tema proiect diploma

7/18/2019 Tema proiect diploma

http://slidepdf.com/reader/full/tema-proiect-diploma 1/15

TEMA DE PROIECT

Reabilitarea si reconversia halelor intreprinderii „Remarul

16 Februarie” in centru regional de targuri si expozitii

ISTORIC

„S.C. REMARUL 16 FEBRUARIE S.R.L.” a fost infiintat in anul 1870 sub

denumirea „Atelierul de cale ferata Cluj”. Numele actual il va primi dupa al Doilea

Razboi Mondial. Primele ateliere au fost construite in anul 1870 odata cu inaugurarea

liniei de cale ferata Oradea-Cluj-Brasov. De-a lungul anilor au mai fost construite

multe cladiri si anexe in cadrul complexului, dar cea mai importanta cladire din punct

de vedere arhitectural este cazangeria, construita in anul 1936 si refacuta ulterior in

1945. Aceasta s-a utilizat pentru confectii si reparatii de cazane, rezervoare, cisterne,

rame si cabine de locomotive. Dezvoltarea vertiginoasa situeaza uzina printre celemai mari intreprinderi prezente in industria Clujului de dupa razboi. Din 1974 intre

activitatile intreprinderii isi ocupa locul si exportul, constand in reparatii de locomotive

diesel hidraulice pentru strainatate. In anul 1982 se deschid noi oportunitati in

repararea locomotivelor cu abur pentru clienti externi din Germania, Austria sau

Polonia. Dupa 1989, intreprinderea face parte din Societatea Nationala a Cailor

Ferate pana in anul 1992, cand se desprinde si se transforma in societate pe actiuni,

pastrandu-si profilul de reparator de material rulant pentru Calea Ferata si pentru alte

societati, iar in anul 2000 unitatatea este privatizata. Dupa anul 1990 si pana in

prezent s-a pus accent pe diversificarea produselor si serviciilor oferite clientilor,

compania adaptandu-se la solicitarile principalilor beneficiari. Societatea REMARUL,

desi este o societate profitabila, in prezent nu mai produce piese pentru repararea

materialului rulant (departamentul de productie mutandu-se la Aiud), astfel exista

hale neutilizate, printre care si hala cazangeriei. Aceasta a fost golita de utilajele si

aparatura existenta si inchiriata unei firme romano-olandeze, care a parasit-o intre

timp. Tendinta societatii REMARUL 16 Februarie pare de a fi retragerea spre limita

de vest a incintei, iar halele de la intrare devin vulnerabile in fata investitorilor „vanzari

de teren pentru afaceri imobiliare”.

DESCRIERE/COMPONENTE ARHITECTURALE/STARE DE CONSERVARE

Cea mai importanta cladire din punct de vedere arhitectural este cazangeria,

considerata emblema atelierelor Remarul. Aceasta cladire este mult mai inalta decat

celelalte hale si zidita din aceeasi caramida aparenta. Cel mai spectaculos element

este acoperisul ei din sticla armata. Pe parcursul timpului cladirea si-a pierdut mult

din gloria ei, mai ales datorita constructiilor parazitare. Astfel dinspre strada

Locomotivei nu se citeste cladirea in intregime, aceasta fiind invecinata cu constructii

parter si etaj sau mansarda. Cel mai nefericit exemplu este cladirea alipita de

aceasta fatada, in partea nordica, care este tencuita (desi restul claidirii este din



caramida aparenta). Tamplaria metalica s-a pastrat in mare parte, aproape total in

cazul ferestrelor si a acoperisului din sticla, dar din pacate doar partial in ceea ce

priveste usile.

Cazangeria se afla intr-o stare destul de buna. Structural nu au aparut inca

probleme, dar finisajele au inceput sa se degradeze din cauza neglijentei. Lipsescmulte ochiuri de sticla, atat in cazul acoperisului cat si in cazul ferestrelor, astfel

structura metalica este expusa la umezeala si a aparut coroziunea. Se observa niste

pete mari de umezeala atat pe suprafata zidariei cat si pe pardoseala. Usile metalice

de acces a locomotivelor in hala au fost ori schimbate ori modificate in functie de

nevoile actuale. Totodata din punct de vedere tehnologic hala a fost aproape total

golita de utilajele originale.

SITUATIA URBANISTICA

Conform (PUG), intreprinderea REMARUL 16 FEBRUARIE se afla intr-o zona

cu caracter industrial propusa spre restructurare (ZCP-RIM). Deasemenea hala

cazangeriei si hala locomotivelor, desi nu sunt introduse inca in lista de patrimoniu

istoric a orasului sunt protejate de PUG, ca siconstructii monumentale cu valoare

deosebita sau valoare memorabila. Activitatea industriala initiala a incetat sau s-a

restrans considerabil. In prezent o parte din spatii sunt inchiriate micilor intreprinderi

pentru activitati de productie si servicii de tip industrial sau cvasiindustrial, depozitare

etc. , desfasurate in general in conditii improvizate, precare, neadecvate. Unele spatii

sunt complet neutilizate. Incintele industriale evidentiaza o structurare internamediocra, dezordonata, rezultat al unor dezvoltari in timp nesistematice, zonele de

acces/primire (preuzinalele) fiind disfunctionale sau inexistente.

Restructurarea/schimbarea destinatiei terenurilor unitatilor industriale poate fi

acceptata de catre administratia publica locala. Pentru schimbarea destinatiei acestor

terenuri se va aplica o procedura de restructurare pe baza de contract intre Consiliul

Local al Municipiului Cluj-Napoca si proprietarii unitatilor industriale. Restructurarea

acestor unitati industriale are ca scop transformarea lor in teritorii urbane cu caracter

mixt, relevand o structura functionala complexa si echilibrata, o structura spatiala

bazata de preferinta pe principiul cvartalului si spatii publice – strazi, piete, spatii verzi

etc. – net determinate.

Structura functionala mixta include locuire colectiva si activitati administrative,

financiar-bancare, comerciale (tertiare) cu caracter intraurban, culturale, de

invatamant, de sanatate, sportive, de loisir public, de turism cu caracter intraurban,

aferente infrastructurii de transport public etc.

Se admit utilizari monofunctionale pentru functiuni ample de interes public

major – complex expozitional, centru de congrese si conferinte, campus universitar,

sala polivalent, centre medicale de mari dimensiuni, parc sportiv sau tematic etc. Se



admite conversia si restructurarea cladirilor industriale sau de alt fel existente pentru

tipurile de activitati admise, cu conditia integrarii acestora in noua structura urbana.

Indicii urbanistici determinati de PUG sunt:

-POT maxim 60% (pentru cladirile situate in pozitii particulare si cu

destinatii speciale (conform listei de activitati admise POT se va stabiliprin Planul Urbanistic Zonal in functie de cerintele programului

arhitectural si de pozitia urbana)

-CUT maxim 3(idem cu conditionarile POT)

STRATEGIA MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA

Conform „Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca” viziunea

propusa pentru municipiu este: „Cluj-Napoca va fi un centru regional al inovatiei si

oportunitatilor, o destinatie turistica atractiva, un loc placut in care sa traiesti, samuncesti si sa studiezi; un oras cu autoritati locale responsabile si deschise, cu

cetateni activi si o comunitate de afaceri dinamica si implicata”.

In urma procesului de planificare strategica (PPS) descris in documentul pus

la dispozitie de primarie au fost identificate anumiteconcluzii care au stat la baza

elaborarii strategiei de dezvoltare locala. Dintre acestea relevante pentru scopul

proiectului sunt:

-Cluj-Napoca se afla mult deasupra altor comunitati similare datorita

resurselor de inteligenta, mobilizare si antreprenoriat disponibile.Valorificarea acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil

creativ si inovativ unic in regiune.

-Cluj-Napoca detine un profil strategic deosebit de puternic in ceea ce

priveste dezvoltarea serviciilor.

-Cluj-Napoca trebuie sa isi asume cu adevarat rolul regional pe care il

clameaza. Discursul „centrului regional” trebuie dublat de o actiune

strategica rationala, capabila sa speculeze domeniile in care Clujul

detine cu adevarat avantaje strategice in comparatie cu alti competitori

(universitati, servicii, turism, servicii administrative, servicii medicale

etc.)

-Cluj-Napoca detine un potential deosebit in ceea ce priveste

dezvoltarea unor activitati economice ce se bazeaza pe o resursa

umana de inalta calificare.

Principalele directii strategice ale municipiului stabilite in cadrul PPS care

sustin dezvoltarea unui centru de conferinte si conventii in municipiu:



-Crearea unui mediu economic competititv si atractiv investitiilor

autohtone si straine;

-Promovarea urmatoarelor forme de turism:turismul de afaceri,

cultural, universitar, medical, religios, turismul de evenimente, turismul

de weekend etc.

-Crearea unor spatii adecvate pentru activitatea institutiilor si

organizatiilor culturale

-Cresterea dinamicii vietii culturale clujene; cresterea calitatii ofertei

culturale si a cererii produsului cultural

-Organizarea de evenimente cu caracter multicultural.

Programe operationale propuse in Strategia municipiului Cluj-Napoca:

-Dezvoltarea turismului de afaceri si conferinte

-Dezvoltarea unui complex cultural-artistic si de conferinte

-Crearea unui centru comunitar care sa poata fi folosit de ONG-uri in

activitatea lor

INVESTITIA IN CENTRE DE CONFERINTE SI CONVENTII

Desi sunt aparate intr-o anumita masura de caracterul sezonier si de

susceptibilitatea la schimbari bruste ale pietei de turism, turismul de afaceri isi are

dezavantajele sale. Ca si in cazul turismului simplu, capitalul foarte mare necesar

pentru stabilirea si mentinerea infrastructurii creaza un angajament pe termen foartelung facut cu mult timp inaintea inceperea operatiunilor. Discutiile pro si contra

investiei publice si formalitatile necesare inceperii constructiei au amanat inceperea

unor proiecte majore cu 4 ani sau mai mult, urmati de inca 2-3 ani necesari

constructiei.

De regula investitia publica intr-un astfel de centru nu poate fi bazata doar pe

un studiu de fezabilitate. Profitul direct generat de centru nu acopera de obicei in

totalitate costurile operationale si datoriile generate. Dar trebuie luate in considerare

aspecte economice mai largi:

-Atragerea turistilor in zona si in afara sezonului.

-Furnizarea unui catalist pentru regenerarea unei zone neadecvate a orasului,

fapt care atrage dupa sine investitii private autohtone sau internationale in

hoteluri, restaurante, si alte proiecte comerciale

-Contribuie la imaginea si prestigiul unui oras ca si capitala culturala si

comerciala.

-Formeaza un punct focal pentru afaceri, comert, cultura si/sau tehnologie.

-Evidentiaza caracterul matur al orasului ca loc de intalnire international.



Marea majoritate a centrelor de acest fel sunt detinute de municipalitate, si au

fost finantate partial sau total de catre stat. Investitiile private sunt atrase de obicei

prin acordarea licentelor de constructie in incinta sitului pentru functii anexe (hoteluri,

restaurante, comert etc).

De cele mai multe ori se observa o pierdere din cauza costurilor operationale

ridicate, care trebuie suportate de catre taxele locale sau taxelor aplicate

proprietatilor aferente. Aceste pierderi trebuie insa comparate cu beneficiile

economice aduse intregii zone.

AVANTAJE ALE TURISMULUI DE AFACERI

-Cheltuielile zilnice ale unui vizitator de conferinte sunt mai mari decat ale unui

turist in general. Aceasta regula se aplica atat la turistii domestici cat si la cei

internationali

-Principalele perioade de cerere sunt in afara sezonului turistic.

-Afacere stabila si usor previzibila, deoarece aranjamentele de cazare, spatii si

transport sunt aranjate cu mult timp inainte.

-Transportul, acomodarea si alte servicii conexe pot fii oferite la scara mare si

cu un grad mare de standardizare.

-Targurile si conferintele sunt indiferente la lipsa de atractii turistice in orasul

gazda.

-Se pot folosi in aceste scopuri si facilitati utilizate in mod normal pentru alte

activitati (stadioane, universitati, teatre, etc)

TIPURILE DE EVENIMENTE GAZDUITE DE CENTRU:

-Targuri expozitionale

-In sensul cel mai larg, targul este o expozitie sau demonstratie a unor obiecte

care prezinta frumusete, valoare sau interes pentru un public tintit. Targurile

comerciale pot fi impartite in:

-Targuri de meserie, care aduc impreuna consumatori si furnizori de

anumite produse sau servicii.

-Targuri de consumatori, care sunt deschise publicului nespecializat.

-Targuri mixte care admit publicul doar in anumite zile

-Targuri private, organizate de o singura companie, in care aceasta isi

demonstreaza produsele unui public restrans, pe baza de invitatii.

-Lansari de produse, care introduc produse sau servicii noi pe piata.

Acestea pot fi independente sau in cadrul unui targ existent.



-Expozitiile ofera o ocazie companiilor sa explice si sa demonstreze produsele

cumparatorilor in mod direct. Sunt o metoda eficienta financiar de a lansa

produse noi, de a penetra piete noi, consolidand astfel interesul

consumatorilor existenti si mentinand sau crescand cota de piata.

-Targurile consacrate reusesc de obicei sa genereze profit atat pentru centru le

conventii cat si pentru organizator. Acestea sunt tinute de cele mai multe ori in

paralel cu sedinte sau seminarii axate pe domeniul tratat.

-Turismul motivational

-Definit ca o unealta de management global care foloseste experienta

calatoriilor pentru a motiva si/sau a recompensa participantii pentru

performante ridicate in cadrul companiei. Deasemenea furniseaza un mediu

propice pentru team building si consolideaza loialitatea angajatilor fata de

companie.

-Activitatile includ un program social foarte riguros, conferinte, prezentari si

intalniri cu managementul inalt al companiei.

-Sedinta:

-Termen general care indica adunarea unui numar determinat de oameni intr-

un loc determinat pentru a efectua o anumita activitate. Poate sa fie ad hoc,

sau dupa un tipar cunoscut.

-Conferinta:

-Este o adunare in numar mai mare sau in grup restrans a carei participanti

sunt interesati de a obtine sau a distribui informatii, sau de a rezolva probleme

organizationale sau operationale. De obicei se rezuma la membrii aceleasi

companii, asociatii sau bresle. Sedintele sunt organizate mai putin formal si

incurajeaza participarea activa in atingerea obiectivelor declarate.Numarul de

delegati se poate ridica pana la 150 dar de obicei se afla undeva intre 30 si 50

de participanti. Caracteristicile conferintei determina modul in care se

amenajeaza sala. Mesele se aranjeaza de obicei in forma de patrat, cerc sausemi-cerc sau pentru grupuri mai mici tipul „masa rotunda”.

-Congresul:

- Este o intalnire regulata, cu numar de participanti ridicat, unde se discuta un

subiect determinat. Un congres dureaza in mod normal mai multe zile si are de

obicei mai multe sedinte si sesiuni de comunicare in paralel. Intervalul intre 2

conferinte este determinat in stadiul de implementare si poate sa fie pluri-anual

sau anual. De cele mai multe ori congresele internationale sunt de tipul pluri-

anual in timp ce congresele la nivel national sunt anuale. Salile de congres



sunt proiectate pentru a gazdui numere mari de participanti si sunt de obicei

tip auditoriu si prevazute cu posibilitatea de a instala mese intre randuri. Sunt

necesare si cateva sali de sedinta flexibile pentru intalnirile in numar restrans.

-Conventia:

-O adunare generala si formala a unui corp legislativ, social sau economic

pentru a furniza informatii despre o anumita situatie, pentru a delibera si

ulterior a ajunge la un consens intre participanti. De obicei se intinde pe o

durata delimitata cu obiective determinate dar nu cu o frecventa determinata.

-Termenul de conventie este folosit cel mai des pentru a se referi la adunarile

generale in cadrul corporatiilor si companiilor.

-In plus fata de auditoriile necesare pentru sedintele in plen, este nevoie si de

sali unde pot delibera grupuri restranse.

-Alte tipuri de intalniri:

-Seminar: intalnire in grup restrans (pana la 30 de persoane) care impartasesc

experiente intr-un anumit domeniu. De obicei sunt conduse de un expert in

domeniu.

-Atelier: intalniri generale urmate de grupuri restranse care se instruiesc

reciproc in anumite competente. Numarul de participanti este intre 30 si 35.

-Simpozion: o discutie deschisa intre diferiti experti intr-un domeniu

predeterminat in fata unui public larg. Desi o anumita masura de participare a

publicului este incurajata, aceasta este de obicei mai mica decat la un forum.

-Forum: discutie deschisa intre experti intr-un domeniu predeterminat. De

obicei sunt prezenti atat afirmatori cat si negatori ai problemei in cauza si

participarea publicului este incurajata in mare masura.

-Prelegere: o prezentare formala a unui expert, urmata de o perioada de

intrebari si raspunsuri.

-Colocviu: un program in care participantii determina discutiile care trebuie

duse si conducatorii formuleaza un program in functie de aceste preferinte.

Intalnirile de acest tip pun accent egal atat pe discutie cat si pe instructie.

Piata „corporate”:

-Sedinte de management: foarte frecvente si implica de obicei pana la 100 de

participanti (majoritatea sub 50 participanti). Necesita standarde inalte de

cazare. Intalniri informale cu nevoie de spatiu de proiectie si de prezentare de

date.

-Conferinte de vanzari: intre 25-200 de participanti. Dureaza 2 zile sau mai

mult. Necesita atat spatii de discutii cat si spatii expozitionale



-Lansari de produse: se adreseaza unui public restrans pe baza de invitatii cu

un numar de participanti intre 50 si 300. Sunt necesare: acces facil,

echipamente de manevrare a produselor si expunerea lor (iluminare speciala,

sunet, inregistrari video), zone pentru sedinte, receptie, securitate si servicii de

suport. Dureaza 1 zi sau mai mult, si necesita timp aditional pentru montarea

expozitiei.

-Intalniri de actionari: implica multi participanti ( 100-300 ,dar se poate ridica

pana la 1000) si dureaza pana la 1 zi. Necesita scena mare cu proiectie video

si alte echipamente audio-video, deasemenea e nevoie de zona de receptie

(bufet) si cazare.

-Seminarii si formare profesionala: grupuri mici (pana la 50 de oameni), in jur

de 3 zile, necesita sali de sedinta flexibile.-Intalniri internationale/turism motivational: Destinatia este aleasa pentru

prestigiu si imagine. Nevoie atat de facilitati pentru recreere si divertisment, cat

si de facilitati pentru prezentari si sedinte.

Evenimente sociale si culturale

- Concerte

- Expozitii de arta

- Piese de teatru

- Proiectii de film

- Festivale

- Banchete

FUNCTIUNI INCLUSE IN CENTRU

Avand in vedere necesitatea de a gazdui toate evenimentele mai sus

mentionate centrul de targuri si expozitii va contine urmatoarele functiuni.

-Un amfiteatru mare cu capacitate de 2000 de locuri, S=2398 m2

-Un amfiteatru mic cu capacitate de 400-500 de locuri S= 1100 m2

-O zona de conferinte cu sali de diferite dimensiuni, preferabil cu partitii mobile

pentru a putea fi adaptate la cat mai multe situatii S=3050 m2

-O sala mare de banchete care se poate imparti in functie de eveniment, cu

suprafata de 1000-1200 m2

-Spatii expozitionale de dimensiuni mari pentru gazduirea targurilor, expozitiilor

de dimensiuni mari S=5304 m2



-O galerie de arta cu mai multe incaperi pentru gazduirea expozitiilor de

dimensiuni mici S=2400m2

-Un muzeu dedicat Cailor Ferate Romane, considerat potrivit avand in vedere

incarcatura istorica a sitului S=3489 m2

-Un restaurant cu capacitatea de 200 de locuri S= 553 m2

-Spatiile publice si de acces aferente functiilor principale

-Spatiile tehnice si de administratie necesare pentru buna functionare a

centrului

-Parcare subterana cu capacitate de 577 de locuri

SUPRAFETE SI INDICI URBANISTICI

Suprafata teren = 99.163 m2

Suprafata construita = 21.352 m2

Suprafata desfasurata = 66.300 m2

P.O.T. = 21.53%

C.U.T. = 0.66



DESCRIEREA PROPUNERII

Propunerea se afla in orasul Cluj-Napoca, la intersectia strazilor Locomotivei,

Fabricii de Chibrituri si Maiakovski, in apropierea garii. In urma etapei de analiza si

documentare s-a constatat lipsa acuta de spatii verzi si de spatii publice in zona.

Astfel o prioritate a proiectului a fost introducerea unui parc urban si a unei piatete

publice necesare pentru revitalizarea tesutului urban local. Elementul natural a ajus

sa fie un element determinnat pentru solutie, atat la nivel urbanistic cat si arhitectural.

S-a ales demolarea majoritatii cladirilor din acest sector al complexului REMARUL

acestea fiind in stare proasta, parazitare, si nu permiteau perspective asupra celor

doua hale considerate valoroase. S-a ales pastrarea celor doua hale marcate in PUG

ca fiind „cu valoare ambientala deosebita” si anume hala cazangeriei, si halalocomotivelor. Aceste au fost unite cu o extensie pentru a forma o cladire in forma de

C, cu o retragere generoasa de la artera principala. Extensia consta intr-o cladire

parter cu inaltimi care variaza intre 5 si 7m in functie de functiunile pe care le

gazduieste, si un turn P+4 care se inalta de-asupra acesteia intre cele doua hale

existente. Volumul general odata determinat s-a efectuat o marire a parcului de-

asupra cladirii prin construirea unor rampe inverzite. Aceasta marire a avut o serie de

efecte asupra volumului si asupra functionarii centrului. In primul rand spatiul verde

public a fost adus la dimensiunea sa maxima posibila pe sit. In al doilea rand au

aparut cateva trasee care altfel ar fi fost imposibile, si anume circulatia pe directia S-

N era conditionata de ocolirea intregului centru sau de accesul prin centru. Astfel se

pot directiona fluxurile pietonale publice pe de-asupra centrului unde se pot forma

spatii urbane interesante. Totodata se formeaza un traseu cu punctul culminant in

restaurantul care iese in consola de-asupra zonei de banchet. Din acest restaurant

publicul are o vedere panoramica asupra partii nordice a parcului si asupra hotelului

din acesta. Efectul elementului natural poate fi observat si pe volumetria turnului,acesta fiind inserat pe fatadele neumbrite. Pentru largirea spatiului public disponibil

pe cladire, turnul a fost frant si s-a introdus un raspuns volumetric asemanator si in

hala cazangeriei. In acelasi timp, cazangeria a fost inaltata pentru a putea gazdui

amfiteatrul mare. Interventia exterioara nu a atins hala mare a cazangeriei, singura

care era vizibila din spatiul public din afara sitului, pastrandu-i imaginea publica

intacta. Materialele folosite sunt caramida aparenta pentru cladirea parter si panorui

metalice din Cor-ten ruginit pentru turn si placarea halei locomotivelor.

tema proiect diploma

Documents