telefonia_mobila

7/26/2019 telefonia_mobila

http://slidepdf.com/reader/full/telefoniamobila 1/26

ARGUMENT

GSM este prescurtarea de laGlobal System for Mobile Communications.Această denumire a fost însă primită ulterior, cea iniţială fiind în limba franceză – Groupe Special Mobile.

GSM estecel mai popular standard internaţional de telefonie mobilă . Bazele saleau fost puse în198 când la Conferinţa Europeană a serviciilor de Po tă i !ele"raf s#adecis crearea "ruplui menţionat mai sus. Acesta urma să creeze un standard pentrutelecomunicaţii mobile din Europa. $n198! a fost semnat un memorandum de %& ţări carese an"a'au să dezvolte un sistem de telefonie mobilă comun pe între" continentul.

(acă nu ar e)ista re"elele GSM, telefoanele noastre mobile ar fi inutile. Ceea ceastăzi folosim atât de des i ni se pare o banalitate este de fapt o te*nolo"ie comple)ă icare s#a dezvoltat semnificativ în ultimele două decade. +a ora actuală, peste trei miliardede oameni folosesc telefonia mobilă de tip - în peste /%/ ţări i teritorii. (atorităacestei lar"i răspândiri, utilizatorii pot folosi o cartelă în afara ariei "eo"rafice de

acoperire a reţelei care a emis#o, facilitate cunoscută sub numele deroaming .

-istemul GSM este un sistem numit 0celular1. (eoarece telefoanele portabileataș abile la - 2a ș a#numitele telefoane mobile sau celulare3 trebuie să fie uș oareș itrebuie deciș i să aibă acumulatori cât mai uș ori, ele auș i o putere de emisie radiolimitată la circa 4 – 5 6m. (rept consecință, releele - , numite ș i 0staț ii de bază1, careau antenele în poziț ii fi)e pe stâlpi la sol sau pe clădiri mai înalte, trebuie să fienumeroase, împânzind astfel mari suprafețe, de ordinul unor între"i zone metropolitaneș i c*iarș i mai mari, tinzând cu timpul spre acoperirea completă ațărilor.

Telefonia mobilă a revoluţionat lumea i este acum nelipsită din viaţa de zi cu zi a peste două miliarde de oameni. 7dată cu dezvoltarea comunicaţiilor mobile, a crescut i preocuparea faţă de efectele pe care antenele i telefoanele mobile le#ar putea avea asuprasănătăţii i a mediului încon'urător.

2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Telefon_mobil





Companiile de telefonie mobilă sunt responsabilă faţă de comunitate i faţă demediul încon'urator, inclusiv prin modul în care î i desfă oară activitatea de amplasare,construcţie i funcţionare a staţiilor radio ale reţelei mobile.

(e asemenea, companiile de telefonie mobilă se asi"ură că telefoanele mobile iec*ipamentele pe care le ac*iziţionează corespund standardelor în vi"oare referitoare laemisia de radiaţii electroma"netice.

Comunitatea tiinţifică internaţională studiază de mulţi ani efectele câmpuluielectroma"netic asupra sănătăţii. -tudiile tiinţifice nu au arătat o le"ătura directă întreutilizarea telefoanelor mobile sau pro)imitatea staţiilor radio ale reţelei mobile iafectarea sănătăţii. Această concluzie este susţinută de către studii realizate de instituţii

independente, cum ar fi 7r"anizaţia ondială a -ănătăţii 27 -3 .

Este important de tiut că suntem în permanenţă încon'uraţi de câmpurielectroma"netice, "enerate fie de fenomene naturale 2ful"ere, câmpul ma"netic al pământului, lumina naturală a zilei3, fie de diverse aparate create de om. Printre acesteadin urmă se numără antenele de emisie ale staţiilor de radio i televiziune, staţiile deemisie#‐recepţie utilizate de poliţie, pompieri, salvare, ta)i, telefoanele mobile, antenelei staţiile radio ale reţelei de telefonie mobilă, ec*ipamentele radar, sistemele de diri'areale aeronavelor la sol, unele ec*ipamente medicale i alte aparate.

3

http://www.who.int/en





Capitolul #RE$EAUA %E TE&E'(N#E M()#&*

Reţelele de telefonie mobilă produc unde electroma"netice 2underadio3 sau câmpurielectroma"netice pentru a transmite servicii devoce 2convorbiri3, te)t 2- -3 i date 2 -,8nternet3. Prinintermediul acestor reţele a fost posibilă înlăturarea barierelor"eo"rafice,asi"urându#se astfel o conectare mult mai simplă i mai rapidă. !elefonia mobilă se bazează pe o reţea e)tinsă de staţii de bază numite i 0antene - 9. (e câte ori efectuăm sau primimun apel, telefonul mobil folose te undele electroma"netice pentru a comunica cu acestestaţii de bază.

:ără antene - telefonia mobilă nu poate e)ista, iar servicii precum

Ambulanţa, Pompierii, Poliţia, nu ar putea interveni la timp pentru a salva vieţi

omene ti.

:iecare staţie de bază este compusă din una sau mai multe antenecare transmitsemnal într##o anumită arie "eo"rafică, denumită+celul,- . Acoperirea realizată de acestecelule depinde de specificul zonei 2dacă e)istă clădiri, dacă este zonă de câmpie sau munte,etc.3, precum i de numărul de utilizatori e)istenţi în aria desemnată.

4



:iecare ec*ipament transmite prin antene care acoperă o arie mică, o celulă.A ezarea antenelor creează o serie de celule, adică de re"iuni care se află în zona deacoperire a respectivelor antene.

ai multe antene au o intensitate mai mică i acoperă o arie mai redusă. Acestaeste un aspect pozitiv, deoarece telefoanele funcţionează i ele la o intensitate mai mică #cu cât sunt mai multe antene, cu atât intensitatea lor este mai mică, deci i intensitatea defuncţionare a telefoanelor scade.

:iecare antenă poate să proceseze un număr limitat de apelurisimultan. Pe măsură cenumărul utilizatorilor cre te, apare inecesitatea amplasării mai multor antene. Pentru ca oreţea de telefonie mobilă să opereze într#un mod eficient într#o zonă dens populată este

necesar ca fiecare antenă să acopere o arie cât mairestrânsă, cu alte cuvinte să e)iste câtmai multe antene.Creşterea numărului de antene duce la micşorarea intensităţii

câmpurilor electromagnetice, cunoscute de populaţie drept „radiaţii

electromagnetice".

Puterea la care operează aceste antene este foarte scazută, î n cele mai

multe cazuri nu depă e te 4;< 2prin comparaţie, multe dispozitive casnice, cum ar fifri"iderul, televizorul, ma ina despălat, aspiratorul, ma ina de călcat, cuptorul cu microunde,

uscătorulde păr, mi)erul i robotul de bucătarie funcţionează la puteri mult mai mari3.Câmpurile electroma"netice pot fi "enerate de diverse aparatecreate de om. Practic,

5



suntem încon'uraţi în permanenţă de câmpurielectroma"netice, "enerate de aparatele care se"ăsesc în fiecare casă. !elefonia mobileă este doar una dintre multiplele surse de

câmpuri electroma"netice din 'urul nostru.

!elefonia mobilă funcţionează prin intermediul câmpurilorelectroma"netice cufrecvenţele cuprinse între = 6>z i &;; >z. Aceste câmpuri sunt confundate în mod "re it curadiaţiiledăunatoare sănătaţii, numitera ia"ii ioni/ante 2 radiaţii ?#@ont"en, @adiaţii "amma,emisii radiocative, radiaţii cosmice3, care producmodificări la nivel celular.

$n sc*imb, câmpurile electroma"netice suntneioni/ante i nu au suficientă ener"ie pentru modificarea celulelor.2 radiaţii ultraviolete provenite de la soare i de la aparate de bronzat lumina solară, radiaţii infraro ii, câmpuri electroma"netice "enerate de antene radio#

! , antene - , radare militare

!elefonia mobilă se bazează pe sistemeleGSM 2 lobal -Dstem for obileCommunication3, !- 2 niversal obile !elecommunication -Dstem3 i C( A2Code (ivision ultiple Access3 acoperind în Europa o arie de frecvenţe de 4F;, =;;,%G;; si /%;; >z.

-istemul - 2 lobal -Dstem for obile Communication3, pe care îl utilizăm în principal în @omânia, funcţionează în întrea"a lume 2peste /%G ţări3 în acela i fel. A fostre"lementat în %=GH în cadrul Politicii Europene Comune pentru !elecomunicaţii.

6



Capitolul ##0rincipiile transmisiilor ra io

Semnale ra io i propa2area un elor-pectrul radio are alocate frecvenţe între %F; I>z i %;G >z.Pentru radiodifuziunea cu modulaţie de amplitudine sunt alocate următoarele "ame defrecvenţe radio

a. "ama de unde lar"i 2 +3 cu frecvenţe cuprinse între %F; I>z i /GF I>z b. "ama de unde medii 2 3 cu frecvenţe cuprinse între F/F I>z i %5;F I>zc. "ama de unde scurte 2 -3 cu frecvenţe cuprinse între F,= >z i /H >zd. "ama de unde ultrascurte2 -3 cu frecvenţe cuprinse între 5& >z i %;G >ze. "ama microundelor cu frecvenţe cuprinse între &;; >z i &;; >z

Game e frec3en"e

&imitele ben/ii%enumirea 4n limba

rom5n, a ben/ii%enumirea 4n limba

en2le/,Acronim

Alteenumiri

&; >z # &;; >z E)trem de 'oasă frecvenţă E)tremelD loJ freKuencD E+:&;; >z # & 6>z :recvenţă vocală oice freKuencD :& 6>z # &; 6>z :oarte 'oasă frecvenţă erD loJ freKuencD +:

&; 6>z # &;; 6>z Loasă frecvenţă +oJ freKuencD +:&;; 6>z # & >z edie frecvenţă edium freKuencD :& >z # &; >z $naltă frecvenţă >i"* freKuencD >:

&; >z # &;; >z :oarte înaltă frecvenţă erD *i"* freKuencD >:&;; >z # & >z ltra#înaltă frecvenţă ltra *i"* freKuencD >:

& >z # &; >z -upra#înaltă frecvenţă -uper *i"* freKuencD ->:nde

centimetrice

&; >z # &;; >z E)trem de înaltă frecvenţăE)tremelD *i"*

freKuencDE>:

ndemilimetrice

&;; >z # &;;; >znde submili#

metrice

7



Spectrul electroma2netic

Propa"area undelor electroma"netice planul format de direcţia unei linii de câmpelectric i direcţia de propa"are într#o undă plană se nume te plan de polarizare. ;mărime a câmpului electroma"netic este intensitatea E, e)primată prin diferenţa de potenţial pe unitatea de lun"ime, de#a lun"ul unei linii de câmp electric. ndele radio audouă caracteristici importante într#un punct în spaţiu amplitudinea i faza. $n cazulrefle)iilor multiple acestea pot duce la anularea recepţiei.

Mo ula"ii 4n amplitu ine i 4n frec3en",

Un ele lun2i se propa"ă i peste obstacole. Cu cre terea frecvenţei, lun"imea de undă semic orează i nu mai ocole te obstacolele. Cu cât cre te frecvenţa comportamentul undelor esteasemănător cu al luminii.

Un ele me ii se propa"ă prin refle)ie. (ezavanta'ul lor este recepţia slabă în zonelemontane, în depresiuni. Mecesită emiţătoare de puteri mari de ordinul 6iloJaţilor.

Un ele scurte se propa"ă bine pe distanţe mari. -unt afectate de fenomenul fadin"8



precum i de fenomenul de umbră.Un ele ultrascurte sunt unde de suprafaţă recepţionabile pe linie vizuală de la emiţător

la receptor. !rec prin stratul ionosferic i se pierd în spaţiu. Pot suferi fenomene de refle)ie peobstacole solide aflate pe suprafaţa terestră.

Microun ele se aseamănă în propa"are cu propa"area luminii. Pentru acest domeniu defrecvenţe s#au dezvoltat sisteme de radiocomunicaţii prin radiorelee atât terestre precum isisteme spaţiale.

$n cazul transferului de date în format di"ital avem doar două stări modulaţie ma)imă imodulaţie minimă. Acestea corespund stărilor lo"ice 0%1 i 0;1. (acă în cazul transmisiilor analo"ice în telecomunicaţii sunt probleme cu raportul semnal z"omot, în cazul sistemelor di"itale, c*iar la o deteriorare ma'oră a semnalului util cu un circuit tip 0tri""er1, se poate reface

forma semnalului iniţial. (in punct de vedere ener"etic este mult mai rentabilă transmisia subformă de impulsuri.

ndele radio au multiple utilizări în te*nica modernă. Cele mai importante sunt îndomeniul telecomunicaţiilor radio, telefon, tele"rafie, televiziune, atât analo"ice cât i di"itale.

$ntr#o linie radio pot fi distinse cel puţin trei componente emiţător, receptor i mediul de propa"are. ediul are efect de atenuare a undelor i de distorsionare a semnalelor transmise.

Radio instalaţie de transmitere a sunetelor prin unde electroma"netice, cuprinzândaparatele de emisie i pe cele de recepţie.

Undă propa"are din aproape in aproape a unei oscilaţii, cu viteză finită. Lungime de undă distanţa dintre două puncte succesive ale unei unde, în care oscilaţia

are aceea i fază.Undă electromagnetică câmp electroma"netic variabil care se propa"ă în urma

interacţiunilor dintre variaţiile câmpului electric i ale celui ma"netic.Transeci er dispozitiv care transmite i recepţionează semnale analo"ice sau di"itale.

Sisteme e transmisie ra io

$n transmisiile radio aria de acoperire este asi"urată de staţii de retransmisie care dere"ulă sunt staţiile, studiourile re"ionale. ai recent s#au e)tins reţelele di"itale prin cablu iradio, terestre i prin satelit, clasice i prin internet.

(imensiunile antenelor variază în funcţie de lun"imea de undă la care se efectueazătransmisia. Este necesar ca măcar una din dimensiunile antenei să fie suficient de mare în

comparaţie cu lun"imea de undă. Aparatura modernă lucrează pe lun"imi de undă centimetrice imilimetrice care înlesnesc directivitatea transmisiei.

9



7 caracteristică importantă se referă la directivitatea spotului astfel încât să nu interferezecu alte antene.

Caracteristicile antenelor randamentul, rezistenţa de radiaţie, rezistenţa antenei,caracteristica de directivitate, coeficientul de amplificare, caracteristica de frecvenţă, impedanţa

caracteristică.

Sc6ema bloc a unei linii e comunica"ii

Reţea de radiodifu!iune ansamblu de instalaţii destinate să asi"ure radiodifuzarea pro"ramelor de radio.

"ntenă dispozitiv destinat pentru radiaţia undelor radio la emisie sau pentru e)tra"erea ener"ieidin câmpul undelor radio la recepţie.Transmiţător aparat pentru transmiterea semnalelor.

Receptor telefonic aparat care transformă oscilaţiile curentului electric produs de un microfontelefonic în vibraţii sonore similare mesa'ului transmis.

Care este emisia antenelor de telefonie mobilă

Antenele - funcţionează la 'oasă tensiune i emit câmpuri electroma"netice laniveluri reduse. Ele pot emite la o putere în 'urde 4; <aţi, care este transmisă de antenă

doar într##o anumitădirecţie, dar rareori antena emite la puterea sa ma)imă. Mivelurile densităţii de putere măsurate în zonele accesibile publicului

sunt cuprinse între ;,% N i /;N din nivelul de referinţă admis de le"islaţia în

vi"oare.

Antenele de radio sau televiziune operează în mod obi nuit cu puteri deradiofrecvenţă de nivel mult mai mare decât antenele de telefoniemobilă.

$n @omânia se respectă atat le"islaţia românească în vi"oare, cât inormele europenei standardele internaţionale impuse de or"anisme abilitate, precum 8CM8@P 2Comisia8nternaţională pentruProtecţia împotriva @adiaţiilor Meionizante3 în privinţa niveluluicâmpurilor electroma"netice "enerate de antenele - i de telefoanele mobile.

10



Cre terea numărului de antene duce la o putere de emisie mai mică,

deoarece staţia de bază este re"lată astfel încât să emită cu putere mai mică

pentru a nu interfera cu staţiile vecine din cadrul reţelei celulare.

Mivelul câmpului electroma"netic din faţa antenei scade foarte puternic pe măsură ce

distanţa faţă de antenă cre te,find ne"li'abil în spatele acesteia. Putem spune deci ca la 5metri faţă de o antenă,suntem în zona si"ură în care nivelul cîmpului electroma"netic estemai mic decat nivelul de referintţă stipulat în norme, indiferent de puterea i de tipul acesteia2 - sau !-3. Oona de si"uranţă este zona în interiorul căreia e)istă risc deelectrocutare i ca urmare eatrebuie să fie delimitate i semnalizată corespunzător, accesul persoanelor neautorizate find interzis.

$n cele mai multe cazuri, antenele sunt montate pe terasenecirculabile, cu piloni care

depă esc, de re"ulaă înălţimea de 5 metri.Procent din nivelul ma)im admisB1. ;,;;%N . ;,;;FN 7. ;,;%N8. ;,;FN 9. ;,%N.

!elefoanele mobile sunt aparate care funcţionează pe baza semnalelor de radiofrecvenţă. Pentru a iniţia sau a primi un apel, telefonul mobil trebuie să comunice custaţiile radio ale reţelei mobile.

:iecare staţie radio asi"ură acoperirea unei zone "eo"rafice restrânse, numităcelulă. @eţeaua de telefonie mobilă este compusă din trei elemente de bază staţia radio a

reţelei de telefonie mobilă, centrala de comunicaţii mobile 2 -C3 i telefonul.

11



@eţeaua de telefonie mobilă este formată din sute de celule, interconectate astfelîncât creează o reţea continuă ce asi"ură mobilitatea comunicării.

n telefon mobil poate comunica succesiv cu mai multe staţii radio ale reţeleimobile în timpul unui sin"ur apel, ceea ce face posibilă continuarea convorbirii în timpuldeplasării.

ai mult, reţeaua de staţii radio ale reţelei mobile este conectată la celelalte reţelede telefonie, astfel încât apelurile pot fi realizate între utilizatori ai reţelelor din ora e iţări din toata lumea. Cu a'utorul reţelelor mobile putem să comunicăm oricând i oriundee)istă acoperire de reţea.

Antenele GSM sunt amplasate pe turnuri metalice i pe acoperi urileclădirilor maiînalte pe piloni speciali.

Antenele - amplasate pe clădiri înalte sunt des întâlnite în toate ora ele unclear*itectura urbane face aproape imposibilă construirea unor turnuri speciale. $n cele maimulte cazuri, antenele sunt montate pe terase "reu accesibile, pe piloni sau tripoduri.Antenele suntamplasate astfel încât intensitatea câmpului electroma"netic ân zonele din 'urul lor să fie sub nivelul de referinţă admis, iar oamenii care utilizează serviciile detelefonie mobilă sau se află în apropierea antenelor mobile să nu fie e)pu i niciunui riscasupra sănătăţii.

-emnalul antenelor este emis pe orizontală, în faţa acesteia i nu în 'os sau lateral.-emnalul scade odată cu cre terea distanţiei faţă deantene, astfel că, în cazul locuinţelor aflate la o distanţă a de câteva zecide metri de amplasamentul antenei nivelul câmpului estemult sub nivelul ma)im admis. (e asemenea, nivelul cîmpului electroma"netic învecinatatea turnurilor este sub nivelul ma)im admis.Prezenţa structurii de beton aclădirilor determină atenuareasemnalului de încă %;;#/;; de ori i astfel nivelul câmpuluidin locuinţe 2inclusiv cele de la ultimul eta'3 este mult mai mic decât nivelul ma)im admis.

$n cazul telefoanelor mobile, e)punerea la câmpurile electroma"netice este e)primată prin parametrul numitrata e absorb"ie specific, 2SAR : Specific Absorbtion Rate3, carereprezintă ener"ia absorbită pe unitatea de masă de ţesut corporal 2< 6"3.

SAR este parametrul de măsurare al câmpurilor electroma"netice acceptat la nivelinternaţional, iar valoarea acestuia, determinată prin intermediul unor teste standardizate,

12



se re"ăse te în "*idul de utilizare a telefoanelor mobile. (iferiţi producători publicăaceastă informaţie pe site#‐ul propriu sau pe :orum#ul Producătorilor de !elefoaneobile .

Comisia #nterna"ional, pentru 0rotec"ia ;mpotri3a Ra ia"iilor Neioni/ante<#CN#R0=recomandă ca limita pentru e)punerea la câmpuri electroma"netice deradiofrecvenţă 2-A@3 să fie de / <aţi 6ilo"ram pentru un telefon mobil. !oate telefoanelemobile care funcţionează sub această valoare pot fi utilizate în si"uranţă.

nele ţări 2Canada, Coreea de -ud sau -tatele nite3 au adoptat limite mai miciale -A@ de %.5 < 6" pentru e)punerea localizată la nivelul capului i a trunc*iului.!elefoanele mobile sunt testate pentru a verifica respectarea valorilor -A@ în ţările în

care sunt comercializate.

Comisia de Comunicaţii a -tatelor nite 2:CC3 e)plică ce înseamnă valoarea-A@ 9(e i valoarea -A@ este un important parametru pentru măsurarea e)punerii lacâmpurile electroma"netice de radiofrecvenţă pentru un anumit telefon mobil, doar valoarea -A@ nu oferă suficiente informaţii despre limita e)punerii @: în condiţiinormale de folosire a telefonului mobil, pentru a putea compara un telefon cu altul9.

#$emple

%amsung #&'() *),+ -* g

/o ia Lumia ('&)*), 0-* g

1TC 2ne 34* ),5 -* g

Mivelul de e)punere depinde de distanţa între persoană i telefonul mobil pe careîl folose te i de nivelul câmpului electroma"netic emis de telefonul mobil. $ntotdeaunatelefoanele mobile folosesc cantitatea minimă de ener"ie pentru a oferi un serviciu, decie)punerea variază permanent, în funcţie de anumiţi factori

• %istan"a 4ntre in i3i i telefonul mobil

Câmpurile electroma"netice au un impact mai mic atunci când suntem la o distanţă mică

de telefonul mobil. :olosirea telefonului mobil la o anumită distanţă de corp prinutilizarea unor dispozitive *andsfree, va reduce semnificativ nivelul de e)punere.

13



• %istan"a e la sta"ia e ba/,

-emnalul provenind de la o staţie de bază devine mai slab cu cât telefonul mobil se află lao distanţă mai mare de aceasta. Cu cât staţia de bază este situată la o distanţă mai mare,cu atât puterea la care va emite telefonul mobil va fi mai mare.

Relieful 4ntre in i3i i sta"ia e ba/,

(acă între persoana care folose te telefonul mobil i staţia de bază se află o clădire sauun deal, atunci semnalul provenind de la staţia de bază poate fi, de asemenea, mai slab.

Ser3iciul care este utili/at

8niţierea unui apel de pe telefonul mobil înseamnă o mai mare e)punere la @: decât un- -, email, foto"rafii, folosirea 8nternet#‐ului, ! sau atunci când descărcămdocumente. otivul îl constituie faptul că un apel este efectuat ţinând telefonul mobillân"ă urec*e i durează mai mult decât trimiterea unui - -, email, mărind astfel perioada de e)punere.

Companiile de telefonie mobilă solicită producătorilor să testeze cantitatea deener"ie emisă de câmpurile electroma"netice de radio frecvenţă 2@:3 absorbită de corpuluman – rata de absorbţie specifică -A@ a telefoanelor mobile pentru e)punerea localizatăla nivelul capului i a trunc*iului.

Comisia 8nternaţională de Electrote*nică 28EC3 a emis în aprilie /;%; "*idulstandard pentru testarea telefoanelor mobile folosite la nivelul corpului, "*id care nu afost încă inclus în re"lementările E.

14



Capitolul ###

M#TUR# ># ;NTRE)*R# %ES0RE TE&E'(N#A M()#&*

• Mitul nr. 1 E)istă produse pentru protecţia împotriva câmpurilor electroma"netice.

Adevărul Produsele care promit protecţia împotriva câmpurilor electroma"netice au, deobicei, un mecanism care împiedică transmiterea semnalului, forţând astfel telefonul săemită la intensitate ma)imă. Astfel, avem un rezultat contrar celui dorit.

Mu e)istă, de i pe piaţă au apărut diverse 0dispozitive1 2scuturi care ecranează, clipsuri pentru antenă, cipuri de neutralizare, etc.3 despre care comercianţii afirmă că reduc sau eliminăener"ia emisă de telefonul mobil i de alte aparate. $n mai multe ţări europene i în -tatele niteau fost declarate ile"ale. Astfel de dispozitive realizează c*iar efecte contrare celor declarate

reduc puterera de acoperire

reduc durata bateriei

cresc temperatura "enerată de telefon

cresc puterea de transmitere, deoarece obturează antena, iar mobilul trebuie să i i

mărească puterea de emisie pentru a compensa obturarea.

• Mitul nr. !elefonul mobil poate 0face1 popcorn.

Adevărul Cantitatea i tipul câmpurilor electroma"netice emise de telefonul mobilnu

pot provoca o astfel de cre tere a temperaturii, necesară pentru a spar"e boabele de porumb.

Având în vedere puterea ma)imă emisa de un telefon mobil, teoria nu poate fi susţinută, dinurmătoarele motive

%. dacă presupunem că fiecare telefon mobil emite la un ma)im de putere de ;,/F <, timpde % minut 224 Q ;./F < R % <3 rezultă un ma)im de % <, insuficient pentru a produce otemperatura de %=; "rade, necesară pentru a face popcorn.

/. în realitate, un cuptor cu microunde de apro)imativ %;;; < va avea nevoie de &;#5;secunde pentru a face popcorn.

15



$n concluzie, c*iar i cu 4 telefoane mobile, totalul puterii obţinut este de cel putin %;;;de ori mai mic decât necesar.

• Mitul nr. 7 !elefoanele mobile pot fierbe un ouS

Adevărul telefoanele mobile sunt aparate cu intensitate foarte scăzută. Presupunând cătoată ener"ia emisă de telefonul mobil ar fi absorbită de un ou, cre terea temperaturiiacestuia ar fi foarte mică i nu ar produce fierberea 2telefoanele mobile au o putere detransmitere foarte scăzută 2ma)im ;,/F<3. 7 astfel de putere nu poate determina ocre tere de tempertură necesară fierberii unui ou 2H; "rade sau mai mult3.

• Mitul nr. +a -alzbur" au limite de peste %;.;;; de ori mai mici.

Adevărul T odelul1 -alzbur" pentru limite de până la %m< m/ 2milivat pe metru pătrat3 nu a fost aplicat niciodată, deoarece nu are fundament le"al i nici practic i, bineînţeles, de câte ori s#au efectuat măsurători, valorile au fost mult mai ridicate decâtvaloarea de mai sus. odelul -alzbur" s#a bazat pe evaluări fără bază tiinţifică.

E?ist, efecte ale folosirii pe timp 4n elun2at a telefonului mobil@

(e#a lun"ul timpului, încă de la primele transmisiuni radio din anii %=&;, au fostefectuate numeroase studii de specialitate în domeniul undelor electroma"netice. 7pinia"enerală a comunităţii tiinţifice este că nu e)istă dovezi substanţiale care să demonstrezecă utilizarea serviciilor de telefonie mobilă are efecte nocive asupra sănătăţii, în condiţiileîn care se respectă parametrii stabiliţi prin re"lementările naţionale i internaţionale.

&ocuiesc 4n apropierea unei antene. Trebuie s, m, 4n2ri ore/@

@ăspunsul este cate"oric 0nu1, deoarece

16



antenele de telefonie mobilă care sunt construite special pentru a funcţiona în zone locuite auintensitate mică i emit în mod principal pe direcţie orizontală sub antenele 6%3, semnalul este

de intensitate foarte mică, a ând 7n edere faptul că antenele de tip 6%3 nu emit semnalul 7n

8os.

la montarea unei antene de telefonie mobilă, pentru a evita valorile ridicate de undeelectroma"netice i pentu a avea o acoperire mai lar"ă, se ale"e cea mai înaltă clădire din zonă.

Care este le2isla"ia pentru antenele montate pe terasele blocurilorB un e e esubt i3i/a3i locuiesc oameni@

Pentru amplasarea antenelor montate pe terasele blocurilor se aplică le"islaţia"enerală în materie de construcţii.

Antenele de telefonie mobilă emit în principal pe orizontală i numai o mică partedin undele emise 2sub %;N3 pe verticală. Atâta timp cât se respectă limitele de si"uranţăstabilite, nu e)istă niciun motiv de în"ri'orare pentru sănătatea noastră.

%e ce sunt amplasate antenele 4n centrele urbane@

Antenele sunt amplasate în centrele urbane pentru a realiza o acoperire cât mai bună, adică un semnal puternic în zonele unde e)istă cei mai mulţi abonaţi de telefoniemobilă. Acest lucru asi"ură realizarea unor convorbiri de calitate pentru un număr marede persoane, simultan. Antenele telefoanelor mobile au emisie adaptivă, ceea ce

înseamnă că dacă antena este situată în afara ora ului, telefonul 0va căuta1 aceasta antena pentru a face posibilă realizarea convorbirii. Pentru a prinde semnalul, telefonul va emitecu mai multă putere, putând a'un"e la o valoare de %; ori mai mare decât emite un telefonîn mod normal. $n plus, telefonul va consuma mai multă ener"ie, iar valoarea câmpuluielectroma"netic va cre te automat.

"mplasarea unui număr mic de antene 7n centrele urbane presupune o acoperire

slabă, ceea ce 7nseamnă semnal slab şi un număr mai mic de oameni care or putea

orbi la telefon concomitent.

17



%e ce se montea/, antene 4n /one re/i en"iale sau l5n2, coli@

Pentru că atât telefonul mobil cât i staţia de bază să funcţioneze la un nivel de

putere scăzut, staţia de bază trebuie să fie aproape de zonele unde oamenii doresc săfolosească telefonul mobil – acasă, la serviciu, în timp ce călătoresc. Mu e)istă niciunar"ument stiinţific pentru e)cluderea în mod arbitrar a acestor zone. Cu cât staţia de bazăeste situată la o distanţă mai mare, cu atât puterea la care va emite va fi mai mare.

$n plus, o zona fără staţii de bază nu înseamnă o zonă fără unde electroma"netice.(in contră, această poate fi o zonă acoperită cu câmpuri electroma"netice mai puternice

transmise de antenele aflate la distanţe mai mari – iar telefoanele mobile vor căuta săcompenseze distanţa mare faţa de staţia de bază mărindu# i puterea de emisie, în limitacelor /< pe care îi are un asemenea aparat.

Este in icat, utili/area telefonului mobil 4n /onele cu semnal slab@

$n zonele cu semnal slab, telefonul va emite la puteri apropiate sau e"ale cuvaloare ma)imă admisă. C*iar i a a, normele europene nu vor fi depă ite, deoarecetelefoanele sunt testate în condiţiile cele mai nefavorabile de emisie atunci când suntomolo"ate.

%in moment ce c5mpurile electroma2netice ale telefoniei mobile sunt mai mici ec5t

cele ale tele3i/iunilorB e ce nu se montea/, antenele pe munte@

Comunicaţia în cazul radioului i televiziunii se realizează într#un sin"ur sens2emiţător către receptor3. $n telefonia mobilă, comunicaţia este în două sensuri, adică dela antenă către telefonul mobil i invers.

Astfel, în cazulradiotele i!iunii este posibil ca, emiţând cu putere mare dintr#unsin"ur loc, cum ar fi de e)emplu din vârful muntelui pentru staţiile de emisii cu puteri

foarte mari, de ordinul zecilor sau sutelor de I<, sau o clădire dintr#un ora unde puterile

18



de emisie atin" valori de ordinul I<, semnalul să acopere eficient o arie "eo"raficăe)tinsă.

(in contră, pentru ca reţelele de telefonie mobilă să funcţioneze, au nevoie de maimulte locaţii, fiecare dintre ele cu intensitate de emisie mică.

Ce se 4nt5mpl, c5n se emontea/, antenele e telefonie mobil,@

!elefoanele mobile au dificultăţi în a "ăsi semnal i de aceea vor emite laintensitatea lor ma)imă. A adar cre te valoarea -A@ a fiecărui telefon mobil.

Antenele periferice sunt obli"ate să funcţioneze la intensitate ma)imă, pentru a seacoperi zona pe care o acoperea antena care nu mai funcţionează.

tilizatorii nu reu esc să apeleze deoarece se mic orează semnificativ posibilitatea de deservire a reţelei în zona respectivă. $n acest caz, utilizatorii potcomunica numai din spaţii desc*ise. -erviciile de date nu mai sunt disponibile. Esteîn"reunat accesul la serviciile de ur"enţă dacă nu e)istă alternativă de comunicaţii.

Ce limite sunt 3alabile 4n Rom5nia@

@omânia a adoptat limitele de câmpuri electroma"netice stabilite de 8CM8@P28nternational Comission on Mon#8onizin" @adiation Protection # Comisia 8nternaţional pentru Protecţia $mpotriva @adiaţiilor Me#8onizante3.

$n @omânia, nivelurile ma)ime admisibile de e)punere la câmpurile 2undele3electroma"netice a populaţiei 2e)punere neprofesională3 sunt stipulate în normele dere"lementare a nivelurilor de referinţă admisibile de e)punere a populaţiei la câmpurileelectroma"netice cu frecvenţe de la ; >z la &;; >z, aprobate prin 7rdinul inistrului-ănătăţii Publice nr. %%=& din /=.;=./;;5, publicat în onitorul 7ficial al @omâniei nr.G=F din &.%%./;;5.

Aceste norme transpun cu fidelitate re"lementările europene în domeniu i asi"urăma)imă protecţie la e)punerea la câmpurile electroma"netice.

19



Cine poate efectua m,sur,tori ale c5mpurilor electroma2netice emise e sta"iile eba/,@

ăsurătorile de câmp electroma"netic emise de către antenele - sunt realizatede către Autoritatea Maţională pentru Administrare i @e"lementare în Comunicaţii, înscopuri stiinţifice i la cererea populaţiei. 8nstituţia abilitată să analizeze buletinele demăsurători în @omânia este 8nstitutul de -ănătate Publică.

Ce limite sunt 4n 3i2oare 4n alte ",ri in lume@

$n multe ţări din Europa se respectă întocmai @ecomandarea Consiliului niuniiEuropene i sunt în vi"oare limitele stabilite de 8CM8@P.

- A, Canada, area Britanie, Australia, Moua Oeelandă i alte ţări au aplicatlimite care se bazează pe influenţele termice ale câmpurilor electroma"netice, luând înconsiderare eventuale influenţe de altă natură i, practic, sunt acelea i cu limitele stabilitede 8CM8@P.

Elveţia i 8talia au emis le"i prin care se stabile te i că, în anumite spaţii cum ar filocuinţele, colile etc., se aplică limitele de câmpuri electroma"netice ce sunt submultipliale celor stabilite de 8CM8@P.

ulte ţări din Europa de Est i din fosta @-- au adoptat limite pentru câmpurielectroma"netice mult mai scăzute decât cele ale 8CM8@P, în baza unor cercetări

tiinţifice nepublicate care menţionează influenţe de altă natură decât cea termică.

7r"anizaţia ondială a -ănătăţii 27. .-3 a demarat o campanie pentru armonizareale"islaţiei referitoare la limitele de e)punere la câmpurile electroma"netice în întrea"alume.

%e ce sunt camuflate antenele@

20



Antenele sunt 0camuflate1 din motive de urbanism, în vederea inte"rării acestoraîn mediul încon'urător, mai ales în zonele istorice.

Mu e)istă antene 0ascunse1, deoarece toate locurile în care sunt montate antenelede telefonie mobilă sunt declarate la primării sau consiliile 'udeţene.

Este posibil c, 4n componen"a telefoanelor mobile s, e?iste substan"e care 4n contactcu un ele electroma2netice s, aib, un efect ra ioacti3@

@adioactivitatea presupune emiterea de unde electroma"netice ionizante cu oener"ie de ionizare pe peste F;;.;;; de ori mai mare decât cea a undelor electroma"netice folosite în telefonia mobilă. (e aceea, undele emise în telefonia mobilăsunt clasificate ca unde neionizante.

Este recoman at ca 4n timp ce ormim s, "inem telefonul mobil 4n apropiere@

Atunci când nu se efectuează convorbiri i nu se transmit mesa'e, telefonul mobilnu emite aproape deloc. 7 dată la câteva ore va transmite câteva impulsuri scurte pentru asemnaliza reţelei re"iunea în care se află. Practic în timpul nopţii, în afara de %#/ astfel detransmisii scurte el nu va emite deloc.

Este posibil s, apar, simptome ca anore?ieB mi2reneB insomnieB ca urmare ae?punerii la c5mpuri electroma2netice@

Mumeroase studii realizate de instituţii abilitate pe voluntari umani au dus laconcluzia că aceste simptome 2mi"rene, insomnie etc.3 pe care le acuză anumite persoane, nu au nici o le"atură cu undele electroma"netice. -ubiecţii au fost pu i în maimulte situaţii, în care fie erau e)pu i la unde electroma"netice, fie nu erau i li se cerea să precizeze cum se simt. Concluzia finală a fost că nu au fost capabili să i i dea seama cânderau e)pusi i când nu, iar stările acuzate s#au manifestat i în cazul în care nu erau

e)pu i la unde electroma"netice. Cele mai recente astfel de studii au fost realizate înarea Britanie i Coreea.

21



E?punerea la antenele e telefonie mobil, poate pro uce cancer@

$n urma numeroaselor studii i cercetări efectuate de#a lun"ul anilor, 7r"anizaţia

ondială a -ănătaţii a concluzionat că nu e)istă dovezi care să confirme e)istenţa unor efecte nocive asupra sănătăţii, în cazul e)punerii la câmpuri electroma"netice de nivelscăzut, a a cum sunt i cele emise de antenele - .

%e ce persoanele cu implant e cip car iac nu au 3oie s, utili/e/e telefonul mobil@

Aceste persoane au voie să folosească telefonul mobil, dar nu au voie să îl apropiela mai mult de /;#&; cm de implant 2cip3 în timp ce vorbesc, deoarece e)istă pericolul caundele emise de telefon să perturbeze funcţionarea implantului. -imilar, în avion ladecolare sau aterizare, telefoane mobile trebuie să fie înc*ise, pentru ca nu cumva acesteasă interfereze cu aparatura de bord i să se creeze situaţii periculoase.

Cum po"i ti ac, un stu iu este cre ibil@

:aptul că o lucrare tiinţifică este prezentată în media sau pe diverse site#uri, nuînseamnă că beneficiază i de "aranţia calităţii informaţiilor furnizate. Cerecetareareprezintă un proces comple) i este imperios necesar să se parcur"ă toate etapelenecesare pentru a avea o informaţie validă. Pentru a avea "irul comunităţii tiinţifice, unstudiu trebuie publicat intr#o revistă de specialitate importantă.

Comunitatea tiinţifică internaţională studiază de mulţi ani efectele câmpuluielectroma"netic asupra sănătăţii. Cercetătorii au a'uns să tie mai multe despre acest lucru decâttiu despre ma'oritatea elementelor c*imice.

Autorităţile tiinţifice, inclusiv 7r"anizaţia ondială a -ănătăţii, sunt de acord cănu e)istă dovezi care să convin"ă e)perţii că e)punerea la câmpurile electroma"neticeemise de telefoanele mobile i staţiile de bază care funcţionează în parametri normali

reprezintă un efect ne"ativ asupra sănătăţii.

22



7amenii de tiinţă evaluează riscurile privind sănătatea publică, bazându#se pe unîntre" set de re"uli, nu doar pe studii tiinţifice individuale.

Proiectul 8nternational E : al 7r"anizaţiei ondiale a -ănătăţii deţine cele mai multestudii de cercetare privind telefoanele mobile.

7 cercetare corectă poate fi realizată numai dacăcercetătorii realizează studiile independent de terţe părţi

studiile sunt la un standard înalt de calitate

studiile sunt publicate în reviste de specialitate.

23



G&(SAR

%taţie de ba!ă 9antena 6%3: # s tructură formată din transmiţătoare i receptoare care permite telefonului mobil să comunice.% R 9rata de absorbţie specifică: # r eprezintă o unitate de măsură a cantitaţii de ener"iea undelor radioabsorbite de corp în timpul utilizării unui dispozitiv de tipul telefoanelo mobile

23% 92rgani!aţia 3ondială a %ănătăţii: # autoritate din cadrul Maţiunilor nite carecoordonează activităţile internaţionale în domeniul sănătăţii i oferă suport "uvernelor pentruîmbunătăţirea practicilor din domeniu.&6 9%econd 6eneration: ; servicii de telefonie mobila care includ voce i te)t.+6 9T<ird 6eneration: sau E !- 2Eniversal obile !elecommunications

-Dstem3 # !e*nolo"ie mobila mult mai eficienta, cu viteze mai marl i calitate mai bunăinclude mai multe serviciiB trimiterea de mesa'e video, rularea de 'ocuri &(, acces internet laviteze mai mari06 9 =ourt< 6enerational: – oferă internet mobil de mare viteză

>C/>R? # Comisia 8nternaţională de Protecţie împotriva @adiaţiilor Meoinizante

24

http://www.icnirp.de/what.html





0R(TEC$#A MUNC##B 0RE EN#REA ># ST#NGEREA #NCEN%##&(R

Mormele de protecţie a muncii în instalaţiile electrice cuprind prevederi minimaleobli"atorii de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă, specifice acţiuniiarcului electric, cu efectele sale electrocutarea i arsurile. Prevederile acestor norme specifice auîn vedere, în principal, măsuri de protecţie pe care trebuie să le respecte or"anizatorii lucrărilor ie)ecutanţii acestora. Conţinutul acestor norme specifice face referire la activitatea ce sedesfă oară în transportul i distribuţia ener"iei electrice, indiferent de forma de propietate asupraacestora sau apartenenţa personalului care le e)ploatează, întreţine i repară.

Mormele specifice de protecţie a muncii în instalaţiile electrice aplică principiuldiviziunii muncii în desfă urarea unei activităţi, desemnarea concretă, bine delimitată, a participării e)ecutanţilor i stabilirea răspunderii individuale pe tot parcursul activităţii, de ladispunerea acţiunii la or"anizarea ei, e)ecutarea i recepţionarea lucrării.

Prevederile normelor care nu satisfac, în totalitate, desfă urarea activităţilor în condiţiide securitate i sănătate, vor fi detaliate prin re"uli proprii, aprobate de conducătorul unităţii caredeserve te acea instalaţie. Aceste re"uli nu trebuie să contravină prevederilor normelor "enerale

sau specifice aprobate de inisterul uncii i Protecţiei -ociale.Activităţile specifice transportului i distribuţiei ener"iei electrice, se vor desfă ura pe

baza instrucţiunilor te*nice de lucru, fi elor te*nolo"ice, precum i a altor instrucţiuni propriielaborate i însu ite de către conducătorul unităţii .

Mormele specifice de protecţie a muncii în instalaţiile electrice au caracter naţional itrebuie aplicate de către toate persoanele 'uridice i fizice, care proiectează, e)ecută, "estioneazăi e)ploatează instalaţii electrice de curent alternativ i continuu din medii normale, delimitate

astfel• instalaţii electrice de transport i distribuţie urbană, rurală sau locală în e)ploatare, deservite de

personal care asi"ură e)ploatarea, întreţinerea i repararea acestora sau numai o parte din acesteactivităţi

• instalaţii electrice de transport i distribuţie în curs de e)ecuţie ori reconstrucţie, dacă acestea

sunt amplasate în incinta unităţii sau subunităţii de e)ploatare ori pe suporţi comuni sau traseecomune cu alte instalaţii electrice în e)ploatare

• instalaţii electrice de transformare, redresare i invertoare• instalaţii electrice de producere a ener"iei electrice instalaţii pentru transport electric.

25



Pentru prevenirea riscului electric în instalaţiile electrice situate în alte medii diferite decele normale 2în apă, în pământ, cu "aze inflamabile sau e)plozive, etc.3, trebuie aplicate prevederile normelor specifice pentru lucrul în instalaţiile electrice.

Cauzele posibile de pericol datorate locului de munca sunt următoarele

• e)istenta unui "rad ridicat de umiditate• lipsa unor covoare izolante de cauciuc sau material plastic, pe care operatorul sa#si spri'ine

picioarele• e)istenţa unei instalaţii de alimentare de la reţea într#un "rad ridicat de de"radare 2linii electrice

dezizolate, piese neizolate3 lipsa unor prize de le"at la pământ.odurile în care se produc accidentele sunt dependente de cauze i sunt determinate în

principiu de

# actiuni electrice 2electrocutare3# actiuni fizico#mecanice 2lovire, z"ariere, tăiere, into)icare, arsură3.

(intre măsurile "enerale care trebuie luate pentru fiecare om al muncii se amintescurmatoarele

• efectuarea instructa'ului de protecţia muncii 2instructa' introductiv "eneral , instructa' la locul de

muncă, instructa' periodic3, precum i constatarea acestuia într#o fi ă de instructa' individual• interzicerea desfă urării activităţii într#un loc de muncă or"anizat dacă nu are instructa'ul

consemnat în fi e.ăsurile de protecţie ce trebuie respectate cu ocazia desfă urării operaţiei de depanare

sunt următoarele• verificarea conectării si deconectarii cablului de alimentare• verificarea cone)iunilor instrumentelor de măsurare• conectarea la una sau mai multe prize de pamant a carcaselor e)terioare ale aparatelor de

măsurare i a invelisului metalic al ciocanului de lipit• la efectuarea oricaror operaţii se recomandă ca operatorul să aibă mâinile uscate , sa poarte

eventual manusi de cauciuc , iar sub picioare sa aiba un covor izolant din cauciuc sau material plastic.

Cauzele "enerale ale incendiilor se "rupează în trei cate"orii• cauze interne le"ate de procesul te*nolo"ic• intreţinerea necorespunzatoare a instalatiilor si "reseli ale personalului• cauze e)terne.

26



)#)&#(GRA'#E

%. @ădulescu ! # !elecomunicaţii , Editura !eora %==H/. (uma P # Centrale telefonice electronice, Editura atri)@7 %==G&. asilescu A # 8niţiere în telefonia di"itală , Editura !e*nică %=G%4. Airinei *e # Ec*ipamente electronice pentru telecomunicaţii, Editura (idactică i

Peda"o"ică %=GHF. @ădulescu ! # Centrale telefonice automate Pentacross, Editura !e*nică %=G45. Miculescu # Principii ale comutaţiei telefonice electronice, Editura edia Publis*in"

%==FH. Bu'or !. # 8ntreţinerea liniilor i cablurilor pentru telefonie i tele"rafie, Editura (idactică

i Peda"o"ică %=G%G. Bă'enescu ! # ana"ementul reţelelor moderne de telecomunicaţii, Editura !eora %==G=. Missim - # Comutaţia electronică în centralele telefonice automate, Editura !e*nică %=HH

telefonia_mobila

Documents