PASI N ELABORAREA PROPUNERILOR DE FINANARE

Asigurarea durabilitatii proiectuluiCriteriile pe care le avem n vedere atunci cnd urmarim atingerea obiectivelor trebuie sa urmareasca mbunatatirea situatiei grupului tinta. Proiectul nu este propus pentru initiator, ci acesta reprezinta doar instrumentul, agentul care introduce schimbarea n beneficiul grupului tinta. Trebuie sa ne asiguram de durabilitatea proiectului, de continuarea sa fara o interventie a initiatorului.Pasul 1. Identificarea problemelorn abordarea unei probleme sociale trebuie sa tinem cont de globalitatea acesteia. Cnd ncercam sa surprindem elementele cheie ale unei probleme, trebuie sa avem n vedere faptele, ideile precum si politicile sociale aplicate. Identificarea si definirea problemei sociale este o etapa a interventiei sociale foarte importanta, care presupune:- sesizarea faptelor care ne indica existenta unei probleme (cu alte cuvinte, aspectul simptomatic al problemei);- definirea problemei prin prisma teoriilor sociologice, psihologice, economice etc. aplicabile domeniului de manifestare a problemei;- surprinderea modului cum este perceputa problemade catre public, specialisti si de catre populatia afectata;- identificarea principalelor categorii de populatii afectate de problema;- cercetarea cauzelor care au generat problema si a efectelor pe care le are nerezolvarea ei att asupra populatiilor afectate, ct si asupra sistemului social si al comunitatii;- delimitarea principalelor variabile ale problemei.

Pasul 2. Stabilirea scopului proiectuluiScopul indica stadiul n care va ajunge problema dupa implementarea proiectului. Scopul trebuie sa indicerezolvarea problemeipentru care se elaboreaza proiectul de interventie. Enuntul scopului trebuie sa fie clar si concis si se refera la valori generale (de exemplu, respectarea drepturilor omului, egalitatea sanselor n obtinerea drepturilor etc.).

Pasul 3. Identificarea partenerilor si construirea relatiei de parteneriatDe la nceput, trebuie sa se faca o distinctie clara ntre parteneriat si colaborare.Parteneriatul are cteva caracteristici: - este o relatie stabilita ntre doua sau mai multe persoane, institutii, grupuri care pun n comun anumiteresurse pentru atingerea unui scop comun. ntotdeauna, acesta se naste din dorinta de a rezolva o anumita problema sociala prin trasarea unor sarcini, obligatii si drepturi ale fiecarui partener. Acesta presupune aportul factorilor implicati, n functie de posibilitatile reale ale fiecaruia n parte.- este orelatie de egalitatepentru ca nu se stabilesc relatii de subordonare.- ambii parteneri evalueazagradul de realizare a obiectivelor comunesi modul de gestionare a resurselor;- se ncheie pe o perioada relativ mare de timp;- exista comunicare permanenta;- responsabilitatile sunt asumate de catre parteneri pentru indeplinirea obiectivelorprogramului comun;- fiecare partener si asumariscurilesiesecurileprogramului;- exista o politica stabilita pentrupromovare comuna/ imagine comuna a programului;- este o relatie care impune un grad ridicat derigiditaten schimbarea obiectivelor si a activitatilor stabilite n cadrul programului;- prezinta o stabilitate mare, un risc scazut de dizolvare a parteneriatului pna la finalizarea programului;- prezinta siguranta unei strategii comune pe termen mediu sau lung n momentul n care programul si-a atins obiectivele.Colaborarea se distinge de parteneriat prin cteva diferente semnificative:- este o relatie stabilita ntre doua sau mai multe persoane, institutii, grupuri care auscopuri diferite, dar pentru atingerea acestora au nevoie de sprijinul celorlalti;- este o relatie inegala ntre cei care coopereaza pentru ca resursele nu sunt puse n comun si fiecare si gestioneaza resursele pentru atingerea propriului scop;- n cadrul colaborarii fiecare participant si evalueaza propriile obiective si gestionarea propriilor resurse;- cooperarea are un caracter punctual, nu are un caracter permanent;- ntr-o relatie de colaborare comunicarea este fragmentata;- fiecare colaborator si asuma responsabilitati din perspectiva propriului program n derulare;- fiecare colaborator si asuma riscurile si esecurile pentru activitatile proprii si nu pentru cele ale programului;- fiecare practica o promovare invidualizata a programelor proprii;- colaborarea presupune o flexibilitate mai ridicata oferita de existenta obiectivelor diferite pentru fiecare participant;- colaborarea este orelatie instabilasi exista riscul de dizolvare a relatiei atunci cnd un participant nu-si atinge obiectivele proprii;- colaborarea este caracterizata de strategii pe termen scurt.Lucrul n parteneriat are cteva avantaje:- cresterea interesului si implicarea partenerilor pentru rezolvarea problemei;- sporirea resurselor prin participarea partenerilor si a sanselor de realizare a proiectului;- flexibilitate crescuta n ceea ce priveste modalitatile de interventie;- evaluare periodica ceruta de conditia mentinerii parteneriatului;- cresterea gradului de eficienta sociala;- cresterea sanselor de acces la finantare.Ceea ce este dificil n stabilirea unui parteneriat, nu este construirea acestuia, ci n mentinerea functionarii acestuia. De aceea, atunci cnd se urmareste construirea unui parteneriat trebuie identificate att scopurile comune (ca si puncte tari), ct si cele divergente. Fiecare institutie si are propria filosofie, iar pentru a desfasura activitati n comun cu alta institutie trebuie gasite elementele care le leaga. Identificarea comuna a punctelor divergente face sa reduca viitoarele conflicte care pot aparea si pot ameninta derularea programului.

Pasul 4. Stabilirea populatiei tinta. Delimitarea grupului tinta si a beneficiarilorPopulatia tinta este populatia careia i se adreseaza proiectul (de exemplu, somerii, familiile sarace, copiii institutionalizati, persoanele dependente de alcool etc). Grupul tinta reprezinta doar o parte a unei populatii tinta care este selectat n functie de anumite criterii: raspndire geografica, vrsta, sex etc. Daca selectam un grup tinta din populatiile care au fost exemplificate putem spune avea: someri tineri, absolventi de studii superioare de sex masculin, din domeniul constructiilor de masini etc.Delimitarea grupului tinta ne ajuta n clarificarea obiectivelor si a activitatilor. Nu pot fi retete de interventie pentru populatii tinta, iar interventia se construieste n functie de caracteristicile fiecarui grup tinta. Delimitarea dintre populatie si grup tinta ne ajuta sa realizam o delimitare ntre scop si obiective. Scopul proiectului se refera la populatia tinta, iar obiectivele sunt specifice grupului tinta. De exemplu, scopul unui proiect ar putea fi "reducerea numarului de someri", iar unul dintre obiective pentru grupul selectat ar putea fi exprimat astfel: "integrarea socio-profesionala a tinerilor care au absolvit Facultatea de Mecanica"n functie de participarea la desfasurarea activitatilor, exista 2 tipuri de beneficiari:-beneficiarii directi sau grupul tinta-reprezinta persoanele, grupurile care beneficiaza n mod direct de asistenta. Sunt cele care participa la proiect, sunt destinatarii actiunilor si obiectivelor;-beneficiarii indirecti- n functie de natura proiectului, beneficiarii indirecti pot fi: familiile celor implicati, vecinii, comunitatea etc. Aceasta nseamna ca a actiona asupra grupului tinta nseamna a actiona asupra comportamentului acestora.O schimbare n bine a situatiei n care se afla persoanele asistate/ acompaniate se propaga n toate relatiile pe care acestea le ntretin cu ceilalti. O problema sociala este receptata de catre subiecti la un nivel tragic, n functie de nivelul de cultura al persoanei,de caracteristicile personalitatii, de aptitudini, experienta etc.O problema sociala face ca indivizii sa revina la unele probleme legate de satisfacerea unor trebuinte/nevoi. Insatisfactia ndeplinirii acestor nevoi conduce n mod implicit la obturarea canalelor de comunicare, la modificarea structurii relationare, la exludere si autoexcludere sociala. O analiza a situatiei n care se afla clientul presupune identificarea nevoilor nesatisfacute, intervenindu-se prin:- actiuni de urgenta - atunci cnd nu sunt satisfacute nevoile de baza (cele fiziologice, de hrana, apa, aer);- actiuni progresive -pentru satisfacerea celorlalte nevoi (afectiune, stima de sine si devenire).Nici un proiect de interventie sociala nu poate acoperi ntreaga gama de probleme sau ntreaga populatie care se confrunta cu o anumita problema sociala.n urma analizei resurselor, ntreprinsa ntr-o etapa anterioara, se poate aprecia nivelul resurselor disponibile si necesare pentru a actiona n rndul unui grup/unor grupuri de persoane defavorizate. Pentru a avea cele mai mari sanse de reusita, orice proiect trebuie sa se concentreze asupra rezolvarii unei probleme care afecteaza o populatie cvasi-omogena sau, daca este posibil, mpartirea populatiei n grupuri tinta omogene.Proiectul se desfasoara pe o anumita arie geografica si acest lucru trebuie precizat. Finantatorul poate alege anumite zone n care finanteaza aceste proiecte si se asigura ca n zona respectiva exista o anumita problema pe care doreste sa o diminueze. De regula, locul de desfasurare a proiectului este locul unde se gasesc membrii grupului tinta.

Pasul 5. Stabilirea obiectivelor proiectuluiUn pas foarte important n elaborarea proiectului este reprezentat de stabilirea obiectivelor, adica a ceea ce ne propunem sa realizam.ntotdeauna, scopul unui proiect de interventie este acela de a rezolva o anumit problema. Proiectul se naste din nevoia rezolvarii problemei. A elabora un proiect teoretic, fara a lua n consideratie realitatea nsasi, nseamna a investi fara sens.Trasarea obiectivelor presupune viziunea initiatorului asupra modului cum se va prezenta problema dupa perioada de interventie. n cadrul acestei etape, este utila delimitarea obiectivelor n:- obiective pe termen lung - reflecta modul cum ne propunem sa rezolvam problema globala, unde se vor gasi beneficiarii si ce foloase va nregistra comunitatea, societatea pe o perioada mare de timp (3-10 ani), obiectivele macro.- obiective pe termen mediu - prin prisma valorilor generale afirmate si urmarite de obiectivele pe termen lung, acestea reprezinta o treapta intermediara n operationalizarea obiectivelor (6 luni-3 ani), obiectivele mezzo.- obiective pe termen scurt - reprezinta ultima treapta de operationalizare, iar exprimarea lor traseaza activitatile care sunt planificate (0-6 luni), obiective micro.Din punctul de vedere al relatiei dintre obiective, activitati si rezultate pot fi identificate doua tipuri de obiective: 1. obiective de implementare si 2. obiective de impact.Obiectivele de implementare, care se refera la procesul prin care se intervine pentru modificarea situatiei grupului tinta. Aceste obiective reprezinta sensul activitatilor propuse de catre initiator.Exemple:Integrarea socio-profesionala a 20 tineri fosti detinuti n domeniul constructiilor n timpul derularii proiectului.Crearea n decurs de sase luni a unui sistem de formare si orientare profesionala pentru 100 tineri cu handicap.ncurajarea parintilor copiilor din Centrul de zi pentru a participarea la activitatile saptamnale de terapie si recuperare n cele 12 luni de proiect.Reintegrarea a 50 copii abandonati n maternitatea din municipiul Balti n cele 12 luni ale proiectului.ncurajarea adoptiei nationale pentru copii abandonati n institutiile de protectia copilului n decursul celor 9 luni de derulare a proiectului.Dezvoltarea unei retele formata din studenti voluntari din Universitate pentru sprijinirea colegilor cu handicap.Obiectivele de impact, care se refera la modificarile asteptate n situatia grupului tinta.Exemple:Dezvoltarea n decurs de 3 luni a abilitatilor de comunicare ntre tinerii cu handicapReintegrarea scolara la nceputul anului scolar a 35 copii din comunele care au abandonat scoala n ultimii doi ani.ntre obiective, activitati si rezultate exista relatii de interconditionare Obiectivele reprezinta rezultate scontate, care sunt urmarite pentru rezolvarea problemei. "Un obiectiv este o stare imaginata, viitoare, selectata si dorita costient, care poate fi obtinuta printr-o secventa de activitati". Ele trebuie sa ndeplineasca anumite cerinte. De obicei, cea mai frecventa metoda de verificare a obiectivelor este metoda SMART, adica trebuie sa fie 1) specifice, 2) masurabile, 3) abordabile, 4) realiste si 5) ncadrate temporal (SMART).Un obiectiv specific este un obiectiv care se refera la o anumita problema, si enuntul sau exprima clar acest lucru.Exemplu: Reintegrarea scolara la nceputul anului scolar a 35 copii din comune care au abandonat scoala n ultimii doi ani.Observatie:Obiectivul este specific pentru ca indica o problema existenta si semnificativa la nivelul grupului tinta. Acesta precizeaza foarte clar natura problemei, faptul ca exista copii care au abandonat scoala. Mai mult dect att, el precizeaza faptul ca a fost selectat un grup tinta din mediul rural.Un obiectiv este masurabil daca indica rezultate asteptate care sunt cuantificate, evaluate prin anumiti indicatori de performanta.Exemplu: Reintegrarea scolara la nceputul anului scolar a 35 copii din comune care au abandonat scoala n ultimii doi ani.Observatie:Obiectivul este masurabil pentru ca exprima n continutul sau numarul beneficiarilor, si poate fi cuantificat n indicatori. Pentru evaluarea obiectivului se poate masura gradul de ndeplinire prin raportare la numarul de beneficiari care au fost reintegrati scolar. Deseori se ntlneste o eroare n ceea ce priveste scrierea propunerilor de finantare, cuantificarea obiectivului facndu-se utiliznd procente. Atunci cnd nu exista o statistica clara a dimensiunii problemei n cadrul populatiei tinta, este dificil sa ne propunem o variatie procentuala a fenomenului, deoarece sunt problemele sociale care variaza permanent.Un obiectiv este abordabil (noi preferam termenul tangibil n locul abordabil, deoarece este mai adaptat semnificatiei termenului din engleza - achievable) n masura n care poate fi operationalizat n activitati realizabile.Exemplu:Reintegrarea scolara la nceputul anuluiscolar a 35 copii din comune care au abandonat scoala n ultimii doi ani.Observatie:Obiectivul este tangibil pentru ca reintegrarea scolara este programata la nceputul anului, perioada normala de ncepere a scolii, evitndu-se astfel necesitatea obtinerii unor aprobari speciale din partea Inspectoratului scolar, care ar putea fi considerata factor de risc n desfasurarea proiectului.Obiectivul este realist atunci cnd se refera la o problema reala, si nu nchipuita, iar rezultatele preconizate pot fi obtinute n conditiile derularii proiectului (resurse, timp, activitati).Exemplu: Reintegrarea scolara la nceputul anului scolar a 35 copii din comune care au abandonat scoala n ultimii doi ani.Observatie: Obiectivul este realist pentru ca se refera la un numar de copii care au abandonat scoala n ultimii doi ani, iar activitatile propuse se vor concentra asupra acestei categorii de populatie. Reintegrarea scolara dupa doi ani de abandon este nca posibila si relativ probabila. Numarul potentialilor beneficiari ai proiectului ne arata ca initiatorul nu si-a propus lucruri pe care nu le poate realiza, cum ar fi reintegrarea scolara a 150 copii, este chiar posibil sa nu fie attia n populatia tinta.Obiectivul indica obtinerea unor rezultate ntr-operioada de timp bine determinata..Exemplu:Reintegrarea scolarala nceputul anuluiscolar a 35 copii din comune care au abandonat scoala n ultimii doi ani.Observatie: Daca obiectivul din cadrul proiectului este exprimat n forma de mai sus, aceasta desemneaza faptul ca activitatile demareaza naintea nceputului anului scolar, iar acesta devine un reper pentru masurarea succesului interventiei. Evaluatorii programului vor sti foarte clar ca la nceputul anului scolar 35 de copii care au abandonat scoala n ultimii doi ani, vor frecventa din nou scoala.Cele mai frecvente erori care apar n formularea obiectivelor sunt generate de faptul ca nu se verifica criteriile pentru enuntarea obiectivelor sau se confunda cu activitatile din proiect. Exista deseori tendinta de a exprima activitati n locul obiectivelor, pentru logica obisnuita ne ndrepta spre ceea ce trebuie sa facem si nu spreunde trebuie sa ajunga beneficiarii. De aceea, se ntlnesc proiecte n care activitatile devin scopuri n sine.

Pasul 6. Stabilirea indicatorilor cantitativi si calitativiAceasta etapa ne ajuta, din nou, sa verificam daca obiectivul poate fi masurabil, adica putem "atribui o serie de valori n acord cu proprietatile obiectului studiat, pentru a surprinde manifestarile fenomenelor si pentru a stabili anumite ordini de marime: frecvente, grade, intensitati, probabilitati etc.". Din punctul de vedere al caracteristicilor urmarite n masurare, putem identifica doua tipuri de indicatori: cantitativi si calitativi. Indicatorii cantitativi se refera la proprietatile fenomenelor masurate, iar cei calitativi identifica manifestarile fenomenelor. Indicatorii cantitativi se refera la marimea cuantificabila a caracteristicilor unui obiectiv, iar cei calitativi se refera mai ales la modificarile interne, de comportament ale indivizilor. Pentru a fi mai clari n ceea ce priveste stabilirea indicatorilor, va propunem o serie de exemple specifice pentru obiectivele enuntate la Pasul 6. Stabilirea obiectivelor proiectului.Pentru obiectivele de implementare se stabilesc indicatori care urmaresc sa surprinda gradul de ndeplinire, modul cum pot fi evaluate activitatile derulate pentru atingerea obiectivelor, cu alte cuvinte, se stabilesc indicatori care masoara ceea ce se va desfasura.Pentru obiectivul ncurajarea parintilor copiilor cu dizabilitati din Centrul de zi pentru participarea la activitatile saptamnale de terapie si recuperare n cele 12 luni de proiect, pot fi stabiliti urmatorii indicatori:Indicatori cantitativiIndicatori calitativi

-numarul de parinti care participa la activitati de terapie si recuperare-frecventa participarii parintilor la activitatile saptamnale de terapie si recuperare-numarul de ore de lucru cu copilul cu dizabilitati-gradul de recuperare de catre copii a dizabilitatii-interesul parintilor pentru diferite tipuri de activitati de terapie si recuperare-participarea parintilor la activitatile de terapie si recuperare-atasamentul parintilor fata de activitatile de terapie si recuperare-activitati de terapie si recuperare continuate de parinti

Pentru urmatorul obiectiv Dezvoltarea unei retele de voluntari la nivelul municipiului pe parcursul anului scolar, formata din 40 profesori pensionari pentru sprijinirea copiilor cu probleme de nvatare n efectuarea temelor, au fost stabiliti urmatorii indicatoriIndicatori cantitativiIndicatori calitativi

-numarul de profesori pensionari care vor fi voluntari n cadrul programului-numarul de copii care vor beneficia de sprijin pentru efectuarea temelor din partea voluntarilor-numarul de ore de voluntariat realizate pe parcursul anului scolar-frecventa ntlnirilor pentru efectuarea temelor-adaptarea retelei de voluntari la nevoile copiilor din grupul tinta-promovabilitatea copiilor care beneficiaza de sprijin din partea voluntarilor-diversitatea disciplinelor pentru care sunt oferite ore de meditatie-implicarea parintilor n desfasurarea programului

Indicatorii de impact se stabilesc pentru obiectivele care se refera la situatia dorita pentru beneficiarii si grupurile tinta ale proiectului. Acesti indicatori masoara ceea ce a nsemnat programul pentru beneficiari si grupurile tinta, cum se modifica situatia acestora. n continuare, vom da cteva exemple pornind de la obiectivele de impact enuntate nPasul 6. Stabilirea obiectivelor proiectului.Obiectivul Dezvoltarea n decurs de 3 luni a abilitatilor de comunicare ntre tinerii poate fi masurat prin urmatorii indicatori:Indicatori cantitativiIndicatori calitativi

-numarul de tineri care beneficiaza de sprijin n cadrul programului-numarul de ntlniri organizate pentru tinerii i-numarul de tineri participanti la activitati de grup-frecventa ntlnirilor de grup la care participa tinerii-evolutia abilitatilor de comunicare ntre tinerii-dinamica relatiilor ntre tineriidobndirea de abilitati de comunicare n grupul de egali-intensitatea relatiilor dintre tinerii

Indicatorii enumerati mai sus reprezinta o lista orientativa care este dependenta de caracteristicile fiecarui proiect n parte. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca printr-o definire riguroasa a indicatorilor pot fi stabilite att metodele si tehnicile de evaluare a gradului de ndeplinire a obiectivelor, ct si rafinarea interventiei propusa n cadrul proiectului. Un indicator ne dirijeaza att n modul de desfasurare a activitatii, ct si n elaborarea unor metodologii si proceduri de lucru. De exemplu, la ultimul obiectiv pentru care am stabilit indicatori, din punct de vedere calitativ am stabilit ca beneficiarii pastreaza legaturile construite n timpul activitatilor de grup, ceea ce nseamna ca pe parcursul programului vor fi organizate ntlniri de grup pentru a reconstrui unele retele sociale. Persoanele defavorizate sunt dominate de o scadere a relatiilor stabilite cu cei din jur, de aceea pentru a reusi o integrare sociala este necesara reconstruirea unei noi arhitecturi relationale. Grupul tinta poate reprezenta, n general, un mediu propice dezvoltarii relatiilor sociale cu egali (n ceea ce priveste statutul social, conditia socio-economica, problema comuna cu care se confrunta etc.); de aceea, multe dintre interventiile sociale propun grupul ca mediu important de socializare si adaptare sociala.Indicatorii care masoara gradul de atingere a obiectivelor pot fi stabiliti prin raportare la ceea ce vrem sa se ntmple n situatia persoanelor din grupul tinta. n general, indicatorii de implementare pot fi stabiliti chiar dupa procesul de operationalizare a obiectivelor n activitati.

Pasul 7. Operationalizarea obiectivelor n activitatiActivitatile reprezinta ceea ce se desfasoara pentru atingerea obiectivelor si pentru obtinerea rezultatelor. Asa cum spuneam, fiecare obiectiv trebuie sa fieoperationalizat, adica transformat n operatii, activitati care vor fi desfasurate n activitati. Fiecare obiectiv trebuie sa suporte acest proces, iar acesta la rndul sau reprezinta si un mecanism imbatabil de verificare a formei de exprimare a obiectivului. Daca un obiectiv nu poate fi operationalizat, nseamna pe de o parte, ca este un obiectiv care nu poate fi realizat si este inadecvat rezulatelor dorite, sau exprimarea sa desemneaza de fapt o activitate.Pentru stabilirea listei de activitati care sunt propuse n cadrul proiectului este util si eficient sa se stabilieasca activitatile pentru fiecare obiectiv n parte. Asa vom putea verifica daca ntr-adevar activitatile pot conduce sau nu la ndeplinirea fiecarui obiectiv. Pentru exemplificare, propunem n continuare operationalizarea unor obiective care au fost prezentate n pasii anteriori.Obiectiv: Sensibilizarea opiniei publice pe parcursul a 5 luni, privind amploarea si gravitatea fenomenului violentei domestice.Activitati:A1.1. Stabilirea echipei care va lucra pentru realizarea unei campanii de informare-educare-comunicareA1.2. Stabilirea grupurilor tinta carora le sunt adresate mesajele de campanie derulata n cadrul proiectuluiA1.3. Stabilirea canalelor de comunicare, elaborarea mesajelor de campanie n cadrul echipei, a punctelor de distribuire a pliantelorA1.4. Elaborarea unor pliante privind amploarea si gravitatea fenomenului de violenta domesticaA1.5. Testarea mesajelor si a suportului pe care sunt realizate pliantele n cadrul comunitatiiA1.6. Recrutarea si instruirea voluntarilor pentru distribuirea pliantelor privind gravitatea fenomenului violentei domestice n comunitateA1.7. Distribuirea pliantelor n comunitate de catre echipa de voluntari implicata n proiectA1.8. Monitorizarea si supervizarea modului de distribuire a pliantelor de catre voluntariA1.9. Evaluarea activitatii de distribuire a pliantelor n cadrul campaniei de sensibilizareA1.10. Stabilirea partenerilor pentru organizarea ntlnirilor comunitare organizate pe tema violentei domesticeA.1.11. Organizarea lunara a ntlnirilor comunitare cu autoritatile locale si membrii comunitatiiA1.12. Elaborarea unei metodologii de nregistrare a solicitarilor de sprijin si a modului cum se intervine n situatia n care persoanele solicita sprijinA1.13. Organizarea unor conferinte de presa pentru informarea opiniei publice privind amploarea si gravitatea fenomenului violentei domesticeA1.14. Participarea la emisiuni radio si TV pe tema combaterii violentei domesticeA1.15. nregistrarea apelurilor primite si referirea cazurilor catre institutiile abilitate sa intervina n cazurile de violenta domesticaA1.16. Evaluarea efectelor pe care le are campania de informare-educare-comunicare derulata n cadrul proiectuluiOperationalizarea obiectivelor n activitati ne ajuta si la identificarea riscurilor si amenintarilor care pot sa apara n timpul proiectului. Este mult mai usor sa identificam aceste amenintati pentru fiecare activitate n parte.

Pasul 8. Analiza resurselorCea mai utilizata si eficienta metoda de analiza a resurselor este intitulata metoda SWOT. n cazul acestei metode sunt luate n consideratie punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile. Este o metoda care ia n consideratie att mediul intern (al institutiei, organizatiei, agentiei care initiaza proiectul), ct si mediul extern (beneficiarii sau grupurile tinta, contextul).Aceasta analiza ofera o buna ocazie de evaluare a organizatiei (din punct de vedere a pregatirii personalului, motivatia acestuia, resursele materiale si financiare disponibile etc.), a partenerilor (disponibilitatea de cooperare, resursele pe care le pot pune la dispozitie etc.) si a beneficiarilor directi (starea acestora, gradul de implicare, dorinta de a-si rezolva problema, resursele pe care le pot pune n slujba atingerii obiectivelor proiectului, riscurile carora le sunt expusi etc.).Analiza resurselor umane. n aceasta etapa se evalueaza capacitatea organizatiei de a derula proiectul, tinnd cont de resursele umane existente. n cazul n care acestea nu sunt suficiente, sunt cooptate si alte persoane (angajate sau voluntare), se stabileste structura de personal si fisele postului. Resursele umane sunt cea mai importanta resursa a institutiei. Aceasta poate conduce la obtinerea celorlalte resurse necesare programului. De aceea, politica de personal a oricarei institutii trebuie ghidata de acest principiu.Analiza resurselor materiale. Orice organizatie poate participa la derularea unui program cu anumite resurse pe care le are disponibile. Aceasta reprezinta contributia n natura si de cele mai multe ori este ceruta de catre finantator ca participare obligatorie pentru obtinerea finantarii.Analiza financiara. Pentru a obtine o finantare, initiatorul trebuie sa dovedeasca ca poate participa, atunci cnd se cere acest lucru, cu un procent din valoarea totala a proiectului. n situatia n care finantatorul nu impune acest lucru se cere o prezentare a valorii financiare a programelor derulate n trecut.

Pasul 9. Planificarea activitatilorDurata proiectului este perioada de derulare n care este finantat proiectul. De obicei, fiecare finantator precizeaza perioada maxima n care poate acoperi finantarea unor proiecte. Initiatorul poate preciza perioada de derulare ncepnd cu luna n care va ncepe finantarea. Astfel, el precizeaza ca proiectul va ncepe imediat dupa ce va primi banii si va continua pe perioada de X luni.Activitatile sunt concepute astfel nct sa conduca la realizarea obiectivelor, la rezolvarea problemelor. Fiecare activitate este bine programata n timp, urmarind coerenta ntregului proiect de interventie. n elaborarea proiectului, activitatile sunt programate n ordine cronologica si se urmareste realizarea lor n functie de actorii sociali implicati.Activitati independente de beneficiari - Acestea vizeaza realizarea cadrului de derulare a proiectului (ex: amenajarea spatiului, selectia si pregatirea personalului, elaborarea regulamentelor etc.Activitati n care sunt implicati beneficiarii - Acestea se desfasoara cu acordul partilor. Nu toate activitatile sunt desfasurate de catre personalul de specialitate implicat n proiect. Cele mai multe dintre ele urmaresc activizarea clientului acompaniat de asistentul social.De asemenea, n cadrul proiectului exista o etapa n care se reprezinta grafic planificarea operationala a activitatilor. Cea mai utilizata reprezentare este diagrama Gantt, dupa numele autorului, aceasta fiind "un instrument simplu utilizat n gestionarea proiectului". Aceste instrumente ofera posibilitatea vizualizarii planificarii activitatilor, durata acestora, raportul dintre activitati, urmarirea modului de ncadrare n timp etc. n cadrul acestor grafice se reprezinta timpul aproximativ necesar fiecarei activitati, timpul de ncepere si de sfrsit al fiecareia, durata maxima si durata minima a activitatii, suprapunerea n timp a unor activitati etc. Pentru exemplificare, vom lua n atentie obiectivul Sensibilizarea opiniei publice pe parcursul a 5 luni, privind amploarea si gravitatea fenomenului violentei domestice..Practic, o diagrama GANTT se prezinta astfel:Luna

Nr.crt.Activitatea12345

A1.1.Stabilirea echipei care va lucra pentru realizarea unei campanii de informare-educare-comunicare

A1.2.Stabilirea grupurilor tinta carora le sunt adresate mesajele de campanie derulata n cadrul proiectului

A1.3.Stabilirea canalelor de comunicare, elaborarea mesajelor de campanie n cadrul echipei, a punctelor de distribuire a pliantelor

A1.4.Elaborarea unor pliante privind amploarea si gravitatea fenomenului de violenta domestica

A1.5.Testarea mesajelor si a suportului pe care sunt realizate pliantele n cadrul comunitatii

A1.6.Recrutarea si instruirea voluntarilor pentru distribuirea pliantelor privind gravitatea fenomenului violentei domestice n comunitate

A1.7.Distribuirea pliantelor n comunitate de catre echipa de voluntari implicata n proiect

A1.8.Monitorizarea si supervizarea modului de distribuire a pliantelor de catre voluntari

A1.9.Evaluarea activitatii de distribuire a pliantelor n cadrul campaniei de sensibilizare

A1.10.Stabilirea partenerilor pentru organizarea ntlnirilor comunitare organizate pe tema violentei domestice

A.1.11.Organizarea lunara a ntlnirilor comunitare cu autoritatile locale si membrii comunitatii

A1.12.Elaborarea unei metodologii de nregistrare a solicitarilor de sprijin si a modului cum se intervine n situatia n care persoanele solicita sprijin

A1.13.Organizarea unor conferinte de presa pentru informarea opiniei publice privind amploarea si gravitatea fenomenului violentei domestice

A1.14.Participarea la emisiuni radio si TV pe tema combaterii violentei domestice

A1.15.nregistrarea apelurilor primite si referirea cazurilor catre institutiile abilitate sa intervina n cazurile de violenta domestica

A1.16.Evaluarea efectelor pe care le are campania de informare-educare-comunicare derulata n cadrul proiectului

Pasul 10. Elaborarea planului de evaluareEvaluarea reprezinta procesul prin care analizam activitatea si gradul de realizare a obiectivelor pe care ni le-am propus; cu alte cuvintele rezultatele derularii proiectului. Ea se desfasoara periodic, fie pentru a mentine metodele, tehnicile, instrumentele de interventie dovedite utile, fie pentru a le adapta n cazul n care consideram ca nu prezinta garantii n ceea ce priveste obtinerea unor rezultate favorabile.Evaluarea se face la nivelul fiecarei activitati din mai multe perspective:a) conformitatii, b) pertinentei, c) eficacitatii, d) coerentei, e) eficientei.Criteriul conformitatiiurmareste sa aprecieze daca ceea ce se desfasoara este conform activitatii dorite. De multe ori, exista tendinta de a face o disociere ntre ceea ce se face efectiv si ceea ce se afirma.Criteriul pertinenteiare ca efect adecvarea dintre actiune si obiectivul propus. Orice actiune sociala are cteva elemente constitutive, cum ar fi: agentul actiunii, mijloacele si scopul. Adecvarea mijloace-scop reprezinta un proces complicat care urmareste: pe de o parte, propunerea unui obiectiv care poate fi atins cu mijloacele existente, pe de alta parte, folosirea eficienta a mijloacelor pentru atingerea scopului. Actiunile ntreprinse n cadrul unui program de interventie trebuie sa urmareasca atingerea obiectivului.Criteriul eficacitatiiofera modalitatea de evaluare a obtinerii rezultatelor sau altfel spus, daca activitatea produce rezultatele asteptate. Este un criteriu orientat catre rezultate si poate fi usor operationalizat si translatat n domeniul cantitativ al evaluarii. Avnd ca linie directoare acest criteriu, n actiunile ntreprinse de catre initiatori se are n vedere reducerea efectelor perverse sau n anticiparea acestora. Astfel, n cadrul unei proiectari complexe, efectele perverse (indezirabile si necunoscute) pot fi transformate n efecte dezirabile si cunoscute, sau indezirabile si cunoscute.Criteriul coerenteieste utilizat pentru a analiza gradul de unitate al proiectului. Cu alte cuvinte, acest criteriu urmareste sa surprinda daca activitatea evaluata este strns legata de celelalte activitati. n cadrul unei institutii exista statusuri si sunt ndeplinite roluri sociale n functie de sistemul de relatii stabilite. Nimeni care face parte din institutie nu poate fi izolat, aceasta fiind una dintre conditiile de baza pentru care putem spune ca o persoana face parte dintr-un colectiv. Actiunile pe care le ntreprinde nu sunt izolate de actiunile celorlalti, de filosofia si de politica institutiei. Programul ofera ghidul de jonctiune a fiecaruia la sistem. Actiunea sa este dirijata de obiectivele programului si se desfasoara n functie de a celorlalti.Criteriul eficienteieste poate cel mai cantitativist criteriu deoarece urmareste masurarea modului n care activitatea desfasurata produce rezultatele asteptate n cadrul celui mai bun raport calitate /cost posibil. Astfel, evaluarea programului se face n functie de ntregul sistem actional si cel administrativ. Acesta este criteriul care pune n balanta activitatea profesionala desfasurata n cadrul serviciilor oferite si costurile necesare pentru derularea acestor servicii.Planul de evaluare cuprinde: ntrebarile si obiectivele evaluarii, subiectii care vor participa la evaluare, metode folosite pentru obtinerea informatiilor si sursele de informare.Metode folosite n evaluare:Documentareaeste o tehnica care urmareste sa obtina informatii utiliznd documentele oficiale ale initiatorului, pliantele folosite, datele statistice legate de distributia pliantelor, documentatia din nregistrarile sesizarilor etc.Chestionaruleste folosit pentru obtinerea unor informatii de la un numar mare de persoane si pentru prelucrarea lor statistica ntr-un timp scurt; este folosit pentru a masura modul cum membrii din comunitate au receptat mesajele campaniei, modul de organizare etc. n situatia n care se urmareste masurarea modului n care s-a modificat perceptia populatiei fata de fenomenul violentei domestice, chestionarul poate fi folosit pentru studiul comparativ prin aplicarea n momente diferite ale campaniei (poate fi aplicat la nceputul si la finalul campaniei).Interviuleste folosit pentru a obtine informatii de profunzime legate de modul n care diferite persoane s-au implicat n campanie, pentru informatori cheie (autoritati locale, parteneri, specialisti si oameni din comunitate) care pot interpreta efectele pe care le-a avut campania.Focus grupuleste un interviu de grup, focalizat pe o anumita tema, strict delimitata, care este condus de un moderator si face parte din categoria tehnicilor calitative de culegere a datelor pentru analiza perceptiilor, motivatiilor, sentimentelor, nevoilor si opiniilor oamenilor. Aceasta tehnica este o "discutie de grup planificataorganizata pentru obtinerea perceptiilor legate de o arie de interes strict delimitata, desfasurata ntr-un mediu permisiv; discutia este relaxata si adesea placuta pentru participantii care si mpartasesc ideile si perceptiile; membrii grupului se influenteaza reciproc, raspunznd ideilor si comentariilor" (Kreuger, apud. Marlow, 1993: 55-56). Aceasta tehnica poate fi folosita pentru testarea mesajelor de campanie, masurarea impactului acestora asupra diferitelor grupuri tinta, identificarea practicilor eficiente etc.Observatiaeste o tehnica care urmareste sa surprinda de la fata locului a modului cum este organizata campania, cum sunt transmise si receptionate mesajele. De exemplu, observatia poate fi folosita pentru urmarirea emisiunilor TV, pentru evaluarea participarii si implicarii autoritatilor, a partenerilor si a beneficiarilor n cadrul ntlnirilor comunitare etc.Sursele de informare pentru evaluare:personalul implicat n proiect, voluntarii participanti, membri ai comunitati, reprezentanti ai partenerilor, reprezentanti ai autoritatilor locale, documentatia initiatorului, articolele mass media etc.

Pasul 11. Construirea bugetuluiBugetul estimativ reprezinta un calcul prealabil al fondurilor necesare, cuprinznd cheltuielile legate de:a) personal, b) spatii, c) echipamente, d) transport, materiale, e) consumabile, comunicatii etc.

Pasul 12. Rezultate asteptateStabilirea rezultatelor asteptate este un lucru foarte facil n masura n care obiectivele sunt masurabile prin indicatori. Rezultatele asteptate n designul propunerilor de finantare reprezinta o cuantificare a indicatorilor.

Pasul 13. Identificarea factorilor de riscRiscurilereprezinta amenintarile, piedicile care pot influenta desfasurarea proiectului. Ele trebuie specificate pentru fiecare activitate n parte si agentul de care depind existenta si manifestarea lor (personalul angajat, beneficiarii directi, partenerii, comunitatea etc.). n cadrul acestei etape este indicat sa mentionam modul cum vom actiona pentru reducerea acestor riscuri.Analiza riscurilor este benefica pentru ca ne ajuta n anticiparea unor probleme legate de derularea activitatilor. Faptul ca cel care propune un proiect a analizat riscurile, nseamna ca le-a luat n calcul la programarea ntregii activitati. Prevederea unor situatii dificile, uneori critice pentru derularea programului, face sa reduca efectiv prezenta acestora deoarece actiunile sunt orientate fie pentru evitarea riscurilor-piedicilor, fie pentru diminuarea acestora.

Pasul 14. Argumentarea durabilitatii proiectuluiDurabilitatea- Este important de precizat, nca din etapa elaborarea proiectului, ce impact va avea acesta asupra beneficiarilor populatiei tinta si beneficiarilor indirecti si ce posibilitati de sustinere/autosustinere a proiectului exista. Un proiect are sanse mai mari de reusita daca are de la nceput o politica de sustinere dupa ce perioada de implementare pilot este depasita. Acest lucru va directiona activitatea si implicarea partenerilor n gasirea unor solutii pentru continuarea sa. De cele mai multe ori, un proiect pilot reprezinta un model, un tip experimental de servicii sociale care,daca urmareste continuarea dupa perioada de implementare, are sanse de reusita. Dovedite eficiente, asemenea servicii dezvoltate n cadrul unor asemenea programe sunt continuate fie de catre institutii ale statului, fie de catre organizatii non-guvernamentale.

Pasul 15. Justificarea proiectuluiJustificarea proiectului este un element de piata inclus n proiect, cu scopul de a convinge potentialul finantator cu privire la gravitatea problemei si la necesitatea interventiei. n acest capitol sunt aduse n atentie date statistice care sa evidentieze amploarea problemei, aria de raspndire, modul n care a evoluat n ultima perioada etc. Pentru a convinge finantatorul de intentia proiectului, este indicat sa argumentam si prin datele culese de la potentiali beneficiari. Practica ne arata ca cele mai valoare informatii sunt cele oferite de acesti potentiali beneficiari, date despre situatia reala si solutiile pe care acestia le gndesc. Justificarea este construita n functie de persoanele tinta care le este adresata (finantatorul sau comisia desemnata de finantator pentru evaluarea cererilor de finantare), de domeniile desemnate pentru finantare. Justificarea se prezinta ca un semnal de alarma care ia n considerare att situatia grava actuala, ct si efectele pe care le are lipsa interventiei asupra grupurilor tinta. Justificarea reprezinta o buna oportunitate pentru organizatie de a-si prezenta experienta, competentele, reusitele si potentialul.

Pasul 16. Elaborarea titlului proiectuluiTitlul proiectului trebuie sa vorbeasca "despre sine". El este o formulare scurta, usor de tinut minte si se prezinta sub forma unei scurte descrieri. El trebuie sa exprime rezultatele proiectului si nu o imagine a initiatorului. Sunt finantatori care au reguli stricte n privinta numarului de litere folosite ntr-un titlu si aceste reguli trebuie respectate pentru a nu fi eliminati din competitie. Enuntarea titlului poate satisface cerintele oricarui titlu a unui articol din presa scrisa, adica poate fi:- informatie de actualitate (titlul trebuie sa convinga de actualitatea problemei care se propune a se rezolva prin proiect);- este umanizata (se pune accent pe elementul emotional din problema pe care dorim sa o rezolvam),- exprimarea unui conflict (n care se exprima situatia fara iesire, disperata a grupului tinta);- prezentarea unicitatii (n care se subliniaza orice trasatura care face ca proiectul sa fie inovator, unic);- exprimare numerica (finantatorilor le plac cifrele, de aceea, se poate exprima n titlul proiectului numarul de beneficiari, daca acest lucru ne avantajeaza).

Pasul 17. Realizarea rezumatului proiectuluiRezumatul proiectului se ntocmeste la finalul elaborarii proiectului si trebuie sa prezinte o imagine de ansamblu a proiectului privind scopul, obiectivele, grupurile tinta si principalele activitati. n general, rezumatul se cere a fi sintetic, la obiect, uneori fiind solicitata si o prezentare ntr-o limba de circulatie internationala. Rezumatul este foarte important prin implicatiile pe care le are; este prima imagine pe care dorim sa o construim despre proiect n ochii finantatorului. Desi este prezentat la nceputul oricarei propuneri de finantare, rezumatul se elaboreaza la finalul procesului de construire a proiectului.