TEREN

Reglementari de urbanism

Inainte de cumpararea terenului, trebuie sa solicitati un Certificat de Urbanism cu scop informativ, pentru a putea sti cu precizie daca terenul este construibil si in ce conditii se incadreaza viitoarea constructie (teren intravilan/extravilan, POT – procent de ocupare a terenului, CUT – coeficient de utilizare a terenului, retragerile fata de limite, regimul de inaltime, conditionarea autorizarii constructiei de intocmirea unui PUZ sau PUD (dupa caz), etc.).

Trebuie sa cunoasteti regulamentele de urbanism care se aplica terenului dumneavoastra.

Regulamentul poate fii :

o General, care privesc intreaga localitate – PUG (plan urbanistic general)

o Zonale, care privesc o anumita zona – PUZ (plan urbanistic zonal)

o De detaliu, pentru o zona restransa sau o vecinatate – PUD (plan urbanistic de detaliu)

Cladirile trebuie sa respecte toate regulamentele care se refera la terenul in cauza.

Constrangerile impuse de planurile urbanistice (PUG,PUZ,PUD) asupra unui anumit teren se refera, in general la :

o Functiunea viitoarei constructii.

o Inaltimea maxima, numar de etaje.

o Retragerile cladirii fata de limitele terenului, in general minim 3m fata de laterale si 5m fata de fata si spate.

Procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) este un raport intre suprafata la sol a cladirii propuse si suprafata terenului. Procentele de ocupare sunt: in zonele centrale – 80%, in zonele comerciale – 85%, in zonele mixte – 70%, in zonele rezidentiale, respectiv: exclusiv rezidentiale cu locuinte P, P+1, P+2 – 35%, rezidentiale cu mai mult de 3 niveluri – 20%, predominant rezidentiale – 40% .

Coeficientul de utilizare al terenului (C.U.T.) este un raport dintre suprafata totala (a tuturor etajelor supraterane adunate) desfasurata a cladirii si suprafata terenului.

Planurile urbanistice pot prevedea largirea strazilor adiacente terenului dumneavoastra. In aceasta situatie, o portiune importanta din teren (4-5m) va deveni, la un moment dat, strada.

PUZ-ul se intocmeste in urmatoarele situatii:

o cand terenul este extravilan si trebuie introdus in intravilan;

o daca nu exista un PUZ efectuat si avizat anterior, iar nivelul de sistematizare existent al zonei impune efectuarea acestui studiu;

o daca din motive intemeiate se intentioneaza modificarea prevederilor unui P.U.Z. existent si aprobat.

PUD-ul este necesar in urmatoarele situatii:

o daca amplasamentul in cauza nu intra in zona de cuprindere a unui PUD deja aprobat;

o daca regulamentul de urbanism si regulile generale stabilite de PUZ nu sunt suficiente pentru a defini conditiile de construire;

o daca se intentioneaza modificarea prevederilor unui PUD existent si aprobat.

Forma si dimensiunile terenului

Autorizatia de Construire Nu se poate obtine pentru un teren cu o suprafata mai mica de 150 de mp. Terenurile cu suprafata mai mica de 150 mp sunt declarate neconstruibile si singura posibilitate care va ramane este sa consolidati o constructie existenta.

Regulamentul de urbanism impune dimensiuni minime ale terenului privitoare la deschiderea stradala si suprafata.

In Bucuresti sunt intalnite urmatoarele constangeri :

o minim 8 m deschidere si 150 mp pentru cladiri insiruite; cladirile insiruite ocupa intreaga latime a lotului alipindu-se la calcan pe ambele laturi;

o minim 10-12 m deschidere si 200 mp pentru cladiri alipite la calcan; alipire la calcan inseamna construirea cladirii pana la marginea unui teren;

o minim 12 m deschidere si 200 mp pentru cladiri izolate pe lot, cladirile izolate pe lot sunt retrase fata de toate laturile terenului, dar nu neaparat de la strada. Retragerile sunt impuse de regulamentul de urbanism. Acestea sunt in general de 3m fata de limita laterala si 5m fata de limitele din fata si din spate, dar pot varia in functie de situatia concreta.

Deasemenea, inainte de cumpararea terenului trebuie verificat, cu ajutorul unui inginer topometrist, daca forma si dimensiunea terenului in realitate corespund cu ceea ce este trecut in acte. In acest sens, topometristul va efectua o trasare de limita de proprietate, operatiune foarte importanta pentru a evita conflictele de proprietate.

Trebuie sa avem in vedere orientarile optime fata de punctele cardinale si conditiile de microclimat, directia vanturilor dominante si sursele de poluare;

Accesul

Relatiile cu zonele imediat invecinate si posibilitatile de acces reprezinta un factor major; durata de deplasare intre casa si locul de munca sau accesul in conditii meteo nefavorabile (zapada,ploaie,etc) trebuiesc luate in calcul.

Degajarea cailor de acces pe timp de iarna, si anume in sarcina cui cade deszapezirea.

Eventuale drumuri de servitute pentru alte terenuri situate in spatele acestuia si care nu au iesire directa la strada

Accesul la mijloacele de transport in comun trebuie avut in vedere.

Natura terenului de fundare

Natura terenului de fundare influenteaza major alegerea tipului de fundatie si implicit costul total al constructiei.

Terenurile pot prezenta vicii ascunse, insesizabile de catre viitorul cumparator la o simpla vizionare. Pe teren pot exista umpluturi necontrolate, deseuri, gunoaie, resturi de materiale, etc, situatie in care in care varianta de fundare va fii foarte costisitoare.Proiectarea si executia fundatiilor se poate face pentru orice fel de teren de fundare, insa cu costuri foarte ridicate, uneori acestea depasind valoarea casei propriu-zise.

De accea este foarte important intocmirea unui Studiu Geotehnic, studiu care precizeaza caracteristicilor fizico-chimice şi mecanice ale straturilor ce alcătuiesc terenul de fundare si ofera posibile solutii de fundare.

Foarte important este ca terenul sa nu fie inundabil sau sit arheologic

Deasemenea particularitatile de relief (pantele caracteristice ale terenului) si prezenta unor eventuale retele edilitare care traverseaza terenul pot avea consecinte costisitoare pentru viitorul proprietar;

Utilitatile

Nivelul de echipare tehnico-edilitara al zonei si posibilitatile de asigurare a utilitatilor (apa-canal, energie electrica, gaze, telefoane etc.) va avea un impact semnificativ atat asupra functionalitatii viitoarei constructii cat si al costului final al acesteia.

Cunoastem faptul ca majoritatea terenurilor libere de constructii se gasesc astazi in zone marginase ale oraselor, slab dezvoltate din punct de vedere al utilitatilor.Acolo unde nu lipsesc, utilitatile sunt vechi si subdimensionate, incapabile sa deserveasca noi constructii.

Dezvoltarea haotica, lipsa de implicare si dezinteresul administratiei locale (Primarie, Consiliu Local, etc.) conduc la o situatie problematica si costisitoare pentru viitorul proprietar de casa noua.

Putem spune ca o conditie importanta, dar nu suficienta, este prezenta retelei de electricitate in apropierea terenului, bineinteles capabila sa deserveasca viitoarea constructie.

Toate celelalte: apa, canalizarea, gazele si telefonia, pot fi asigurate si altfel decat prin racordare la retelele urbane.

Pentru racordarea la apa a viitoarei constructiii se poate executa un foraj de adancime (aprox. 50m)

Apele uzate menajere se pot elimina intr-un bazin vidanjabil subteran (fosa septica) care se goleste periodic.

Incalzirea se poate face cu metode alternative cum ar fii : panouri solare, central cu lemne/peleti, centrala cu gaz depozitat intr-un rezervor exterior, etc.

Metodele prezentate mai sus sunt costisitoare si cresc valoarea finala de investitie cu 10-20%.

Aspecte juridice

Detalii privind fostii proprietari si modul de dobandire al terenului Prezenta unor ipoteci, giruri bancare, succesiuni, partaj, revendicari, etc.

Eventuale drumuri de servitute pentru alte terenuri situate in spatele acestuia si care nu au iesire directa la strada

Terenul este sau nu in circuitul agricol

Cumpărarea terenului se face doar după verificarea existenţei actelor de proprietate în original, a extrasului de carte funciară (valabil 24 ore), a certificatului fiscal (valabil 48 ore dacă vânzătorul este persoană fizică şi 30 de zile dacă e persoană juridică), a certificatului de urbanism pentru vânzare (preemţiune).

Tranzacţia se efectuează doar la notar printr-un contract de vânzare – cumpărare în original. Taxele şi onorariile notariale revin cumpărătorului.

Transcrierea terenului în registrul de carte funciară şi obţinerea titlului de proprietar al terenului prin: declararea tranzacţiei la Primărie – Direcţia de Taxe şi Impozite înregistrarea ca nou proprietar, prin obţinerea rolului fiscal, după depunerea unui dosar cu contractul de vânzare – cumpărare (original şi copie), declaraţie tip, taxa de deschidere la Primărie – Direcţia Taxe şi Impozite transcrierea terenului în Cartea Funciară şi intabularea, având un dosar cu: contractul de vânzare – cumpărare în original, cadastrul terenului în original, certificatul de atestare fiscală în original, timbrul fiscal, cererea tip, chitanţa de achitare a taxei de intabulare; acest dosar de prezintă la Judecătoria din localitate şi în termen de o lună se obţine intabularea.

TEMA PROIECT

Obiective

Stabilirea metodologiei de lucru cu proiectantul (arhitectul) in vederea solutionarii cerintelor beneficiarului;

Adaptarea solicitarilor beneficiarului la conditionarile tehnico-urbanistice, generate de amplasament;

Respectarea legislatiei si a standardelor in vigoare;

Responsabilitatile beneficiarului

Stabileste tema de proiectare impreuna cu echipa de proiect (arhitecti, ingineri, urbanisti, etc), tinand seama de urmatorii factori :

o Necesitati functionale specifice. Se recomanda a se evita supradimensionarea spatiilor inutil, in sensul diminuarii costului de constructie si totodata al costului de intretinere (incalzire,etc).

o Asigurarea unui anumit nivel de confort;

o Optiunile estetice;

o Posibilitatile financiare;

o Conditionarile urbanistice, tehnico-profesionale si legislative evidentiate cu participarea arhitectului: reglementarile urbanistice corespunzatoare amplasamentului, stabilite prin planurile de urbanism aprobate (PUG, completat si detaliat eventual prin PUZ sau PUD) si care se cunosc din certificatul de urbanism (este recomandata obtinerea certificatului de urbanism pt. construire sau certificatului de urbanism solicitat la cumpararea terenului);

o Cerintele impuse de legislatia si normativele tehnice in vigoare in domeniul proiectarii si executarii lucrarilor pentru asigurarea calitatii constructiilor corelate si completate cu prevederile din legislatia altor domenii care determina anumite cerinte specifice de natura functionala, tehnica sau de dotare;

STUDII

Ridicarea topografica

Scopul ridicării topografice este de a stabili configuraţia terenului în zona unde urmează a se amplasa casa.

Ridicarea topografică presupune următoarele etape tehnice de realizare:

o Studiul documentelor de arhiva pentru procurarea coordonatelor topografice existente ale zonei

o Completare a planului de amplasare în zona cu curbe de nivel şi toate punctele topografice existente în zona de amplasare

o Recunoasterea terenului şi confirmarea existenţei datelor din arhiva

o Marcarea şi semnalizarea pe teren a punctelor noi de trasare prin tarusi, borne, buloane, etc.

o Prelucrarea datelor şi calculul coordonatelor relative şi absolute ale punctelor de reper topographic

o Intocmirea planului de ridicare topografica

o Reprezentarea grafica a profilului topografic al terenului

o Masuratori pe teren pentru cotarea topografica a punctelor de reper

Studiul geotehnic

Scopul studiului geotehnic este de a furniza date asupra naturii terenului unde urmează a se construi, date necesare atât pentru proiectarea cât şi pentru execuţia propriu-zisa a casei.

Datele din studiul geotehnic se referă la:

o Definitivarea amplasamentului casei.

o Precizarea caracteristicilor fizico-chimice şi mecanice ale straturilor ce alcătuiesc terenul de fundare (structura solului, adâncimea optimă de realizare a fundaţiei, caracteristicile terenului în zona de fundare cu precizarea presiunii maxime convenţionale admise)

o Recomandări cu privire la soluţiile de fundare posibil a se adopta (recomandări privind tipul şi dimensiunile fundaţiei).

o Precizarea rezervelor de materiale locale necesare pentru eventuale umpluturi.

o Determinarea nivelului si a efectelor apelor subterane.

o Încadrarea seismică a zonei şi particularităţile seismice ale terenului.

o Semnalarea eventualelor condiţii speciale de fundare.

Elaborarea unui studiu geotehnic presupune parcurgerea următoarelor etape:

o DOCUMENTE NECESARE INTOCMIRII STUDIULUI GEOTEHNIC :

Planul de amplasament

Planul de ridicare topografică

o CERCETAREA MATERIALULUI DOCUMENTAR REFERITOR LA AMPLASAMENT:

Studii şi monografii

Rapoarte de expertiza tehnică

Expertiza tehnica

Expertiza tehnică evaluează prin metode specifice nivelul de protecţie şi starea tehnică a construcţiei existente comparând starea structurii de rezistenţă cu cea rezultată din prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. Prin expertiză se stabileşte gradul de asigurare al unei construcţii la acţiuni seismice rezultate din exploatare ( riscul seismic ) şi se recomandă soluţii tehnice care să asigure stabilitatea şi fiabilitatea construcţiei.

Expertiza tehnică se efectuează pentru construcţii existente, la cererea proprietarului, a organelor de control ale statului abilitate sau a administraţiei publice locale (primărie) prin Certificatul de urbanism pentru situaţii de tipul:

o pericol de prăbuşire a construcţiei;

o intervenţii la clădiri;

o extinderea pe orizontală sau verticală;

o construirea în vecinătatea unei clădiri existente;

o demolarea unei clădiri etc.

Alte studii

Studii de solutie privind alimentarea cu apa,racordarea la reteaua publica de canalizare, deversarea apelor pluviale, etc

Studiu de circulatie

Studiu peisagistic

Alte studii cerute de autoritati

ANTEPROIECT

Obiective

Reprezinta faza de conceptie a proiectului in care se descriu amanuntit toate cerintele lui.

Propunerea unei solutii de ansamblu coordonata cu conditiile urbanistice si cu mijloacele financiare ale investitorului;

Definirea conditiilor contractuale;

Continut

Documentatii ce prezinta solutii de arhitectura si tehnice, estimari ale costului si duratei executiei; Studiu de fezabilitate

--- CONTINUTUL - CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE ---

CAPITOLUL A : Piese scrise

Date generale 1. denumirea obiectivului de investitii;2. amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numărul);3. titularul investitiei;4. beneficiarul investitiei;5. elaboratorul studiului.

Informatii generale privind proiectul 1. situatia actuală si informatii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;2. descrierea investitiei: a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situatia actuală, necesitatea si oportunitatea promovării investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat; b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung): - scenarii propuse (minimum două); - scenariul recomandat de către elaborator; - avantajele scenariului recomandat; c) descrierea constructivă, functională si tehnologică, după caz;3. date tehnice ale investitiei: a) zona si amplasamentul; b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat; c) situatia ocupărilor definitive de teren: suprafata totală, reprezentând terenuri dinintravilan/extravilan; d) studii de teren: - studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repereîn sistem de referintă national; - studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe curezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare si consolidări; - alte studii de specialitate necesare, după caz; e) caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specific domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; f) situatia existentă a utilitătilor si analiza de consum: - necesarul de utilităti pentru varianta propusă promovării; - solutii tehnice de asigurare cu utilităti; g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;4. durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

Costurile estimative ale investitiei 1.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;2.esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

Analiza cost-beneficiu

1. identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referintă;2. analiza optiunilor*);3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performantă financiară: fluxul cumulat,valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;4. analiza economic**), inclusiv calcularea indicatorilor de performantă economică: valoareaactuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;5. analiza de senzitivitate;6. analiza de risc._________*) Varianta zero (variantă fără investitie), varianta maximă (variantă cu investitie maximă),varianta medie (variantă cu investitie medie); se va preciza varianta selectată.**) Este obligatorie doar în cazul investitiilor publice majore.

Sursele de finantare a investitiei Sursele de finantare a investitiilor se constituie în conformitate cu legislatia în vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.

Estimări privind forta de muncă ocupată prin realizarea investitiei 1. număr de locuri de muncă create în faza de executie;2. număr de locuri de muncă create în faza de operare.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei 1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) (în preturi - luna, anul, 1 euro = ..... lei), din care: - constructii-montaj (C+M);2. esalonarea investitiei (INV/C+M): - anul I; - anul II3. durata de realizare (luni);4. capacităti (în unităti fizice si valorice);5. alti indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investitia, după caz.

Avize si acorduri de principiu 1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;2. certificatul de urbanism;3. avize de principiu privind asigurarea utilitătilor (energie termică si electrică, gaz metan, apă-canal,telecomunicatii etc.);4. acordul de mediu;5. alte avize si acorduri de principiu specifice.

CAPITOLUL B: Piese desenate1. plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000);2. plan general (1: 2000 - 1:500);3. planuri si sectiuni generale de arhitectură, rezistentă, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitătilor ce concură la realizarea proiectului;4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

Responsabilitatile beneficiarului

Lanseaza o comanda scrisa catre biroul de proiectare; Furnizeaza :

o tema de proiectare;

o actele de proprietate asupra terenului;

o datele despre teren (topo, geo, vecinatati, etc.);

o certificatul de urbanism;

o plateste avansul convenit;

Soluţia din anteproiect, însuşită (vizată) de beneficiar, devine tema pentru fazele următoare.

Notifica in scris indeplinirea fazei;

Daca nu se da urmare misiunii solicitate arhitectului, clientul (beneficiarul) va plati cheltuielile de deschiderea comenzii;

Responsabilitatile proiectantului

Vizioneaza amplasamentul viitoarei constructii; Interpreteaza si ilustreaza tema prin: solutii de amplasare a constructiei si de amenajare a incintei

(plan de situatie, planurile tuturor nivelelor, sectiuni si fatade caracteristice, imagini tridimensionale, volumetrice la nivel de concept / ansamblu sau de detaliu – sc. 1:500/ 1:200);

Precizeaza pe planse sau intr-un memoriu scris suprafetele interioare, suprafetele construite la teren, utile si desfasurate, P.O.T., C.UT, precum si eventuale solutii referitoare la structura de rezistenta, la modalitatile de rezolvare a instalatiilor inclusiv racordurile acestora si la alte dotari necesare ce rezulta din tema de proiectare;

Estimeaza valoarea de investitie si perioada de executie;

Alcatuieste echipa de proiectare pe specialitati;

Consulta si consiliaza investitorul asupra solutiilor; in urma analizarii cerintelor beneficiarului, explica acestuia conditiile in care se poate realiza obiectivul;

Pe baza propunerilor si a conditiilor impuse prin Certificatul de Urbanism au loc discutii cu investitorul, pana se ajunge la o solutie optima;

Solutia din anteproiect, avizata de catre beneficiar, este punctul de plecare pentru fazele urmatoare;

PROIECT TEHNIC

Obiective

Intocmirea tuturor documentatiilor ce includ conceptia de realizare a proiectului, pe baza carora se executa lucrarile de constructii autorizate, se urmareste si se controleaza calitatea acestora;

Proiectarea trebuie sa satisfaca o serie de exigente de ordin: functional, estetic, economic, structural, ecologic, etc. Corelarea acestor exigente in vederea obinerii unui produs finit de o buna calitate, incadrat in bugetul propus si executat in perioada de timp impusa este responsabilitatea proiectantului.

Cerinte esentiale ale constructiilor :

o rezistenta mecanica si stabilitate;

o securitate la incendiu;

o igiena, sanatate si mediu;

o siguranta in exploatare;

o protectie impotriva zgomotului;

o economie de energie si izolare termica.

Sistemul calitatii in constructii se compune din:

o reglementarile tehnice in constructii;

o calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;

o agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;

o verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor;

o conducerea si asigurarea calitatii in constructii;

o autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii;

o activitatea metrologica in constructii;

o receptia constructiilor;

o comportarea in exploatare si interventii in timp;

o postutilizarea constructiilor;

o controlul de stat al calitatii in constructii.

Continutul Proiectului Tehnic

Se intocmesc proiecte tehnice pe specialitati: arhitectura, structura de rezistenta si instalatiile aferente constructiei (piese scrise si desenate), inclusiv listele cu cantitatile de lucrari si materiale (antemasuratorile) si caietele de sarcini;

CONTINUTUL CADRU AL PROIECTULUI TEHNIC

PARTI SCRISE

INSTRUCTIUNI - Date generale

1. Descrierea generala a lucrarilor

- elemente generale - descrierea lucrarilor

2. Caietele de sarcini pe specialitati

- structura caietelor de sarcini

- tipuri si forme de caiete de sarcini

3. Listele de cantitati pe lucrari

3.1. Centralizatorul obiectelor,pe obiectiv

3.2. Centralizatorul categoriilor de lucrari pe obiecte

3.3.Lista cuprinzand cantitatile de lucrari pe capitole de lucrari, cu descrierea in detaliu a acestora

3.4. Lista utilajelor si echipamentelor tehnologice;

3.5. Specificatiile tehnice: dotari, echipamente, utilaje

4. Graficul general de realizare a lucrarilor

PARTI DESENATE

Planurile generale

Plansele principale ale obiectivelor-urban si amenajare teritoriala

ARHITECTURA - va cuprinde plansele principale privind alcatuirea si executia structurii de rezistenta

STRUCTURA - va cuprinde plansele principale privind alcatuirea si executia structurii de rezistenta

INSTALATIILE - vor cuprinde plansele principale privind executia fiecarui obiect

DOTARI SI INSTALATII TEHNOLOGICE - vor cuprinde planurile de tehnologie si montaj

DOTARI - dotari de mobilier, inventar gospodaresc, paza contra incendiilor

Proiectul Tehnic sta la baza elaborarii ofertei in vederea contractarii de lucrari

Continutul Devizului General

conf. HG 28/2008

Responsabilitatile beneficiarului

Initiaza si plateste verificarea proiectului, conform cu Legea 10/1995 privind calitatea constructiilor, prin verificatori atestati;

Aproba devizul general;

Notifica in scris indeplinirea fazei prin proces-verbal, bon de plata etc;

Daca sunt necesare sau se solicita pot aparea extraservicii si misiuni suplimentare contra-cost;

Responsabilitatile proiectantului

Elaboreaza proiectul tehnic de arhitectura la o scara convenabila coordonat cu solutiile si dimensionarea infra si suprastructurii, precum si cu solutiile de instalatii interioare;

Stabileste parametrii cladirii: Sconstr., Sdesf., P.O.T., C.U.T., volume etc.;

Determina nivelul calitativ al lucrarii prin alegerea materialelor, finisajelor, echipamentelor etc.;

Coordoneaza si coreleaza intocmirea proiectelor tehnice a celorlalte specialitati;

Consulta si consiliaza investitorul in alegerea solutiilor si materialelor;

Supravegheaza graficul de proiectare si asigura predarea documentatiilor complete la termen;

Propune un grafic al executiei, care va fi modificat si completat de catre constructor;

Verifica respectarea prin proiect a legislatiei in vigoare in constructii;

Proiectele de specialitate care formeaza proiectul tehnic sunt urmatoarele:

o arhitectura si finisaje – proiect director in cadrul proiectului tehnic;

o structura de rezistenta;

o instalatiile generale aferente constructiei (inclusiv cele pentru incinta, pana la caminele de racord sau contoarele de bransament la retelele publice de utilitati), in care se includ instalatiile de incalzire (eventual de ventilatie, climatizare), electrice (pentru tensiuni normale de 220/380V si pentru curenti slabi: telefonie, TV, retea de calculatoare, semnalizare, alarmare-securitate etc.), sanitare (apa, canalizare) si gaze;

o dotari si instalatii tehnologice – suplimentar, daca este cazul;

o mobilier, dotari P.S.I. si pentru protectia muncii – suplimentar, daca este cazul;

o lucrari conexe constructiei (amenajari exterioare, sistematizarea verticala a terenului si drumurile din incinta, platforme, parcaje, imprejmuiri, demolarea unor constructii existente pe amplasament etc.) – suplimentar, daca este cazul;

o bransamentele si racordurile la retele edilitare (apa-canal, energie electrica, gaze, telefoane), dupa caz;

o organizarea de santier – suplimentar, daca este cazul;

Cadrul legal, Standarde si Normative

Proiectele se intocmesc conform legislatiei romane in vigoare. Activitatea de proiectare este reglementata printr-o multitudine de stasuri si normative, dintre care

evidentiem:

o Legea 10/1995

o HG 766/1997

o HG 675/2002

o HG 925/1995

o Cod de proiectare seismica P100/2006

o Cod de proiectare CR 0-2005

o Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă NP 112-04

o Cod de proiectare pentru structuri din zidarie CR 6 – 2006

o Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat STAS 10107/0-1990.

o Cod de proiectare pentru pereti din beton armat P85/2004

o HG 28/2008

AUTORIZARE

Obiective

Intocmirea documentatiilor necesare pentru obtinerea tuturor avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de urbanism (C.U.);

Intocmirea documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de construire (DTAC), (eventual a autorizatiei de desfiintare si a autorizatiei pentru organizarea de santier);

Obtinerea Autorizatiei de Construire

Responsabilitatile proiectantului

Verifica respectarea prin proiect a legislatiei in vigoare in constructii; Coordoneaza intocmirea dosarelor de obtinere a avizelor cerute prin C.U.;

Adapteaza solutiile arhitecturale de principiu sau de detaliu la prevederile unor avize, daca e cazul;

Intocmeste documentatia tehnica pentru autorizarea constructiei (DTAC)

Arhitectul obtine dovada de luare in evidenta a proiectului la Filiala Teritoriala a O.A.R.;

Asista clientul pana la obtinerea autorizatiei de construire;

Cadrul legal

Legea 50/1991 Norme metodologice – Legea 50/1991

OUG 214/2008 pt modif Legii nr. 50/1991

Legea 261/2009 privind aprobarea OUG 214/2008

Procedura de autorizare a constructiilor – conform legii 50/1991 si OUG 214/2008

In conformitate cu legea nr. 50/1991 si OUG. nr. 214/2008, “executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare, emisa in conditiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil – teren si/sau constructii – identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel “ (conf. art.1, alineatul 1).

Din punct de vedere legal, pentru a avea dreptul de a construi o clădire, este necesară obţinerea unei autorizaţii de construire, care se eliberează de către primăria pe raza căreia intenţionaţi să amplasaţi lucrarea. De acelaşi act este nevoie şi dacă doriţi să modificaţi sau să demolaţi o construcţie existentă. Procedura de obţinere a autorizaţiei de construire este destul de complicată, ea necesitând obţinerea, în prealabil, a mai multor documente, de la autorităţile publice locale (primărie), de la diverse instituţii ale statului, precum şi de la furnizorii de utilităţi. Această procedură este de durată, motiv pentru care

vă recomandăm să începeţi din timp demersurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire, cu circa 6-7 luni înainte de data la care intenţionaţi să începeţi lucrările.

Este total nerecomandată demararea lucrărilor înainte de a fi în posesia autorizaţiei de construire, aceasta putând duce la conflicte cu diferite autorităţi, soldate cu pierdere de timp şi bani.

Obiectul autorizarii

Autorizatia de construire se elibereaza pentru:

a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora . Daca in vederea schimbarii destinatiei unor spatii existente nu se realizeaza lucrari de constructii, nu este necesara emiterea autorizatiei de construire.b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii;c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare, privind cai de comunicatie, retele si dotari tehnico-edilitare, noi capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si de retehnologizare a celor existente;d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari;f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea;g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;i) cimitire – noi si extinderi.

Lucrari exceptate de la obligativitatea autorizarii :

Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile initiale ale constructiilor si ale instalatiilor aferente sau aspectul arhitectural al acestora:a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate;b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tamplariei;c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit;d) zugraveli si vopsitorii interioare;e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor situate pe arterele principale de circulatie;f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in limitele proprietatii, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati;g) reparatii si inlocuiri la pardoseli;h) reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin si la scari de acces, fara modificarea calitatii si a aspectului elementelor constructive;i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente;j) lucrari de investigare, cercetare si expertizare la constructiile reprezentand monumente istorice, cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale, dupa caz;k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa, situate in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere;l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului.*** Daca aceste lucrari, cu exceptia celor precizate la lit. j), se executa la constructiile reprezentand monumente istorice, este obligatorie emiterea autorizatiei de construire.

*** Lucrarile de constructii pentru remedierea deficientelor constatate ca urmare a efectuarii receptiei la terminarea lucrarilor se pot executa fara a fi necesara emiterea unei autorizatii de construire, cu conditia ca prin acestea sa nu se aduca modificari la constructie de natura a contraveni prevederilor autorizatiei.*** Lucrarile de desfiintare a unor constructii/lucrari executate fara autorizatie sau cu incalcarea prevederilor acesteia, dispuse de organele de control abilitate sau de instanta, se pot executa fara a fi necesara emiterea unei autorizatii de desfiintare.

BAZA LEGALA- Reglementari urbanistice PUG, PUZ, PUD

Autorizatiile de construire, in conformitate cu Legea 50/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se pot emite numai in temeiul si cu respectarea prevederilor din documentatiile de urbanism, avizate si aprobate conform legii, respectiv ale Planului de Urbanism General – PUG al localitatii sau planul de amenajarea teritoriului pentru zonele extravilane, in raza carei este dispus imobilul / teren/constructii pe care se realizeaza noua constructie sau la care se intervine;

PLANUL URBANISTIC GENERAL – PUG Are caracter director si de reglementare pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala de baza –

municipiu, oras, comuna -, constituind cadru legal pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare (conform Legea 350/2001, modificata si completata prin Legea 289/2006); astfel, pentru ansamblul localitatii

Planul urbanistic general – PUG cuprinde reglementari pe termen scurt cu privire la :

o stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii;

o stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

o zonificarea functionala, corelata cu organizarea retelei de circulatie;

o delimitarea zonelor afectate de servituti publice;

o modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

o stabilirea zonelor istorice protejate si de protectie a monumentelor istorice;

o formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;

o precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate;

Prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:

o evolutia in perspectiva a localitatii;

o directiile de dezvoltare functionala in teritoriu;

o traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean;

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM – RLU In concordanta cu Regulamentul General de Urbanism, stabileste conditiile-cadru de amplasare si de

realizare ale constructiilor sau de interventie la constructiile existente, diferentiat pe zone sau subzone urbane – unitatii teritoriale de referinta – UTR; pentru fiecare unitate teritoriala de referinta – UTR sunt stabilite prin RLU:

o utilizarea terenurilor (utilizari admise, utilizari admise cu conditionari si utilizari interzise);

o caracteristicile parcelelor construibile (dimensiuni, forme, raport latime/lungime ;

o regimul de aliniere a terenului si constructiilor fata de drumurile publice;

o perimetrul edificabil care delimiteaza zona de amplasare a cladirilor pe o parcela, cu precizarea distantelor fata de aliniament (limita parcelei dinspre domeniul public), fata de limitele laterale si posterioara ale parcelei si fata de alte cladiri de pe aceeasi parcela;

o regimul de inaltime (numarul de niveluri) si inaltimea maxima admisibila a cladirilor (la cornisa si la coama, exprimate in metri fata de terenul amenajat);

o procentul maxim de ocupare a terenului – POT (suprafata construita/suprafata parcelei);

o coeficientul maxim de utilizare a terenului – CUT (suprafata desfasurata/ suprafata parcelei);

o aspectul exterior al cladirilor (forma acoperisului – cu pante sau terasa, eventual natura invelitorii, raportul plin-gol, finisaje exterioare, culori);

o conditii de echipare edilitara;

o circulatia auto si pietonala, accese;

o parcarea si gararea autovehiculelor;

o spatii libere si plantate;

o imprejmuiri;

o conditii privind organizarea de santier;

o dupa caz, zone de interdictie provizorie sau definitiva pentru constructii;

o zonele de protectie (dupa caz de siguranta) cum ar fi cele pentru monumentele istorice, luciile de apa sau pentru obiective speciale (unitatile militare, cai de comunicatie rutiere sau feroviare, aeroporturi, retele edilitare magistrale sau de distributie etc.);

o alte conditionari specifice pentru o anumita zona sau subzona, definita ca unitate teritoriala de referinta – UTR;

PLANUL URBANISTIC ZONAL – PUZ Are caracter de reglementare specifica detaliata si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe

cu prevederile Planului urbanistic general – PUG a unei zone strict delimitate din teritoriul localitatii (conform Legea 350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare).

Elaborarea unui plan urbanistic zonal – PUZ poate fi facuta numai ca urmare a impunerii acestuia printr-un certificat de urbanism, conform conditionarilor impuse prin PUG sau care s-a emis ca urmare a solicitarii unor derogari de la RLU aprobat; stabilirea zonelor pentru care trebuie sa se intocmesca Planuri urbanistice zonale – PUZ se face de regula prin Planul urbanistic general – PUG.

Elaborarea si aprobarea unui plan urbanistic zonal – PUZ este obligatorie in cazul:

o zonelor centrale ale localitatilor;

o zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor;

o altor zone stabilite de autoritatile publice locale, potrivit legii.

o modificarea functiuniilor zonei;

o modificarea regimului de construire;

o modificarea regimului de inaltime, a inaltimii maxime admise si a CUT;

o stabilirea sau modificarea perimetrelor edificabile fata de aliniament (limita de proprietate dinspre domeniul public) si celelalte limite ale parcelelor;

o extinderea perimetrului intravilan;

o organizarea retelei stradale;

o organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane;

o modul de utilizare a terenurilor;

o dezvoltarea infrastructurii edilitare;

o statutul juridic si circulatia terenurilor;

o protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora;

o tipul de parcele sau/si de situatii pentru care in vederea emiterii autorizatiei de construire reglementarile urbanistice trebuiesc amanuntite printr-un plan urbanistic de detaliu – PUD;

PLANUL URBANISTIC DE DETALIU – PUD Are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare,

dimensionare, conformare si echipare edilitara a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, in corelare cu functiunea predominanta si cu vecinatatile imediate (conform Legea 350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare).

Elaborarea unui plan urbanistic de detaliu – PUD poate fi facuta numai ca urmare a impunerii acestuia printr-un certificat de urbanism, conform conditionarilor din PUG/PUZ sau care s-a emis ca urmare a solicitarii unor derogari de la RLU aprobat;

Planul urbanistic de detaliu – PUD poate reglementa:

o modificarea POT;

o modificarea distantelor dintre perimetrul edificabil si limitele laterale si posterioara ale parcelei;

o asigurarea accesibilitatii pe parcela si racordarea la retelele edilitare;

o permisivitatile si constrangerile urbanistice privind volumele construite si amenajarile aferente;

o relatiile functionale si estetice cu vecinatatea;

o compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor;

o regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor (inclusiv propunerea de concesionare a terenurilor);

Etape in procesul de autorizare

1. Emiterea certificatului de urbanism, urmare a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii depusa de solicitant ;

2. Evaluarea initiala a investitiei si stabilirea necesitatii evaluarii efectelor acesteia asupra mediului de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului ;

3. Notificarea de catre solicitant a autoritatii administratiei publice locale cu privire la mentinerea cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, in situatia in care autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste necesitatea evaluarii efectelor investitiei asupra mediului;

4. Emiterea avizelor si acordurilor stabilite prin certificatul de urbanism;

5. Emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, dupa caz ; Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului este, dupa caz, declaratia autoritatii pentru protectia mediului, decizia etapei de incadrare, acordul de mediu, avizul Natura 2000.”

6. Elaborarea documentatiei tehnice – D.T.;

7. Depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice locale competente :a) certificatul de urbanismb) dovada, in copie legalizata, a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, sau, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel;

c) documentatia tehnica – D.T.;d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism;e) actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului;f) dovada privind achitarea taxelor legale. 8. Emiterea autorizatiei de construire. Autorizatia de construire se emite pentru executarea lucrarilor de baza si a celor aferente organizarii executarii lucrarilor, in cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.*** Notatiile “PAC”, “POE” si “PAD” sunt inlocuite cu “DTAC”, “DTOE” si “DTAD”, conform OUG 214/2008*** Masurile specifice pentru protectia mediului stabilite prin actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului vor fi avute in vedere la elaborarea documentatiei tehnice – D.T. – si nu pot fi modificate prin procedura de autorizare ori prin autorizatia de construire.

Certificatul de urbanism

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, care sunt informatii de interes public, potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii, stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite prin documentatia tehnica – D.T. in functie de specificul amplasamentului, lista cuprinzand avizele si acordurile necesare in vederea autorizarii executarii lucrarilor de constructii, inclusiv obligatia de a contacta autoritatea competenta pentru protectia mediului, cu privire la evaluarea initiala a investitiei si stabilirea necesitatii evaluarii efectelor acesteia asupra mediului in vederea obtinerii actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului.

Certificatul de urbanism NU confera dreptul de a executa lucrari de constructii

Solicitantul – poate fi orice persoana fizica sau juridica interesata sa cunoasca informatii cu privire la imobil – teren sau constructii. Pentru emiterea certificatului de urbanism nu este necesar ca solicitantul sa detina un titlu asupra imobilului, actul fiind cu caracter de informare.

Documentele necesare emiterii Certificatului de urbanism cerere-tip (formularul-model F.1 – “Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism”) completata in

conformitate cu precizarile privind completarea acesteia, cu elementele de identificare ale solicitantului si imobilului, precum si cu precizarea scopului solicitarii actului;

planuri topografice sau cadastrale la scarile 1:500, 1:2.000 sau 1:10.000, dupa caz, – vizate de Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara al judetului sau al municipiului Bucuresti, dupa caz -, cu indicarea imobilului – teren si/sau constructii; (2 exemplare) (planurile se obtin contra-cost de la unitatea teritoriala specializata care le gestioneaza)

documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (in copie).

Emiterea Certificatului de Urbanism certificatul de urbanism se emite in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii,

mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia, dar, în realitate, perioada de emitere variază de la câteva zile, în cazul primăriilor de comune, la câteva luni, la primăriile de sector din Bucureşti.

Valabilitatea certificatului de urbanism Certificatului de urbanism este valabil pentru un interval de timp cuprins intre 6 si 24 luni de la data

emiterii, in functie de : o scopul pentru care a fost solicitat;

o complexitatea investitiei si caracteristicile urbanistice ale zonei in care se afla imobilul;

o mentinerea valabilitatii prevederilor documentatiilor urbanistice si a planurilor de amenajare a teritoriului aprobate, pentru imobilul solicitat

Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism : se poate face numai de catre emitent, la cererea titularului formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acestuia, pentru o perioada de timp de maximum 12 luni, dupa care, in mod obligatoriu, se emite un nou certificat de urbanism. Pentru prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism se completeaza si se depune la

emitent o cerere-tip insotita de certificatul de urbanism emis, in original. O data cu depunerea cererii de prelungire a valabilitatii certificatului de urbanism, solicitantul va face dovada achitarii taxei de prelungire a acesteia.

Taxa aferentă eliberării acestui act este modică, depinzând de dimensiunile şi amplasamentul terenului, ea nedepăşind 100-200 de lei.

Certificatul de urbanism se solicita pentru :

o proiectarea si executarea lucrarilor de constructii (sau desfiintare) de orice fel si pentru care este necesara autorizatia de construire/ desfiintare;

o concesionari de terenuri;

o adjudecarea prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza de studiu de fezabilitate;

o cereri in justitie;

o operatiuni notariale privind circulatia imobiliara, atunci cand operatiunile respective au ca obiect impartiri sau comasari de parcele, solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la imobil;

Certificatul de urbanism cuprinde toate informatiile cunoscute referitoare la: Regimul juridic – natura proprietatii (publica, privata); dreptul de proprietate asupra imobilului (teren/

constructii; situarea acestuia in perimetrul intravilan sau in extravilan; eventuala includere in listele monumentelor istorice si/ sau ale naturii sau in zona de protectie a acestora, servituti care greveaza imobilul (in conformitate cu Codul Civil), restrictii de construire impuse prin documentatii de urbanism legal aprobate.

Regimul economic – utilizarea (functiunea) actuala si propusa pentru zona (UTR) in care este dispus terenul (stabilita prin PUG sou PUZ aprobat; se precizeaza utilizarile admise cu conditionari si utilizarile interzise).

Regimul tehnic – conditiile de amplasare si de realizare ale constructiilor sau ale interventiilor la constructii existente, pentru autorizarea directa, impuse conform reglementarilor urbanistice din RLU – PUG, dupa caz prin PUZ sau PUD aprobat pentru imobilul (teren sau teren si constructii) la care se refera certificatul de urbanism.

Avizele si acordurile, proiectele, studiile si alte documente prevazute, dupa caz, prin certificatul de urbanism ca fiind necesare pentru emiterea autorizatiei de construire; cand nu exista documentatii de urbanism aprobate sau acestea nu contin elementele necesare autorizarii directe sau daca se solicita o derogare de la RLU, in cazuri bine intemeiate, prin certificatul de urbanism se poate impune elaborarea unui PUZ sau PUD; in acest ultim caz obtinerea avizelor/ acordurilor si intocmirea proiectului pentru autorizatia de construire va putea fi facuta numai dupa avizarea si aprobarea documentatiei de urbanism (PUZ sau PUD) cu obligativitatea respectarii intocmai a prevederilor acesteia.

Emiterea avizelor si acordurilor

Avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism si care privesc asigurarea, racordarea sau bransarea, dupa caz, la infrastructura edilitara, in conditiile impuse de caracteristicile si de amplasamentul retelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament, racordarea la reteaua cailor de comunicatii, securitatea la incendiu, protectia civila si protectia sanatatii populatiei, precum si actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului se solicita si se obtin de catre investitor/solicitant de la autoritatile competente in domeniu, inaintea depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatile competente

Avizele, acordurile si actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, stabilite prin certificatul de urbanism si obtinute de catre solicitant, devin parte integranta din autorizatia de construire.

Avizare – procedura de analiza si de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale

interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si proiectul tehnic (P.Th.) pe baza caruia se vor executa lucrarile.

Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate.

O parte dintre avize sunt emise de către diferite autorităţi şi se referă la probleme de sănătate publică, mediu, regimul apelor de suprafaţă şi din subsol, arii protejate şi monumente ale naturii, paza contra incendiilor, monumente istorice, intervenţii pe clădirile existente, etc., iar o altă parte, de către furnizorii de utilităţi: energie electrică, gaz, apă-canal, salubritate.

Durata emiterii avizelor difera în funcţie de fiecare caz în parte, dar şi în funcţie de modul în care lucrează avizatorii (unele dintre instituţiile în cauză eliberând avizul doar după o inspecţie la faţa locului), ea nedepăşind, totuşi, în mod normal, două luni.

Costurile avizelor variază in functie de condiţiile specifice, intre 50-200 lei.

Unele primării solicită, în afara avizelor obişnuite, şi alte acte precum declaraţie pe proprie răspundere că terenul în cauză nu face obiectul vreunui litigiu aflat pe rol în justiţie, acordul vecinilor, precum şi diferite expertize şi studii tehnice.

Avize uzuale, precizate in Certificatul de Urbanism:

o Oficiul de cadastru – Studiu pedologic si Certificat de scoatere a terenului din circuitui agricol (pentru teren in zona agricola);

o exploatare retele de apa, canal – Compania Nationala Apele Romane;

o exploatare retele electrice – Electrica;

o exploatare retele de gaze naturale – Distrigaz;

o salubritate;

o retele telefonie si internet;

o avizul Ispectiei de Stat in Constructii

o aparararea impotriva incendiilor – Pompieri;

o apararea civila – Apararea Locala Antiaeriana;

o sanatatea populatiei – Directia de Sanatate Publica SANEPID;

o Admininistatia drumurilor si podurilor;

o Politia – daca terenul se afla intr-o zona speciala;

o Autoritatea Romana de Aviatie – daca terenul se afla in proximitatea unui aeroport;

o MApN, SRI – daca terenul se afla in proximitatea unui obiectiv militar;

o Ministerul culturii si cultelor – daca terenul se afla intr-o zona de interes arheologic;

o protectia mediului – Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Avizul Ministerului apelor si protectiei mediului se elibereaza ultimul, deoarece pentru obtinerea acestuia sunt necesare toate celelalte avize.

Documentele de natura juridica si administrativa a caror obtinere este numai de competenta beneficiarului :

o Dovada dreptului de proprietate asupra terenului/constructiilor, intabulat in Cartea Funciara, in copie legalizata (titlul de proprietate, contract de vanzare-cumparare, contract de partaj voluntar, act de donatie, certificat de mostenire, hotarari iudecatoresti definitive de reconstituire sau de recunoastere a dreptului de proprietate, contract de concesiune, de comodat ori de inchiriere al terenului/ constructiilor);

o Documentatia cadastrala – fisa bunului imobil (teren/ constructii) si planul de delimitare a imobilului;

o Declaratia pe proprie raspundere, autentificata de un notar public, prin care se precizeaza ca nu sunt pe rolul instantelor judecatoresti litigii privin dreptul de proprietate asupra terenului/ constructiilor care fac obiectul autorizatiei de construire/desfiintare;

o Acordurile notariale exprimate de proprietarii imobilelor invecinate, in cazurile cand acestea sunt afectate de lucrarile propuse, cum ar fi: alipirea la calean cu o constructie invecinata care necesita subzidiri sau consolidari ale acesteia; imprejmuiri pe limitele dintre proprietati; functiunile noii constructii sunt poluante; schimbarea totala sau partiala a destinatiei unei parti (apartament sau alte spatii) din cladiri colective de locuit existente, daca prin natura noii functiuni se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibratii etc.);

o Aprobarea pentru scoaterea terenului din circuitul agricol (unde este cazul);

o Certificat privind atribuirea unui nou numar postal (daca este cazul);

o Certificat de atestare a valorii fiscale a constructiei, eliberat de serviciul (directia) detaxe si impozite locale din cadrul primariei, in cazul solicitarii autorizatiei de desfiintare, pentru calcularea taxei de autorizare;

o Alte acorduri legale privind situatia patrimoniala a terenului, etc;

o Contractul cu o societate comerciala de salubritate pentru transportul si depunerea in locuri autorizate a deseurilor rezultate din lucrarile de construire sau de demolare;

o Dovada luarii in evidenta a partii de arhitectura din proiectul pentru autorizatia de construire/desfiintare PAC/PAD, a carui obtinere este numai de competenta arhitectului cu drept de semnatura.

Elaborarea documentatiei tehnice (D.T) si depunerea ei

Documentatie tehnica-D.T. o Documentatia tehnico-economica distincta prin care se stabilesc principalele coordonate

privind incadrarea in indicii urbanistici aprobati, amplasarea constructiilor si relatiile acestora cu vecinatatile, schemele si fluxurile functionale, compozitia spatiala, structura de rezistenta, expresia de arhitectura, dotarea si echiparea constructiilor – inclusiv solutiile de asigurare, bransare si racordare a acestora la infrastructura edilitara, dupa caz.

o Dupa emiterea autorizatiei de construire, documentatia tehnica – D.T. se constituie parte integranta a Proiectului Tehnic – P.T, respectiv a Detaliilor de Executie, fiind interzisa modificarea prevederilor acesteia, sub sanctiunea nulitatii autorizatiei de construire.

Documentatie Tehnica pentru obtinere a Autorizatiei de Construire (DTAC)

o Proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si proiectele tehnice, pe baza carora se intocmesc acestea, se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se insusesc si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul arhitecturii, constructiilor si instalatiilor pentru constructii, astfel:

de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman (membru OAR cu drept de semnatura), pentru proiectarea partii de arhitectura pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si a celor subterane;

de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru partile de inginerie in domeniile specifice, pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si subterane, precum si la instalatiile aferente acestora;

de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de constructii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru cladiri de importanta redusa si aflate in afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

Depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice locale competente (in copie) :

certificatul de urbanism dovada, in copie legalizata, a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, sau, dupa caz, extrasul

de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel;

documentatia tehnica – D.T.;

avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism;

actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului;

dovada privind achitarea taxelor legale.

Emiterea autorizatiei de construire

Autorizatia de construire constituie actul final de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia este permisa executarea lucrarilor de constructii corespunzator masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor.

Autorizatia de construire se emite in baza documentatiei tehnice – D.T., elaborata in conditiile prezentei legi, in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism,avizate si aprobate potrivit legii.

Solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare Solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare poate fi orice persoana fizica sau juridica detinatoare

a unui titlu asupra imobilului, care atesta dreptul de proprietate (contract de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificat de mostenitor, act administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca etc.), sau a unui contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat, ori a unui contract de inchiriere (numai pentru constructii cu caracter provizoriu, cu acordul expres al proprietarului de drept).

Solicitarea emiterii unei autorizatii de construire/desfiintare se poate face fie direct de catre detinatorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui imputernicit, desemnat in conditiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice alta persoana fizica sau o persoana juridica autorizata care are in obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrarilor de constructii.

Institutia competenta Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, de primarul general al

municipiului Bucuresti sau de primari, dupa cum urmeaza:

a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor, pentru:- investitiile care se aproba de Guvern;

- investitiile care se realizeaza in extravilanul comunelor, inclusiv anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole;

- investitiile care se amplaseaza pe terenuri care depasesc limita a doua sau mai multor unitati administrativ-teritoriale;

b) de primarii municipiilor sau oraselor, pentru constructiile si lucrarile de orice fel din intravilanul si din extravilanul acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a);

c) de primarul general al municipiului Bucuresti, pentru toate constructiile si lucrarile din intravilan si din teritoriul administrativ al municipiului Bucuresti, prevazute la lit. a) si b), precum si de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru toate categoriile de constructii si amenajari urbanistice din cadrul sectoarelor, stabilite de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, la propunerea consiliilor locale ale sectoarelor;

d) de primarii comunelor, cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene, pentru constructiile si lucrarile care se executa in intravilanul localitatilor, cu exceptia celor prevazute la lit. a).

Termenul de emitere a autorizatiei

Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse la autoritatile competente.

In situatia in care se constata ca documentatia depusa este incompleta, aceasta se returneaza solicitantului in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data inregistrarii, cu mentionarea in scris a deficientelor si a elementelor necesare completarii acesteia. In aceasta situatie termenul legal de maximum 30 de zile pentru emiterea autorizatiei curge de la data depunerii documentatiei complete.

Redactarea autorizatiei de construire/desfiintare Autorizatia de construire/desfiintare se redacteaza de structura de specialitate din cadrul

administratiei publice judetene, municipale sau orasenesti ori, dupa caz, de persoana cu responsabilitate in domeniile urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii din cadrul primariilor comunale, cu mentionarea obligatorie a elementelor necesare descrierii concise a lucrarilor de constructii autorizate.

Prin autorizatia de construire/desfiintare emitentul poate impune anumite conditii pentru perioada executarii lucrarilor autorizate privind:

o conditiile de utilizare a domeniului public (accese in zona santierului, stationari ale utilajelor, inchideri de drumuri publice, ocupari temporare de spatii publice, treceri temporare sau sapaturi in spatiile publice, devieri ale circulatiei auto sau pietonale, protectia circulatiei, executarea unor drumuri provizorii, folosirea unor elemente de reclama etc.);

o masurile de protejare a proprietatilor particulare invecinate;

o masurile de protectie sanitara si sociala in situatia cazarii unor muncitori sezonieri (executarea de baracamente, grupuri sociale, grupuri sanitare, dotari de toate tipurile in cazul unui numar mai mare de muncitori, plata serviciilor suplimentare prestate de unitatile existente etc.);

o masurile de protectie a mediului pe durata executarii lucrarilor autorizate, precum si in cazul realizarii de investitii in zone care nu dispun de utilitati (in special canalizare, evacuarea si depozitarea deseurilor menajere etc.);

o masurile de prevenire si stingere a incendiilor.

Autorizatia de construire/desfiintare se semneaza de catre:

o presedintele consiliului judetean, primarul general al municipiului Bucuresti sau de primar, dupa caz;

o secretarul general, respectiv de secretar;

o arhitectul-sef (acolo unde nu este instituita functia de arhitect-sef se semneaza de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente). Responsabilitatea emiterii autorizatiei de construire/desfiintare revine semnatarilor acesteia, potrivit atributiilor fiecaruia.

Lipsa unei semnaturi atrage nulitatea actului.

Perioada de valabilitate a autorizatiei Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12

luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie

valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu proiectul tehnic.

In cazul in care lucrarile de constructii nu au fost incepute ori nu au fost executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia.

Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni.

Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, precum si inspectorul teritorial in constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate. In caz contrar, daca constatarea faptei de incepere a lucrarilor fara instiintare s-a facut in termenul de valabilitate a autorizatiei, data inceperii lucrarilor se considera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei.

Valabilitatea autorizatiei se mentine in cazul schimbarii investitorului, inaintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor acesteia si a transcrierii actelor care confera dreptul de construire.

Autorizatia de construire pentru lucrarile de interventie de prima necesitate in cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori alte evenimente cu caracter exceptional, inclusiv la constructiile reprezentand monumente istorice, se emite imediat de catre autoritatea administratiei publice abilitata, conform legii, urmand ca documentatia legala necesara sa fie definitivata pe parcursul sau la incheierea executarii lucrarilor, cu respectarea avizelor legale.

Pierderea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare. Emiterea unei noi autorizatii Autorizatia de construire/desfiintare isi pierde valabilitatea prin:

o neinceperea lucrarilor in termenul de valabilitate stabilit prin autorizatia de construire/desfiintare ori nefinalizarea acestora conform duratei de executie stabilite prin autorizatie, daca nu a fost solicitata prelungirea valabilitatii autorizatiei;

o nefinalizarea lucrarilor in termenul acordat ca prelungire a valabilitatii autorizatiei;

o modificarea conditiilor, datelor sau continutului documentatiei care a stat la baza emiterii autorizatiei.

In aceste situatii este necesara emiterea unei noi autorizatii de construire/desfiintare.

In cazul nefinalizarii lucrarilor in termenul acordat prin prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare, continuarea lucrarilor ramase de executat se va putea face numai dupa emiterea unei noi autorizatii de construire/desfiintare, corespunzator stadiului fizic al realizarii lucrarilor autorizate la data solicitarii, pentru lucrarile de constructii ramase de executat in raport cu proiectul si avizele care au stat la baza emiterii autorizatiei initiale. In aceasta situatie taxele de autorizare se vor calcula corespunzator valorii lucrarilor ramase de executat. Valabilitatea certificatului de urbanism, precum si a avizelor si acordurilor emise la prima autorizatie se mentine, cu conditia realizarii constructiei in conformitate cu prevederile autorizatiei initiale.

In cazul intreruperii executiei pe o perioada indelungata (peste limita de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare), fara luarea masurilor de conservare, continuarea lucrarilor ramase de executat se va putea face numai dupa emiterea unei noi autorizatii de construire/desfiintare, care va avea la baza o documentatie tehnica intocmita in conformitate cu concluziile Referatului de expertizare tehnica a lucrarilor executate, potrivit prevederilor legale in vigoare privind calitatea in constructii.

Anularea autorizatiei de construire/desfiintare Autorizatiile de construire sau de desfiintare, emise cu incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de

catre instantele de contencios administrativ. Anularea autorizatiei de construire/desfiintare poate fi ceruta de partea vatamata, de prefect si de Inspectoratul de Stat in Constructii.

Prin introducerea actiunii autorizatia de construire sau de desfiintare se suspenda de drept si, pe cale de consecinta, instanta va dispune oprirea lucrarilor pana la solutionarea in fond a cauzei.

In situatia in care suspendarea autorizatiei de construire/desfiintare nu a fost intemeiata, titularul acesteia este indreptatit sa primeasca valoarea prejudiciului adus si a daunelor-interese. In aceasta situatie durata de executie ori valabilitatea autorizatiei de construire/desfiintare se prelungeste, de drept, cu perioada in care aceasta a fost suspendata.

Taxa de autorizare Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza pe baza valorii de proiect declarate de

solicitant in cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire, in conformitate cu proiectul prezentat.

Pentru aplicarea taxei pe baza valorii reale a investitiei se iau in calcul cheltuielile prevazute in Capitolul 4 “Cheltuieli pentru investitia de baza”, partea I, din Devizul general al investitiei.

Cuantumul taxei datorate este de 1% din valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei.

Pentru cladirile cu destinatia de locuinta, atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cel al persoanelor juridice, precum si pentru anexele gospodaresti, numai in cazul persoanelor fizice, taxele pentru eliberarea autorizatiei de construire se reduc cu 50%.

In cazul lucrarilor de construire a cladirilor proprietate a persoanelor fizice, daca valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire este mai mica decat valoarea impozabila determinata in conditiile anexei nr. 1 la Ordonanta nr.36/2002, taxa se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, dupa caz, asupra valorii impozabile.

Taxa pentru eliberarea autorizatiei necesare pentru lucrarile de organizare de santier in vederea realizarii unei constructii, care nu sunt incluse in alta autorizatie de constructie, este egala cu 3% din valoarea autorizata a lucrarilor de organizare de santier.

Taxa pentru eliberarea autorizatiei de amenajare de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri este egala cu 2% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructive.

Calculul acestei taxe se face de catre structurile specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului ale autoritatilor administratiei publice locale.

Taxa pentru autorizare nu se restituie in cazul returnarii documentatiei incomplete, urmand sa fie utilizata pentru emiterea autorizatiei in situatia prezentarii documentatiei complete.

Taxa pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire se calculeaza la 30% din valoarea initiala a taxei de autorizare.

La terminarea lucrarilor beneficiarii autorizatiei de construire, in termen de 15 zile de la data expirarii termenului de executare stabilit prin aceasta, sunt obligati sa declare structurilor specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului ale autoritatilor administratiei publice locale valoarea reala a lucrarilor, in vederea regularizarii taxei pentru autorizatia de construire.

Acestea vor regulariza taxa pentru autorizatia de construire pe baza valorii reale a lucrarilor declarate de catre solicitant, in termen de 15 zile de la data expirarii termenului de executare stabilit prin autorizatia de construire.

Pentru persoane fizice, in cazul in care valoarea lucrarilor declarate de catre solicitant este mai mica decat valoarea impozabila, regularizarea taxei se va face pe baza valorii astfel calculate.

Sunt exceptate de la plata taxei de obtinere a AC: - lacasurile de cult si anexele acestora; – lucrarile de dezvoltare, modernizare sau de reabilitare a infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului; – lucrarile de interes public judetean sau local – constructiile ai caror beneficiari sunt institutiile publice; – proprietarii de monumente istorice – pentru interventiile asupra monumentelor istorice detinute, in cazul in care proprietarii utilizeaza bunul imobil detinut numai pentru activitati necomerciale sau, in mod direct, pentru locuit; – persoane fizice veterani de razboi; – persoane persecutate din motive etnice de catre regimurile instaurate intre 6 septembrie 1940 si 6 martie 1945; – persoane persecutate din motive politice de catre dictatura instaurata incepand cu 6 martie 1945; – persoanele deportate sau cele constituite in prizonieri.

Cheltuielile pentru controlul statului in autorizarea executarii lucrarilor se suporta de catre beneficiar si reprezinta 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate.

Cheltuielile pentru elaborarea reglementarilor tehnice si pentru inspectia statului pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii sunt suportate de catre dumneavoastra, prin virarea unei sume care reprezinta 0,7% din cheltuielile de constructie autorizate, acestea putandu-se achita esalonat.

LICITATIE

Obiective

Alegerea unui antreprenor / constructor , in urma unor oferte facute de constructor pe baza proiectului tehnic;

Angajarea unui diriginte de santier

Construcţia poate fi realizată în regie proprie sau cu o firmă specializată;

Analiza ofertelor din partea posibililor constructori;

Responsabilitatile beneficiarului

Defineste ce anume este inclus si ce nu este inclus in proiectul pe care trebuie sa-l execute viitorul antreprenor

Trebuie sa se asigure ca viitorul antreprenor intelege cerintele proiectului

Stabileste de la inceput cat costa, cat dureaza si in ce parametrii de calitate se incadreaza proiectul

Prospecteaza piata in vederea efectuarii unor cereri de oferta catre potentiali constructori;

Organizeaza licitatia executiei, daca e cazul;

Incheie contractul de antrepriza;

Furnizeaza autorizatia de construire imediat dupa obtinerea ei;

Angajeaza conform legislatiei in materie un diriginte de santier atestat, care sa supravegheze executia si situatiile de lucrari prezentate de catre antreprenor;

Responsabilitatile proiectantului

Furnizeaza datele tehnice necesare pentru elaborarea ofertelor; Pregateste documentatiile de licitatie, suplimentar, daca este cazul;

Consiliaza investitorulla alegerea antreprenorului;

Extraservicile, suplimentare-complementare, vor fi tarifate separat si pot fi conform celor de mai sus: acordarea de consultanta sau intocmirea cererii de oferta pentru selectarea constructorului, dupa caz organizarea licitatiei pentru atribuirea lucrarilor de executie; asistenta tehnica pe santier in vederea realizarii constructiei, astfel incat timpul de executie si costul investitiei sa nu se modifice pe parcursul desfasurarii lucrarilor; o data obtinuta autorizatia pt. construire, beneficiarul isi poate cauta antreprize care sa faca oferte concrete pentru executia lucrarilor;

Cererea de oferte din partea beneficiarului se face pe baza proiectului tehnic, in mod similar pentru toti ofertantii, si contine: memorii tehnice, caiete de sarcini, antemasuratori – liste cu cantitati de lucrari si de materiale, piese desenate pentru toate specialitatile sau numai pentru partile din proiect pentru care se doreste contractarea lucrarilor;

Oferta constructorului

Pe baza antemasuratorii se intocmesc ofertele diferitilor constructori. Oferta constructorului trebuie sa cuprinda si sa expliciteze aspecte privind:

o prezentarea generala a firmei;

o prezentarea principalelor lucrari realizate;

o recomandari de la alti beneficiari;

o modul de asigurare a organizarii de santier;

o propunerea contractului de construire;

o graficul de executie al lucrarilor;

o oferta de pret;

Contractul de executie

Contractul este actul juridic încheiat prin acordul de voinţă între Beneficiar şi Contractantul (ofertantul) care va realiza proiectul de construcţii.

In cadrul contractului este foarte important ca ca toate punctele sa fie clar definite : modul de plata, avansul, termenele de executie si penalitatile,calitatea materialelor folosite, calitatea finisajelor, posibilitatea achizitionarii materialelor de catre beneficiar, medierea situatiilor conflictuale, etc.

Daca anumite cerinte au fost omise din contract inseamna ca ele nu fac parte din proiect si se taxeaza separat.

In negocierea contractului este recomandabil ca Beneficiarul sa fie consilat de catre o persoana de specialitate.

Dacă clientul nu are suficientă competenţă pentru realizarea acestor aranjamente contractuale se apelează la firme sau specialişti independenţi care se vor ocupa de managementul proiectului în numele clientului.

In ceea ce priveste modalitatile de plata a lucrarilor executate exista 2 abordari:

o contract cu pret fix, negociat la inceput si prevazut in contract. Nu se admit modificări ale preţului total oferit ulterior încheierii contractului, cu excepţia situaţiilor în care clientul solicită modificări ale proiectului. Preţul poate fi divizat pe faze de execuţie pentru a facilita plata eşalonată a lucrărilor

o contract pe baza de situatii de lucrari realizate, conform preturilor din devizul oferta. Contractantul prezinta oferta cu preţuri unitare pentru fiecare capitol de lucrare incluzând costurile cu forţa de muncă, materiale, utilaje, cheltuieli administrative, plata subcontractanţilor şi profit. Pe parcursul executării lucrărilor, cantităţile de lucrări efectiv realizate sunt măsurate şi evaluate la preţul stabilit. Lucrările adiţionale necesare vor fi evaluate pe baza preţurile unitare stabilite pentru lucrări similare.

Regie proprie sau firma specializata?

Realizarea construcţiei în regie proprie conduce la obţinerea unor costuri mai scăzute, pe baza faprului ca manopera este platita “la negru”, fara sa fie supusa la impozitare, cota TVA, etc. Dintre dezavantajele executarii lucrarilor in regie proprie : calitate slaba a lucrarilor prin folosirea fortei de munca necalificate, lipsa unui contract de executie si garantiilor de buna executie, etc.

Realizarea construcţiei cu o firmă specializată poate asigura calitatea lucrărilor de construcţie şi garanţii din partea constructorului privind construcţia, calitatea lucrărilor executate şi încadrarea în termenele de execuţie planificate.

In ambele cazuri, este necesar ca Beneficiarul sa angajeze un diriginte de santier care sa supravegheze executia lucrarilor , sa urmareasca respectarea documentatiilor tehnice si sa-l informeze despre eventualele situatii neplacute ce apar pe santier.

EXECUTIE

Obiective

Angajarea unui diriginte de santier. Asigurarea detaliilor de executie si urmarirea lucrarilor, astfel incat executia sa respecte intocmai

proiectul, prescriptiile regulamentare in vigoare, cerintele investitorului si coordonarea acestor detalii cu antreprenorii si furnizorii;

Indeplinirea obligatiilor privind prezenta proiectantului pe santier, conform legislatiei in vigoare (Legea 10/1995, Legea 50/1991, Legea 184/2001, cu modificarile ulterioare);

Continut

Documentatii de detaliu necesare pe parcursul executiei; Prezenta periodica sau la cerere a proiectantilor pe santier;

Verificarea conformitatii lucrarilor de executie cu autorizatia de construire;

Participarea la certificarea fazelor determinante stabilite prin programul de urmarire a calitatii executiei prevazut in Proiectul Tehnic;

Stabilirea solutiilor de remediere a eventualelor erori de proiectare;

STRUCTURA DOCUMENTATIEI IN FAZA DE PROIECTARE DETALII DE EXECUTIE

PARTI SCRISE

- autorizatia de construire

- Devizul General actualizat in conformitate cu prevederile legii nr. 500/2002, art. 43 (2), HG nr. 925/2006, art. 97 si HG nr.28/2008, anexa 4

- detalii privind derularea procedurilor

- descrierea solutiilor tehnice si tehnologice, care sa asigure exigentele de performanta calitativa

- detalii privinda calitatea materialelor folosite, testele siprobele acestora, ordinea de executie si montaj.Aspectul final.

- cantitatile de lucrari, costurile lucrarilor si utilajelor, forta de munca si dotarea necesara in vederea executiei lucrarilor

- responsabilitati pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor

- responsabilitatile pentru teste, verificari si probe

- modul de urmarire a comportarii in timp a lucrarii

- instructiuni d emontare-demontare, punere in functiune si exploatare, inclusiv norme NTS si PSI

- caiete de sarcini :

- pentru executia lucrarilor de constructii si montaj

- pentru receptii, teste, probe, puneri in functiune, urmarirea comportarii in timp a lucrarilor

- pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si confectii diverse

- generale, sistematizare pe categorii de lucrari

- speciale pentru lucrari specifice

- graficele de executie a lucrarii :

- graficul general

- graficele pe obiecte

- graficele pe categorii de lucrari

PARTI DESENATE

Planurile generale aferente obiectivului de investitie

Planurile generale ale obiectivelor

Planuri de arhitectura

Planuri de structura

Planuri de instalatii

Desenele de executie cu notele explicative aferente privind succesiunile operatiilor de executie si montaj.

Responsabilitatile beneficiarului

Urmărireste execuţiei lucrărilor, prin diriginte de şantier autorizat; Nu poate da dispozitii directe antreprenorului sau sa impuna solutii tehnice fara consultarea

proiectantului; poate formula observatii asupra proceselor-verbale in maxim 5 zile;

Intocmireste cartea tehnica a construcţiei (evidenţa tuturor documentelor privind construcţia în toate etapele realizării ei; se întocmeşte şi se completează prin grija dirigintelui de şantier pe perioada executării lucrărilor, apoi obligaţia de completare revine beneficiarului);

Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor în termen precum şi a recepţiei finale după perioada de garanţie;

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiei;

Responsabilitatile proiectantului

Definitiveaza si furnizeaza detaliile de arhitectura si constructii prin desene la scari de detaliu (1 :20 – 1:1);

Definitiveaza alegerea materialelor, furniturilor si accesorilor la nivel de detaliu;

Consulta si consiliaza investitorul in alegerea materialelor, furniturilor, mobilierului etc.;

Verifica concordanta executiei cu prevederile din proiecte;

Redacteaza procesele verbale;

Verifica si vizeaza documentatiile de executie elaborate de antreprenor, suplimentar, daca e cazul;

Coordoneaza amplasarea si listarea echipamentelor (utilaje, mobilier etc.);

Asigura consultanta pentru probleme de mobilier, dotari, design interior;

Dirigintele de santier

Dirigintele este un inginer constructor abilitat prin lege sa supravegheze buna desfasurare a lucrarilor de construire si sa garanteze respectarea prevederilor documentatiei tehnice a constructiei.

Este imputernicit de catre investitor cu atributii si competente privind verificarea calitatii materialelor si produselor de constructii puse in lucrare si/sau cu verificarea executiei corecte a lucrarilor de constructii.

Dirigintele de santier reprezinta interesele beneficiarului in raport cu constructorul si proiectantul.

Dirigintii de santier au următoarele obligatii:

o verificarea respectării legislatiei cu privire la produsele pentru constructii,respectiv: existenta documentelor de atestare a calitătii, corespondenta calitătiia cestora cu prevederile cuprinse în documentele de calitate, proiecte, contracte;

o interzicerea utilizării produselor pentru constructii necorespunzătoare sau fără certificate de conformitate, declaratie de conformitate ori fără agrement tehnic(pentru materialele netraditionale);

o verificarea existentei autorizatiei de construire, precum si a îndeplinirii conditiilor legale cu privire la încadrarea în termenele de valabilitate;

o verificarea concordantei între prevederile autorizatiei si ale proiectului;

o preluarea amplasamentului si a reperelor de nivelment si predarea acestoraexecutantului, libere de orice sarcină ;

o participarea împreună cu proiectantul si cu executantul la trasarea generală aconstructiei si la stabilirea bornelor de reper;

o predarea către executant a terenului rezervat pentru organizarea de santier;

o studierea proiectului, a caietelor de sarcini, a tehnologiilor si procedurilor prevăzute pentru realizarea constructiilor;

o verificarea existentei tuturor pieselor scrise si desenate, corelarea acestora,respectarea reglementărilor cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori atestati si existenta vizei expertului tehnic atestat, acolo unde este cazul;

o verificarea existentei programului de control al calitătii, cu precizarea fazelor determinante, vizat de Inspectoratul în Constructii;

o verificarea existentei si valabilitatea tuturor avizelor, acordurilor, precum si a modului de preluare al conditiilor impuse de acestea în proiect;

o verificarea existentei si respectarea „Planului calitătii” si a procedurilor /instructiunilor tehnice pentru lucrarea respectivă;

o urmărirea realizării constructiei în conformitate cu prevederile proiectelor,caietelor de sarcini, ale reglementărilor tehnice în vigoare si ale contractului;

o verificarea respectării tehnologiilor de executie, aplicarea corectă a acestora în vederea asigurării nivelului calitativ prevăzut în documentatia tehnică, în contract si în normele tehnice în vigoare;

o interzicerea executării de lucrări de către persoane neautorizate conform reglementărilor legale în vigoare;

o participarea la verificarea în faze determinante;

o efectuarea verificărilor prevăzute în reglementările tehnice si semnarea documentelor întocmite ca urmare a verificărilor (procese – verbale în faze determinante, procese – verbale de lucrări ce devin ascunse, etc.)

o interzicerea utilizării de tehnologii noi neagrementate tehnic;

o asistarea la prelevarea probelor de la locul de punere în operă;

o urmărirea realizării lucrărilor, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul executiei acestora si admiterea la plată numai a lucrărilor corespunzătoare din punct de vedere cantitativ si calitativ;

o transmiterea către proiectant a sesizărilor proprii sau ale participantilor la realizarea constructiei privind neconformitătile constatate pe parcursul executiei;

o dispunerea opririi executiei, demolării sau după caz, a refacerii lucrărilor executate necorespunzător de către executant, în baza solutiilor elaborate de proiectant si vizate de verificator de proiecte atestat;

o verificarea respectării prevederilor legale cu privire la cerintele stabilite prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare, în cazul efectuării de modificări ale documentatiei sau adoptării de noi solutii care schimbă conditiile initiale;

o urmărirea respectării de către executant a dispozitiilor si/sau a măsurilor dispuse de proiectant/de organele abilitate;

o preluarea documentelor de la constructor si proiectant si completarea cărtii tehnice a constructiei cu toate documentele prevăzute de reglemetările legale;

o urmărirea dezafectării lucrărilor de organizare de santier si predarea terenului detinătorului acestuia;

o asigurarea secretariatului receptiei si întocmirea actelor de receptie;

o urmărirea solutionării obiectiunilor cuprinse în anexele la procesul verbal de receptie la terminarea lucrărilor si realizării recomandărilor comisiei de receptie;

o predarea către investitor / utilizator a actelor de receptie si a cărtii tehnice a constructiei după efectuarea receptiei finale.

Executia lucrarilor

Lucrarile de construire pot incepe numai dupa ce a fost obtinuta autorizatia de construire si au fost anuntate Primaria locala/sector si Inspectoratul de Stat in Constructii . Anuntul se face cu minimum 5 zile inainte de inceperea lucrarilor.

La depunerea anuntului catre Inspectoratul de Stat in Constructii, trebuie sa fi fost achitata taxa initiala catre acesta, in valoare de 0,1% din valoarea investitiei (taxa totala fiind de 0,8%).

La inceperea lucrarilor, la locul constructiei trebuie sa existe un panou de identificare a santierului de constructii pe care sunt inscrise date despre lucrare (denumire si adresa obiectiv, beneficiar, proiectant, constructor, nr. autorizatie de construire, termen de executie, data inceperii si finalizarii constructiei).

Formularele necesare, inclusiv formularul “model panou”, se elibereaza de catre Primaria locala, o data cu eliberarea autorizatiei de constructie.

Lucrarile de construire trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile proiectului aprobat.

Orice neconcordanta se considera nerespectare a autorizatiei de constructive si se sanctioneaza ca atare.

În perioada execuţiei construcţiei proiectantului îi revine obligaţia de a urmări realizarea pe şantier a fazelor determinante specificate în documentaţia de autorizare.

Derogări de la prevederile proiectului se pot face prin dispoziţii de şantier emise de către proiectant, la cererea beneficiarului, cu suportarea de către cel din urmă a costurilor suplimentare de proiectare si executie.

Acte incheiate

Instiintare ISC Inceperea Lucrarii Instiintare Primarie Inceperea Lucrarilor

Proces verbal de primire predare amplasament

Proces verbal de trasare a lucrarilor

PV de verificare a naturii terenului de fundare

PV de verificare a cotei de fundare

PV Predare-Primire Front de Lucru

Proces verbal de receptie a betonului dupa decofrare

Proces verbal de receptie calitativa

Proces verbal de executie a sudurilor

PV control faze determinante

PV lucrari ascunse

PV predare lucrari

PV probe instalatii termice

PV probe instalatii electrice

PV receptie instalatii gaze

Raport de neconformitate

Inregistrari de calitate

Acte referitoare la calitatea materialelor care atesta calitatea lucrarilor.Acestea sunt : o Certificate de calitate ale materialelor

o Rezultatele incercarilor efectuate pe materialele, instalatiile si echipamentele care au fost puse in lucrare

Acte care se completeaza de catre constructor, beneficiar si proiectant la fiecare etapa de lucru. Formularele sunt urmatoarele :

o Proces verba de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper

o Proces verbal de trasare lucrari

o Proces verbal de lucrari ascunse – registrul proceselor verbale de lucrari ascunse

o Procese verbal pe faze determinante

o Procese verbale privind aspectul betoanelor dupa decofrare

o Condica de betoane

o Proces verbal de receptive a terenului de fundare, afundatiilor si structurii de rezistenta

o Proces verbal de montarea instalatiilor de masurare din proiectul de urmarire a comportarii in exploatare

o Jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutrmure, temperature excessive)

Acte care nu folosesc formulare tip dar care trebuie sa existe in Cartea Tehnica :

o Registrul unic de comunicari si dispozitii de santier

o Nota de constatare a organelor de control

o Expertizele tehnice ca urmare a unor greseli de executie sau ca urmare a unor accidente tehnice

o Caietele de atasament

Continutul cartii tehnice a constructiei

Cartea constructiei contine documentatia de baza si centralizatorul cu partile sale componente.Documentatia de baza cuprinde urmatoarele documente:· cap. A: documentatia privind proiectarea;· Cap. B : documentatia privind executia;· Cap. B : documentatia privind receptia;· Cap. B : documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea in timp a constructiei.

Documentatia de proiectare va cuprinde:· acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea constructiei si avize si acorduri care au stat la baza

intocmirii proiectului;· Documentatia tehnica care se refera la constructia respectiva;· Breviar de calcul pe specialitati;· Indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale;· Caiete de sarcini privind executia lucrarilor.

Documentatia tehnica privind executia va cuprinde:· autorizatia de executare a lucrarilor;· Procesul verbal de predare al amplasamentului si al reperului de nivelment general;· Inregistrarile de calitate cu caracter general effectuate pe parcursul executarii lucrarilor precum si celelalte

documentatii intocmite conform prescriptiilor tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor;· Procesele verbale de receptie a terenului de fundare , a fundatiei si a suprastructurii , procese verbale de

admitere a fazelor determinante;· Expertize tehnice, verificari de teren, cercetari suplimentare aparute din diverse motive;· Caiete de atasament, jurnalul principalelor evenimente.

Documentatia tehnica privind receptia va cuprinde:· procesele verbale de receptie;· Alte acte incheiate ca urmare a intrunirii receptiei.

Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare, si interventii in timp:· prevederi scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei , instructiunile de exploatare si

intretinere, lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiilor, documentatia de interpretare a urmaririi comportarii constructiei, in timpul executiei si al exploatarii;

· Proiectele in baza carora s-au efectuat dupa receptia finala, modificari ale constructiilor;· Acte de constatare a unor deficiente aparute dupa receptia lucrarilor si masurile de interventie luate;· Proiectul de urmarire speciala a constructiei daca este cazul;· Procesul verbal de predare primire aparatelor de urmarire a constructiei;

· Referat cu concluzii anuale si finale asupra urmaririi speciale;· Procese verbale de predare primire in cazul schimbarii executantului;· Jurnalul evenimentelor intocmit conform formulat tip.

Informatii utile:

Pentru obiectele de constructie cladiri de locuit pina la doua niveluri si anexe gospodaresti, cit si pentru cele de mica importamta cum ar fi: garduri, cabine poarta etc., cartea tehnica a constructiei se rezuma la autorizatia de construire, procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor si procesul-verbal de receptie finala la expirarea perioadei de garnatie, precum si alte evenimente deosebite in viata constructiei.

Actele ce formeaza documentatia de baza a cartii tehnice a constructiei vor fi indosariate pe capitolele respective, in ordinea enumerarii din prezentele norme, in dosare cu file numerotate, prevazute cu borderou si parafate pe masura incheierii lor; fiecare dosar va purta un indicativ format din litera corespunzatoare capitolului (A, B, C, D) si din numarul de ordine, in cifre arabe, al dosarului.

Centralizatorul cartii tehnice a constructiei va cuprinde fisa statistica pe obiect, borderoul general al dosarelor documentatiei de baza si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.

Cartea tehnica a constructiei se intocmeste intr-un singur exemplar, tinind seama si de prevederile pct. 20.

Pentru constructiile noi, pentru care la data intrarii in vigoare a prezentelor norme nu a avut loc receptia finala a obiectivelor executate, cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor, impreuna cu proiectantul, astfel:

a) proiectantul obiectului de constructie intocmeste si preda investitorul, pe masura elaborarii si cel mai tirziu pina la data receptiei finale a lucrarilor, documentatia prevazuta la pct. 7 si 10;b) comisiile de receptie la terminarea lucrarilor de constructii si de receptie finala a obiectului de constructie predau investitorului documentatia prevazuta la pct. 8, imediat dupa intocmirea ei;c) investitorul obiectului de constructie primeste toate actele care cad in sarcina proiectantului si comisiilor de receptie, le completeaza cu actele ce cad in sarcina sa (cele prevazute la pct. 8), le indosariaza conform prevederilor pct. 12 si intocmeste centralizatorul prevazut la pct. 13; dupa receptia finala a obiectului de constructie, investitorul retine un exemplar complet;d) investitorul completeaza cartea tehnica a constructiei cu documentatia prevazuta la pct. 10 lit. h).

Pentru toate constructiile la care este intocmita cartea tehnica, aceasta se va completa in decurs de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme de catre proprietar sau administrator, cu aspectele aparute in timpul exploatarii acesteia (inclusiv proiectele de executie a lucrarilor de remedieri sau modificari – acolo unde este cazul) in perioada incepind de la 4 martie 1977 .

Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmarire a comportarii constructiei in exploatare si interventiile in timp asupra acesteia.Urmarirea comportarii constructiei in exploatare si interventiile in timp asupara acesteia se realizeaza direct, fie de proprietar sau administrator, fie de persoane imputernicite de acestia, ce vor avea calitatea de responsabil cu urmarirea comportarii in timp a constructiei.

Modul de intocmire si de completare a cartii tehnice a constructiei se controleaza in mod obligatoriu de catre:- comisiile de receptie finala a obiectelor de constructii, cu ocazia receptiei;- organele de control imputernicite din cadrul organelor cu atributii in acest domeniu, perioadic.Rezultatele controalelor se vor consemna in mod obligatoriu in jurnalul evenimentelor.

Cartea tehnica a constructiei se pastreaza pe toata durata de existenta a obiectului de constructie pina la demolarea sa; dupa demolare, investitorul preda exemplarul complet la arhiva unitatilor administrativ-teritoriale, pentru pastrare.Inainte de predarea cartii tehnice a constructiei, ea va fi completata cu modul de desfasurare a actiunii de postutilizare, pe baza instructiunilor elaborate de proiectant.

La schimbarea proprietarului, cartea tehnica a constructiei va fi predata noului proprietar, care va avea obligatia pastrarii si completarii acesteia, consemnind faptul in procesul-verbal de predare-primire si in jurnalul evenimentelor.

BETONUL

Compozitia betonului

Betonul este un material compozit alcatuit din ciment (liant), agregate, apa si aditivi (daca este cazul) Este un material omongen

Avantaje :

o modelare in stare proaspata

o rezistente mecanice bune (la compresiune) Dezavantaje :

o greutate proprie mare

o grad ridicat de rigiditate

Cimentul

material de constructie sub forma de praf, sensibil la apa, bazic si care in amestec cu apa formeaza o pasta cu proprietatea de a se intari in timp

Clasificarea cimenturilor

o dupa prezenta adaosurilor

cimenturi unitare : au in componenta lor numai praf de clincher porthland si o cantitate de gips pentru reglarea prizei.Confera amestecurilor rezistente mecanice mari.

cimenturi cu adaosuri

o dupa standardul romanesc

ciment Porthland unitar (tip I)

ciment Porthland cu adaosuri (tip II)

ciment cu degajare mare de caldura

ciment cu rezistenta la agresivitate sulfatica

Proprietatile cimentului

o Priza cimentului : dupa amestecul componentelor se nasc legaturi de hidratare-hidroliza, amestecul incepe sa degaje caldura si ramane in stare plastica o perioada de cca 2 ore, timp in care este permisa orice actiune mecanica asupra sa. Sfarsitul prizei este marcat de un varf de temperatura, dupa care aceasta incepe sa scada brusc.Din acest moment pasta de ciment incepe sa se intareasca, fapt concretizat prin rigizarea sa.Din momentul intaririi nu mai este permisa nici o interventie mecanica asupra betonului, deoarece s-ar distruge legaturile create.

Priza falsa : se manifesta printr-o rigidizare prematura a betonului fara degajare de caldura. Acest fenomen se datoreaza unor cauze de ordin tehnologic : compozitie incorecta, ciment degradat, transport defectuos.priza falsa poate fii inlaturata printr-o reamestecare sau recompactare a amestecului.

o Finetea : se exprima ca suprafata specifica totala a particulelor de ciment intr-o unitate de masa (cm2/gram).Exista 4 categorii :

cimenturi grosiere : < 1000 cm2/gram

cimenturi medii : intre 1000-2500 cm2/gram

cimenturi fine : intre 2500-3500 cm2/gram

cimenturi foarte fine : > 3500 cm2/gram

Agregatele

Sunt materiale granulare naturale sau artificiale care se folosesc la prepararea mortarelor sau a betoanelor de ciment

Agregatele neprelucrate

o nisip : 0…7 mm

o pietris : 7…70 mm

o bolovani (de rau) : 71…160 mm

o balast (nisip + pietris) : granulozitate nedefinita

Agregate prelucrate

o piatra sparta

o criblura

o nisip de concasaj

o Agregatele trebuie sa fie stabile din punct de vedere chimico-fizic, sa aiba rezistenta la compresiune suficient de mare, sa nu contina impuritati, etc

Apa

Apa este necesara in amestec deoarece declanseaza si intretine reactiile de hidratare – hidroliza ale cimentului, umecteaza agregatul si contribuie la obtinerea lucrabilitatii dorite

Apa nu rebuie sa contina resturi organice sau reziduri. Se recomanda folosirea apei potabile

Proprietatile betonului proaspat

Lucrabilitatea o proprietatea de a putea fii turnat usor in cofraje si de a putea fii compactat cu un efort minim

astfel incat sa-si pastreze omogenitatea, sa umple cofrajul si sa inglobeze perfect armatura

o lucrabilitatea influenteaza direct toate proprietatile betonului intarit (ex : adaugand apa creste lucrabilitatea , dar rezistenta scade -> se recomanda folosirea aditivilor)

Consistenta

o mobilitatea betonului proaspat sub actiunea greutatii proprii sau a unor forte exterioare

o procedee de determinare a consistentei :

metoda conului etalon (agregate < 120 mm)

remodelare VE-BE (betoane vartoase si diametru agregat < 40 mm)

metoda de compactare Waltz

o exista 5 clase de consistenta :

T1 (beton vartos)

T2

T3

T4

T5 (beton foarte fluid)

Densitatea aparenta

o reprezinta masa 1 mc de beton proaspat in conditii similare punerii sale in opera

Proprietatile betonului intarit

Clasa betonului o reprezinta rezistenta minima la compresiune dupa 28 de zile a cel putin 95% din probele

intarite in conditii standard

o reprezinta principala caracteristica de rezistenta a betonului intarit

o ex : C20/25, 20 – rezistenta pe cilindru la compresiune (N/mm2), 25 – rezistenta pe cub la compresiune (N/mm2)

Permeabilitatea betonului

o se refera la usurinta de patrundere a lichidelor sau gazelor in masa betonului intarit

Gelivitatea o rezistenta la un numar minim de cicluri inghet-dezghet, la sfarsitul carora betonul are o

rezistenta la compresiune mai scazuta cu 25 %

o clase de gelivitate G50 (nr mic de cicluri inghet-dezghet), G100, G150se

Porozitatea

o raportul intre volumul aparent al betonului intarit si volumul golurilor din masa lui

Curgerea lenta

o proprietatea de deformare in timp sub actiunea unor incarcari constante de lunga durata

Influenta componentilor

Influenta agregatelor o forma granulelor modifica volumul de goluri

o granule neregulate => volum de goluri mare -> la un dozaj de ciment si raport Apa/Ciment nemodificat => lucrabilitate slaba => rezistente slabe

o agregatul trebuie sa fie rugos

Influenta apei.Raportul Apa/Ciment

o Apa este necesara in amestec deoarece declanseaza si intretine reactiile de hidratare – hidroliza ale cimentului, umecteaza agregatul si contribuie la obtinerea lucrabilitatii dorite

o Apa nu rebuie sa contina resturi organice sau reziduri. Se recomanda folosirea apei potabile

o Raportul A/c exprima raportul intre intreaga cantitate de apa si cantitatea de ciment introduse in amestec

o Un raport A/c ridicat indica prezenta unei cantitati ridicate de apa in amestec, care cu exceptia usurintei de punere in lucrare a betonului, aduce numai dezavantaje : scade rezistenta mecanica, mareste porozitatea (creste permeabilitatea, scade rezistenta la gelivitate), creste contractia la uscare, se reduce aderenta betonului la armatura

o In principiu cantitatea de apa in amestec trebuie sa fie cat mai redusa pt a favoriza obtinerea unei calitati superioare si a unei durabilitati maxime a betonului.

Influenta cimentului

o dupa amestecul cu apa in masa betonului au loc reactii de hidratare-hidroliza, amestecul degaja caldura si ramane in stare plastica pana la 2 ore.la sfarsitul prizei se produce un varf de temperatura marcand inceperea intaririi.

o in cazul cimentului cu finete ridicata => reactiile de hidratare-hidroliza sunt mai violente => rezistente initiale mai bune, insa apar si fisuri din contractii mari

o in cazul cimentului grosier => amestecul se intareste lent, dar anumite particule pot ramane nehidratate

PROCEDURI TEHNICE – STRUCTURI B.A.

Conditii prealabile

Existenţa la executant a proiectului de execuţie si a prezentei proceduri. Instruirea personalului de execuţie pe linie tehnologica, protecţia muncii si PSI specifice activităţilor

desfăşurate.

Existenţa mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si dispozitive specifice activităţilor desfăşurate

Existenţa înregistrărilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de transport, comanda beton )

Existenţa înregistrărilor de calitate pentru suprafaţa de betonat (teren de fundare sau element de beton turnat anterior ), armare, piese metalice înglobate si cofrare ( rubricile corespunzătoare din Fisa de betonare sau PV de lucrări ascunse sa fie încheiate ).

Existenţa utilităţilor:

o instalaţie de apa

o instalaţie de forţă si iluminat

o instalaţie de aer comprimat

o condiţii de încălzire si de protecţie sau de răcire a betonului, daca betonarea se va desfăşura atunci când temperaturile sunt mai mici de +5 °C sau mai mari de + 21 °C (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. )

Existenţa drumului de acces la locul de turnare

Existenţa unui număr suficient de vibratoare de tip corespunzător

Echiparea formaţiilor de betonişti cu scule si echipamente specifice

Existenţa avizului de începere a lucrării (AIL ) si fisa de betonare ( FB )

Echipele vor fi dotate cu echipament de protecţie specifica : salopeta, casca, cizme de cauciuc centuri de siguranţa.

Atributii si responsabilitati

Şeful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri si a documentaţiei de execuţie si de întocmirea înregistrărilor de calitate.

Responsabilul CQ urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri, a proiectului de execuţie si întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate

Şeful mecanizării răspunde de existenta si buna funcţionare a sculelor si utilajelor ( pompe de beton, vibratoare, macarale )

Şeful de şantier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si condiţiile de prelevare si păstrare probe de beton in condiţii STAS

--- Procedura ---

Pregătirea terenului de fundare

verificarea cotei de fundare cu aparate topo

decopertarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si examinarea vizuala a suprafeţei

geotehnicianul decide investigaţii suplimentare sub cota de fundare

curăţirea suprafeţei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale pana se îndepărtează pârtile desprinse, noroiul sau apa

cartarea geologica a suprafeţei ‘

verificări topo a cotei finale

recepţia finala a suprafeţei si întocmirea înregistrărilor de calitate ( PV lucrări ascunse sub incidenţa LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica ” Pregătirea suprafeţei”

Pregătirea suprafeţei de beton turnat anterior

înainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele înglobate, bande de etanşare si betonul turnat anterior, vor fi in întregime curate de toate materialele străine din zona -aferenta betonării prin batere, buciardare, spălare cu apa, suflare cu aer comprimat, după caz

înaintea turnării betonului, timp de 24 ore, suprafaţa betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbţia apei din betonul proaspăt turnat; apa rămasa in -denivelări va fi îndepărtata

toate operaţiile pregătitoare se vor efectua având grija sa nu se deterioreze sau deranjeze elementele sau pârtile componente ale fazei respective de betonare

se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare

Transport, manipulare si punere in opera a betonului

betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniera in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare segregării. Durata de transport

care se considera din momentul terminării încărcării, nu va depăşi:

o -45 min. când temperatura mediului este mai > 30°C

o -60 min. când temperatura mediului este 15 – 30°C

o -90 min. când temperatura mediului este mai < 15°C

betonul din autobetoniera se va descarcă direct in benele macaralelor, in buncărele pompelor sau jgheaburile de turnare directa

punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu benă , cu pompa de beton, cu jgheabul sau combinaţie intre acestea; după posibilităţi

atunci când înclinaţia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevăzut cu şicane sau cu praguri menite sa schimbe alternativ direcţia de mişcare a betonului, pentru a micşora viteza de – scurgere

înălţimea de cădere libera a betonului trebuie sa nu depăşească 1,5 m la turnarea cu bena si 1,0 m la turnarea cu pompa

betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,5 m (prin lopătare sau vibrare) pentru a evita segregarea

betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depăşi 30 cm grosime

rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform planurilor de execuţie

in cazul defectării pompei, betonul rămas in conducte va fi scos si rebutat iar conducta spălata

orice acumulare de apa pe suprafaţa betonului, sau scăpări de ulei, motorina ,etc. apărute in timpul betonării vor fi îndepărtate înainte de turnarea stratului următor

tunarea betonului, se va face evitând dirijarea jetului de beton direct către barele de armatura sau piesele înglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora

orice beton vărsat accidental va fi îndepărtat de pe platformele de lucru ale cofrajului

se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor deranja barele de otel beton in timpul turnării betonului

platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor îndepărta pe măsura ce operaţia de tunare progresează si acestea nu mai sunt necesare

se va preveni căderea de materiale străine in betonul proaspăt

Compactarea betonului

fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in funcţie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului şi densitatea armaturii

vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiţi cu experienţa

se va asigura un număr suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la îndemâna muncitorului

un strat de beton nu va fi tunat pana când betonul din stratul anterior nu a fost complet vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit cu următorul înainte de a intra in priza astfel încât stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.

vibratorul se introduce in beton sub acţiunea greutăţii proprii pe o adâncime de 5 – 15cm in stratul compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu lase goluri pe suprafaţa stratului

durata de vibrare optima va fi de 5 – 30 secunde in funcţie de lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel încât zonele de influenta sa se suprapună in plan.

vibrarea încetează in momentul in care suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa, nu mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai tasează si apare apa sau lapte de ciment la îmbinarea cofrajelor .

se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, cu benzile de etanşare, tecile sistemului de precomprimare. etc.

in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului.

zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocănirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiul de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol.Metoda este eficienta mai ales in cazul stâlpilor si diafragmelor

Finisarea suprafeţelor de beton

Finisarea suprafeţelor de beton se va efectua pentru a obţine gradul de prelucrare specificat in proiect. Aceasta operaţie consta în îndepărtarea neregularităţilor locale ( coarne, rizuri sau alte denivelări de la suprafaţa betonului) si a celor de planeitate ( abateri de la suprafaţa teoretica, aşa cum este definita pe planuri, măsurate cu şabloane de 3.00 m lungime ).

Finisarea suprafeţelor cofrate verticale – beton neaparent.

Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 12 mm – - 6 mm

Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc + 16 mm – 10 mm

Finisarea suprafeţelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii :

Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 6 mm

Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc +10 mm

Toate operaţiile de finisare se vor executa de muncitori calificaţi in acest gen de lucrări ( betonişti, zidari, mozaicari, etc. )

Protecţia betonului

Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire si a se reduce deformaţiile de contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare. protejând suprafeţele libere prin :

o acoperirea cu materiale de protecţie;

o stropirea periodica cu apa;

o aplicarea de pelicule de protecţie.

Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.Aceasta operaţie se va face de îndată ce betonul a căpătat suficienta rezistentă pentru ca materialul sa nu adere la suprafaţa acoperita. Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent in stare umeda.

Stropirea cu apa va începe după 2-12 ore de la turnare, in funcţie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta operaţie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aşa fel încât suprafaţa betonului sa se menţină permanent umeda.

Peliculele de protecţie se aplica in conformitate cu prescripţiile speciale.

Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena; atât timp cat prin căderea precipitaţiilor exista pericolul antrenării pastei de ciment.

Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5° C

Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scăderilor de temperatura pana la – 10 C, luându-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. După punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o temperatura minima de + 5° C, pana la atingerea unei rezistente minime la compresiune a betonului de 50 daN/cm2.

Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru lucrările ce se vor executa.

Soluţiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt:

o metoda conservării căldurii betonului, care consta in acumularea de căldura prin încălzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementelor de beton cu învelişuri termoizolante.

o metoda încălzirii betonului după punerea in opera se foloseşte atunci când nu se poate realiza rezistenta minima necesara a betonului înainte de îngheţ. Acesta metoda consta în asigurarea betonului la temperaturi corespunzătoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu învelişuri termoizolante.

Repararea defectelor de calitate la beton

În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare, responsabilul CQ va deschide RNC, iar proiectantul va emite DS cu soluţia de remediere.

Reparaţiile se executa conform procedurii de lucru specifice, după caz:

o zone de separare, caverne in beton ;

o fisuri in elemente de beton .

o Întreruperi neplanificate

Pe parcursul betonării pot apare evenimente nedorite din următoarele motive : incendii, defectarea fabricii de betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc. In aceste cazuri şantierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera a betonului. Se vor lua masuri pentru formarea rosturilor, de poziţionare a benzilor de etanşare in betonul proaspăt turnat si se vor stria suprafeţele. In cazul in care se ordona oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce forţat benzile de etanşare la suprafaţa betonului proaspăt in vederea formarii unui rost de îmbinare.

In cazul averselor de ploaie se va reduce conţinutului de apa din amestec si se vor prevedea mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacuării apelor strânse in / pe cofrajul elementelor structurale, evitându-se formarea pungilor de apa pe suprafaţa betonului pus în operă.

Înainte de reluarea betonării se vor îndepărta toate materialele străine precum şi laptele de ciment şi se va trece la tratarea suprafeţei prin turnarea unui strat de beton cu un conţinut de ciment mai mare, după care începe operaţia de punere in opera a betonului.

Documente si inregistrari

Borderou pentru recoltarea probelor de beton Condica evidenţa betoane puse in opera

Proces verbal lucrări ascunse

Fişa de control calitate

Proces verbal aspect beton după decofrare

RNC – Raport de neconformitate

DS – Dispoziţie de şantier

FCC – Fisa control calitate

PCC – Plan control calitate

PV – Proces verbal

PMI – Piese metalice înglobate

CONSOLIDARE SI REPARATII

--- ZIDARIA ---

Cu agrafe din otel – beton

Aceasta metoda se foloseste , in general pentru peretii din zidarie care prezinta o fisura izolata,cu deschidere mica,fara dislocari.Operatii tehnologice :

1. Se indeparteaza tencuiala de pe ambele fete ale peretelui,pe toata lungimea fisurii si pe o latime de cca. 500-600 mm de ambele parti ale ei.

2. Se insemneaza pe zid cu creta sau cu creionul pozitia gaurilor.

Acestea se vor amplasa de o parte si de alta a fisurii la o distanta de 400 – 500 mm astfel incat axa care trece prin axul lor sa fie perpendiculara pe traseul fisurii.In lungul fisurii, gaurile se vor amplasa la o distanta de 600 – 800 mm, avand ca pozitie obligatory cele 2 capete ale fisurii.

3. Cu bormasina rotopercutanta se dau gaurile in zidarie , acestea avand diametrul de 25 – 30 mm si adancimea de minimum 100 mm

4. Cu ajutorul unui spit si al unui ciocan se deschid rosturile dintre caramizi,prin indepartarea mortarului dintre ele pe o adancime de 10 – 15 mm

5. Suprafetele decopertate se curata prin periere cu peria de sarma si apoi se spala cu jet de apa.Gaurile se apala cu jet de apa.

6. Se confectioneaza agrafele din otel beton,cu diametrul minim de 6 mm.7. Zidaria se mentine umeda minim 2 ore inainte de montarea agrafelor.

8. Se monteaza agrafele in gauri si acestea se mateaza cu mortar M50T bine indesat cu ajutorul unei vergele metalice.Introducerea mortarului in gauri se face numai dupa ce suprafata gaurilor este zvantata.

9. Se reface tencuiala pe suprafetele decopertate,folosind mortar M50T.

Cu plombe din beton

Aceasta metoda se foloseste la peretii din zidarie care prezinta o fisura izolata cu deschidere mai mare de 5 mm,cu sau fara dislocari sau expulzari ale caramizilor.Operatii tehnologice:

1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toată lungimea fisurii şi pe o lăţime de minimum 500 mm de ambele părţi ale ei.

2. Se îndepărtează cărămizile degradate din dreptul fisurii pe înălţimea primelor 3 – 4 asize de la partea inferioară a zidăriei, feţele laterale lăsându-se sub formă de şl.rcpi.

3. Se, îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului creat şi apoi. acesta se curăţă cu peria de sârmă.

4. Se execută cofrajul pe ambele feţe, pe- una din ele, el realizându-se cu buzunar. Cofrajul va depăşi marginea golului cu cea. 100 mm pe toate direcţiile.

5. Se udă zidăria adiacentă golului creat, iar după zvântarea suprafeţei acesteia se toarnă un beton de clasă minimă Bc 7,5 dar de preferat Bc 10. Acesta se toarnă în exces şi se cornpacteaza prin îndesare cu vergeaua metalică cu diametrul de 10 … 12 mm sau cu şipca din lemn (este interzisă baterea cofrajelor cu ciocanul din lemn sau folosirea vibrării).

6. După minimum 12 ore de la turnarea betonului se reiau operaţiile de la punctul 2 pentru realizarea unei plombe noi, amplasată cu 5 – 6 asize mai sus faţă de cea precedentă.

7. După cea. 24 ore de la turnarea betonului, se face decofrarea şi se ciopleşte porţiunea de beton în exces.

8. După minimum 24 ore de la realizarea ultimei plombe (cea superioară) se trece la îndepărtarea cărămizilor degradate din dreptul fisurii pe înălţimea celor 5-6 asizc dintre primele două plombe inferioare, feţele laterale lăsându-se sub formă de ştrepi.

9. Se îndepărtează mortarul de pe suprafaţa zidăriei adiacentă golului creat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu apă.

10.Golul creat se zideşte din nou, avându-se grijă să se folosească strict acelaşi tip de cărămidă (cu aceleaşi dimensiuni şi marcă) şi să se realizeze o foarte bună legătură cu betonul din plombe şi cu zidăria adiacentă (lăsată sub formă de ştrepi) prin matarea mortarului în rosturile respective. Mortarul folosit este de marcă M 50 Z.

11.Se trece apoi la refacerea zidăriei dintre următoarele plombe ş.a.rn.d.

12.După terminarea tuturor lucrărilor de consolidare se refac tencuielile pe suprafeţele decopertatc cu mortar M 50 T.

13.Numărul de asize cuprinse într-o plombă şi respectiv dintre două plombe consecutive se stabileşte în funcţie de numărul total de asize pe nivel şi respectându-se condiţia ca la ambele capete ale fisurii (respectiv ale peretelui) să se prevadă câte o plombă din beton.

14.în condiţiile în care prin proiectul de consolidare se prevede armarea plombelor, armăturile se vor poziţiona înainte de realizarea cofrajului, iar betonul utilizat va fi de clasă minimă Bc 10.

Cu plase din otel – beton si tencuiala cu mortar de ciment

Soluţia se aplică la peretii din zidărie de cărămidă care prezintă fisuri izolate cu deschideri medii sau mari.Operaţii tehnologice

1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui. Dacă lisura traversează şi o intersecţie de diafragme, se dccopeilcază şi diafragmele adiacente pe o lăţime de minimum 900 mm.

2. Cu ajutorul unei scoabă metalice sau a unui şpiţ şi a unui ciocan, se deschid rosturile dintre cărămizi, nrin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10-15 mm.

3. Dacă există cărămizi degradate, acestea se scot şi se înlocuiesc cu altele noi. având aceleaşi dimensiuni (după scoaterea cărămizilor, pereţii golului se curăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi după ce suprafaţa se zvântă se introduc noile cărămizi, având grijă ca rosturile să lic bine matatc cu mortar M 50 Z).

4. In funcţie de dimensiunile ochiului plasei de armătură, se însemnează cu creia sau cu creionul poziţia găurilor care urmează să fie practicate în perele. Poziţia golurilor se stabileşte astfel încât ele să lic amplasate în dreptul unui nod al plasei şi să fie dispuse în şah la o distanţă de 500 – ()00 mm pe ambele direcţii (circa 3-4 bucăţi pe mp).

5. Cu bonnaşina rotopcrcutantă se dau găurile cu diametrul de 25 – 30 mm pe toată grosimea zidului.

6. Suprafeţele zidului se curăţă prin periere cu peria de sârmă, de. sus în jos şi apoi se spală cu apă (de preferat cu furtunul). Găurile se spală cu jet de apă.

7. Se introduc în găuri agrafe din oţel – beton cu diametrul de minimum h mm şi apoi găurile se matează cu mortar M 50 Z bine îndesat cu ajutorul unei vergele metalice cu diametrul de 8 mm. înainte de începerea operaţiei de matare este necesar ca zidăria (adiacentă găurii) să fie menţinută umedă minimum două ore, iar introducerea mortarului sa se facă numai după zvântarea suprafeţei. Agrafele se fasonează cu cioc numai la un capăt pentru ca să poată fi introduse în găuri.

8.După 24 ore de la matarca găurilor, se aduc plasele de o(cl – beton, se montează la poziţie şi se leagă cu sârmă de agrafele din perete (la capătul fără cioc, agrafe se fasonează la po/iţic, rcalizându-se ciocul care se trece pcslc nodul plasei şi se leagă de acesta cu sârmă).

9. Se menţine zidăria umedă pe toată suprafaţa minimum două ore.

10. După ce suprafaţa zidăriei s-a zvân tal, se realizează stratul de tencuială aplicat numai mecanic. Dacă se foloseşte pompa de mortar, mortarul va fi de marcă M 50 T sau M 100 T, iar dacă se foloseşte aparatul de torcrctarc mortarul va fi de marcă M 200. Grosimea stratului de tencuială va fi de maximum 50 mm.

Prin injectare cu mortar de ciment

Prezenta soluţie se aplică la repararea elementelor din zidărie de caramidă care prezintă o retea de fisuri.Această tehnologie se poate combina şi cu alte tehnologii precum : cămăşuirea cu mortar sau beton armat, tiranţi metalici, refacerea locala a zidăriei avariate etc. In cazul în care zidăria prezintă dislocări sau expulzări, aceasta tehnologie nu se aplică decât dacă este posibilă refacerea în prealabil a zonelor degradate (prin rezidire).Operatii tehnologice:

1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului.

2. Dacă există zone cu dislocări sau expulzări de cărămizi, ele se remediază prin scoaterea cărămizilor şi rezidirca lor (după scoaterea cărămizilor, peretii golului se curăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi după ce suprafaţa se zvântă se începe rezidirea, având grijă ca rosturile sa fie bine rnatate cu mortar M 50 Z).

3. Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui şpiţ şi a unui ciocan, .se deschid rosturile dintre cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10-15 mm.

4. Se curăţă suprafeţele zidăriei cu pena de sârmă, de sus în jos.

5. Se însemnează cu creta sau cu creionul pe una din suprafeţele zidăriei po/.iţia găurilor. Acestea se vor amplasa pe traseul fiecărei fisuri, obiligatoriu la cele două capete şi intermediar la distanţa de 500 … 1500 mm.

6. In locurile însemnate se introduc în fisură şi se fixează nişte martori realizaţi din cupoane de oţel-beton.

7. Se curăţă fisurile de praf cu un jcl de aer comprimat şi apoi se spală cu jet de apă, întreaga suprafaţă a zidăriei.

8. După ce suprafeţele zidăriei s-au zvântat, ele se tcncuiesc cu mortar de ciment M 50 T aplicat manual sau de prefeiat mecanic, la grosimea de 30 … 40 mm.

9. După cea. 12 orc se scot martorii şi în locul lor se dau găuri cu borma.şina rotopercutantâ. Găurile se realizează cu diametrul de 10 … 20 mm şi trebuie să pătrundă cea. 50 mm în zidărie.

10.In găurile date se montează ştuţuri din PVC cu lungimea de cca. 200 mm, care se fixează cu mortar de ciment,

11.După cea. 24 ore se verifică fiecare fisură astfel : la stutul cel mai de jos se racordează un furtun de apă. Se introduce apă sub presiunea până când aceasta refulează prin ştutui următor. Se decuplează furtunul de la primul şiuţ, acesta se astupă cu un dop de lemn, se cuplează furtunul la ştuţul următor şi se reiau operaţiile până când apa refulează prin ultimul ştuţ. Se scot toate dopurile de lemn şi se evacuează apa din fisură. Dacă la un moment dat apa nu refulează în stutul următor, înseamnă că fisura este obturată. Se măreşte presiunea apei (la maximum 3 bari) şi dacă nici atunci apa nu refulează, se monteaza un ştuţ suplimentar între cele doua si se reiau operaţiile. Aceasta operaţie de verificare are rolul si de umezire a zidăriei adiacente fisurii.

12.După cca. 15 minute de la evacuarea apei din fisură (pentru a se realiza zvantarea suprafeţei zidăriei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de ciment fluid marca M 300. In anumite situaţii speciale se recomandă folosirea cimenturilor expansive sau a adausurilor expansive la prepararea mortarului Injectarea se realizează fie cu o seringă manuală fie cu o pompă, ambele prevăzute cu manometru. Se cuplează seringa sau pompa la stutul de la capătul inferior al fisurii şi se măreşte presiunea până la maximum 3 bari. Apoi se aşteaptă scăderea presiunii (semn că mortarul pătrunde în fisură) pana când mortarul refulează prin ştuţul următor, în acest moment se depresurizeazaă seringa sau pompa până la atingerea valorii zero pe manometru, se decuplează seringa sau pompa şi ştuţul se astupă cu un dop lemn. Se cuplează seringa sau pompa la ştuţul prin care a refulat mortarul si se reiau operaţiile de injectare până când mortarul refulează prin ultimul stut (cel amplasat la capătul superior al fisurii).

13.După cca. 24 ore se îndepărtează mortarul de fixare a stuturilor şi acestea se taie la nivelul suprafeţei tencuielii.

14.In cazul fisurilor cu deschidere mai mică de 10 mm pentru injectare se va folosi pasta de ciment.

Cu tiranti metalici

Această soluţie se aplică în general pentru pereţii din zidarie de cărămidă care prezintă fisuri importante izolate, dar care nu formează o retea generală.Operatii tehnologice:

l. Se trasează poziţia tiranţilor

2. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, dc-a lungul traseului tiranţilor, pe o lăţime de cea. 100 mm (cca. 50 mm de o parte şi de alta a lui).

3. Se îndepărtează tencuiala de pe suprafaţa zidului pe care va rezema placa de capăt (de rezemare), având grijă ca zona decopertată să depăşească cu minimum 50 mm suprafaţa plăcii pe tot conturul acesteia.

4. Dacă este cazul (pentru tiranţii înglobaţi în zidărie) se vor crcca lăcaşurile pentru înglobarea tiranţilor. Pentru realizarea acestora este recomandabil să se utilizeze maşina de tăiat cu disc rotativ şi numai în caz extrem dalta şi ciocanul.

5. Cu ajutonil unor scoabe metalice se deschid rosturile dintre cărămizi, în zonele dccopcrtatc, prin îndepărtarea mortarului pe o adâncime de 10 … 15 mm.

6. Cu ajutorul bormaşinei rolopcrculantc se vor practica găurile de traversare a zidurilor dispuse normal pe zidul care se consolidează. Găurile se vor executa cu diametrul mai marc cu cea. 10 mm ca cel al tirantului. .

7. Prin măsurători directe la faţa locului se va stabili lungimea tiranţilor.

8. Suprafeţele decopertate şi pereţii şliţurilor se vor curăţa cu peria de sârmă şi de preferat prin suflare cu aer comprimat (inclusiv găurile practicate).

9.Se vor confecţiona tiranţii metalici conform detaliilor din proiectul de consolidare. Se menţionează că aceştia se execută din oţel-beton cu diametrul de minimum 16 mm sau din oţel pătrat. La capătul unde se prevede placă de capăt (de rezemare) tirantul se execută cu filet, iar la capătul unde se ancorează intr-o centură de beton armat, el se fasonează pentru realizarea lungimii de ancoraj. In situaţiile în care lungimea tiranţilor este mare sau conformarea structurii nu permite o manipulare şi o montare uşoară a acestora, pentru a evita îndoirea lor şi pentru un montaj uşor se preferă realizarea tiranţilor din două (de regulă) sau mai multe tronsoane, îmbinarea acestora se poate realiza cu eclise sudate, cu pană sau cu dispozitive tip colivie sau tip manşon, aceste dispozitive servind de regulă ţi pentru întinderea tirantului.

10.In cazul în care există placă de capăt (de rezemare) se udă zidăria din zona decopertata a plăcii de capăt cu cca. 2 ore înainte de montarea acesteia.

11.Se aplică pe zona dccopeitată un strat de mortar M100T care se drişcuiesc (la aplicarea stratului de mortar suprafaţa zidăriei trebuie să fie zvântată). Apoi peste acesta se aplică placa de capăt care se presează bine având grijă ca găurile practicate în zid şi cele din placă să fie coaxiale. Placa astfesl montată .se susţine cu un dispozitiv la poziţie. Placa de capăt, are mai multe roluri, dintre care cele mai importante sunt acelea de a asigura o antrenare a zidăriei de rczcmarc pe o suprafaţă cât mai mare, de a exercita o presiune cât mai mică pe suprafata acesteia şi de a fi estetică (întrucât de regulă rămâne aparentă). Ea se realizează din tablă groasă, din profiluri sau din piese de diferite forme din oţel. La realizarea ei trebuie să se aibă în vedere ca deformata în exploatare să fie limitată la valorile maxime admise (placa comportându-se, de regulă aproximativ ca o consolă).

12. De preferat, după minimum 24 de ore, se aduc şi se montează la poziţie tiranţii, se prind provizoriu la capete şi se execută îmbinările din câmp (dacă este cazul).

13. Se începe tensionarea tiranţilor (în cazul în care aceştia rămân înglobaţi la unul din capete în centuri de beton armat, tensionarea lor se poate începe numai după ce betonul din centuri atinge gradul de maturizare corespunzător), utilizând, de preferat, o cheie dinamomctrică. Efortul unitar din tiranţi se limitează, de obicei, la 50 % din rezistenţa convenţională de curgere “Rp 0,2″ a oţelului din care este realizat liranlul (si care arc valoarea de 260 N/mmp pentru ojcliuilc OB 37, 360 N/mmp pentru oţelurile PC 52 şi 420 N/mmp pentru oţelurile PC 60). în cazul în care sunt prevăzuţi liranţi pe ambele feţe ale peretelui, aceştia se vor tensiona în trepte succesive şi alternativ, pentru a reduce la minimum efectul excentricităţii forţelor de întindere din tiranţi.

14. După atingerea efortului, unitar dorit în tiranti, la capetele cu placă de capăt se montează contrapiuliţele.

15. Se curăţă cu pena de sârmă şi se vopsesc plăcile de capăt (de rezemare),piuliţele, tiranţii şi piesele de îmbinare.

16. Se reface tencuiala în zonele decopertate, cu mortar M 100 T (dacă este cazul se umplu şi sliţurile) şi se mateazâ cu mortar M 100 găurile din zid.

Cu elemente de b.a.

Această soluţie se aplică pentru pereţii care prezintă fisuri cu deschidere mare sau/şi pentru mărirea capacităţii portante a unor structuri care nu prezintă degradări.- CENTURI DE BETON ARMAT

Centurile din beton armat se execută cu dimensiunile secţiunii transversale de minimum 150 x 150 mm, putând fi amplasate pe o faţă sau pe ambele feţe ale zidului. De preferat ele se amplasează înglobat total în grosimea zidului, dai respectând condiţia ca adâncimea şliţului creat să nu depăşească un sfert din grosimea

zidului.

1. Se trasează poziţia şliţului.

2. Se îndepărtează tencuiala pe lungimea şliţului şi pe o lăţime cu cea. 100 mm mai marc ca înălţimea acestuia (cca. 50 mm deasupra şi dedesubtul

acestuia).

3. Se execută şliţul, folosind, de preferat maşina de tăiat cu disc rotativ.

4. Cu ajutorul unei scoabe metalice se deschid rosturile dintre cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10 … 15 mm.

5. Suprafeţele decopcrtaic se curăţă prin periere cu pena de sârmă şi spălare cu jet de apă.

6. Se introduce carcasa de armătură, având grijă să se prevadă distanţieri la partea inferioara şi pe faţa dinspre fundul şliţului (minimum l buc/ml).

7. Se execută cofrajul cu buzunar la faţa exterioară .

8. Se toarnă betonul, având grijă ca zidăria să se menţină umedă minimum două ore înainte de turnarea acestuia, iar suprafeţele slitului să fie zvântate în momentul turnării. După turnare, betonul (de clasă minimă Bc 15) se compactează manual prin baterea cofrajului cu ciocanul de lemn de 2 kg sau mecanizat cu pervibratorul cu lance.

9. După minimum 12 ore dar maximum 24 ore de la turnarea betonului se face decofrarca feţei exterioare şi se ciopleşte cu dalta şi ciocanul betonul în exces.

10.Se reface tencuiala cu mortar M 5O T.

- DIAFRAGME DIN BETON ARMAT

Diafragmele din beton armat se prevăd de regulă pe o singură faţă a zidului. Realizarea unor diafragme din beton armat presupune începerea lucrărilor de consolidare de la nivelul fundaţiilor. Betonul, de clasă minimă Bc 15, se poate pune în lucrare prin torcretare (de preferat), diafragmele realizându-se cu grosimea minimă de 60 mm, sau prin turnare directă în cofraj, diafragma necesitând o grosime minimă de 80 mm (şi de preferat 100 mm), în acest caz,

cofrajele se execută pe o înălţime de cca. 1.0 m pentru a se putea controla turnarea şi compactarea betonului (de preferat cu pervibratorul prevăzut cu lance).

1. Dacă proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucrări de sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor date.

2. Se execută săpătura în pământ până la cota prevăzută in proiectul de consolidare.

3. Se curăţă de pământ suprafaţa fundaţiei existente si apoi se buciardează sau se spiţuieştc pentru realizarea unei suprafeţe cât mai rugoase care sa asigure o bună aderenţă a betonului proaspăt la cel vechi. Dacă este cazul se execută si alic lucrări m vederea realizării unei mai bune conlucrări a fundaţiei noi cu cea veche existentă (introducerea de armături, crccrca unor lăcaşuri în formă de coadă de rândunică cin.).

4. Se curăţă cu peria de sârmă suprafaţa fundaţiei existente şi se spală cu jet de apă.

5. Se execută cofrajul lateral al fundaţiei noi.

6. Se montează armătura din infrastructură.

7. Se toarnă betonul şi se compactează cu pcrvibraiorul (înainte de turnarea betonului, suprafeţele fundaţiei existente se menţin umede minimum 2 ore, având grijă ca ele să fie zvântatc în momentul punerii în lucrare a betonului), în cazul în care fundaţia csic de lipul bloc din beton simplu .şi cuzinet din beton armat, se va executa la început blocul si apoi cuzinetul în care se vor îngloba armăturile din infrastructură.

8. După minimum 24 ore de la turnarea betonului .se vor scoate cofrajcle laterale.

9. Se execută umplutura cu pământ, având grijă să se realizeze o bună compactare a acesteia prin baterea ci cu maiul de lemn.

10. Se îndepărtează tencuiala de pe perete si se deschid rosturile dintre cărămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10 … 1.5 mm, cu ajutorul unei scoabe metalice.

11. Se trasează şi se practică în perele nişte lăcaşuri în formă de coadă de rândunică (minimum 4 buc/mp).

12.Se spiţuieşte suprafaţa peretelui de zidărie (pentru asigurarea unei bune conlucrări între diafragma de zidărie şi cea de beton).

13.Se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu jet de apă suprafaţa zidăriei decopertate.

--- BETONUL ---

Materiale pentru reparatia elementelor din beton

Repararea elementelor din beton , respectiv consolidarea, se face cu materiale pe baza de ciment,pe baza de polimeri (rasini epoxidice), universale sau doar pentru betoane vechi,care nu prezinta umiditate.

rasina intaritor

ciment sau filer cuart

nisip

pietris

rasina + intaritor = rasina epoxidica

rasina + intaritor + ciment = chit epoxidic

rasina + intaritor + nisip = mortar epoxidic

rasina + intaritor + nisip + pietris = beton epoxidic

Aplicarea rasinilor umiditatea relativa a aerului max 65 % temperatura aerului +15 … +50

temperatura suprafetei +15…+30

materialul trebuie sa fie perfect uscat

Preparare vase cu capacitate redusa max. 10 l (rasina se intareste rapid si se pune in lucrare greu-este

vascoasa).Se folosesc recipiente din ceramica. se foloseste echipament de protectie complet

se masoara in parte fiecare element.Se dozeaza rasina si se pune in recipient.Se adauga intaritorul si se amesteca pana la omogenizare,fara a scoate unealta de amestecare.

Pentru chit : se amesteca in continuare presand filerul

Pentru mortar : se amesteca presand granulele

Consolidarea stalpilor din beton armat cu camasuieli din beton armat

Se aplica in cazul refacerii sau cresterii capacitatii portante a stalpilor din beton armat (deteriorati sau nu) prin marirea sectiunii transversale a acestora cu camasuieli din beton armat.

Camasuielile se pot realiza pe una sau pe toate laturile stalpului (de preferat). Ele incep de la nivelul fundatiei si se pot dezvolta pe toata inaltimea structurii sau numai pana la un anumit nivel al acesteia.

Lucrarile de consolidare vor incepe numai dupa stabilizarea procesului de degradare (daca este cazul).

Temperatura mediului ambiant trebuie sa fie de minimum +10°C.

Operatii tehnologice:

Pentru consolidarea portiunii din infrastructura cele mai multe din operatiile tehnologice sunt asemanatoare (din punct de vedere al conditiilor tehnice si al succesiunii sau dependentei ) cu cele executate in portiunea din suprastructura.

1.Se realizeaza lucrarile de sprijinire daca este cazul.

2.Se executa consolidarea la nivelul infrastructurii stalpului.

3.Se indeparteaza tencuiala de pe toate suprafetele laterale ale stalpului, de la partea inferioara a placii si de pe fetele laterale si fundul grinzilor concurente pe o distanta de cca. 300 mm fata de stalp.

4.In dreptul colturilor stalpului se practica goluri in placa, avand forma aproximativ patrata cu latura de cca. 150 … 200 mm.

5.Se spituiesc suprafetele de beton decopertate ale stalpului.

6.Cu pahometrul se determina pozitia armaturilor, din stalp si de la capetele grinzilor, care se marcheaza cu creta pe suprafata betonului.

7.Se marcheaza pozitia conectorilor (care leaga barele longitudinale ale camasuielii de barele longitudinale ale stalpuilui), avand grija ca acestia sa fie pozitionati in dreptul etrierilor din stalp si sa fie decalati pe inaltime pentru barele de pe aceeasi latura a stalpului.

8.Se indeparteaza stratul de acoperire cu beton, in dreptul marcajelor pentru pozitionarea conectorilor, pana la dezvelirea armaturii longitudinale din stalp.

9.Se aduc conectorii (cu diametrul minimum de 14 mm) si se sudeaza de armatura longitudinala a stalpului (lungimea cordonului de sudura este de 10 d + 20 mm cand sudura se realizeaza pe o singura parte si de 5d + 20 mm cand sudura se realizeaza pe ambele parti).

10.Cu dalta si ciocanul sau cu pickhammerul se practica golurile in placa.

11.Cu bormasina rotopercutanta se dau in grinzi gauri cu diametrul de 15…20 mm, in functie de diametrul etrierilor care urmeaza sa traverseze grinzile.

12.Suprafetele de beton decopertate se curata cu peria de sarma (de sus in jos), se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa.

13.Se monteaza armaturile longitudinale si cele transversale (etrierii se prevad cu ciocuri drepte care se sudeaza, lungimea cordonului de sudura stabilindu-se ca la punctul 9) si se realizeaza prinderea intre ele.

14.Se sudeaza barele longitudinale de mustatile armaturilor de la nivelul inferior.

15.Se sudeaza conectorii de armaturile longitudinale ale camasuielii.

16.Betonul se pune in lucru prin turnare, se fixeaa distantierii (minimum 1 buc/ml pe fiecare latura),se executa cofrajul pe o inaltime de 1,0 … 1,5 m, se uda suprafetele betonului (pana la saturare) si ale cofrajului.Dupa zvantarea suprafetei betonului se toarna betonul proaspat in straturi cu inaltimea de 300 … 500 mm si se compacteaza cu pervibratorul (daca este cazul prevazut cu lance) si prin baterea cofrajuli cu ciocaul de lemn de 2 kg. Se inalta cofrajul pe o inaltime de cca 1,0 … 1,5 m si se reiau operatiile de punere in lucrare a betonului pana la realizarea camasuielii pe toata inaltima stalpului. La partea superioara a placii este indicat ca betonul sa se toarne in exces pe o inaltime de cca. 20 mm, urmand ca partea in exces sa fie indepartata cu dalta si ciocanul imediat dupa decofrare (dupa 24 ore de la turnarea betonului).

17.Timp de 7 zile se mentine umea suprafata betonului din camasuiala prin stropire periodica cu apa (la interval de 2 … 6 ore).

18.Se reface tencuiala cu mortar M50 T.

Remedierea fisurilor unei placi din beton armat prin injectare cu rasina epoxidica

Lucrarile de remediere se pot incepe numai dupa respectarea urmatoarelor conditii :

procesul de fisurare sa fie stabilizat ; temperatura mediului ambiant si a elementului care se remediaza trebuie sa fie minimum +15°C in

perioada de executie a remedierii si minimum 7 zile dupa executarea acesteia ;

umiditatea relativa a aerului sa fie maximum 60% in perioada de executie a remedierii ;

temperatura materialelor utilizate sa fie de minimum +15°C si maximum +30°C ;

temperatura maxima pe parcursul exploatarii sa fie de +50°C ;

suprafetele de beton cu care vin in contact amestecurile pe baza de rasini epoxidice sa fie uscate;

uneltele cu care se lucreaza sa fie perfect uscate ;

injectarea fisurilor se efectueaza dupa minimum 6 ore de la executarea operatiilor pregatitoare, daca temperatura mediului ambiant este mai mare de +20°C si minimum 12 ore daca temperatura mediului este cuprinsa intre +15°C si +20°C ;

vasele si uneltele de lucru se vor spala cu acetona tehnica imediat dupa terminarea lucrului ;

darea in exploatare a elementelor de beton remediate se va face dupa minimum 3 zile de la executarea remedierii daca temperatura mediului ambiant a fost mai mare de +20°C si minimum 7 zile daca temperatura mediului a fost cuprinsa intre +15°C si +20°C ;

Operatii tehnologice:

1. Se indeparteaza tencuiala de pe toata lungimea traseului fisurii pe o latime de circa 300 mm (150 mm de-o parte si de alta).

2. Se perie suprafata betonului cu o perie de sarma si se sufla cu aer comprimat pentru indepartarea prafului rezultat.

3. Se stabilesc pozitiile stuturilor metalice pentru injectare si se marcheaza pe traseul fisurii :

-in cazul placii cu grosimea de 12 mm accesul este posibil numai pe partea inferioara si stuturile se aplica la o distanta de (1.2…1.5)hpl. Intre stuturile invecinate se realizeaza cate un orificiu

pentru verificarea injectarii.

4. Se executa orificiile pentru verificarea injectarii, gauri cu diametrul de circa 10 mm si cu o adancime de circa ¾ hpl, cu ajutorul unei bormasini rotopercutante. In aceste gauri se introduc tuburi din PVC.

5. Se pozitioneaza stuturile metalice pe traseul fisurii in punctele stabilite si se fixeaza provizoriu pe contur in 2 – 3 puncte cu plastilina sau ipsus avand grija sa fie amplasate simetric fata de fisura. Obligatoriu stuturi la capetele fisurii.

6. Se aplica 2 straturi de chit epoxidic intre stuturi si se prind stuturile in straturi. Chitul se aplica prin apasare energica cu spaclul pe toata suprafata decopertata.

7. Se asteapta 6 ore pentru intarirea chitului.

8. Se verifica comunicarea intre stuturi precum si indepartarea prafului din fisura astfel: se introduce aer comprimat pe rand in fiecare stut si se urmareste ca acesta sa refuleze in cele 2 stuturi invecinate. Orificiile prin care nu refuleaza aerul indica o intrerupere a fisurii in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi suplimentare pentru asigurarea comunicarii (dupa ce in prealabil chitul epoxidic a fost indepartat in zona respectiva cu ajutorul unei dalte si a unui ciocan de 0.5 kg).

9. Dupa minimum 6 ore de la executarea operatiilor pregatitoare daca temperatura mediului ambiant este mai mare de +20°C si minimum 12 ore daca temperatura mediului este cuprinsa intre +15°C si +20°C se poate incepe operatiia de injectare de la una din extremitatile fisurii. Se astupa cu dopuri de cauciuc toate stuturile metalice, mai putin primele 2 care raman deschise. Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica se poate face cu ajutorul pistolului manual sau cu pistolul actionat cu aer comprimat :

In cazul utilizarii pistolului manual, acesta se alimenteaza cu rasina, apoi se introduce capul sau in primul stut (amplasat la extremitatea fisurii) si se incepe insurubarea lenta a pistonului pana la aparitia rasinii in stutul invecinat. Se scoate pistolul din stutul metalic, acesta se astupa cu un dop de cauciuc, se muta pistolul in al doilea stut, se desfunda stutul 3 si se reia operatia de injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La terminarea injectarii toatee stuturile trebuie sa fie astupate.

In cazul folosirii pistolului cu aer comprimat, acesta se alimenteaza cu rasina apoi se racordeazala o sursa de aer comprimat cu presiunea de max 6 atmosfere. Se fixeaza pistolul in primul stut metalic amplasat la una din extremitati, se deschide lent robinetul de aer comprimat si se mentine pistolul in aceasta pozitie pana la aparitia rasinii in stutul invecinat. Se inchide robinetul de aer comprimat, se astupa primul stut cu dop de cauciuc, se desfunda stutul 3 si se reiau operatiile de injectare pana la injectarea completa a fisurii. La terminarea injectarii toatee stuturile trebuie sa fie astupate.

Rasina trebuie sa refuleze prin tuburile de control din PVC, refularea indicand patrunderea rasinii pe min ¾ hpl.10. Dupa cca 12 ore de la terminarea injectarii, stuturile metalice se scot si se curata de chitul epoxidic prin spalarea lor cu acetona sau prin ardere.

11. Dupa cca 36 de ore de la injectare se verifica aplicarea corecta a injectarii. Pe o lungime de cca 150 mm, cu dalta si ciocanul se va desprinde strstul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii. La extremitatea la care s-a terminat injectarea. Daca injectarea a fost corecta se constata prezenta rasinii in fisura.

Daca nu se constata prezenta rasinii in fisura. se indeparteaza complet chitul si se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare din aceste zone se monteaza cate un stut, se acopera cu chit epoxidic lasandu-se cate o intrerupere de control cu diametrul de 3 mm la extremitatea zonei de injectat si se executa injectarea. Daca au foct mai multe fisuri pe element, se verifica fiecare a 5-a fisure si in cazul unei zone neinjectate se verifica toate fisurile prin indepartarea chitului pe toata lungimea traseului acestora.

12. Se reface tencuiala cu mortar M 50T

Prepararea amastecurilor pentru chituire sau injectare se face astfel:

- se masoara volumetric sau gravimetric materialele componente;

- intr-un recipient emailat curat si perfect uscat se introduce rasina epoxidica apoi intaritorul;

- se amesteca incet cu mistria (curatata si perfect uscata) timp de 2 minute(se evita scoaterea mistriei pentru a nu se antrena aer) pana la obtinerea unei culori omogene;

- daca se prepara chit se adauga treptat cimentul sau filerul de cuart si se amesteca pana la omogenizarea completa.

Cantitatea preparata se limiteaza la max 0.5 kg. Timpul de punere in lucru pentru amestecurile epoxidice, masurat de lainceperea prepararii nu va depasi 30…12 minute pentru temperatura mediului ambiant de+15…+25°C si 10…8 minute pentru temperatura mediului ambiant de+26…+30°C.

Imediat dupa terminarea prepararii si punerii in lucru a amestecurilor, vasele si uneltele de lucru se vor spala cu acetona tehnica.

Consolidarea grinzilor din beton armat cu cămăşuieli pe patru laturi

Operatii tehnologice:

1. Se îndepărtează tencuiala de pe feţele laterale, de pe fundul grinzii, precum şi de la partea inferioară a plăcii pe cca. 200 mm alăturat grinzii, de o parte si de alta a ei şi pe toata lungimea acesteia.

2. Se îndepărtează finisajul (pardoseala, tencuiala etc.) de Ia partea superioară a grinzii pe o lăţime cu cea. 200 mm mai mare ca cea a grinzii (cea. 100 de o parte şi de alta a grinzii) şi pe toată lungimea acesteia.

3. Cu spiţul şi ciocanul sau cu pickhammerul se sparge placa de beton şi se creează nişte goluri străpunse, având dimensiunile în plan de cca. 100 x 250 mm, amplasate de o parte şi de alta a grinzilor şi la distanţa interax, în lungul grinzii, de cca. 600 mm.

4. Se şpiţuiesc suprafeţele de beton decopertate ale grinzii.

5. Se curăţă suprafeţele de beton decopertate cu peria de sârmă şi cu un jet de aer comprimat.

6. Se montează armăturile longitudinale şi transversale.

7. Se fixeaza distantieri pe feţele laterale şi fundul grinzii (minimum l buc/ml pe fiecare latură).

8. Se montează cofrajele pe feţele laterale, la fundul şi la partea superioară a grinzii (dacă este cazul).

9. Se spală cu jet de apă suprafeţele de beton decopertate şi se menţin umede până la saturarea lor.

10.După zvântarea acestora, se toarnă betonul pe la partea superioara a grinzii. Betonul de clasă minimum Bc 15 se introduce prin găurile străpunse din placă şi se îndeasă cu o vergea metalica. Compactarea se realizează prin cioclnirea cofrajelor cu ciocanul de lemn de 2 kg si respectiv prin vibrare, folosind pervibratorul prevăzut cu lance. Betonul se prepară cu agregate având dimensiunea maximă de 16 mm şi o bună lucrabilitate realizată, de preferat, prin folosirea aditivilor superplastifianţi. Este indicată de asemenea utilizarea cimenturilor expansive (E35, cu respectarea prescripţiilor lehnice specifice). Grosimea stratului de beton a cămâşuielii trebuie sa fie de minimum 80 mm.

11. După atingerea gradului de maturizare dorit se face decofrarea.

12. Se reface tencuiala pe feţele laterale şi pe fundul grinzii cu mortar M 50 T. 13.Se reface finisajul de la partea superioară a grinzii.

FUNDATIA

Element al constructiei aflat in contact direct cu terenul de fundare Preia si transmite terenului de fundare incarcarile care solicita constructia, astfel incat sa nu fie

depasita

capacitatea portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie cat mai uniforme si in limite admise;

Terenul de fundare – constituie suportul constructiei si reprezinta volumul de roca sau de pamant care resimte influenta constructiei sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia.

Capacitate portanta teren (presiunea de calcul) – presiunea maxima pe care o poate prelua terenul de fundare. Aceasta depinde de natura pamanturilor din amplasamentul constructiei.

Studiul geotehnic – precizează caracteristicile fizico-mecanice ale terenului, pe baza cărora se alcătuiesc şi se proiectează fundaţiile şi infrastructura în ansamblu.

Pamantul – datorita existentei unor forte de legatura intre particulele solide ale pamanturilor, putem delimita 2 categorii de pamanturi :

pamanturi necoezive : o pamanturi prafoase, argiloase, loessoide (loess)

o sunt terenuri dificile, compresibilitate mare, usor antrenate de apa in miscare, sensibile la cicluri repetate de inghet-dezghet

pamanturi coezive :

o bucati mari de roca, bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri

o sunt considerate terenuri bune de fundare cu grad redus de compresibilitate, sensibilitate redusa la inmuiere si cicluri inghet-dezghet

Clasificarea fundatiilor dupa adancime de fundare :

o fundatii de suprafata (directe)

o fundatii de adancime (indirecte) : piloti,chesoane,coloane,etc

dupa materialele folosite :

o fundatii rigide : din piatra naturala, beton simplu

o fundatii elastice : din beton armat

dupa forma in plan :

o fundatii izolate

o fundatii continue sub pereti sau stalpi

o fundatii cu retele de grinzi

o fundatii pe radier general

dupa modul de executie fata de apele subterane :

o fundatii executate deasupra nivelului apei freatice

o fundatii executate sub nivelului apei freatice

Alegerea tipului de fundatie

Fundaţiile trebuie proiectate astfel încât să transmită la teren încărcările construcţiei, inclusiv cele din acţiuni seismice, asigurând îndeplinirea condiţiilor privind verificarea terenului de fundare la stări limită.

Alegerea tipului de fundatie depinde de o serie de factori :

o tipul de suprastructura (in cadre,cu pereti,duala);

o dimensiunea constructiei(deschideri,travei);

o materiale utilizate (caramida,beton,metal,etc);

o sensibiliattea la tasari a sistemului structural;

o natura si stratificatia terenului de fundare;

o stabilitatea generala a amplasamentului (in panta, alunecari de teren);

o nivelul si variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane;

o nivelul apelor de suprafata, posibilitatea de producere a inundatiilor;

o eforturile transmise la fundatii de catre constructie;

o posibilitatea de pierdere de apa sau a altor substante din instalatiile sanitare;

o adancimea sapaturii pentru realizarea fundatiei;

o existenta unor constructii in vecinatate care pot fii afectate de lucrarile de executie a fundatiei;

o sistemul de epuismente;

o prezenta unor retele de apa-canal, gaze, energie electrica, etc.

Stabilirea adancimii minime de fundare

Adâncimea de fundare este distanţa măsurată de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) până la talpa fundaţiei.

Adâncimea minima de fundare se stabileste in functie de :

o adâncimea de îngheţ;

o nivelul apei subterane;

o natura terenului de fundare;

o cota fundatiilor vecine;

o înălţimea minimă constructivă a fundaţiei;

o condiţiile tehnologice.

Adancimea de inghet depinde de zona climatica si are valori intre 60…70 cm (minime) si 1,10…1,15 (maxime)

Adancimea de inghet se masoara de la cota terenului sistematizat (CTS) din jurul constructiei.

Talpa fundaţiei va pătrunde cel puţin 20 cm în stratul natural bun de fundare sau în stratul de fundare îmbunătăţit.

Adâncimea de îngheţ are valorile indicate în reglementarea tehnică de referinţă STAS 6054/77.

Materiale utilizate la realizarea fundatiilor

Fundaţiile se alcătuiesc în mod obişnuit din: o beton armat;

o beton simplu;

o zidărie de piatră.

Caracteristicile betoanelor utilizate la executarea fundaţiilor se stabilesc de proiectant în funcţie de destinaţie, solicitări, condiţiile mediului de fundare şi influenţa acestora asupra durabilităţii betonului din fundaţii; acestea sunt definite în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99.

Clasele minime de beton se stabilesc astfel:

o Beton simplu : C4/5– pentru umpluturi, egalizări şi bloc (la fundaţiile tip bloc şi cuzinet).

o Beton armat : C8/10 pentru fundaţii izolate sau continue, fundaţii monolite tip pahar, cuzineţi, radiere şi reţele de grinzi neexpuse la acţiuni agresive, cu procente optime de armare; C12/15 pentru fundaţii prefabricate tip pahar, fundaţii supuse la solicitări importante şi fundaţii supuse la acţiuni dinamice.

În condiţii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilesc ca în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99 respectiv C215-88.

Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91.

Pentru armătura rezultată din criterii constructive se utilizează, de regulă, oţel OB37 iar pentru armătura de rezistenţă rezultată din calcul se utilizează oţel OB37, PC sau plase sudate din STNB.

Fundatii sub pereti structurali din zidarie Fundatiile peretilor sunt de tip continuu si se realizeaza sub forma de blocuri simple din beton sau

grinzi continue din beton armat, in functie de natura terenului de fundare si de caracterul seismic ale zonei.

Se pozitionează, de regulă, centric şi, numai în anumite situaţii particulare, excentric faţă de pereţii pe care îi suportă;

Dimensionarea fundatiilor

Dimensionarea se realizeaza conform calculelor terenului de fundare la eforturile transmise de fundatie.

Latimea blocului de fundatie – B ≥ b + 10 cm, b – latimea peretelui

Dimensiuni minime necesare pentru executarea sapaturilor Inaltimea soclului va fii de cel putin 40 cm La constructii amplasate pe terenuri dificile

(argile, loessuri), pentru prevenirea degradarii, se recomanda :

o Adancimea de fundare – minim 1.50 m, masurata de la cota trotuarului

o Latimea excavatiei sub ziduri exterioare se alege cu 40-50 cm mai mare decat latime fundatiei

o Sub talpa fundatiei se prevede un start de cca 5 cm de nisip grauntos curat

o Se prevad centuri din beton armat pe toata lungimea peretilor

o Apele meteorice trebuiesc evacuate cat mai departe de constructie prin rigole speciale

o Trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 1 m si panta 5% spre exterior

o Executarea lucrarilor de fundatii sa se execute pe cat posibil primavara sau toamna

Adâncimea săpăturii h (m) Lăţimea minimă (m)

h ≤ 0.40 0.30

0.40 < h ≤ 0.70 0.40

0.70 < h ≤ 1.10 0.45

h > 1.10 0.50

o Turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor. Pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare;

Executia fundatiilor

Lucrări pregătitoare şi trasarea construcţiei

Stabilirea cotei pardoselii de la parter – cota ± 0.00 o Cota ± 0.00 un reper relativ ales de proiectant încă în primele faze de proiectare.

o În raport cu cota ± 0.00 se defineşte în jos infrastructura şi deasupra suprastructura. Toate cotele de nivel, atât în interiorul construcţiei, pentru infrastructură şi suprastructură, cât şi în exteriorul acesteia, se măsoară în raport cu cota ± 0.00. Cotele aflate deasupra sunt pozitive, (+) , iar cele aflate sub sunt cote negative, (-).

o Poziţionarea cotei ± 0.00, precum şi verificarea periodică a poziţiei se face cu mijloace topografice.

o Materializarea pe teren a cotei zero se face cu borne din beton, metal sau tarusi din lemn.

Amenajarea terenului

o Se executa lucrari de indepartare a vegetatiei si/sau decopertare si/sau demolare a cladirilor existente etc, in vederea eliberarii si curatarii amplasamentului pentru începerea lucrărilor de trasare a sistemului de axe.

o Toate aceste lucrări sunt însoţite de transportul şi depozitarea materialelor rezultate în locuri special pregătite în acest scop.

Crearea platformei terenului sistematizat – cota CTS

o In urma curatarii terenului rezultă o suprafata denivelata.Astfel terenul trebuie adus la o formă cât mai plană, fie prin lucrari de săpătură, fie prin executia de umpluturi controlate.

o Cota rezultata in urma acestei operatiuni este Cota Terenului Sistematizat (CTS)

Trasarea sistemului de axe ale constructiei

o Sistemul de axe este format din axe transversale (notate în general : 1, 2, 3, … ) şi axe longitudinale (notate în general: A, B, C, … )

o Trasarea sistemului de axe se face cu aparatură topografică.

o Axele sunt materializate prin fire (cabluri sau sârme)

o Axarea pe suprafaţa terenului se coboară cu firul cu plumb sau cu aparatele topografice. Marcarea pe teren se face cu vopsea.

Executia sapaturilor Lucrările de sapatura se vor executa la temperaturi de minim 5oC. Săpătura se poate realiza mecanic sau manual.

Minim 20 cm până la cota finală de săpătură (C.S) trebuie să se excaveze imediat înaintea turnării betonului din blocul de fundaţie.

Sapaturile se pot executa,in functie de natura terenului, in taluz vertical sau inclinat.

Pentru terenurile cu coeziune bună şi adâncimi de fundare sub 2 m, săpăturile se pot executa vertical şi fără sprijiniri;

Daca pamantul este necoeziv si fundatiile nu se pot turna direct in santuri, corpul fundatiilor se executa (ca si soclurile) in cofraje

Executia fundatiei propriu-zise Se realizeaza lucrarile de cofrare/ armarea/ betonarea, blocurilor de fundatie (socluri) cu respectarea

tehnologiilor de executie, a normativelor si standardelor in vigoare.

După realizarea săpăturii , fundul gropilor se compactează mecanic sau manual ; după compactare , fundul gropilor se va gasi la cota din proiect;

Se pune în lucrare betonul în gropile de fundaţii sau în cofrajele montate în acest scop.

Se curata gropile de fundatie

Cofrajele se uda cu cel putin 2-3 ore inaintea betonarii

Betonarea se realizează în straturi orizontale de 30 – 40 cm , compactate cu pervibratorul.

Betonul trebuie turnat continuu pe inaltimea sectiunii ; intreruperile se vor face la unghi de 90 grade.

După betonarea ultimului strat , suprafaţa betonului se nivelează cu un dreptar

Se curaţă suprafaţa blocurilor de fundaţii şi se verifică planeitatea acestora.

Se trasează şi se materializează poziţia ,cuzineţilor/soclu fundaţiei.

Se montează cofrajul pentru cuzineţi/soclu

Se efectuează verificarea cofrajului.

Se montează armătura.

Se betonează cuzinetul/soclu ; se toarnă îin straturi de 20cm şi se compactează.

Se verifică realizarea fundaţiilor şi se fac eventualele remedieri ; nu se recomandă întreruperea betonării la socluri.

Spatii de turnare a betonului realizate în teren Spatiile de turnare realizate în teren (cazul gropilor pentru turnarea fundatiilor sau al turnării pe

suprafete orizontale sau înclinate sunt, în general, constituite în urma lucrărilor de terasamente. Conditiile privind starea terenului sau terasamentului se referă la:

o starea terenului pentru turnarea direct în săpătură:

coeziunea suficientă pentru a nu fi antrenat pământul în beton, la punerea în operă a betonului;

în cazurile în care, între realizarea săpăturii si turnarea betonului trece o perioadă mai lungă, se va prevedea ca ultimul strat, de 5-10 cm grosime, mai ales la fundul săpăturii, să fie săpat cu putin timp (cca. 1…2 zile) înainte de turnarea betonului;

în cazurile în care, terenul din săpătură permite scurgerea laptelui de ciment, se va căptusi săpătura cu folie din material sintetic sau hârtie rezistentă produsă pentru asemenea utilizări;

o starea terasamentului: pe lângă cele de mai înainte, trebuie îndeplinite, verificate si receptionate, prin proces verbal de receptie calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), conditiile prevăzute în proiect sau caiet de sarcini, privind caracteristicile de rezistentă si deformabilitate ale terasamentului respectiv.

IZOLAREA TERMICA

Transmiterea caldurii prin elementele constructiei

Modalitati de transmitere Conductia : Transmiterea caldurii proprie corpurilor solide sau fluide, prin transmisia energiei cinetice

a moleculelor ce vibreaza in jurul pozitiei lor de echilibru. Convectia : Mod de transmisie a caldurii, care se realizeaza prin deplasarea unui fluid. Asa apar

fenomene ca: ventilatia naturala, incalzirea incaperii prin pardoseala, circulatia apei calde in reteaua instalatiei de incalzire. Transmisia apare intre suprafata elementului de constructie de la interior si/sau de la exterior si aerul inconjurator.

Radiatia : Transmiterea caldurii sub forma de unde electromagnetice. Fenomenul de radiatie apare la diferente mari de temperatura intre corpurile de incalzire.

Iarna transmisia se realizeaza de la interior catre exterior (Ti>Te), iar vara invers.

Simboluri si unitati de masura

Conductivitate termica = λ [W/mk] este o caracteristica foarte importanta a unui material de constructii.

Rezistenta termica a materialului (R=d/λ [m²K/W] ), este raportul dintre grosimea lui si conductivitatea termica

Coeficientul de transfer termic : U=1/R [W/m²K] Acest coeficient trebuie sa fie cat mai mic, (ideal sub 0,2, sub 0.13 este considerata casa pasiva)

Pierderile de caldura

Pierderile de caldura prin elementele de inchidere exterioara trebuie sa fie in limita unor valori optime, cu respectarea relatiilor:

R’ > R’necin care:R’ – rezistenta termica specifica pe ansamblul elementelor de constructii;

R’nec – rezistenta minima necesara din considerente igienico-sanitare

Inertia termica

Inertia termica a elementelor exterioare de constructie are rolul de a amortiza efectele variatiilor de temperatura, in cadrul transferului de caldura. Capacitatea de acumulare sau de cedare termica a elementelor de constructie este functie de: conductivitatea termica, capacitatea calorica masica, densitatea specifica aparenta, grosime si de diferenta de temperatura.La elementele de constructie in straturi, ce fac parte din anvelopa cladirii, stratul cu inertia termica mare se dispune la interior, ceea ce conduce la o acumulare de caldura mai mare si la variatii mici ale temperaturii aerului interior.Stratul interior are rol de volant termic, acumuland caldura in timpul functionarii instalatiei de incalzire, pe care o cedeaza aerului interior in perioada cand instalatia nu functioneaza.

Concluzii

Termoizolatia se recomanda a se dispune la exterior, din urmatoarele motive :

1. Mentinerea punctului de inghet in afara peretilor

In cazul termoizolatiei de 5 cm punctul cu temperatura de 0 grade Celsius se va afla in zidarie, spre deosebire de cazul in care peretele este placat cu polistiren de 10 unde, acest punct se afla in exteriorul caramizilor, in interiorul termoizolatiei de polistiren.Acest lucru este important fiindca punctul de inghet se afla in perete, ciclurile repetate inghet-dezghet producand fisuri in element.2. Inertia termica a pereteluiStratul interior are rol de volant termic, acumuland caldura in timpul functionarii instalatiei de incalzire, pe care o cedeaza aerului interior in perioada cand instalatia nu functioneaza.

EXEMPLU DE CALCUL1. ZIDARIE SIMPLA din caramida plina de 25 cm.Conductivitatea termica a caramizii pline λ este de 0,55 W/mk.R=0,25/0,55=0,45 m²K/WU=1/0,45=2,22 W/m²KRezulta o valoare mare a coeficientului de transfer termic2. ZIDARIE CARAMIDA 25 cm PLACATA CU POLISTIREN EXPANDAT DE 5cm.Conductivitatea termica a caramizii pline λ este de 0,55 W/mk.Conductivitatea termica a polistirenului λ este de 0,035 W/mk.Rcaramida = 0,25/0,55=0,45 m²K/WRpolistiren = 0,05/0,035=1,42 m²K/WRtotal = 0,45+1,42=1,87 m²K/WUtotal= 1/1,87=0,53 W/m²KRezulta o valoare mai mica a coeficientului de transfer termic ceea ce conduce la o mai buna izolare termica