tehnici de masurare in domeniu_t. gheorghiu.doc

TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Programul PHARE TVET RO 2005/005 – 551.05.01- 02

AUXILIAR CURRICULARPENTRU

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

PROFILUL: TEHNIC

MODULUL: TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU

NIVELUL DE CALIFICARE: 3

2006

PROFIL TEHNIC NIVEL 3

1


AUTORI:

prof. TATIANA GHEORGHIU – inginer, profesor grad didactic I, Grup Şcolar Industrial Sf. Pantelimon, Bucureşti

prof. NICOLAE CONSTANTIN – inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic Energetic, Bucureşti

CONSULTANŢĂ:

IOANA CÎRSTEA – inspector de specialitate, expert CNDIPTANGELA POPESCU – inginer, inspector de specialitate, expert CNDIPTDORIN ROŞU – doctor inginer, inspector de specialitate, expert CNDIPT


2


1 Introducere

2 Competenţe specifice. Obiective

3 Fişa de descriere a activităţii

4 Fişa de progres

5 Glosar

6 Materiale de referinţă pentru profesor

7 Materiale de referinţă pentru elevi

8 Sugestii metodologice. Soluţii

9 Bibliografie


3

CUPRINS


Modulul TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU este destinat pregătirii elevilor din domeniul TEHNIC, nivel 3, (clasa a XI-a – liceu tehnologic şi clasa a XII-a ruta progresivă), însumează 1,5 credite şi are alocate un număr de 66 de ore / an, din care:

teorie – 33 ore; laborator tehnologic – 8 ore instruire practică – 25 ore;

Prezentul auxiliar curricular se adresează atât elevilor, cât şi profesorilor, fiind structurat în trei părţi: o parte cuprinzând materiale de referinţă pentru profesor, o parte cu activităţi pentru elevi şi una cu soluţii şi sugestii metodologice.

Conţinuturile incluse în structura modulului TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU oferă elevilor cunoştinte care le permit dezvoltarea abilităţilor teoretice, practice şi creative privind funcţionarea şi utilizarea diverselor categorii de instrumente, aparate şi instalaţii de măsurare.

Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective.

Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite în modul, profesorul, are

libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare şi în special cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Înainte de aplicarea materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv; el poate adapta materialele în raport cu cerinţele clasei.

Materialele de învăţare sunt uşor de citit şi de înţeles, informaţiile fiind formulate într-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi prin imagini.

Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională, pentru fiecare competenţă.

O competenţă se evaluează o singură dată, iar elevii vor fi apreciaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în tabelele de corelare ale competenţelor cu conţinuturile.

Prezentul auxiliar curricular se adresează atât elevilor, cât şi profesorilor, fiind structurat în trei părţi: o parte cuprinzând materiale de referinţă pentru profesor, o parte cu activităţi pentru elevi şi una cu soluţii şi sugestii metodologice..


4

1. INTRODUCERE

Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor, însă, pentru obţinerea Certificatului de calificare, este necesară validarea integrală a competenţelor din S.P.P., prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardul respectiv.


În modulul TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU, au fost agregate competenţe dintr-o unitate de abilităţi cheie şi o unitate ce competenţe tehnice generale.

UC 3. MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE 0,5 credite C 3.2. Gestionează conflicte C 3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi.

UC 16. TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU 1,0 credite C16.1. Explică structura instalaţiilor / sistemelor de măsurare. C16.2. Execută operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare.

C16.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monotorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale

OBIECTIVE

În urma parcurgerii conţinuturilor modulului, prin atingerea tuturor competenţelor vizate, elevii vor fi capabili:

Să identifice componentele în schemele structurale şi în cadrul instalaţiei sau sistemului de măsurareSă explice rolul funcţional al componentelor instalaţiei sau sistemului de măsurare.Să utilizeze schemele structurale pentru identificarea legăturilor funcţionale dintre componentele instalaţiei sau sistemului de măsurare Să utilizeze documentaţia tehnică pentru identificarea condiţiilor impuse la exploatarea mijloacelor de măsurare şi a echipamentelor utilizate Să determine prin calcul sau pe baza documentaţiei tehnice valorile prognozate pentru mărimile măsurateSă selectaze mijloacele de măsurare necesareSă realize operaţii pregătitoare pentru utilizarea unei instalaţii sau a unui sistem de măsurare dat.Să precizeze mărimile tehnice măsurabile cu o instalaţie de măsurare dată.Să indice mijloacele şi metodele de măsurare utilizate la determinarea sau monitorizarea mărimilor tehnice specifice.Să realizeze o instalaţie de măsurare după o schemă structurală dată.Să măsoare sau să monitorizeze mărimi tehnice specifice proceselor industriale Să analizeze rezultatele măsurării.

Totodată, elevii îşi vor dezvolta relaţiile interpersonale fiind capabili: Să identifice sursele de conflictSă identifice modalităţile de rezolvare a conflictelor.Să medieze conflictele.Să definească rolurile funcţionale şi a interesele factorilor interesaţi.Să anticipeze şi să satisfacă aşteptările acestora


5

2. COMPETENŢE SPECIFICE. OBIECTIVE


Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă.Numele elevului: ……………………………………………….. Clasa: ……………………….Data începerii unităţii de competenţă ……………………………………………...................Data promovării unităţii de competenţă ………………………………………………………..

UC 16. TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU Competenţa Exerciţiul Subiect Rezolvat

C16.1. Explică

structura instalaţiilor /

sistemelor de măsurare.

FEV.1FEV.2

identifică componentele în schemele structurale şi în cadrul sistemului de măsurare

FEV.1FEV.2PROIECT

explică rolul funcţional al componentelor instalaţiei sau sistemului de măsurare.

FEV.2 identificarea legăturilor funcţionale dintre componentele instalaţiei de măsurare

C16.2. Execută operaţii

pregătitoare

Flab.1-7PROIECT

utilizează documentaţia pentru schemele de montaj

FEV.3Flab.1, Flab.4

determină prin calcul valorile prognozate pentru mărimile măsurate

FEV.3Flab.1-7

selectează mijloacele de măsurare necesare.

Flab.1-7 Flab.7 realizează operaţii pregătitoare pentru utilizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsurat

C16.3. Utilizează tehnici de măsurare

Flab.1-7PROIECT

precizează mărimile tehnice măsurabile cu aparate şi instalaţii de măsurare

FEV.3Flab.1-7

alege mijloacele şi metodele de măsurare

Flab. 2-7 ralizează instalaţii de măsurare

Flab.1-7 măsoare mărimi tehnice

Flab.1-7PROIECT analizează rezultatele măsurării

UC 3 Manage--mentul relaţiilor

interperso--nale

Flab.1-7PROIECT

activitatea pe grupe: elevii descoperă modalităţi de rezolvare şi de mediere a conflictelor

PROIECT Gestionează aşteptările profesorului prin finalizarea proiectului

unitate promovată cu succes semnătura candidatuluidata……….……………………

semnătura evaluatorului


6

3. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII


Modulul (unitatea de competenţă):Numele elevului: _________________________Numele profesorului: _________________________

Competenţe care trebuie dobândite Data

Activităţi efectuate şi comentarii Data

Aplicare în cadrul unităţii de competenţă

Evaluare

Bine Satis-făcător

Refacere

Comentarii Priorităţi de dezvoltare

Competenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare)

Resurse necesare

Competenţe care trebuie dobânditePROFIL TEHNIC NIVEL 3

7

4.FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI


Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie, care trebuie dezvoltate şi evaluate.

Activităţi efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed-back.

Aplicare în cazul unităţii de competenţăAceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze în măsura în care elevul si-a însuşit competenţele tehnice generale, tehnice specializate şi competenţele pentru activităţi cheie, raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din cele trei coloane

Priorităţi pentru dezvoltarePartea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.

Competenţele care urmează să fie dobânditeÎn această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.

Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, reţete, seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute.

Notă: acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, în acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză.


85.GLOSAR DE TERMENI


Următoarea listă de termeni vă va fi folositoare la înţelegerea şi absolvirea competenţelor vizate.

În cazul în care găsiţi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.

PROCES DE MĂSURARE = Ansamblul operaţiilor experimentale care se execută în scopul obţinerii valorii unei mărimi MIJLOC DE MĂSURARE = mijloacele tehnice utilizate pentru obţinerea, prelucrarea, transmiterea şi stocarea unor informaţii de măsurare METODĂ DE MĂSURARE = succesiunea logică a operaţiilor, descrise în mod generic, utilizată în efectuarea măsurărilorMĂSURI = mijlocul de măsurare ce materializează una sau mai multe valori ale unei mărimi fiziceAPARAT DE MĂSUARAT = sistem tehnic care permite determinarea cantitativă a mărimilor ce se măsoarăINSTALAŢII–SISTEME DE MĂSURAT = ansamblu complet de mijloace de măsurare şi alte echipamente, reunite pentru efectuarea unor măsurări specificateETALON = măsură, aparat de măsurat sau sistem de măsurare destinat a defini, realiza, conserva sau reproduce o unitate sau una sau mai multe valori ale unei mărimi pentru a servi ca referinţăANALOGICĂ = metodă de afişare a datelor cu ajutorul unui cadran şi indicatorDIGITAL = metodă de afişare a datelor sub formă numericăLANŢ DE MĂSURARE = serie de elemente ale unui aparat de măsurat sau ale unui sistem de măsurare care constituie traseul semnalului de măsurare de la intrare până la ieşireELEMENT DE PALPARE = element care vine în contact cu piesa de măsurat.TRADUCTOR = dispozitiv care face ca mărimii de intrare să îi corespundă, după o lege determinată, o mărime de ieşire , de regulă de altă natură fizicăMICROPROCESOR ( P) = dispozitiv de prelucrare a datelor numerice ce ehipează computereleŞUBLER = instrument de măsurare a lungimilor prevăzut cu riglă gradată şi cursorMICROMETRU = instrument de măsurare a lungimilor prevăzut cu mecanism-piuliţăCOMPARATOR = instrument de măsurare a lungimilor prevăzut cu cadran şi tijă de palpare OPTIMETRU = aparat comparator optico – mecanic pentru măsurat lungimi, prevăzut cu un palpator mecanic.OBIECTIV = dispozitiv optic care produce o imagine reală, răsturnată, a obiectului măsuratOCULAR = partea din aparatul optic utilizată pentru a mări şi mai mult imaginea dată de obiectiv MULTIMETRU = aparat universal utilizat pentru măsurarea mai multor mărimi electrice, atât în curent continuu cât şi în curent alternativŞUNT = dispozitiv pentru extinderea domeniului de măsurare al ampermetruluiREZISTENŢA ADIŢIONALĂ = dispozitiv pentru extinderea domeniului de măsurare al voltmetrului


9


TRANSFORMATOR DE MĂSURAT = dispozitiv pentru extinderea domeniului de măsurare al aparatelor electrice de măsurat în curent alternativOSCILOSCOP CATODIC = aparat care permite vizualizarea pe ecranul unui tub catodic a curbelor ce reprezintă variaţia în timp a diferitelor mărimi fizice, electrice şi neelectriceTUB CATODIC = tub de sticlă vidat în care se produce o emisie de electroniOSCILOGRAMĂ = imagine obţinută pe ecranul tubului catodic

GLOSARUL - poate fi completat pe măsura parcurgerii modulului şi ar fi indicat ca fiecare elev să aibă în portofoliu o listă cu cuvintele cheie propriei discipline de specialitate.

CUVINTELE CHEIE - Sunt evidenţiate cu litere îngroşate.


10


METROLOGIA - LIMBAJ UNIVERSAL ÎN ŞTIINŢĂ SI TEHNICĂ


6. MATERIALE DE RERFERINŢĂ PENTRU PROFESORI

11


Măsurarea este definită ca ansamblul de procedee prin care putem obţine o informaţie cantitativă asupra unei mărimi fizice.

Metodele şi convenţiile care asigură definiţiile, evaluarea şi exprimarea rezultatelor unei măsurări, unităţile şi erorile de măsurare sunt parte integrantă a limbajului comun , universal , denumit METROLOGIE.

Ca ştiinţă a măsurarii, METROLOGIA garantează că se poate acorda încredere măsurărilor care susţin activităţile de fabricare şi schimburi de produse, analizele specifice fenomenelor chimice şi fizice, diagnosticul medical, expertiza juridică, tranzacţiile fiscale şi comerciale, definirea şi controlul regulilor de securitate, etc.

Se poate spune că METROLOGIA face parte din infrastructura ascunsă, invizibilă, pe care se sprijină societatea şi are un rol important în toate activităţile tehnice, în particular în industrie şi în tranzacţiile comerciale

RAMURI ALE METROLOGIEI

.

În România, Biroul Român de Metrologie Legală (BRML) este organismul central de coordonare metrologică, având rolul de a impune aplicarea legii în domeniul măsurărilor şi de a exercita o acţiune continuă în direcţia progresului şi promovării metrologiei

În anul 1955, a fost înfiinţat un for internaţional - Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală (OIML) - din care face parte şi România ca membru fondator. Activitatea sa urmăreşte stabilirea principiilor generale ale metrologiei legale, crearea unei documentaţii internaţionale, studierea problemelor legislative, stabilirea proiectelor de legi şi a organizării în domeniul metrologiei pe plan internaţional.

FOLIE TRANSPARENTĂ 1


12

METROLOGIA ŞTIINŢIFICĂ care pune bazele teoretice ale măsurărilor. Ea cuprinde conceptele şi teoremele fundamentale alemăsurărilor, principiile de construire mijloacelor de măsurare pentru diferiote domenii, principiile de realizare ale lanţurilor de măsurare în funcţiile de condiţiile impuse, metodele de prelucrare a informaţiei e măsurare, teoria erorilor şi incertitudinilor de măsurare.

METROLOGIA APLICATĂ are ca obiect problemele concrete de efctuare a măsurărilor în diferite domenii de activitate: alegerea corectă a metodelor şi mijloacelor de măsurare, elaborarea normelor şi instrucţiunilor de verificare şi etalonare pentru diferite categorii de

METROLOGIA LEGALĂ are ca scop stabilirea, pe baze ştiinţifice, a legilor şi a reglementărilor necesare pentru asigurarea validităţii măsurărilor în tranzacţiile comerciale şi în alte domenii supuse reglementărilor. Ea fixează, în particular, unităţile, condiţiile de verificare a mijloacelor de măsurare şi limitele maxime ale erorilor admisibile în domeniul respectiv precum şi organismele care asigură uniformitatea măsurărilor.

Ce măsor?

Cu ce măsor?

Cum măsor?

MĂSURAND

MIJLOC DE MĂSURARE

METODĂ DE MĂSURARE


PROCESDEMĂSURARE

CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE MĂSURARE


LANŢURI DE MĂSURARE


13

după COMPLEXITATE

MăsuriAparate de măsuratInstalaţii–sisteme de măsurat

după DESTINAŢIE

EtaloaneDe lucru

după FORMA PREZENTĂRII REZULTATULUI

AnalogiceDigitale( numerice)

după COMPLEXITATE


după DESTINAŢIE

EtaloaneDe lucru




Lan ţ uri de m ă surare analogice

Mijloace de măsurare mecaniceElementul de palpare este elementul care vine în contact cu piesa de

măsurat.Dispozitivul de transmitere asigură trecerea semnalului de la sistemul de

palpare la dispozitivul de amplificare.Dispozitivul de amplificare măreşte convenabil amplitudinea semnalului şi

îl transmite la dispozitivul de afişare.

Mijloace de măsurare electrice

Sistem (instalaţie) de măsurare



14

Lanţ de măsurare: serie de elemente ale unui aparat de măsurat sau ale unui sistem de măsurare care constituie traseul semnalului de măsurare de la intrare până la ieşire

Convertor prelucrareConvertor prelucrareConvertor prelucrare

FENOMEN

Element de palpare

Dispozitiv de transmitere

Dispozitiv de amplificare

Dispozitiv de afişare

Element de palpare

Convertor prelucrare

Convertor de ieşire

măsurand

FENOMEN

Traductor Dispozitiv de intrare

Dispozitiv de măsurare

Afisare Înregistrare Transmitere

măsurand


Lanţ de măsurare digital

Schema funcţională a unui lanţ de măsurare digital conţine o parte

analogică şi alte câteva blocuri specifice. Semnalul analogic este prelucrat în blocul

analogic şi apoi aplicat unui bloc de eşantionare – memorare (E/M) care prelevează

valori instantanee şi le menţine la intrarea convertorului analog – digital (CAD) pe

timpul necesar conversiei.

Ieşirea numerică a CAD poate fi:

prelucrată digital (calculul valori medii, valorii efective)

obţinută la imprimantă

utilizată pentru controlul procesului respectiv (automat)

Microprocesorul ( P), pe baza unui program impus de utilizator, asigură reglarea

mărimii măsurate



15

FENOMEN

Prelucraresemnal analogic

E/M Prelucraredigitală

3 8 1

Element deexecuţie

P

CDA

Imprimantă

UTILIZARE

măsurand


ETALOANE

Etalon de definiţie pentru masă. Etalon de conservare pentru presiune

a) b)

Etaloane de transfer şi de lucru pentru: a) presiune; b) masă.



16

Etalonul: o măsură, aparat de măsurat sau sistem de măsurare destinat a defini, realiza, conserva sau reproduce o unitate sau una sau mai multe valori ale unei mărimi pentru a servi ca referinţă.


METODE DE MĂSURARE



17

după COMPLEXITATE


după DESTINAŢIE

EtaloaneDe lucru



Metode în care se obţine nemijlocit valoarea măsurată, utilizându-se un singur mijloc de măsurare

- măsurarea lungimii cu o riglă sau cu un şubler;-măsurarea presiunii cu un manometru;-măsurarea intensităţii curentului cu ampermetrul;-măsurarea temperaturii cu termometrul;- măsurarea energiei electrice cu contorul.-

Metode în care rezultatul se obţine prin calcul, utilizând date furnizate de alte măsurări

- măsurarea volumului cu o riglă;- măsurarea densităţii,- măsurarea unui cuplu de forţe;- măsurarea cantităţii de căldură-măsurarea rezistenţei electrice cu ampermetrul şi voltmetrul;

SIMULTANĂ- directă: mărimea de măsurat este comparată cu o mărime de referinţă în mod nemijlocit- indirectă: mărimea de măsurat este comparată cu cea de referinţă prin intermediul unui mijloc de comparaţieSUCCESIVĂ- comparaţia se face între două mărimi care iau naştere în interiorul lanşului de măsurare, în general de altă natură decăt mărimea de măsurat

- măsurarea masei cu balanţa cu braţe egale sau inegale;- măsurarea impedanţelor cu puntea de măsurare;- măsurarea tensiunii electrice cu un compensator;- măsurarea lungimilor cu cale.

DIRECTE

INDIRECTE

DECOMPARAŢIE


MIJLOACE DE MĂSURAT LUNGIMI

MĂSURI

Măsuri de lungimi cu

repere

RuletăRglă metalicăFir de măsurat

Măsuri de lungimi

terminale

Cală plan-paralelăLeră

Calibru

Măsuri de lungimi mixte

Miră Panglică topografică

Panglică de măsurat pentru croitorie şi cizmărie

Ruletă de măsurat cu lestMetru articulat

INSTRUMENTE

ŞublerMicrometruComparator

Compas de măsurat

APARATE

Aparate de măsurat ecartamentul căii ferateOptimetruOpticator

Microscop de măsurat lungimi

MAŞINI ŞI INSTALAŢII

Maşină de măsurat lungimea ţesăturilorMaşină universală de măsurat

Interferometru cu laser


18


APARATE OPTICO-MECANICE DE MĂSURAT LUNGIMI

FUNCŢIONAREA Se bazează pe reflexia şi refracţia luminii realizată cu diferite tipuri de lentile,

oglinzi şi prisme optice

1.OBIECTIVUL: este partea din aparatul optic care produce o imagine reală, răsturnată, a

obiectului măsurat poate fi realizat :

dintr-o lentilă un grup de lentiledintr-o oglindă parabolică dintr-o oglindă sferică

2. OCULARUL : este partea din aparatul optic utilizată pentru a mări şi mai mult imaginea dată

de obiectiv poate fi realizat :

dintr-o lentilă un grup de lentile

3. LUPA: este partea din aparatul optic care produce o imagine virtuală poate fi realizat :

dintr-o lentilă un grup de lentile

4. SURSĂ DE LUMINĂ: interioară sau exterioară

OptimetrulUltraoptimetrul

MicroluxulOpticatorul



19

Aparatele optico-mecanice permit măsurări cu precizia de 0,001 mm şi se utilizează pentru verificarea dimensiunilor pieselor prin metoda comparării cu cale- talon, calibre,etc

TIPURI CONSTRUCTIVETIPURI CONSTRUCTIVETIPURI CONSTRUCTIVE

TIPURI DE APARATE

ELEMENTE CONSTRUCTIVE


OPTIMETRUL

PRECIZIE: valoarea deviziunilor de pe scara gradată este de 1µm sau de 0,2 µm

Optimetrul vertical

Optimetrul orizontal

FOLIE TRANSPARENTĂ 8PROFIL TEHNIC NIVEL 3

20

OPTIMETRUL este un aparat comparator optico – mecanic pentru măsurat lungimi, prevăzut cu un palpator mecanic.Deplasările palpatorului pot fi uşor citite printr-un sistem optic de amplificare

TIPURI CONSTRUCTIVE


SCHEMA STRUCTURALĂ A OPTIMETRULUI

FuncţionareFasciculul de raze provenit de la o sursă exterioară este îndreptat asupra prismei cu relexie 2 de către oglinda 1. Fasciculul de raze se reflectă în prisma cu reflexie totată 4, traversează obiectivul 5, se reflectă în oglinda 6. Fasciculul de raze reflectate traversează din nou obictivul 5, se reflectă în prisma 4 şi ajunge pe sticla mată cu fantă 3, unde se află indicele fix 7. Prin deplasarea axială a tijei palpatoare 8 se imprimă oglinzii 6 o mişcare de rotaţie în jurul axei sale, iar fasciculul de raze reflectate îşi schimbă direcţia şi imaginea scării gradate se mişcă în sus şi în jos faţă de indicele fix. Imaginea scării gradte poete fi citită direct, cu ajutorul ocularului 8 sau prin intermediul unei prisme de reflexie poate fi proiectată pe un ecran de sticlă mată.



21

Ochi uman

21

10

7

8

5

43

6

9

Sursa de lumină

oglindăprisma de refexiesticla mata cu fantăprisma de refexie totalăobiectivoglindăindice fix cu scară gradatăpalpatorocularpiesă de măsurat

Raze reflectate


APARATE PENTRU MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE

MĂRIME MĂSURATĂ DENUMIREA APARATULUI

Intensitateacurentului electric

Ampermetru, multimetru, osciloscop

Tensiunea electică Voltmetru, multimetru, osciloscop

Rezistenţa electrică Ohmmetru, multimetru, punţi de măsurare

Puterea electrică Wattmetru

Energia electrică Contor de energie electrică



22


EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE A AMPERMETRULUI ŞI VOLTMETRULUI



23

A

P1 P2

S1 S2

A

P1 P2

S1 S2

AMPERMETRU VOLTMETRU

şuntrezistenţă adiţională

transformator de măsurat de curent

transformatorde măsurat de tensiune

Montarea şuntului în circuit

Montarea rezistenţei adiţionale în circuit

VU1 U2

Montarea transformatorului de tensiune în circuit

P1

P2

S1

S2

A

P1 P2

S1 S2

Montarea transformatorului

de curent în circuit

I1

I2


OSCILOSCOPULUI CATODIC - SCHEMA BLOC



24

X ext.

X’ XYY’

AtenuatorAty

Circuit desincronizare

Ax

Ay

Generator de bază de

timp

Y

Sincr. ext.

k2

Sincr. int.

k1

Reglarea atenuării modifică dimensiunea imaginii pe verticală şi se face din comutatorul de pe panou gradat în V/div

Reglarea frecvenţei bazei de timp se face din comutatorul gradat în unităţi de timp/div

Reglarea sincronizării stabili-zează imaginea şi se face din butonul SINCRO de pe panou

Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea pe ecranul unui tub catodic a curbelor ce reprezintă variaţia în timp a diferitelor mărimi fizice, electrice şi neelectrice.

Imaginile obţinute pe ecran se numesc oscilograme.

Atenuatorul ATY micşorează semnalele prea mari AX şi AY sunt amplicatoare care amplifică un semnalul

înainte de a fi aplicat plăcilor de deflexie Generatorul de bază de timp produce o tensiune liniar

variabilă sub forma dinţilor de fierăstrău

TUBCATODIC


Tubul catodic

Deplasarea spotului ca urmare a polarizării plăcilor de deflexie



25

filamentY

Y’

X

X’catod

cilindru Wehnelt

(electrod de comandă)

Anozi de accelerare

Anod de focalizare

ecran

spot

plăcile de deflexie

YY’

plăcile de deflexie

XX’Fascicul

de electroni

+ + +

_ _ _Spot

nedeviat

Spot deviat

Fasciculul când plăcile sunt polarizate ca în

desen

Fasciculul când plăcile sunt nepolarizate

ECRAN

PROIECTUL

ROLUL PROFESORULUI

CoordonatorModeratorFormator,Consultant, Un “umăr” de sprijinManager de conflicteExpertPersoana care invata

« Activitatea in cadrul proiectelor le ofera elevilor posibilitatea de a testa singuri tot ceea ce este nou, de a privi dincolo de granitele disciplinelor si ale scolii si de a invata cu multa placere, ca intr-un joc »

Dr. Anton Dobart

METODĂ DE EXPLORARE DIRECTĂ, NEMIJLOCITĂ A REALITĂŢII

ROLUL ELEVULUI

De a fixa scopuri clareDe a forma grupe de lucru constanteDe a elabora, controla şi respecta un plan De a conveni asupra unor reguli şi de a le respectaDe a impărţi şi coordona muncaDe a acţiona ca membrii ai echipeiDe a rezolva conflictele în mod constructivDe a finaliza munca în mod satisfacătorDe a informa colegii despre rezultatele muncii propriiDe a conştientiza propria muncă De a controla şi evalua rezultatele procesului de învăţare


”

FOLIE TRANSPARENTĂFOLIE TRANSPARENTĂ 14


26FAZELE PROIECTULUI


DENUMIREA FAZEI CONŢINUTUL FAZEI ACTIVITATEA ELEVILOR

1INFORMAREA

Compilarea informaţiei necesare

Motivarea la nivel înaltFamiliarizarea elevilor cu

metoda proiectÎncurajarea lucrului în echipă

Colectează şi analizează informaţia necesară

planificării şi realizării sarcinilor

2 PLANIFICAREAOrganizarea la nivel

individualIntegrarea intra şi

intergrupuri

Pregătesc planul de acţiune pe care îl vor utiliza în indeplinirea

sarcinilor

3 DECIZIA

Implicarea profesorului şi membrilor grupului la decizia

colectivăÎnvăţarea evaluării

problemelorProces de comunicare

Definesc diferite componente ale planului

de acţiunePrimesc sarcini specifice (din partea profesorului) pentru a dovedi că şi-au dobândit cunoştinţele

necesare

4 IMPLEMENTAREA

Acivităţi bazate pe experienţă şi investiugare

Process de feed-backActivităţi conduse

independent

Urmează sarcinile independent, în accord

cu planul de acţiune stabilit

5 CONTROLUL Faza de autocontrol Evaluează ei înşişi rezultatele muncii

6 EVALUAREA

Discutarea colectivă a rezultatelor

Mecanisme flexibile şi deschise

Participarea întregului grup*pot fi generate noi obiective

şi sarcini

Evaluează împreună cu profesorul procesul şi

rezultatele obţinute

PROIECTUL


27


Este conceput ca o ca o temă de cercetare orientată spre atingerea unui obiectiv instructiv – educativ care urmează să fie realizat prin îmbinarea cercetării ştiinţifice cu activitatea practică

OBIECTIVE :

Stimularea curiozităţii tehnice Dezvoltarea capacităţii de observare Intelegerea importanţei principiilor teoretice ale tehnicii Dezvoltarea capacităţii de cooperare Dezvoltarea gândirii tehnice Dezvoltarea aptitudinilor tehnice Valorificarea termenilor tehnici, de specialitate

TEMA : APARATE DE M Ă SURAT SITUATE PE BORDUL UNUI AUTOMOBIL

CUNOSTINTE TEORETICE NECESARE măsurarea nivelului măsurarea mărimilor cinematice : viteze, turaţii, acceleraţii măsurarea temperaturilor măsurarea intensităţii curentului electric măsurarea electrică a mărimilor neelectrice

CONTINUTUL PROIECTULUI Identificarea aparatelor de măsurat (observare) Stabilirea mărimii măsurate de acestea(observare) Stabilirea caracteristicilor tehnice - dispozitiv de afisare (observare) Precizarea tipului constructiv al aparatului(observare) Explicarea modului de funcţionare al fiecărui aparat. Explicarea rolului fiecărui aparat în funcţionarea şi conducerea automobilului

Proiectul va fi urmărit pe toată durata desfăşurării sale conform unui grafic. Se vor stabili termene pentru fiecare etapă de lucru şi responsabilităţi pentru

fiecare membru al echipei. Profesorul va stabili criterii de evaluare ce vor fi prezentate elevilor odată cu

tema proiectului Profesorul va completa fişele de monitorizare a proiectului


28


APRECIEREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII ELEVULUI

Nume şi prenume elev:

CRITERIUL DA / NU OBSERVAŢII

1. Activităţile întreprinse în cadrul proiectului se raporteaza adecvat la tema proiectului

2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o perspectivă personala, candidatul demonstrând reflecţie critică

3. Activităţile au fost intreprinse sub supravegherea indrumătorului de proiect

4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului a fost făcută conform planificării iniţiale

5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub supravegherea profesorului îndrumător

6. Identificarea bibliografiei necesare redactării părţii scrise a proiectului a fost realizată integral

7. Referintele bibliografice utilizate la redactarea părtii scrise a proiectului au fost prelucrate corespunzător si nu sunt o compilaţie de citate

8. Situaţiile-problemă cu care s-a confruntat candidatul pe parcursul executării proiectului au fost rezolvate cu ajutorul indrumătorului

9. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului candidatul a făcut dovada efortului personal, a originalităţii soluţiilor propuse, a imaginaţiei în abordarea sarcinii

10. Soluţiile găsite de către candidat pentru rezolvarea problemelor practice au o buna transferabilitate în alte contexte practice

Profesor îndrumător,__________________________________________

Data_____________________


29


APRECIEREA CALITĂŢII PROIECTULUI

Nume şi prenume elev:

CRITERIUL DA / NU OBSERVAŢII1. Proiectul are validitate în raport de: temă, scop, obiective, metodologie abordată

2. Proiectul demonstrează completitudine şi acoperire satisfacătoare in raport de tema aleasă3. Redactarea părţii scrise a proiectului a fost făcută conform planificării

4. Opţiunea elevului pentru utilizarea anumitor resurse este bine justificata si argumentată in contextul proiectului

5. Redactarea proiectului demonstrează o buna logică si argumentare a ideilor

7. Proiectul reprezinta, în sine, o soluţie personala, cu elemente de originalitate

8. Proiectul are aplicabilitate practica şi în afara şcolii

9. Realizarea proiectul a necesitat activarea unui numar semnificativ de unităţi de competenţă, conform S.P.P.-ului

Profesor indrumător,__________________________________________ Data_____________________


30



7. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

31


OSCILOSCOPUL

Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea pe ecranul unui tub catodic a curbelor ce reprezintă variaţia în timp a diferitelor mărimi fizice, electrice şi neelectrice

Imaginile obţinute pe ecran se numesc oscilograme

Utilizările osciloscopului

Ca aparat de sine stătător, osciloscopul vizualizarea, studierea şi măsurarea mărimilor electrice variabile în timp cât şi pentru măsurarea intervalelor de timp.

Împreună cu diferite traductoare care tensiunea electrică ca mărime ieşire, osciloscopul realizează instalaţii de măsurare şi vizualizare complexe care se utilizează la studierea unor mărimi neelectrice în medicină, fizică nucleară, geofizică, etc

Funcţionarea osciloscopului

Fenomenele care conduc la apariţia oscilogramei depind de tensiunea electrică aplicată bornelor Y.

Tensiunea de vizualizat se aplică între borna Y şi „masa“ simbolizată cu ^. În funcţie de amplitudine, ea este atenuată de atenuatorul Aty şi apoi amplificată de amplificatorul Ay. Semnalul rezultat se aplică pe plăcile de deflexie YY’.

Generatorul de bază de timp generează tensiunea liniar variabilă, care este amplificată de amplificatorul Ax şi aplicată plăcilor de deflexie XX’ dacă comutatorul k2 nu este pe poziţia X ext.

Comanda de declanşare a tensiunii liniar variabile este dată de circuitul de sincronizare. Sincronizarea se face fie cu tensiunea de intrare (comutatorul k1 pe poziţia Sincr. int.), fie cu un semnal din exterior (comutatorul k1 pe poziţia Sincr. ext.). În ambele cazuri circuitul de sincronizare asigură pornirea bazei de timp când tensiunea de comandă atinge o valoare prestabilită de operator din butonul reglare sincronizare.

În cazul în care k2 este pe poziţia X ext. şi pe borna X nu se aplică nici un semnal (Uxx’ = 0) osciloscopul funcţionează cu plăcile XX’ nepolarizate.

Formarea imaginii pe ecranul osciloscopului


32


Imaginea se formează pe ecran prin deplasarea simultană a fascicolului de electroni pe axa XX’ şi YY’ în faţa stratului fluorescent.

Pentru ca imaginea să reprezinte tensiunea în funcţie de timp, este necesar ca pe plăcile YY’ să se aplice tensiunea de vizualizat, iar pe plăcile XX’ să se aplice o tensiune liniar variabilă care să provoace o deplasare pe orizontală a spotului proporţională cu timpul. Această tensiune poartă numele de tensiune de bază de timp sau tensiune de baleiaj şi are forma dinţilor de ferăstrău. Tensiunea de baleiaj este produsă de circuitele osciloscopului, iar frecvenţa dinţilor de ferăstrău se variază din butonul reglare bază de timp.

Formarea a fasciculului de electroni în tubul catodic

Dispozitivul de bază al osciloscopului este tubul catodic. Acesta este un tub de sticlă vidat, cilindric, cu o extremitate de formă tronconică în care se află ecranul. Tubul catodic este format din următoarele părţi principale:

A.Tunul electronic care produce fasciculul de electroni şi este alcătuit din : Catod – un electrod care, încălzit de filament, emite electroni prin fenomenul de

termoemisie. Electrod de comandă (cilindru Wehnelt) – care are rolul de a controla

numărul electronilor ce formează fasciculul. Pentru aceasta el se alimentează la un potenţial negativ faţă de catod. Cu cât potenţialul cilindrului Wehnelt va fi mai negativ, cu atât el va frâna deplasarea electronilor, un număr mic dintre aceştia reuşind să treacă prin orificiu spre ecran. În consecinţă, variind potenţialul cilindrului Wehnelt, variem numărul electronilor care ajung la ecran, deci luminozitatea imaginii.

Anozi de focalizare şi accelerare – electrozi cilindrici alimentaţi la tensiuni între sute şi mii de volţi, care au rolul de a focaliza, respectiv de a imprima o viteză mare fasciculului de electroni. Având viteza mare electronii traversează anozii şi se îndreaptă spre ecran pe care îl „bombardează“, ceea ce explică denumirea de tun electronic.

B. Ecran fluorescent destinat vizualizării impactului fasciculului de electroni cu ecranul. Stratul luminofor depus pe ecran conţine substanţe care au proprietatea de a emite radiaţii luminoase când sunt bombardate de fasciculul de electroni ca urmare a transformării energiei cinetice a fasciculului în energie luminoasă. În locul de impact al fasciculului de electroni cu ecranul se formează un punct luminos numit spot.

C. Plăcile de deflexie XX’ şi YY’– două perechi de plăci metalice paralele situate vertical şi respectiv orizontal, cu rolul de a devia fasciculul de electroni, care le traversează, pe direcţie orizontală (plăcile XX’) şi pe direcţie verticală (plăcile YY’).

Explicaţia fenomenului de deflexie (deviere) a fasciculului este următoarea: dacă fasciculul traversează două plăci paralele polarizate, una pozitiv şi cealaltă negativ, datorită sarcinii negative a electronilor el este atras de placa pozitivă şi respins de placa negativă. Ca urmare pe ecran se va observa deplasarea spotului.


33


Devierea spotului este proporţională cu valoarea tensiunii aplicate plăcilor de deflexie, sensul depinzând de polaritatea acestora.


34


I. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect :

1. În România, organismul central de coordonare metrologică este:a) metrologia aplicatăb) biroul român de metrologie legală (BRML)c) metrologia legală

2. Ieşirea numerică a CAD din componenţa unui sistem de măsurare digital poate fi:

a) numai obţinută la imprimantăb) prelucrată digital, obţinută la imprimantă sau utilizată pentru controlul procesului

respectiv c) prelucrată digital, obţinută la imprimantă

3. Obiectivul este partea din aparatul optic care:a) măreşte şi mai mult imagineab) care produce o imagine reală c) care produce o imagine virtuală

II. În figura de mai jos este prezentată schema bloc a unui lanţ de măsurare analogic pentru mijloace de măsurare mecanice

a. Asociaţi numărul cu denumirea fiecărui bloc. b. Precizaţi rolul funcţional al fieacărui bloc

III. 1. Daţi exemple de măsurări prin metoda indirectă 2. Daţi exemple de măsurări prin metoda de comparaţie


35

FENOMEN

1 2 3 4


1. În figura de mai jos este prezentată schema bloc a ociloscopului catodic Asociaţi numărul cu denumirea fiecărui bloc

2. În coloana A sunt enumerate funcţiile îndeplinite de elementele tubului catodic, iar în coloana B elementele care o realizează.Asociaţi fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

A. Funcţia îndeplinită B. Elementele ce o realizează

1. Emisia de electroni a) Anozii de accelerare

2. Focalizarea fasciculului b) Plăcile de deflexie XX’

3. Accelerarea electronilor c) Catodul încălzit de filament

4. Deplasarea spotului pe orizontală d) Anozii de focalizare

5. Deplasarea spotului pe verticală e) Stratul fluorescent depus pe ecran

6. Transformarea punctului de impact al fasciculului cu ecranul în spot luminos

f) Plăcile de deflexie YY’


36

X ext.

X’ XYY’

1

3

5

2

4

Y

Sincr. ext.

k2

Sincr. int.k1


I. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect :

1.Transformatoarele de măsurat se utilizeaza pentru extinderea domeniului de măsurare al aparatelor de:

a. de curent continuua. de curent alternativb. de curent continuu şi de curent alternativ

2. Imaginile obţinute pe ecranul osciloscopului se numesc:a. grafice;b. oscilografuric. oscilograme

3. Care din elementele de mai jos se găseşte în compunerea unui tub catodic?a. atenuatorul;b. blocul de alimentare;c. dispozitivul de deflexie

II.1 Pentru a măsura intensitatea curenţilor I1 = 0,5 A şi I2 = 1A aveţi la dispoziţie un ampermetru cu domeniul maxim de 10mA şi rezistenţa internă Ra = 50Ω.

a. precizaţi ce dispozitiv este necesar pentru a efectua măsurarea cu ampermertrul dat

b. desenaţi schema de montaj a acestuiac. calculaţi valoarea dispozitivului pentru cele două situaţii de măsurare

2. Un voltmetru magnetoelectric are Ua =2V şi ra =10kW. (2,5p) a. Scrieţi formula rezistenţei adiţionale şi denumiţi fiecare termen din formulă b. Calculaţi rezistenţa adiţională necesară extinderii domeniului la 50V c. Desenaţi schema de montaj a rezistenţei adiţionale

3. Un transformator de măsurat de tensiune are N1 =500 spire şi N2 = 10 spire a. Intocmiţi schema de montaj a transformatorului de măsură şi marcaţi borneleb. Calculaţi tensiunea măsurat dacă voltmetrul indică 80V.

4. Un transformator de măsuratde curent are N1 = 4 spire şi N2 = 400 spire a. Intocmiţi schema de montaj a transformatorului de măsură.b. Calculaţi curentul măsurat dacă ampermetrul indică 3,5A.


37


NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCIIŞI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE

Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie la asigurarea condiţiilor de muncă nonnale şi la înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.

In această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor, revine atât celor care organizează, controlează şi conduc procesul de muncă, cât şi celor care lucrează direct în producţie.

Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea următoarelor obiective:• Să se asigure iluminatul, încălzirea şi ventilaţia în laborator;• Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive, privitoare atât la protecţia

muncii, cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor;• Maşinile şi instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire;• Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor maşinilor acţionate electric;• In laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor;• Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii, de

prevenire şi stingere a incendiilor;• Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată

cu vapori de benzină sau cu gaze inflamabile provenite de la substanţele din laborator;

• Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea mâinilor, acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop;

• Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport, iar utilizarea lor se va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului;

• Materialele utilizate se vor manevra cu grijă, pentru a nu se produce accidente precum:

> Răniri ale mâinilor;> Răniri ale ochilor;> Insuficienţe respiratorii, etc.

• Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.

ELEVII:


38


• Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar în timpulpauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru;

• Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie; Nu vor introduce obiecte în prizele electrice;• Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului;• Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului;

Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor, în linişte şi cu seriozitate.

Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce îa accidente nedorite, care vor fi sancţionate conform prevederilor legala şi ale regulamentului de ordine interioară.


39


MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

ÎN LABORATOARELE CU PROFIL ELECTRIC

A. ACCIDENTE ELECTRICE

Faptul ca în instalaţiile electrice pericolul de electrocutare nu este semnalat prin simţuri ne obligă să luăm măsuri riguroase de prevenire.

Din practică s-a constatat ca în instalaţiile de joasă tensiune sub 1000 V, numărul de accidente prin electrocutare este mult mai mare decat în instalaţiile de tensiuni înalte, datorită nerespectării regulilor de tehnica securităţii muncii, considerându-se, în mod greşit, tensiunea sub 1000 V mai puţin periculoasă.

Efectele patologice ale trecerii curentului electric prin organele vii poartă numele de electrocutare.

Efectele produse de electrocutări sunt electrotraumatismele şi şocurile electrice. În categoria electrotraumatismelor se încadrează o serie de accidente care produc de obicei vătămari externe :

- arsura electrică, este un traumatism produs de actiunea curentului electric. Acest accident poate avea loc şi în cazul conectărilor gresite a unor întrerupătoare sau în cazul înlocuirii unor siguranţe fără a se fi remediat scurtcircuitul din reţea ;

- semnele electrice, apar la locul de contact al conductorului electric cu pielea sub formă de leziuni, umflături sau pete;

- electrometalizarea este un traumatism electric produs prin acoperirea unei părţi din suprafaţa pielii cu o peliculă metalică provenită din metalul volatilizat prin căldura arcului electric ;

- vătămarea ochilor prin lumina puternica a arcului electric, care produce orbirea temporară sau slăbirea definitivă a vederii ;

- vătămarea prin cădere apăruta ca urmare a contracţiilor involuntare ale muşchilor, produse în cazul electrocutării.

B) ACŢIUNEA CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA CORPULUI OMENESC

Curentul electric străbătând corpul omenesc, acţionează asupra centrilor nervoşi şi asupra muşchilor inimii, putând provoca, în cazuri grave, stop respirator, stop cardiac şi moartea prin electrocutare.

Electrocutarea se poate produce atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenţă de potenţial mai mare de 40 V.Gravitatea unui accident produs prin electrocutare depinde prin urmatorii factori :

starea pielii şi zona de contact; suprafaţa şi presiunea de contact; mărimea, felul şi durata de aplicare a tensiunii electrice; frecvenţa tensiunii electrice; traseul căii de curent prin corpul accidentatului.


40


Curenţi nepericuloşi : mai mici decat 50 mA in curent continuu ; mai mici de 10 mA in curent alternativ.

Curenţi periculoşi : 50 - 90 mA in curent continuu ; 10 - 50 mA in curent alternativ.

Curenţi letali : mai mare de 90 mA in curent continuu ; mai mare de 50 mA in curent alternativ.

C. MĂSURI DE PROTECŢIE PERSONALĂ ÎN LABORATOARELE DE PROFIL ELECTRIC

Reguli de protectia muncii :- nu se vor atige cu mana partile aflate sub tensiune (la tablourile de distributie

sau la instalatiile aflate sub tensiune) ;- nu se va lucra cu mainile ude ;- la realizarea montajelor se vor respecta schemele de lucru indicate, punerea

sub tensiune a montajului se face numai dupa verificarea acestuia de catre conducatorul de lucrare ;

- executarea conexiunii montajului se va face cu atentie pentru a se evita desfacerea lor accidentala in timpul lucrului sub tensiune ;

- nu se va efectua nici un fel de modificari asupra montajului atata timp cat acesta se afla sub tensiune.

D. MĂSURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

- rapiditatea în intervenţie şi în aplicarea primului ajutor;- degajarea accidentatului;- respiraţie artificială.


41


MĂSURAREA ŞI CONTROLUL MĂRIMILOR GEOMETRICE

NOŢIUNI TEORETICE

Măsurarea mărimilor geometrice se execută cu mijloace de măsurare adecvate dimensiunilor elementului măsurat

Controlul include noţiune de calitate şi presupune: Măsurarea şi compararea mărimii efective cu cerinţele impuse Verificarea valorii mărimii pentru a determină dacă se incadrează în limitele

prescrise de documentaţia tehnicăÎn practică, noţiunile de măsurare, control şi verificare se folosesc în mod egal.

MĂRIMILE GEOMETRICE ale unui corp (obiect, piesă, etc) se referă la: A. Dimensiuni, care pot fi liniare sau unghiulare;B. SuprafeţeC. Volum.

A.1. Dimensiunea liniară înglobează noţiunea de lungime (ℓ), care este o mărime fundamentală în S.I. Lungimea caracterizează dimensiunile corpurilor şi poziţia lor relativă şi se referă la: înălţime, lăţime (grosime), lungime (de ex. dimensiunea cea mai mare a unui paralelipiped), diametru, distanţă (geometrică sau geografică), nivel(al unor lichide)etcMetode de măsurare : directe, indirecte (de calcul), de comparaţieMijloace de măsurare:

Pentru lungimi: şublere, micrometre, comparatoare, rulete, cale plan-paralele, calibre, lere, aparate optico-mecanice, instalaţii de măsurare etc.

Pentru nivel: tija de nivel (joja), sticla de nivel, nivelmetru cu plutitor cu transmitere mecanică

A.2. Dimensiunea unghiulară se referă la:Unghiul plan: unghiul dintre două drepte concurenteUnghiul solid: unghiul unui conÎnclinarea unei drepte sau a unui planConicitateMetode de măsurare : directe, indirecte(de calcul), de comparaţieMijloace de măsurare: raportoare mecanice şi optice, echere, calibre conice, cale unghiulare, nivela (pentru abaterea de la poziţia orizontală)

B.Suprafaţa.Măsurarea ariilor geometrice ale corpurilor se realizează prin metode directe cu diferite tipuri de planimetre (polar, cu disc, rectiliniu, radial, etc) sau prin metode indirecte, utilizând formule geometrice de calcul.Măsurarea şi controlul abaterilor de la planitate şi rectilinitate se ralizează cu: comparatoare, cale plan-paralele, rigle


42


D. Volumul reprezintă un domeniu mărginit de suprafeţe. Când volumul este ocupat de un gaz sau un lichid, se numeşte capacitate.

Metode de măsurare: metode directe, metode indirecte: metoda geometrică, metoda gravimetrică; metode de comparaţieMijloace de măsurare: măsuri din sticlă de diferite forme: cilindri gradaţi, pipete, fiole, etc; măsuri metalice; instalaţii de măsurare pentru distriburea carburanţilor: cisterne autu, cisterne-vagon, rezervoare, etc.

SCOPUL LUCRĂRII

Formarea deprinderilor de măsurare Identificarea şi alegerea mijloacelor de măsurare adecvate Compararea cotelor de pe desen cu dimensiunile efective şi interpretarea lor Emiterea unor concluzii referitoare la execuţia unei piese

APARATE, DISPOZITIVE ŞI MATERIALE NECESARE

Piese executate în atelierul scolii Şublere Micrometre Comparatoare

DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

1. alegeţi o piesă 2. alegeţi mijloacele de măsurare adecvate3. măsuraţi dimensiunile piesei4. calculaţi aria suprafeţei piesei folosind metoda geometrică5. calculaţi volumul piesei folosind metoda geometrică6. controlaţi o dimensiune tolerată cu ajutorul comparatorului 7. controlaţi planeitatea folosind comparatorul8. controlaţi planeitatea folosind metoda fantei de lumină9. întocmiţi şi completaţi tabele de valori pentru măsurările şi calculele efectuate10.emiteţi concluzii referitoare la execuţia şi măsurarea unei piese


43


EXTINDEREA DOMENIULUI DE MĂSURARE AL AMPERMETRULUI - ŞUNTUL

NOŢIUNI TEORETICE

În cazul în care valoarea mărimii măsurate depăşeşte domeniul de măsurare al ampermetrului se poate realiza extinderea domeniului de măsurare al acestuia, cu un dispozitiv numit şunt

Şuntul este o rezistenţă de valoare foarte redusă, care se montează în paralel cu ampermetrul şi prin care trece o parte din curentul de măsurat.

Rezistenţa RS a şuntului se determină în funcţie de rezistenţa internă a aparatului RA şi de coeficientul de multiplicare n, care reprezintă raportul dintre curentul ce trebuie măsurat I şi curentul nominal al aparatului IA.

n = > RS =

OBIECTIVELE LUCRĂRIIElevii trebuie:

Să cunoască modul de utilizare al şuntului Să deseneze schema de montaj a şuntului Să aleagă şuntul necesar în funcţie de valoarea curentului de măsurat Să realizeze schema de montaj a şuntului Să efectueze măsurările Să calculeze valoarea şuntului Emiterea unor concluzii referitoare la lucrarea efectuată


ampermetre magnetoelectrice şunturi de diferite valori rezistoare fixe şi variabile surse de c.c., cordoane de legătură


desenaţi şi realzaţi schema de montaj a şuntului ; efectuaţi măsurătorile ; calculaţi şuntul ; întocmiţi şi completaţi tabele de valori pentru măsurările şi calculele

efectuate ; emiteţi concluzii referitoare la lucrarea efectuată.


44


EXTINDEREA DOMENIULUI DE MĂSURARE AL VOLTMETRULUI- REZISTENŢA ADIŢIONALĂ

NOŢIUNI TEORETICE

Când valoarea mărimii măsurate depăşeşte domeniul de măsurare al voltmetrului se poate realiza extinderea domeniului de măsurare al acestuia, cu un dispozitiv numit rezistenţa adiţională Rezistenţa adiţională este o rezistenţă de valoare mare montată în serie cu voltmetrul şi pe care cade o parte din tensiunea de măsurat.

Valoarea rezistenţei adiţionale Rad se calculează în funcţie de rezistenţa internă RV a voltmetrului şi de coeficientul n de multiplicare al tensiunii care reprezintă raportul dintre tensiunea ce trebuie măsurată U1 şi tensiunea nominală al aparatului U

n = > 1 Rad = RV (n-1)

OBIECTIVELE LUCRĂRIIElevii trebuie:

Să cunoască modul de utilizare al rezistenţei adiţionale Să deseneze schema de montaj al rezistenţei adiţionale Să aleagă rezistenţa adiţională necesară în funcţie de valoarea tensiunii de

măsurat Să realizeze schema de montaj a rezistenţei adiţionale Să efectueze măsurările Să calculeze valoarea rezistenţei adiţionale Să emită concluzii referitoare la lucrarea efectuată


voltmetre magnetoelectrice rezistenţei adiţionale de diferite valori rezistoare fixe şi variabile surse de c.c., cordoane de legătură


desenaţi şi realizeazaţi schema de montaj efectuaţi măsurările calculaţi rezistenţa adiţională întocmiţi şi completaţi tabele de valori pentru măsurările şi calculele efectuate emiteţi concluzii referitoare la lucrarea efectuată


45


INSTALAŢIA DE MĂSURARE A PUTERII ELECTRICE ÎN C.C.- PRIN METODA INDUSTRIALĂ A AMPERMETRULUI ŞI VOLTMETRULUI

NOŢIUNI TEORETICE

În circuite de c.c., generatorul transferă receptorului o parte din puterea lui. Interesează măsurarea puterii :

consumată de receptoare (sarcină)= puterea Joule P=RI2 =UI =U2 / R, unde: R = rezistenţa receptorului (sarcinii)

I = intensitatea curentului ce străbate receptorulU= tensiunea la bornele sarcinii

debitată de surse PG =U G I G

Măsurarea puterii consumate de receptoare în c.c. se poate face: a) indirect Æ utilizând un voltmetru şi un ampermetru şi calculând puterea măsurată prin înmulţirea indicaţiilor celor două aparate P= UV iIA

b) direct Æ utilizând wattmetrul

Măsurarea puterii în c.c. prin metoda indirectă comportă două variante pentru instalaţia de măsurare, în funcţie de modul de legare voltmetrului faţă de ampermetru şi anume:

a) varianta amonte voltmetrul se leagă înaintea ampermetrului şi măsoară atât tensiunea la bornele receptorului (U) cât şi căderea de tensiune pe rezistenţa internă a ampermetrului (rA IA)b) varianta aval voltmetrul se leagă după ampermetru şi indicaţia (IA), a ampermetrului este suma dintre intensitatea (I) a curentului de sarcină ce străbate receptorul şi intensitatea (I V = UV / RV) a curentului ce străbate voltmetrul

Schemele de montaj

Măsurarea puterii în c.c. prin metoda indirectă constă în:

a) măsurarea cu voltmetrul a tensiunii UV la bornele receptorului b) măsurarea cu ampermetrul a intensităţii IA a curentului ce străbate receptorul (curentul de sarcină)c) înmulţirea indicaţiilor celor două aparate UV iIA

d) efectuarea corecţiilor pentru a elimina erorile sistematice datorate consumului propriu al aparatelor de măsură în felul următor :

a) varianta amonte P = UViIA - rA (IA) 2


46


b) varianta aval P = UViIA - (UV)2 / RV

Erorile sistematice prezintă importanţă numai în cazul în care ordinul de mărime al puterilor măsurate este comparabil cu cel al puterilor consumate de aparatele de măsurat. Dacă ordinele de mărime diferă şi eroarea sistematică este foarte mică, ea poate fi neglijată.

OBIECTIVELE LUCRĂRII

Elevii trebuie: Să cunoască principiile de utilizare a instalaţiilor pentru măsurarea indirectă

a puterii Să determine formulele de corecţie Să aleagă montajul potrivit în funcţie de valoarea consumatorului Să execute schema de montaj Să efectueze măsurătorile Să calculeze erorile de măsurare Să emită concluzii referitoare la măsurarea puterii prin metoda amoermetrului

şi voltmetrului


ampermetre, voltmetre - magnetoelectrice, feromagnetice rezistoare fixe şi variabile (consumatori) surse de c.c.; cordoane de legătur


realizaţi instalaţia de măsurare efectuaţimăsurările calculaţi erorile întocmiţi şi completaţi tabele de valori pentru măsurările şi calculele efectuate emiteţi concluzii referitoare la lucrarea efectuată

INSTALAŢIA DE MĂSURARE A PUTERII ELECTRICE ACTIVE ÎN C.A. – MONOFAZAT PRIN INTERMEDIUL TRANSFORMATOARELOR DE MĂSURAT

NOŢIUNI TEORETICE


47


În circuite de c.a. monofazat, puterea activă = puterea consumată de rezistoare = puterea utilă

P=RI2=U I cosj [w]Puterea activă se măsoară cu wattmetrul electrodinamic

Transformatoarele de măsurat sunt sunt transformatoare de construcţie specială utilizate în tehnica măsurărilor pentru a extinde domeniile de măsurare ale ampermetrelor şi voltmetrelor în circuite de curent alternativ.

Rolul lor funcţional este de a micşora - reduce - curentul sau tensiunea de măsuratDupă mărimea pe care o reduc transformatoarele de măsurare pot fi: - transformatoare de măsurat de curent- transformatoare de măsurat de tensiune

1. Transformatoarele de măsurat de curent sunt utilizate pentru a măsura curenţi de valoare mare.

Transformatoarele de curent, denumite şi reductoare de curent, au o înfăşurare primară realizată cu un număr mic de spire (uneori o singură spiră), N 1, care se montează în serie cu circuitul străbătut de curentul de valoare mare I1, care se măsoară. Înfăşurarea secundară are un număr mai mare de spire N2, şi la bornele acesteia se leagă ampermetrul care măsoară curentul I2.Raportul curenţilor este:

= , de unde: I1 = I2

Din această relaţie se observă că în circuitul secundar ampermetrul măsoară un

curent de ori mai mic decât cel din primar.

Transformatoarele de măsurat de curent se utilizează pentru măsurarea curenţilor alternativi care depăşesc 50 A, până la zeci de mii de amperi.Montarea în circuit : înfăşurarea primară se montează în serie în circuitul de curent alternativ, iar în secundar se montează de regulă un ampermetru de 1A sau de 5A sau circutul de curent al unui wattmetru.

2.Transformatorul de măsurat de tensiune, denumit şi reductor de tensiune, este constituit dintr-un circuit feromagnetic închis, confecţionat din tole, pe care se dispune atât înfăşurarea primară cu N1 spire, cât şi înfăşurarea secundară cu N2

spire. Înfăşurarea primară are un număr mare de spire N1, iar înfăşurarea secundară

are un număr mic de spire N2. La bornele înfăşurării primare se aplică tensiunea de măsurat U1, iar la bornele

înfăşurării secundare se leagă vlotmetrul care măsoară tensiunea U2

Raportul tensiunilor este:

= , de unde: U1 = U2

Din această relaţie se observă că în circuitul secundar voltmetrul măsoară o tensiune

de ori mai mică decât tensiunea din primar.

Transformatoarele de tensiune se utilizează pentru reducerea valorilor tensiunii electrice în circuite cu tensiuni nominale peste 500 V, la o tensiune de 100 V.PROFIL TEHNIC NIVEL 3

48

S1S1


Montarea în circuit : înfăşurarea primară se montează în paralel în circuitul de curent alternativ, iar în secundar se montează un voltmetru de 100 V sau circuitul de tensiune al unui wattmetru.


Elevii trebuie: Să cunoască principiile de utilizare ale wattmetrului electrodinamic Să cunoască principiile de utilizare ale transformatoarelor de măsurat Să deseneze instalaţia de măsurare cu wattmetru şi transformatoare de

măsurat Să execute schema de montaj Să efectueze măsurătorile pentru consumatori rezistivi şi in Să emită concluzii referitoare utilizarea transformatoarelor de măsurat


Ampermetre, voltmetre, wattmetre, transformatoare de current şi de tensiune Rezistoare, bobine,diverşi consumatori Sursa de c.a. ; cordoane de legătură


desenaţi şi realizaţi instalaţia de măsurare efectuaţi măsurările calculaţi constanta wattmetrului şi rapoartele de transformare calculaţi puterea măsurată întocmiţi şi completaţi tabele de valori pentru măsurările şi calculele efectuate emiteţi concluzii referitoare la lucrarea efectuată

UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI

1. Pregătirea osciloscopului în vederea operării cu acestaSe porneşte osciloscopul din butonul pornit/oprit, aflat pe panou, şi se aşteaptă

apariţia spotului, câteva secunde necesare încălzirii filamentului. Potenţiometrii deplasare stânga-dreapta şi deplasare sus-jos se reglează la jumătatea cursei, la fel potenţiometrul de luminozitate. Se controlează ca poziţia comutatorului Sincro să fie pe Sincro int, iar comutatorul de reglare a atenuării Aty, pe poziţia maximă. Dacă se constată că nu apare linia luminoasă se reglează potenţiometrul sincro, potenţiometrii


49


deplasare stânga-dreapta şi deplasare sus-jos şi se creşte luminozitatea din potenţiometrul de luminozitate.

După apariţia liniei luminoase aceasta se centrează din potenţiometrii deplasare stânga-dreapta şi deplasare sus-jos.

2. Conectarea osciloscopului în circuitSe face în paralel la bornele elementului a cărui tensiune dorim s-o vizualizăm.

Borna de masă a montajului se leagă întotdeauna la borna de masă a osciloscopului. Cealaltă bornă se leagă la intrarea Y.

3. Încadrarea semnalului de vizualizat în ecranSe reglează comutatorul Aty astfel încât imaginea să nu depăşească pe

verticală ecranul. Dacă semnalul este periodic se reglează frecvenţa tensiunii liniar variabile până rămân două-trei perioade ale tensiunii de vizualizat. Pentru a stabiliza imaginea, se reglează potenţiometrul sincro.

MĂSURAREA TENSIUNILOR CU OSCILOSCOPULA. Măsurarea tensiunilor continue

Tensiunea continuă apare pe ecran ca o linie orizontală, iar valoarea ei se află înmulţind numărul de diviziuni măsurate pe caroiajul vertical, corespunzător distanţei dintre poziţia liniei luminoase în absenţa semnalului şi în prezenţa acestuia, cu indicaţia atenuatorului Aty. Sensul deviaţiei stabileşte semnul tensiunii (în sus, tensiune pozitivă, în jos, tensiune negativă).

În absenţa tensiunii, linia luminoasă este în centrul ecranului.

Exerciţii

1. Determinaţi valoarea tensiunii continue dacă imaginea obţinută pe ecranul osciloscopului catodic este cea din figură, iar atenuatorul Aty este pe poziţia 3mV/div.

B. Măsurarea tensiunilor periodice sinusoidale

O tensiune sinusoidală se exprimă matematic cu formula:u = Umaxsin(2πf+φ)

Oscilograma poate avea forma alăturată :


50

Uvv

T


Exerciţii

2. Un osciloscop catodic este calibrat astfel:Aty este pe poziţia 5V/div,

comutatorul bazei de timp, pe poziţia 0,1 ms/div

Dacă pe ecran apare oscilograma de mai sus, determinaţi:

amplitudinea Umax

valoarea efectivă a tensiunii U

tensiunea vârf la vârf Uvv

perioada tensiunii

frecvenţa tensiunii

MĂ SURAREA TENSIUNII ŞI INTENSIT ĂŢ II CURENTULUI CU AJUTORUL OSCILOSCOPULUI


Valoarea momentană (instantanee) u se vizualizează pe ecran.Amplitudinea Umax se măsoară pe coroiajul vertical.Frecvenţa f se calculează ca fiin inversă perioadei măsurate pe coroiajul orizontal.Uvv se numeşte tensiune vârf la vârf.

51

Umax

Uvv

T


NOŢIUNI TEORETICE

Pentru executarea lucrării elevii trebuie să cunoască: utilizările osciloscopului proprietăţile şi principiul de funcţionare ale osciloscopului construcţia şi funcţionarea osciloscopului modul de lucru cu osciloscopul


Elevii trebuie: să identifice şi să descrie părţile componente ale osciloscopului; să conecteze osciloscopul în montaj; să pună în funcţiune aparatul; să manevreze comutatoarele aparatului convenabil măsurărilor de efectuat; să determine valori pe ecranul caroiat; să interpreteze formele de undă reprezentate pe ecranul osciloscopului; să utilizeze corect dispozitivele puse la dispoziţie; să realizeze montajele propuse; să formuleze concluzii personale asupra lucrării; să respecte normele de securitatea muncii.


1. Măsurarea tensiunilor – se bazează pe proporţionalitatea dintre deviaţia spotului şi amplitudinea tensiunii aplicată plăcilor de deflexie.

a. Metoda directă - se aplică în cazul osciloscoapelor cu ecran caroiat care au atenuatorul Ay etalonat în mV/cm sau V/cm.

se verifică starea de calibrare a atenuatorului Ay. Pentru aceasta se pune atenuatorul pe poziţia corespunzătoare tensiunii de calibrare prescrise şi se aplică cu ajutorul unei sonde (cordon de legătură) la intrarea specială de pe panoul frontal, tensiunea de calibrare prescrisă şi se urmăreşte dacă variaţia obţinută pe ecran corespunde indicaţiei atenuatorului.

se aplică semnalul de măsurat la intrarea Y a osciloscopului se controlează dacă reglajul amplificării este la maxim se reglează atenuatorul A se reglează baza de timp astfel ca pe ecran să se obţină o oscilogramă corect

încadrată, ca în figura de mai jos:


52


se măsoară cu ajutorul caroiajului de pe ecran înălţimea oscilogramei în cm şi se înmulţeşte cu indicaţia atenuatorului, obţinându-se astfel direct valoarea tensiunii de măsurat.

b)Metoda comparaţiei – tensiunea de măsurat se compară cu o tensiune sinusoidală de joasă frecvenţă care se măsoară cu un voltmetru obişnuit.

se realizează montajul oferit de profesor se pune comutatorul K pe poziţia 1 se aplică la intrarea osciloscopului tensiunea de măsurat Ux se reglează amplificarea şi baza de timp pentru a obţine o imagine corect

încadrată pe ecran se măsoară înălţimea l a oscilogramei se trece comutatorul K pe poziţia 2 fără a interveni la reglajul amplificării se aplică la intrarea Y a osciloscopului semnalul sinusoidal de joasă frecvenţă se reglează tensiunea sinusoidală de joasă frecvenţă astfel ca oscilograma de

pe ecran să aibă acceaşi înălţime l ca a semnalului Ux. Rezultă astfel că amplitudinea tensiunii Ux este egală cu amplitudinea vârf la vârf a tensiunii sinusoidale.

Tensiunea sinusoidală se măsoară cu voltmetrul V care trebiue să fie etalonat în valori efective (eficace), U; rezultă că:

Ux = Uvv = 2Umax =

2. Măsurarea intensităţii curentului electric osciloscopul catodic funcţionează cu deflexie electrostatică şi, prin urmare

semnalele aplicate la intrarea lui sunt tensiuni. pentru măsurarea intensităţii curentului electric cu osciloscopul catodic se

introduce în circuit o rezistenţă, R de valoare cunoscută prin care trece curentul de măsurat şi prin una din metodele de mai sus se măsoară căderea de tensiune la bornele rezistenţei R.

se calculează valoarea intensităţii aplicând legea lui Ohm

REZULTATE:a. măsurarea tensiunii- metoda directă

Tensiunea de

calibrare

Nr.crt.

Reglaj amplificare

Reglajatenuato

r

Reglaj

bază de

timp

înălţimeoscilogram

ă(cm)

Valoarea tensiunii măsurate

123


53


456

b. măsurarea tensiunii - metoda comparaţiei

Nr.crt.

l(cm)

U(V)

Ux = Uvv = 2Umax =(V)

1.2.3.4.5.

c. măsurarea intensităţii curentului electric

Nr.crt.

R(Ω)

U(V)

I = U/R(A)

1.2.3.4.5.

OBSERVAŢII ŞI CONCLUZII:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

APARATE DE MĂSURAT SITUATE PE BORDUL UNUI AUTOMOBIL

Cum veţi lucra? Cât veţi lucra? De unde vă veţi informa?


54




55

SURSE DE INFORMARE

TIMP DE LUCRU

MOD DE LUCRU

• individual • pe grupe Şase

săptămâni

surse reale: bordul unui automobil

surse virtuale: soft educaţional, internet

surse mass-media

literatura tehnică de specialitate

La ce vă ajută relizarea unui proiect?

Să rezolvaţi diferite problemeSă comunicaţi cu cei din jurSă negociaţiSă planificaţi Să organizaţiSă lucraţi mai bine în echipăSa fiţi creativiSă fiţi reponsabiliSă utilizaţi surse mass- media pentru informareSă accesaţi adrese web pentru informare

SA FIŢI MAI BUNI!



Pentru realizarea acestui proiect aveţi nevoie de cunoştinţe teoretice privind:

măsurarea nivelului, măsurarea mărimilor cinematice : viteze, turaţii, acceleraţiimăsurarea temperaturilor măsurarea mărimilor electrice măsurarea electrică a mărimilor neelectrice


56

INFORMAŢII TEORETICE

PLANULDE LUCRU

MOD DE LUCRU


După ce veţi fi dobândit cunoştinţele teoretice necesare, veţi observa şi studia aparatele de măsurat situate pe bordul unui automobil, după următorul plan:

Identificarea aparatelor de măsurat(observare)Stabilirea mărimii măsurate de acestea(observare)Stabilirea caracteristicilor tehnice-ex.dispozitiv de afisare (observare)Precizarea tipului constructiv al aparatului(observare)Explicarea modului de funcţionare al aparatului.Explicarea rolului aparatului în funcţionarea şi conducerea automobilului

Observarea = metoda nemijlocită de explorare a realitatii


57

Proiectul vostru poate sta la baza elaborării un articol pentru revista şcolii sau poate face obiectul unei

comunicări în cadrul unei sesiuni ştiinţifice a elevilor !!

Aţi finalizat cu succes PROIECTUL?

atunci :


LUCRUL ÎN ECHIPĂ

PLANIFICĂ ® ACŢIONEAZĂ ® ANALIZEAZĂ

Care este sarcina grupului? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)

Ce anume trebuie făcut? De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: s-au asigurat că au înţeles obiectivele au stabilit ceea ce trebuie făcut au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le

revin şi modul de organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura): Data: (ex.: profesor, supervizor, şef catedră)

Nume elev:


58


LUCRUL ÎN ECHIPĂ(în pereche)

PLANIFICĂ ® ACŢIONEAZĂ ® ANALIZEAZĂ

Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie făcut?

Cine va face acest lucru?

De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: s-au asigurat că au înţeles obiectivele au stabilit ceea ce trebuie făcut au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le

revin şi modul de organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura): Data: (ex.: profesor, supervizor, şef catedră)

Nume elev:


59


Fişele de documentare şi foliile transparente prezentate în capitolul 6, sunt o alternativă la strategiile didactice pe care profesorul doreşte să le utilizeze în procesul de predare -învăţare

Pentru rezolvarea exerciţiilor propuse prin fişele de evaluare, elevii vor consulta foliile transparente, fişele de documentare, fişele conspect prezente în acest auxiliar cât şi literatura de specialitate recomandată de profesor

REZOLVĂRIFEV.1I1. –a ; 2.- b ; 3 -bII1-Elementul de palpare este elementul care vine în contact cu piesa de măsurat.2.- Dispozitivul de transmitere asigură trecerea semnalului de la sistemul de palpare la dispozitivul de amplificare.3.-Dispozitivul de amplificare măreşte convenabil amplitudinea semnalului şi îl transmite la dispozitivul de afişare(4)III. 1. exemple de măsurări prin metoda indirectă: - măsurarea volumului cu o riglă; măsurarea densităţii, măsurarea unui cuplu de forţe; măsurarea cantităţii de căldură; măsurarea rezistenţei electrice cu ampermetrul şi voltmetrul; 2. exemple de măsurări prin metoda de comparaţie - măsurarea masei cu balanţa cu braţe egale sau inegale; măsurarea impedanţelor cu puntea de măsurare; măsurarea tensiunii electrice cu un compensator; măsurarea lungimilor cu cale.

FEV.21.1 - Aty - attenuator; 2. – Ay – amplificator; 3 - Circuit de sincronizare4.- Generator de bază de timp; 5 – Ax- amplificator

2. 1. – c ; 2.- d ; 3 – a ; 4 – b ; 5.- f; 6 -e

FEV.3 I. 1. –b ; 2.- c ; 3 -c


60

8. SUGESTII METODOLOGICE ŞI S0LUŢII


În acest auxiliar curricular sunt prezentate câteva exemple de lucrări practice de laborator.

Profesorul are posibilitatea de a alege numărul de ore şi temele de laboartor în funcţie de competenţele pe care trebuie să le atingă elevii

Autorii recomandă :

A. Lucrul pe grupe

Pentru efectuarea lucrărilor practice, elevii vor fi împărţiţi în grupe de maxim 4-5 elevi.

Pentru realizarea grupelor se pot avea în vedere următorare criterii: performanţelor şcolare preferinţele elevului

Sunt de preferat grupele neomogene, în care elevii sunt diferiţi din punct de vedere al performanţelor şcolare .

Prin organizarea grupelor de lucru se pot îndruma elevii pentru îndeplinirea competenţelor din U.C.” MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE”.

Activitatea elevilor în cadrul grupelor le dă acestora posibilitatea să găsească modalităţi de rezolvare şi de mediere a conflictelor ce pot apărea datorită neînţelegerilor sau părerilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii Elevii au sarcini precise în grupă. Sarcinile se împart prin rotaţie, pentru ca fiecare elev să cunoască toate activităţile din grupă. Dacă planul de lucru este bine cunoscut de către elevi aceşti pot îndeplini toate obiectivele lucrăriiIn funcţie de tipul grupei, elevi pot face exerciţii de completare a Fişelor de monitorizare 3 şi 4

B. Pentru efectuarea lucrărilor practice în laborator sau în atelierul de pregătire practică elevii trebuie să fie instruiţi şi să cunoască normele de protecţia muncii şi de P.S.I.

C. Lucrările practice pot fi realizate numai dacă elevii au cunoştinţele teoretice necesare.


61


Proiectul poate fi privit ca :O sarcină sub formă de problemă, ce reflectă o activitate din viaţa realăO modalitate de arezolva o situaţie sau o problemă ce necesită afi rezolvatăO modalitate de lucru în echipă (grupuri de mxim 5 elevu)O invitaţie pentru elevi de aidentifica noi informaţii, de a integra noi conţinuturi de învăţareO modalitate de poziţionare a elevului în rol de conducător al propiului procrs de învîţare: învăţare activăUn mediu de integrare a diferitelor discipline, conţinutri de învăţare şi abilităţiUn mediu de stimulare aîncrederii în sine, de asumare a responsabilităţii şi formării abilităţilor O metodă de învăţareO metodă de evaluare

Profesorul va da elevului posibilitatea de a stabili modul de lucru pentru realizarea proiectului: individual sau în cadrul unei grupe.

Planul de lucru – etapele de realizare, conţinutul fiecărei etape, termnele de realizare - vor fi stabilite de către profesor şi vor fi discutate cu fiecare grupă în parte

In cazul lucrului pe grupe, elevii îşi vor împărţi sarcinile de lucru şi vor informa profesorul despre sarcinile individuale din cadrul grupei. Pentru acesta, opţional, pot completa una dintre fişele de monitorizare 3 sau 4.

Activitatea elevilor va fi urmărită de către profesor după un grafic stabilit de comun acord cu elevii.

Profesorul va completa fişa de monitorizare 1 privind calitatea activităţii elevilor cât şi fişa de monitorizare 2 privind calitatea realizării proiectului.

Fişele de monitorizare 1 şi 2 prezente în acest auxiliar pot utilizate ca atare sau pot fi modificate/îmbunătăţite de către profesor.

Profesorul va stabili criterii de evaluare ce vor fi prezentate elevilor odată cu tema proiectului

SĂ OFERE profesorului informaţii complexe asupra atingerii competenţelor propuse prin curriculum şi Standard de pregătire profesională

SĂ VIZEZE :


62

EVALUAREA


interpretarea creativă a informaţiilor capacitatea de a rezolva o problemă tehnică

Cadrele didactice, au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe al elevului, de complexitatea şi varietatea materialului didactic şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către grupul de elevi.

Evaluarea elevilor se va face prin probe:SCRISE,ORALE,PRACTICE


63 9. BIBLIOGRAFIE


1. Bocaniciu, T., (1975), Tehnica măsurării lungimilor, suprafeţelor, unghiurilor şi timpului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

2. Cepişcă, C., (2000), Măsurări şi aparate de măsurat, Editura Printech, Bucureşti.

3. Cepişcă, C., Jula, N., (2000), Interfaţarea traductoarelor, Editura ICPE, Bucureşti.

4. Constantin, M., Petre, D., Aparate şi sisteme de măsurare în construcţia de maşini, Editura Tehnică, Bucureşti.

5. Isac, E., (1996), Măsurări electrice şi electronice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

6. Gheorghiu, T., Tănăsescu, M., (2005), Măsurări tehnice, Editura Aramis Print, Bucureşti.

www.Yahoo.com-science-engineeringwww.submm.caltech.eduwww.electrical-panel-control-component.comwww.metrictest.comwww.elth.ucv.rowww.ccir.rowww.acero.rowww.universulenergiei.educatia.ro


64

http://www.universulenergiei.educatia.ro/

http://www.acero.ro/

http://www.ccir.ro/

http://www.elth.ucv.ro/

http://www.metrictest.com/

http://www.electrical-panel-control-component.com/

http://www.submm.caltech.edu/

http://www.Yahoo.com-science-engineering/

tehnici de masurare in domeniu_t. gheorghiu.doc

Documents