Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Centrul de Studii Europene

„Corecţia Britanică” în Bugetul UE

Curs: Politici europene și guvernanță economică în UE

Profesor Dr. Gabriela C PASCARIU

Masterand: TERZA G Cristian

Ianuarie 2015

pag. 2 | T1-B

Corecţia Britanică (UK correction)1 este un mecanism de corecție bugetară a UE

destinat corectării dezechilibrului bugetar (diferența dintre suma vărsată de Regatul Unit la

bugetul UE și cota sa în cheltuielile Uniunii). Acest mecanism specific face parte din sistemul

de resursele proprii a UE şi a fost modificat de mai multe ori pentru a compensa schimbările

în sistemul de finanțare a bugetului UE, dar principiile de bază rămân aceleași.

Regatului Unit îi este rambursat 66%2 din dezechilibru bugetar, distribuția finanțării se

calculează întâi pe baza cotei fiecărei țări în totalul VNB al UE3. Costul corecției este suportat

de către celelalte state membre.

Calculul sumei definitive a Corecției Britanice plătite în 20074 este de 6,877 miliarde

euro. Valoarea totală a Corecției Britanice plătite în anul 2012, în conformitate cu ORD5

20076, a fost de 3,8036 miliarde euro.

Figura 1: Finanțarea Corecţiei Britanice

Istoric

Deciziile adoptate în Consiliul European de la Fontainebleau, din anul 1984, negociate

de către primul Ministru Margaret Thatcher, specifică că orice stat membru al Comunităţii

1 Corecţia Britanică (UK correction) uneori numită Compensaţia britanică (The British

Compensation) sau Rabatul britanic (UK rebate, adesea menționată ca British rebate) 2 European Commission,(2013). EU budget 2012 Financial Report,

http://ec.europa.eu/budget/financialreport/2012/pdf/financialreport-2012_en.pdf, accesat 12 Martie

2015 3 VNB al UE - Venitul Naţional Brut al Uniunii Europene (Gross national income in the European

Union), http://en.wikipedia.org/wiki/Gross_national_income_in_the_European_Union, accesat 12

Martie 2015 4 European Commission, (2011).Calculation and financing of the definitive amount of the correction

of budgetary imbalances in favour of the United Kingdom for the year 2007 (2007 UK correction),

http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/financing/2007final_uk_corr_working_doc_en.p

df, accesat 12 Martie 2015 5 Own Resources Decision of (…) - Decizia privind Resursele Proprii (...)

6 Consiliul Uniunii Europene, (2007). Decizia Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse

proprii al comunităților europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 23.6.2007, http://eur-

lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32007D0436&from=EN, accesat 12

Martie 2015

pag. 3 | T1-B

Economice Europeane (CEE - acum Uniunea Europeană) care suportă o sarcină bugetară

excesivă în raport cu prosperitatea sa relativă va putea beneficia o corecţie corespunzătoare.

Principalul motiv pentru acordarea acestor reduceri a fost că o mare parte din bugetul

CEE (la acel moment 80%) era utilizat pentru Politica Agricolă Comună (PAC). În situaţia

dată Marea Britanie beneficia de mult mai puține fonduri comunitare decât alte țări, deoarece

avea un sector agricol relativ mic (ca proporție din PIB) comparat cu alte ţări membre.

Figura 2: Beneficiarii Politicii Agricole Comune

Comisia recunoaştea, de asemenea, că existenţa „soldurilor bugetare” constituie

subiectul unor importante dezbateri, însă adăuga că:

- politica de cheltuieli a CEE reprezenta, în ultimă instanţă, un mijloc pentru a

rezolva problema dezechilibrelor bugetare;

- orice stat membru care suporta o sarcină bugetară excesivă în raport cu

prosperitatea sa relativă putea beneficia de corecţia corespunzătoare.

Ulterior Comisia propunea trei variante pentru reforma dezechilibrelor bugetare:

a) reîntoarcerea la un sistem mai simplu ce consta în eliminarea „compensaţiei

britanice” - argumentând că unele dintre condiţiile existente la momentul

introducerii respectivului mecanism compensatoriu nu mai erau valabile. În plus,

Comisia semnala că nu ar mai fi necesară „corecţia britanică” dacă s-ar opta

pentru o „corecţie generală” a capitolului cheltuieli din bugetul comunitar;

b) corecţia generală a capitolului de cheltuieli - această măsură avea avantajul că

nu făcea necesară modificarea Deciziei privind Resursele Proprii, fiind - în plus -

conformă Concluziilor Consiliului European de la Fontainebleau şi acţionând

direct asupra principalelor surse ale dezechilibrului bugetar;

c) generalizarea „Mecanismului de corecţie” – Germania, în anul1998, a prezentat

Comisiei o propunere destinată să corecteze marele său dezechilibru bugetar cu UE,

imediat, Austria, Olanda şi Suedia au făcut acelaşi lucru.

Metoda de calcul

Metoda de calcul a Corecţiei Britanice este complexă, calculele finale ale corecţiei

fiind făcute numai patru ani de la exercuția exerciţiului bugetar în cauză. Dezechilibrul este

calculat ca diferența dintre cota cheltuieli a Regatului Unit din fondurile UE (alocate statelor

pag. 4 | T1-B

membre) şi contribuția UK. Diferența, în puncte procentuale, este înmulțită cu suma totală a

cheltuielilor UE alocate statelor membre.

Formula mecanismului de corectare propusă era:

Nivelul compensaţiei = (soldul bugetar - prag) x coeficient de compensare

În această formulă, nivelul compensaţiei era determinat de:

- soldul bugetar - trebuia calculat în acord cu mecanismul compensaţiei britanice;

- prag – pragul minimal de la care se aplica compensaţia - reprezenta expresia

solidarităţii statelor membre putând fi determinat în funcţie de prosperitatea relativă

a acestora;

În cazul corecţiei în favoarea Marii Britanii, acest prag era zero, astfel spus

dezechilibrul bugetar total era cel utilizat ca şi bază de calcul a compensaţiei

- coeficient de compensare - valoarea compensaţiei se determina prin coeficientul

compensaţiei, acesta era prederminat de-a lungul unei bande variabile oscilând între

mai mult de 0 şi mai puţin sau egal cu 1.

În cazul corecţiei în favoarea Marii Britanii, coeficientul era de 0,66.

ORD 2007 a introdus mai multe modificări la calculul cuantumului Corecției

Britanice, anume:

Articolul 47

(1) Regatului Unit i se acordă o corectare a dezechilibrelor bugetare. Corectarea se

stabilește prin:

(a) calcularea diferenței, în anul financiar precedent, dintre:

partea procentuală a Regatului Unit în totalul bazelor de evaluare a TVA

nereduse; și

partea procentuală a Regatului Unit în totalul cheltuielilor alocate;

(b) înmulțirea diferenței astfel obținute cu totalul cheltuielilor alocate;

(c) înmulțirea rezultatului de la litera (b) cu 0,66;

(d) scăderea din rezultatul de la litera (c) a efectelor care rezultă pentru Regatul

Unit în urma trecerii de la TVA redusă și a plăților menționate la articolul 2

alineatul (1) litera (c), adică diferența dintre:

ceea ce ar fi trebuit Regatul Unit să plătească pentru sumele finanțate din

resursele menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (b) și (c), în cazul în

care cota uniformă a TVA s-ar fi aplicat la bazele nereduse; și

plățile Regatului Unit în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) literele (b)

și (c);

(e) scăderea din rezultatul obținut la litera (d) a câștigurilor nete ale Regatului Unit

rezultate din creșterea procentului resurselor menționate la articolul 2 alineatul

(1) litera (a) reținute de statele membre pentru a acoperi costurile de colectare

și cele conexe;

(f) calcularea, la momentul fiecărei extinderi a UE, a unei ajustări a rezultatului de

la litera (e) pentru a reduce compensarea, asigurând astfel faptul că cheltuielile

nereduse înainte de extindere rămân nereduse după extindere. Ajustarea se

7 Idem 6, L 163/19-20

pag. 5 | T1-B

efectuează prin reducerea sumei totale a cheltuielilor alocate cu o sumă

echivalentă cu cheltuielile anuale de preaderare din țările aderente. Toate

sumele calculate astfel sunt reportate în anii financiari ulteriori și se ajustează

anual prin aplicarea celui mai recent coeficient de deflație PNB disponibil

pentru UE, exprimat în euro, astfel cum a fost furnizat de către Comisie. Acest

punct încetează să se aplice de la data la care corectarea urmează să fie

bugetată pentru prima dată în 2014;

(g) ajustarea calculului prin scăderea din suma totală a cheltuielilor alocate a

sumei totale a cheltuielilor alocate în statele membre care au aderat la UE după

30 aprilie 2004, cu excepția plăților agricole directe și a plăților legate de piață,

precum și a acelei părți a cheltuielilor cu dezvoltarea rurală care derivă din

FEOGA, „Secțiunea Garantare”.

Această reducere se introduce progresiv, conform calendarului de mai jos:

Corectarea Regatului Unit, care

urmează să fie bugetată pentru

prima dată în anul respectiv

Procent din cheltuielile legate de

extindere (astfel cum sunt definite

mai sus) care urmează să fie exclus

din calculul corectării operate în

favoarea Regatului Unit

2009 20

2010 70

2011 100

(2) În perioada 2007-2013, contribuția suplimentară a Regatului Unit, care rezultă

din reducerea cheltuielilor allocate menționate la alineatul (1) litera (g), nu depășește 10,5

miliarde EUR, exprimată în prețurile anului 2004. În fiecare an, serviciile Comisiei verifică

dacă ajustarea cumulată a corectării depășește această sumă. În scopul acestui calcul,

sumele exprimate în prețuri curente sunt convertite în prețurile anului 2004 prin aplicarea

celui mai recent coeficient PIB de deflație disponibil pentru UE, exprimat în euro, astfel cum

a fost furnizat de către Comisie. În cazul în care se depășește plafonul de 10,5 miliarde EUR,

contribuția Regatului Unit se reduce în mod corespunzător.

În eventualitatea unei noi extinderi înainte de anul 2013, plafonul de 10,5 miliarde

EUR se ajustează prin majorare în mod corespunzător.

Articolul 58

(1) Costul corectării este suportat de către celelalte state membre în conformitate cu

următoarele norme:

(a) repartizarea costului se calculează mai întâi raportându-se la partea fiecărui

stat membru din plățile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (c), Regatul

Unit fiind exclus și fără a ține seama de reducerile brute din contribuțiile bazate

pe VNB ale Țărilor de Jos și ale Suediei, care sunt menționate la articolul 2

alineatul (5);

8 Idem 6, L 163/20

pag. 6 | T1-B

(b) aceasta se ajustează apoi în așa fel încât să limiteze contribuția financiară a

Austriei, a Germaniei, a Țărilor de Jos și a Suediei la o pătrime din contribuția

normală a acestora, rezultată din acest calcul.

(2) Corectarea se acordă Regatului Unit printr-o reducere a plăților sale, rezultate

din aplicarea articolului 2 alineatul (1) litera (c). Costurile suportate de celelalte state

membre se adaugă plăților acestora rezultate din aplicarea pentru fiecare stat membru a

articolului 2 alineatul (1) litera (c).

(3) Comisia efectuează calculele necesare pentru aplicarea articolului 2 alineatul (5),

a articolului 4 și a prezentului articol.

(4) În cazul în care la începutul anului financiar bugetul nu a fost încă adoptat,

corectarea acordată Regatului Unit și costurile suportate de celelalte state membre, înscrise

în ultimul buget adoptat, rămân aplicabile.

Presiune pentru schimbare

În ultimii ani au fost presiuni din partea statelor membre UE pentru ca acest rabat -

Corecţia Britanică - să fie abolit. Motivarea implică faptul că statele recent primite în UE

sunt mult mai sărace decât cele cincisprezece sate existente în UE-pre2004, astfel ele au adus

o cheltuială considerabilă asupra Politicii Agricole Comune și bugetul UE, în general. Noii

intrati sunt beneficiarii de fondurilor UE și nu contribuabili, cum este Marea Britanie.

Guvernul britanic a rezistat campanii care cerea să fie eliminat ca acest rabat utilizând

dreptul de veto cu privire la orice decizie a UE dreferitoare la acest lucru. Susținătorii

Corecţiei Britanice susțin că efectul bugetar creat de rabat este minor în comparație cu cel

creat de politica agricolă comună, care este costisitoare și are implicații pentru comerțul liber

și echitabil în UE.

Un punct de vedere popular în Marea Britanie este că, dacă Corecţiai Britanică v-a fi

redusă fără o modificare a PAC, atunci Marea Britanie ar plăti bani pentru a menține un sector

agricol franceză ineficient. Pentru mulți britanici, o astfel de nedreptate ar fi inechitabilă, dar

acest argument ignoră faptul că Franța rămâne un plătitor net la bugetul UE.

BIBLIOGRAFIE

European Commission, (2013). EU budget 2012 Financial Report,

http://ec.europa.eu/budget/financialreport/2012/pdf/financialreport-2012_en.pdf, accesat

12 Martie 2015

European Commission, (2011). Calculation and financing of the definitive amount of the correction

of budgetary imbalances in favour of the United Kingdom for the year 2007 (2007 UK correction),

http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/financing/2007final_uk_corr_working_doc_en

.pdf, accesat 12 Martie 2015

Consiliul Uniunii Europene, (2007). Decizia Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de

resurse proprii al comunităților europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

23.6.2007, http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32007D0436&from=EN, accesat 12 Martie 2015

Wikipedia, The free Encyclopedia, UK rebate, http://en.wikipedia.org/wiki/UK_rebate,

accesat 10 Martie 2015