nimicvis torului, nimic care - sustras cuno tin ei sale obi nuite - s se

64 65



petreac simultan într-un alt loc; ceea ce poveste te visul este cutotul altceva decît evenimentul de care informeaz telegramadin ziua care aurmat noaptea visului. Visul i evenimentul diferasupra unui punct extrem de important, dar i concord , l sînd lao parte simultaneitatea, într-un alt element foarte interesant. în vis,

so ia vis torului na te gemeni. Dar ceea ce s-a petrecut estec fiica lui care tr ie te departe a n scut gemeni. Vis torul nuignor aceast diferen , dar nu pare s cunoasc vreo explica iecare s -1 ajute s o dep easc , i întrucît el nu are nici o încli-na ie ocult , dup zicerile lui, se mul ume te s întrebe cutimiditate dac coinciden a visului i evenimentului în punctulna terii gemelare poate fi altceva decît o întîmplare. Dar interpretarea psihanalitic a viselor abole te aceast diferen întrevis i eveniment, i le d amîndurora acela i con inut. Dac vomapela la materialul asociativ al acestui vis, el ne arat , în ciudas r ciei sale, c exist aici o leg tur afectiv între tat i fiic .leg tur afectiv atît de obi nuit i de natural încît ar trebui sîncet m s ne ru in m de ea, care cu siguran nu reu e te s seexprime în via decît ca interes tandru, i nu antreneaz ultimelesale consecin e decît în vis. Tat l tie c fiica sa ine mult la el.el este convins c ea s-a gîndit mult la el în ceasul marii ei încer-c ri; eu cred c el îl invidiaz pe ginerele s u, pe care îl bla-goslove te în scrisoarea sa cu cîteva remarci depreciative - pentrufiica sa. Cu ocazia na terii (a teaptat sau perceput printelepatie) s-a trezit în incon tient dorin a refulat : mai bine ar fiso ia (a doua) mea - i aceast dorin este cea care deformeazvisul i este responsabil de diferen a dintre con inutul manifestal visului i eveniment. Avem dreptul s înlocuim în vis a douaso ie cu fiica. Dac am avea mai mult material pentru acest vis,cu siguran c am putea s consolid m i s aprofundam aceast

interpretare. i iat -m ajuns la ceea ce vroiam s v ar t. Ne-am for at s

fim cît se poate de impar iali i am admis dou concep ii desprevis deopotriv de posibile i deopotriv de nedemonstrabile.Dup prima, visul este reac ia la un mesaj telepatic: fiica ta este pe cale de a aduce pe lume doi gemeni. Dup a doua, el se bizuie pe un travaliu de gîndire inson tient pe care l-am putea traducecam a a: ast zi este precis ziua în care trebuie s aib loc

na terea, dac tinerii de la Berlin s-au în elat într-adev r cu olun , a a cum eu cred de fapt. i dac so ia (prima) mea ar mai fitr it, ea nu s-ar fi mul umit numai cu un copila . Pentru ea, ar fitrebuit cel pu in gemeni. Dac aceast a doua concep ie este bun , nu mai avem nici o problem suplimentar . Este un vis caoricare altul. La gîndurile visului (precon tiente) care au fostmen ionate s-a ad ugat dorin a (incon tient ), ca nimeni altadecît fiica s -i devin a doua so ie vis torului, i astfel s-a pro-dus visul manifest care ne-a fost comunicat.

Dar dac prefera i s presupune i c mesajul telepatic alna terii fiicei a ajuns la vis tor, atunci se nasc noi întreb ri asupra raportului unui asemenea mesaj i asupra influen ei sale asupra form rii visului. R spunsul vine de la sine i poate fi furnizatf r nici un echivoc. Mesajul telepatic este tratat ca o bucat dematerial destinat form rii visului, ca un oricare alt stimul carevine din exterior sau din interior, ca un zgomot jenant venind dinstrad , ca o senza ie insistent venind de la un organ a1

vis torului. în exemplul nostru, vedem cu limpezime cum me-

sajul este transformat în împlinire de dorin cu ajutorul uneidorin e refulate i a a tept rii ner bd toare, dar din nefericire nu putem ar ta cu aceea i claritate cum s-a contopit el într-un visîmpreun cu un alt material simultan treaz. Mesajul telepatic -

66



dac tot trebuie s -i recunoa tem realitatea - nu poate schimbadeci nimic din formarea visului, telepatia nu are nimic de-a facecu esen a visului. Pentru a evita impresia c a vrea s ascund oobscuritate în spatele unui cuvînt abstract dar sunînd bine, sîntgata s rezic: esen a visului const în procesul particular al tra-valiului visului, care transport gîndurile precon tiente (resturilediurne) cu ajutorul unei mo iuni de dorin a incon tient încon inutul manifest al visului. Dar problema telepatiei prive tela fel de pu in visul ca i problema angoasei.

Sper c m aproba i în aceast privin , dar c îmi ve iobiecta curînd c exist totu i i alte vise telepatice unde nuexist nici o diferen între eveniment i vis, i unde nu putemg si nimic altceva decît restituirea nedeformat a evenimentului,înc o dat , eu nu cunosc, din propria mea experin , asemeneavise telepatice dar tiu c au fost raportate adeseori. S presupunem c avem de-a face cu un asemenea vis telepatic f r de-formare sau amestec. Atunci se pune o alt întrebare: oare, chiar putem numi vis o asemenea experien tr it telepatic? O ve iface f r îndoial atîta timp cît ve i urm ri limbajul uzual popu-lar pentru care tot ce se întîmpl în via a noastr psihic în timpul perioadei somnului se nume te vis. Probabil c mai zice i i:ra-ani întors în vis, i c g si i i mai pu in incorect s zice i: am plîns în vis sau m-am angoasat în vis. Dar remarca i totu i c întoate aceste cazuri utiliza i unul în locul altuia, f r distinc ie,,,vis" i Äsomn" , sau Ästare de somn" . Cred c ar fi în interesul preciziei tiin ifice s separ m mai bine Ävisul" i Ästarea desomn" . De ce s trebuiasc s -i furniz m noi un pendant con-fuziei suscitate de Maeder care descoper o nou func ie pentruvis, refuzînd total s disting travaliul visului de gîndurilelatente ale visului? A a c , dac trebuie musai s întîlnim un

Ävis" telepatic pur de acest gen, noi vom prefera cu sigurans -1 numim o experien tr it telepatic în stare de somn. Unvis f r condensare, deformare, dramatizare, f r împlinireaunei dorin e înainte de toate, nu merit desigur acest nume. îmive i aminti c exist înc i alte produc ii psihice în somn c roraar trebui atunci s le refuz m numele de Ävis" . Se întîmpl caexperien e tr ite aievea în timpul zilei s se repete pur i simpluîn somn; recent, reproducerile în Ävis" ale scenelor traumaticem-au constrîns la o reviziune a teoriei visului; exist vise care sedisting de specia obi nuit prin calit i aparte, care nu sînt ladrept vorbind nimic altceva decît fantasme nocturne f r altera-re, nici amestec, întrutotul asem n toare fantasmelor diurne bi-necunoscute. Ar fi desigur jenant s excludem aceste forma iunide la calificativul Ävise" . Dar toate acestea vin frumu el din inte-rior, sînt produsele vie ii noastre psihice, în timp ce Ävisultelepatic" pur ar fi, dup însu i conceptul s u, o percep ie veni,din exterior, vizavi de care via a psihic s-ar comporta de omanier receptiv i pasiv .

II. Al doilea caz pe care vreau s vi-1 prezint se situeaz , ladrept vorbind, într-o alt direc ie. El nu ne prezint un vistelepatic, ci un vis recurent din vremea copil riei, la o persoancare a avut multe experien e tr ite telepatic. Scrisoarea sa, pecare o ofer aici, con ine destule lucruri remarcabile asupra c rorane este imposibil s pronun m o judecat . O parte poate fi exploatat în privin a raportului telepatiei cu visul.

1. Medicul meu, dr. N., m-a sf tuit s v po vestesc un vis



care m urm re te de circa treizeci/treizeci- i-doi de ani. l-amurmat sfatul, poate c visul prezint interes pentru d-voastr din

punct de vedere tiin ific. Pentru c dup opinia d-voastrasemenea vise trebuie s fie reduse la o experin tr it înraport cu via a sexual înc din primii ani de via , eu v ofer amintirile din copil rie. S înt experien e tr ite care exercit înc

i ast zi o impresie asupra mea i care au fost atît de pregnanteîncît au determinat religia mea.

A vrea s v rog s -mi comunica i, eventual, dup ce ve ilua cuno tin de ele, modul în care v-a i explicat acest vis, c ciel m urm re te ca i o fantom , i inînd cont de circumstan elede care este acompaniat - eu cad mereu din pat i mi-am f cut deja ni te r ni care nu sînt de neglijat - el este pentru mine taredezagreabil i dureros.

Am treizeci i apte de ani, sînt foarte robust i foarte s n toas fizic; în afar de oreion i scarlatin , am f cut în copil ria mea o inflama ie a rinichilor. în al cincilea meu an devia am avut o foarte grav inflama ie ocular din care a

subzistat o diplopie. Imaginile sînt oblice una în raport cu cele-lalt , contururile imaginilor sînt terse, pentru c cicatrice deulcera ii altereaz claritatea. Dar, dup avizul speciali tilor, numai putem modifica nimic sau ameliora la ochiul meu. Pentruc trebuie s închid ochiul stîng pentru a vedea limpede,

jum tatea sting a fe ei mele este tras în sus. Reu esc datoritexerci iului i voin ei s fac lucrurile manuale cele mai fine; deasemenea, copil de ase ani, m-am dezv at în fa a oglinzii smai v d transversal, în a a fel încît azi nu mai apare nimic în

exterior in leg tur cu acest defect ocular. înc din primii ani ai copil riei mele, am fost întotdeauna

singur , m-am ferit de ceilal i copii i am avut întotdeauna vizi-uni (claraudi ie i clarviziune), dar nu am putut s le disting derealitate i am, fost din acest motiv, antrenat adeseori în con-

flicte care au f cut din mine o persoan foarte rezervat i timo-rat . Inttucît tiam mult mai mult, chiar copil fiind, decît a fi

putui înv a, pur i simplu nu-i mai în elegeam pe copiii de vîrs-ta mea. Eu îns mi sînt cea mai în vîrst din 12 fra i i surori.

De la ase la zece ani am frecventat coala comunal i apoi, pîn la 16 ani, coala secundar a Ursulinelor din B. La zeceani, în decursul a patru s pt mîni, adic în opt lec ii particu-iure, am înv at la fel de mult francez cît înva al i copii îndoi ani. Nu trebuia decît s repet - era ca i cum a fi înv at-ocîndva i a fi uitat-o. In general vorbind, n-am avut niciodatnevoie s înv franceza, chiar i mai tîrziu, contrar englezeicare, nu-mi era într-adev r deloc dificil , dar îmi era necunos-cut . A a cum s-a întîmplat cu franceza, s-a întîmplat cu latina,

pe care la drept vorbind nu am înv at-o (studiat-o) niciodat la propriu, nu o cunosc decît din latina de la Biseric dar îmi este perfect familiar . Dac citesc ast zi o carte fran uzeasc , îndat gîndesc în francez , ceea ce nu mi întîmpl niciodat cu engleza, de i st pînesc mai bine engleza. P rin ii mei sînt rani care, genera ii de-a rîndul, nu au vorbit niciodat alt limb decît germana i poloneza.

Viziuni:uneori, pentru o clip , realitatea dispare i v d cevade cu totul alt natur . In apartamentul meu v d, de pild , ade-

seori, un cuplu de b trîni i un copil, apartamentul are atunciun alt mobilier. Cînd eram înc la casa de s n tate, în jurul orelor patru diminea a, prietena mea a intrat în camera mea,



eram treaz , aveam aprins lampa i citeam la mas , c ci suf r adeseori de insomnie. Aceast apari ie m-a contrariat mereu, ca

i acum. In 1914, fratele meu era pe front, nici eu nu eram cu p rin ii

mei în B., ci la Ch. Erau orele 10 diminea a, pe 22 august, cînd am auzit vocea fratelui meu chemînd Ämam , mam ". Acela ilucru s-a întîmplat zece minute mai tîrziu, dar nu am v zut nimic. M-am reîntors acas pe 24 august, i am g sit-o pemama suferind , iar la întrebrile mele mi-a r spuns c tîn rul b rbat se manifestase pe 22 august. Ea se afla în gr din , di-minea a, atunci cînd l-a auzit strigînd Ämam , mam ". Amlini tit-o dar nu i-am pomenit nimic în ceea ce m privea. Trei

s pt mîni mai tîrziu a sosit o carte po tal de la fratele meu, pecare o scrisese pe 22 august între orele 9 i 10 diminea a; la

pu in timp apoi el a murit. Pe 27 septembrie 1921, la casa de s n tate, ceva s-a mani-

festat în mine. S -au auzit distinct dou sau trei b t i în patul colegei mele de camer . Eram amîndou treze; am întrebat-odac a b tut ea: dar ea nici m car nu auzise ceva. Opt s p-t mîni mai tîrziu, am aflat c una din prietenele mele murise înnoaptea de 26 spre 27.

Acum, ceva ce s-ar putea califica drept iluzie a sim urilor,chestiune de optic . Am o prieten care s-a c s torit cu unv duv cu cinci copii; nu l-am cunoscut pe acest b rbat decît prin

prietena mea. In apartamentul lor, v d uneori, cînd sînt la ea, odoamn care iese i intr . Prima presupunere a fost c estevorba de so ia acestui b rbat. Am cerut la un moment dat o fo-tografie, dar nu am putut identifica apari ia dup ea. apte animai tîrziu, am v zut la unul din copii fotografia cuiva cutr s turile doamnei. Era într-adev r prima so ie. în poz ea

avea o min mai bun ; ea urmase o cur de supraalimentare, deunde, pentru un bolnav de pl mîni, aceast aparen modificat .

Acestea nu sînt decî cîteva exemple dintre multe altele. Visul: v d o limb de p mînt înconjurat de ap . Valurile sînt

proiectate de hul apoi trase înapoi. Pe limba de p mînt seg se te un palmier, care este un pic curbat spre ap . O femeie

înconjoar cu un bra trunchiul palmierului i se apleac foartemult spre ap , unde un b rbat încearc s se ca ere pe rm. Lasfir it, ea se întinde pe p mînt, se prinde bine cu mîna sting de

palmier i încearc s -i întind mîna dreapt omului din ap , darnu-1 atinge.în acest moment cad din pat i m trezesc. -Aveamcirca 15 ani cînd mi-am dat seama c aceast femeie eram euîns mi, i nu numai c am început s simt de atunci angoasa

femeii pentru acest b rbat, dar uneori asistam i f r s par-ticip, ca ter , i priveam. De asemenea am visat pe etape aceastexperien tr it . Interesul pentru acest b rbat s-a trezit (între18 i 20 de ani), încercam s -i recunosc chipul, dar nu a fost ni-ciodat cu putin . S puma nu l sa s ias decît ceafa i parteadinapoia capului. Am fost logodit de dou ori, dar dup cap idup statur , nu se asem na cu nici unul din ace ti doi b rba i.-

Intr-o zi, la casa de s n tate, cînd m-a cuprins o stare de be ie paraldehidic , i-am v zut chipul b rbatului i de atunci îl v d în fiecare vis. Este chipul medicului meu curant din stabiliment,care îmi este desigur simpatic ca medic, dar de care nu mleag nimic.

Amintiri." Am între 6 i 9 ani. Eu, în c ru de copil, ladreapta, al turi de mine, doi cai; unul brun, m prive te cu

ochii s i mari impresionan i. Este cea mai puternic experientr it , aveam sentimentul c este o fiin uman .

La vîrsta de un an: Tat l meu i cu mine în parcul municipal,

73



unde un gardian îmi d în mîn o pas re. Ochii ei m privescdin nou, simt: este o fiin ca i tine.

T ieri casnice: La gui atul porcilor, întotdeauna am strigat ieu dup ajutor: e o fiin uman pe care o ucide i (vîrsta de pa-tru ani). Dintotdeauna am refuzat carnea ca hran . Carnea de

porc mi-a provocat mereu vomismente. De abia în timpul r zboiului am înv at s m nînc carne, dar nu cu drag inim ,acum m-am dezobi nuit din nou.

La vîrsta de cinci ani: Mama mea n tea i eu o auzeam

ipînd. Aveam senza ia: acolo e un animal sau o fiin uman încea mai neagr disperare, la fel ca senza ia mea din timpul t ierii.

Din punct de vedere sezual am fost, copil, total indiferent :la zece ani, p catele împotriva castit ii erau înc în afaraîn elegerii mele. La doisprezece ani eram la locul meu (cu-minte). Abia la 26 de ani, dup ce am n scut un copil, s-a trezit

femeia cUn mine: pîn atunci (un semestru) am avut întotdeauna,în timpul coifului, violente vomismente. De asemenea, mai tîrziu,

surveneau vomismente. atunci cînd m oprima chiar i cea maimic contrarietate.

Am un dar al observa iei extraordinar de ascu it i un auzextraordinar de fin, mirosul este i el la fel de dezvoltat. Pot, cuochii închi i, s depistez prin miros persoanele care îmi sînt cu-noscute dintr-o mul ime de oameni.

Nu-mi raportez hiper-viziunea i hiper-audi ia ia o naturmorbid , ci la o sensibilitate mai fin , la o capacitate de combi-nare mai rapid ; dar nu am vorbit a, :r>re ele decît profesorului

meu de educa ie religioas i Domnului Dr...., i, de altminteri,acestuia din urm nu cu drag inim , pentru c m temeam snu aud cumva c am facult i marcate cu semnul minus, pe care,

personal, le consider ca facult i marcate cu semnul plus, i pentru c , neîn eleas în tinere e, am devenit mai tem toare.

Visul cu care corespondenta noastr ne-a îns rcinat s -1 interpret m nu este dificil de în eles. Este un vis de salvare din ap ,deci un vis tipic de na tere. Limba simbolismului nu cunoa te,dup cum ti i, nici o gramatic , ea este extrema unui limbaj lainfinitiv, i chiar activul i pasivul sunt reprezentate de aceea iimagine. Cînd în vis o femeie scoate (sau vrea s scoat ) un b r- bat din ap . aceasta poate s însemne c ea vrea s -i fie mam(c ea îl recunoa te ca fiu, a a cum fiica faraonului 1-a recunos-cut pe Moise), sau la fel de bine: ea vrea, prin el, s devin?mam , s aib un fiu de la el care, ca imagine a sa, este apreciatca un echivalent al lui. Trunchiul de copac de care se ine femeiaeste u or de identificat ca simbol falie, chiar dac el nu se inetocmai drept, ci este înclinat - visul zice: curbat - ^pre suprafa aapei. împingerea i refluxul hulei i-a inspirat, într-o zi, unei altevis toare, care produsese un vis întrutotul asem n tor, compara ia cu activitatea intermitent a durerilor, i atunci cînaîntrebat-o, pe ea care nu n scuse niciodat , de unde tia despreacest caracter al travaliului na terii, ea mi-a zis c i-a reprezentatdurerea ca pe un soi de colic , ceea ce este fiziologic absolutirepro abil. Ea a asociat la aceasta Ävalurile iubirii i ale m rii" .De unde o fi tiut s extrag vis toarea noastr , la o vîrsta atît de precoce, ornamentarea mai detaliat a simbolului (limba de p mînt, palma), desigur c nu a ti s v spun. De altfel, înaceast privin , s nu uit m c : atunci cînd vis torii afirm csînt urm ri i de mult vreme de acela i vis, se dovede te ade-seori c , f r îndoial , nu este totu i acela i. Numai nucleulvisului a revenit de fiecare dat , detaliile con inutului au fost



printr-o scrisoare de c tre un medic str in. Cu siguran c oanaliz cum se cade ar fi izbutit s o fac într-un timp mult mailung, A a stînd lucrurile, a trebuit s m mul umesc s -i scriu ceram convins c ea sufer de repercursiunile unui puternicata ament sentimental la tat i de identificarea corespunz toarecu mama, dar nici m car eu nu speram c îi va fi util aceastexplica ie. Vindec rile spontane ale nevrozatelor las în generalîn urma lor cicatrice i acestea redevin cînd i cînd dureroase. Noi sîntem mîndri de arta noastr atunci cînd am realizat o vin-decare prin psihanaliz , dar nici nu putem evita întotdeauna, casolu ie, formarea unei asemenea cicatrice dureroase.

Mica serie de amintiri trebuie s ne mai re in pu intelaten ia. Am afirmat alt dat c asemenea scene din copil rie sîntÄamintiri ecran" , care sînt extrase dintr-o epoc ulterioar ,asamblate i cel mai adesea falsificate. Uneori putem ghici c reitendin e îi serve te aceast remaniere tardiv . în cazul nostru,auzim de îndat eul corespondentei noastre l udîndu-se saulini tindu-se prin intermediul acestei serii de amintiri: Äînc dincopil rie eram o fiin omeneasc deosebit de nobil i com- p timitoare" . Am recunoscut precoce c animalele au un sufletca noi to i, i nu am suportat cruzimea tata de ele. P catele c rniimi-au r mas str ine i mi-am p strat castitatea pîn la o vîrstînaintat . Printr-o asemenea declara ie ea contrazice deschisipotezele pe care a trebuit s le facem pe baza experien ei noas-tre analitice, privind zorii copil riei ei, mai precis c ea ar fi fostcuprins de tendin e sexuale precoce i de violente tendin e deur împotriva mamei sale, a fra ilor i surorilor mai tineri(P s ric ar putea, în afara semnifica iei genitale care îi esteatribuit , s aib de asemenea i cea de simbol al copila ului, catoate animalele mititele, iar amintirea accentueaz cu vehemen

egalitatea în drepturi între acest anim lu i ea îns i). Scurtaserie de amintiri ne ofer astfel un exemplu minunat de forma i-une psihic cu dublu aspect. Considerat superficial, ea d expresie unei gîndiri abstracte care, aici, ca mai tot timpul, seraporteaz la etic - ea are, dup denumirea lui H. Silberer, uncon inutanagogic: la o investiga ie mai profund ea sedovede te a fi un lan de fapte provenind din domeniul vie ii pulsionale refulate, i î i reveleaz con inutul s u psihanalitic.Dup cum ti i, Silberer este unul din primii care a f cut s ne parvin avertismentul de a nu uita partea cea mai nobil a su-fletului uman; el a impus afirma ia c toate visele, sau majori-tatea dintre ele, ar autoriza o asemenea interpretare dubl , unainai pur , anagogic , care se suprapune pe cealalt , vulgar , psi-hanalitic . In realitate, nici vorb de a a ceva; dimpotriv , oasemenea interpretare nu este posibil decît foarte rar; în plus,dup cunoa terea mea, nu s-a publicat pîn azi nici m car unexemplu utilizabil al unei atare analize de vis cu dublu sens.Totu i, asupra seriei de asocia ii pe care le produc pacien iino tri în cura analitic , putem face adeseori asemenea observa ii.Ideile care se înl n uie unele cu altele sînt legate, pe de o parte,de c tre o asocia ie care le traverseaz în chip limpede, dar, pede alt parte, ve i remarca o tem mai profund , inut secret,care prive te simultan toate ideile. Opozi ia între aceste douteme dominante în aceea i serie de idei nu este întotdeaunaaceea dintre nobilul-anagogic i vulgarul-analitic, ci mai-degrabcea dintre ocant iconvenabil sau indiferent, ceea ce ne per-mite astfel s în elegem u or motivul apari iei unui asemenealan asociativ cu dubl determinare. în exemplul noastru, nu esteîntîmpl tor dac anagogia i interpretarea psihanalitic se aflîntr-o opozi ie atît de acut ; ambele se raporteaz la acela i ma-

79



terial iar tendin a cea mai tardiv este precis cea a forma iuniireac ionate care se impune împotriva mo iunilor pulsionale ne-gate.

Altminteri, oare. de ce c ut m noi o interpretare psihanalitici nu ne mul umim cu interpretarea anagogic la îndemîn ?

Aceasta ine de multe cauze, de existen a nevrozei în general, deexplica iile pe care le solicit în chip necesar, de faptul c vir-tutea nu-i face pe oameni atît de veseli i de puternici în via pecît ne-air a tepta - nici m car vis toarea noastr nu a fost re-compensat mul umitor de virtutea sa -, i de multe alte lucruri pe care nu am nevoie s le dezvolt în fa a dumneavoastr .

Dar, pîn aici, noi am l sat de o parte tocmai telepatia,cealalt determinant a interesului nostru pentru acest caz. Etimpul s revenim la ea. într-un anume sens, acest lucru ne estemult mai u or aici decît in cazul d-lui G... Fiind vorba de o per-soan la care realitatea se destram atît de u or înc din copil riasa, pentru a l sa locul unei lumi fantastice, este foarte mare ten-ta ia de a lega experien ele sale tr ite i Äviziunile" telepatice denevroza sa, de a le deduce de aici, chiar dac nu trebuie s neiluzion m nici acum în privin a for ei constring toare a tezelor noastre. Noi punem numai ipoteze comprehensibile în locul ne-cunoscutului i al incomprehensibilului.

Pe 22 august 1914, la orele 10 diminea a, corespondentanoastr este obiectul unei percep ii telepatice dup care fratele eicare era pe front ar fi strigat: ÄMam , mam" . Fenomenul este pur acustic, se mai repet o dat , dar simultan ea nu vede nimic.Dou zile mai tîrziu o revede pe mama sa, i o g se te suferind ,c ci tîn rul b rbat i se manifestase i ei prin apelul repetat:ÄMam , mam" . Ea î i aminte te, pe loc, de acela i mesajtelepatic, care i-a fost comunicat în acela i moment, i, efectiv,

dup cîteva s pt mîni, poate constata c tîn rul combatant amurit chiar în acea zi, la ora indicat . Nici nu putem dovedi, dar nici infirma c procesul ar fi fost maidegrab urm torul: mama i-a comunicat într-o zi c fiul ei i s-a

manifestat telepatic. îndat s-a ivit l a ea convingerea c a tr itacela i lucru, în acela i moment. Asemenea iluzii mnezice

survin cu o for compulsiv pe care i-o extrag dintr-o surs re-al , îns ele transpun realitatea psihic în realitate material .Ceea ce este puternic în iluzia mnezic este c ea poate deveni o bun expresie a tendin ei, prezent la sor , de identificare cumama. ÄTu- i faci griji pentru tîn rul b rbat, îns eu sîntadev rata lui mam . Deci mie mi s-a adresat apelul s u, eu am

primit acest mesaj telepatic" . Desigur c sora ar destr ma cudeterminare tentativa noastr de explica ie i i-ar men inecredin a în propria sa experien tr it . Dar ea nu poate face alt-minteri; ea este for at s cread în realitatea rezultatului pa-tologic, atîta vreme cît îi r mîne necunoscut realitatea presu- punerii incon tiente. For a i caracterul de nezdruncinat aloric rui delir rezid în fond în înr d cinarea sa într-o realitate

psihic incon tient . S mai remarc c noi nu sîntem obliga i sexplic m aici experien a tr it de mam i nici s anchet m dac

a a au stat lucrurile. Dar fratele mort nu este numai copilul imaginar al corespon-

dentei noastre, el se afl de asemenea în postura unui rival în-tîmpinat cu ur la na terea sa. Presentimentele telepatice, de departe cele mai numeroase, se refer la moarte i la posibilitateamor ii; pacien ilor analiza i care ne i nformeaz despre frecven a

i infaibilitatea numeroaselor lor presentimente, noi le putemdemonstra cu aceea i regularitate c ei nutresc în incon tient,împotriva celor apropia i, dorin e de moarte incon tiente, extrem

8 0 81



deputernice, pe care le reprim tocmai din acest motiv, de multvreme. Pacientul a c rui poveste amrelatat-o în 1909, în Re-marci cu privire la un caz de nevroz obsesional , este unexemplu în acest sens; de altfel, el era poreclit înanturajul s u..piaza rea" ; dar cînd acest om amabil i plin de spirit - care deatunci a pierit i el în r zboi - a luat-o pe calea vindec rii, m-aajutat el însu i s l muresc scamatoriile lui psihologice. La fel,aiunci cînd primul nosuu corespondent ne-a raportat în scri-soarea s cum a primit el i fra ii s i vestea decesului maitîn rului lor frate, ca ceva de care ei erau de mult vreme intimcon tien i, aceast comunicare nu pare s necesite o alt expli-ca ie. Fra ii mai vîrstnici vor fi nutrit în ei aceea i convingere, cultimul n scut ar fi în plus.

O alt Äviziune" a vis toarei noastre, a c rei în elegere ne este posibil facilitat de punctul de vedere analitic! Prietenele au avuto mare importan în via a sa sentimental . Moartea uneia dintreele i s-a manifestat recent, prin lovituri nocturne, în patul uneicolege de camer , la casa de s n tate. O alt prieten sec s torise,n, a înainte, cu un v duv care avea numero i copii(cinci). In locuin a acesteia ea va vedea cu regularitate, cu ocaziavizitelor sale, apari ia unei doamne pe care a b nuit-o ca fiind prima so ie defunct , ceea ce nu s-a confirmat de la început dar adevenit certitudine pentru ea la cap tul a apte ani, atunci cînd adescoperit o nou fotografie a defunctei. Aceast activitate vizi-onar este în aceea i dependen intim vizavi de complexelefamiliare ale corespondentei, a a cum le cunoa tem noi, ca i presentiaientul mor ii fratelui. Atunci cînd ea se identifica cu prietena ei, putea g si în persoana acesteia împlinirea propriei eidorin e, c ci toate fiicele vîrstnice din familiile numeroase î icreaz ,, în incon tientul lor, fantasma de a deveni, prin moartea

mamei,a doua so ie a tat lui. Atunci cînd mama este bolnavsau a murit, fiica mai vîrstnic îi preia locul, ca de la sine în eles,în rela iile cu fra ii i surorile, ba chiar îi este permis s asume, ial turi de tat , o parte din func iile so iei. Dorin a incon tientvine s completeze cealalt parte.

Iat c v-am spus tot ce aveam de zis. A mai putea ad ugaaceast remarc : toate cazurile de mesaj sau de activitatetelepatic pe care le-am tratat aici sînt clar legate de excita iicare apar in domeniului complexului lui Oedip. Formula poate p rea frapant , dar eu nu vreau s o avansez ca pe o mare desco- perire. Mai degrab , am revenit la rezultatul pe care l-am ob inut prin investigarea visului din priimu nostru caz Telepatia ni; ar^nimic de-a face cu esen a visului, ea nu poate, deci, s ne apro-fundeze în elegerea analitic a visului. Dimpotriv , psihanaliza poate face s avanseze studiul telepatiei f cînd mai inteligibile,cu ajutorul interpret rilor sale, multe obscurit i i fenomenetelepatice, sau demonstrînd, pentru prima oar , apropo de alte fe-nomene i mai îndoielnice, c ele sînt de natur telepatic .

Ceea ce subzist din aparen a unei rela ii intime între telepa-tie i vis este faptul incontestabil c telepatia este favorizat destarea de somn. Acest lucru nu este, f r îndoial , o condi ie in-dispensabil apari iei proceselor telepatice - fie c ele consist înmesaje sau în activitate incon tient . Dac nu a i tiut-o înc ,exemplul din al doilea nostru caz, în care tîn rul b rbat se mani-fest între orele 9 i 10 ale dimine ii, ar trebui s v confirme.Dar, totu i, trebuie s zicem c nu avem dreptul s contest mobserva iile telepatice pentru c eveniment i presentiment (saumesaj) nu au survenit în acela i moment astronomic. Am puteagîndi, la fel de bine, c mesajul telepatic s-a produs simultan cuevenimentul, îns nu a fost perceput de con tiin decît în timpul

8 2



st rii de somn, din noaptea urm toare - sau în stare de veghe,dup uri r gaz, în timpul unei pauze a activit ii mentale active.Opinia noastr este i c formarea visului nu a teapt în chip ne-cesar instalarea st rii de somn pentru a- i începe activitatea.Gindurile visului sînt adeseori preg tite înc din timpul zilei, pîn în momentul în care ele fac jonc iunea din timpul somnuluicu dorin a incon tient , care le remodeleaz în vis. Dar dac fe-nomenul telepatic nu este decît o activitate a incon tientului, nuse mai prezint nici o problem nou . Aplicarea legilor vie ii psihice incon tiente s-ar impune de la sine, pentru telepatie. S fi trezit eu, oare, în domniile voastre, impresia c am luat partea, în chip ilicit, realit ii telepatiei, în sensul s u ocult? Aregreta din toat inima, pentru c este dificil s evi i o asemeneaimpresie. Pentru c eu nu am vrut decît s fiu cît se poate de impar ial. De altfel, am toate motivele s o fac întrucît nu am nici oopinie, i nu tiu nimic în aceast privin .

Vis i ocultism

(1932)



Doamnelor i domnilor, pornim ast zi pe un drum strîmt, dar care ne va putea deschide largi perspective.

Anun înd c voi vorbi despre leg tura dintre vis i ocultism,nu v ve i mira deloc. De fapt, visul a fost deseori considerat o poart de acces spre lumea mistic ; chiar i în zilele noastre, pentru mul i oameni trece drept un fenomen ocult. i noi,luîndu-1 ca obiect al cercet rii noastre tiin ifice, nu contest mexisten a unor leg turi cu aceste lucruri obscure. Mistic ,ocultism - ce vor s însemne acestea? S nu a tepta i de la mine

o încercare de a discerne defini iile acestor domenii neîndeajunsdelimitate. La modul general i nedeterminat, tim cu to ii la cetrebuie s ne gîndim. Este un fel de dincolo de lumea inteligi- bil , condus de legi inexorabile, pe care tiin a le-a edificat pen-tru noi.

Ocultismul afirm existen a real a acestor Älucruri dintre cer i p mînt la care în elepciunea noastr col reasc nici nu în-

dr zne te s se gîndeasc" . Ei bine, nu dorim s r mînem pri-zonierii unei del s ri col re ti, sîntem gata s credem orice nise va dovedi credibil.

8 7



Ne propunem s proced m cu aceste lucruri ca i cu oricarealt material tiin ific, stabilind mai întîi dac astfel de procesesînt într-adev r demonstrabile, iar dup aceea i numai dupaceea. în cazul în care caracterul lor efectiv nu poate fi pus la în-doial , s ne str duim s le explic m. Dar nu se poate nega caceast hot rîre este deja dificil , datorit factorilor intelectuali, psihologici i istorici. Nu la fel se întîmpl atunci cînd întreprin-dem alte investiga ii.

Mai întîi, dificultatea intelectual . V rog s -mi permite i sapelez la exemplific ri grosiere, clare. S presupunem c estevorba de problema alc tuirii interiorului P mîntului. Este cunos-cut faptul c nu tim nimic sigur despre aceasta. Noi presupunem c este alc tuit din metale grele în stare incandescent .S ne imagin m acum c vine cineva i pretinde c interiorulP mîntului este alc tuit din ap saturat cu acid carbonic, adicun fel de ap gazoas . Vom spune desigur c a a ceva nu e po-sibil, c aceasta contravine tuturor a tept rilor, c nu ine delocseama de punctele de reper ale tiin ei noastre, care ne-a deter-minat s avans m ipoteza metalelor. Totodat , credem c n-ar ficeva de neconceput; dac cineva ne-ar ar ta drumul de urmat pentru a verifica ipoteza apei gazoase, noi îl vom urma f r îm- potrivire. Dar, iat c vine altcineva i afirm cu seriozitate cmiezul P mîntului este alc tuit din marmelad ! în fa a unei ast-fel de afirma ii ne vom comporta cu totul altfel. Vom spune cmarmelada nu se g se te în natur , c este un produs al buc t riei omului, c existen a acestei materii presupune, în plus, prezen a pomilor fructiferi i a fructelor lor i c nu vedemcum s-ar putea transpune vegeta ia i arta culinar în interiorulP mîntului; rezultatul acestor obiec ii intelectuale va fi o schim- bare a interesului nostru; în loc s examin m dac miezul

P mîntului este cu adev rat alc tuit din marmelad , ne vom în-treba ce fel de persoan poate fi aceea care saib o asemeneaidee i ne vom mul umi s -1 întreb m de unde tie acest lucru. Nefericitul autor al teoriei marmeladei se va sim i profund jignit

i ne va acuza c , avînd prejudec i pretins tiin ifice, nu lu m înconsiderare în mod obiectiv afirma ia sa. Dar aceasta nu-i vaservi la nimic. Sim im clar c prejudec ile nu sînt întotdeaunacondamnabile; c , uneori, sînt justificate, oportune, pentru a neferi de o cheltuial inutil de energie. Ele nu sînt în fapt altcevadecît concluzii trase prin analogie, pornind de la alte judec i bine fondate.

O cantitate de afirma ii ale ocultismului produc asupra noas-tr un efect asem n tor ipou^ei marmeladei, astfel c ne credemîndrept i i s le respingem dintr-o dat , f r verificare. Totu i,nu este chiar a a uc simplu. O compara ie precum cea pe caream ales-o nu demostreazâ nimii decît la un mod general. C ci problema care r mîne este de a n dac ea este potrivit i dacnu cumva atitudinea de respingere dispre uitoare a fost cea carea determinat alegerea sa. Prejudec ile sînt uneori oportune i justificate. îns , alteori sînt gre ite i d un toare i nu se tie ni-ciodat cînd este a a sau altfel. îns i istoria tiin elor abund înincidente care pot pune în gaiJa uupotriva unei condamn ri pripite. Mult timp s-a considerat ca fiind o presupunere absurdfaptul c pietrele pe care azi le numim meteori i ar fi provenitdin spa iul ceresc pe P mînt sau c rocile mun ilor, care con inresturi de cochilii, ar fi constituit cindva fundul m rilor. Maimult chiar, cam tot a a s-a întîmplat i cu psihanaliza noastr ,

atunci cînd a avansat deduc iile sale privind incon tientul. Decinoi, anali tii, avem motive deosebite s fim pruden i în a refuzanoile ipoteze, din motive intelectuale, i totu i trebuie s ad-

88



mitem c aceasta nu ne ajut s dep im antipatiile, îndoielile iincertitudinile.

Al doilea factor numit este cel psihologic. în eleg prin aceastaînclina ia general a fiin elor omene ti c tre credulitate icredin a în miracole. De la începutul începutului, cînd via a neimpune disciplina sa sever , în noi se treze te o rezisten împo-triva inexorabilit ii i monotoniei legilor gîndirii i împotrivaexigen elor impuse de confruntarea cu realitatea. Ra iuneadevine du manul care ne lipse te de o mul ime de anse de re-alizare a pl cerii. Descoperim pl cerea de a ne sustrage ra iunii,cel pu in temporar, i de a ne abandona seduc iilor absurdului.

colarul se amuz deformînd cuvintele, eruditul î i rîde de ac-tivit ile sale dup un congres tiin ific, chiar un om serios se bucur de jocul cuvintelor de duh. O ostilitate i mai serioasfa de Ära iune i tiin , cea mai bun dintre for ele omu-lui" (Faust, I, 4.) î i a teapt ocazia; ea îl prefer pe vindec tor sau pe practicianul naturist în locul medicului Äcare a studiat" ;ea accept afirma iile ocultismului cît vreme pretinsele fapte pecare le relateaz sînt considerate infrac iuni la legi i la reguli; eaadoarme spiritul critic, falsific percep iile, ob ine cu for a con-firm ri i acorduri ce nu pot fi justificate. Oricine ia înconsiderare aceast înclina ie a oamenilor are tot dreptul s de-valorizeze comunic rile literaturii oculte.

Cel de-al treilea scrupul este cel istoric i prin aceasta vreaus v atrag aten ia asupra faptului c , în fond, nimic nou nu seîntîmpl în lumea ocultismului, dar c reapar în el toate semnele,miracolele, profe iile i apari iile spiritelor, care ne sînt povestitedin timpurile antice i din c r ile antice i pe care le-am crezutde mult vreme lichidate, ca fiind elucubra iile unei imagina iinest pînite sau ale unei imposturi tenden ioase, ca produse ale

unei epoci în care ignoran a omenirii era foarte mare i în carespiritul tiin ific se afla înc în leag n. Dac , conform comu-nic rilor oculti tilor, admitem faptul c astfel de fenomene se produc i în ziua de azi, trebuie s avem o încredere complet iîn informa iile venite din antichitate. i vom observa atunci ctradi iile i c r ile sacre ale popoarelor abund în astfel de povestiri miraculoase i c religiile, pentru a fi credibile, se spri- jin tocmai pe astfel de evenimente extraordinare i minunate,g sindu- i în ele dovezile ac iunii puterii supraomene ti. Astfel,nu e greu de presupus c interesul pentru ocultism reprezint defapt un interes religios, acesta fiind unul dintre motivele secreteale mi c rii ocultiste, de a veni în ajutorul religiei amenin ate de progresul gîndirii tiin ifice. i odat ce am recunoscut un astfelde motiv, neîncrederea noastr cre te implicit, ca i aversiuneanoastr de a ne angaja în cercetarea unor pretinse fenomeneoculte.

Dar, în fine, aceast aversiune trebuie totu i dep it . E vorbade o problem concret : de a ti dac ceea ce spun oculti tii esteadev rat sau nu. Acest punct ar trebui s fie tran at prin obser-va ie, în fond, ar trebui s le fim recunosc tori oculti tilor.Povestirile miraculoase din vechime scap verific rii noastre.Dac apreciem c ele nu pot fi demonstrate, trebuie totodat srecunoa tem c nici nu putem s le respingem în totalitate. Insîn privin a a ceea ce se întîmpl acum i se poate observa, ne putem face o judecat sigur . Dac vom ajunge la convingereac astfel de miracole nu se produc în zilele noastre, nu ne tememde obiec ia c ar fi putut avea loc altcîndva. Alte explica ii nevor p rea atunci mult mai plauzibile. Prin urmare, ne-am debara-sat de scrupule i sîntem gata s particip m la observarea fe-nomenelor oculte.



Din nefericire, întîlnim împrejur ri extrem de nefavorabileinten iei noastre oneste. Observa iile de care depinde judecatanoastr sînt efectuate în condi ii care fac s fie nesigure per-cep iile noastre senzoriale, sl bindu-ne aten ia; ele au loc în în-tuneric sau la o lumin ro ie foarte redus , dup : lungi perioadede a teptare van . Ni se spune c atitudinea noastr incredul ,deci critic , poate împiedica ea singur apari ia fenomenelor a teptate. Situa ia astfel creat este o adev rat caricatur a îm- prejur rilor în care ne-am obi nuit s ne desf ur m cercet rile

tiin ifice. Observa iile sînt f cute asupra unor a a-zi i mediumi,ni te persoane c rora li se atribuie facult i Äsenzitive" deosebite, dar care nu se disting deloc prin calit i spirituale sau uncaracter excep ional, care nu sînt anima i de o idee mare sau de ointen ie serioas , precum vechii f c tori de miracole. Dimpo-triv , mediumii sînt considera i chiar i de c tre cei care cred înfor ele lor secrete, prea pu in siguri, cea mai mare parte dintre eifiind deja demasca i ca arlatani, i sîntem tenta i s credem cacela i lucru îi a teapt i pe ceilal i. Ceea ce realizeaz ei dimpresia de fars a unor copii pozna i sau de num r de presti-digita ie, înc nu a ie it nimic folositor din edin ele cu ace timediumi; de pild , niciodat nu s-a descoperit vreo nou sursde energie. Desigur nu se a teapt o îmbun t ire nici de lazborul porumbeilor ap ru i magic din p l ria prestidigitatorului. Nu mi-e greu s m pun în locul unei persoane care vrea s - isatisfac nevoia de obiectivitate i de aceea particip la edin elede ocultism i care, dup o vreme, obosit i dezgustat de totceea ce i se cere, revine, f r s fi în eles nimic, la vechile sale prejudec i. Unei astfel de persoane i se poate repro a c nuaceasta este atitudinea corect , c nu trebuie s se prescrie, încazul fenomenelor de studiat, cum i în ce condi ii ar trebui s se

produc . Ar fi mai indicat s persever m i s ader m lam surile de precau ie i de control prin care s-a încercat, învremea din urm , protejarea împotriva nesiguran ei pe care oinspir mediumii. Din nefericire, dac recurgem la aceasttehnic modern de siguran , vom înceta s avem lesne acces laobserva iile asupra ocultismului. Studierea ocultismului devine o profesie dificil , o activitate care nu poate fi exercitat împreuncu alte interese. i a teptînd hot rîrea cercet torilor în aceast privin , r mînem prad îndoielilor i presupunerilor. Dintreaceste presupuneri cea mai neîndoielnic în ceea ce prive teocultismul se refer la o mul ime de fapte nerecunoscute înc , în jurul c rora impostura i imagina ia au esut un cocon dificil destr puns. Dar cum ne-am putea apropia de aceste fapte, prin celoc am putea ataca problema? Tocmai aici, cred eu, visul ne vineîn ajutor, indieîndu-ne c , din acest talme -balme , noi trebuie sne ocup m de tema telepatiei.

ti i c numim telepatie pretinsul fapt conform c ruia uneveniment care se produce la un moment dat, apare, aproapesimultan, în con tiin a unei persoane aflate la distan , f r a maiinterveni alte mijloace de comunicare cunoscute de noi. Condi iaimplicit este ca acest eveniment s i se întîmple unei persoanefa de care cealalt - receptorul ve tii - tr ie te un puternic in-teres emo ional. Astfel, de pild , persoana A este victima unuiaccident, sau chiar moare, iar persoana B, de care este strîns le-gat , mam , fiic , sau so ie iubit afl aproape imediat, printr-o percep ie vizual sau auditiv , ca i cum ar fi fost avertizat printelefon; e vorba, oarecum, de un corespondent psihic al telegra-fiei f r fir. Nu mai este nevoie s subliniez cît de neverosimilesînt astfel de evenimente. Cea mai mare parte a acestor povestiri poate fi respins din motive întemeiate. Cu cele cîteva care



r mîn nu este chiar a a de u or. Permite i-mi acum, în scopulcomunic rii pe care mi-am propus s o fac, s omit cuvîntulÄpretins" i s continui ca i cum eu a crede în realitatea obiec-tiv a fenomenului telepatic. Dar re ine i bine c nu acesta estecazul, c eu nu m-am oprit asupra nici unei convingeri.

De fapt. eu am pu ine lucruri s v comunic, i nici m car ceva important. în plus, v mai i îngr desc aten ia spunîndu-vc visul nu prea are nimic în comun cu telepatia. C ci aceasta nuarunc o nou lumin asupra esen ei visului, i nici visul nuofer o dovad direct asupra realit ii telepatiei. De altfel, fe-nomenul telepatiei nu este legat de vis, el se poate produce i înstare de veghe. Singurul motiv de a discuta despre rela ia dintrevis i telepatie const în aceea c starea de somn pare a fi deosebit de prielnic recept rii mesajului telepatic. Se ob ine atunciceea ce se nume te un vis telepatic i ne convingem, cu prilejulanalizei sale, c vestea telepatic a jucat acela i rol ca oricare altfragment al vie ii diurne i c , asemenea lui, a fost modificat devis i subordonat tendin ei sale.

In analiza unui astfel de vis telepatic se produce ceva ce mi-a p rut a fi suficient de interesant pentru a-1 alege, în ciuda insig-nifian ei sale, ca punct de plecare al acestei conferin e. Atuncicînd, în 1922, am f cut prima mea comunicare în leg tur cu a-cest subiect, nu aveam la dispozi ie decît o singur observa ie.De atunci am f cut mai multe observa ii asem n toare, dar r mîn la primul meu exemplu, c ci este cel mai u or de expus iimediat v voi introducein media res.

Un om într-adev r inteligent, f r cea mai mic Ätent deocultism" dup spusele sale, mi-a scris în leg tur cu un vis carei s-a p rut ciudat. El începe prin a ar ta c fiica sa c s torit ,care tr ie te departe de el, a teapt primul copil pe la mijlocul

lui decembrie. Aceast fiic îi este foarte apropiat i el tie c iea este foarte ata at afectiv de el. i iat c , în noaptea de 16spre 17 noiembrie, viseaz c so ia sa a n scut gemeni. Urmeazmai multe detalii pe care le putem omite i care nici n-au fost înîntregime clarificate. So ia, care în vis a devenit mama ge-menilor, este a doua sa so ie, mam vitreg a fiicei sale. Nu i-adorit copii de la aceast so ie, c reia îi neag aptitudinea de acre te copii într-un mod corespunz tor i în perioada visului eldeja întrerupsese de mai mult vreme rela iile sexuale cu ea.Ceea ce 1-a incitat s -mi scrie nu a fost o îndoial în leg tur cuteoria visului la care 1-a autorizat con inutul manifest al visului.C ci, pentru ce visul ar prezenta-o pe aceast femeie dîndna tere unor copii, ceea ce este în total opozi ie cu dorin elesale? Dup cîte mi-a povestit nu avea nici un motiv s se teamc acest eveniment nedorit s-ar putea produce. Ceea ce 1-a de-terminat s -mi povesteasc acest vis a fost faptul c pe 18noiembrie diminea a a primit telegrafic vestea c fiica sa a n s-cut gemeni. Telegrama fusese expediat cu o zi inainte, na terea petrecîndu-se în noaptea de 16 spre 17, cam la aceea i or la carea visat c so ia lui a n scut gemeni. M-a întrebat dac uni pare afi for at coinciden a dintre vis i eveniment. Nu îndr znea s -1numeasc vis telepatic, c ci diferen a dintre con inutul visului ieveniment se refer tocmai la ceea ce i se pare esen ial: persoanacare a purtat sarcina. Dar dintr-una din observa iile sale reiese cn-ar fi deloc uimit s fie vorba de un adev rat vis telepatic. Fiicasa, apreciaz el, cu siguran Äs-a gîndit în mod deosebit la el" înacea or dificil .

Doamnelor i domnilor, sînt sigur c pute i deja s v expli-ca i acest vis i c a i în eles i de ce vi l-am povestit, lat un omnemul umit de cea de-a doua sa so ie, care ar fi preferat s aib o



so ie precum fiica sa din prima c s torie. Acest Äprecum" adisp rut, în mod firesc, pentru incon tient. i, iat c , în timpulnop ii, prime te mesajul telepatic c fiica sa a n scut gemeni.Desf urarea visului se folose te de aceast veste, atrage spre eadorin a incon tient care o pune pe fiic în locul celei de-a douaso ii i astfel se constituie visul deconcertant i clar care ascundedorin a i deformeaz mesajul. Trebuie s spunem c doar interpretarea visului ne arat c este un vis telepatic, psihanaliza adezv luit o stare de fapt telepatic , pe care altfel n-am fi putut so recunoa tem. Dar nu v l sa i în ela i! Totu i, interpretarea visului nu aafirmat nimic despre adev rul obiectiv al faptului telepatic.Aceasta poate fi de asemenea o aparen , care poate fi explicat

i altfel. E posibil ca gîndurile latente din visul omului s fi fosturm toarele: Äast zi ar fi trebuit s nasc , dac fiica mea, a acum cred de fapt, s-a în elat la calcule. Iar ultima dat cînd amv zut-o l sa impresia c a teapt gemeni. Iar so ia mea care amurit, iubea atît de mult copiii, încît s-ar fi bucurat de gemeni!'" (am intercalat acest ultim element pornind de la asocia ii alevis torului, pe care înc nu le-am men ionat). In acest caz ar fivorba de presupuneri bine fondate ale vis torului i nu de unmesaj telepatic, care ar fi stimulat visul; rezultatul ar fi acela i.Vede i c aceast interpretare a visului n-a enun at nimic despre problema de a ti dac putem considera c telepatia reprezint orealitate obiectiv . Problema n-ar putea fi tran at decît printr-oanchet detaliat asupra tuturor împrejur rilor evenimentului,ceea ce, din nefericire, este la fel de pu in posibil în acest caz ca

i în toate celelalte întîlnite, conform experien ei mele. S ad-mitem c ipoteza telepatiei d o explica ie de departe cea maisimpl : totu i, nu avem mare lucru de cî tigat din aceasta. Expli-

ca ia cea mai simpl nu este întotdeauna i cea mai bun , foarteadesea adev rul nu este simplu i, înainte dea ne hot rî asupraunei ipoteze atît de importante, trebuie s ne lu m toate pre-cau iile.

Acum putem abandona tema Ävis i telepatie" , nu mai amnimic s v spun în aceast privin . Totu i, remarca i c nuvisul este cel care ne-a înv at cîte ceva despre telepatie, ci in-terpretarea visului, munca analitic . A a c putem, în cele ceurmeaz , s facem total abstrac ie de vis i s ne consacram exa-min rii a ceea ce sper m: c aplicarea psihanalizei arunc o lu-min asupra altor st ri de fapte zise oculte. Iat , de pild , fe-nomenul induc iei sau transmiterii gîndirii (lit. transferul gîn-Jurilor, n.tr.), care se apropie foarte mult de telepatie i poate fiasimilat cu ea. El afirm c procesele psihice care î i au s la ulîntr-o persoan , reprezent ri, st ri de excita ie, voli ii se pottransmite spa ial c tre o alt persoan , f r a utiliza c ile de co-municare cunoscute, prin cuvinte i semne. în elege i cît ar fi decurios i important din punct de vedere practic dac aceste lu-cruri ar exista cu adev rat. S mai spunem în treac t c este sur- prinz tor cum tocmai acest fenomen este mai pu in tratat în ve-chile pove ti miraculoase.

In timpul tratamentului psihanalitic al multor pacien i, amavut impresia c practica prezic torilor profesioni ti ne ofer un prilej minunat de a observa fenomenul transmiterii gîndirn. Estevorba de acei indivizi insignifian i care opereaz cumva: dau înc r i, analizeaz scrisul sau liniile din palm , efectueaz calculeastrologice i, concomitent, prezic viitorul clien ilor lor, îndatce au ar tat c sînt la curent cu unele aspecte ale vie ii acestora,din trecut sau din prezent. Clien ii lor se arat foarte satisf cu ide aceste ispr vi i nu se sup r atunci cînd profe iile nu se re-



pabil s exprime dorin a cea mai intens i mai secret a pa-cientei sale, introducînd dou numere în profe ia sa? Nu v d aicidecît dou explica ii posibile. Povestea care mi s-a relatat nu afost adev rat , ea s-a petrecut altfel, sau trebuie s recunoa temrealitatea transmiterii gîndirii. Cu siguran c am putea presupune c dup un interval de 16 ani pacienta a extras din in-con tient aceste dou numere pentru a le insera în aceast amin-tire. Nu am cum s dovedesc aceast supozi ie, dar nici nu pot s

o exclud i cred c sînte i mult mai preg ti i s crede i într-oasemenea explica ie decît în realitatea transmiterii gîndirii. Dacve i opta pentru aceasta din urm , nu uita i c analizei îi revinemeritul de a fi creat starea de fapt ocult , de a fi descoperit-o,acolo unde era deformat pîn la a deveni de nerecunoscut.

Dac nu am avea de-a face decît cuun caz ca cel al pacienteimele, am putea s trecem peste el i s ridic m din umeri. Ni-meni nu va fonda o credin care reprezint o turnant atît de de-cisiv pe o observa ie izolat . Dar crede i-m atunci cînd vasigur c acesta nu este singurul caz pe care îl cunosc din expe-rien . Am adunat o mul ime de profe ii de acest gen i, dintoate, mi-am format impresia c prezic torul a exprimat gîn-durile persoanelor care l-au consultat i mai ales dorin ele lor se-crete; a a încît, am putea analiza aceste profe ii ca i cum amavea jde-a face cu produc ii subiective, cu fantasmele sau visele persoanei respective. Fire te c nu toate cazurile sînt la fel dedemonstrative, c nu putem exclude la toate explica iile lor ra ionale dar, în ansamblu, avem un excedent de probabilitate în

favoarea transmiterii gîndirii în chip efectiv. Importan a subiec-tului ar justifica prezentarea tuturor cazurilor mele, dar nu o potface datorit întinderii expunerii care ar fi necesar i, în plus,datorit exigen ei discre iei pe care trebuie s o p strez. Voi

încerca s -mi u urez con tiin a pe cît posibil oferindu-v înccîteva exemple.

Intr-o zi, am primit vizita unui tîn r b rbat extrem de inteli-gent, un student care î i preg tea ultimele examene de doctorat,dar se sim ea incapabil s le treac pentru c se plîngea c numai are chef de ele, c nu se mai poate concentra, ba chiar c nu-

i mai poate ordona amintirile. Preistoria acestei st ri de tip paralitic s-a descoperit deja, el se îmboln vise pentru c se isto-vise. Avea o sor de care se sim ea legat printr-o iubire intensdar constant re inut ; iar ea, se sim ea i ea ata at de el. Ce p cat c nu ne putem c s tori între noi, î i m rturiseau ei, ade-seori, unul altuia. Un b rbat respectabil s-a îndr gostit de aceastsor , ea i-a r spuns favorabil, îns p rin ii nu au consim it laaceast iubire. în aceast situa ie critic , cuplul s-a întors sprefrate, care, la rîndu-i, nu le-a refuzat ajutorul. Ei au putut cores- ponda prin intermediul lui, ba chiar au izbutit, la fel, prin influ-en a lui, s -i fac pe p rin i s - .1 dea consim mîntul. In perioadalogodnei s-a produs totu i un incident al c rui sens este u or deghicit. El a f cut împreun cu cumnatul s u, dar f r ghid,expedi ie foarte primejdioas la munte; ambii s-au r t cit i aufost cît pe-aci s nu se mai întoarc vii acas . La pu in vremedup c s toria surorii sale, el s-a îmboln vit de aceast epuizare psihic .

Devenit capabil s munceasc gra ie influen ei psihanalizei,el m-a p r sit pentru a se prezenta la examene dar, dup ce le-atrecut cu succes, a revenit la mine pentru o scurt perioad , întoamna aceluia i an. Atunci mi-a relatat o experien curioas pecare o avusese în timpul verii. In ora ul în care se g sea univer-sitatea sa, exista o faimoas prezic toare. Chiar i prin ii caseiregale aveau obiceiul s o consulte cu regularitate înainte de a

101



lua decizii importante, Prezic toarea opera într-o manier foartesimpi . Ea solicita data na terii unei persoane anume, f r a semai sinchisi de alte detalii suplimentare cum ar fi numele ei,apoi consulta c r ile de astrologie, t cea calcule detaliate, i înfinal pronun a o profe ie în privin a persoanei respective. Pacientul n.ui a decis sa apele/e h t inu ti oculta pentru cumiuti1! ni H i mers la ea i 1 a indicat data solicitata a cumi t i'i i I" ) i[ i ê si a f cut calculele ci a oferit iceasta pioM ^ ] i son i \a muri ii l i i u n , tu diuu i a ice I

i iMixint'i ai fi i < 'r iMi m pacientu l n î i ' ' 11 " i cu i este cu\i i t i iosL M 'ud* n 1 " > 1 li I ' C 1 de 10 Ui t i 1 ClUICIc Ol p wV

11 1 iul I 1' 1 pi in 1 HieO ia C c IM \ 1 lOll ' r !- pi i v, l 10 1 illUiU|t

f ' 'mu i n o t i ' i mu ii iLnui iei nu ) l pf . it T I

1 i i lnti i lc\ai eC 1 C t e^c i i t ' s upinatui

1 It t"l< ' c n î M K

l 1 i l 1 in1 rac t (i i 11 \ i n // ; 1 0 l i \ i / i

» î ' < > 11 1 UI ( . 1 '(. uit v. C t i f a. < M i t i H it de i

' Ui > ' v CU

c i i i !\ si 1 11 l / ( U 1 ^ II 1 V 1 de 1 w C/ c faptului

M"lO_l IttfOMC IU1 p 1 1^ si s

l i l î am. P

iL i i t < i meu nu <>i 1S

1 S 1 k vcl> ^c i na i » nnitul i u n i v < vi c ui le iil 1 lîok _Illt MU 1 d> i V.\P11 llv. f

1

0

) C 1 i i l i i i " i . i I I U i i \ > i a i \ > 1 1 i s >-e ( . i l i e llC 111 C Unu i i i » , pa

,, .n

l l l 1Ll ̂ .1

i l IS a s> baia |- 0

de mine. Dar nici atunci i nici mai tîrziu, el nu a confirmataceast b nuial , pentru c aveaaerul c cuget serios la ceea cezice.

A lt caz. Un tîn r b rbat care ocup o pozi ie de vaz i în-tre ine o leg tur cu o femeie u oar , leg tur în care lic re te ocurioas compulsie. Din cînd în cînd el simte nevoia s - ir neasc amanta cu cuvinte batjocoritoare i sarcastice, pîn oaduce la disperare. Atunci cînd o aduce în aceast stare se finite

u urat, i se împac cu ea f cîndu-i cadouri. Dar acum el vroia sse elibereze de ea, compulsia îi p rea stranie i nelini titoare,remarca c propria sa reputa ie sufer din cauza acestei leg turi,î i dorea o femeie numai a lui, s întemeieze un c min. Numaic nu reu ea s se deta eze prin propriile sale for e de femeiau oar , a a c a recurs la ajutorul analizei. Dup o scen de in-sulte de acest gen - pe cînd era deja în analiz - el i-a cerut sa-iscrie o carte po tal pe care a supus-o apoi unui examen gra-fologic. Rezultatul examin rii a fost urm torul: ÄAvem aici scri-sul unei persoane cuprins de o mare disperare, cu siguran cse va sinucide în zilele urm toare" . La drept vorbind, sinu-ciderea nu a avut loc, femeia a r mas în via , dar analiza aizbutit s mai relaxeze rela iile dintre ei, îneît el a putut s o p r seasc i s se îndr gosteasc de o tîn r fat pe care în-dr znea s i-o doreasc drept so ie. Curînd a avut un vis care poate fi interpretat în direc ia amors rii unei îndoieli privindcalitatea acestei fete. El i-a cerut i ei un e antion de scris i 1-asupus aceleia i autorit i pentru a primi astfel o nou confirmare

a b nuielilor lui. A a îneît a renun at la inten ia de a o lua înc s torie. Pentru a judeca informa iile grafologului, în special pe prima,

trebuie s tim cîte ceva din povestea secret a b rbatului nostru.



In zorii tinere ii sale i în conformitate cu firea sa pasional , el s-aîndr gostit lulea de o tînâr femeie, dar totu i mai în vîrstdecît el. Ea 1-a respins iar el a încercat s se sinucid în chipulcel mai serios cu putin . A sc pat cu via numai printr-o întîm- plare de-a dreptul miraculoas , dar nu s-a vindecat decît dup ocur îndelungat . Acest act violent i-a f cut o impresie profundfemeii iubite care i-a acordat în final favorurile sale; el i-a devenitamant i a servit-o cu credin vreme îndelungat . Dup mai bine de dou decenii, dup ce au mai îmb trînit ceva, i în spe-cial femeia, b rbatul a sim it nevoia s se deta eze de ea, sdevin liber, s - i tr iasc via a, s - i întemeieze propria sa fa-milie. i, concomitent cu sa ietatea, s-a trezit în el dorin a - atîtavreme reprimat - de a se r zbuna pe amanta sa. Dac , odinioar ,el se sinucisese pentru c fusese respins de ea, acum dorea sguste voluptatea sinuciderii ei dup ce o va fi p r sit. Dar iubirea pe care i -o purta era înc prea puternic pentru a putea con tien-tiza aceast înclina ie din el, a a încît el nu s-a sim it capabil s -ifac un r u suficient de mare. în aceast stare sufleteasc , el atransformat-o pe femeia de moravuri u oare într-un soi de apisp itor, pentru a- i satisface,in corpore vili, setea de r zbu-nare, i i-a permis s -i provoace tot felul de suferin e în speran ac ar avea asupra ei acela i rezultat ca i asupra femeii iubite.Faptul c r zbunarea era rezervat , în realitate, pentru aceastadin urni , se tr deaz prin aceast circumstan : el f cuse dinfemeia iubit un complice i un sf tuitor de tain în privin aleg turii sale amoroase, în loc de a-i ascunde faptul c seîndep rtase de ea. Nefericita, care dec zuse demult din rolul decea care d , în rolul celei care prime te, suferea f r îndoial înurma confiden elor, ca i femeia u oar în urma brutalit ii.Compulsia de care se plîngea el relativ la aceast persoan sub-

stitutiv - i care îl împinsese spre analiz - era desigur transfe-rat de la fosta amant asupra ei; el voia i nu putea s seelibereze de fosta. Nu sînt un expert în analiza scrisului i cred imai pu in în posibilitatea de a prezice, în acest chip, viitorul ce-lui care a scris. Dar vede i - orice am crede despre valoarea gra-fologiei -, este indiscutabil faptul c atunci cînd expertul a promis c autorul e antionului de scris care i-a fost trimis se vasinucide în curînd, nu f cuse, o dat în plus,, decît s scoat lalumin dorin a intens secret a persoanei venit s -1 consulte.Ceva similar s-a întîmplat la a doua expertiz , numai c aici numai era o dorin incon tient care intra la socoteal , ci în-doielile i b nuielile germinale ale consultantului care î i g seauexpresia prin gura grafologului. în rest, pacientul meu a reu it sfac , cu ajutorul analizei, o alegere amoroas în afara cerculuiinfernal în care fusese închis.

Doamnelor i domnilor, a i auzit ce a f cut interpretareaviselor i, în general, psihanaliza, pentru ocultism. A i v zut dinexemple c , prin aplicarea ei, st rile de fapte oculte au fostl murite i c , altminteri, ele ar fi r mas inexplicabile. La între- barea care v intereseaz cu siguran cel mai mult - dac putemcrede în realitatea obiectiv a acestor descoperiri -, psihanalizanu poate r spunde direct, îns materialul scos la lumin cu sprijinul ei ofer cel pu in o impresie favorabil r spunsului afirma-tiv. Totu i, interesul dumneavoastr nu se va opri aici. A i vreas ti i la ce concluzie autorizeaz materialul mult mai bogat lacare psihanaliza nu are nici o contribu ie. Dar eu nu v pot urmaîn aceast direc ie, nu mai este domeniul meu. Singurul lucru pecare îl mai pot face este s v mai relatez observa ii care auleg tur cu psihanaliza: ele au fost f cute în timpul tratamentuluianalitic i probabil c s-au ivit tot ca urmare a influen ei analizei.

105



Vreau s v comunic un exemplu de acest gen, cel care mi-al sat impresia cea mai puternic ; vreau s fiu foarte precis, s vcer s fi i aten i la o mul ime de detalii, omi înd totodat multelucruri care ar fi contribuit la sporirea persuasiunii observa iei.Este un exemplu în care situa ia este clar i nu are nevoie s fiedezvoltat prin analiz . Dar la discutarea ei nu ne putem lipsi deajutorul analizei. Totu i, trebuie s v-o spun de la început, chiar

i acest exemplu de aparent transmitere a gîndirii în situa iaanalitic nu este scutit nici el de obiec ii i nu permite adoptareaunei pozi ii ferme în favoarea realit ii fenomenului ocult.

Asculta i deci: într-o zi din toamna anului 1919, în jurul orelor 10.45 diminea a, Dr.Forsyth, care tocmai sosise de la Londra, i-adepus la mine cartea sa de vizit în momentul în care eram pecale s lucrez cu un pacient. (Onorabilul meu coleg, universitar din Londra, nu va considera desigur o indiscre ie faptul c tr dezastfel c a fost ini iat de mine în artele tehnicii psihanalitice,vreme de cîteva luni.) Nu am avut timp decît s -1 salut i s -ifixez o întîlnire pentru mai tîrziu. Dr.Forsyth are dreptul la uninteres mai mare din partea mea pentru c el este primul str incare vine la mine dup încetarea r zboiului, cel care trebuie sinaugureze o epoc mai bun . Pu in dup , la orele 11, sose teunul din pacien ii mei. Domnul P., un b rbat spiritual i amabil,între 40 i 50 de ani, care a venit s m vad cîndva pentru cavea dificult i cu femeile. Cazul s u nu promitea un succesterapeutic; îi propusesem de mult s întrerup tratamentul, dar eldorise s -1 continue, pentru c se sim ea bine într-un transfer paternal bine temperat asupra mea. La acea vreme banii nu jucaunici un rol pentru c el nu prea avea; orele pe care le petreceamcu el erau i pentru mine un stimulent i o detent , în a a felîncît, încâlcind regulile stricte ale practicii medicale, am con-

tinuat munca psihanalitic pîn la te rmenul prev zut. în acea zi, P. a revenit asupra tentativelor sale de a avea rela ii

erotice cu femeile, i a men ionat-o, odat în plus, pe tîn ra s r-man , frumoas i picant la care ar fi putut avea succes dacfaptul c era virgin nu l-ar fi determinat s dea înapoi în fa aoric rei tentative serioase. îmi vorbise adeseori despre ea, dar înziua aceea mi-a povestit pentru prima oar c tîn ra fat , care nu b nuia nicidecum care este motivul re inerii sale, avea obiceiuls -1 numeasc Herr von Vorsicht (Dl.Pruden . De ladie

Vorsicht: precau ie, pruden , circumspec ie.) Aceast informa iem-a frapat pentru c eu aveam în mîn cartea de vizit a Dr.Forsyth, pe care i-am ar tat-o.

Aceasta a fost situa ia. Nu m a tept s v par cît de cîtdemn de interes, dar asculta i i urmarea; ea con ine tot felul de bizarerii.

P. î i petrecuse o parte din anii tinere ii sale în Anglia i p strase, din acest motiv, un interes durabil pentru literaturaenglez . Avea o bibliotec bogat în limba englez , obi nuia s -mi aduc c r i, i lui îi datorez faptul c am cunoscut autori caBennett i Galsworthy, pe care nu-i prea citisem pîn atunci,îritr-o zi el mi-a împrumutat un roman de Galsworthy intitulatThe Mart of Property care se deruleaz în sînul unei familii

Forsyte, inventat de autor. Galsworthy a fost el însu i captivatîn a a m sur de propria sa crea ie încît, în povestirile ulterioare,a revenit, în mai multe rînduri, la membrii acestei familii,sfîr ind prin a aduna toate operele sale care se raportau la ea subtitlulThe Forsythe S aga. Cu pu ine zile înainte de evenimentul pe care vi l-am povestit, P. mi-a adus un nou volum din aceastserie. Numele de Forsyte i toate tr s turile tipice pe careautorul voise s le încorporeze în el jucaser , de asemenea, un

107



apropode romanele pe care le cunoa te i", ci a tiut, f r nici oleg tur con tient cu aceast surs , s -1 împleteasc cu propriilesale experien e i numai în acest context 1-a f cut s apar , de iar fi putut-o face mai demult i nu a f cut-o. Dup care a zis: Ä ieu sînt un Forsyth, pentru c tîn ra fat m nume te a a" . Estedificil s nu iei not de amestecul de revendicare geloas i deautodepreciere dureroas care se exprim în aceast declara ie. Nu am gre i dac am completa-o cam a a: ÄM chinuie te faptulc gîndurile dumneavoastr se ocup atît de intens de noul venit.A a c reveni i la mine, c ci i eu sînt un Forsyth - numai c , ladrept vorbind, un Domnul vonVorsicht, cum mi-a spus tîn rafat " . Iar în continuare, irul gîndurilor care urmeaz firul aso-ciativ al elementului englez, îl readuce la dou evenimente ante-rioare, care ar fi putut stîrni aceea i gelozie: ÄAcum cîteva zile,a i venit în casa mea, dar nu ca s m vizita i pe mine ci pe unDomn vonÄFreund". Acest gînd îl determin s modifice nu-mele Fr^ud în Freund (= prieten, în limba german ). Doamna

Freud-Ottorego, din programul de conferin e, trebuie luat i eaîn calcul pentru c în calitate de profesoar de englezfurnizeaz asocia ia manifest . S mai ad ug m i amintireaunui alt vizitator, cu cîteva s pt mîni mai înainte, pe care era deasemenea gelos, dar cu care nu era în stare s rivalizeze, c ciDr.Jones fusese în stare s scrie un studiu despre co mar, în timpce el însu i nu izbutise mai mult decît s produc asemenea vise.Men iunea pe care o f cuse privind eroarea asupra sensului cuÄa mare's nest" apar ine i ea aceluia i context, însemnînd înrealitate: ÄEu nu sînt nici m car un englez autentic, dar mite unadev rat Forsyth

"

. Nu pot califica tendin ele sale de gelozie ca fiind inadecvatesau de neîn eles. P. fusese avertizat c atît analiza sa, cît i

rela iile noastre vor lua sfîr it îndat ce vor veni dinnou laVienaelevii i pacien ii str ini. Era tocmai ce se petrecuse recent.

Ceea ce am realizat noi pîn acum este un cap t de travaliuanalitic, elucidarea celor trei idei subite produse în cursul acele-ia i edin e, alimentate de acela i motiv (gelozia, n.tr.); toateastea nu au nimic de-a face cu cealalt întrebare, aceea de a tidac aceste idei subite pot fi derivate una din cealalt f r , saucu aportul transmiterii gîndirii. Aceast din urm întrebare in-tervine pentru fiecare din cele trei idei i se descompune astfel întrei întreb ri izolate: Oare, putea s tie P. c Dr.Forsyth era pentru prima oar la mine? Oare, tia el care a fost numele per-soanei pe care am vizitat-o în casa sa? S fi tiut el, oare, c?.Dr.Jones a scris un studiu despre co mar? Sau, mai degrab ,ideile lui subite tr deaz cele tiute de mine despre aceste lu-cruri? De r spunsul dat la aceste trei întreb ri depinde r spunsuldat la aceast întrebare: observa ia mea autorizeaz , oare, o con-cluzie în favoarea transmiterii gîndirii? S mai l s m pu in de-o parte prima întrebare pentru c celelalte dou sînt mai u or detratat. Cazul vizitei la pension ne ofer , la o prim vedere, o in presie deosebit de solid . Sînt sigur c atunci cînd am men ioavîn treac t, pe un ton de glum , c l-am vizitat la el acas nu amcitat numele; g sesc pu in probabil ca P. s se fi interesat la pen-siune despre numele persoanei respective, mai degrab cred cexisten a acesteia i-a r mas total necunoscut . Dar for a demon-strativ a acestui caz este radical ruinat printr-o circumstanfortuit . B rbatul pe care l-am vizitat în pensiune nu numai c senumea Freund, dar el era pentru noi to i un adev rat prieten.Dr.Anton von Freund a fost cel care a f cut posibil fondarea ca-sei noastre editoriale printr-o dona ie. Moartea sa prematur ca icea a prietenului nostru Karl Abraham, cî iva ani mai tîrziu, au

110



studiat ce le condi ioneaz în rela iile de transfer între pacien i ianali ti.

Sînt încredin at c nu ve i fi foarte încînta i de atitudinea meavizavi de aceast problem : nu prea convin i i totu i gata-gata.Probabil c v spune i: ÄIat înc un individ care a muncit toatvia a cu integritate ca cercet tor tiin ific i care, la b trîne e, aluat-o razna i a ajuns un supersti ios credul" . tiu c un marenum r de nume celebre fac parte din aceast categorie, dar eu num pot considera dintre ele. în orice caz, nu am devenit super-sti ios i nici m car credul. Numai c , atunci cînd te-ai aplecattoat via a ta pentru a evita o coliziune dureroas cu faptele, î ir mîne i la b trîne e o spinare curbat care se apleac în fa anoilor st ri de fapt. A i prefera, cu siguran , s îmbr i ez unteism moderat i s m ar t inexorabil în refuzul a tot ceea ceeste ocult. îns , sînt incapabil s v smulg favorurile i vreau sv implor s v gîndi i cu mai mult bun voin la posibilitateaobiectiv a transmiterii gîndirii i prin aceasta, de asemenea, latelepatie.

Nu uita i c nu am tratat aici aceste probleme decît în m suraîn care pot fi abordate pornind de la psihanaliz . Atunci cînd eleni s-au prezentat pentru prima oar în cîmpul vizual, cu mai binede 10 ani în urm , am sim it i eu angoasa unei amenin rivizînd al nostruW eltanschauung tiin ific care, în cazul în careelementele ocultismului s-ar fi revelat exacte, ar fi trebuit scedeze locul spiritismului i misticii. Ast zi gîndesc cu totul alt-fel; dup p rerea mea, înseamn s nu prea ai încredere în tiindac nu o crezi capabil s culeag i s integreze deopotriv totce se poate dovedi adev rat în afirma iile ocultismului. Iar transmiterea gîndirii, mai ales, pare s favorizeze cumva exten-sia modului de gîndire tiin ific - adversarii vor zice: mecanicist

- la lumea mental atît de dificil de cercetat. Procesul telepaticconsist ,de fapt, în aceea c actul psihic al unei persoane suscitacela i act psihicla o alt persoan . Ceea ce se afl între acestedou acte psihicepoate fi un proces fizic încare se transpune psihicul la un cap t i care, la cel laltcap t, se transpune dinnou în acela i psihic. Analogia cu alte transpozi ii asem n toare,ca i atunci cînd vorbe ti i ascul i la telefon, nu este de necon-ceput în acest sens. i gîndi i-v ce s-ar întîmpla dac am puteas punem mîna pe acest echivalent fizic al actului psihic! A fitentat s zic c inserînd incon tientul între fizic i ceea ce s-anumit pîn atunci Äpsihic" , psihanaliza ne-a preg tit s admitemfenomene ca telepatia. De îndat ce ne-am obi nuit cu ideeatelepatiei, putem s o exploat m din plin, momentan îns numaiîn imagina ia noastr . Este un fapt c noi ignor m cum se con-stituie voin a general în marile State de insecte. Este posibil caaceasta s se petreac cu ajutorul unei transmiteri psihice directede acest gen. Am putea ipoteza, de asemenea, c acesta estemodul original, arhaic, de comunicare între indivizi, mod înlo-cuit apoi, în cursul evolu iei filogenetice, de o metod mai bun :comunicarea cu ajutorul semnelor percepute de organele de sim .Dar metoda cea mai veche ar putea subzista în fundal pentru a semai impune înc în anumite condi ii, de pild în masele deoameni aflate într-o stare de excita ie pasional . Toate acesteasînt înc nesigure, pline de enigme nerezolvate, dar nu înseamnc trebuie s ne temem de ele.

Dac exist o telepatie ca proces real, putem presupune, de i

demonstra ia ar fi dificil , c ea constituie un fenomen foartefrecvent. Ar trebui s ne a tept m s -1 g sim mai ales în via a psihic a copilului. S ne amintim de aceast frecventreprezentare de angoas la copii: c p rin ii lor le cunosc toate

114



gîndurile f r s le fi vorbit despre ele - pendantul perfect i, probabil, sursa credin ei adul ilor în omniscien a lui Dumnezeu.Cu pu in vreme în urm , o femeie demn de încredere, DorothyBurlingham, a comunicat, într-un studiu intitulat: ÄAnalizacopiilor i mama" , observa ii care, dac se confirm , vor trebuis pun cap t îndoielilor privitoare la realitatea transmiteriigîndirii. Ea s-a servit de situa ia - care nu mai este rar - în caremama i copilul se afl simultan în analiz i a raportat incidentecurioase ca acesta: într-o zi mama vorbe te, în timpul edin ei deanaliz , de o moned de aur care a jucat un rol determinat într-oscen din copil ria sa. Imediat apoi, întoars acas , b iatul ei învîrst de circa 10 ani intr în camer i îi aduce o moned de aur,rugînd-o s o p streze pentru el. Ea s-a informat mirat de undeo are i a aflat c a primit-o de ziua lui. Totu i aniversarea zileise consumase cu cîteva luni în urm , încît nu exista nici un mo-tiv ca b ie elul s fi adus moneda taman acum. Mama îl infor-meaz pe analistul copilului de aceast coinciden i-1 roag scaute la copil motiva ia acestui act. Dar analistul copilului nuaduce nici o l murire, ac iunea f cuse erup ie chiar în acea zi învia a copilului, ca un corp str in. Cîteva s pt mîni mai tîrziu,mama se a eaz la biroul s u pentru a- i nota, a a cum i s-a ce-rut, evenimentul descris. i iat c copilul intr i-i cere din noumoneda de aur: el inten iona s o duc s o arate la edin a deanaliz . Nici de aceast dat analistul copilului nu a putut desco- peri vreun acces la aceast dorin .

Iat -ne, deci, readu i acolo de unde am plecat: la psihanaliz .

SUM AR

I ntroduce re...................................................................... 5 L muriri preliminare ..................................................... 2 4 Psihanaliz i telepatie ................................................... 3 r Vis i telepatie .................................................................. 55 Vis i ocultism ................................................................. 87

freud - psihanaliza fenomenelor oculte

Documents