tema02.pdf

EURO Construcii 2012

Gheorghe PATRASCU Arhitect Sef al Municipiului Bucuresti

PROIECTE DE DEZVOLTARE DURABILA BUCURESTI

Strategia de dezvoltare urban integrat a municipiului Bucureti i a teritoriului sau de susinere i influenta ;

Planul Integrat de dezvoltare Urbana Zona Centrala

Proiect urban: Bucuresti 2000 Concurs de arhitectura si urbanism; Proiectul Esplanada;

Proiect urban Solidere Beirut, Liban;

Concluzii

CONTINUT:

necontrolate (in sensul unei prevalente a intereselor publice) prin existenta si aplicarea consecventa a unor documente strategice si operaionale de planificare;

neorientate prin mecanisme de planificare si instituii adecvate; necoordonate ca finanare coerenta, multianuala si din multiple surse; nemonitorizata coerent printr-un sistem de indicatori.

Strategia de dezvoltare urbanA integratA a municipiului Bucureti i a teritoriului sau de

susTinere i influenta Dezvoltarea municipiului Bucuresti a cunoscut o dinamica accentuata, mai ales in perioada 2000-2008. Acesta evolutie dinamica are consecinte majore in plan spatial, dar atat evolutia capitalei cat si cea a teritoriului influentat de ea au fost, ca procese complexe:

DIAGNOSTIC

Bucuretiul anului 2011 este rezultatul unui proces de dezvoltare incoerent i inegal, lipsit de o viziune clar pe termen lung i nesprijinit de cooperare teritorial, nesustenabil i genernd dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit inadecvat resursele nevalorificnd competenele distinctive locale i care nu s-a Concentrat suficient asupra creterii calitii vieii locuitorilor, calitate neleas ca rezultat al concurenei mai multor factori de naturi diferite: de mediu natural i construit, economico-sociali, culturali, istorici.

Fr o planificare integrat i coerent, susinnd interesele strategice ale comunitii i fr o urmrire consecvent a direciilor prioritare de aciune astfel definite, de ctre instituii calificate i transparente, deschise spre parteneriate i sprijinite de cadrul legal i de politici naionale i regionale, multe din resursele urbane potenial valorificabile nc existente se vor consuma ineficient, deteriornd calitatea vieii cetenilor i compromind ansele pe termen lung ale capitalei Romniei n competiia urban global.

crearea unei forme administrative la nivelul Bucurestiului si a teritoriului acestuia de influenta;

ntrirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali; eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura; valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si

construit.

VIZIUNEA

Bucuretiul este, n 2035, o metropol influent i integrat european prin durabilitate i caracter, reinventata inteligent i sensibil, o comunitate deschis i evoluat, o capital dinamic i creativ.

Pentru a atinge viziunea Bucureti 2035 este necesara orientarea eforturilor ctre patru direcii strategice majore:

Din punct de vedere al poziiei geografice ZMB are avantajul de a se afla la intersecia a dou coridoare europene (IV i IX) i n vecintatea coridorului VII Dunrea, singurul coridor pan-european navigabil.

Din punct de vedere al cadrului natural, acesta este unul de cmpie, cu elemente variate de peisaj, cu riscuri naturale sczute, cu excepia riscului seismic, care este unul ridicat.

Accesibilitatea este ridicat (la nivel naional, regional), fiind asigurate conexiuni multi-modale ctre toate direciile. Este un important traseu de tranzit ctre sudul Europei i ctre Orient.

Din punct de vedere economic, ZMB prezint numeroase aspecte pozitive fiind perceput ca o arie competitiv n raport cu nivelul naional, dar de nivel mediu n context European

DEZVOLTARE TERITORIALA Bucuretiul i teritoriul su de influen i suport sunt caracterizate de lipsa unei gndiri comprehensive i integrate. Acest fapt a condus la apariia disparitilor teritoriale, afectnd calitatea vieii populaiei prin dezvoltarea dezechilibrat i inechitabil a infrastructurii tehnice i socio-economice i la compromiterea unor resurse deosebit de valoroase (cadru natural, rezerve de teren etc.).

Instituirea unei zone Metropolitante reprezinta una din prioritatiile pentru CSB2035. Necesitatea ei se remarca din nevoia urgenta a unui organism care sa sustina dezvoltarea echilibrata in teritoriu a asezarilor din cadrul ariei de influenta si suport a Bucurestiului.

Sporirea conectivitii si accesibilitii prin: Dezvoltarea reelei de autostrzi Construirea unui aeroport nou Construirea celor doua porturi la Arge Modernizarea reelei de cale ferata Implementarea Centurii verde-galbena Dezvoltarea de-a lungul principalelor coridoare

europene de transport

Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea zona/regiune metropolitana implica directii de actiune precum:

controlarea si coordonarea expansiunii teritoriale a asezarilor; gestiunea unor servicii publice la nivel metropolitan; favorizarea dezvoltarii prin intermediul cooperarii intre UAT-uri.

DEZVOLTARE TERITORIALA

Valorificarea siturilor industriale sau a celor eliberate recent sau eliberabile in viitor, acestea constituind rezerve mari de teren pretabile la operaiuni urbanistice ample;

Susinerea unei structuri multi-polare cu poli centrali susinui la rndul lor de poli periferici sau sub-poli, asigurndu-se o specializare caracteristica fiecruia, in vederea unei dezvoltri teritoriale echilibrate;

TINTE STRATEGICE PENTRU DEZVOLTAREA CAPITALEI

Ranforsarea centrului oraului, att a zonei istorice cat si a perimetrului central;

Dezvoltarea coordonata a principalelor intrri in ora;

Protejarea si valorificarea axelor natural ale oraului;

Continuarea dezvoltrii unor zone strategice;

Dezvoltarea infrastructurii, in special a reelei de metrou.

O comunitate educata si adaptabila capabila sa rspund provocrilor O structura echilibrata si dinamica de activitati economice O racordare eficienta la marile axe europene de transport si conectare facila cu fluxurile

informaionale globale Un nucleu metropolitan puternic ancorare funcionala puternica in teritoriu Un mediu sntos de viata poluare diminuata, amprenta ecologica Responsabila gestionare a energiei, cu maxima eficienta O calitate ridicata a locuirii fara segregare si o polarizare socio-economica diminuata Servicii sociale performante adaptate nevoilor si adecvat distribuite spaial O identitate urbana puternica rezultat al valorificrii istoriei si al construirii de noi nsuiri O dezvoltare urbana curajos planificata, lucid condusa si atent evaluata Administraia publica performanta, capabila sa construiasc parteneriate profitabile

dezvoltrii sustenabile a oraului Capitala de succes, in sistemul marilor orae balcanice.

LISTA OBIECTIVELOR STRATEGIEI DE DEZVOLTARE URBANA INTEGRATA A MUNICIPIULUI BUCURESTI SI A TERITORIULUI SAU DE SUSTINERE SI INFLUENTA :

Pentru a i atinge obiectivele pentru 2035, este necesar ca Bucuretiul s coopereze cu aezrile din teritoriul su de influen i suport, prin instituirea unei zone sau regiuni Metropolitane prin intermediul creia s se poat asigura dezvoltarea teritorial durabil, echilibrat i coordonat. Nu n ultimul rnd, este necesar nelegerea importanei cooperrii pe orizontal i vertical n vederea dezvoltrii zonei sau regiunii metropolitane a Bucuretiului i asumarea rolului de capital.

Plan Integrat de Dezvoltare Urban (PIDU)

Consoriu: Synergetics Corporation, Re-act Now Studio, Space Syntax , KXL, DC Communication, Igloo Arhitecture, Studio Basar, A Stil, Macarie OLooney Architects, Soare&Yokina Arhitecti Asociai, Republic of Architects , KVB Economic, Polarh Design

Primria Municipiului

Bucureti

Zona de aciune urban la finele perioadei interbelice Arealul care a fost distrus de lucrrile urbanistice din anii 1980 crearea Centrului Civic

Analiza istoric

Sursa: www.bucurestiivechisinoi.ro

Accesibilitatea locala in zona centrala a Bucurestiului Accesibilitatea locala in zona centrala a Bucurestiului

Accesibilitatea locala in zona centrala a Bucurestiului

Accesibilitate slab a arealelor de la sud de Dmbovia

Drept urmare, potenial sczut pentru dezvoltarea activitilor economice

Areal cu accesibilitate local ridicat

Accesibilitate sczut arealul Uranus

Harta accesibilitii

Areale ntregi sunt dominate de insule urbane de mari dimensiuni

Insulele urbane mari din jurul Palatului Parlamentului nu sprijin circulaia pietonal i funciunile care depind de aceasta (comer i servicii locale)

Harta mrimii insulelor urbane

Analiza esutului urban

15

Analiza sociologic

n ce msur v simii ataat de ..... ?

16

Analiza sociologic Cnd v deplasai n Bucureti (fie la serviciu,

fie n alte locuri) folosii n principal...?

17

Analiza sociologic n ce msur ai fi de acord cu amenajarea unor spaii

pietonale n zona Centru a Bucuretiului ?

Practic aproape toi bucuretenii i

doresc amenajarea unor spaii pietonale

n centrul Bucu-retiului

18

Analiza sociologic Dumneavoastr ai fi de acord cu impunerea unor limitri

de vitez pentru traficul auto i transportul n comun n zona de centru a Bucuretiului?

19

Analiza sociologic

Sintez

Traficul se afl n topul problemelor grave ale Capitalei, pentru zona de centru fiind perceput ca cea mai grav problem; Dificultile i nemulumirile legate de trafic nu vin att din zona celor care se deplaseaz cu autoturismul (dour 20% dintre bucureteni), ct de la cei care folosesc regulat RATB (71% din populaie). Acetia consum cel mai mult timp (51% fac peste dou ore zilnic doar pentru serviciu) i sunt cei mai nemulumii de traficul bucuretean; Complementar, deplasrile pietonale constituie o imens nevoie a bucuretenilor, satisfcut doar parial prin plimbrile frecvente n cele cteva parcuri din Capital; Exist o presiune deosebit pentru reorientarea prioritilor urbanistice spre pieton, prin suplimentarea spaiilor verzi i pietonale (n principal pe axa Piaa Unirii/Piaa Revoluiei Piaa Victoriei) i limitarea vitezei n Centru.

Problema traficului n zona central

Locuri de parcare; maini blocate n

trafic

Strategie la nivelul oraului: evitarea traficului nord-sud i est-vest n zona central prin inelul median

4

Analiza transportului urban

Fluxuri de pietoni n puncte selectate din zona central

Areal cu accesibilitate local ridicat

Accesibilitate sczut arealul Uranus

Un centru cu identitate

prin proiecte care s pun n valoare marea diversitate a spaiilor urbane, a arhitecturii, a activitilor din zona central.

Prioriti

Infractionalitate

Economia ZAU PIDU

Mnstirea Antim

Esplanada MNAC

STRATEGIA PIDU

Recuperarea Centrului

prin reconectarea i revitalizarea zonelor centrale la sud de Dmbovia i Centrul Civic

Prioriti

Podul Izvor

Podul Calicilor

Promovarea formelor de transport alternativ n centru

prin ameliorarea conexiunilor de transport n comun i crearea unei reele de strzi cu prioritate pentru bicicliti i pietoni care s strbat centrul

Prioriti

Cheiul Dmboviei

Crearea unui sistem integrat de parcri

Parcri de dimensiuni mici i medii vor fi construite pentru a rezolva problema congestiei centrului i a elibera spaiile publice pentru utilizatorii lor. Dimensiunea lor va mpiedica utilizarea excesiv a mainilor n centru.

Prioriti

Recuperarea spaiilor publice

Prioriti

prin configurarea de spaii publice prietenoase i dinamice, cu un design de un nalt standard de calitate pentru deplasare, relaxare i socializare.

Traversarea bld. Unirii spre str. George Georgescu

Piaa Roman

Regenerarea arealelor centrale degradate

... printr-o serie de proiecte ce vizeaz att spaiul urban ct i mediul social i activitatea economic.

Zona Uranus sudul Centrului vechi Prioriti

Dinamizarea economiei locale

Prioriti

... prin crearea de platforme business i incubatoare de afaceri, prin susinerea industriilor creative moderne ct i revitalizarea meteugurilor i a comerului n stil tradiional.

Proiecte

SCOPUL CONCURSULUI: restructurarea urbana a Centrului Civic Bucureti, dup operaiunea urbana neterminata de Ceausescu;

Concursul a fost lansat de un grup de oameni mnai de bune intenii, dar lipsii de orice experiena a politicilor urbane intr-o economie de piaa des-etatizata, care au dorit sa aiba un concurs internaional acas (Augustin Ioan);

A fost lansat in 1995, iar rezultatele acestuia au fost obinute in 1996; S-a manifestat ca o competiie prestigioasa, cu o remarcabila participare

internaionala (inclusiv juriul); Tema propusa s-a dovedit valoroasa ca exerciiu intelectual, cu accente

utopice, insa, prin neglijarea aspectelor pragmatice (costuri, finanare, instigare absurd de insistenta la negarea totala a operaiunilor desfurate deja in zona, ncepute in perioada Ceausescu);

Castigatorul concursului Meinhard von Gerkan a prezentat un proiect valoros, aplicabil insa cu amendamente in zona, ntruct nu toate propunerile erau realiste;

De asemenea, proiectul a fost primit cu reticenta de ctre o populaie mai puin pregtita sa accepte concepte moderne dup experiena totalitara si o clasa politica eterogena, in mare parte implicata in proiectele urbane din 1980 1989.

CONCURS BUCURESTI 2000

ZONA DE INTERES NATIONAL BUCURESTI 2000 - TRONSON

PREMIUL I Von Gerkan Meinhard, Zais Joachim, Germania

PREMIUL al II - lea ECHERIU Franz-Johann, ECHERIU Maria Ileana, Austria

PREMIUL al III-lea; Down & Saywell, Italia

Inexistenta, inca de la nceput, a structurii de implementare, care va aprea abia in anul 2000;

Cteva dintre cauzele eecului acestui proiect urban: tentativa de control politic, lipsa de voina politica, lipsa de experiena si dialog intre arhiteci/urbaniti si autoritatea publica;

Licitaia internaionala organizata pentru nfiinarea Ageniei de Dezvoltare Bucureti 2000 a fost ctigata de consoriul britanic Central Bucharest Consortium Ltd., care, insa, a creat suspiciuni in ceea ce privete capacitatea de a duce la bun sfrit un proiect de o asemenea complexitate;

Insasi echipa Von Gerkan nu a agreat rezultatul licitaiei; ar fi preferat sa lucreze cu cei clasai pe locul al II-lea, firma consacrata in proiecte urbane de anvergura (Dress & Sommer);


In urma negocierilor intre actorii implicai, s-a stabilit o formula de compromis, Agenia de Dezvoltare Bucureti 2000 fiind nfiinata ca societate comerciala cu urmtoarea componenta a acionariatului: Consiliul General al Municipiului Bucureti 36%, CBC Ltd. 42%, D&S SRL 18%, BCR 2%, BERD 2%,;

Statutul societatii coninea, insa, prevederi ambigue controlul excesiv al CGMB si al MLPAT;

Schimbarea Guvernului in anul 2001 a dus la retragerea sprijinului politic si suspendarea Ordonanei 129/1998.


ZONA BUCURESTI 2000 PUZ DIRECTOR (2004-2005)

Bucureti 2000 a fost un vis frumos care a murit lamentabil intr-o atmosfera de bune intenii, naivitate profesionala, fals rigorism, orgolii politice si profesionale, incapacitate de dialog, incapacitate politica de a susine mari proiecte naionale . . .

Arh. Gheorghe Patrascu

PROIECTUL ESPLANADA

Necesitatea restructurrii zonei - spaiul urban din zona este destructurat, exist suprafee mari de teren liber, dezorganizat;

Nu exist dotri i amenajri specifice unui centru de afaceri i comercial cu un grad mare de reprezentativitate pentru Capital;

Imaginea urban este monoton, lipsit de atractivitate pentru circulaia pietonal; Spaiile verzi amenajate - deficitare; Existena fundaiei realizate pentru destinaia iniial a terenului n discuie (Opera

Naional) - poate constitui o dificultate suplimentar n crearea unui complex urban eficient i atractiv.

PROIECTUL ESPLANADA. PREMISE

PROIECTUL ESPLANADA. ASTEPTARI

Crearea unui nou pol economic i cultural; Configurarea unui cadru ambiental i de imagine corespunztor rolului acestei zone n

conturarea unei imagini de marc a municipiului Bucureti; Stabilirea unui mod de organizare coerent (din punct de vedere arhitectural i

urbanistic) a zonelor de intervenie; Realizarea unui esut urban diversificat, implicnd activiti favorabile unei dezvoltri

specifice unei zone centrale; Crearea unei organizri urbane care, bazndu-se pe calitatea sitului, mai ales pe

prezene rului Dmbovia, va permite realizarea unui peisaj de calitate.

ZONA DE INTERVENTIE SITUATIA EXISTENTA

PROIECTUL ESPLANADA

PROPUNEREA DE DEZVOLTARE

Proiectul Esplanada urmeaz a fi dezvoltat pe un teren de 10,7 hectare, adiacent Bulevardului Unirii din Capitala, printr-o investiie directa, privata, de un miliard de euro. Avnd o suprafaa totala construita de 800.000 mp, proiectul va ngloba un centru cultural, cldiri de birouri, un centru comercial, hoteluri si rezidente. Din suprafaa totala a terenului, 20 % va fi amenajat cu spatii verzi, in timp ce 270.000 mp construii vor fi ocupai de locuri de parcare.

TriGranit Development Corporation este o companie internaionala specializata in dezvoltarea si managementul de proiecte imobiliare.

Zona de intervenie viza un segment al Proiectului Bucureti 2000;

Proiectul urma sa se deruleze in parteneriat public privat;

Licitaia a fost finalizata la nceputul anului 2004;

Se semneaz acordul de proiect cu societatea TriGranit;

In anul 2005 schimbare de Guvern proiectul se reia;

La finele anului 2008 se ncheie negocierea; Se promoveaz o Ordonana

Guvernamentala; Primul-ministru si Ministrul de finane ezita sa semneze; odat cu schimbarea Guvernului, proiectul este abandonat;

Contract abil si favorabil autoritatii publice, dei se pornea cu handicapuri majore: statut juridic foarte complicat, inexistenta unui Plan Urbanistic Zonal si de Detaliu aprobat, conflict cu OAR;

Redevena cumulata pe 49 ani convertita in spatii construite pentru autoritatea publica.

PROIECTUL ESPLANADA. EVOLUTIE

PROIECTUL SOLIDERE Reconstrucia centrului Beirutului, dup rzboiul civil

Un exemplu de succes . . .

Pe 5 mai 1994 s-a constituit Compania Libaneza pentru Dezvoltarea si Reconstrucia Centrului Beirutului SOLIDERE si s-a lansat cel mai mare proiect urban al anilor 90;

Zona de intervenie a proiectului a cuprins o suprafaa de cca. 1,8 milioane mp, incluznd cele mai cutate piee publice si arterele de circulaie cele mai importante;

Proiectul a inclus reconstrucia i dezvoltarea de 4.69 milioane de metri ptrai de spaiu construit parcelat astfel incat sa se asigure o varietate larg de activiti;

A fost refcuta infrastructura urbana drumuri, utilitati, spatii publice, spatii verzi, lucrri marine si au fost construite zone de servicii (comerciale, financiar-bancare), zone rezideniale, au fost puse in valoare zonele istorice si de identitate culturala.

PROIECTUL SOLIDERE Reconstrucia centrului Beirutului, dup rzboiul civil

DATE GENERALE ALE PROIECTULUI

PROIECTUL SOLIDERE - MASTERPLAN

BEIRUT ZONA CENTRALA

Statul libanez, la data lansrii proiectului, s-a dovedit incapabil sa asigure o finanare, chiar si simbolica;

Asigurarea unui cadru legislativ prompt si abil, prin declararea unui statut special pentru zona de intervenie;

Implicarea mediului de afaceri benefic; Crearea societatii SOLIDERE ingenioasa

asociere intre detinatorii de drepturi imobiliare si investitorii din contribuia crora s-au realizat planurile de urbanism si proiectele de infrastructura;

Interveniile izolate ar fi condus la dezastru urbanistic;

In decembrie 1991 erau deja asigurate planul de urbanism si infrastructura si cel financiar;

Demersuri: Drepturile imobiliare convertite in aciuni de tip A; finanarea studiilor si a infrastructurii, in prima faza aciuni de tip B si cotare la bursa a acestora.

PROIECTUL SOLIDERE

Statul rscumpra, in timp, costul infrastructurii, fie cash, fie prin atribuire de terenuri in zona (o parte din cele recuperate din mare printr-o operaiune de ecologizare a unei zone compromise intr-un accident petrolier);

Sistem eficient si fin reglat de Guvern fara intervenia zonei de afaceri; Proiectul SOLIDERE e un exemplu remarcabil de dezvoltare urbana

sistematica. I s-a decernat Premiul de Onoare ONU HABITAT, in 2004, lui Rafic Al-Hariri, prim-ministru al Libanului in 1992-1998, 2000-2004;

Proiectul va fi finalizat in 2018.

PROIECTUL SOLIDERE

Moscheea Mohammad Ali-Amine, Piata martirilor, construita in 2002 - 2007

Suport administrativ competent, eficient, organizat; Legislaie specifica adaptata si flexibila; Capacitate de dialog: administraie profesioniti

(arhiteci, urbaniti) oameni de afaceri; Voina politica si cooperare

Pentru reuita unui proiect urban major in Bucureti:

VA MULTUMESC!

Slide Number 1Slide Number 2Slide Number 3Slide Number 4Slide Number 5Slide Number 6Slide Number 7Slide Number 8Slide Number 9Slide Number 10Slide Number 11Slide Number 12Slide Number 13Slide Number 14Slide Number 15Slide Number 16Slide Number 17Slide Number 18Slide Number 19Slide Number 20Slide Number 21Slide Number 22Slide Number 23Slide Number 24Slide Number 25Slide Number 26Slide Number 27Slide Number 28Slide Number 29Slide Number 30Slide Number 31Slide Number 32Slide Number 33Slide Number 34Slide Number 35Slide Number 36Slide Number 37Slide Number 38Slide Number 39Slide Number 40Slide Number 41Slide Number 42Slide Number 43Slide Number 44Slide Number 45Slide Number 46Slide Number 47Slide Number 48Slide Number 49Slide Number 50Slide Number 51Slide Number 52Slide Number 53Slide Number 54Slide Number 55Slide Number 56Slide Number 57Slide Number 58Slide Number 59Slide Number 60Slide Number 61Slide Number 62Slide Number 63Slide Number 64Slide Number 65Slide Number 66

tema02.pdf

Documents