GENERALITATI

A. INSTALATIA NECESARA EXECUTARII RADIOGRAFIILOR

l,r o l|lrl'tirlir pcllru radiodiagnostic d€osebim aparatulproFlu-tlr (s.t|c.atorul de raze Ritnrgen) (de ta trans-ft)rnnlor h !ubul radiogen inclusiv) 9i un ansanblu deInrlruD|rnlr. I'cccsare executerii radiografiei ri radioscopiei.A.rr t r r rnur l , lu de inqrrurnenre permjre rnanipularea rub;tui .r" i l ln(rc! bolnavuiui ,{ f i ln)uiui ( respeci ivI |3clc i ) , a ecranului i(u!r inde de asene-

"ca dispozitivele de

(cnirare, de lixare,

Precum 9i irNtrumen-te care permit im-buDdteJirea cahtnliiinaginilor radiograti-ce. Ne vom ocupa cutoate aceste compo,nente ale instalalieidescriind caracteris-ticile lor.

F,g. ' . _ Tub genpLalor de ralp Fdnlgcn rrrp C@lidge/. ? . . rcd-t : . / anodLtra. l ic" io, lu l r : J - i i amenlul calodic i r ' - p iesa de funcenl la l ie ( inrarcar<a ei tdpor.nl io lu l n. gdl iv re.pinge cl( i roni i dclaial i d.n l jaf leql , . i r d i r_crza intr LnIa.c ' .u l , ( . t ' .n-) : t Ias(,colulralodic; 6 o Danc din h. , rcutut de raze R6nL-(cn. P.c.r ap concenlr" l ie esle \azul , in recl iune (4, . i . .no un . , l .ndru :a I o.urri construitii din molihdeh

A. TUBUL DN RAZE RONTGEN $I PRODUCEREARAZELOR RONTGEN

8e""1@ade enersie radiantd ondulatorie. intrebuinlati in rdro-

diasnostic ai rdntqen-

lcr4de.Pentru a le pro-

duce este nevoie deun tub radiogen, ca-re consie dintr-un ba-lon cu doue preluD-giri tubularedintr-un tub de sti'clii din €are s-a eva-cuat aerul aproapede vidul comptet(1/1 000 000 rnn col.Hs) ( f ig. 1) . In tubsint montali doi elec-

i ii

trozi; urul djrtle ei iormeaza catoAd 9i esle alcdtuit din-

tr-un filam€nt in forme de spirala (sau lidar) de wolfram(lungsten) (iig. 2), celelalt este 4nodul, nuntt 9i anticatod,

compus dintr-o bucaid masivA de cupru (vezi mai ios ,,pute-rea tubului").

Pentru a pun€ acest tub in funcJiune 3e incik€;ie mai

intii filamentul catodulur cu aiutorul unul curent de ter$iune

Fis. 2. - Crtodul si .nodul lubului generlto( dc raze Rontgen (liPC;lidser, t. Crtod o filament in lorma de sPiralsi oblicilalPa lelelanodul i i $ ie de 45o, Ioctrul t , rmic rJ) este rotund t . / cs 'lDd i; I'lrmenl dc tormS linia.Ar oblicllatia telei tnodului esle de l9o:tcsrut lermic (r) esle drcptunghiular.. - qalodull t - tnodul:../-l i lamenlul :2 - Dies, de concenlral i ( i J - tocarul lermt. :4 - o ' re ' '

tia fa$iculului.rtodic.

l0

Fi(.3- - Tuburl generat@rc de raze Rdn-lgen (Li! Cool'dge)' cu,sist.;. de r,chc- / : sislern de t6ore cu radrsror_: /t - sistem de r,crr'

". aoa: i - otoatt: 2 - anodul;, - sist€mut de ri'irc

ioasi (6-12 volti ti 3-5 anPeri)i filamentul catodului'

d€veDind incandesc€nt, emite mici pa icul€ numite electroni'

ce !€ detat€ad din m€talul filamentului $i care, Iiind incir-

cali negativ, se irdreapld rpre anod. Cete doue capete ale

tubului ndiog€n sint legate cu polul pozitiv (anodul sau

anticatodul) ti cel negativ (catodul) ai un€i surs€ de ten-

siuae inaltn. Cu.!€ntul de rensiuae inrlti Isce ca electrotii

det ta-ti de la catod sA fie precipitali cu viteze mare inlPre'

4.( "5

__-- , / \

r,s. 4. ful' a.ndator dc rizc RijnlBcn tlip Coolidge), notrtai in cupoli blindaie, cu sistenr Jc iiicir..u un curml de aer. I tubrl:? -- cupota bli;datd: t - catodul, 4-- anoiul; 5 -: cablurile de lnilu tersiunei 6 - dialrastna care limitcazn Jas.icrlll de raze

Rdnteeni 7 - Iasciculul de raze Rijntgenr I f!.tun ptin care vine !r curent de aer in cupola.

l l

anod constituind fasciculul carodic. AceakA vitez: depinde

de tensiunea curcntului. adi€i de voltajul s!u. Marea €ner-gre cu carc se izbes. elccironii de anod se rranstotma inimensa majoiitate in cnldurn (cca. 98%) qi numai o njciporliun€ ia o altn lormi de energie, numite razele Ritntgen(lis. l). Pentru ca anodul sd nu se incekeasci pr€a puter'

nic ti sa emiti la rindul snu electroni, se riceqte cu radia-roare cu apn, cu aripi sau cu un curent de acr (tig. 3 qi 4).

b. NATURA SI PROPRIETATILE RAZELOR RONTGEN

CU APLICATIE IN MEDICINA

B.azele Rtintqe! Fint ondulatii elechomaS'eti"p 1n gana

generah a radiaFilor ondulatolii, ele se incadrcazn intrcrazele luminoase cu cea mai micn lungime de undn, adicerazele ultraviol€te (lungime de und: 0,4 0,2 I ). fi razcle

radiuhi (0,06-0,00I ril. Cu-. *,uto. Rdntsen este cam

intr€ s ri 0,06 i.r.R-a?el" e;"1"s1 au o serie

radiodiagnost ic, s i anume: ie propaqi in l in ie dreapl : i , pro

voaca lumiDisccnla Ci4ollla dlbarill-

;i lun8siatuT-ilE-fdLiu. str;bat corpurile pe care le inlilncsc,t i ind absorbire ineeal in €le. imDre3joneazd emuhia lo lo-gr-glgr4i de asemenea, au o anumiti calitate in raport cu

lungim€a de undn. Aceste proprieiiiti vor fi studiate mai !os,la formarea inaginii radiologice.

' 1 Angstrcm:1/Io 000 000 dintr-{n milimetru; €ste unitatea

cu care se hdsoari lunqimea de uniiS a razelor Rontgen,

Un fascicul de raze Rihtgen sc caracterizea?i prin:7) inte8itated razelot, ceea ce corespunde canrititii de razeemise in unitatca de tirDp; 2) dufitatea razelor, carc estecaliiatea razelor de a pitrunde prin dilerite corpuri.

c".tir,fo' de raze depirrlc- de numAftl elecrronilorIasciculului catodic, mmir care este proporjional cu incil-zirea lilamenrului, iar calitatea razelor depinde de vitezaelectlonilor, care este proportionaln cu diler€nta de poten-lial dinlre anod t{ catod (volraiul inalrei tensillni).

c. PUTEREA TUBULUI

Tubudle radiogerc sint de ,,putcre" diferiti. Ac€ast,iputele r€prezinti valoarea Elaxima a produsului dintre ten-siunea inahi aplicate h rub Si intensilatea curenlului tubu-tui care poate trece timp de o secundn IerA a prejudiciaiubul.

P (pulerea) : I ( i r lensi ta lea curenlului) X y ( tensiu-nea aplicatd la tub).

Exemplu:100 r'A ({dicn 0,100 A) X 50.000 y : 5 000 wati(s &1v).

T\rburile cu anod fix sc construiesc in mod obitnuilpenku o putere der 1; 2; 3; 6 j l0 &lV, iar tubu. l le cu anodrorariv sc conotluiesc pentru o putere de 72; 2O; 22; 4r)

ti 50 &lil.Aceaste putere, care reprezinri capacitalca dc nrcnrcare

a utrui tub, depinde de nirimea punctului d. impact alanodului (focarul).

Anodul €st€ din.upru, metal loarie bun conduceiol de

cildurii nunEi suprafala pe care lovesc ele.tronii lascicu'

lului caiodic este construit'i dintr-o plecule din tungsten.

metal greu fuzibil. Aceaste plncu,ti se numegte punct de im-

pact, Iocar termic sau focus.

Suprafala anodului este inclinain, peniru ca fasciculul

de raze sd aibn o directie convenabila folosirii. Aceaste in-

clinalie face ca suprafala focarului terrnic, vizui: in pro-

2

f is .6. - keD ezan ar.a schemal i . i a raporului d in lF m,nm"a idx 'ru lu i .e 'mic , i d celui oDLic la Luourr dr o i fer i l " pu:r i u, , , ! . _

anod li\: d. a anod roiativ. Dimensiunile laturilor ldarelor slni daieln nilimetri. Se demotstreazd n;rimea locaruhi optic 1n rapori directcu mdrimea fearului tertric la luburile cu anodul fix. Fdarul opticcel mai nic corespunde tubului cu puterc mai nicn (2 llv). Se maidemonstreaz; avantatul anodului roiativ.

Fls.5. - Reprezenlrrea sch.mal i ,a c raporrului d in{re m6rimea locd-rul-ui ?mic i i r cplui op' ic. / - f i l ,menl I in:ar:2 - p la(ua derunAslpn dp pe fala anodului :3 - marinec iGarului terr l ( :4 - mt 't inea {@arului opl ic

iecli€ in s€lNul ecranului radioscopic sau al filnului, sn fie

mai mica (IiC. 5). Aceasta supralati proiectate poa$n nu.mele de focar optic. qJI-d! jjsrgl_9!!s--94e-sei-ei!,-_9s-

@sica io€arul oP'tic sa lie mai mic trebuie ca ti locarul termic si fie mai mic,ceea ce in"eamn, dh puDcr de vedere rehnic t!& cu !4!qci-t3te de incarcarc mai tu jc i ( f i8. 6J.

l3

w'"-{$

e. 8 - Rpn,e. { or-o . .Lddl ica " " lodului

) a"od r l_ i nui lub

, ' " i r """ t . i " i [ . i i r - . i . , ' , .

p 'nrru o PL - ' r md rJF i ' * icx]

. ]Jo"r : - i " . r . i ' " " . r ' i

, , ' . , i 'mic 1e:ru , N"re na nr i

t , - i . r l La.od:r ma: pul n ntPn') / h Inb.ror com'nra

i- ; ; ; i , I lam"nlLi l ca odic pelr 'u io"ar ' | 1 ' 2 ' t (a ur

i . i . r i . , - , i f ,atdl oPr ic. i . : J - lanr lu l " r l ru ica' ,arei d r@d,ul lc ! r ' . mar ' : .?, - Io.r" l o_rrc maro

d, TRANSFORMATORUL DE 1NALTA TENSIUNE

Pentru a obline o vitezi destul de nare a electronilor

dcta;ali din catod este nevoie in mod obignuit de tensiuni

electr ice foarte nar i (100r0-100000 vol l i ) (10-100 ki lo-

vol!i). pe care uzina nu ni le poate Iurniza Aceste tensiuni

nu sint posibile decit cu un curent alternativ translormat

intr-un traNformaior, care lace din curentul uzinei de

110 220 volJi un curent de inalti tensiune. Acest aparat

este iormat in mod obiqnuit din dou; bobine' sepalate' si-

tuaie in jurul unui nucleu de iier (fig 9 9i 10) Dacn tacen

s:i treaci printr-una din bobine (bobina plimari) 'ln

curent

ahernativ, se va nagte in cealalti (bobina secundard), prin

inducJie, un curent iot alternativ, a carui tensiune va avea

ac€la;i raport faln de curentul pdn1ar pe care il are nuni-

rul spirelor bobinei a doua fa,ti de cel€ ale primei Astlel,

penlru a produce inaltn tensiune va fi nevoie ca bobina se-

cundarn se aibe un numar mult mai mare de spire. Dacn

vom reduce inse spir€le bobinei secundare, tensiunea va sca-

deai astiel putem transforma curentul in sus sau in ios, dupn

nevoie. Tlanslormatorul de inalte tensiune translormA in

mod obitnuit din- 110 (220) vo\i in 100 000 voli sau

nai mult in raport cu numerul spirelor din secundar'

Fls. L Schema mui irarsloDator de lnaltii tensilne. ./ botlnaDrimar:i: 2 - bobina s.clndarii 3 - nu.lell d€ fier. S'au schemaiizat un mi. numri. dc sp1re. Bobina sectndarn are m nrmir nullmai malc de spne iali dc bobina primarn, in faport cu plterea ei

l5

E. VENTILUL

CureDtul tranrformat nu esle Fopriu pentru funclio-

nar€a tubului radiogen, dici €l iti schirnbe seE4€l€ la cape-

rele tubului, fiind o datd Plus 9i ahn dati oinus.

P€ntru a remedia aceasti proprietate a curenlului de

inalti teNiune ne .ervid de un inrrerup;tor automatic nu'

mit ventil, supap! sau kenotron (fig 1r), care inchid€ una

I6

dlnte faze. Ventilul este un tub eleclronic evacuat, ca ti tu-

bul radiogen, cu un catod in lormd d€ sPiraH, ce se lncnl'

zette pin;i la incandescenln cu un curent auriliar ca ti cel

al tubului radiogen (7-72 ampei ti 8-20 vo\i) 9i cu un

anod, o placi mettlici' cu supralali nar€. lncilzirea lila'

mentului este corecti cind nu s€ vede la gitul anodului o

lumini verde. O suFainceLite consumn repede filamentul'

Ca si tubul, venlilul nu trebuie supus intii la i€ffiun€a

inalti, incilzind apoi lilsmentul, d€oarece acesta' cind estc

rec€, e lragil 9i se poate ruPe &n cauz& atracliei electro-

sra[ce dinrre electrozi. Ventilul bse s:r treacA Curenlu] nu'

mai in momentul cind la catodul sru, care emite electroni,

se afli polul n€gativ, cici numai atunci el€ctronit vor Il

atraii de anodul poziliv, pernifnd scurgerea unui cutent

in direcfa filament-plsci (.6tod-arcd) ln momentul cind

este contrar. electronii nu pirisesc catodut Si curentul de

iralti tensiune nu va trece- ln cazul curentului slternativ

din doui unde, una va fi opriln.

f. TRANSFORMATORUL DE 1NCALZIRE

Acest translormator servette pent.u a incilzi pinn 16jncand€scenF Iilamentul catoduluii se mai numeite trans-

lormator d€ filan€nt. lntrebuinlim transformatoee de lila-

ment pentru catodul tubului radiog€n ti al ventilului sau

vedilelor, cind sirt palru 6au $ase, dupd aparal. El dA

6-12 loti 9i 3-5 anperi Perrru tub ti 8-20 volli cu

?-12 sr.peri Pentru ventili deci est€ un translormaior care

reduce curentul uzinei. Se monteazi de obicci in recipien-

Fic. 10. - Translormalor de ln8llateneiunc ln rsiD:enlul s5u cu ulei/ - bobina il circullul Primsri2 - bobina ti circllit1ll secundar;J - Duclcul de tier.

Fig. 11. - sche'

dic i : 2 - I i la.

tul cu ul€i al transiormatorului de inaltn tensiune, darr cu'

rentul de inceLire este izolat de curentul de inalle tensiune

ii poate li mirit sau micgoral cu ajutorul unei rezisienle

ohDice, incelzind astlel lilanentul caiodului mai mult sau

lnai pulin, dupn n€voie. Trnperai'rra llalllels_glilgltsllrl-lui dn enisiuni electronice mai mari si dp.i ""rri"te 'r", rzc ma: marc. , : ; . , !ers. In c i r .u: iu l (urenrrrui de In(al? ' rc

se insialeazd de obicei un anpermetru, cu care se contro-leazd incelzirea, evitind o suplaincnlzire.

g. AUTOTRANSFORMATORUL

Nunit 9i tra lormator cu lrepte, servegle pentru regla-

rea tensiunii in transiormatorul principal, adici o face mai

micd sau mai mare, dupi voinli. El poate s:i se conpun:i

dintr-o singurd bobind, care serveEte diept cur€nt primar

ti drept circuit secundar. Modilicind numnrul de spire din

circuitul prinar, cu ajutorul unei maneie, variem circuitul

secundar dup: cum dorin. Acest cur€nt secundar inira in

circ itul primar al transforratorului principal, dindu-i deci

o tensiune variabild, fard ca acesta si'9i nodiiice spirele( l ig. 12).

in circuitul secundarului se iniercal€azi un vollmetru,

care are o scara calculati p€ntN cili kilovol,ti prodLlce in

secundarul transformatorului principal fiecare plot al aulo-

ira slormatorului, lecind indirect oliciu de kilovoltmetru.

Existi si aparal€ fnre auiol.ansformator, in special cele

de labrica,tie veche.

Fig. 12. Autotranslotmaior.1- inharea curenluh' i de lasursd ln cicuilul p.inaruhi;, - cir.llitul sectrndar sprcbobina primafi a tran,.fornl-lorului dc inaltii i€nsiunei 3- n]anein; d - plotLrl dc curcrl miniN in circuitll rccun'dar (crprinde !n numir thinin de spite ln circLlitul prirn3r); , ploiul de cLlrentnL,xin ln ci.clit l secudaf(cuprinde ;nrn;rul maxim dcsilre in circ ilul priflafl'lui)

h, MASA DE COMANDA

Masa de comanda serveqte la punerea in luncliune 9i

oprirea aparatului, la reglarea inlensilelii (canttalii) ti du-

ritelii (caiiinlii) razelor Rijntgen, rrecum li a timpulut de

Mesele de comand; variaTi in raport cu construclia

aparatelor, cuprinzind dileriie insirumente de ndsurd in

legeturn cu anumiie butoane 9i manete.

1. Mi l iamPetnet / t l l mesoard in mi l iarpei i

(rnA) iniensitatea cureriului care trece prin tub Un mili-

anperaj mai ma.e inseamd o cantiiat€ mai mare de raze-

r r-ah.nsfrdi0sraiifl.t7

Aparatul se monteazi in circuilul tansfolmator'tub. Miii-ampermetrul eslc Sradar cu Joua sau rrFi scar i , care! cuajulorul unui tunt , nc arat : i mnsur i de la 1la 10 nA saude la ld la 100 ,rA, or i chiar mai nulr

2. Ki louol , tmetr u l este de iapt un vol tmet iu,montat paralel la bornele primarului (translormatoruluiprincipall, care indice direct iu kilovol,ti (EV) t€nsiunea cu-rentului ce trece prin luL ii deci duritalea (catitatea) ra-zelor. Vom gii asifel ce curent sn aranjdn dinainte pentrua reuqi o anumiti radiografic. Volinetrul poare Ii etalonatin kiiovolJi naximali (fry max.) sau kilovotli efectivi (lVef.) pentru fiecare valoare a tensiunii din prinar. Astnzi seeialoneaz:i numai h 11/ tnax. Unele aparate nu au indicarorvoltmetric, ci numai reglator de tensjune, adicd o rezistenlecu ploturi numerotate (liecar€ plot indice un anumir kito-vohaj) .

Kilououi maxinali ti kilot)ohi electiui. La curentul ai-lernativ, t€Dsiunea ti intensitatea - variaze tot timpul.Curentul de inal€ tensiune pleacn de h valoarea zero 9ise ridice pinn h una pozitivi naximd, apoi coboard pine launa negativa maximi, pertru a reveni iar la zero. Acestevalori se numesc curenr na'imat, Si ln radiotogie s€ in-searnni cu kilovolli naximali (lI/ max.). Un vottmetru in-tercalat i curentul allernativ nu mesoare aceste valorimaxinie, ci valoarea nedie, numi6 valoare efectivi sau kilo-vol1i efeclivi (Ay ef.), care se aili intre vatoarea lraxima9i zero, deci mai nice decit valoarea naximi. Cu alte cu-vinte, efeciul unui curent alternativ care face sn lurninezeo lampi electr ic; n! -Fpre/ in, i vatoar"a maxima. c i I .

l8

acees elecliv;i. Dac:i lampa ar fi alinrcnlattr dc un curenlconlinuu, accsta ar tr€bui sn aibn valoar€a clcctivri a curen-lului nostru alternativ pentru a da a€eea9i lumlii. Curentulalternativ nu poate da nlai mult decit valoat€a sa clcctivd,cici prin valoarea maximaln trebde sa compens€ze ceea cese pieide prin fluciualie. Deci, kilovollii efectivi ai unui cu-rent alternaliv sint cgali ca efect cu un curent continuu deaceeai i lansiune.

Valoar€a nraxin)alri csrc egale cu valoarea electiviX 1,41; astlel, este acelaqi lucru dacn spunern, spre exemplu,84 kV mar. sau 60 [V cf. La iel ;i pentru intensitate; va-loarea maximaH a intensitilii este egate cu valoarea efec-iive X 1,41.

Daci se cunosc tV ef. sau numai lV 1nax, puiemcalcula dupn tabelul:rV hax. 40 50 55 56,5 60 61 69 70 80 85 90 SS 100 110 115 127 141kV ei 28 Js Js 40 42 43 49 50;t 60 6t to_-1- lid-lid

"au vom dedu," d:n Iormulelp:

kV max. = 1,41 X &V er.; qt &y et, = -@t,4t

i. TROLEE $I CABLURI BLINDATE

Curentul de incnlzire a lilamerlului 9i curentul deinalte tensiune sint conduti de la translornalor la tub printrolee sau prin cabluri.

Troleele sint scripete cu fire neizolate care servesc lainstala,tiile deschisc (ncbljndate). E istn doui lire penlru€atod 9i unul penlru anod. Nu existe nici o protecjie in-

. potriva inaliei t€nsiuni, de aceea este periculos sA ne apro-

pien de ele la o distanld rnai mice de 10 15 crn. Cinddistanla dintre translormator 9i tub este mai mare, conduciade inaltn tensiune se monieazd din

-teave de alani, niche-la1n, suslinutd cu izolatori d. porJelan.

Cablurile bhndate, cu izolalie groasi d€ cauciuc, sinrintrebuinjate la aparatele blindate. Cabiul anodic are unsingur fir, iar cel catodic doue sau trei lire (la tubul cudoue locare). Astezi se lucreaze mai ales cu apaiate btindate.

. J. TIPURI DE APARATE

Tubul radiogen, transiormatorul $i ventilut sint celeirei elem€nie princ:pale ale unei instalajii penrru radio-diagnoslic. Combina.tii diferite ale acestora au dat diversetipuri de aparate.

1. Aparat cu iumdtate de undn nete.d / e r a t d. Acest aparat, nunit ti aparat mic cu tensiunepukatorie, nu are de obicei nici un ventit. Tubut racliogeneste lesai direct Ia translorrnator Gig. 13). Curentul dat desecundar liind alternativ, se iolosegrc numai jumdtate unde,adica aceea care este pozitivd la anod 9i negativn ta catod,iar in momentul cind polaritatea undei este inversi, curen-lul nu poale trece, cici electronii detagali din filament nuse indreapii spre anod. Tubul inchide singur curentul, tu-crind ca un venlil atit timp cit anodut este rece. Dac,:i tre-cerea cur€ntului dureazn, anodul devine incandescent ii lasnsn treaca 9i unda inversi. Examenele sint limitaie la jumn-tate din puterea reali a tubului si ri€buie f;cute pauze pinece tubul se rec€9te. Aceste aparate au o pur€re de t--8 lW.

Fig. 14 leprezinti cufba curentului intrebuiniai derub.La asemeilea aparate, tubul se poate incnrca numai pe

jumehte din cit ar fi posibil dacn ar li moniat pe un aparateu patru ventile. Daci nilianpermetrul arard de eaemplr50 mA, inseamne c,i intr-o ium:irate de perioad;t ir€c 100 rnA,deoarec€ in a doua jumdtate de perioadn nu trece nici

f ,g. l1 . 5d "md .ro i . . l r "

arul . i c In"tJ l . de rrrda -ered . ..dt6. - l

i ron. iorml lo | ' le

i "

t1 t"n.rur; i , uout de tu1e,,t "nsrormrr,r ld. , r ' / . r . r , ,nru i rama ul l rb l t i i 4 - mi l r r .n-

Ctrrenh'l dc inalii lensiunc irece in ci(uittl indicat de sigeatd.

t:J

19

'bAvful-ig. 14, - Curba curen'tului dc JnallA tentlunc{circuitul ietundrr) (a)5r aceca . crrenlulLrl Ini rebulntal de hrh la aPr 'ratll cu juftntale doundi4 neredrB.ta {r).

,!A1un curcnti miliampermeirul arate valosrea medie a curen-

tului, nu $i disiribuirca lui in rimp. Disrribuirea in timp este

nefavorabih la ac€sie aparate, iar tubul se uzeaza mult nai

repede decit la celelatte, din cauza supraincircarii anodului'

Valoarea hedie a curentului erte rePrezeniatd prininel-

imea urui dreptunghi care sr avea suPratata €sab cu

supralala buclei pozttive, gi estc egau cu 0'318 I rnaxinale

(fig. l5)- Timpul de exPunete penlru radiogralle nu este

mai lune dacd avem tensiun€a necesard Aceasta se erptci

rig. 15. - Valoa.ea nre'die a curentuloi la aPa_raldl cu iumitalc de

prin faptul ci pauza dlntre doun lunnti$ d€ undn estecornpensata prin impuliirl dublu al curentului in lumitalea

20

Fia. 16. - Schema mont i r i i a un-ventr l la-aPeri lu l cu jumntalel.'trnd:i ncredresata. / - tranllornatorul de lnalt6 tensiun':Z_- ' tuL,r t a" tszci J - r ranslonnalorut de tnc; lz l l r penlrui ' t " . " l l " i t *1,G,; - mi l i .mpermekul : t - vent i lu l ;6iii'ijiii'"t"i"i ai t".il"ire penti! liramenrul tmtitttrui curs-iu l dc rral l i rengiune:n al tp inanla n.sat iv; ln d hece pr in l lbi ; d i iBl i r s lEet l i : lo al lemanla nesst i \ ' " h, este opr ' t denlac, aiodka-a ventilulul.

Inconvenientul scesiui aparat constd in Posibililareaincilzilii la rogu-alb a anodului din cauza bombardrrii elec-

tronilori in ac€st caz poate emite electroni spr€ lilament in

alternanle negative la aDod. Deci. undr nrversn poate treceprin tub, iar electronii pot bonbarda filamentul, rupindu.l.Din aceastd cauzi, la ui asemenea apalar tubul t€buie siaib; o racire foarte buna, urmind a nu fi soltcitat la o pu.

Inconvenientel€ aparatului cu iumetate d€ unde ne!c-dresate r€ pot renedia daci se tnt€rcaleazi intre iub dtranrlormrtor un ventil care si opreasci jumdtat€a de unddcu altermntn neSauvri la anod (lig. 16). ln nortajul pr€,cedent, tubul radiosen opregte singur unda inversi, atit timpcit anodul este rece, insi in monrajul cu vertil acelraopre;te altelnanla Degativi ti cind anodul este cald.

Aceste aparate prezinte o ameliorare in cees ce privegteinci!€rea tubulut radiogen; pericolul uIdei inverse, decipericolul dishugerii tubului, dtspare, crci ea nu poate trecepeste ventil. Ac€ste aprrate fac se cade btusc cuentul uzi-nei, liiod deci n€cesari o ssctiune m.i mare a conductei.Put€r€a lo! crette pinA la 15 &W.

2. Apatat au utdd redresald. ApLrat cupdttu uentile. Acest aparat indreapte cele doud iunntrll deDrdn ale culentului alternaliv in aceeagi dir€ctie (fis. 17 iir8). Tubul este lncarcat dublu fali d€ prec€dentul, iar cu-rentul primar este mai pulir rolicitet Si cAderea estemai micn-

Fis. I7. - Sch.ma mot l ; r i i unui aDar"t .u oatru ienl i l . . I -I'r6ul de raze: ,4-a - Iranslomatorul de iiall, lenslrne:

",4'. millrnpermekuli L 2, 3, 4 - cele pahu venttle; a, t, ., --lransformatoarcle de hc;lzke perhu lilamentul v.ntilelor: d-lraoslotmalorul de lncllzi.e Dent.u lilancnttrl rutuhi. Tubul dersre primetle curent pul.aiil, de acc.ari direlie deoarcc€ alter.nanta

'nvers! 6 cu.cnluhri rlc irall5 tensiune €ste rcdresald si

trimisa lD dhelie cordri. In allernarla nesaliv; ln A, curentrilde lnsl t i ler3iune trcc Dr i r ! l t i lu l / (sdgeata ln l ln ie t l indli i revine ln i pr tn \ . i l i lu l 2. ln alrcrn;nla nesai lv) in,4,.urenlul lrece prin venliltrl , higeala ln Iinle lnlrerupt:j) Slrevine h I prin ventilul L

2l

' l t

l : is . 18. -

Curba clrcntuh' l d€il1altii i.nsiune (clrcullul $c.(Lrndar) (a) si aceea a cur.nlu.lu i lntrehuinlat de iub (r) luaparatul cu nndi r.d!e!ati, cLr

Aparatul ar€ nevoie inse de un curent conslant 9i care

se suporte o consumalie nai mare iern ca t€nsiunea sd cadebrusc. Astfel, in oraqelc cu uzine slabe nu are randamentuloptim.

Fie 19. - Valoarea n.die a cufcnlului la apara-iul cu und; redresaii ctr

Pentru acelati curcni maxim al unui aparat cu ojundtaie de undi, aici miliampermetrul araln media curen-tului egal,i cu 0,$37 I maxin:al:i; aparatul are deci un randa-ment dublu decit al aparatului 9q jumAtaie de undn (vezi:l ig. 19).

22

Aparat eu Sase l)€nltre. Aparotc d. t)ulere nare intre-bulnlind curent trifazai ({ig. 20).

Fiecarc laze este redresatd (fig. 2l) ti iu tot tinpultroccrii curentului prin lransiormator anodul prlme$le bon-bardancntul eleclronic, deci existd o emilluns cotrtinuA

La un aparat cu tase ventile, incalcarea tubului estentai nicl d€cit la un aparat cu patru ventile. Ac€eaqi radio,grafie s€ face cu o mai nic; intensitate de raze $i intr-untinp de €xpunere mai scurt la un aparat cs $ase ventite,d€oarece ate un randament sup€rior.

Aparut au aonta.t tumant. h 1oc de ventile, unele apa,rate vechi intrebuinJeazi un dispoziliv mecanlc, numit con,tact turnant: un motor sincrcn, de care sint legate patrubrale, astlel dispuse incit indleapta curentul de inal!e ien,siune intr-o singuld direc,tie (lig. 22\. Rtalele, ficutc dinrr-un material izolant, sint dispuse in €rucet la extremitatealor au cite un segment de cerc metalic, fllnd legate doudcite doui. Aceste segment€ se invirtesc in lala altor patlu,siluate Ioarte aproapc, legate pe de o parie de tub qi pe dcalta de transformator.

Motorul invirtegte cele patru brale in c|uce, sincroncu schimbiirile de fazd ale cureniului alternativ care vinede Ia uzini, astlel cn segment€l€ netalice vor fi unul inlaJa celujlalt cind una din iumntatea de undn a cureniuluialternativ atinge punctul s:iu maxim; cind urmeaza a douajumetate dc unde (cea contrarr), braJele sint fotir€ cu 90o.Trecerea curentului se lace prin aer sub forma de mici scin.iei care sar irtre segmentele metalice mobile pi cele fixe.

Irie. 20. Schema nrontifiitrnui aparat c! gase ventile.? - iubul generator de razeRi'ntgen;,4 a - iraf,storma-tolul iriiazic de inalt, ten-siL 'ner , - {ent i le le; o- i r8nvlorlnaforul de lnc;lzire penhuIilanentul ventilului: , - lran$iormaiorul de incilzhe peihurilamcniul tubului. Trarsiorna-torul de lnalta t€nsilne ireceln /, 2, J in dilerite altemante,la dil€rente depolenlial minim,nijlociu si maxin. In allernan-ta neg.iivd ln /, curentll dehalta tensiune he.c prin vcr-lilul rj ($geata r, lin'e plinr)si revine in 2 Drin ventilul ,!lln alternant, neeativ; ln 2,curentul de lnalu tensitlnelrece prin ventilul !J, (sigeaiain linie inheruptA) qi revinein .l prin ventilul r,; ln alternanta nesativn ln ,, curentulde inalt! tensi1lne hece prinvenlihl ri (sigeata in linicpunctati) 9i revine in 2 prin

23

f ,q. 2 l - Cufbele curenru t rLhJrzat dP ina t ; ters iune ( t r r.dtul secundar) (4) ii acerea,le cureniuhi inlrebuinlat delub (a) ]a aParahl cu iase

DisPozilivul este loar-

ie robust 9i redreseazAloart€ bine unda, insi au

pierderi mali de tensiune

la .omutare ii produce

curenJi de inaltd irecvenF,

care pot diuna inl:itureri-1or iransformatorului; cere

spatiu mult, necesid intre-

lineree rnotorului 9i lace

zgomot.Astizi se intrebrrinlea-

za din ce in ce nai pulin.

24

fis. 2r. - Sch.ma monlirii a-pa;atului cu conlacl turnant.,1 B- i ranslormatonl d.inalli lcrsiune; I - tubul derrze: / f lotorul s incron.ri ' ra le le in cru(e;2 - hansiornraiorul de lncdlzire Penhu iila-

K. STATIVUL

Stal ivul cstc s is lemul de susl inere a tubului , portcaseleisau portecfanului ti a bolnavului. Va azn dupn iiecare Ia-bricd. El lrebuie astfel construit incit 3e permiti diversitateapoziJiilor intrebuinJaie la executarea radiograliilor. La unstativ bun, raza centrali a lasciculului de raze Riintgen ire-buje sd poata li indreplai; in orice direcJie doriin. Cel naiperf€clionat stativ €sl€ acela care are o nase basculante 9io coloane porttub, care permite indepertarea tubului deportcasele, precun 9i trecerea tubului in pozitia sub 9i de-

] . ACCESORII

Executarca unei radiografii mai necesil:i u1r num:r deaccesorii, cum sint: indicalorul de razn cenlral:, dispozitivede fixare, dispozitive p€ntru eliminar€a razelor secundare.

1. Indicatotul de razd centrald. kazacentrale este consideratn raza di! centrul lasciculului deraze Ritntgen. La ex€cutarea unei radiografii trebuie se delno anumiti orieniare acestei raze - respectiv lasciculului de

rcze - tale de regiunea de radiosraiiat Ei lilm. Scopul ur-mnrit se realizeazi intrebuinjind un dispozitiv care indicnraza cenlraln. Indicatorul cel nai obiqnuit este centrorultelescopic (lig. 23), care permite intrebuinlarea la difetite

distanl€ focar-iilnl.Exisin 9i dispoziriv dc centrare luminos, care pe ling;

indicarea razei centrale ne nai permii€ si orientim deechi-

der€a dialragnei, pentru ca lnrgimea lasciculului de raze

Rijntgen sA cuprindn regiunea de radiograliat 9i intreaga

suprafal:i a lilmului.

Unele coloane portiub Prezintiindicatoare numedce corebpunzind

unghiurilor de inclinalie Pe care do-

rin sn le d:im indicatorului de razn

centrau, resp€ctiv iubului radiogen

2. DisPozi t tve de t ixd '/e. Imobilizarea ;i lixarea in limpul

execurerii unei radiogralii sint nece-

sare pentru a obJine o imagine ra-

diografice nete. Aceasti imobilizareeste irnportanfn rnai ales cind timPul

de expunere este Inai lung. Irnobili-

zarea nu trebuie si dur€ze muili va

Ii nedureroasd, cu maximun de re-

Pentru lixarea bolnavului intre-

buinlem:sacul de pinze deasa um-

plut pe doun ireimi cu nisip inr. Este

bine se aibn o invelitoare care sa sedea ]a spnlat , evenlual la dezinfectai ( i ig. 24) i

- o l:andd lati de 15-20 cn, conieclionad dill pinzn

tar€, de capetele careia se ataqeaze cite un sac de nisip deaproximativ 20O grame.'Aceastd bande poate fi mai ingusii,prezentind o despic:iiur;t in partea sa mijlocie. Astl€I, re-giunea poate fi cuprinsn ca inh-u la1 (fig. 25)r

- o perni obi;nuitn plat6, idcuii din per de cal sau

- o perni cu secliune iriunghiuhrA, avind marginea

Fig. 24. - Sietem de f i ra 'e . Drre; rcg'uni d, r"diogr. l ia! / r : Jp€rne l r iunghiulare: ? - sac cu nis iP.

inaltd de 15 .n (fis. 24). Toate pernele vor fi mai mult

tari decit moii

- o perne cilindrice Gul) pentru a fi pusi sub glezne

c-nd bolnavuL Fsle in decuhi 'v(n ' -a l

3. Dispozi t ive pentru el in inat e a ta '

zelor seaundare. Razele Ri intgen, t r€cind pr intr-un

corp, suferd modificiri calitative. Din radialia rdntgeniand

incidenta, care se ,,absoarbe" in parte, r€zuld radialii se-

cundare, care se produc prin doud procese sinulianer pro-

l;ie. 23. - RePre_

?.i,

cesul de difuziune $ cel dc ernisie. Fcnom€nele sint com-

plexe,9i nu vom insisla asupra lor, neliind absolut necesar

pentru explicarea celor ce |'rmeaza Relinern ca razele se-

f :s.25. - Bandd d" plnzi ' ,u dcspicatu,a, Pcnlru l i rareJ r€g:unr i d(raiiocralirt. a - parle. mirlcie a benzii: t schemalizatet atn_c;ni i i ; . - reprczent rea l i rar i i capului pr in handr de pinz. cu

^des'Drc:r turr : / - , rerDlc j l r r . ; ? s3c cu I i , ip ln grelrr . le, lc cca, z i4F.

cundare, produse de petrunder€a razelor Rdntgen in regiu-

nea de tadiografiat, !e impregii€ in iur li jnllu€nteaz! in

riu clarilalea imaginii radiologice.

Ne put€m convinge de exisienla razelor s€cundarc di-

Iuzate dace, in limpul exccur:irii Dnei tadioscopii la un bol'

nav. onnem un tl doilea ecran, nu ir fasciculul de raze' ci

laterai; vorn vedear ci el este luminat dc aceste raze se-

rundare. La executarea un€i radiografii' razele recundare

se produc in diverce puncte (fig. 26);

26

x# 3';;"i;fi:l"JilTitrl:lrili'i'" iil:l';lil,'l:::i""lii;f ':";iriii" i'i,idiii;

'-,;r; scrunrrarel R - r' gruliFa de. radrogiai'aLr r--

:{ri*i";:,r';l'1"';'lr3 ll'iffi1qi*.F,E:'I1:1#h[i i1dtosrr t is l ; . ' - 1a nivelul kgluni i de tadiograr

- la nivelul tubutui radiogen (pe anod, pe pere,rii tu-bului e ic.) ;

in aer, intre tubul radiogen qi regiunea de examinatj- la nivelul resiunii de examinat (a.i se produc cete

nai nulte raze secundare);in masa pe care std bol avut

Pentru eliminarea accstor radialii secundarc, care rui,bura claritatea iraginii radiografice, intlebuinjnm diverse

Dialrusna ri localizatoarcle sint dispozxjvelul d€ a lirnita fasciculul de raze incident, precum 9i radia-liile secundare enise de pnrJite componerre ale rubutui 9ide aerul traversat.

Actualele tuburi radiogene sint construiic asifel incitsa opreascd o parie din radialiile secundare ce s-ar producela nivelul lor, liind inbrncare cu o cnnage de plumb(t ig. 27).

Dialragnla este iornati dni obloane de plunb, de obiceiin numer de patru - doun orizontale 9i doun vertical€care se manipuleazd de la distanld printr-un cablu deolel ( f is . 28 $i 29).

Locatizatoarel€ sint in senere trunchiuri de con saucilindri, cu perelii din metal sau siicl5 de plumb, 9i care scfixeazd la cupola tubului (Iis. 34). Secliunea acestor locali-zatoare este proporlionale cu suprafata regiu ii de radio-graliat. in practici sint necesare 4 5 locatizatoare cu sec-liuni dilerite. Intr€buinlarea lor nnre;tc timpul de €xpu-

Ii cu aiit mai lung cu cii localizatorul va av€ao sec.tiuDc rnai niczi, dcoarece filmul prirnette o cantilatenai mici de razc, numai pc cele direcie, celc d ' iuzate i rae" l i ind db"orbirc dr pprF!, i local i /dro"ulur.

DitpozitiNe .le comprcsiune. Resiunjle votuminoasesint cele in tare se produc nai mnlre raze secundare cind

f_ig. 28. Tip dediahagmi. / -

f ru.27. S-.1, . .n. s. t I I , . gr , .pra, . . . . . . r . . R,Ls"." , r tu.ou- ja ' . / - iut l - l ic l rz , lnJru nd" l ic I in l rorrn"Jqt, , 1

'n\r l i ) d i | p l .n l :4 - , i i . r I i . I rJr ,Ja , r ' , r t te. t rJ rd--?. 34nrg.n. . \ .e: t r r t opr! f . .Fr r , m. no e J -1r; tc sRr.r ldare cak sc t roduc la.ni \c lu l lu l ,

27

un fascicul d€ raz€ Riinlg€n pntrunde in eleipenltu a mictora ploducer€a d€ raze secundare

cu un compleso! care are fotnl' unci lirguri de l€mn.De asemenea, la cele mri multe ccranc intrebuintate

pentru examenul rrdiologic al tubuld dlgclliv sc 8isctre departea bolnaqrlui u.[ compresor, car€ are tl rolul de loca-l izator la executarca radiogral i i lor in ser 'e.

G la antidiluzoarc este un dispouitiv artidiiuzor p!carel plasim intrc pacient Si lilmul ra&ografic, avind deci

Fig. J0. - Sccl iur . pelpend(ulard De lurs imea sr i i r " i i id i tuzodr.l l ip Pot ler .Buckyl . / : rnasa pe car i st i 6 lnavut;2 sr ta anr id i -ldro!rer , - (4sela cu f i lnuL 4 - p lacd meir l ic" n)o. i t " . care rcpoate l I :ec ahfr i pent.r a arz, cu.efa cu t i lnul i 5 - (cdi t r l gr i le l

tolul de a inldtura majoritatee razelor s€cundare, celc Dro-duse la niveiul regiunii de €xaminat. Se tnrrebuintcaza laradiografierea regiunilor voluiainoase.

Grila aniidiluzoare cea nlai intrebuinlari este dc tipPotiet-Bucky (iig. 30 Fi 31), formati din aproximativ 100de lamele de plumb groase dc 0,1 nrm qi inalte de 0,3 mnlLamelele sint atezalc p:ralel, la o dcprirlare dc 0,3 m lunele de alt€le. Ele sitrt iucljnate, corestunzind dilecliei farciculului de raze Rijntsen. Aceasld inclinalie a lamelelorin direclia focarului tubului, cetre 9a!e converg, se numetre

Flg.29. - Si lual ia dlafrasmei f r l , d. tuh s i t imi tarea lasct .ututui dcrar_Rijntgen cu sjurorll cr. I - iuLl.l dp raz€i D - dithallll,ai A -anoduli C - catoduli 1 - fascicul de mze limitat de des.hizahracnpolci; 2 - lasclcul dc raze rcdus dc des.hiderea diafragmel.

volumul regiunii prir compresiune. Astfel putem realiza ocompresiune introd'rcind ur obiect nulabii (vata sau brlonde cauciuc) sub o bandd de {ixa!e, tr€cuti perte abdomen.

Pentru €xamenul iubului digestiv exisie dispozitivulile cornprellune Holzknecht; ac€st dispoziiiv este previzui

28

Frg. 31. S( l iunc . t ransvdr i l i

^r in er i la anrrdr lL lzoarc

tiD Prtler Btckr. / iI reDius: .i/ incircau; P -i ,omDa cu ulei , .are regleaz;1iLni iormitalei dePlasS! i gr l ler :1 inirertrp:ilor care Poatcti comandar €lelric L sincronc! tiDrlll de expun€rer I *

lirul cu ajltorul ciiruia s.

toate declansa 'nanual

depli

focalizarea lamelelor (Iig.32). Focalirarea 1a grila de tipPotter-Bucky este d€ 1 m, ceea ce inseamne ce o depertaremai mar€ ssu mai mici a locarului de plarul grilei faceca un numer mai mare de radia_rii cu dir€clja tascicutuluide raze Riirlgen sA lie absorbite de lamele, deoarece sestdc, paralelisnul dintle inclinatia lamelelor ti direc,riafacciculului de raze.

Ioc6lizarea ne mai atrsge arcnlia asupra laptului cd,in practici, iadiogratiile sub. o incideflli oblici nu sint po-sibile decir intr-o direclie parabln cu hmelele.

Lamelel€ de plumb aboorb orice razii parazite, care,uvioe in ]irie &eapta in direclia paralelisE elor (fig. 32).

Grila antidiluzoare mal pr€zinu caracterisrica de a sed€plara cu ciliva cm, sincron cu timpul de expunere, prinlr-

30

un slst€m mecanic care poate Ii comandat eteclric (fi8. 31).D€plalarea se ef€clueazd intr-un timp carc variaze cutimpul expunerii radiograliei, astfel ca ac$ra !j lie cuDrinsin inter lorul t impului dc deplasare a gr i le i . Accarr ; t depla-sare esie necesar i , a l r Iet ar apirea pe f i tm imagtnca Ia-rnelelo!.

lntrebuialarea grilci antidiluzoare nec4iti o m.erile stimpului de eJq)uier€, dcoarece o parte clin radiaia cu di-rectie locali (1/f0), cjzind pe marginea lameletor, va Iioprit; de acestea; pe de alt; parle, opregt€,i ladialiile s€.cunclar€, car€ $i €le ar contribui la intdrirea iltasinii ra-diosrafice.

Experi€nla ne arald ce aceasti mirire a timpului clecxpun€re poate ti de 1,5 3 ori.

_ _ Se rnai inlrebuinleazi Fi grila anridiiuzoare de tipul

Lysholrn'Sch6nander (Iig. 33): o s!il6 exrraptare cu o sro_sime d€ 3 rnm, la care tamelele sint paratel€ g cuprinse

Fis. 3J- . S,r t ufc Ier tendn l , r . fp InIgirLa Cr i I i an(: , t i tu/o.rr

'jr_'tx.,f, ;iliq-*, / _ r"merrr: s,.rei ? _ iraci ae aruminiu:

intre doui puci subliri de atuminiu. poate fi IixA, ti in ac€srcaz apare imaginea tamelelor pe littn. I se poale adiugaun sislem mecanic coinandat elect.ic, care-i di o deplasare

Fis.32. - Fftalirar€! sl Drlncipiul grlei antidiJuzoire' tipPol lcr Bucly. I - lamel6 depft'mbt P - prnct de difuzinr€a razclor securdarei ./ - razisecundar i opr i ld dc gr i l , i ? --razl secundar! carc scapa Cri-lei, lrccind Drintrc lrmelc. Ls-mel€le sint ,stfel orlenlate incltconverc sDrc ldarul lubuluiItmsli;are). Dintre razcle ."rcEu direclia lasciculuh' prlmar.slnt oprite numai cele care cadpe marginea lanelelo..

sjncrone cu timpui de expunere. Ixista ti gril€ lixe aleceror lane de plumb, Iiind loarre fine, nu impiedice multimaginea. Ele se intrebuinleazzi atir nr radioscopie cit si in

ddiosrai ie. Dc asemenea sr i la sp.ral i r ip 1i KeslJnd .ncare lamele sint dispuse in spirali, iar deplasarea se facecircular pdnrr-o miqcare de invtrtire in jurul unui ax

ll1 fig. 34 reprezentem schenalic pr;ncipalele dispozi-tive pentru elinjnarea razelor secundare (d€ diiuziun€).

Fig.34. - Reprezentarea scherualicd a dlspozitiv#penlru elininarca .azelor secundare (de diluzirne).C - culola h'bului; t - llrbul dc razei D dia-I ap1a, L - lo.al i ra iur i R rp! :un.a de radio.gEri . l ; , ' l . t rasa pe carc qa - lo nalul i B -grila antidiiuzoare tip Potter-Buckyi lt - caseta .ulilmul radiocfatic. I,2 - pua.Ie de diflziune alerazelor secundare la nivelul sticlei lublrluir t - laI i \e lu l d idhaam ' : , L nivelul rec:uni i d, jd-dloqral ia l t 1 lo : \ lur n4. . i dp : .aminal . l_

' linii pline slni rcprezeltate razele prinrrei ln liniiI t ,errpi . . cele 5ecundar Cupola rubului oprei t .'azele pr im.r4 iFUl i l i / .h i c ! i .e le seLuad.re Drod,"p I tn i \e lu l lu luLi . Daf:aead I imi .azi t ;qci-

'u l , l de tu2. ut i l izat t i opr"?le | /e l" dund"rc a ' ,

| .b.ru ' . Lo - l

,a{o - l l imi teazl fasc;cLhr l d rare

liilizat ti opreste razele secLindare alc lubului ticelc niscL'ic la nivelul diaf!aqnei. Crila antidifftzoarn op14) l r , " "h.( .u ldbra Ia nr\ , lu l r"eLni l! !drogr- l i , le. 5p nroi noalp con\rdl , cA o nic:rrr te 3.r . /e lor 5"c-,rdrr . $apd dr ler i to lor d i"poz' .

3t

B. FII,MUI- RADIOGRAI.-IC. ECIIIN EI.f] I NTA R ITOARE. CASETEI,Ii

a. FlLMUlr RADIOGRAIIC

1. C a I a a t . r i s t i c .i. Partea principali a filnu-,lui o coxsiituie o enuhie de Belatine cu grnnule microsco-

pice de bromur:i de argi ti restul nu are dccit rostul de aEjula intrebuirlarea acest€i emulsii in practica iadiogr6fiei.Etlulsia de gelalino-bromui; de argint repiezinti stralulsenr'bil al Iilmului, care va fi imp.esionat de razelc Ritnlgen.

2. Sl tuctutd. Fi lmcle in l rebuir t late astezi auernulsie sensibili pe anbele lcle, asrlcl ca pe secliune pic-zilti rapte straruri (fis. 35): la miiloc suportul lilglului,apoi la rind pe antbele icJe slc supo ului siratul ,dezivpertru crDul$ie, stralul dc enrulsie sensibit ti un stral pro-tector deasupra emuhi€i.

Suport'rl e$te labrjcat dh celulozii acetil-acetatli.Inairte se labrica dilr celuloid (niirat de celulozd), carecsle inflarnabil ti degajeaze gaze toxice cind estc linut lnlocuri inchisc.

Putem contfola inflanabilitatea unui filn feoind probaarderii unel figii d€ {iln de 20X30 cm. O aprindem cu unchibriti eA incet€azi sd ard:i cind indepnrtim chibrilul daciisuportul esle fabricat din celulozi acelil-acclat 9i ardc incontinuare daci este din nitroc€luloze.

Grosimea suporlului trebuic si fie mai micn de 1/4 xnm,aslfel ca cele doui imagini radiografice carc se formeazepe ambele fele ale tilmului sn se supfapun:i perlect.

32

Drmensiunile curente al€ tilmelor ra(liograficc snrl de13X18, i8X24, 24x30, 30x4o, 35X35 cni EIe sepns-iteazi in dulaputi lerite de acliunca rarelor Rijrigcn 9iintr-o cam€r;l nu prea calde 9i fdri umezcaln.

In practi€a examenului radioSrafic inlrebuinlam ti hir-tia ladiografice. La aceasta, stralul de ernulsie sersibil esteintins pe o singuri pa e a unui srrport de hirtie. Hirtiaradiogralice dn imagini mult inlerioare i;lmului 9i lolosireaei este limilatn mai alcs ia conlrolul luxatiilor ti fractutilor.

. (.v:Lt )njn:<n'.rt b. EcRANELE iNTARTToARE

LU'l,trl /' , . \ ' Ace"teu sc mai numesc Iot i i Si au scopul r r \eurrczc

timpul de expunere de 10-20 de ori, prin acliunea Ior d€intArirc in lormarea inaginji radiogralice. Parlea aclive o

!ig. J5. - SLcln'nc prinlr.l]nfilm cu emul$ic s.nsil)iu pe ,n-belc ietc. 1 - sinhrl troteclor;2 - .mulsia sensibilni ,, -- sl|a-lul ad€ziv; 4 - $rporlul fihu-lut din c0hloz; acetilacci!1ii sa!din nitral dc cel$loza.

consiituie cdsialele de tungstat de cadmiu care produc sub

acliunea razelor Rijntg€n o fluorescenln albastti-violeti.'1. Pt incipi l t . Cu toate cA { i lnul a le o dubD emul-

sie sensibib., absorblia razelor Rijntsen de cetr€ acesteaeste minind. D€ci, o mare parle din energia riintgenian:ise pierde. Penlru a obline un randament aproape conplets-au introdus ecrancle intiriioare. Ele absorb nai rl]ulieenersie decit stratul de emulsie sensibil, translormind-o irenergie luminoasi de culoare albastre-violeti, care impresio-

- neazi stratul sensibil al filrnului. Asllel. acJiunea luminiiemise de ecranul intAritor se adaugn acliunii pioprii a ra-z€lor Rijntgen. Pentiu a produce acest elect, ccranele seagaze cu stratul activ spre film.

2. structurd. Ccerr l In l i r i ror es.p co_"r : ru i ldintr-o loaie d€ carton pe care este intins straiul activ decristale de tungstai de cadmiu, prir inlermediul unui srratadeziv. Stratul activ €sl€ acoperit cu o pelicuu finn dincelulozd ( f ig.36).

3. Cd,racter ist ic t . Un bun ecran int i r i lor afeurm;toarele calitnli:

Faclor de intrAir€ inseanni putefe deluminare mare. Aceasta este in raport direct cu merimeaGistalelor dc tungstat de cadniu; cristalele mari producradialii de diluziune care tuibure claritatea imaginii radio-sralice. Penlru a in1piedica aceste radialii s-au fabricatecrane €u carton colorat in cenufiu sau s-a colorar straiulactiv in albastru sau roz. Aceste ecrane dau o imagine maineti, insi au o mai micii patele de intirire. De obicei seinirebJinr.a/a doud ecran" inrar i 'oare. ;ntre (are qF sd-

Fig. 36. - Salilnc printr'unec.an lntdriior (Iolic). .l peli-culn Drotecioare din cehlozi:? si..lul a.tiv d. crisiale detunqstat dc cadmiu; ,? - stratuladetilr 4 - loaie de carton.

segie lilnul. ncranul anterior. care -es1e primul traversatde razele Rijntgen, are cristalele de lungstai de cadmiu mailine $i incircntura in substanla activn mai nice deait ecra-nul posterior. Primul are o putere de lurninalie mai nicn,insi de o imagine nei5, al doilea invers. Cind incnrcemIiinul in caseti, tr€buie sn avem sriji se nu schimbnmpozi!ia ecranelor interitoare.

Si au producn o {oslor€scente, adicn o posllumtnarede lunse duatn. Aceasln fosforescenli, produsi de inpuli-tdlile din crislalele de tunsstat de cadmiu, poate li vizibilnintr-o camere obscurn dupe ce acliunes razelor R6ntgena inc€tat- Cu cit ecranul este de calilale nai bunn, cu atiteste mai scurlA aceastn fosforescent. La unele ec-iane €apoaie dufa multi rczuhalul va fi ci pe a doua radio-

erat i " . erecuralA cu acel r r i , . ,ane. va ap",-a ) i imagineaprecedenii. Dacn folosim astfel de ccrane, vom avea ]adispozilie mai multc caseie 9i vom Usa totdeauna un inter-val c i t nai narc i r l re doun expuner i cu aceeal i careta.

33

Putem constata ioslorescenJa unor ecrane inliritoarein modul urmnior: agezem un obi€ct metalic pe o casetdcare con.tine ecranele fnrn fih intr€ ele. Expunern la razeleRdntgenj apoi, in camera obscur,i, introducem intre ecraneun film, pe care il lisin pe loc cinci minute. Dacn dupndeveloparea lilnului apare imaginea radiografici a obiectu-lui metalic, ne puten da seama cn ecranele produc iqs.

Un ecran int;rjior mai trebuie s:i.aib; supralala lu'cioase, si se ageze perfect in casetl, sn iie s'uplu 9i s! se

Fig. J7. sec( iunc 11i ' lF"!a. l i pe.r Iu adiogrrr i . (u e(rFnc' I t j . , i1oa,. / - p.rr ' r r r ' ( f ia.r i Ld,n. l -e reg'rnea dp iadiogrsl lat) d ralrm niu. 2 c,anul .nt-aLo rr , tpr ior (d 'n 'pre regiunea de r{ ,1 . )grar i . l ) t J r i lmul i . r 'oe.Lc 4 - ' . r "nul ln l i r i lor pn. t"r ior t i .€ro" imp d^ le l ru, care ?.reu'" 'o l lact I i r . m din ' ro p. ane t i i '1n. ,6 panea posierioari (ca!ac!l) casclei din netal alisofbant pentr(razelc Rintgen (plumb)r 7 - cadrul caseiei, din aluin'nir.

c. CASETELE

Pentru ca lilmul se fie felit dc lunini ;i cele douiecrane interitoare sn preseze unilorn filnul intre ele seintrebuin,tcazd casetele opace 1a lumini.

Caseta este o cul ie platn, de cca. 14-15 mm grosime.Capacul indreptat spr€ tubul de raze esle tabricat dintr-otoaie sublir€ de aluminiu, iar celelalt capac este dublat cuo foaie de plunb (care absoarbe razele de dispcrsic) 9ipreseazn unilorm lilmul inire ecrane prin intermediul unuistrat gros de ietru ({ig. 37).

Casetele sint de dimensiuni dilerite, in raport cu me-

dmea tilmului intrebuinjat.O casete este buni cind preseaz, unilorm ecrar€le pe

Iilm. Pentru a controla aceasti caliiate se plaseazn pe ocaset:i, care con,tine eclane 9i lilm, o relea de sirnli $i seradiografiaz;.

Dupd developarea lilmului, inaginea relclei dc sirn;lrebuie sd apari peste tot uniform de neti.

poat'ri speh.4. insr i i i re. Ecranele intar i toare t febuie ter i te de

rupere, plesnire, zgirietud, pitare.Petele de rcvelator $i lixatoi vor fi imediat qierse cu

vati umede, inainte ca ac€ste substanje $ fi p:itruns in

Urmel€ de degele 9i murdnriile se pot spila cu apncdldu-tn (sub 35'). Se poate intrebuinJa;i o bucati de vatimuiatn in api cu s:ipun, cu condilia ca dupi aceea si sespele cu }nulte ap:.

Particulele de pral se indepnrteazn cu o pensuh cuperi iini.

Se reconandi ca ecranele ininriioare si fic expuse din.ind in cind Ia lumina somelu| un iimp mai indelungat.

Sn nu intebuin-tdm in casete cu ecrane filme mai micid€cit ecranele, deoarece supralala lor se strici prin presiune

Cind ecranele nu sint intrebuinlate un timp riai in-d€lungat, este bine sn le pestrnm cu o loaie de carton

Caseta mai rrebuie s, aibi calitatea de a se inchideperlect. O putem controla expunind 20 de minure la soaresau la lumina difuzn a zilei o cas€i6 cu {itm qi fer: ecraneintaritoare. Dupi aceastn expunere se dev€topeazn 9i se

tixeaze lilmul ca oii ce fitm sxpus ta razete Rijntgen. Daciapar cotluri sau margini innesrfte (voatate) ate fitnululinseamne ci jnchidere perfecla a caserei.

qizut pe siratul sensibil de emutsie. Aceastiinn€grjre a fost studiati prin microfotogratii ale secJiunitorde l . lme imprFsionare d( -azFi , X

b. CURBELE DE TNNEGRIRE

_ cradul d€ innegdre de pe un lilrn radiografi€ a pulurli studiat intrebuinJind o serie intr€agA de date matematice,pe care nu este ]ocul sn le dezvolten. Daci un tascicul deraze luminoase paralele, de intensitate i, trece prin stratulinnegrit, sHbeit€ ti illlensilatea sa cu valoarea i ({ig. 38);acest€ intensitdli s€ por mdsura cu un aparal special, nunit

Fig. 38. - Sche

sen. S - shalul J

ze_ Iuminoase incidenticui de rase ene.gent,

rea) : lo, rogf,.

C. ACTIU\'EA RAZELOR RONTGEN ASUPRA FILMULTJI RADIOGRAFICa. EFECTUL DE INNECRIRE

Imaginea radiograficn se datoregte tmpresionerii stra-lului de emulsie al filmului de cetre razele Rijntgen ;i fluo-resc€nlei ecranelor intiritoare. Astlel, sub acliunea raz€lorR6ntsen 9i luminoase, granutele de bromure de argint dinacest st-rat sensibil capdii proprietatea de a fi mai uqortranslormate in argint m€talic de cdtre substarJete reduc-toare cale intri in compozilia revelatorului.

Granulele de bromuri de argint €are nu sint impresio-nate de razele Rdntgen 9i luminoase nu vor ti reduse, €levor Ii ind€pdrtare de pe filrn piin dizolvarea lor de catrehiposuuitul de sodiu care se sisefte in tixator. Deci, dupSaceasti lixare, filmul nu nai conline sranute de bromu!:de argint, ci ruloai Sranule de argint metalic oxidat subformi d€ precipitat negru. Acesi precipitat €ste mai bogat,9i deci ljlmul nrai innegrit acolo unde au cizut pe fitm maimulte radial i i r t inrsenienei in locur i te unde au c;zui ma;puJine radialii, pr€cipirarul €ste mai sirac in granule de.rginl metal ic $i nuanta esre s labd. cenur ie.

Astfel rezultd pe filn radiogralic nua4e care variazade la cenugiu Ia negru, in rapod direct cu cantitatea de

! ta

totorxetru. Pe baza acestei misur:rtori se poate stabili gra-dul innegririi sau al densitnlii unei imagini oblinule p€filnul radiografic, exprimindu-se prin logaritrurl zecimalal raportului.are exlsti inlre intensitalea radialiilor lumi-

A. PROPRIETATI ALE RAZELOR RONTGENFOLOSITE IN FORMAREA IMAGINII

L Ptopagare6. Razele Rbntgen lormate la nivelulanticatodului se rnspind€sc in lide alreaFe. h toate direc-

36

Fig.39. - Curbele dc lnneer i re, de sensibi l i la ie lat i de razele Rdnl .gen. , douE tilme radiogralice dife.ite. pe ordonatn f repr€zinfi va-10.r.6 lnnegririi exprinat, tu logaritni zccimati, iar pe ab$isi I reIr / rntA valor i le l inxpului de ex!unere. l1 / , ,dr l .a de innee,,rc aI i ln! lu i cu emuFie mai Dul in scnsioi l l dc. i l f r lmul cu curbs de ln-

^eg.ire ii ll;0,3 reprezint, valoarea lnneeririi prop i a filmrlui.

noasc inainle dc traversarea stlatului inncgrit,i dupn tra-/ r \v€rsarea accslui strat L innegr. - 10 los. j - j .\ ; "

Avind Ia indeminn valori numertce, s-au purut repro-duce curbe de inncgrire peniru diverse straiuri de cmutsiesensibile Si la diverse expuneri de radialii. Ac€st srudiucoNtihrie leruiiometria IoroSrafici, cate exprimn de aremc-n€a sensibilita.tea unui film-

Iig. 39 repreziqti curbele de innegdre, deci de sensi-bilitate, a douE filme radioglatice diferfte. punind peabscisi valoii intregi ale timpulul de expunere, rar pe or-donati loga tmii zecimalt ai innesririi, vedem cd erDulsiai4tii obJine accea;i innegrire ca emulsia a doua inir-untimp mai lung. Aceasra in3eamri c:i cmutsia a doua csremai sensibil; decir crnulsia intii, coDsiderind ci ceitalti fac,rori rdmin aceiafi.

Din fig.39 mai vedem ci fdre nici o exDuncre emul-siife au o iMegrire dc 0,3. Aceasta este inn.;irca Nopied lll,nutrui, Astlel ne explicim de ce un film necxpus la ricio radiaiie capid totugi dupe developare o innesrire &screti.

tiile (fig. ,10)i atrricatodul fiiDd r,iar oblic, razcle care strli,bat p€retele tubului folmeazn un lascicul cu aspcctul uneijunAtnF de sfere, restul Iiind ,,absorb e' de blocul metalical anticatoilului. Din acest lasctcul utiliznm un fasci€ul,,conic', d|ai mic su mai Dare, dupi nevoie, pe care it de-

D. IMAGINEA RADIOGRAFICA. BAZELE tsIZICE

Fig. 40. -- Schenatizarca pro-Drs;r i r in l in ie dreiDte r raze-lor l i intgen.C - catodulrA-anodul ; , d iahagoai , t -lil'nul. Fasciculul enk de anoda.c aspectnl lnei julnntiti deslerr. Se ntilizeazi nnm,i fasci-culul liiniiat de diaf.agmi, iarieslul esie absorbit de ctrpolatubllui (vezi iig. 34) 9i de dia-

limitiilx cu ajutorul diairasmei sau cu tocatizaroare de diie-

Proieclia razelor Rijntsen s€ iace deci in iinie dreapi,9i - divergind de la anod - ele Iormeaz; un fascicul,,conic" cu virful in focarul anodutui; baza acesrui coneste limitati de planul de proieclie - filinul radiografic.

2. El .ctul de luninisaen!d. Exist i unetecorpuri care devin luniniscente sub actiunea razeior Rijnt-gen. Aceaste lunrinilcen,rd este d€ doui feluri: ftuorescenlnfi losfor€scenl,i. Fluorescenla dureazd arit tjmp cir cad ra-zele pe aceste corpuri, iar losforescenla dureaze Si dupn in-cetarea ac.tiunii razelor. Pe noi ne int€reseaze mai ates pd-nul ienomen. Astiel de corpuri sint: ptatinocianura de ha,

riu, tungstatui de cadniu, tungsratut de calciu, siiicatul dezinc Ai sulfura mixti de zinc ti cadmiu.

Aceasti proprietate a razelor Rijnrgen esre Iolositi maiales in metoda radioscopiei, dar o intrebuintin $i in metodaradiografiei Ia ecranele inreritoare. Astfel, dupn cuI} amvazut mai sus, ecranele iDriiriioare au siratrl acliv din€ristale de tungstat de cadmiu, care dd, sub acliunea razetorRbntgen, o fluorescenln abastfn-violetj care impresioneazifilmul mai mult decit razele Riintgen.

3. Electul asupta l t Inulur. S,a er i rat maisus cn razele Rdntgen au propdetatea de a impresiona €rnul,sia de bromure de argint intinsi in srrat sublire pe ambetelele ale iilmului.

Bromura de argint, modilical5 $i redusi ta argint me-ialic de r€activii speciali din revelator, de culoarea neagrda filmului.

Aceaste proprietate a razelor Rtjntg€n esle lolosite hmetoda radiografi€i, .arc ltilize,'zi, penru lornareaimagi:lii radiologice - impresionarea iregald a unei emutsiisensibile printr-un tascicul de raze Rijntgen care a traversat

4. Absorbl ia. l -acuharea <ea mai imporranrd a ra-zelor Rdntgen este de a ,.traversa" corpurile, chiar cele ne-transparente la lumine. Traversind insd materia, ete suieremodiliceri cantitative 9i caliraiile. Asti€I, fasciculul de razeRdntgen slnbqte cantirativ prin,,absorblia" unei canritelide raze in corpul iradiat,alte energii (cdldurri, elect foto-chimic); pe de alte parte,rezulte o schjmbare calirative prin naqter€a unor radialii

noi - lecundare

r ranslor l ndu-se in dla torma de enereic.

Putem spune ci razele Rijntgen, intilnind in calea lor di-verse corpu, s int , ,absorbi te ' de acestea in i r -o proporJiemai mare sau mai micd, iar restul energiei ladianie, modi-ficale $i ea, traverseazi corpul.

Absorblia razelor R6ntsen este supusi anumitor legjbine studiate, ti anume:

Absotbl ia esLe in raport Atect au greutatea atonic i i acorpului ttd,!eftd,t. Elementele chinice sint srupate intr-untabel alcntuit de Mendeleev, inordinea greutilii lor atonice,

sreutatea aiodici fiind cam dublul numdrului de atomi airnui element. Un corp cu o greutaie atomici (nunir ato-nic) nai nare ,,absoarbe" mai multe raze Rijntgen, este mai

,,opac_ peatru aceste raze, decit un colp cu o greutateaiomica mai mica.

Puterea de absorblie cregt€ cam cu puterea a patraa nume.ului atonic al elementului.

Astiel, un os care conline calciu (nurnnrul atomic 20)absoarbe mai mult decit oxisenul c€ s-ar gnsi in pn4ile moi(nunrr atomic 8) sau, in c i f r€: 201 :8{:160000:4096 -

-40; ceea ce inseamnii ce un aiom de calciu absoarbe

de 40 de ori mai multe raze decit unul de oxigen. Aqa seexplice posibilitatea de a obline o imagine radiograficn aosului lale de aceea a pnrlilor moi, precum 9i intrebuin-

larea elementelor cu mare numer de ordine ca mijloc de

38

contrast, cum sini bariul, uroselectanul, uronbralul, fenol-ftaleina tetraiodara erc.

in corpul omenesc nu existi insn €l€rLente pure, ciconbinalii de el€m€nle, qi deci,,absorb,tia' trebuie injeleaseca lezultatul sumnrli lor.

Absotblia nzel,or RitntBen depinde si de densitatedcotpului truuetsat, Iiind died prcporlionald, cu

"d. Astlel,

un volun de aer absoarbe mult mai pulin decii acelaf vo-lun de carbon. Numnrul atomic al carbonului este 6, iaral elernentelor care compun aerul 17 (oxigen 8 plus azot9); astfel, aerul ar trebui si absoarbd mult mdi mult decitcarbonul, ceea ce in realitat€ nu se intimpln. Aceasta seexplici prin faptul ca in corpurile dure, culn est€ carbonul,se sasesc muli mai mu\i atomi, in acela;i volum, decit inaer. intr-un volum de carbon se aili de 14000 dc oii nainulli atoroi decit in acelagi volun de aer.

in consecinle, puterea de abrorbtie a corpu lor nu de'pinde nulrai de nurndrul atomic, ci 9i de numirul lor peunitatea de volum, adicn de densitate, de sreuiatea specificn.

PirJilc moi ale corpului omenesc se comport: ca fi car-bonuli €le con,tin 75% apd Si densitatea lor este mult rnaimare decit a aerului (de 1000 de oii). Asdel se inlelegece plerninul, care conline 9i aer, aie o absorblie rnai mic:idecit pzirlile moi, qi va apdrea pe radiosralie in mare con-trast faln de acestea, cu toate ca nu existe o mare deosebireintre absorblia atomilor din aer tate de aceea a pnrlilor moi.Asl fe l se expl ic i imgin.d roraco-puln ona'b

in corpr:l ornenesc existn elemente cu densitiJi diierite:oase:1,9, cart i la je:1,09, s inge, bi l ; - . 1,09 - 1,06, grn-

-, cu lungine de undn mai mare decit

si :ne:0,94, aer:0,0013, deci i i , ,absorbJia ' in acesteelenente este dif€ritn.

Absotblid ruzelor Ritntsen mai dcpinAe ti de srcsineacorpului trauelsat. Astlel, un corp cu o anumite greutateatornicn ti densitate va absorbl cu atir mai multe raze, va iicu aiit mai ,,opacr' pentfu razele Rijntgen, cu cit va fi

Absorblia crette cu puterco, a treia a lunBitu Ae und,A.Cu alte cuvinte, razele cu rnare lungime de undi, care sintraze moi, vor Ii absorbite [lai mult decit cele cu lunginede urdd micn sau raze dure. Dace presupunem un fascicui

de raze cu lurlgirnea de undd 0,5,i., care reprezinu razemoi de 50 60 IIZ max.,9i-l trecen print-un sirat de I cmpnrl moi, vom gdsi in partea cealslte nunai 65% dine1, restul de 35olo fiind ,,absorbit'. Daci merim kilovoltajul,

obtinind o lunsime de undn de 0,3;. G.ze dure de 75 [ymax.), vor rnnine dup,i traversarea acestui cenrimc.tru 770/0,abprbindu+e numai 23%.

L In ."zunat putem spune ci razete Rijntgen, intitnindin cal ,ea lot Ai tetse corput i , s int , ,absolbi te" in prcpo4iemai mare seu mai micd, dupd cun nundrul atanic, densi,tatpa gtosimaa accstat torput i ; i luagimea dc undd au tosLnai nati sau mai mia!,!

pupi cum ,,absorblia" a fost mai mee sau mai micn,vom obtine o canliiate de raze emelgente mai nicti saumal tuar:.:-l

5, Cal i ta, te Si cant i tate. Catr i tatea : f .zelo!Rijntgen, ntrmitd in praciidi .,durtate", este delinftd prin

tensiunea electricd de la capetele t bului radio8en !i sem:soari i'l kilovoh. MrArisls:!9i!9uig:3:_jg_igils!!9_-!iputerea de pntrundere a raze.lor, deci calilarea.

O al la mdsur i exd.rd a . ,dur i ta! i i ' estF i i lunqimea dcundb. car. . cu c i t va t i -^ ' r rc: , . , , , r i r purei iFi ] f idere va ti mai mar€. Deci, liecare lungime de ude traducco anumitd tensiue; tensiune mici inseamni lunsime deundn mare $i raze ,,moi", pulin pehunzaioar€; tensiunemare €ste esali cu lunsime de unde micn ii raze ,,dure",

Razele care i€s din tubul radiogen nu sint toate deaceeagi calitate, ci {ormeazd un amestec de raz€ cu puterede pnlrundere vartatd (Iascicul policromaiic).

Iecind l€getura dintre calitatea razelor Rdntgen ;i le-gile absoibli€i, ne putem da seama cn nunai razele cu oanumilS purere de oarrunde"e vor s l r ibare corDuri le AsLfel-pentru a obJine o imagine radiografici, calitat€a, respeclivlensiunea la bornele tubului radiogen, va {i astfel aleasdincit razele s:i nu lie complet,,absorbite" in iimpul rraver-sdrii corpului. In radiosrafie lolosin raze de 40-90 &yei chiar mai nuk (125 lV).

Cantitatea 6a11 int€nsitalea esie energia rdntgenianecare cade in unitatea de timp pe uniiatea de supradaJe (osuprafaln aqezatd perpendicular pe direclia razelor) ti sernisgui cu miliampermerrul.

\Luind in consideralie principiile descrrse mar sr:s, ve-dem ce tornarca imdsinii tudioyalice se datoleSte in pti'nul tind ,,absotbliei ineeale a nzetror Ri;ntsan la niuetrulregiunii de examinat; se nai Aaturetta proprietdlii razetror

39

Rijntgen d. a se prcpdqa in linie dreaptd, intftbuinlindu,seun lascicul conic .le raze, Si proprietdlii acestora de a im.ptesiona tilnul rudiosralic. Penll.o realizarea imaginii radio-gralice sini lecesare raze R6ntgen cu o anumite lungime deundn, raze sulicienl de pitrunzitoare in raport cu srosimearcgiunii.

b. I .ORMAREA IMAGTNII RADIOGRAFICE

Principiil€ enunJat€ mai sus ne explici lormarea ilna,gi . i i radiograf ice.

Dace uD fascicul de raze Ritntgen de o anunlti calilarecade pe un film radiogralic (pus intr-o caseti), acestadupe developar€ va aperea uniiorm innegdt, deoarec€razele au modificat uniform bronura de argint (lig. 41).

Daca in dlulnul fasciculului de raze de nai sus inter-punem un corp omogen, de o aDumitd greutate atomidi,densitate qi grosirne, pe filrnul ladiografic va apar€a o zoni

40

cen$ie-albicioasn sau chiar albe. I€nomenul se expticn1:gor: corpul ,,absoarbe uniiorn o parte din razele R6ntgen;energia radianti care iese din corp repr€zinti cantitatea deraze incidente minus cantitatea,,absorbite". Din acest€ mo-tive, Iasciculul em€rgent va nodifica mai pulina bromuri deargint Si deci, dupd developare, se va depunc mai pu_tin.Drecipitat negru, de arsint metalic, in zona de proiec,riea corpului pe lilmul radiografic (lig. 42).

Inlelegeln cn aceasti zonn de proiecjie va ii cu arirmai albicioasa, chiar complet albe, cu cit corpul va,,ab,sorbi" mai nult din fasciculul de raze incidenr sau cu citacest fascicul va conline un procentaj mai mare de raze moi-

Dacn corpul care se sdsegte in drunul iasciculului deraze are e constitu-tie neomogend, adicn cuprinde elemeriecu greutaie atomice 9i densitate diferite de restul corpului,zona de proieclie de pe film va {i deosebti. In acest caz,lasciculul de raze Rijntgen, intilnind corpul dc constituJieneomogenA, va ii inegal ,,absorbit" de ii€care element cu

Fig. 41. - lnD.grirea unifo.nna f i lmului mdiogruic nr in i t runia( icul de faze Rbntgen. F -i@arll tubului; PP - plaml deproiectie, respectiv filmul radio-srslic;,4-a zona de pe lilnr

lig. 42. Retrezentarea schermatca. a imaginii radiograiicea unur co.p omogen awzax ridrumul lasciculului da ra'.Rijnlgen. r - fcarul tnblllii,4 B - corpul omogeni .4'-E'- imaginea Ba; PP - planulde proieclie, respectiv lilmul

,,absorbil" inegal de iiecare clemcnt

Fig. 43. Sclrematizarea iormiifiiimaginii .!dioglalice a urli corpde constiidlie neomogeni. a - fo-ca.ul tutul!1ii PP -iectie (lilmrl radio€

PP - planul de prc-radiosraiic). Fascicu.iintsen incident eslelul d€ raze Riintgen

,absorbil" inesal de i

pentru razele Rijntgen - ,,absoarbe" nulte raze. in dreptulosului vor ajunse pe filnul iadiogralic mai puline raze, sevor modifica astfel rnai puline granule de bronuri de a!,gint $i deci, acolo unde se proiecleaza pe lilrn osul humeral,va apnrea o zone rehtiv clare, o zoni cu nuanle abicioasr.

Pii4ile noi. care inconiure osul, constituite din ele,mente cu g_reutate atomicn mice (H, C, Az, O),,,absorb"pu,tin razele Riintgen; astfel, in dreptul proiecliei lor pefilir va ajunge o cantitate relativ mare de energie radianti,se vor rnodilica mai multe granule de bronurd de argiltti va apnrea o zonn relativ cenuFe (precipitat mai bogatde argint meialic).

ln inasin€a radiografice a lesuturilor rnoi ale braluluiva aperea insi o varietate mare de nuanle (tente). Aceastnnuan.tare diferitd tine de laptul ce pnrfle moi de acecaqigreutate atomici $i densitate (nugchii) se prezinte in gro-sini dilerite. De asemenea, de faptul cd unele elemente aleperJilor noi (cum sint mu;chii) au o densitate mai maredecit alte element€ v€cine (lesutul c€lular subcutanat).

Schematic, iormarea imaginii radiografice a unui bralse vede in {is. 44.

Din punctul A (anodul), fasciculul de raze, propasin-du-se in linie dreaptd, cupdnde bralul in drumul snu spreiilm. Razele din porliunil€ BAC ;i HAG traverseazi lesu-turile moi, slab absorbante, astlel d pe porliunile AC ai GHdin film ajunge o mare cantitate de €n€rgie radiante. Acivor li modilicate multc granule de bromurn de argint, 9iaceaste zond va ap:ifea. dupd developare, cu nuantd itr-tunecatn (cenugie sau neagrn). Supralata CG de pe fi1n,

cu ereutate atomicn si densit2te di{erite a co|prhi. / - fascic!fulincident: 2. 4. 6 - slibire, dileritn_ incident; 2, 4, 6 - slrbirea dileritn

,-' a lasciculuhi incident p.in ,,absor[-tia" inesaln in elemcf,tele de con-stiillie dile.iti a corpuluit ,,5,7 -iascictrlul emergent neomogetr lnraport cu ,,lbsorblia" incgah dnrcorpul interpls 1n drumul iascic!-

greutate atomici 9i densitate d;Ierite. Astiel, la ielirea dincorp, fasciculul emergent va prezenta o irterNitate neomo-geri 9i va impresiona inegal ernulsia de brornurn de arginide pe filmul radiografic (iis. 43).

Pe lilnul radiografic rezultd o imagine ca.e corespundedetal i i lor de consr i ru l ie 9i torm: i ar" p;r ! i lor componpnleale corpului aflat io drurnul fasciculului de raze.

Si concretizAm cele expuse mai sus prin lormarea ima-ginii radiolosice a unui bral pe lilmul radjosrafic.

Bralul situat tn fasciculul de raze Ritntgen, fiind com-pus din elemente cu nuntu atomic, densiiate 9i grosini di-Iedte, va da pe filnul radiografic o imagine cu nuantedifedt€. Astfel. hunerusul - cu snruri de Ca ri P, cu greu-tatea atonici relativ mare (Ca .: 40, P : 32), ,,opace"

Fig. 41. - lmagin.a radiogralicia unui brat $i schmatizarea iormirii ei. ,1 anodul; F - Iilmnlfadiografic; BC ri C,ry - z.re direnulsia s€nsihili care au prinit omarc caniilate d€ ene.gie radianta

( la$iculul dc.azc a rost pul in, ,absrbi t" ln pE.t i le moi) i CC -zoni dia cmulsia sensibili care a Drimit o canlilalc nai mici deenergie radiantn (fasciculul do raze a lost mult ,.absorbit" h os).

care corespund€ proiecliei humerusului, a iost impresionatnde o cantitate mai mici de enersie radiante, deoar€ce por-

liunea CAG din lasciculul de raze incident a sulerit o,,ab-sorblie{ rnare in os. Deci, aceasld suprafa,ta apare relaiivalbi, deoarece sranulele de bronuri de argint au iostfoart€ putin nodiiicat€. Dar in nijldcul supraletei CG neapare o zona rehtiv mai pulin alb;, deoar€ce in zona CD

12

9i tG diu CG hler l ine electul sumal ie i , pe careivomexa-mina mai departe.

Din celc desciise ne dim seama cA pentru a ob,tirepe imaginea radiologice o deosebire de nuanle, astiel ca unelement se iasn in evidenjn, este necesar ca acest elementsn aibi fa,te de cele din jurul snu o ,,opacitate propriepentru razele Rrtntgen, adici si prezinte un indice de ab-sorbtie diferit fale de elem€ntele inconjuritoare. Existi uncontrast nalural intr€ aceste elemerte. Astlel sint unele or-gane care, d€ti constituite din lesuturi moi, deci putin,,ab-sorbante', fiind insa iai dense decit ,tesuturile vecine, iesmai nult in €videntnr inima atezat:i intre cei doi plimini,pljni cu aer, iese.mai mult h evidenlr, degi absoarbe ocantita.te destul de mici de razei cei doi plemini umplu-iicu aer pre/ inIa insn o absorbl 'e t t nai m cb. \ i se creeaz;, . r le l u1 conrra ' r nr ' lural .

Rezultn cn razele Ritntsen, liind inesal oprite d€ dile-ritele lesuiuri ale unei regiuni, deseneazn destul de exactpe filnul radiogratic conliguralia;i adesea delaliile srruc-iurale ale organelor pe caie le-au stebeiut.

C. PARTICULARITATILE II'IAGINII RADIOGRAFICE

Inasinea radiolosicn (radioscopicn !i radiogralice)este supus; legilor geometrice ale opticii. Acesle legj lac

Fig. 45. - Reprezenta-.ea schenatici a proiec-liei ,,conice" a lasciculu-lui de raze Rontger. f- I@arul tubului i PP-planul de pro'ectie (Iilnrlradiograi ic) i ,4 -obiec-tul .adiografiafj A'inrghea sa (baza co-nului d. ptoie*ie); rBclc- fasci.trlul incidcnt id.Ia f@ar la obiect);BB'C'C las.icuhl.m.rgcnt sau d-a proiec-

Leg€a proiecliei explidi num€roase particulariteli aleimaoini ; r r ; in l^oi .a

Artfel, in proieclie conice, imaginea. radiologicA a unuiobiect ne apare mariti pe ecranul radioscopic sau filmulradiosra{ ic ( l is .46).

Imaginea radiologic?i este cu atil mai mare cu cit fo-carul tubului radiogen este mai aproape de filn sau ecranulradioscopic (lig. 47), sau cLl cit obieciul de examinat estemai departe de ac€stea din urmi (fig.4[,.

Conseciale practicni daci dorim se ob,tin€m o imagineradiograiice cit mai pulin mnritd, atezem obiectul cit maiaproape de lilm sau merim distanta focar-filn. Astfel serealizeaze teleradiografia corduld creind o distanF focar-

.a imaginea radiologice se prezinte un numnr d. parricula-ritdli care trebuie cunoscute peniru a putea iiterpreta ima,ginile obJinut€ 9i pertru a gdsi tehrica cea mai bunn deobtinere a acestor imagini.

ID optica radiologica predomine legea proiecJiei, tegeasurnaliei planurilor ii legea incident€lor iangentiale.

7. L.gea proiecl ie i . S-a ar i tat mai sus c i?roiecJia razetor Rdnigen se lace prinrr-un {ascicul ,,conic".iar imaginea radiologice reprezinu baza acestui con culaturile tangente la obiectut de radiografiat. La acest fasci,cul disiingem doue pdrli (lis. 45): un fascicul incideni.care s€ intinde de la anod la obiect (FACF) fi un fasciculemergent sau de proiectie, care se intinde de la obiect laIilm (BBCC). inJelesem ci in acesr tascicul de proiecliese gris€9te in stare potenlialn imasinea radiologice, cu roateelem€niele grupate dupi un ara janent bine stabilit.

filrn de 2 netri.

fig. 46. - Legea proie-t ie i : m;r i rea imagini , pr jnproiecl ia , ,conic5". F -I@arl]l iubuluii PP - pla-rul de proieclie (filn!1radiosraf ic)r ,4 obiec-tul raiioeriliat: ,4' ina-ginea sa, carc atrtu' n1i-ritn-

aceleiaSi slcrc A apare nlriie ii delormare (elipticn), deoa-reca lasciculul de raze este departe de nornala F, N..Proi€clia irnasinii D esie tot o proieclie conicn, dar de dataaceasta o proieclje conic, obtca.

O consecinii practicl esre in'licatia ca ra'F ."ntr"lAsa .ada DerDendrcular Dc l i lm si sd l ieac; - De cir Do\ ib i l

- p ' in cen, 'u l obi : !u lu i . pFnlru a obl ine imaqi!e, "- , rp -!ormain.

Astfel, la radiografjcrea regiunii coxo'tenorale, deexenplu, raza centrald va ircbui sd cadn perpendicular pefiln. trecind prin capul femoral; alt fel obJinem imagini

Deforndri ale inasinii oblinem pe radiosraliile de cra-niu cind intrcbuinlim diverse incidcnic oblice, de aceasi;dati insi iDtentionat, pentru a scoate iD cvidenJi numai

frg. 47. Legea proieclre. : imasi rpa . , r l i i ld l l li t raFtr lm e"te Fdi a ic; . f - { ( . rLI l l ru Jr i PP r l "n- l dcprojeclie (filmul radiograljc)i ,4 - ohieclll radiografial; n' - imagi

1n aiar, de m:rr i rea p- in proiecl ia conica. imaginearadiologicn mai sufere $i deforndri imporrante cind aceastdproiec"tie esle oblice. Asti€I, in fig. 49, in B, imaginea sfereiA apare m,irile, dar nedeformaia, liind proiectati de unIascicul apropiat de norrnala Fr N, pe cind in D imasinea

* Raa central! dh lasciculul ,,conic", cind urmeaza norhalaF1 N (lig. 4S), decl este perpendiculard pe film, a fost numitd pescurt raa no!ftaE. Cind ace3std iaze centrali este oblici (r, a,Iig. 49), nu o hDi putem numi raza nomaln, ci numai raza cent.ali,

14

Fie. .18. - Legea Pro-ieli.i: imaginca aparernai mare cind distanlaohiecflilm esle mai mare.F - Io.arul tubuluilPP planul de proieclic (tilmul .adiogralic);,4 - obieciul radiog.a-liat; A' imaginea sr.

f ig. 4C - Legeipfore. l rcr : prore(tra

Perpendicula.i(f,/r') ii oblicn(f,N'). \ F, ,Io.arul tubullir ,4

' obietul radi,>graliai; B - im..grnea sa

'n Prd-jeclia pqpddicu,

pP rala apare mar[4,d.r nedelornal5jD - imaginea inp.oiectria oblici a-pare mArii; ai de-fo.mati (eliptici)rPP - Dlanul dcp.oiectie (iilmul

{are. In pro, .cr iJ fdpeldtura,a .c .onrunda \u ," : . . r ] i ' l -v""" ' i : i icentra; a Ia! culu.ui In proiect ie oo'c" ru mdi iorp!pLndc ! , r .nF

mala ( /c,d ' ) .

Un fenonen impoiant in inrerprerarea imaginitoriadiografice 9i in exanenul radiolosic in general este leno-

Acest fenomen se daror€qte tot legn proiectriei_Imaginile elementelo! situare in planuri diierfte, adice

Ia distanle dilerte de planut de proieclie (eoan radiosco,pic sau film), iii schimbin poziliile.ua fate de atta atDcicind deplasirn tubul d€ raze sau daca deplasnm etenentet€,in ansamblul lor, in conut de raze. Acesta este Ienomenutparataxei, pe care iI putem inrelege mai bine pe fig. 5t 9i 52.

Fig. 51 reprezinti deplasirite imaginilor a doud ete-mente, A si B, in raport cu deplasdrite tubului. In pozilia -Fr, imaginile elementelor sint respectiv .4'ti A'. Dac, de-plasdm tubui in Fr, oblinem imaginile,4" ri B',. Vedem cedir aceastd deplasare rezulte pentru imaginea elenenretor,4, care este mai departe de lilm, o deplasare A' _ AI' m imaie decit deplasarea B' BI' a imaginii elementului B,care este mai aproape de [ilm.

anumite element€ oroase liberaie de supraDunerea aitor

O alti consecin!: a Iegii proiecti€iobiect poate da imagini caie vaiazd ca asp€cr dupn modulcuro este plasat in fasciculul de raze. Astfel, un glonl poateda imagini radiografice diferite dupd pozilia lui in fascicu,lul de raze (Iig. 50).

O conse. inta pracr ica a acesrei parr icular i r ; ! i o concl i .tuie iaptul cr. pentru

" .. da seam" de-ioiEi-TGiJJJEEi

tu]ui de examinat. nu este suficiente o sinsure pozitie .t;

"gdjg8:3li" Astfel, pentru a cerceta configura.tia unui os

ti eventualele modilicdri este necesar si,l radiosrafiem inmai [lulte pozitii, de obicei de lati si lateral.

Fig. 50. - Lesea

dn imagint de it-

p lar t 1n _Issciculul

diogfafic).

Fig. 52 reprezinte deplasirile imasinilor a doue ele'

mente A ti , in raport cu deplasarea ansamblului aceslor

elem€nte, tubul teminind Pe loc.

in pozitia I ob,them imaginile ,4' 9i ,B', iar in pozilia II

irnaginile A" ti B" ale elementelor A 9i B' Deplasarea

A' AI a imaginii A" l^\e de A a elemenrului A, care

este mai departe de lilm sau de ecran, este mai nar€ decit

deplasarea B' - B" a imasinii B' fa$ ae B ^

elementului

.8, care este mai aProape de film sau ecran.

Din €ele expuse deducen ce, dintr-un ansamblu de

doua €l€nente, elenentul a cerui imagine parcurge pe liln

distanti mai mare, atunci citrd deplasnrn tubul

sau ansanblul de elemente iale de tub, este situat Mi de-

parte de ecran sau film decit elernentul a cerui inagine

parcurge o distanld nai nic:i. Consecinlele practice ale feno-

nenului paralaxei sint multiPle.

drter i te de f i lnul !oradiosral ic. DePla'

in exanenul radioscopic pulmonar, paralaxa ne ajuti

cind doul caverne se proiecteazd una pesie alta sau una

fnge alta. Astiel, migcind tubul in sus si in jos sau lateral

von puLea deduce ca imasnea cavernei carp are cea mai

mare deplasare pe ecran €orespunde cavernei care este sr-

tuatn mai departe.tntrebuintdm lenomenul paralaxei cind wem sn deo-

sebim o irnagine tormate din proi€ciia mai multor elenente

Fis. 53 ne denonstreazi cun ne ajutn fenomenul para-

Iaxei in punerea in evidenld a unui corp stein, care -

gesindu-se tn faJa coloanei verlebrale d; o imagine ce

se proiecl€azn pe ecian sau P€ filrn pe imaginea coloanei

vertebrale (/); cind mutem tubul, imaginea corpului str:in

Fis. 52. - Reprez€ntd_rd schematici a le!o-menului Paralaxei Produs Drin deplasar€a re_e'unii de tadiografiat.F - Idarul tubuluii PP- planl]l de Proieciict f , lmul radiogmiic i Asi B - e lemenre dLniegiunea radiog.afiat,,

4ij

l iC. ; r t , Ip ica. , iF,oro.nrtui pordtarpi n dr.Gi. .F. r : -e i .nr"pnlorrn la drn prc41 a a dout "emrnc suprdput ' . f r f r t . .d r , tu-iuru. : } , I , - pa r | ,1, proiecl c ( i r lmut rooiocrat i " , : C .orD 5iran:v - rc l@ a rer. .11a'a. l r / . in.gned coiutr i . r .n,"

"o tun, ,

In,rnraehea rotoan.; v.r .brr le. I1 / / , nd- Jept,sarn t . tut- i aqr-d.oorrce i rnagir . a corputui j t r i n ,d dppta.al rn. i

Tutr . a. . o drn r ; t i ind na d.partc dr f In, ,

€e separa de imagnrea coloanei vertebrale (jI). deoarece.L.nd mai deparre de i , lm

"au F, -di . imacinFa

o deplasare mai mare decir aceea a cotoanei vertebrate.2. Legea sunal ie i p lanu/ i lor . tm zinea

radiologica a ,r"e; -eqiur; "

coroulu; "-"--."

rfiEffisuna tmaginttor dif€ r

".t d€ raz"le Ro|r

in drunul fasciculu'lui d_e ra?.e_Imaginea rezulbin nu esredeci altceva decit o sumarie a imasinilor acestor elenentedile te care au fosr stribdrute succesiv de fasciculut de

Asenenea sunlalii se gisesc in toate imaginiie radio-losice, 9i din cauza ior sint mascate unele detalii. Asrfel,un mic proces de osieoiiz: (distruger; osoasn) poate sc;pavizibilitilii radiologice din cauza suprapunerii imaginii rra,be€ulelor osoase inconjurntoare; unele leziuni d€ dimen,siuni loarie rnici nu sinr vizibile decit prin taptul ce maimulte asemenea elemenie se suprapun (tubercutii miliari).De asen€nea, asp€ctul radiolosic al sponsioasei unui oseste un elect de sumali€. Iiccare imagine de rrabecut esteun efect de sumalie; e1 corespunde ta mai mutti trab€cuiiorientati in acelati sens ti ateza,ti la niveluri diterite, unulinapoia ahuia, in conul de faze. Astfel, radiografia unuicap fenoral ii apoi a doue capete de femur perlict supra,puse ne dn inagini radiosrafice asem5nAloar€.

3. LBgea inciCenlelot tangenl iatre. inf t ,oimagine radiologicd va aprirca un contu. precis, o trnsa,turd netA, numai atunci cind raza incid€nta atinge tangen-tial supralala unui obiect opac pentru razele Rrinrgen sauctud atjnge tangenlial supralele caje separii doui obicctede opacitat€ diferite. B,A!:i.!g]e_Jg:t!_gjtjl_.8*i-?r€*r*+e€cu clt raza de cilrbu

EEI'eAstiel, in fig. 54, care repreznlrn un obiecr in fascicu,

lul de razc, vedern cn in l rris;rurile r gi r din imaginearadiologicn a obiectului de cxaminar apar bine des€nate,deoarece razele incidenle atjng ransenjial suprafelele B fC ale obiectului, pe cind in II trasiturile, 9i c dispar,pentru ce razele incidente nu mai atins tangential supra,lala, ci ating perpcndicular crestel€ B 9i C ate obiectului.

47

tig. 5.!. - Legca

gerliale. S:& -

Rontgcn; A I C

Rijntgen slnt tan-

Deducem urmiitoarele: cind o mzd incident:i alinge osuprafala tangcnlial, tre di pe imaShea radiologici o trise-turi bine deseltati; ctud radiatia ircialenti atinge o supra-fali perpendicular, ru va da nici o trtuitu.e; cind laza in-ciderti este tangenliaU la o creastd asculiti (la o simplilinie, ti nu la suprafaF) va da ragtere la un contur fters,in d€g.adeu progresiv de nuarlle-

Legea incid€nlelor tanaenliale are o deosebite inpor-ianti i4 fordlarea imaginii radiologice $i in inlelegelcaunora din parlicularitAl e acestei imagini. Ea ne lace snnrleleg€m pentru ce apar sau dispar unele tresituri ale ima-

Sinilor radiologice la varialii iiici de incidentd. Aceasta inlegAtura cu producerea unor trnsehri care pot ingela int€r-

Prelarea, precum ;i cu neaparilia in imaginea radiologiczia unor detalii importsnte.

48

lmasinea radiosralicd a v€rtebrci a 5-a lombare (Ls)

de olera un exemplu. Din cauza inclinaliei anatodrice a ve!-tebrei LB, iazele incidente nu ating tangenlial supraf€lelecorpului vertebral in inciden.ta ventro-dotsali (tig. 55), giastfel pe imaginea radiograficn nu se de3eneazi ljmilelecorpului velteblal (lig. 56). Ds.-acerr.-dEd-dod&*!a_-9!1l-nen imasinea radiojosi . i a coroului vertebrei L6. rszele

-incidg4le lrebuie inclinare caudo-cr6niel (flg. 57). ACQLcl€ aling tangenFal o na.r. di" suprafelele corpului v€-r-regIA rmaprnea raoroqrarca oorrnura orezrnra precis rmr-rcle corpului verlebral (fis. 58).

4. Aspecte p6tt iculate ole imogini ii t raport cw legi lb cunascute: a) Proiecl iaunui arc de cerc - a unei coasle - va ii un arc {rint,deoarece porliunea ei lateralA va Ii parcurs,i in lungul a:(eisalei, proie€iindu-se scurtat pe filmul radiosralic (lig. 59).

Fig. 55. - Leqca

Iiei regtunit lom.

pe l i lm, l in i le l .

Fig. 56. Inaginea radioera-tice a regiunii lonbo-sacrate; Ii-miiele co.ptrhi verlebrel Li nuapar pe inasinea radiogralicd,deoarecc .azele nu ar aiils 1an-gcntial supraiala coryului rerte-bral (vezi fis. 55).

b) Daci in conul d€ raze est€ plasat un cilindru plin

ir diverse poziJii, acesta se .proi€cl€aze ca o opacitate in

bandn nai lunge sau mai scurte, sau ca un cerc plin cind

axul cilindlului se confunda cu raza centraH (lis 60). Ast-

t€l se inlippU cu proieclia rarnuiilor vasculare pulmonare.

Fig. 57. - Legea

g; tangenJiat su-

{ - TehnJca radiosrrticl.

Fig. 68. - lmaginea radiogralice aregilnii lombo-sacrate; I'nitele coFpnlui vefleb.ei Li nu a!ar, deoarcce ra-uele nu at ing lansent. l supralaia roFrului Yertebral (vezi t jg. 57).

c) Un cilindru sol plasat perpendicular pe axul iascicu-lului de raze apare ca doud linii opace paralele (fig. 61 a).Aqa se proiecteazd pe liim imaginea unei bronhii ai cireipereli sint ingrogali prinir-un proces peribronqi€ (exemplu:

Fig. 59. - rlspede parlicrlareale iftaginii rrdioeralhe. Pro-ie.lia unei coaste (rrc de ce.c)csle un arc f.int. I - ic.arultubuluit PP - plantrl de proiec-tie (Iilm radiogrsli.); po4iuncalateftli ab a coastei apare pcinasine slurtaii (a'), deoareceeste pa.cursi de razele Rdnlgen h lungll axului ei-

lig. 60. ,^spec-te pariicular€ al3

diograiici ,4' .

I t r i p l i r , ,1.

bronhia de drenaj). Dac: cilindrul sol este plasat de-a

lungul axului iasciculului de raze se proiecteaza ca 'rn

cerc

(f is. 6 i b) .Astfel vedem pe filmul radiogralic proicclia unei bronhii

care esie a;ezati in lungul axului iasciculului de raze (or-

tograd).d) Doi cilindd plini, plasali in conul de raze la dis'

tante diterite, dar pe aceeaqi linie in profunzime, produc

o imagine in dunsi opace, care se intretaie. Intreleierea lor

produce - prin efectul suma,tiei - o opacitate mai maie

(Iig. 62). Asilel se iniinpli cu vasele sansuine ale plnmi:ri-

lor. Doun vase situate in Planuri diferite pe aceeaqi linie

de proiunzine dau imagini care, intretiindu-se' creeaza o

opaciiate mai intensa h locut de intreteieie, un€ori cu aspect

ovalar. circular sau polisonal

50

d. CONTRASTUL

'I

CLARITATEA iN II'IAGINEARADIOLOGICA

1. Del in i l ie. O imaqjn€ r ld iosral iczi cslF n i - . '

s inc r .gar iv i . ca \ i | | ( l i :Fu roloerat ic oh is ' ,urr . j - ,sg!S_

"]:*lj_31 "_j9=cr"da.lilijlrujrj_dsJ4'atuj,. ; la

Tehnica radiogralici are scopul de a pfezenta cit maiplastic diferenJele dintre diversele componerte ale corpuluiomenesc, traversate.mai mlj sau mai pulin de razele Rijnt-gen. Ochiul nostru nu esie impresionat de pnrlile nesr€,ci de cantitaiea de luminn care trece prin supralelele in-negritc, in mod variat, ale lilmului. Diferen.tele de luminncare traverseaz:i filnul 9i care sint percepute de ochiul

l ' jg . 01. - - d t i ,

culare al.e im;,gin i ^,rsdrograr ice, rma. _r

riH, dupi rnodul

nostru formeaze conirastul. Conirastul se mai dedine$ie prinraporrJ l d i i r re neslu r i a lb al imasini i . ace.ra Ie ier ,ndu-sela procen'ajul d ia ' rc cxlreme'e nnLer i le t ' a lbe ale reA!r4- i i

Fig.62. - Aspecte particulare ale imaginli radiograiice. F - focaruliubului; A ri 6 - objecte cilindrice pline asezatc la disianle dilerilede rilnul radiosraiic, dar pe aceeati linie ln prolunzime; .4' 9i a' -imaginile lor .a.e se lnlretaie.

s:Pue.@edetaliile unei imagini. Astiel, cu cit este .onirastul maimar€, cu atit sint vizibile mai mult€ eiem€nie care au'o

,,absorblie" nai mici;i care nu apar pe o radiogralie firecontrast- Contrastul cel mai ridicat esie acela care exblaintre imasinea osului Ei a perllor moi, sau intre inagineaunei fornalii aerice inconjurata de pe4i moi, cun ar fi in-testinul plin cu aer.

Calitatea unei imagini radiogralice nu s€ judec; insnnunai dupn contrasi, ci qi dupe detaliile contururilor, adicidupi claritatea, linelea acestora. Claritat€a sau finetea pe oinagin€ radiografici leprezint:i vizibilitat€a precise, chre,a liniilor d€ €ontur.

C""t"""t"t qi "1..iat_lp8ini. l3llsjtjla ele se aiL a fpciprol in eiecrui rorLe se aluu recrproc m etectul ior

a-gtlg_g!'"19i_9n'rtresc. Cu cit este mai b"usca t.e"erea d"1a un cimp innegrit la altul veci , cu atit frap€aze mai muttochiul ti cu aiii se obscrvn mai bine diferenla dinire acesiedou; r . ' legr i r i . Cu alrc LL! inre o di tpren!; n ai mrro ht ledou:i supralele negre si vecine ndr;gie impresia de claritare, Ii npl. I i pe scurr, cgll3s{_ nrg!!--3!!lt9Ise4__l]a1l1e-r3in etectul e i asupra ocl i ! ]u i . s i jnvers.

Conrrasrul r i ( la- i ,arF3 depind dc nmeroi i iafror j(L) ro.rut i i dc .o.p depinde (onttat .

tul. a) Contrastul este cu aiir mai mare cu crt este maimare sensibilitatea filrnutui.

b) Filnele cu enulsie dubti dau un contrasi mai mar€,cu conditia ca suportul sn fie sublire, sub 1i4 nln.

c) IntrebuinJarea ecranelor tntnritoare duble mareitecontrastul, inse ele trebuie se aibi un mare factor de inti-dre, sA nu prezinie o ioslorescenJ{ persistenrrj, sn se pla-seze bine ir casetd qi se aibj supraf€lele tucioase ,i ferddelecie.

Prin intrebuinlarea ecranelor interitoare dubte se ob-line muii mai repede innegrirea, Si frim cn aceasi; innegrireaccentueaz;i contrastul.

d) Pentru a obline un conlrast optim trebuie si avemgrijn de o developare corecl;, intrebuinlind un levelatorrapid (netolhidrochinon;).

neraerelr3_gAlre*d_r,e__esEdrti, alt t€l imaginealadiogralici r5nine f:]rd contrast. D.weloparea scurtd indc,pg:l:3zi__9q!a'1,'1. Daci dev€loparea cere mai mult deiit

5l

timpul optim pentru un revelator tapid (cinci minute 1a

18'), apare o ugoara voalare a Iilmului, care acopern

e) Conirastul este mai mare cind intrebuinldm un fas-(icul de raze Rijntger cu raze moi. Acestea produc contraste

bune prin iaptul ci sint- absorbite mai mult, punind in evi-

denli qi elementel€ slab absorbante.f) $tim "; r,".le secundare de diluziune no1 innesri

unilorrn filnul. $tergind asdel contrastul. De aceea, pentru

a obtine un contrast mai rnare vom intrebuinla dispozitivelepentru eliminar€a razelor secundare cum _:B!-lrs-a&31oa-rele e'_di4.bes44e__e!:4{s!eee

@ @b

Fig. 64. - Repre-

tie (Iilmul radic-gralic). Obieclul

de film.

Fis. 63. - Inilueniamtrinli f€a.ului opticas!pra netitilii inaginiiradrograr'ce,

Fr - locar optic !unc-titorm, practic ireal'zabili

f' - fdarll optic ltili'zat in practica are o su_pfalali de !'nrl pini lrciliva milimeiri prtralii

PP - planul de prc_jeclie (filmul radiosra-

Iic). In a, imagi.

1e perl€cii; tn ,,coniurul inagjniiapare cu !n con'iur mai mult saumai Putin tters{teprez€ntat schc-matic prin zonaclari din1rc celedo!1d cercuri).

/ \/ \

, '

t t

r"+Pp

3. Facto/ i i d.e care depind.e c lar i ta 'I r a a) Imaeinile rad,oeraliLe erecu'ale_ls.ta__eq!.!S-i!r5.r i roare au mai mult i ( lar i rare t lq deral i i le Io ' . De aceea.m reglumre unde nu avem nevore de un reSm prea male,cum sint eltremitilile memblelor, putem executa radio-grafia lire €crane intiriroare, dar expunerea va trebui sefie-urdlicai--roae-

- ------=__\

Putem eliEina neclaritatea inirebuinlind ecrane inti-ritoare de precizie. Cele doun calitili pe care ar trebui sile aibe un ecran intiritor sini: mare lactor de iniarire aso-ciat €u o nevitimare a clariielii i.aasinii radiografic€. inpracticd, una dintre aceste calitni nu poate fi satistecutidecit in dezavantajul cel€ilalte. Factorul de interire estein raport cu mirimea cristalelor de turgsiat de calciu Sicu grosimea stratului ac1iv, adica cu incircarea in substan-tnfluorescente. Von obtine claritate in imagine cind cristalelede tungsiat de calciu sint line, iar stratul activ este mai

52

sublire. Deci, vedem €e cete doun caLtif nu se pot obJinepe acelagi €cran irteritor_

... n)

-Ecranele iniiritoare care prezinte un grad aprecia,

bil de foslorescenln tulburi de asemeDea ctadtatea.c) Pentru a obline o hund cladtate a inaginii trebuje

sa aven grijii ca ecranele interitoare se {ie in contact siriDscu fiimut.

d) Buna claritate a imaginii nu s€ poaie obline Cecrtcu o developare perfecta.

"l clgg::_]!ge11lr_ rrd;os,ahe mai poare ri tutbu.

rat . de rni icarea bolnavului sdu a organului radios,at iar .De

-aceea sint r€cesar€ o bund irohirizare a botnavutui si

'!*Lrgl-glsMs_

l ) L lar i la lea jmagini i mai poare t i 'Lr lburara

dF tactor ide optici radiolosice.

Pentru a obtin€ o bund .r',t'r" llebuie$_lllfrgbgfn-1a@

Cunoagtem de Ia ,,puterea tubutui. c,i suprafala foca_rutui corespunde numai phculei de tunssten pe care lovescelecironii iasciculului catodic. Acesr locai se numegte focartermic, iar supra{ala sa, vezud in proieclie optice in sensulecranului radioscopic sau at filmului, se numeqre Iocar optic( r ie5I@

Hll:idiqlesrr-d-r+qlbril3lr mai bun: Focar ut opr'croFar ar r 'cel prc l i torn, . .e.a ce jn prdct ic; nu se podtcfear 'za. Ln rod ob tnLir , d.F. t focar are unul p ina la ( i ! ivamilim€tri p:itrali. Din aceasr:i cauzi rezultj o tulburare aclarititii imaginii, tulburare care va fi cu atrt mai mare cuci ' va f i nai nare iocarul op, i . r rg. b3t .

Fig. 65. - lnltuenta dislanteiobiecllilm asupra retitdliiimaginj' radiografrc-e. f, ri

oplrct o - oLriea-lul; PP - Dlanul de oroie.1ie r f i lmul r td iograf ic) . In b,distrnta ot , i f t t - f i lm fr i rd maimare, netiiatea esle nai nuttjnlluenFte (repr.zentati sche-tna(ic p.in zona clari dintrece.curi, cafe este rnai mare de-

@ @Dacn elenentul de radiografiat este mai mic decit ioca-

rul oplic (noduli miliari sub 1,5 mn diametru), el nu diinagine radiolosica, mai al€s daci obi€ctul esre mai departede i i lm ( f ig.64)

Focarul temic este acela care suportn incircarea ano-duluij deci, pentru inc;rciri nari (kitovoltaj si niliamperajmare) sint necesare tuburi cu nari locare rernice. Unuimare focar lermic ii va corespunde ins:i un mare locar op-tic. Cu asemenea tuburi radiogene nu vom putea realiza oimagine radiogralice cu bun:i clariiate.

Tehnica actualn a ajuns si renedjeze raportut dinrrefocarul ternric si ccl optic. Dindu,se tnieturii anodului ooblicitare mai micn faJi de fasciculul catodic, s-a ajuns 1ao mictorare a focarului opiic fire a se moditica mirirneasuprafelei iocaruhi termic. Aceasla a dus la o inbuniinlrein claritatea imaginii fi la posibilitaiea unei mari incirceri

, (53

a anodului. Asdel, taietura anodului are astezi o oblicitatede.12-20" fatrt de perpendicularl (ia tubudle vechi obli-citatea era de 45').

E. FACTORII DE CARE DEPINDE

Din capitotele €xpuse pini aci ne putem da searna deuiilitatea practici a diverselor instrumente - 9i dispoztiveirtrebuintate la executarea unei radiografii, precum qi deimportanla 1or. Aici precizim acegti factori qi-i completimcu €ei care nu au intrat inci in expunerea noastri.

in execrtarea urei radiografii intre uimitoiii faciori:r r . l ; r r rn i2 2n^.1-f i !h.

54

Perfeclionarea tehnicii a ajuns sa mnreascd mult loca-

rul termic, pestlind un focar optic mic, lucru realizat prin

intlebuin-tarea unui anod rotativ (iis. 7) In tinPul funclio-

nirii tubuld radiogen, anodul, care este un platou, este

supus un€i Iliqciri circulare, asd€l ci punctul de impact

mr cade pe acelagi ]oc, ci tot pe alti suprafatd neincALiu

a anodului, ceea c€ permite o incircare mai mare a tubului

tdre se-i p€ricliteze viala. Radiogratiile fdcute cu asemenea

tuburi au o nare claritate, deoarece iocarul optic este micg) Mai reufim sa elminem in parte tulbuarea clari-

talii produsn de optica radiologice atezind ^hie'rul radio-

sraf iar crr mai aproape de f i lm ( i ig. b5) ra, 'mar ind disranla

tocar-r i l - r ' ig. 06). ln rezumal .ontraqlLl depinde dF: pfd-

prietitile materialului radiograiic, de lelul cum este traiat

acesta, de calitatea razelor, de posibiliiaiea de dliminare a

razelor secundare. Claritatea depinde de: proprietnJile mate-fialului radiosralic, ielut cun este iratat, eliminalea nigcdrii

bolnar.ului, respectarea regulilor de opticn radiolosic+]

EXECUTAREA UNEI RADIOGRAFII

b) iimpul de expunere;c) kilovoltajul;d) niliarnperajul;e) tegiunea de radiograliat;f) calitatea lilrnelor;g) calitatea ecranelor interitoareih) tubul de raze R6ntgen;

Fis. 66. - Iniluents dislanlcifoCar-Iilm asupra netitntii ina-sirii radiografice. lc, $i ,r3 - to'carul opiic; o - obiecluli PPplanul de prolecl'e (iilnul ra-

' l iogI , i ic) . In 6. d js lanla {oc3r-

lL ln I i in. l nai mic; , nel i lateaesle inihenFtn nai mult (re-prezentatd 3ch€natic prin zonackrn dintre cercuri, mai mare

declt h a).

i) felul aparatului:j) rev€latorul;k) dispozitive artidifuzoare.Ultimii tase din lactorii de nai sus ii puien considera

constanli. Asifel voln cunoagte instalalia cu care lucrenlputerea 9i {ocarul tubuluii coeficientul propriu al aparatului,gtiind ci fiecare aparat i$i are caracterislica lui. De aseme-nea, inlrebuinJem filme cunoscute ca sensibilitate, ecraneindriioare al ciror factor de interire il cunoaqtem; in ceeace privefte dispozitivele antidiluzoare, ftim ce numai pentruunele resiuni intrebuinltm in mod constant aceste dispozi-tive. Deci, numai primii cinci factori ii putem considera va-dabili sau ii variem dupd nevoie, de la o radiografi€ la alta-

A. DISTANJA ANOD-FILV SAU FOCUSIILM IT -F)

Se refern h distanla in centimetri dintre {ocarul tubu-lui radiogen 9i filn. Ea va fi luatd astfel ca imaginile regiu-nilor radiografiate se nu fie deformate. O distantn preamic; produce d€iormeri ri tulburi cl2rit"f., inaginii. decisint de prelelat distartele n,ari

Pentru perlile scheletului, unde organul este in contactcu filmul, s-a ales dtutanJa de 75-100 cm, care ne dn cla-ritatea cea mai buna. Distanle mai mici (60 cm) se intre-buinleazn la aparaturi mai shbe 9i pentru viscer€ (1ub disestiv,aparat udnar, genital). Disianle llai lrari (1,50-2 m) seintrebuinleaz; pentru plemin ti inini (t€leladiografie),pentru a compensa diversenfa razelor, urnind a ob,tineo imagine cit mai apropiati de merimea obi€ctivului.

Mddrea distan,tei este in rapod cu puter€a aparatului.O distanla mai mare impLcn o incircare mai mare a tubu-lui, un regin (IV, nA, secunde) mai mare, deoarece inteD-sitatea radiatiilor scade cu Ditratul distantei.

Dac, i se intrebuinlea/ i gr i 'aanr id i iuzoare Porter-Bucly,caro este localizatn p€ntru 1 m, aceastd distantn ru trebuie..d,1i"314 d"e!I_!ej!e,4 ds a__prer&,ql4!9_srn3dr44]1emerqen,p, care vor I i ab"o'bire de larnelele de Dlumb.

b. TIMPUL DE EXPUNERE

Se nesoarn in secunde sau lracliuni de secundi. Fie-care tnstala,tte are astizi un indicator al tirnpului de expr-

arati qi lracliuni de secundn.E] variazn Ioarte mult; astiel, timpul scurt de expunere

este folosit cu scopul de a depegi efectul migc;rii diferitelororgane, precum la copii mici qi la aduhi care nu pot su-porta un timp nai Iung de imobilizare. Ua tirnp scurt deexpunere condiJioneaze insn intrebuinlarea unei aparaturimai puter ice Si a unui mate al ladiograiic loarte sensibil.

{rryul.l!"c de expunere se intrebuin.teazn in cazurilein care regiunea de radiografiat poate rnmine imobili maimult tinp (la schelet). Existd avantajul ce se pot folosi apa-rate cu putere mai mici $i tuburi radiogene cu focar optic

Nu s-a fixat un timp de expunere standard pentru fie-

Irrreh int,,"" disf.?iiivelnruntidif,.'.are (diafragmi,con localizator, srild antidifuzoare) cel9_g_jlsllSgp11-

55

nere mai mare. ch a- dublu r i r r ip lu (de pi ld; , Br i la anr i -,.. ._':----+d' luzoare). Asr le l , inrrebuin!area unui local izaior Insust t r

a gril€i antidiluzoare cere o mirire de 1,5-3 ori a tinpu-

cin; ^rrph i4trebuinta un timp d€ €xpunere luns. rFr_

DacA are contrasie, dar este albicios, se mireqte kito,voltaiul.

Ca reguli generali, 10 *ilovolJi dubteazn expunerea.

c. KILOVOLTAJUL

Calitatea razelor Rijntgen (prtrund€rea) se reiere ladilerenJa de poten_tial care existn h bornele tubului radio-gen in iimpul executirii unei radiografii. Ea se exprimn inkilovolji ti se poate ndsura cu uD voltmetru atezat la nasade comandd 9i instalat in circuitul prinarului transformato-rului de inaltn tensiune. in radiodiagnostic, kilovolrajut va,riazd in seneral intre 40 qi 125 iy. Se tntrebuinl€aze pinila 125 kV, i^ tchnica razelor dufe

56

Nu putem lolosi un kilovoltaj srandard penrru diferfteleregiuni ale corpului. Kilovolrajul se alege in raport cu gro-silnea (diametrul) ;i densilatea regiunii. Asttel, resiutreaabdominau (diametru mare) 9i craniul (densitate nare) cerun kilovoltaj rnai mare (70,80); extreinfteJile membrelorpot ii radiosrafiate cu raze moi. Pentru aleserea kilovotla-;u lu i cxis la o iornula \e.he.dar,n(abund: grosirnea regiuni i(diarnetrul) de examinat in centimetri inmuhtn cu 2 + 25kilovolti lrraximati. Ea arati relalia dintre dtametrut resiunii9i penehalia necesarl. Cu ea, ceilalji factori, ca nA, F-F {,timpul de expunere, pot ii luali aproape constanti, variindua€ori nurai pulin. Nu de cele nai bune rezultaie pentruca nu considere 9i densitatea, dar estc folositoare cd punctde plecare, iar radiografiile fncDte dupi €a vor ti totueiintrebuinlabile. Grosimea rcgiunii (dianerrul) este indicelecet mai precis penrru alegerea peneirariei. tb_.Li.lesiraip."a }n, ,c d; .adiosra re.9lsin-fglf.Elg4usioass si "xrcrien'a ne invalr gr;difutil de penetralie, de aceea se re.omande ca cel putin ]ainceput, cind etalon;m aparatul rostiu, si facem radiogratiide probn. Pentru distante mari este necesar u1l kilovoiraigu{e. U-4-.&jlb.operaj-&a"e !i un }ilovolrd- n are micqorFrzalilnpl-de-e1glrne rc, d",

'-;*;;;;;-*-,cur"*| "'.rub{rdr-4a aceea i r vom intrebu- i ta numai jn cazur i le incare este necesar un timp scurt d" ;xpunere.

Cu cit fcniiunea e+p n,i j^,ai. cu atit obJirlem ima,sini radioEralice _cu un lorila!_{3|3lg_lt3 i !r e. Dc

ki lovol a j sc:zur ne permi le io rebuinrdreaunui i imp de expunere lung. ln ace.r taz, o nic" e,oare in

r l

Mv",,lunsinea iltimpului de expunere nu inlluenl€aze caLtateaimasiDii, pe cind un kilovoltaj nare, cerind u'l timp de ex-purere mai scurt, diierenje nici, de lracliuni de secund6,pot fi deuniroare calitnlii imaginii. Deci, practic, se intre-buinlem pe cir ne este posibil, raze pulin pdtrunzitoare. Exisi;insa tehnici speciale, care recomandd raze dure, penlru diso-cierea opacitililor elenentelor care se suprapun in direcliarasciculului de raze.

Factorul de interire al ecranelor crelte ti el foarie re-ped€ cu ridicarea tensiunii; deci, acesta este un lactor inplus, care se adauge rezultaiului final al radiosraliei.

d. MILIAMPERAJUL

Se relere h numnrd de milianperi al curentului lolositin timpul expunerii.

Numdrul de nili;mperi folositi in mod obitnuit in prac-tica de liecare zi variaza intre 10 qi 300 nA. nxisti apa,rate care pot da 9i n1ai muli. Miliamperaje joase, de la 10la 50 inA, sint folosite de obicei pcntru oase \memDrej co-loand vertebrali. bazin, craniu), precum Si pentiu apararululo-genital, unde irnobilizarea poate li oblinuie pentmtimpul necesar expunerii. Milianperai. I|r^r rrd:eate(50-300 m.4) s i . r I ' r rehuir t , tF in radioqra{ i i le . r r ' . . r , ,4timp scurt de expulprp (jnrmi nUmini, veziculi biljare,tub digestiv)

Aparatele au miliamperajul in raport cu capacitarea lor.Ast i€ l s int aparate care nu pot da rnai mult de 10;20; 30sau 50 nA.

De cele mai multe ori, factorii miliamperai ti timpul deexpmere se exprimi prin produsul lor, milian1peri-secutrde.Avem latitudinea de a varia unul dintre jactori in sus 9ipe celehlt in jos, astiel ca produsul rnilianperi-secunde sernmind acelafi. De exemplu, 50 nA in 2 secunde vor daacelagi rezultat .a 25 mA in 4 s€cunde, pnstdnd desiguracela;i kilovoltaj. Insn acelagi produs nu ar avea valoriconstante decit la radiografia praclicate fire ecrane. Cuecrane intdritoare, lucfurile se schimhn. Astfel, dace 20lnAs (milianperi-s€cund;) dau o imagine corectn cind avem20 mA c1r timp de expunere 1 r€c irraglnea va fi subexp ncu produsul 1 nAX20 sec. j i supraexpusA h 1/10 sec cu200 tnA, acestea liind in ]eg.itur;i cu pragul de impr€sio-nare a emuls'ei foiogralice de c,ilre ecranele intdriioare.

e, REGIUNEA DE RADIOCRAFIAT

Nu von nesliia niciodad sd ne ddm s€ama de srosimearegiunii, de consiitulia sa (abdomen, torace), de densitateasa (regiunea hepaticn, plnnin, craniu). Toate ac€ste ele-mente variabile conditioneazn variatii in lactorii rn,4, iy,tirnp de expunere. O reqiune cu qrdsime fi ,re.. "le -e_ecere un regtm (lV

o resiune cu srosime si densirar! n.cd va neLesr la un re-

-<grm reous.Xste impoltant ca regiunea se fie bine delimitatd printr-

un localizator potrivit sau prin diairagme, daci aparatulare; cu alte cuvinte. s:i nu avem un fascicul de raze mainare decit este absolut necesar.

F. POZITII $I INCIDENTE LA EXECUTAREA RADIOGRAFIILOR

.@l r rm, iar inctdenlS si lual ia razei cFnrrale fata de reqrrne ! ila ja de rr lm, conqider ind d ' recl id raTFi centrale prpcum ! i \

P@!usdee{e4tret.

Poziliile sint variate, in raport cu regiunea de exani-nat qi cu elementele p€ care dorin se le scoatem in evi-denle pe imaginea radiosralice.

Distinsem pozi.tiile de iaJa (sau Irontale), bolnavulfiind agezat cu lala sau cu spatele pe masa de radiosrafiat.planul irontal al botnavului paralet cu filnul; poziliile late,ral€, dreaptd ti stinge, cild planul sasitat al botnavuluieste paralel cu filnul, iar bolnavul este agezat pe dreaprasau stinga pe masn. Poziliile oblice sint vadate, in raporrcu incl inal i i le pranului f ronral a l bolna!urui . i , , "por; c"masa d€ examinat, respectiv filmul radiosrafic.

Incidenlele sint variate. Incidenrete lundarnentate sintcele doun incidenle pelpendiculare: una pe planul lrontalin pozilia de fali care poate ii dorso-ventrale fDostero-anre-

rioara (PA)l (bolnavut este cu fata la film) sau ventro-dorsau lantero-posterioare (AP)] (bolnar,tl esre cu spa-tele la liln)j cealalti incidenle este perpendiculari pe pla-nul sagitai - in pozili€ lateraln ti poate fi dexlro-sinis-taH, cind raza centrala inrre pdn dreapta bolnavului, sausinistro-dextraln. cind intre prin sfinga bolnavului.

Mai existi 9i incidenle conpletneniare, oblice. Astfetconsidernm incidenla oblicn cu inclinatie cranio-caudalecind raza centraU aplecaii spre craniu ar€ o diredie cau,dali. in ircidenla oblice cu inclinatie caudo,craniale, razaeste aplecati caudal ti se indreapte spre craniu. De ase,menea putem da razei centrale oblicititi diferite, in raportcu ceea ce dorin si scoatem mai bine in evid€n1e pe ima-ginea radiosrafice. Acest€ oblicitdli le von tntrebuinfa oride cite ori vrem se desiigurem elernente care se suprapun.c@dhir in.enlrut repiuni i de ev,min.r s i in,cer, , t . ,qcrpi

r4&!f aceasra esle cca mai pul in divereFnr j d in Io fasci .

"ul"Lh-

G. REGULI PENTRU EXECUTAREA RADIOGRAFIILOR

O bunn tehnici radiografic: cere o inlelegere precisia celor cxpure in capi to le le prFccdFnte. precum 9i o espe.rienle cepltatn printu-o muncn praciice de fiecare zi. intr-unexarnetr radiografic o anumite conduit;.

ts8

1. Regiunea Ae exaninat. Trebuie s i preci-zem ceea ce dorim sn radiografiem 9i si cipdtdm toareinformaliile clinice qi scopul radiosrafiei. Nunai asifel vomputea scoate in evident,i ceea ce este necesar diasnosticu-

lui, intrebuinJind poziJia, inciden-ta 9i regimul cel mai favo-rabil. Bol4at'ul ditl sia-tionar va li insolit de foaia de obse{-

vatie sau de medicut r€spectiv. Astfei von1 puiea fi l,irlurilirelativ la organul care trebuie examinat, ce trebuie cercetat

la acest organ, $i cel puJin von li inlormali asupra diagnos-ticului probabil. Bolnavii de ambqlatoriu vor veni .u de-talii scrise in acest sens. se econonisee; *ir".i-";

";;"itimp, dar 9i matedal. De exenplu, nu este de ajuns se seceare ,,radiografia craniului', ci se va menliona ,,presupu-rere de fractura a bazei", sau ,,sinuzite maxilare" ori ,,pre-supunere de melasiaze ale undi neoplasm de sin". in acestcaz, exanenul radiografic va fi fecut in poziliile ti inci-denla care ar Unur i b;nuiala c l i r i . ianl lu i

Expunere cu un apatut de\/: "tdd

(cu un v.niil sau i;rd)

2. Regimul necesa/ exec tdr i i rad, io 'gra| ie i . vom stabi l i la masa de conande factor i i k i lo-

voltaj, miliamperaj ri timpul de expunere, in rapoit crr te-

siunea de examinat. De asemenea, la araniarea reginului

vorn lua in consideraJie distanla fo€ar-Iiln, intrebuinlareasau neintrebuinlar€a dispozitivelof antidiluzoare, calitateafilnului, intrebuinlarea sau neinlrebuinlarea ecranelor inin-dtoare, diametrul regiunii de examinat.

Rednrn mai jos trei labele cu reginul respeciiv pentru

trei tipuri de aparat€, insn cifrele date peniru ex€cutar€aunei radiografii sint numai aproximativ€. Ele pot fi loarte

bune pentru un aparat 9i mai putin bune pentru un altul,

asllel €d dorinla incepntorului de a avca un iabel cu date

Equherc cu in apatul .ontact ,tndht sau palru vedite

707070

15070707lt5050

50i05030

7a7075905590857075t0

50

404U

50505030

2020!0403080402D2A20

20202020

757075

a58065755040

50

4040

4-5 c! Bucky4 5 cu Brcky5 7 cu Brcky8-g cu Bu.ky0,2-0,302-0,43 5 cL1 Bucky3-5 cx Bucky23

2-2.5

Plnnini . . . . . . .

Rinichi . . . . . .

Cot. . . . . . . - . .Mir i . . . . . . . . .Dint i . . . . . . . . -

2 cu Bucky2 c! Brcky3 4 c! Bn.ky

0,2-0,3o,t 0,20,22-2,5 cu auckyI 2 cu Buckyt-.2

t-2

1-2

7070

1001501507070705050

505050;0

10080

10040402020

20202020

59.

Etpunerc tu un dpurat de ,ase aennte iau .urent sinusoidaL

i *1"*-1.5-Z cu Brckv1,25 cu Bucky '

2,6-3.5 cu Brcky0,07-0,110,t0,1-0,2t-1,5 cu BuckyI c! Bucky5

t,5 2

t2

aparat se va conduce dupe datele din cele lrei tabele,luindu-Ie ca linie generalt direclive, dar i9i va nota la tie-care radiogralie fecuti, regimul folosit precum 9i r€zulta-lul oblinut, scriind: subexpusi, supra€xpusn, bune etc., pen-tru a-1 corecta Ia examenul viitor. Astfel, pe baza tabele,1or luate €a directive ti a corecturilor licute, inc€pAtoruliqi va intocmi singur labelul aparatuluj sdu, care pe viitorva rdmine neschimbat atit timp cit conditiile rinin ac€leaii.

Datele din tabele sint pentru ull individ niijlociu, de70 kg 9i de 30-40 de ani. Tlebuie stiut ci exisG dif€renteapreciabile de expunere la indivizii grati, betrini sau lamusculogi. Se va rnnsura cu compasut dianerrul regiunii 9ise va miri cu 1 Iy nax. de fiecare centimetru in plus sause va lunsi timpul de expunere cu 1/10 peniru Iiecarecentimetru, feii se se schinbe nimic la aparat. Dacn avende radiograliat o resiune in aparat gipsat, se ddicd ten-siunea cu 8 &V, midndu-se limpul de expunere cu jumirate.

Acest€ elcmente variazn in xaport cu grosimea aparatului

sipsat.Pentru craniul copiilor (5-12 ani) se ia iunetaic dnl

datele din tabele, iar penilu sugari o cincme.Dacn se ia altd distanjn focarfilrn, se va calcuta timpul

de expunere dupd legea; tinpul de expunere este propor-

lional cu petraiul distanlei, ceea ce ins€amnn ce distanladubld va cere o expunere de palru od mai t ngd; distanlanr;r . r i de t re i r rmp de nou" or i rar lu g de.:rtimpul necesar la djstanJa obignuiti.

1,,, ) *Crani t r ,4-P.. . . .

Pl intni . . . . . . .

Rinichi . . . . . .

ra la. . . . . . . .Cot. . . . . . . . . .Mine.. . . . . . . .Dir t i . . . . . . . . .

10010070

1001502007D707A;050

50505050

75757i9047

100907075

4U

i0404040

100i00100100400200r00r001002020

20202020

precise nu poate li salislacuti- Trebuie ttiut ci miliampe-rajul qi kilovoltajul variaze de la un apalar Ia altul, chiardaci sini de aceeaqi fabricatie. Orice induclic in circuii iace.a mitiamperlleirul ti kilovoltmelrul sA arate maj mulrdecif este realitatea

Curentul primar care vine de la uzini poate varia, iarkenotroanele pot fi inc:lzite prea rnult sau prea pulin, opu-nind rezisten_te variate tn circuit. Mai sint qi alte cauze clec,lrice care lac curenlul inconsranr. De asemenea, filmele 9iecranele inteiitoare nu sint toate la lel ii rispund in rnodvariat la kilovoltaj. Toate acestea complici problema uneistandardiziri. De aceea, ce] care incepe sd lucreze cu un

60

Kilovohajul din iabele este dat in ly maximati. Dacase cunosc numai Ay €f€ctivi, se va calcula dupe tabelut:

{.a:1910-ryqry11rye 100 110 115 127 14rkv e!. 2a 35 Je 40 42 4J 4s so sz oo ol uili Jo lo smou

Mai puten deduce lV nax. sau tV el. dupi forrnuta

kV max. = kV el, x 1,41_

Dac; narim kilovoltajul, trebuie si trim c; enersiadati de tubul radiogen creste cu petralul tensiunii. Dincauza putedi de penetralie a razelor mai dure, energiacare cade pe liln, dupn ce a traversat corpul pacientulu',cleqte in mnsurii mai marc, ti anume tirnpul de expuncrese schinbn dupi felul corpului cu puterea a rfeia (pen,tru corpurile care absorb pujin) 9i pine la puterea a cincea(pentru cele carc absorb nult). Asttel, dacn se m:irciteduritatea la dublu, si zicen de la 40 la 80 ly nax , se vareduce tinpul de expuncre de Ia a 8-a pine la a 32-aparte (2J:8 $.2. :32\ dace tensiunea se microreaze]a patru cincimi, ceea ce revine can de Ia 50 ta 40 iy, seva lunsi timpul de doui-irei ori, cnci puterea a ireia a tui4/5 €ste 2, iar puterea a cincea este 3.

in mod obisnuit, dacn oblinem o radiosrafie preaslabri, adici subexpusa, sau prea rare, adiczl supraexpusi,o putem ameliora ridicind sau coborind tensiunea cu 5 sau10 kilovo\i. In acest caz vom schinba 9i timput de expu-nere in ielul urmitor: la ridicarea de t0 IV nax. se inmul,lette timpul de expunere primitiv cu 0,50;la coborirca de10 tV max. se inmul,te$te tinpul de expunere primitiv cu2ilr ridicarea de 5lV nrar. se innultegte rinpul de expunere

primitiv cu r1/z; la coborirea de 5 [V nax. se inmulteslel impul de e^punPre pr imi, iv cu r i .

De exenplu, o radiografie fecura cu 50 tV in 4 se-cunde va Ii executatii i 2 secunde dacn luen 60 ty. Efec,tul Jotosrafic se dubicazn la tiecare t0 ty.

Milianperajul estc de asemenea in raporr cu iin1pulcle expunere; o schin$are a unuia aduce 9i o schinbarc aceluilalt pentru a avea acelasi efect radiografic, ;i anunein sensul ca produsul tinp de expunere X nunnr miti-amperitor (niliamperi{ecuDdi) si rimine acetaqi. Vom tiatenli insi, deoarece mnrind niliamperajul scade totdeaunakilovoltajul; penetra,tia se reduce si deci va ii necesar snregl;im tensiunea ]a aparat, asticl ca in rimpul expuneriisa nu scade mai mult decit avem nevoie_

Tesuturile noi cer un regim speciat. intre lesu-turile rnoi, insa, diterenla de absorb,rie liind foarre redusn,este greu de obtinut o imagine contrastati; ca exeinptucitnm radiografia sinului, a laringelui, a regiunitor peri-articulare. Vom intrebuinla un kilovotraj mic, de 2g 40 bV,€are nuvada detalii peniru oase. Unii i'rrrebuin,tcaze tittrecompensaloare de aluminiu care se hlerpxn pe regiunitenai subliri pentn a omogeniza in,asinea. Un att mijloceste de a intr€buinla un kilovoltaj nrai mare, un filtru dealuminiu de 3 4 mm $i o clcvclopare redusi, intreruptecind apare imaginea lesuiurilor moi.

3. Atezatea bolnduului . Dupi ce ain aranjatmasa de comande pentru regimul pe care dorim s5t aven,trecem la a;ezarea bolnavului. il scutim astiel de a st?tprea mult intr-o pozitie obositoare. Pozilia exacte, direclia

6l

razei centralet distanla locarliln, plasarea casetei, intre-

buinlarea sau neinlrebuinlarea ecranelor interitoar€ 9i a

grilei antidiluzoarc sint parliculare liecdrei regiuni 9i sint

expuse in partea a doua a manualului.Ca reguli generale nenlion:n:

- cir]d4t iqtl€buingn gdla antidifuzoare, caseta -sjifie bine lipite de regiunea examinate, ceea ce se oilins

u;eori !!i4 introducerea unui sac de nisip sub casetii;

- sn insemnim totdeauna partea tueaptd 9i stingi a-

casetei - respectiv a filnul.ui - prin literele D ;i S con-

fecJiona-te din plumb; astlel va li posibilzi recunoaqierea

dupn developare. Se mai poate scri€ cu creionul, pe liecare

filn, in monentul cind se incarc: caseta, cuvlntut SUS,

i4tr-un colt al iilmului, pe fala care vin€ spre razer dupi

developare se va gti care a fost supraiala iilmului prin care

a intrat raza incidenta, ;i deci ne vom orienta care este

dreapta ii stingar

sriji d€ fixarea bolnavului sau nunai a

regiunii prin unul din dispozitivele de lixare cunoscute.CeI nai bun mijloc d€ fixare este inse o pozi,tie corecu 9icomoda a bolnavului. Iixarea cu nina nu este bun6, qi in

nici un caz nu se va face de personalul radiologic, ci numai

de o perloani streinn de radiqlggj.ei

- centririi va ii fr;ti cu localizatorul, dar mai

bine cu indicatorul de razi centraldt

- se recornande bolnavului sn stea liriltit 9i se ex-

puo" ",r^ "Ft'otatit

dinainte. Copiii fricoti $i aqitati nu

6e por menline linisLjl .u nici ui-i]jioi-?-ifr*". se p,i

rffi

62

- penlt]r organele si regiunile influeal"i" 'r" 'Fsti-ralie .sre necesari ap4eeq Se va iace u €xerciJiu cu pa-

cientul inainte de expunerei

- cind trebuie sd cunoagtem raporturile dintre l€ziune

$i tegumente se va lipi un cerc de sirnd sau alt obiect me-

talic, pe piele, cu emplasiruiorgamrl de examinat va Ii agezat in centrul case-

tei, iat rcza certrala va cidea pe rnijlocul orsanului, 9id€ci Si in cent(ul casctei;

- bolnavul se va culca pe partea bolnave. pentru caaceastd parie sn iie mai aproape de lilm 9i deci se dea o

imasine rnai netn, d99e!9!C__Eg93$J4-le€ls-tg-9!-9k.ogr-rul de radiogrdl idt esle ma'd"part" de I ; lm. cu al i l ima-g nca va dved Pul 'n Precrsi-,__-_= ___:___ ;1-___

- la "xamenul radioqrai :c al unui j -s se va c:ura cape Iilrn si iasn 9i articulalia vecini, pentru a put€a cu-noaqte nivelul leziunii. De exenplu, o lraciurd a iibi€i intreimea medi€ va li radiograliain astfel ca se obfnem peI i lm : i gen!n.hiul sau ar l icular id l rb io.rarsidn::

cind se presupune cd o articula,tie, vecinn osuluiexaminat, este bolnava, se va centra pe ea, cnci adiculaliileies deiormate dacd razelc au incidenl, obhce. ln special la

coloana v€rtebral:i se va centra pe locul bolnav 9i nu pe

centrul casetei, care va Ii aqezati excentric, penhu a cu-pdnde qi veriebrele din segnentul superior sau inlerior,

somnolenla. intrebuintnn ctoralhi4rel_r4-!9!!9_99!,-i!s-96 l i rst ; Suear j j vor I i lnsat j l l im,nzi

vJrjti-j.dqil1--{ult li1p__jg!gt

spre a ne utura tocalizarea. De exemplu, un Potr al coloa-nei tola€ale medii va Ii examinat agezind caseta astfel ca

H. CAMERA OBSCURA SI

A. GENERALITATI

Dup, ex€cularea radiografiei, adicn dupi ce razeleRiintgen au impresionat {i]nul radiografic, acesta trebuiesupus la diferite operalii chimice, intr-o camere obscuri,astfel ca imasinea radiogralica sn devinri evident;.

T.otalitatea operaliilor chimice din canera obsculi,pentru a pune in evidenld imaginea radiografici. constituielucrarea Jilr11ului. Aceasti luoare nu diferd de iucrareafilmelor lotosrafice obi;nuite. Totugi, exisin diierenle inceea ce priveqte scopul urmerit. In timp ce in radiograiieurmarim contraste mai accentuate, in iotografie urmnriminversul. Din aceasie cauzi, emulsiile sensibile intr€buin-Jate in radiolosie s-au diferenJiat din c€ in ce mai muli decele din fotosrafi€, iar revelatoarele penrru lilmele radio-grafice au cepdtat anumiie padiculariteJi $i au concenrraliimai mari decit acelea ale revelatoarelor foiografice.

De obicei nu s€ acordi lucrtrii lilmutui radiografictoatd importanta pe care o medte. Calitatea imaginilorradiogralice, calitate care va ajuta la o inierpretare corecti,d€pinde inse in mare misure de ielul cum sint lucrateIilmele radiografice in canera obscurn. Putem spune chiarcd jumatate din lucrul pe care il Iacem cu €xecutarea unei

sn cuprind:i ti ultimel€ cervicale sau prima lonbard, darcentrarea va ii t;cutn pe vertebra presupusi bolnavi.

LUCRAREA FILXIULUI

radiosralii se des{atoarii in camera obscure. Nu sint sufi-ciente un aparat mare;i lruj1]os, o expunere corectn, dacnse neslijeazl lucrerile din aceasii cameri. De aceea, celcar€ vrea se fie un bun tchnician trebuie sn posede binetehnica camerei obscure ri a lucririi iilrnului-

Principiul de bazd al caner€i obsc re il consrituieinpirtirea in doue sectoarer umed Si uscai, cu obscuritatepe-rfecti, luminat conlrolat, vase de developat, iixat ;ispiht, in tlune siare.

b. PARTICULARITATILE CAMEREI OBSCURE

1. Dinensiuni le Canera obscure va i i aHrurate€amerei unde se executd radiograliile 9i va av€a dimensiuniin raport cu activitatea desfequrate. Pcntru o activitat€medie, dimensiunile de 2,50X3 m sint suiiciente.

2. Aer is i lea. Camera va avea cel puJin o fereastrede dinensiuni nolnale, care si poain fi acoperiti cu unsisten de can:uflare pentru a obJine obscuritate completeir timpul lucrului, iar pe de ait; parte sA p€rmita o lumi-nalie a zilei Si o aerisire bund in afara lucrului. Aerisireain timpul lucrului va fi asiguratd de un ventilaior car€ nulase lumina se pitrundi in carnere.

63

3. Accesul in camera obscura va I i asr le l a lanjarj_ncit intrarea si ie$rea si se poati face in orice momentfire ca se se intrerupi lucrul. S-au preconizat intinri di{e,rite. Astlel esre intrarca in tambur, in $icant sau intrareas:mD.d p-oreiata de p-rel lareraJi : j de o pc-oea groasa$.8. 67 ) .

4. Perel i i ; i pod.aua. Culoarea perel i lor $ i aplalonului Du are nici o importanld daci obJinem o obscu-ritate perfect;. Totuti se recomande culoarea galbenn,por loral ie. culoa.e care abqoarhe t i neLtral izea/a or iceraz,acrinicd. Mai puiem vopsi peretii in cenu$iu-aeschis niat-

Blindarea cu foi de plumb conira razelor Rdnrgea nueste necesare, insn vom avea srijn ca peretele dintre ca-nlera de radiodiasnosllc ;i de lucrare a filnelor sn fiedestul de gros, iar directia razelor sa nu fie inspre cameraobscure. Podeaua va lj impermeabili (cinexi, linoleun). SepreIern podeaua de ciment cu scurgere centrali a apei, iarIn locul unde re develop(azd. i \F lucrcdz; cu apa sepoareprnc pe jos un gretar de l€nn.

ryJ*- - t -TdNrsr 1<-Yi/ I 'dFig. 67. Sistetre de acces in carncfd obscurd. .I - lrr tanblli, - in t icani ; .1-s inph,p.oiejat de perel i la iefal i 9 i perdea neagr:1.

64

Pentru usurinla leg:ilufii dintre camera de radio-diagnostic Ai canera obscure, a schimbirji caserelor, serecomandi const.uirea unei nige de comunicalie in percreledintre cele doui camere. Aceasia va avea dimensiunile po-trivite pentru trecerea casetelor ti va avea un sistem deinchidere Ei deschidere care se nu hse sd pnbunda luniinain camera obscurn in tinpul lucrului (fig. 68 F). Astiel,porlileie ni;ei se vor deschide pe rind in sensul in caredorin sn iacem comunicalia. in timp ce deschidem unadintre porti,ie, cealaltn se blocheazn auromat. Perelii iiporrilele niiei vor li acoperne cu foi de plunb. Esterbineca aceasti nige si aiba doue comparrimente, d; rrimjtere9i primire a casetelor.

Astfel, daci se irimite prin dreapta Si se prine$te dinstinga nu sc va face nici o incurcetur.i.

5. Lunindrea. Von avea sr i jn ca nr camera ob,scure s; nu pAtrunde nici o raza actinice. Pentru a coD-stata acest lucru, ranhem in canieri intr-o zi insorite can115 mnrute, pine ne adapt;m biDe intunericului, apoi cnu-tem micile cripituri pe unde se strecoari lunina. ti pecare tr€buie si le acoperim.

Filmul se luoeazd la lumina rosie. MulJi inse se mut,lumesc sn inirebuin.teze becuii simple, invelite in hirtiero9ie. Inrn si veritice inactinjsmul acesrui instrument im,

Cr€St€rea continud a seDsibililitii lilmelor radiograficecere intrebuintar€a unei lumina,tii al cerei inactinisn se liesever corlrolat 9i a cirei intensitaie si fie iotugi suficienripentru a permite ugurinla lucrnrii lilmuluL.

Fig. (j8. Plaml un€' camer€ obsotre. 4 -- accesul in canera ob-\ur; prolejdl ! p rr i ld, tu| | r i perdeo: I mssd ppnvu -1a1prta.l i i lp uscah. n I in I i t . rut l . , . tJfu dL Jersroid merei : C 5i D. c lorul ma pulat i , lor unrd. . / - dulat ppnrr i r ra- t i lmet; , rnr5, dr .orulcetF penrru nt ' im co ei .hr : s,g4i te indica s"nsulprm.. . i ) i D?dir i ca.etetor. / - .4r . p4, ru ni4atort Z _ lancPAhi u sp; lor i 1 ntprmpdidr. : J rai . ppn,f l , j id.o i ; Drr i i :penlru opdrar. , I r ra t i sp; t i tor pe- i ru mr.ni i o ro jnel . DC.-t t r apd. T la- i , - . ,u Lrr- ,upir ' t p r - r nnoFd; o t".erst i

in nai roate laboraioarete se inrrebuinleaz; lanrernarotativi de perete sisten AgIa cu liltru rubiniu 104 qi cubecud de 15,25 wa1i. Lampa este fixat,i ta 75_80 cndeasupra liecdrui loc de lucru. Deci, intr-o canera obscurnavem nevoie de dou, sau mai mulre lnmpi, dupn curn ca_

i lehrica13diogrritcii_

lrera este mai micn sau mai nare, fiirid plasale ta masapentru manipulalji uscate, in sectorul manipulaliitor unedc,la use.itorul de lilme ctc.

Putem verilica inacrinismu] luninii la care lucr:ilr{jlmeie in modul urrnr'lror: se pune pe ras; un fragnenrde iilm nou, acoperit pe jundlale cu o hirtie oeagle. Seaprinde tampa rogie ii expunern lilmul 20 de minute lalurnina acestei lenpi. Dupi developare in obscuritare corplet'ij comparim cele doui jum:tili ate frasneniului deIilm. Xle vor apirea de aceeali transparenli daci inacrinis-mut Limpii este perfect. t

Aceasti verilicare ne mai permire sn veden dacd filtrulrubiniu al l;mpii este incn satistncitor. lnrr-adev;r, colo-ranJii organici care se gisesc in sticla colorati inactinici sepot altera cu timpul prin luninn $i celdure. In aceste ca-zu.i, liltml trebuie schimbar

Lumina camerei obscure in alara tucrerii {iinului poateii dati d€ o lanpe atirnatn de ptalon, cu o sursi arti{iciatide intensitat€ potdviti-

lntrerupetorul de lumina alba va Ii afezai mai de..parte de cel de lunine rogie, pentru a nu se tilce con{uziiin timpul lucrului, ceea ce ar voata mareriatut sensibi!.

c. MATERIALUL t I DISPOZITMLE NECESARELUCRARII FILMELOR

Peniru lucrarea film.lor avem n€voie de accesorii, caresn permite incdrcarea ti descercarea litmelor, executareadevelopiirii, precum si inslrumeDte peniru uscarea filmelor_

e5

1. M asa pentru nanipvtrat i i t re vsaate.

Masa pentru incArcarea 9i descdrcarea lilmului din casete

e6te complet separatd de locul de lucrare umedd (develo-

par€). Aceaste mase posede un sistem de rafturi ti cutii

unde se Jin accesoriile, car€ vor fi puse in ordine, astl€l casd fie gesite utor p€ intuneric. Masa uscati conline filmele,

hirti€ de copiat, casetele cu ecranele intiritoare, ramel€,clamele etc. (diversele substanle chinice de rezelvn vor ii

tinuie depa e de filnele de rezervn).Suprafata superioard a mesei va ii vopsita cu ulei 8au

linoleun de culoare iDchise, pentru ca pe in-tunedc sA se poatn deosebi casetele, fil.nele, ecranele, caresint albe.

2.Tancvr i le t i t dvi l e. Tancur i le s int recipientevetical€, de dimensiuni care intrec cu pulir cele mai marirame portfilm. Siltt construite dintr-un metal imxidabil saudin porlelan, c€ramice smilluitn, lenn impermeabilizat.intrebuintan de obicei o serie de patruvesc respectiv developerii, spnlerii intermediare, fixerii 9ispilnrii {inale a filmului. Tancul cu revelatorcapac, care va impiedica petruDderea lumi ii in dmpuldeveloperii, precum 9i depunerea prafului 9i oxidar€a reve-latorului in afara lucrului.

Existe tancud de capacitate dif€ritd, de la 9 la 20litri.Tancul care contine lixatorul aie totdeaura o capacitatemai nare (cca. 30 lit ), iD raport cu capacilatea de lucru aserviciului. Serviciile aglomexate iatrebuinleaze pentru spi-larea lhald tancuri de capacitate mare sau bazine din cnment sau faianle.

66

T,Avile intrebuintate la lucrarea filmului sini de dimen-siuni in raport cu mrrimea filnelor. Ele sirt conleclionatede obicei din tabH smeljuita. Se nu coniunddm intre eleUvile p€ntru rev€latoi ti fixator.

3. Ctranatre, ramela port l i ln ln t inpul lu,crnrii filrnului, tr€cerii lui de la un tanc la altul sau de tao tavi la alta, avem nevoie de anunite instrumente depuitare a filmuluii acestea si4t clamele 9i ramele sau cadrelepodfilm.

Clamele, confecjionate din olel inoxidabil, prind filnelecu ajutorul unui sirtem de copce, gheare. Sint intr€buiD,tatemai ales petrtru Iilmele mai mici 9i p€ntru developarea-in tavn.

Ranele sau cadrele portlilrD sint co ectionate de ase-meiea din olel inolidabil fi au forma unui cadru. Sintintrebuinlate mai ales pentru developarea verticaln in

Ne sint necesare un nundr de cadre portiil.n de for-maie diferite, in raport cu nunerul ri din€ngiunile filrnelorexecutate intr-o zi.

Cadrele posedn diieiite sisteme le sus.tinere a lilmului.Cele nai bune sint acelea care prind filnul prin €ele patrucolluri. Existi ti cadre ru glisiere, care au dezavantajul cnla spalarea finald substanlele chinice sint relinute in $anlu-rile slisierei.

4. Instalal ia Ae apd, de al imentare $i scursereva Ii aranjatd pentru a se i pe deplin nevoile camereiobscure, ftiird cd spelarea finau a lilmului ar€ nevoie deun curent continuu de apA.

5. incdlz i rea t i rd,c i rea revelatorutrui .Menlinerea revelatorului la remperatura de 18., in rimpul

tace cu un incilzitor electric. Acest insrrumenrare forma unui baston, confectionat dintr-un materiat inoxi,dabil, care contine o rezistenfi de incnlzire. incnbirea semai poate face introducind ir tarc o serpentini din nich€lsau otel inoxidabil (nu arann), prin car€ circuU apa catdi,sau introducem tancul cu revelator inu-un recipienr maimare, prjn care lacem sn circule apa caldn.

In anotimpul cald menJinem revelatorut ta 18. rn-cindu-l. Pentru aceasta intrebuinlam serpentina desc semai Bus, priD care lacern se tr€aci un curent de api rece,sau Jolositrr sistemul de a introduce tancut cu revetatorintr-un recipient mai mare, pdn care facem sn circule

T€mperatura solu,tiilor lrebui€ controbte totdeauna cu

Nu,se va uita niciodaid sd se amestece bine revelatoruldupe incnlzire sau dupn rncire, pentru ca temperatura sit ie uni lormd. Ame*ecul se ra face cu o lopet ic i de Iemn.

6. Dispozi t i lJa p entru usca/a. pentru usca-rea filnelor se amenajeaze, in camera obscuri, un sisr€mde stelai d€ cai€ se fireazn

'ame portfiln.

Unele can€re obscure sint inz€stiare cu un dulap spe-cial pentru uscarea lilnrelor. In acest dulap, uscarea seIace cu un curent de aer cald.

ln planul din fis.68 vedem cum pur€m aranla o ca-mere obscura care sn corespund:i practicii de fiecare zi incele mai peri€cte condiFi tehnice.

d. PROCESUL LUCRARII FILMELOR

Sub influeita razelor Ritntsen, ctorura sau bronurade argini, h emulsie de selatne, suferd modificdri latente,pe care le put€m lace evidente sub inlluenJa unor reduc-toare. Astlel proceddm la ceea ce rumim developare saurevelare. Dupa ce imaginea radiograficn a losi pusi in evi-denla, adi€i developarea terminatd, gi dupn o spnhre ra,pidd a lilnului cu api, procedim la indepirtarea bromuriide argint n€influenlata de razele Rijntg€n $i deci n€redusnde developare. Aceasti bromure de arsint se dizotvd cu osolutie de hiposulfii de sodiu. Astfel, imaginea devine oimagine permanerte, mai fi influenlati de nicio radiatie, d€oarece nu mai conline bromurd de arginr.Deci, imaginea s-a fixat, de unde 9i rumele de fixare datacestei a doua operalii $i cel de lixator dat soluliei intre-

Iixarea se complet€aze printr,o spilare amanun,ttd a fil-.nului, prelungit5, care indepnrieaz,A orice urmi de fixator.Dupn aceea ru ne nai rdmine decit sA uscim filnul pen-tru a ob_tine un cliteu sau un n€gativ, carc practic se poateconserva inde{init cd un minimum de precaulii.

Deci, procesul lucrnrji filnelor cuprinde umdtoriilimpi: 1) dev€loparea (revelarea)r 2) spehrea interme-diard;3) f ixa!€a; 4) spi larea f inal i j 5) uscaiea.

In procesul lucrerii filnclor mai trebui€ sd ex€cutnnin unele cazuri Si manipx]nri rectiljcatoare. Acestea sint:slebirea imaginilor radiosralice supiaexpus€ ti intirireriniaginilor radiogra{ic€ slab developate.

ai

l . Detelapa,red esie operal ia cale permite .annasinea laienti de pe lilmul radiogratic, erpus la razeliRdntsen, se devinn evident:i. Substantele revelatoar€ sintelem€nte chimice care lac posibiu scoaierea clorului saubromului din halogenurite de arginr, iar arginrul persisidpe lilm sub lormi de depozit negru. constituit din sriunlemicroscopicc de arsint oiidai cu o structuri poroase. D_j!isubslanlele revclatoare sint substante reductoare, adicn sus-LFpr ib i le qa s. or idez-. Cc-c.ntrebJiaJare a*r ;zt d"r iv, J;nIabrictrea njite;iilof colorante de anilinri. Acesre subsranleopereazi reducerea, iie lent, cum esre hidrochinona, iie ra-pid. cum estc meiolul. Metolul se mai numegie genofsutfarde metiiparaanidofe ol (C6Hr CO - NH2 (CHr) 1,/2 SO1H2). Hidrochinona esre paradioriibenzen C6H4 OH (t) -. oH (4).

ln solulia revelatorului, metotul Ei hidro.iiinona iauoxigenul din ap:i fi pun in libertate hiCrogenut. Acest hidro,sen dn acid bronhidric c! brornul rezultat din sriunjctede bronuri de argint, care au lost in{iueniare de razel.Ritnisen

Argjnlul metalic se depune srb fornd de g.;un!e negre,deoarece qi €l sulern acliunea oxigenirii.

Acidul bronhidric, gnsindu-se ca arare jn sotulia re-velarorului, ar purea araca arginiul metalic, de aceea rr.ebuieneutralizal. Pentru aceasta, solulia revelaroiului nai con,line carbonat de sodiu, subsranii alcalinn, care neutrati,zear i acidul bronhidr ic pe masur i .e se fornieaze.

inpiedic:i.a oxidarea subslanlei realuctoare in cooiactcu aerul inlroducind in soluJia revclatorului un conseryanl,

63

sulfitul de sodiu (SOrNa,). Sulttul consunn oxig€nul, trans,iormindu-se in sulfal de sodiu (SOaNar).

Soluliei revelatorului i se mai adaugi bronuri de po,tasiu, care este un incetinitor at acliunii elemenrelor reduc,toare. Se inpiedicn asttel forniarea unui vnl, care s,ar pro_duce printr-o acliunc rapidri a revetatorutui,,i se m:iresrein acelati timp contrastul.

' in rezumat, revelatorut conl jne:- doun substanle rcvelatoare, metotul si hidrochinona;

, o substanld de conservare. sulfitul de sodiuio substanti neutralizani:i, carbonatut de sodiu;

I o subsiantn care lungcate rinpul dc developar€, bro-mura de potasiu.

Iormulele revelatoarelor variazn. Atunci cind Iabricade lilme di lornr:la sa. este bine si o utiiiznn. O tornutibuna esle urmitoarea:

f I ::- l l l" rooo \n aua 1- l

: , i i o\ Sul l i t de \od:J snh, | {Drtberer 60 :

[ \ drdoir lor , e.rl / . t r@% d" ooL blhr. u Lp" lberF) {o ;V Bro- i , rd da oor"s,u

- J. i a.

Daf:i inlrebuinlem suuii dc sodiu crisralizal, punen120 g la I litfu de ap:i, iar petrtru carbonat de sodiu cris-ializat punen-lgq g in Ioc dc 10 s (10 g aarbonai de soduanhidru - 27 g carbonat de sodiu cristalizat)

Substanlele-conponente a1c revelatoruiui sirr dizotvalcin 800 cm5 ape cilduli, in ordinea in care au fost indicaiein fornula de mai sus. La preparare nu vom mffoduce osubstan! i p inr i ce precedenta nu s,a dizolvat .onpler. Se

completeaz:i apa pi e b 1 litru, se tilrreaz; ti intrebuintnmievelatorul dupzi 24 de ore.

La prepararea soluliei vom respecta regula urmiroar€:se dizolvi subsianla de conservare inaintea celei alcatine,se adausii noi substanle dup; ce primele au fosr bine dizol,vale; se pune substanla jn api ii nu apa peslc substanl;ijtemp€ratura se nu lreac:i de 50". ,_

Vom avea griji sA intrebuintem nmai substanle ne-alterale 9i chin c pure. Revelatorul se va put€a p:istra inranc acoperit sau nrrr-o slicH de cutoare inchise, bine

Cu revclatorul a cerui formuH este data mai sus ob-

-1inem developarea completi a unui liln, corecr expus, mcinci minuie ]a temperatura de l8'. ln acest caz este nece-sar sa m€nlinem lemperatura revelarorului constante prinn1ijloacele de incAlzire sau rncire.

Operatia developdrii se face ]a lunind roqie.Filmul introdus in ianc sau rava cu revelaror va Ii

lisar pe loc tjmp de cinci ninute, ,rinind scana de faptulc:i aven de-a face cu un filn corect expus, un reveralor Dunqi temperatura de 18'. Aceasta este developarea corecti.

DacA nu estc asigumd slabilitarea expun€rilor Ei nuavem un revelator bun, sinten nevoiJi se controlim apari-1ia imaginii in timpul devcloparii. Asttel ne vom da seamadace imasiDea vine repede, nornal sau incet, putind ter-mina developarea cind obtinem imaginea favorabiH. Aceasredevelopare este delectuoase, deoarece putem voata imagin€aprin scoaterea filmului din tanc sau tavd pentru at con_trola ]a lu.rnina rogie; pe de alti parte, filmut venind deseori

in coitact cu aerul, revelarorul de pe supralara lui se oxi,deazn 9i dd de ascncDea un voal al inasiDii radiosratjce.

Mai recomand:im ca lilnul si iic usor agitat ctud ilnnroducem in tanc (dam I 2 lovituri brutie ranei), sprea nu se prinde de el bulc de aer. Aceste bule pot da delecrevizibile dupe developare. deoarece ele nu pernit revelaro-rului si ia contact cu cuulsia sensibil;i la nivelul lor.

La developarea in tave vom avea giije ca fjtmul silie bine acoperit de revelator. dinlr-o dau, iar tava rrebuieagitati aproape continuu ti lilmul intors de cireva ori. Vomevita astfel lormarea bulcl.,r si vom obline o devetopareuilormi pe anbele fele ale filmului.

O imagine radiogralicn norral expus: rrebuie se aparidestul de incet la inceput (incepe sj apara cam ta un mi,nut;i jumetate) 9i s, dea la 5 minute un nesariv cu o nuan,lare bunn a contrasielor, de la transparenJa naxime h opa-citat€a c€a mai dens:i, deci contraste cu albul qi negrul bineac€entuaite. Filnele Idre ecranc interiroare cer o developarelnai lunge (8-10 minule). La- iemperaruri ale retevatoruluimd: mari sau mai m ci o" t8 pLtem ob!: . . ?/uir l re L,Lnecu alte duratc de linp dc developare:

la 10r durata ilevelopiri! esre de 11' 45"l3 11- durata developrirn este de t0' 5O',la 12' durata devebpifii este d. 9' 30',! . lJ durala derelopar i i p( ." dp 3 50'rE 14" du€ta dprF'opar p. ta op ? ' 45"ra 15- durata developdrjr este de 7 00"le 16' durata developirii este de 6' s0"la 17: durata devetopdrii este de 5' 45',la 18" durata developirii este de S' 00"a 19: ourc.a o-vcropsrii pre dp a' 30"la 20 durara dF," lopa. i i este da 4 ' 00"la 2 dur. ra dFletopa-i: e.te da J'] J0"

09

Lucrind cu acelagi revelator, ta aceeati temperaturi 9iaceeat i durau. vom avea acela) i rez ' rLat la un f : lm corecL

Developarea mai lungd produce voalarea imaginii, ra-diogralia devine gtearse, feri contraste. In aceste cazu , re-

v€latorul a ledus;i o parle din bromura de argint nein-fluenlate de razele Ritntsen. De aci deducem ci, in cazulunei subexpuneri, o developare prelungiti este inutiln.

In serviciile asionerate va fi greu sn se conrroleze me-reu temp€ratura revelatorului, deoarece se pierde prea multtinp. in linii geDerale, insn, ne vorn menline in anumitelimite ii vom ciuta ca temperatura sd nu fie mai mice de16'9i nai nare de 2O', i^r timpul se oscileze intre 4 9i8 ninute. De asemenea tr€buie gtiut ce revelatorul slnbetiecu timpul, $i datele din tabelul de mai sus nu sint valabiledecii pentru un revelator proaspit; va fi necesar sn pre-lungim timpul de developare pe misuri ce revelatorul seinvechefte, dar Diciodata nu vom modifica tirnpul de ex-punere stabilit o dat: ca op1im. Cind va Ii nevoie insi siprelungim deveioparea peste 10 rninute pentru a obline unIilm bun, vom inlocui revelaiorul cu altul nou, ceci o de-velopare peste acest limp dii o radiografie de proastd cali'tate. S'a calculet ci 12 litri d€ revelator, p:istrat in condiJiioplirile, pot servi pcntru 15 m'zde lilm cu enulsie dublS(12 duzini de iilne 30X40). Este bine sA se pnstreze opalte de revelator bun, cu care si se umple tancul pe rn;-suri ce scade niveinl.

Revelatorul va fi bine pistrat 9i in alara lucrzirii filnoe-lor (se nu cadi prai in el 9i si nu vinii in contact cu aerul).

70

ln serviciile de chirursie se fac uneod radiosrafii intimpul unei operalii, al ceror rezultat trebuie dat imediat.In aceste cazuri se developeazn intr-un revelator rapid:

ApA 5 000 cmssullit de sodiu anhidru 660 gHjdr@hinond 180 gdidroxid de sodiu (sode ca$6cn) 150 sBromura de potasiu L20 g5e adauge ap, pina h 4000 cm5.

Se intrebuinleaze doun perii revelator plus o parte

api. Developarea se face in 60 de secunde. Timpul se poate

reduce la 45 de secunde daci punem mai pulini bromura

de potasiu (10 gr. Developarea se face cu mdnut i sauclame. pentru a leri miinile de soda caustici. Se spaii apoi{ilmul loarte bine 9i s€ fixeazn. Miinile se pot spala dupnacest r€veiator cu solutie de acid acetic 1,50%.

2. Spdldtea inte/nediatd, . O datn deae-

lopalea terminair, iilmul €ste spilat repede in tancul de

spdlare intermediaie sau in ape curgntoare ti apoi introdusin tancul cu fixaior.

3. F i x ar e a. Filnul introdus in fixator conline ar-gitrt metalic oxidat qi pariicule de bronure de argint ne"'

redusd, deci sensibili la radialiile luminoase Fixarea arerolul de a indeperta aceste particule de bronurn de argini,dizolvindu-le prin hiposullit de sodiu (S:ONar). Oblinenastf€l o imagine care nu va mai fi influentate de nici o ra-

dialie, deci an lixat imaginea.Bromura de arsint n€reduse s€ translorma s b inlluenla

hiposul{itului de sodiu in hiposuuit dublu de sodiu !i argint,solub. l :n rolr t id de hiposuui l a f ixalorulJ:

(2AgBr + 3S'Or3NaO :- 2S,O3Nax, S,O3As2 + 2NaBr).ln solulia de hiposullit se adauga mebbisulfit de-pota-

siu. Ac€sta are rolul d€ a opri brusc procesul de revelare,care se conlinue in stratul de selatina. D";e c;;

-rii;,

revelarea se iace nunai in mediu ahaliri, metabisulfitul dcpotasiu fiind acid. El mai impiedicn oxidarea hiposuuitului.

An i ixator bLn r . 'p dal dc Iormula urnaroare:

V H.posul iL da sodiu rou s'N Mataoisulr i , de porssiu so 0J - Ape q. c. n. 1000 c-1La prepa"gre ." d izolva intr j I iposul l i ru l in apj

calde, se lasi s,i se riceascd bine, apoi se adauga netabi,suutul

lr anotimpul cald intrebuinJan un fixaior inrirftor,pentru a evita topir€a stratului de gelatini. Un astfel detixator este urmetorul:

- prea pulin suuit sau suliit impur;- prea pulini solu,tie intdritoare in bai€.Operar ia de f ixare se Iac" Ior Iarul ina ro9,e t i Lcre.

in general, cel pulin 10 minute, cu o solulie proaspntn.Nr vom iace lunina in cameri p n, i nu n" asiguran cbnuanla albicioasi a filnului a disp;rut. Toiusi, nici in acestmoment fixarea nu este complet terminatd Ei ar trebui s:ilisin filnul in fixator incn un timp egal cu cel car€ a fostnecesar pini la dispari_tia n anjei albicioase.

Unii cred gr€fit cn lilnul, o datn intlodus in fixator,nu mai poate fi inlluenlat de luminn 9i riscn sil voalezeiei lungesc astlel loade nuli tinpul de tjxare si usureazaapaiilia vdlului dicroic.

Vom ii atenli si nu pic;im lixator in revelator, deoarecealterdm revelatorul.

O bai€ de lixaj intrebuinlatd, pinn incepe se lucrezecu intirziere, conline arsint metalic in cantitate de 100 gla 13% li1ri solulie. Acest aigint se poate scoate prinelectroforeza. Se pune un anod de cdlbune de 1,5C cn,$i un catod de metal de 1500 cm, curent de 4 volti. ln 24de ore se obJin 4 g arsint. Metoda €ste inse costisiioar€.

4. Spd, lataa l indld este operal ia car€ arescopul de a curdla stratul sensibil de diversete produse chi-mice ce lau irnpregnat in curslll operatiilor precedente.

Spnlaiea finali se {ace ni lancuri speciale cu apa cwga-ioare, timp de 30 de rninute.

O spilare insuficicnt:i prezenla p€ filrr,dup; uscare, a unor e{Iorescenle albe de hiposulfjt, carepot impiedica interpretarea. Uneori, chiar cu o spiiare

Solutia.4i lliposuult de soiuu 250 gapa q.s, p,

75ssllfit de soditr anhidru 15 gacid aceric 280/0 45 s

159Solutia A se prepard cu apa celdu-te, iar solutia B la

rece. Cind solulia A s-a dizolvat ti ricit complet, se adargnsolu,tia B. Solulia intiritoare se toainii peste solu,tia de hipo-sulfit la o rernperalurn mai micd de 20'. Ea poare fi Jinuti

-si separat gi adeugau la fixator la intrebuinlare.ln baia de fixator se oblin depozfte supnr;roare daci:

se pune prea mult lau prea pulin acidjtcmperatura este prea ridicarn sau prea coboritd la

7l

bund, filnele ar putea prezenta dungi neregulate sau depo-

zite cendgii ;i griuntoase. in acesie cazuri muiem lilmul

citeva minutc intr-o soluli€ de acid acetic 1%, apoi il spi-

l;ra din nou lntr-un curent de api.

5. Uscarea l i lnelor ' Dupn ce l i lnul a stat

30 de n]inuie in tancul cu ap:i cursetoare. sc spaln bine

intr-un curent de apn 9i se pune 1a uscat

Uscarea cere un limp care variazi in raport cu unidi-

tatea atmoslerei ti cu temperalura camerei. Timpul de us-

care este de 8 12 ore. Putem scurta tjmpul astfel:

irecind lilmele spelate, citeva minute (5), in alcool

de 70-90". in acest caz ne trebuie pent.u uscare numai

15-20 de minute, dar nu ]a c i ldurn;

- se introduce lilmul in solulie apoasn saturat; de

.arbonat de potasiu 4 5 minute. Se scoate 9i se absoarbe

lichidul cu hiltie sugatve. Se qtelgc apoi cu o cirpi curalri,

f:rn teama de al zgiria, deoarece gelatina a dev€nit loarte

rezistcnti, iar suprafala sa are un aspeot lucios. Iilmul se

poatc tutrebuinta imediat, pentru ci este complet uscat 9irezisin chiar la presiunea unghicil

- expunem lilnele la un curent de aer cald Cnldura

trebuie sa rimin: sub 30'. cnci altfel topeqie gelatina;

- intrebuinlntd dulapurile uscetoare speciale cu un,urFnr de aer caLl 5 ' : o vpnrrral iF buni

6. Sl l ib i tea imasini l a I r , l . l iostat ' ice

supt aex pus a. Cind un i i lm a {ost prea mul i expus sau

prea mult developat lrebuie *i lie sliibii. Ug- filrn supra-

exous esre mai brne sa f ic dev.ona' .omolel s i ap; : . l ;Di ,deci t developat incomplel .

72

Subitorul conline hiposuliit de sodiu 9i fericianurn de

potasiu (nu ferocianure). Fericianura est€ o substanJn oiri-

vitoare, de aceea vom avea grije ca dup:i rnanipularea ci

si ne spdldn bire niinile.Deoarece acesle dou, substanle se reduc repede, se Iac

solulii separate, care se amesieci la intrebuinJare

'astfel: solutia A: tijposullit de sodiu 5 gapE 100 cmr

solulia Bj Fericianura de potasiu 5 gapi 100 c 3

La intrebuiniare se vor amesteca, punind 100 cnlc dirl

soluia de hiposuliit de sodiu qi 10-30 cri3 din solutia

de fericianuri de polasiu. Amesiecul arc o culoare galben;-

rogiatici. Cu cii punem mai nuh din solutia de fericianuri

de poiasir, cu atit slnbirea se lace mai repede.

Fericianura dc potasiu se combin, cu arsintul metalic

de pc stratul {otografic !i di lericianurn de argint, solublli

in hiposullit. Asttel se iau jos de pe film o parte din griun-

lile legre de argint conlinute in gelatinn 9i s€ clarificn mai

mult sau mai pulin inaginea.Operatia de slebire, care se lace la lunina zilei, se

poate incepe imediat dupi iixare ti spalare. Dac; iilmd

a fosi uscat, il muien in api iilairte de a fi introdus in

slibitoi.Fitnul se introduce repede jn tava care continc slibi-

torul, urmind a Ii agitai 9i intors de citeva ori spre a nu se

produce bule de aer pc supralala lui. Din c d in cind este

privit prin transparenl:, iar in momeniul cind apreciem ce

sHbirea esle suficienti i] introducem in api clltgdtoare,

uDde va sta o or i . Timpul de spelare va I i pfelungi t la2oreiD cazul cind nu dispunem de ape cursitoare. Cristalele dcIericianurn nedizolvate pot strica fiimul producirdu-i pete.

Se intimplS ca pe o radiograiie s:i se snseascn unelezonc prea nesre s i a l ,e le,ormdl .xpur in acesr . ,2 vorsEbi partial zonele negre: lu;in o bucat:i de vatn, cu carelrecnn uEor aceste zone, iilmul {iind introdus in tava cu. lahiror i vom ivea er: ja . . nu ob. inem mars: . i ncle: r -cerea de la zona subid la cea norrnaH si se facn treptat,

Dxperienja va €ompleta descrierea de mai sus, $iprintr-o oarecare indeminar€ se va obline un Iilm cu onuanJare armonioasa.

7. Intdr i rea imagini lor tadiograt ' iceslab . Ievelopat, Aqg4stn spela1ie int i re i te depo-zitul de argnrt metalic pdn adeugare de mercur. Pentruaceasta inirebuinlan sublimarul coroziv (HgCL : clorurinercuricri). Sublinaiul amalganeaze granulele de arsint,rnnrindu-le prh depunerea de mercur qi sporind astfel in-tensitatea opacitntii.

Prin ualarea cu sublimat. {ilmul devine alblnptos, printranslormarea arsintului in cloruri de argint Si lorrnare dedorura mcrcuroasd lHezCtr) (2Ag ! 2HsC1z: Hst2Clz i+2AgCl) . Se ind€pErteazn excesul de react iv pr in spelafc9i se relace imasiDea cu ajutorul unui reductor. cafe reduccclorurile in argint si mercur. Mercurul, suprapunnldu-seargiirtului, intereste imaginea.

Filmul developat, Iixai ti bine speht, uscat sau chiarud, se introduce in solulia urmitoare:

20sBromurd de potasru 2A g

OperaJla se face ]a lunina zilei. Tava se agiti continuupentru a evila lornarea petelor. Filn1ul devine aibliptos.Dupri un timp, procesul de albire se opregtei in acest cazeste inulil sA prelungim tinerea iilmului ir baie. Apoi lilmulse spali bine 9i s€ introduce intr-o solutie de amoniac sausulfit de sodiu 100/0. Filnrll se innegre;le. Dace dupd intii-iire lilnul a dev€nit prea negrui se poate clarilica intro-ducindul in baia de fixai. in toc de innesrire in solu,tiede arnoniac sau sulfit putcm executa aceasti operalie cuun revelator (melol-hidrochinonn ) intrebuinlat, dar in acest

putea slebi innegrirea prin introducerea in fixa-ior. Apoi revelatorul se arunc;i.

Piocesui de slibire a irasinilor de rezultate mai pulinsatislicitoare decii interirea lor. Aceasta se inJelese u$orstiind ci, in cazul unei imasini slabe, Iixatorul a scos ceamai mare parte a afsintului de pe film, chiar la developareajnsuliciente a unui tiln] normal expus.

Putem inrdri radiogra{iile cu detalii slabe lnrn conirast.

l'illnele subexpuse, pe care nu se vid dctalli de structur;,

nu pot fi ameliorate prin procesul de int:irire.

8. Copi i t ra de pe t ' i lnele ta. l iosta '

/; c e. Pentru a pnstra originalul, folosit in arhive b studiiulterioare, se pot face copii in nnrin1e naturala sau mic$o-raie in aparate sp€ciale. Ele se pot {ace pe hiriie iorogralici

sau chial pe lilme radiosralice sau lotogralice. Existi trei Ie-luri de hirtic de copiati cu contrast (tare), normal gi idrn con-trast (noale). Aceasl:i gradaJie este 4ecesare penlru a eolija

73

anutnite def€cte ale filnului. Astiel, un filn cu contrasi€prea put€rnice se va copia pe o hirtie moale (lern contrast),iar un altul prea slab, adicn prea transparent, va ii copiarpe hirtie tare (cu contrast).

Vom intrebuinla numai hirtie cu lustru, 9i nu mate.Operalia se face ir camera obs€ura, la luninn ro9ie. Dupn€xpunere la lumind albe, citeva s€cunde, se developeaze 9ise fixeazn ca un film obignuit. Este bine si lolosim pentruexpunere aceea9i lumjna 9i aceeati distanle, Dorind penrrufiecare film rezuttatul (slab, normal sau tare).

La uaele filme cu contrasie prea putemice apar pecopii unele regiuni negre,intens, iar altele abia vizibile.D€fectul se poate corjja intrerupind d€velopar€a dacn inbo-ducem hirtia in apd rece, apoi St€rgind pe4ile care nu auielit destul cu o bucaie de vat) imbibatd cu revelator cald(Ltanlie sa n1t lacem pete sau rnargiri brugie!). Dacri auapArut 9i zonel€ dorile, putem continua developarea inrregiihillii, in revelaior, care va fi de data aceasta de s.currn du-rate. Spilam apoi bine hirtia qi o fixem cam 10-15 minuteintr-un lixator ob4nuit, dupe care o spdl,irn din nou 30de minute in apA curgebare.

Dupn spilare se poate da un lustru {rulnos in letulurmetor: se tterge o bucaii de geam cu alcool, apoi sefteace cu pulbere de talc (ctl o bucate de vate). Se ddtalcul jos ti se lipegte copia cu inaginea pe sticld. Se com-primi bine cu o cirpe pcniru a indeperh eventualele bulede aer caf€ se gdsesc sub copie Ge poate inrrebuinta unrulou special ficut ir acesi scop). Copiile scate cad sinsurede pe geam. avind luslrul .arc aa et .orFa?i i raCinca.

74

9. ReSrl i de condui td ;11obscutd. a) Von avea gr i jd de o curdlenie perfect i a ca-merei obscure 9i a materialului ajutator lucrarii filnelor.in acest scop, sa nu respindim piceturi de solulii. Soluliilese prepare tn alara laboratoiului. De asemenea, nu vomconlunda soluliil€ inlre ele, ceci murdirir€a revelatorului,mai ales cu lixator, este deunetoare. Filmele vor li atinsenumai (d m: in i le curale t i nerranspirale.

b) inainte de a deschide caseta pentru scoaierea filmu-lui ne asisurem se nu iim deratrjali de lumini parazite,p n deschiderea ugii laboratoruiui.

c) Filmul se scoate ;i se introduce in casete pe masarnanipulaliilor uscate. Scoatem lilnui dintre cele doltaecrane ISIA al freca, deoar€ce prin frecare se produc d€s.cerciri electrice, care apar pe liln sub lornn de linii frinte.

;i dacn este pus in hirtie se produc asernenea parazili prinIrecar€. Vom €vita indoir€a filmului, nu-l voro atinge cumina transpiratd fi nul von expune mult timp la lurninaroqie, care, deqi este inactinice, totuti voaleazi. La ,coaterea -filrnului din casete se va scde cu ur creion obilnuit rumeruldin registru sau run€1e paciertqlui.

d) Temperatura revelatonlui se lie de 18', iar a iixa-torului la fel.

e) Dupri developare, iilmul trebuie bine spilat.l) Filnul nu se privegte la lumini albi decit dupn ce

e) Dupn fixare se spale iilmul 1/: orn in apl cuisetoare.h) Negativul trcbuic uscat la unbrd. nu la soare, 9i va

fi ferii de pral.

I. DEFECTELE RADIOGRAFIILOR. CAUZE. REMEDII

Radiografii proaste s€ intilnesc, din nefericire,loarte des.

E1e sint cauza multor gregeli de diagnostic Ai dau oca-zie la interpretdri eronate. Corpi striini imaginari, leziunineexist€nte sau existente, dar dispirute de pe iiln, divers€voau sau opaciti.ti supraaddugate - toate acestea sintgreteli care trebuie evitate de un tehnician bun. In najo-dtatea cazurilor, cauzele d€iectelor nu lin de maiedalulintrebuirtat sau de aparaturn, ci de nerespectarea regdlilorde cetre operator.

Acestea rezidi in:T.ahnice expuner i i . 1. Alegerea gr€9i t i a ten-

liunii (kilovoltaj pr€a nare sau prea mic).2. Ceder€a tensiunii prin intrebuinlarea unei incerceri

prea mad a aparatului (miliamperi prea mulg).3. Supra- sau suberpunere.4. Centrar€ defectuoasn.5. Raze secundare.6. Pacient nelinittit.

Luc/atea l i InuIui . 1. Supra- sau subde-velopare.

2. Voalare provocatn de hmpa din camera obscuti.3. Spnlar€ ri Iixare prea scurt€.4. Temp€ratura biilor neconlorme cu piescripliil€

5. Uscare la cnuuri prea mare.6. Lipsn de acuratere in timpul lucrului.7. Casete sau ecrane intiritoar€ patate, vechi sau

plesnite.Inainte d€ a cerceta defectele aparatului sau ale ma-

terialului de radiogra{ie, se vor revizui condiliile in care

se €Iectueaza lucrul, S€ vor controla: obscuritatea camereide developare, curel€nia perlcctd a meselor, chiuv€telor,rancului, ecranelor, ramelor, clanelor cu care se prind

Iilmele, lampa rogie etc. Se va inlocui rev€latorul cu altul

nou, de asernenea fixajul; se vor controla temperalura 9itimpul de developarei in fine, dacn toate aceste condilii

sint indeplinite feri a obtine o corectare a detectului, nevom gindi la aparat (vezi tabelul).'

Prin :oalple delerte. nuz '

lot ,i lptu! .un 'p

pt t4drcpld

1. Contraste tari: plrlile fransparente preatumjnate 9i neconturate, pe4ib negrepalide

Subexpus, cu tenslune nornalA sau slabd

i5

2. contraste slabe; IiLr voalat, umbrit, cenu-

3, Benzi ctare in dreptul arcurilor casetei

4, Imaolne neclara: contururi 9terse

slpraexpu; tensiune prea mare

Multe raze secundaret raze secundare relLec- Pluhb sub caseti; capacul casetei va ft cep-

Citeodatd se poate remedia lrin slalrire in

Filmul va li bine spalat; se introduce in per-manganat de porasiu 1 : 100C, 5 minute; se

5. Irtagine parlial neclard

6. Linli fine paralele

7- Film cenutiu (vezi ti 2)

Pacientul s-a mitcat.Distanla focus-pacient prea mjce sau cea pa-cient-ljlm prea ftare.Focwul prea mare sau distrus parlial, Eoa-nele sint graunFase

Casetd deiectuoasai hu pressazA unilorm ecfa-

Dislragma Bucky nu s-a mitcat sau a mers

Supraexpus 9i suldevelopat.slrbexlus f i suprailevelopat.Revelator prea cald sau p.ea rece,Lampa ro9te prea tare.S a lucrat prea aproape de lamla rotie,

Scoatere prea lrsventd din rerelaror {se-

Prea pulin revelator jn chiuvet6.

Film suberpus 9i developat prea huit sduprea la cald. Reyelaior vechi, Fjaaj in rev€la-Ia. Vel galbgn pe tot filmul sau numai pete

7o

L Vdl dicroic (doud culori) i adzut p.in hans-parenla este roz sa! galbuir vazlt direct,este galben-ver2ui sau cu lustfu metatic

10, Pete clare rotuDde ti bine conrurate (mairle! cind se deveiopeazn). CinC se lucrea-2d in tanc, apar ca puncte situlre in rin

11. Pete cenusii de dive.se mdrihri

tor sau invefs, La compun€rea revelatorului,prea multd substanld alcaLnA, prea putin sul-lit sau de calitate proasta,Dizolrarea s-a lAcut invers.

Fixai ir revelllor rau revelator ih fixaj. Fixa-

tul nu mai estl otld rse controTeazd cu hrrtjeturnescir . Prel lUj n rpalbt htre relelato. s ifilaj. Filmul a fost scos prea devreme din

fixaj. Acest fenohen se marilest! mai alesla lilmele subexpuse, car6 au trebuir sU tiederelopate tinp hai hulf, ti care se fixeazd

Bule Ce aer care ibpiedicd acliunea revelato-

spale, apoi se introduce in bisulflt de sodiu10r'100.Sau: illmul se introduce timp de o ori !ntr-un fereraior pro$pat;8poi, dupa o spAiareintermediarn, se inhoduce inh-un fixaror tare(hiposulfit de sodiu 400 g, metabislfit de po-t.siu 50 g. ape q.s.p.1000 cm3), in csre illi6ah tinp de o ore, Apoi il inhoducem !nh-o sonrjie de metabisultit de potasiu 1O%.unde sti 2.1 de ore,Dupe ac.st timp se spatd intr-un curent dea!4, indepeftind depozitele de sdruri de pere9ere lllhului, ffecind ulof cu o bucatd de

lc.ntinnt! tlrr rdE. 76)

(ca 16 8)

5e hig.e cfiuveta, lilnut in tanc sau, dacieste in rah;, i se vor da 2-3 lovituri hi.i

sprmi !e lilm la developare (ca la 10)

77

12. Pete clare, de forme diverse tumat Pe o

13. Puncte negre, lnconjurate de o zond mai

14. Puncte flne, ca de ac

15, Pete ssu benzt galbene sau brune' bine

16, Pete lnchlse, neregqlatei ileseorj cu con-

tur mat inchis. Ad'ncitlai 'n

gelatitA cit

17. Benzi sau pete negre care pornes d€ la

o margine su de la un unghi al lilmului

18, Desen marmurat eu h fagure, ori in

19. Pete clare sau opace. in sehtiuna, cornuri

Stropire cu lixaj pe ltlmul usat

Sub6tanle chimice nedizohate (in revelator);

licdturi de substanle chimice h tlrbpul us-

Uscare intr-o caherd prea caldd sau neaeratd,spelare indelungatd in zile celduroase; filae

conseryate la une2@16 (culturi de lactertt)

Fllmul !u a lost bine impachetat.Caseta nu inchlde line

Putitr revelator in chiuveta. Chluveta nu a fost

bue mlgcat!, Revelato! caldin chl{vete rece

Fjln indoit; apucat cu trei degete

20, Linii fhe ln lomi d€ stea sau ile ramuri

de brail; llnii frinr4; hdsnete

Descdrcari electrice prjn lrsare; lilnul a fosttcos repede din hi.tle sau dintre ecrane. lnse2onul uscqt, stattvul 6te tncnrcat.

78

Se va Fterge ecranul(nu $ lilrnul)

cu o pensub moale

se va scoate filmul lncet.Se va lega statiwl cu pimintul

21. Lltere, cilre, linit ctare sau obscure S-a scds pe o htrtie avhd filmul impachetatdedsubt. S-a apdsat intr-un mod oareare

Filftul a fost ps pe o tipdrilurd tq camemobscurd, care a rettectar tumim lorie. In ca-setd eran€le au fost tn conract cu o hirrietipiritd

Degete grase $u murdare

Spab!€ Decompletd.Crlstallare a htposutfttutul.

Fibul a lost prlvft prea aproape de tampd;la developare r€vetatorul se incdlzeSte h apro_

Apd stropiti p€ tilrnul u*at

Bdi prea calde sau drlerdle plea ftari <letemperatud int.e .evelator, apn ,i fiEJ,

Cind s noteszd Otmul va pus pe fontl

Se va intrebuinla un lixator tnt{ritor in se4-

25, Umbre de d€gete

24. Vel albicios sau nuneroa!€ cristal€

25, Innegrhe repetata spre centrul filmutui

26. Pete apl@pe clare, N contur inchis

27, Adtict pe gelatin, sau topite pe imaginl

28. O lndolturd, o apdere pe lth, fdcut, tna-inte de eapunere, alare dup6 ilevetopare,Iracd este tecuti dupd ce filhul a tostexpus, nu aParc

79

J. CITIREA $I CALITATEA UNEI RADIOGRA{.'IINaEatotcapul . Esre o cut ie mobiu sau l ixal i in

pdeiet care arc in interiorul ei becuri cl€ctricc roiunde saulungi (sofile). lntensitalea luminoasi a acestor becuri sepoate resla cu o rezislert:]. in partea din fate. negatoscopulare un geam mal sau opalin (laclescenl), incadrar de douipinn la patru perdele. Acest€a fiind mobile, pot reducecimpul luminat dupn dorinlS. Filmul, o dati dcvelopat tilixat, s€ poa& citi la lumina acestui aparat, calc, avind unioc de inlensitrli $i un ioc de supmtelc, scoate in eviderlidetalii ce nu s-ar observa dace l,am €xaEina la lunina zilei.Este o grese.li sA nu se examineze filmul la negatoscop.

Sint necesarc doue negatoscoape, unul in cameraobscuri si altul in camera de citire, unde se &u iezultatele.

Radiogral ia 6oract expusd, cu o aal i tatede tu e potriuitd ti o deuelop\rc rcglsmentaftL Apare .!un contrast li o claritale oplimei strlctura osoasA apare netriri lutr$noa#, iar pe4ile moi sint f,ine difeientiate. parrea

din filn care nu corespurde vreunei perji a corpului estede un negru,,cnrbunos" miforrn.

Radiocral ia subexpusd au o cal i tate detaze corectli ;i o devalopari! bund. prczinti o strucrurd

Cadrul lucrdrii nu prcvede dctalii asupra acesrui capi-iol care erte com!'let tuatat de prof. Ncgru in cartea sa

80

osoatd s labi i sau cu, un aspect de st ic l i ; par l i lc noi s inr evi"dente. Nu poarc fi iDrbudlnliLi prin procedeul int;iririi,caci ccea ce n-a dat impresionarea prin radialii nu se poateinl;iri.

Radiostal ia executatd cx ruze ptea mot.Poate Ii recunoscule prid accea ci ptirlilc r]roi sint expusccorecl insi oasele apar ca de slicld, ti&i siruclure. La o ex-puner€ si mai micd se vedc numai conturul exrern al pjrli-lor moi. Nu se poate imbundlnli prin procedeut inlnrilji.

kaAiastat ia supraexpusd,, cu o cal i tate derazc corectd sau drrra Si o detelopate dusd la mhci,nt m.Apa|e mult iniunecate, firi contrasl 9i d€ralji. poate Ii im-burdlatiln prin procedeul slibirii.

Radiogral id supta.xpusd cu rudis l i i decdtttate potriuitd. sau Avte ti cu o devetopare intrctuphiinainte de timp. Apare cenutie, fir; conrrast 9i detalii.Intre piirlilc moi ti osoasc nu exisri nici o diferenln sub-slanlia|n. De asemenea, parFle libere de p€ film nu sintnegr€, ci de un ccnutiu tulbure.

ln cazul unci astlel de radiografii €ste bine si deveto-pnm complet ti apoi imaginca sn lie slebiia.

despre radiolerapie. Toruqi, penlru ce asemenea leziuni porlua ustere 9i in radiodiagnosric din cauza n€pricelcrii saua neglijenlci, vom desclie pe scurr puncrele principale. Asr-Ici se vor inlelcge mai bine n;surile care trebuie luat€

K. ACTIUNEA VATAMATOARE A RAZELOIT RONTGEN SI A CURENTT]I-UI ELECTRICA, LEZIUNILE PROVOCATE DE RAZELE RONTGEN

impotriva acjiunii nocive a razelor Rijntgen. Se pot producetr€i feluri de leziuni: locale, genefale 9j asupra urmagilor.

1. Leziuni la locala svvin c ind o regiunedin corp pr inel le, inrFo tedinl ; sau inrr-o sr ie dq i ra-diaJi i . o canLirare de raze care produc Inodi t ic j r i pcr-

In majoritaiea cazurilor, pielea este aceea care suferjcel mai mult. La inceput ea piezintd o ugoare rogeal4 qi un94q!o discret. Aceste modiliceri constlt1ie raaclia prinafi,care dispare d.upe 2-3 zile. Dupi aceasra urmeaza un sta-diu de latenF de citeva zile, in care nu se observe nici ornodi{icare. Cam Ia 10 zile, rog€aja reaparei ac€asta con-stituie feaclia ptincipald,, mai accenruatd decit prima gi careduieazi mai mult. Dupi 4 saptinini pielea devine treptarbftnA $i incet-incet i9i reia aspectul normat. Carn la 20 dezile pdrul cade, pentru a cregte din nou cam dupn o lun:9i jumdtate, dacn doza nu a lost prea mare, cnci in cazutacesta remine o alopecie definitivd.

Cu o doze $i mai mare, reaclia este mai accentuati.Fielea este citva timp uscatn 9i se exfotiaze utor. La doz€superioare, pielea are aspectul unei arsuri de soare, cu pier-derea stratului superiicial. cu exsudat, sem:inind deci cu orann. Ef,isli un critem radiologic, care insd se poate vin-deca, lesird numai o alope€ie detinftivi. Dace reacJia esie9i mai accentuati, dup; vind€cale, care va Ii lentn, pielearimine cu vase mici supeficiale, dilatate (telargiecrazii),permanente, sau sublire, palidi, imobili, ugor vutnerabileqi cu tendinln leniA la cicarrizare. La doze superioare sur-vin l€ziuni mai profunde, care duc la un ulcer radiologic

6 - TehnJca ndiograricii.

Dacn nu reugim si vindecim acest ulcer, el se poate trans,Iorma, cu tinpul, inir-un cancer radioiosrc.

Doze mici repetate intr-un int€ al de timp indelungarproduc l€ziurri rudiatrogice crcnice. A€estea sini modificrriasemenetoare arsurii, dar produc ulcer idrn tcndintn b vin-decare, ;i care se poaie translorma in cancer_ iDceputut ma,niiest;rilor este cu atit mai insidios cu cit dozele care auprodus arsura sint mai mici. ReacJia primare poaie lipsi,prinul semn fiind const uit de relangiecrazii. Unghiile de,viD lriabile fi prezintd SanJud longitudinaie; pielea esteuscatd 9i solzoase. DacA se coDtinue expunerea la raze, te-gumentele i9i pierd elasticftatea, devin groase 9i 1nai tirziuse atrofiaze. In special la miini se constati n€gi cornofi9i fisuri. Negii se pot detaEa, ial {isurile se infecreazi secun,dar d:no narrere la ulcere. care qe vjnd-ca nai sreu deci lulcerul radiolosic acut. Rezultatul €ste de multe ori uncancer. Mulli dintre pioniedi radiologiei au pierit in acesrmod. Din ferictue, astdzi se cunosc cauzele ;i arsurile sepot evita. Doza tolerabiln pentru miini, dacn numai elesint atinse, est€ de 1,5 / pe septemine.

O piele care a fost mulr timp expuse razelor R6ntgen,cum este aceea a radiologilor, chiar daci nu este preaafe€tati, remine sensibild 9i l'rrlnerabild la atte insulre,deoarece iti pierde vitalitatea. Asrfel, o haind care fteacnpielea, cndura umedj (termolor), expun€rea indelursate lasoare, i talia pielii prin transpiralie la nivelul pliciior etc.,cu alte cuvinte, orice ageni care produce o rogealn exage-/ati unui epiderm sdnAtos poate provoca leziuni dace acestepiderm a lost in prealabit expus la raz€le Riintgen.

8t

2. Leziuni la generale pot i i acure sau cro-nice. Forma acuta este cararul radiologic, ,,rdul de raze",

,care survine mai I'ecvent dupn o Sedinld de radioterapie tiexcepJional in radiodiasnostic. El se prezintn cu cefalalsie,oboseaH, grejuri ;i vdisiturii este de scurti duratn ti nuprezintn nici o gravitate. Forrna cronicn se intilnegte lapersonalul radiologic inprudent ti se caracterizeazi prinmodificeri ale sing€lui. Aceste modiiiciri se pot face evi-dente cu ocazia unei boli care in felul ei ar fi fjr, inpor-tanln, de pildn o sripi. Neutrolilele scad muli si apar deobicei eozinofilie 9i limfocitozi. Eozinofilia este un semnalde alarmd 9i se intilnegle precoce; de asemenea, apa ,tialimfocitozei, care se transforna in tmfopenie, €ste unavertisment extrem de grav, iar descoperirea unei timfo-penii absolute, persistente, sau a unei Ieucopenii ;i maiales a unei neutropenii indici prezen,ta unor leziuni se-

Atingeri grave ale sirtemului hematopoeric pot ducela un sindrom leucemic, agranulocitozd, sindrom hemora-gic Ai panmieloltizie.

Doza rnaximn tolerabile pentru inireg organismut estede 0,3 r pe snptnnind.

3. Electul , asupra utnat i t ror . Organete de. reproducere sint sensibile la razele Rijntaen. O sterititaie

poate Ii oblinutd, o sarcini poate ii intrerupta, ereditareaeste tulburati de o caniitat; oarecare de raze. Nu €xistio unitate de vederi asupra r€laliilor d€ la carri la efect,iar exper ienlele I icute pe animale nu pot f i tordeaunavalabile pentru om.

82

Nu trebuie exageratd ieana de razele Ritntgen, tot aSacum nu este permis sa se hcreze f:rn nici o nnsura deprotecJie.

Organele de reproducere (ovarul, testicutut). penrru anu fi alterate, nu trebuie se primeasci o dozn zihic; mainare de 0,025 /.

4. Mdsul i l ,e de ptotecl ie. Un radiotos ince-piior nu reugegte totdeauna radiograiia de la pdnut exa-nen, si chiar uneori cei priceprli sinr obligali s-o rep€te.Se pune intrebarea. care esre limita rezistenlei regumente-lor la caDtitat€a de raze pe care o pot pdmi Inri a avea€onsecinle nepucut€? in prima ern a radiotosiei, acum40 de ard, expunerile erau de minute 9i nu rareod eranevoie de 8-10 minute pentru a obline o inagine intre-buinlabili; aceastA expunere, cind se repeta de doui-treiori, constituia o adevdrati radioterapie. Unul dintre noi aavut ocazia se vade leziuni grave ale peretelui abdominaldupi 3 radiografii ale iinichilor. Cu aparat€l€ moderne deastezi, cind exprn€rile sint de secunde 9i chiar de {racliunide secundn, pericolul este mulr indeperrat.

Totugi 9i acum, $edinte Iungi de radioscopie urmatede radiograiii in serie poi peiiclita pacientul. Ca orientaregeneraH von menJiona limita pedculoasi cu 70 kV max'I mm {iltru aluminiq un cimp de 9/9 cm, distanla focus-piete de 30 cm, la 1400 n,4r (nuln,Arul miliamp€rilor Xse€und€l€ expunerii), sau de exemplu 20 nA tlmp d.e 70 d.esecunde sau 4) mA timp de 35 de secunde. C{r alie cuvinte,cu un resim de 20 mA se pot Iace 14 radiosrafii de cite5 s€cunde iiecare. Merirea distantei {ocu&piele inseannd

si merirea numerului de rnAs care poate ii suportai, 9ianume iD raport €u pdtraiul dislan,tei; o trecere de 1a 30la 40 cn focus-piele insearnni innul,tirea datelor de Inaisus cu 40':30', adici aproxinaiiv 1,8. Ridicarea tensiunii

inseamn inmullirea aceloraEi date cu raportul reciproc alp:tratelor tensiunii sau, ridicind teniiunea de la 70 la 80,le vom multiplica cu 0,7. Dacn intrebuinjim ur tiliru de0,5 nm aluniniu in loc de.l n!m, von reduc€ totul la, 0,50.Se va intrebuinla insa un liltru de 1 mm aluniniu, care nujeneazi claritatea imaginii-

Vom intreba pacientul dacn a mai fost examinat 9i citeexamen€ i s-au fecut; vom cerceta pielea spre a constaladace pfezinti semne de edtem. In general, dupn o pauze

de 14 zile, tegumentele suporte incd jumniate din dozaelitem, dacn prima da16 i s-a aplicat aceasta. Ca orieDtaregerlerale den la pasjnile 85, 86 9i 87 trei tabele deexpunere pentru aparat€le curente (cu '/, undn, cu 4 ven-tile qi cu 6 ventile). Itr penullima coloani se arate nume-rul de / internalionali pe car€ ii prim€9te pielea in timpulunei expuneri, iar ln ultina coloane nurndrul expunerilor.are, sumale, dau 100 /. Se vede ce o radiogralie de pli-mini poate Ii repetati de un mare numer de ori iiri aproduce vreo leziune (daca, bineirJeles, bolnavul nu a tostsupus unor gedinle de radioscopie prelungjte) in timp ceuna de coloane hterali nu suporte prea mult€ repetiri.

Pentru radiolog, regula generau este de a evita manipu.larea cu miinile sau expunerea oricnrui organ in iascicululdirect al tubului radiogen. De aceea va pu'ta un gorl 9imeDrgi protectoare. 9orlul trebuie se acoper€ claviculele,

intreg torac€le, abdomenul ti coapsele pinn sub genunchi.El va avea un echivalenl de 0.25 nn plumb minimum qi vainconiura aproape tot corpul. Mnnugile vor acoped miinilepe loat : supralala lof . nu nurnai dorsul . precum r i jum;-

tate din antebral. Ele vor avea un echivalent de 0,15-0,25 nn plumb. Se va lucra toideauna cu diafragma micn,plinbind (la radioscopie) lasciculul de raze de-a lungulorganului €xamhat. Nunai in cazud exceplionale este tre-

voie de dialragna mare.ln aiarn de pericolul radialiilor directe, mai €xisid

pericolul celor secundare (de diluziune). X1e iau na;tere[lai ales in coryul pacientului ti se propagn in toate dir€c-

1iile. Pentru a cunoagte locurile unde cad, se lipesc mici

buce,ti de ecian intiritor acolo unde creden ci ar pDt€a

Ii. In obscuritate p€rfccti 9i cu un ochi bine adaptat levedem luminate in timpul radioscopiei. Cantitatea de raze

car€ poate Iace fluorescentn o suprafa,te de ecran inraritorreprezinte cam 0,1-0,2 / pe minut. Aceste locuri se vo!

evita sau apAra cu mijloacele obignuite de protectie. Per-sonalul se va tine totdeauna depart€ de tub qi de pacient.

Masa de comandd va Ii adeposfite dupn un paravan deplumb, iar atunci cind trebuie se ne apropiem de paciert

in timpul expunerii, vom purta torlul protector.

b, PERICOLUL ELECTRIC 9I MASURILEDE PROTXCTIE

Curentul de joase $i cel de inalri tensiune pot prinei-

dui viala celor care ii manipuleaze. Aparat€le moderne,

83

blindate, sint asiguiate impotriva curentului de inalte ten-siune, dar mai existi un numer de aparate care nu prezintn

aceastn ameliorare. Personalul care lucreaze cu ele seobignuiegie treptat Di se apropie din ce ince mai mult, pinn

cind vigilenla scade, dlnd o€azie la elecEocuteri, care pot

Ii chjar mo ale. La astiel de aparate, dace cineva seapropie de tub va Ii atent ca a doua persoani se nu fie

la nasa de comandd ti si inchida curentul in timpul

Cel ce sti la masa de cornanda va fi atent ca nineni sinu lie ]ingn tub.

P€rsonalul tr€briie instruit ca in momentul pericolului

sd intrerupd imediat curentul ti se nu alerge acolo pen-tlu a ajuta pe cel accidentat.

CureDtul alternaliv este de patru ori mai p€riculos de-cit cel continuu. din cauza aciiunii sale excitomotorii. Curen-tul de inalti frecventn este insd mai pufin ofensiv. ln ra-diologie lucrdm cu un curent alternativ caie vine de laoraf 9i cu cel de inaltn ftecventa produs de aparatul nostru.Gravitatea curentului se merette cu iDteNitatea 9i mai pulincu tensiunea 6a. na depinde 9i de dinensiunile supraf€leide contact cu curentul, precum 9i de umiditate, care favo-riz€aze un contact nai bun. S-au vBant ca lli. modale chiarcu tensiuni joase. ln principiu, in cazul tensiunii ioase, laun contact pe suprataF micn, fari umiditate, se dezvoltnin t€suturi o Io4e contraelectromotorie care inirineazetrecerea culentului.

Ele€tro€utatul are o senzalie de opresiune qi d€ 3paim6,datodt! tetanizerii mu9chilor intercostali, 9i dureri difuze.Po4te ulnra imediat moartea. Local se produc arsuri sim-ple sau profunde. Se va intrerupe cur€ntul, nu numai pen-tru a lustrage electrocutatul de Ia actiunea sa plelunsitn,ci 9i pentru a feri pe cel ce rrea sn-l ajute. Se va facerespiralie artificialn $i tratament aniigoc. S€ vor ingrijjarsurile.

Ca misuli de precauti€ la instalarea unui aparat radio'losic se vor cere anumite aianjamente: translormatorul deinalti tensiune se va instala intr-un Ioc accesibil numatpersoanelor t€Lnice care cunosc pericolul. Daci este asezalintr-o camerd separate, u;a acesieia va li a3tlel construitdca, aiunci cind se deschide in tinpul {unc,tionnrii, curentuJs, s€ intrerupd automal. Dupi incetarea serviciului se intre-rupe complet curentul de la orag. Toati instalalia va fi

conirolate cel puJin o datn pe an. Conductele vor fi astlel

situate ca si nu se poatt face atingerea cu tensiunea inaltd.Podeaua va Ii rdu conducetoare si finute totdeauna uscati.Masa de radiografi€ nu tlebuie legati la p:imint; daca estebine izohtn, nu poate decit si incarce static pacientul. Leg6-tura cu pimintul se lace numai la rnasa de comandn 9i la

aparatele cu care lucreazi m€dicul.Unele aparate de sistem mai vechi degajeaz; ozin qi

vapori nitrosi, care prodrc cefalee, anorexie 9i obosealt.Penlru a evita aceasta, se va ventila des camera de lucr!,

84

Tabel .te erpunerc pentru aparut cu '/, undd

!1 de exlme,e

70 75 20 4-5 33

Craniu 70 7A 20 3 33

70 75 20 4-6 5 20

Iatefal70 90 40 8-9 24 4

Pldmlni 150 55 80 0,2-0,3 0,06 1700

Plamtnl 150 90 80 0,r-0,2 0,1 1000

InimI 150 75 80 0,1-0, : 0,0E 1250

7A 80 80 0,2-0,3 I 100

70 80 80 0,2-0,31 I 100

*3

! i !e

$5":x' lVezicul, ,

70 65 40 3--4 5 20

Bazin 70 75 2t) 4 25

i0 JO 20 2-3 I 100

tibio- I , 20 5-6 2 50

Picior 50 40 2A i-6 I 100

UInar 50 50 20 2-3 40

Cot 50 45 20 5--.6 t ,5 06

50 45 20 4-5 I 100

Mrna 50 40 20 3-4 I o'u t70

Dinl l JO 40 20 0,6 '\70

i Doza asid calcdrtE l. !n flltru de 0.s ns Al, D.cr sd rdrelatnteazl m lil i.u de I nm Al. rumlrul explnerllor penlru 100 / se rldlcb cu tDrotlnrlt! 60%.

f'bet .le etpunete penhu dpatat cu 4 .enlile

r*-- t-

Craniu ,4 P 70 75 40 3 33

Crannr 7A 7D 40 i 33

70 11 40 2-3 2A

70 90 40 4-a l5 7

PlSmlni 150 55 ,00 0,1 0,0; ,000

Plinini 150 90 80 I, l -0,2 O,L 1000

Inimd 150 60 200 0,1 0,06 1700

70 80 200 0,1 100

7D EO 200 0,1 100

. Doza esro calctrtllI la !n li lru de 0,i mn A], Dsdt sd htrelrriricaziu llltru de I nm AI, ntrmrrd e{plnedlor pcntru lco '

se ridic, cu 3proximarit 50%_

RiDichi I

20 I r-2

,o | ,,-'

,15 20

a;]uo

86

; .E; :

Ganiu A P 100 7; i00 3 33

100 75 100 |,25 1,6 63

7Q 75 100 4 2i

7Q 90 t00 l5 7

Plenlni 150 47 400 0,07-0, 0,1 t000

200 r00 200 0,1 0,1 1000

lnimn 150 60 300 0,05-0,03 0,06 1700

60 80 200 0,0i-0,08 l 100

60 80 200 0,05- I0,08 i00

Tabel de erpunete penltu apatol .u 6 uentile

5! ia

Rinichi 7A m r00 5 20

70 70 100 5 20

Bazin 70 75 t00 !5

50 4A 20 5 100

50 40 20 2-3 0,7 140

Piciof 50 40 20 6 100

UnA. 50 50 20 t-2 0,1 66

Col 50 40 !0 1,5-2 0,!l 250

niinii50 4U 20 t70

Mlrn 50 40 20 3 0,5 200

Dinli 50 40 4Ll t2 200

' Doza este calcda a un tll itu de 0,5 '16

Al. DacS se tnlrebllnieazi un nlru d. I 6n Al, nonrrul exruneritor Dent.u lco t 5e rjdicd c! aprorthaliv 5o%,

L. RECOMAn*DARI PRACTICE

a. PROTEJAREA CABINETELOR DE RADIO-DIAGNOSTIC

Ele kebuie prolejate numai ta ln de razele secundare,dacA protectria IaJn de radiatia primara este asisuratA princonshuc,tia tubului. Mat€rialele opace inbebuinlaie in pro-tecJie sint de obicei din plumb.

Reddrn cilrele pentru grosimea strarului de plunb laldde anumitc calileJi ale radia-riilor intrebuintate:

b, CONSERVAREA SUBSTANTELOR CHIMICE

1. Subttanla del icvescenta t i substanleadre se oxi i leazd utor t ra asr j carbonatul depotasiu, metabisulfitul de porasiu, potasa caustici, sodacaustce, suilitul de sodiu, merolul, hidrochinona. Se vorpestra in ilacoane astupale cu dop de pluta ti paialinaresau, mai binE, cu dop de caucilrc. Aceste dopuri sirt de pre-ferat celor de sticli, care nu au aderenla necesard. Se maireconanda ca flacoanele pentru hidrochinona se fie de cu-loare irchise.

2. Substanle care nu necesi td precaul i ispeciale: a launul , bromura de potasiu, carbonatul desodiu, fericianura de potasiu, hiposullitul de sodiu.

c. CONSERVAREA FILMELOR NEEXPUSE

SI A CELOR LUCRATE

Filnele neexpuse se pestreaze in cutiile lor odginate,in dulapuri separate de substanlele chimice. Vor avea oaerisire bunl 9i vor li Ierite de umezeald.

. 6,5- 11,5 mm srosihe

. 100 mm grosime. 4,5 rnm grosime. 60 mn gr@ine. 3,4 mm grosime

4,10 mm grosime

75100125150

2

Acest€ daie sint relative qi pot ii considerate exaciepentr! 1,50 rn distanln de h locarul tubului la paravanulprotector $i pentru 30 r debit pe minut. Inlelegen c, pen-tru razele secundare (de difuziune) srosimea straiului pro-tector va !i mai reduse.

Pentru construirea paravanelor protectoare 9i a pereri-lor cabinetelor de radiodiagnostic putem intrebuinta mar€,riale diverse. Rednm mai jos, dupe creciqkin, echivalengadiyerselor matedale pentru I mm pluncb

C!.imidi barihHCiment baritatBetoncdtdlnidd . .Clment . ,

. 14,6 mm grosime

. 7,5- 10 mn grGime

. 47 - 60 Im grcBjrne

. 80 -110 rnm slosnne

. 80 -100 mm srosime

88

Locul de pdstrare va fi Ierit d€ acliunea razelor Ritirtgen,Filmele lucrate trebuie clasate asrlel incit se fie ugor

regnsit€ cind bolnavul revine. Pnstrarea lor implici o aten-

Ite deosebitd cind po€edem filme cu suport intlamabil; deaceea vor fi pastrate int!-un loc bine aerisit.

d, iNDEPARTAREA PETELOR DE REVELATOR

Se imbibi citeva minute porliunea petad cu perman-ganat de potasiu 50/0. Se spala in ape, apoi se spald cubisul f i t de sod.u l00i ; r i , in l ine. d in nou in apa.

Daci nu s-a reutit operalia se poate repeta. Pe slo-,€le colorate permanganatul poat€ scoate qi culoarea, bsindasti€l altn pate, de aceea se va ince'ca pe un coil alhainei.

AItn metodn: se udi stola cu apd, apoi se trece peEte€a cu linctura de iod, cu o pensuln, pinn se obtine o cu-loare negru-brun. Se picn soluJie de fixaj, pinn ce stola i9iia culoarea de la inceput, apoi se spala. Dacri pata este

uscatd se va scoate mai gr€u.

AIta metodi: se pune tincturi de iod citeva minute pepati. Se toarnn apoi api oxigenair. Se pici amoniac. lncele din urmn se spald bine in ape rece.

e. INDEPARTAREA PETELoR DE NITRATDE ARGINT DE PE MTINI

Se spaln miinile cu sldbitorul de tiime sau cu api de

Jav€1 urnata de hiposultit de sodiu.

f, INDEPARTAREA PETELOR DE MUSTEDE PE COPIILE FOTOGRAFICE

Se spau cu sdpun dizolvai in alcool.

g. INDEPARTAREA RUGINII

Se dizolvn la r€ce 9i pine la saturalie buceli nici dezinc nr acid clorhidric.

Se lasa sn siea o zii se decanteazi Si hchtdul serveltela scoaterea petelor de ruginn de pe lenjerle sau alteobi€cte. Dupa aceasta se spald bine.

h. SPALAREA STICLEI

Chiuvetel€ si alte vase de sticu cu care se lucreaza in

laborator au depuse pe pereli siruri ce nu se spaln cuapi. Se lace soluJia:

APn 1000 cmlAcid sulluric 60 cm3Bicarbonat de potasiu s0 s

Solulia este corozivi 9i se intrebuinJeaze trurnai cu un

tanlpon de cirpe la capntd unui bil. Se va evita atingerea

cu nrina sau de haine- Cu ea se spaln bine tancul de leve-lator. La preparare se toarni cite pulin acid suliuric in

solutrie de bicromat 90/1 000, ti se amesteci continuu.

Tancul se freacn pe toatn supratala lui cu mici cantitdli,

apoi se spald cu api rec€ de citeva od.

89

i. IIPIREA COPIILOR

Se lace cu substanle gisite obignuit in .otrlerf. Se poaietntrebuirla o solulie de Iipit seivegie la repa-rarca camerelor de bicicleie. Esre o solulie de cauciuc carese prePare astfel:

Bucili de cauciuc pu! E sBenzind 100 cm5

In citeva zite solulia este gara. Se intinde un sirar sub-tire, uniform, in jurul fotosrafiei, la margine. Se atazncopra pe caion 9i se apasd cu degetul imbrecat inir-untilon.

J. RESTAURAREA UNEI FOTOGRAFIIVECHI

SiI1i copii de radiosrafii, care, fiind vechi, se ingelbe,nesc si imagin€a ru mai este net vizibitd. Se dezlipesc depe cartor ti se introduc in:

Apd 1000 cmrBjctorurli de hercur . a,26 gSare de bucetirie 2,iO g

Imaginea dispare complet sau rrece ta negativ. Dupal0 minute se spa16 bine cu api, apoi se introduce in amo-niac 50/0; imasinea apare rapid, brund-inchis. Copiile foartevechi nu dispar complet in baia de sublimat, dar aceaslanu are importanta c;c i cop'a ror .e va in. i r : .

90

K. PENTRU A OBTINE UN GIAM MAT

Se expune citeva secund€ un cli$eu sau lilm la luninaunei lumin,iri, asliel ca se fie voalat omogenj se develo-peazn pine dedne cenu$iu-i4chis, se lixeazi, s€ spau, apoise sliberte intr-o solutie de subtimat 50/q, se spah din nouqi se usucii. Se obline un geam mat mai fin decit cele din

Dace avem un geam mat din com€r1 Fi dorim sa aparecu granulalii Ir1ai fine, il urgem cu o cirpi imbibaii ingr;sime, apoi il gtergem utor de surplusul de grisime.

i. PENTRU A OBTINE UN GEAM COLORAT

Un lilm expus (vechi), de pleferat un cligeu de sticle,se introduce intr,o solulie de fericianurn de potasiu, pinndispare orice urmn de imagine. Dacii intrebuinFn filrnesau cligee de sticlii neexpuse, le vom debarasa de snrudlede argint, jinindule irtr-o solulie de hiposuuit de sodiupjne devin conplet rransparente. Apoi se spau bine june,tate de ofi tu api curgdtoare sau le ltuem o ore gi jume-tate intr-o chiu!"etd cu ape. curatd, pe care o vom schimbade patru-cinci ori in acest interval.

Dupe ce s,au indepirlat sirudte de argint, prin pro_cedeul de nlai sus, cliqeele sau filnele se introduc i4bei cDdiferiie culori de anilinn.

Penrru galoen: rarrrssi .a 2 -J pa,tr p, . I0oPenbu porto.aliu: c.isoidinE 0,1-0,2 pdrtt pt. 100Penhu vioter: vrotet de meril 0,1_0,2 pdrli pt, 1OOPentru albastru: albastru carmin 1 -2 pd4i pt. 100

Gelatiru de pe lilm sau cligeu se coloreaze in culoareaaesp€ctivn, iar intensitatea culorii variazn cu cantitatea decolorant dizolvar.

Dupn ce au stat un timp oarecar€ in culoarea respec-tivd pe care dorim s-o oblin€rn, cligeele sau filmele se

Dupe cum an spus mai sus, se proleri cliseele de sticln,.u gelatind pe o singuri fale, deoarece dupn uscare searanjeazd doue cite doun cu s€latina fate in taln ri selipesc marginile lor cu hirtie. Se obline astfel un filtru delumina, care absoarbe toate culorile afari de culoarea saprop e.

Filtrul uetde se obtine lipind de un cligeu galben unulalbastru, iar lilttul rctu lryind. un cliteu salben de unulviolet. Aceste sini culorile compon€nte.

M. CUM SE LIPX$TE O CHIUVETA SPART.{

Se trece prin sitd praf de var stms, se amesteca .ualbug de ou pin,i se obline o pasin semilichidn. Cu ea selipesc buci.tile sparte. Alte metod;r se iace un terci dinsilicat de sodiu (solulie cornercialn) ;i caolin sau sulfat de6ariu fia. Se agteapta o ori pinn h uscare.

n. SPALARIA TANCULUI DE FIXAJ

Se spale cu apn calda. Dacd exista depozite de argint

?e pereli, se inirebuinleaze solu_tia pe care aEr dai-o laspdlarea sticl€i sau urmitoarea:

I. Permanganat de potasiu (MnO{K) 20 gApd 4 litrlAcid sullulic 40 cmt

Se dizolvn p€rmanganatul in puJine ape fierbinte, apoise adauge !€stul de apd. La urme se adaug; iqcet acidulsulfuric. amestecind continuu soluria cu un bil de lemn

II. Bisullit de sodiu (NaHSO,

Se freace tancul cu solu_tia I (cu o perie cu mirer delemn), se cuteEte cu api rece, apoi se lreace tarcul cusolulia IL Se spald.

o, INTARIREA GELATINEI DE PO FILM

Daci vren se imobilizim gelatina pentlu a usca filmulla o temperaturn ddicatn, il tratim timp de 3-4 minute in

p. PENTRU A CONTROLA, DACA HIPOSULFITULDE SODIU S.A ELIMINAT COMPLET DUPA FIXARE

$I SPALARE

Se prepare solulia:

Apd 100 cm3Permangeat de potasiu 10 cg

Carbonat de potasiu 10 cg

Aceastn solu,tie are o culoare violete. Se picd 3-4

pi€itud in apa in car€ s-a spelat filmul. Daci se decolo-

40s4 lihi

9l

reaze, inseamnd cd hiposuuitul nu €ste complet eliminat;dacd culoarea persist i , spalarea este buna.

Alte metodi: se pune puune apd in care s-a spilatfillnul intr-un vas alb (de po4elan). Se arunce un cristalmic de nituat de argint ti, 4drd a se amesteca, se ageapteciieva moment€. Dace apa mai conline cit de pu,rin hipo-sulfit, se forneazi in iurul cristalul i o aureotn gatben6.

q. SULFITUL DE SODIU CRISTALIZAT SE POATEiNLOCUI CU JUMATATE CANTITATX DX SULFIT DE

SODIU ANHIDRU

Sullitul d€ sodiu arhidru are avantajul d€ a putea ficonseryat mult timp in stare uscati, Iara a se altera. in solu,

1ie apoasd el nu-9i conservn energia decit cit€va zile; ado;solulia sHbe;te treptat, fdre ca aspectul siu se se moditice.

I. CARBONATUL DE SODIU SAU DE PoTASIU

Cel de sodiu este c€l mai intrebuin_tat. Este cdstalizat9i anhidru. Un sram de carbonat anhidru poate Ii inlo€uitcu 2,7 g carbonat cristalizar,

s. METABISULFITUL DE POTASIU

Poate inlocui suliitul de sodiu in uneie revelatoare. Elmai port€ inlocui bisulfitul de 6odiu lichid sau cristalizat,in beil€ de tiraj.

TEHNICA

Pentru a ugura descrierea unei pozitii s-au inirebuin,tatprescurtiri ale unor expresii care revin mereu in cursul ma-

4ualului. Acestea sint:

A P.. . . . antero-posier ior .

Bh . . . . . d ia i ragma osci latoare Bucky (sau al ta

simihrn); unde nu este menlionat Bl in-

seanmi ca nr1 este necesar.

DD . . . . . decubi t dorsal .

DL . . . . . decubi t lateral .

DV . . . . . decubi t vent ia l .

.F . . . . . Iixarea sau nodul curn treb ie a9€zat

bolna!'ul pentru a se realiza o imobili-

tate cit mai perfect5.

Fm . . . . ccle mai potrivite dimensiuni ale filnu-

lui pentru a cuprinde regiunea de radio-or, l i2r { i hni l " l , "m rc ataza.

F-F . . . .. disranla focus-filn, d€ci nu disranla tub-

RADIOGRAFICA

L . . . . . localizator; uade nu este menlionat in-seamnn ce radiosralia se face Inri el.

nAs . . . . . mi l iamperi 'secunde (vezi partea l g i d ic-

lionarul).OAD . . . . . pozi . t ia obl icn anter ioar: dreapte.OAS . . . . . pozi l ia obl ic i anter ioar i st inga.OPD . . . . . pozi t ia obl ic i poster ioar i dreaptd.OPS.. . . pozi t ia obl ica posler ioara s l inga.P . . . . .pozi t ia care t rebuie datn bolnavului .R - . . . . regimul tubului ; este dat cu aproxinaJie.

Fiecare iii va ahetui un tabel cu iegi'mul aparatului Bau.

RC . . . . . raza centraln (v€zi par iea I q i d ict io-narul).

Majoritatea radiograliilor se lac cu ecran€ intari-toare. Acelea care se pot face ferA ccrane sint menlionate:fnre ecrane. La dinli, unele pozilii cer o inclinajie a razeicentrale de un unghi minus. De exemplur -5' inseamnnci unghiul este deschis sub orizontaH. Regimul dat in ma-nual la Iiecare pozilie este al unui aparai cu 4 ventile,tub T2o. Se va line ins:i s€ame de diametml r€giunii.

film ti nici aceea cupoln-film.

. . . kilovolti.hv

93

REGULI PENTRU CRANIU

1. Irt literaiurn se gdsesc o mullime d€ poziJii 9i inci-denle pulin deosebite una de alta, dar al ciro! rezultatesle aproape ideniic. Ele poard num€le celor care le-arldescris ti pot produce confuzii. Pentru acest motiv ddmnurnai poziliile €u rezultate optime. Hsind pe specialigti s:le imbine in div€rse felu , fapt pe care nu-I r€comandnn.

2. Este util 6e aven in laboratorul nostru un craniubine preparat, pe care sn incercini tehnica (pozitie, incndenln) inainte de a executa o radiografie noue ti pentru an€ da seama ce von obline pe filmul nostru.

3. Un exarnen radiografic de craniu trebui€ Incut deIajn ti de proiil (lateral), exceptind anumite resiuni carenu s€ preteazi b aceasta (de pilde, ureche). ltr seneralvom lua ca bazi cele trei direclii ale spaliului, adicd inci-denla sagitaH, frontaU 9i verticah (axiald), el€ comple-tindu-se ula pe alta.

4. Trebuie sA ttim ce llexia capului este aplecarea luiinainre, iar exreosia (def lena): aplecarea inapoi

5. inainte de vom u a se scoalem oricecorp shiin opac allat in p{r (a€€, pi€pteni etc.), in gurn(proteze dertare mobile), p!€cu[l Ei ornamentele (cercei,

coliere). De asenenea, la Iemei, parul strins in conci vafi desficut.

6. Leziunea presupusn se va ageza pc caseti (de pilde,iDtr-o hemiplegi€ stingd se va a$eza partea &eaptn a cra-niului p€ casetd ) .

94

7. Leziuni ale capului, la care ne a$teptan si gisimo lips; de substante in bolte sau o inlundare, vor {i radio-grafiate cu o incidenln iangentrial5 $i nu una tip.

8. La nivelul unui traumatism este bine de lipit peiegumente un c€rc de sirme d€ plumb pentru a Idmuri ra-portul dintre leziunea osoarn 9i acesta, lucru necesar chirur-gului in caz de intervenlie.

9. ExaErenele se pot face ti in pozijie verlicali, iezul-tatele fiind aceleati ca ti in decubit. ln acest scop sintnec€sare dispozilive speciale, care irnobilizeazn capul boLnavului. Ne pulem insd disp€{Na de ele in majodtaiea

in pozilie de decubit, {ixarea se face cu o banda depinzi, htn de 10-12 cm, la extremitd,tile cileia se atateazecite un sac de nisip (fis. 25). Pentru a evita durerea pe

care o poate provoca ap;sarea pe regiunea bolnavn, bandava f i a"ezard mai cranial sau nat caudal de locul bolnav.

Narcoza nu este necesare. Cel mult se poate adminisEa,

sajia,1.rlqr4. lnsi, in uneie ca?url atit la sugari. cit 9i ta.copri-rdci. este necesard:a:_cOla-ft3-t'i cloralhidra-lu l solut ie 3 ' , . c i re o l inpur i t . i De an-de vf tst i

. . -

In gereral, pozilia pe care o ddmlotriii,ului trebuiesn lie nedureroase.

- l0 Psru -qs-lsllglslljl1qlltstrgb-gia1aa4ia-

l rasma anddi luzoare (Bucky, Lysholm). Penrru pozi ! i i lecu-raz; cenlral ; oblcE. dialresma ant id i luzode nu e,readecvati. Ne putem dispensa de ea, deoarece qaniul, avindpu,tin€ perJi moi, dn putine raze secundare, care ar puteasi jeneze j f lasinea. In ace*e cazur i este i4sd necesar urlocat?alor conic ( local izalor Mayer) . lung de 43 cm, acirui deschidere super;oa-; are un diamenr de 2 cm, iarc€a i erioari de 7,5 cn. in locul localizatorului se I}aipoate inllebuinla o llanti cu deschizetura de 1-3 cm.Aceasta va ti agezain h cupole. Rezultatele obtinute culocalizatorul conic sau cu flansa sint chiai mai bune decitcu diafragma antidiiuzoare.

ll. Pentru a cunoaste exact directia razei centrale estematerializim printx-un centror liniar, care se

fix€azn h cupold qi care se poate scoate dupd c€ am asezattubul in pozilia doriti (fis. 23, pag. 25). Cind lucrin culocalizatorul conic nu mai este nevoie de centror. Mai sint

panglicri'metru, un echer 9i un raportor, pentrua mesura distanlele 9i unghiurile.

12. Manualul cuprinde cite trei imagilri penrru fiecarepozilie. Prima arat, bolnavul in poziJia corectd. Modul de{ixare (banda de pinze sau saci de nisip) nu este tisurat,pentru a nu jena detaliile pozilieii se men-tioDeaza insi indescriere. A doua imagine reprezinti cranrurterializarea raz€i centrale (incidenfa) ti punctele ei deintrale 9i i€tire. Inclinalia razei ceniraie va fi cranio-caudald, dacn este aplecat: cranial 9i se indreapti spr€pic ioare; ea va l i c#-craniala d.ca are o dirFcr ie invers. i

precedent€i. Aici se mai lxenlioneazn nerinea iilnului 9isitualia casefei, precurn 9i regimul apronmativ. A treia ima,gine arat: rezultatul radiografiei, sub forna unei schite,Iiind lrenlionate o parte din elementele anatomice, iar celemai bine vizibile sint subliniate.

13. Cel care vrea se execute uD examen aI unei anu-miie resiuni gesefte mai jos o liste cu numerele pe care Iepoade pozi,tiile cele rnai favorabile.

14. Esie sreu de dat un tabel precis de expuned. Regi-mul €ste supus nai multor iactori, €i in9i9i variabili. Apa,ratul generator de te$iune, cu Iorrna sa de curent, tubulcu locusul s,iu, ecranele intdritoare, filmul, revelatorul,distanja locusjilm, diametrul regiunii exardrtaie, sint totatitea elemente care trebuie bine armonizate peDtlu ca re-zultat€le si fie bune ti constant€. De aceea Jiecare i9i vastudia aparat l Si accesoriile, akituindu-ti un tabel deexpuneri propriu, luind ca baz, datele noastre, care nu sinrdecit aproximative.

15. Pentru pozitionarea craniuhd ti orientarea razeicenlrale ne sint necesare citeva cunogtinle despre punctel€craniometrice, liliile Si planurile craniului.

AtIel, fig. 69 reprezintd pun€tele craniometdc€ utili-

Punctul mentonier (progonion) ( I ) , punctulcel mai proeminent infero-anterior, al mandibulei.

Punctul a lveolar (prosthion) (2. , , s i tuar median,la marginea anteiioare a arcadei alveolare superioare.

Purctul spinal (akant ion) (3), subnazal , incentrul virtual al spinei nazale ante oare.

tr95

Panctul nazal 6asion) (4), s i tuat la baza nasu-lui; este punctul median al suturji fronto-nazale.

96

Fie.69. - Plnctele craniomcir'ce c€le nii intrebuinJaie ca repere inDot i t ronarea c.pului s i or 'er tar€J razcr c n rr le. I punctr l menio; i " r t 2 - run, tu l a l ieolr , i J puncul -p inr l : 4 punclul nazr l :5 - glabel^i 6 - bregmai 7 - v€rtexul;8 - lanbda;9 - inionul;/0 soniorul i / / - p-nctul aur iu lar ; /2 o." l malar; /J - ap' . -l .za ?.Aan"t ica, / . / 5ulurd coronl ld; l r - 6ul i ,o" la; /0 - dt ls lenoid (ma'ea rr ip ) i /7 - solzul lemporalului ; lE o{r l par ic la l :/9 - suhrra lantbdonli; ,, - osul ftcipital.

G I a b e I a (5), punct situat in planul sasital intre celedou:i arcade sprincenoase. Poate fi o proenin€nli, o supra-fa,tn phni sau o deprcsiune.

Bregna (6), puncrul de int i in i re al suiur i i coronalecu cea sagitaU. Corespunde la sugar cu marea fontanelibresnaiicn- Poaie ti uneori perceput, la adult, prin piele.

Vertexul (7) , punct care corespunde cu vir fu l bol , t i icraniene. Locul siu variaze dupi lorma mai mult sau naipulin convexa a acesteia.

Lambda (8), punciul de in l l ln i re al sutur i i sagi ta lecu surura lambdoidn.

Inlonul (9) , punciul cel mai proeminent de peprotuberanla occipitale externi (proerninen$ ne1a la limitadintre regiunea occipitale ti cea cervicali).

Gonionul f lo) , punct lateral , s imetr ic de partea

dreapte $i stinge, corespunzind unghiului mandibulei.Punctul aur icular ( l l ) , s i tuat lateral , s imetr ic

de partea dreapte 9i stinsi, in cenilul orificiului auditiv extern.Fig. 70 I qi II reprezintn phnurile 9i liniile cranio-

laciale utilizate ir manual:Planul sagi ta l (A B) este planul median care,

tr€cind prin toate punclele median€, ..imparte capul in doudjunntali simetrice, dreapti ii stingni,'i

f ig. 70 - P"pr.zen1"rca plrnnnlor i i I 'n i r lor . r .n io fo( iata u( i t izaten danuol . / . - crrniu de la l4 / -B - ptanul sgrtat ; E. F _

pldnul onzonlal: /-J - linir interorbirari. ,/ * iraniu larsat:C-D - planul hontal bir{rtcuhr; E-a - planlt orizortal C fl -linia bazald

97

Planul I rontal b iaur icutar (d-D), nuni t

Si planul vertical, trece prir vertex li cele doud conducte

auditive ext€rne. Este perpendicular pe planul sagital 9i cel

Planul or izontal ( I -F) t rece pr in l imi ta in le-

rioare a o.biielor $i marginea sup€rioare a oriliciilor audi-

LiDia bazatn (G H) unegte unghiul extcrn al

ochiului cr1 orificiul auditiv extern.

Linia interorbi tate ( I I ) este paraleH la

planul orizonlal, unind unghiurite externe ale ochilor'

POZITII FAVORABILE PENTRU CRANIU

Arcada zisonatic, 89; I 19-

- Articulalia temporo-maxihre 125; 119

Baza craniului, vedere generald 113; elajul niijlociu

9i anfeiioi 1t6i 119; 122; eral postefior 9t'

- Canalul opiic 1.3'1.

Cnile l^ctimale 77t IAl

- Celulele eimoide 83;66;113;119

- C(aniul 9i oasele felei de {a1e, vedere senerau 71;

74; t-'7 i 95.

- Craniul 9i oasele fe,tei de p{ofil (]at€ral), !€dere

generaH l0{.

Fanta slenoidah 7'1.

- Gndrile 9i canalele osoase a1e bazei craniului 113;

116; 119; 122.

98

- Masivul petro-mastoidian la adult:. masiotda comparativ de faJd 80.. mastoida ti urech€a nedie 125.. urechea medie (arlrul, additus ad antrum,

casa timpanului, perelii conductului audiiiv ex-

t€rn) 131.. stincile de fa,tn 7l; v€rtical 98; ll3. s ' j rca cu ure(hea inrernn, marginea super ioala

virlul stincii, ori{iciul auditiv intern, ganlul

nerltlui acusric 113i I28.Masi!'ul p€tro-mastoidian (urechea medie) la su-

sar 101.

- Maxilarul 83; 86j 89

Mandibulal. ramura orizontau qi v€rticali 14,. rnandibula d" far : / r : 7at 77: t1.

. simliza mentonieri semivertical 116

Orbitele de fa$ 71.

Orbitele de profil 104.

Osul malar 86; 89t 137.

- Osul occipital 98.

- Oasele proprii al€ nasului l0'{; ilo

- Sindrile anterioare:. maxilare 83.. tuonrale 71i 74i 89.. anbele 86

- Sinur i e posrcr 'oare 86; 92: 113: l lo

- $aua turceasce 77; 1O4; 107

:;,:-'r:.,Xta

' - j:

i,.'...7.:,,t":re

l_ig. 7r. P DVt antc'ttra-tele in ilexic, se reazemi cupalnele pc masi i ; I r ln iea cuglabcla hpitn de caseti: namluiof luni l Planul sagi ia l p.Lpendiclrlsr pc cascti

f - Band; de iixa.e peslccaPi sac d. n is ip sub gleznc

Craniu P-,4. frunte nas fi lm a( accipito-ltotltald)

Fig 7i. - Vedere Cencr.lti- Bolia. Sutura ironiopafie-ialn (t) Siiurilc lrontale(2) maxilare (4) ti elmoi-dul (5) sint parie atopuitede laza crar iu lu i Si lnr i lescpro'ectcazti in orlite -- ,\1as1oi-dclc ar)

Fig. i!. {C ferpflrdicnlarirc c!set:r; inirii la un lat dcd€get de!supr. in ionului ; i .sr

tM 23x30 ( l8t2l) dn, inlung; mftginea su!fioari de-pi5crte caDul cu 3 la i l r i de de'gct ; nurgini le la i$alc la egaiSdis lanl , dr rb!ul s.gi ta l

R-f l : 7 i dn; L; Bh:t i l l ; l i ]1) r r ls

99

Craniu P - A: frunte - nas - f i lm b( s u pr aa c c i P i.to + rc ntaw )

Fie. 71. P Dl'; aniebtalcleif, flcxie. se reazerni cu Palmclepe masc; l runtea cu cl .hel , l i 'o i t ; de r i tet i r na\ul u5or runr l .irlanal sagital perpcndicuiar Pe

F - Bandl de fixate Pesle.ap; sac de nis 'P s lb glezne

Fis. ?5. RC iDcl inat i $annr.aii.tat t:o' cu PcrPerdhuhra)iin l r i 1a 5l .htr i de degd dea-s!Dia inionului: itse Prin trr$on_lnn

2,1x30 (18x94) m jn

lu ig nr. ' rg id.a suPe'Loam o€Disestc c,r 'u cugci : n" gl l . Lct .mlc Ic egal ,n s lanlS t l t f larrul s.rgr ia l

R. / / j=; i Lm l dnl7E hV; lO0 mAs

I ig. 76.-V.d re c ! a1 . Sn"r ih l 'o ' larr 'r r i mar l "n (4/ O"- l m.rar /5r ' ur l r rer

t2r . t n lJ lenatd. ta (r) srrctre rb.r +

proiccG3z! suL orLi i r ' Mastoldel ' ( / r '

100

Fig.77. - P DYt ant.bra-lele ln llexie. se reazemn cupalmele pe mlsnt irdntea cuglabela lipii; de caseii; nasul!sn, . . tur t i t . p lanul

-sagi la l fu

lFnorcurcr pe casehI Bandil de lixar€ peste

ca!r sac de lrsrp sub grcznc,

Fig- 78. Rc trclinaii ealdoc.ar ia l t n, l r i Ia 4 latur i de de-gcl dedesubtr l in i@ul l i j iese

.fu 24X30 (18x2,1) cm, nrlung, mirgrner supLr oard depaiet le c iFtr l cu 3 4 hiur j dedegelj Drarginile lahrale la e-gal i d jstJnl j Je plcnul sca tr l

R F i=75cn L,8f ,7 j l tv : 1r0 tu ls.

Craniu P - l: frunte - nas - f i lm c( s ub o. c ip it o. J t ontal d )

Fis tq. Dobum s€l lae ( / ) . - Sl inci le( ! ) .Aapa mici a s lenoidului (3) . Mastoi-

dele (a). Ceirlele etnoidale a5). - Sinulnaxitar (6).

l0 l

Craniu P ,4: Irunte nas - i i lm d(s up r aot c iP ilo I t ont a I d )

fig. 80 P Dl'; antebratelciD I le i i . . sc .eaz.d. cu nalmelepc mls: i r hunlea cu glabela Pemijlocrl cas€iei; lasul ulor 1uFi i l , Planul sagi iat t . .Pcndrcnl . f

I Band;i ,1. iixarr Dcslccat; s!c de nis ip s l i g l rzne

Fis. lJ i . RC indi tat , cranlo 'caudal ; in i ra la do! i latui i dcdeqet dra$Pr. in ionuhi ; iesen'")',i"'fi'.i", cm, ii runsl l8 x21 cn in lat)

R I t - :35 c i ; L; Bh:

| : .2 ur r" . ( / / . \ t i r . , lF /2, Mtra.P: i t ,aarn,"r ' ) lJ) Pinur. J. r l^n ' ; :

" t

102

itrn!bri' l.f ril dGirntx

i , ' , . . '1. : . . , J" , j : . . ' ; :o "" ,1 ' , ' ' . i . ' ' ' . ' '

Fig. 85. - Sinuril. lronialc f|). - Siavile naxilate $).O l ' i r . l " t?, . O. . l n" lsr (4J. - 5. i lJ , t - r6) sp Dr.

icL.az' su . i_ur. l mr ' \ .1"-e. . \ '1 i ,a ar 'pa a dtroidir l r i( ; ) . - , r IJ5L. idcle l7 l .

Craniu P .4: birbie - nas fi lm( s up / aa c c i p it a - nazald )

t'ig. 83. P - DVj .r"tebrrlele in fleric, se rea.zemi c! palm. le !e nasi icaP!l in lrsoaril cxicnsie,sc rcazem; cu birbia pecasetii ndsul uror turtit.Pldiul sagi ta l p.rpendi

I Bandil dc iirarencste cap; sac dc nis ip

Iiig. 84. /lC perpendicularii rc cdsctir inlripr in lanbdJ: icsc pr in ! i rill n.suhi ,ln 18X24 cm.itr lLugi margin€a inl.'rioari la un lat dc degclddesubiul bijrbiei; nargi f i le l . icrale la esal i i

' l is iJ ntJ dcr lanu I s_d g, ta I

L) Bk: 75 kV; lAl h1,1s.

o b s e r v a t i i. leDtru . p(nc rn evid$li' u trdlxhL tichid rr siLntri, a\r htnLl

:;K"l,i,j"i!,'L.!:i'ri:,)'iii":'l!r'zr"nt"i,

103

4,,. , ' i , , i . ,Craniu P -.4: birbie - nas-fi lm, cu gura deschisA

( s up ruo ccipit o -alv e olard )

Fis. 86- P - DV; .t-te6ratcle ln llexic, se rca'zemii cu Dalmele pe nast;capul, in u.soarn exiensi..se rcazerni cu ba.bia pecasetb; Crra ldrg de{hjs i :nasul at inge cJsela. PU-nul sreilal perpendicular

/: - B.rdii de lilarepeste cap; sac de nisiP

lig. 87. {C pcrl)endi'culari pe caseft; inhnDrin lanbda: iese Drin'prnctul Alveolar

_Fn

18x24 cn, in lung; ma.ginea infer ioaln la nn latde deaei dede llul biFbieit marginjle laterale la€ealn distanl:i dc rlanul

R - l ' l :=75 cm;lr Bb 66 4Y, 100 tAs

!t;.li; ;,;,i,ililijjl'tral,1?;," r,jl'9'i,llff lllii 6',l. -

I {J.1

o bsA . s ! . M/ fe eerhdt RC',3!cL Nuft F l id p ' r r / ' r : a3:cv Pozr l ' l

; P; n. 'o"

1: lebo '1

J, . o I h l r e "rJC . ! bs * l , . lh r{4Jj Isr l at

U,6tt\.

f jg.89. P - DY; an-iebialele in Ilcxic s. .ee-zeme .u palrnele pc masi;capul, in exlensie, se rea-zemi cu b;rbia pe casetd.Planul sasi ta l perpendi .

f - Bardn de fi\arepeste crp; sac de nisip

Fig. 90. RC pcrpendiculara pc casetiii intrirfdn vericx; iese prin nasion lru 18x94 cm, lnl1'ngi narginea inte.ioariicu un lat de degct dcdesuLtul birbieii mareinilela lerale la eAal i d istante

{ -- lq t r=75 cm;L; Bk: 75 hY; \0a nAs

Craniu P - .4: bdrbie fi lm(seilco-na2ald)

f .g.Cl . . -q 'nunl I lo i ta le aI l cu rce'* i . Lt .aarbi l r te. - - Otoi te l .a2) apu r dplo-aie. - Sinu.ur i lc rnar. ldrr (?. / . oa.ctp nr 'd.e (4).

Observr l i i . Se ml nuneFte tor l i . sennaxlal l . Iso Doale rac€ cu 0s*yi 125 nrJj t fun r t

t05

Craniu P - ,4: berbie nas - f i lm(!enlrico-dentaft, trunsbu&l)

Fis. 92. P Dl; anlebratele nl llerie, se reazere c!p.lmelc te nasil; catul, ir !ioari c\trnsie, sc reazen'il cur i rb ia de casei i ; gura larg { les-rhci l i navl at inge casela. Pla 'oul saei ia l pe.pendic!1, . te ca'

/r IlaDdii de ii\arc testocap; sa. dc nls ip sub gleznc

9

I

Fig. 93. 4C incl inat i l o.njo-ca!dali inlr:l prin v.rlcxr jese

. 17, l8x2l cm, in lunl t imar-grnea supef loar j la l ivel ! t . " -pr lur i nrargir i le la loale la esal jdhtaDt i dc pla, ,u l s!ei ia l

R f-| = 75 cii: t,: Bt.70 t l ' i IU|) n, ls

.hs!rrr l , . N,n i , .z iLBl is.91. Sirul l ro, la l ( / ) . - Si .u l mari ldr f2) . Si ! ! It .norJdl (Jr . - r l / rc in 'a or l r tar ; ( .1) . Par l i no p :n. .

lanserii.l (J). Stinca (6). - Celtrlelc nrasloi{liorc (7).Sct iu l n6zal (1 i ) . Celulele dmoi la le (r) .

Craniu 4 P: occipital - f i lm(f ronto - s ub oc cip itbld)

Fig. 98. P - Dr; nembrelesrpe.ioare de a lnngut corprtuircapul in pozitie medie, cu pla-nul sagi ta l perpendicular pc ca-sciri se,reazeinA q! occipiialul

I - Bard:i de ii\arc peste

Fig. 99. nC inclinat; oanio-caudal ; inrr i l l r int . un pl ] rc1si tuat l . !n i re. 1r . inr i i ,n iPr i -oarc d' hcnne. medie a linieinaslon

'nioni lese sub occipital

rn l8X2,1cm, in lung; maFgnea strperioari Ia limiia caDu-lui i marsrn, l " lat . ra lc la es; l . r, j isrant i j de rr arul saprtat . -

t t - f | =; i .n1, L: Bh75 tyr 100 2,1r

Fig. 100. Sutufa pa.ieto occipilal; (1). protuberanl2occipital; inienr5 (2). Cdurd @tipitutd (3) cu arclltosierior al ailasului. - Sntllra lemporo ftcipilali (4). -sli|rite (5). Masianlcte (6). Condihn nandiblllei (7.).

.108

o b sc rv r t i i. t.cldenin b!n5 p.itru dngnini.rr tumorjrorSe nri nNm.sre

.f sa Fxl. lacc c' 70 nyj 123 nAs: thttj Bk

F,e l0 l P DD. @ciDi la lu l ceva nr isu; L lc ccnl tu l c isetei : se t lecteaza ca!! l.u nenionul ln piept plnd ce ppieclia er'f€rnii a antrului ajunce in dreptrl trf'shillui exlern al o.l,itci (arhul cilircitepe orizonlala germane). Apoi se rotcitelatersl capll cu l'n lnehi de l0 l2r. Lo_calizatorui se .i:32:i !a.oniu.ul o.bitci

Fjg. 102 (C nlhi tangent c! conturnlintcrn al .rbitei, nr dreptul rildiicinii na_sului, trece prin oriiicjul ncuro-auditiv iinf l rd. n fasrtrul rcgiunc, t l intre mclc j ire lorddl ofb, tdr F In l3vl8 mp;r{ i t lndouil pil4i egale printr o Lucati de piumbrDe ac.lasi iiln se iac ambele mastoidc'

R - F-F = 80 cm; tr lvlayer: 60 tYl40 nAs, lltJ' Bh.

Mastoida sugarului. Transoculard oblicd

Fie. l!3, .1 - Marginca orb11a.i s!perioari. 2 -- Mica aripn a sf.noiduhi. J llargLD.a superioari a slntcii I -- Canalulscmicir( ! l , r srpdr io. . 5 f ic lcr l . 6 Ca,n.irl auditiv inhn 6i vi.Iul stincii. Z -C.sa t inpanrhi . 8 Condi lu l handib!1. i .9 - Ipot iza z igonrai ic i , / , Canalul scni 'c i rcular.r izontal . 11 - Antrul . 12 - Fanr.

cI i r f 'a l i i . s lgr( l s. adoar inc

o r i ,reNrl i pc kiro.

hiervir rn gj 5ode niDtr le. Nunil , si pDzil ia Brl .b.n,

r09

Craniu lateral: a(redere generald)

Fis. l0 l . P , l / ; umitulridicat djn partea in care cstetutob cap! l ; antel , ratul , i lectat ,se re.zcni cu mnra pe masiicapul i ors cu 90", cu planllsasilal paralel cu caseta, se rca-zenl, cu r€g1lned tenporo pr-r ictal : l pc mi j lo.ul cascic i ; Unirin lcrort i tar i i perpendi .u lar i pc

I Bandi dc lixare P€siccrf i src i de nis ip suL unnr l lddicai i i sub glezne

Fig 106. - Sinur i le l roni l lc ( / ) . - Orbi te le (2).- celulel-" dinoidale (3) - Sinuril€ naxilarc (l).

stture ironio-parieialil (5). Saxa lrrceasca/tl. - Donul ii (7). S!1ur. occipito parietal{i

\5J.f1s. l1r ; . RC perpendicular ipe cas.t i ; intr i la un l r i dedes.t rL( . .srpra mi j locnlui l i i ic i

f r i t jx30 cn ln lat , mltgjnea srp( i iod i l dep: i .s. i le capulcu don, 1. l r r i dc dcgr i i marglnca anlerioarii si posterloarilla cgaln dlsbnl : i r le c.p

R F |=r- ic,L; Bh65 i l ;80,r{s

i l0

' "1,

, .d t r , | i o ' r ,

" r f i , / . p.p"ndia l ": .ibi(ei, se rorlc tacc cu 60 ry; ri{ r.1:; irrii 61.

r:ig. 107. P Dt'i umiirul ridicaidin paftea in ca.e esle ittors .apul;anlebratul, ileciat, se reazemn cu ninaDe nasn; capul into.s cu 90', cr planrlsaCilal. paralel cu carta, se_rcazemiLcu r€grunea lempord p.rrcrara pe mlllccul caseleii linia intero.biiara p€F

r'endicular; pe casetnf - Band; de Ji \are Peslc capr

saci de nisip sub umilrlll ridiclt ii

Irrg. 108. ,aC perpendictrlarii !e ca_seu; inl.i la u lat de dcgci deasrprani j l€trhi l in ic i 1,aza1c

l .n l3Xl8 cm, in lat .R localizald I'layeri BAi 66 it;

Craniu lateral: b(|aua turceascd\

Fig. lll!. ClinoiLlel€ anie.ioare (/). -- DoFsul teii .u clinoidcle postffioare (4. - Sinu-rile sienoidale (J). .

Observ, l i i . t i r i ix t pr in Drmnul sr ins in i rodn\ sr l ' h i tJ i !ia dktantr I l hxi mare de 1

.Dcui , .u o f tar : ! cu de.c{7! t rc R. r0. ." . , . " . , e ,

l l t

Craniu lateral: c(oasele prcprii ale ndsului)

Fig. l l0 P - Bolnavul Ec-zinLl ; capul in pozi l ie mediei cuin ' le\ul ml in i i dreptc t ne i i lmullipii de partea d.eapu a nasu-hi

/' - Suport la spatcle caPu-lui

Fis. l l l . nC pe.pendicular:pe filmt inhn prin mijlocul ielei

Fft 4xO cn. invelit ln hir-tie neagrn, l;rn foli; agezal in

'R- F,r=75cmt 50 lY;100 ft,.js

Fig. ll2. osul razal (t). - Rndeclna razah(?). - Mareinpa orLfari. parlea natats (J). -Sutura nazcnaxilarn (4). * Spina nazald ante".i'oari (5).

ob s.rv a l i i . sc Doi le oblnr rcessi radiogr ' f rein Dozilie lateral:i culcxil.

i/i r;, ,-FiC. l l3. P Dt; memb.c-1c sulerioarc de a lungul coFprlL,ir capll l! exlcrsic tortau,d planul sagi ia l p.rFndiculafpe caseti, se reazenrd q renciulpe mijlocul qasetei; planll di-zo. la l paralel cu caseta

lc - Saci de nisip sub !m$i

Craniu vertical: vertex i i lm(subm?fila-"e||i.ald)

Fig I l,l. iC p.rpendicnlarirpe c.scli; intri r'rinir-un p!ncisiltrat r!1in i'rainfea mijloc!luiliniei care uDcste urghiurile

l:n 18X24 cm, ln lLrngi ca-seia uiot ridicatd din parteaoani.l5, pcrtru a niclora er-iensia iortratli ]a indivizii cuglt scurt. Marginea superioaradep;seste capul c! doun laiu.ide d.g€ii ma.ginile laierale lacralJ d6tanta de plrnul sasi la l-R-f , r .=8U.m: L, l . r r

Bk; 1; hV; IUJ tuAs

Fig. ll5. - Baza craniului in general - Marginea supe'rioard a orbilei (.1). Osul malar (2). - Fosele nazale

ob, \ . r ' P. . . ' b. e." . ' " t1) . - s nut i tc stPnaioo c (4). Celulele Plnoidate ( i r '' . .L, . . t , rp: oo/ : t " _ \oot i r . / isom,r,c. (6J st i4. i \7) . A. la,ul (o, .

. . ' f i t r .c i a L i . . r ' . ,1 r ' . .0 di r" 'cn"r r ' i . :^ . , , , , ,"k lo lsH' /

3 - Tchnica ndj0srallcd.113

Craniu lefi ical: birbie l i lnr, bolnavul culcat i l tcft!-(\.rri ico subLneniali)

Fis. 116. P DYr aniebralele n]Ilc.\ie. se rcazcna cu palnele pc mas;i;c.pll n1 extensic ntrlalr, ctr Planlrligrhl pspendrcular pc ( , i . t ; i . ser" .LZ.nr; cu l . r r i r De c1\et ! ; Planulor izontal , pc c i i esle posihi l , \ 'a i i p. '

F - Bandi dc i i {are n.s1c caP;src dc nis ip s!h gl tzhe

Fiq. I17. RC incl inat i i f taniocau'dali irlrii Drjn lreimea poslerioarn al in i . i !er le i -e labcl i i iese la doud la_turi de d.gat lhapoia sinliziei m.n

Lr 21x30 i18x24) cm, in lune:nrrg r iL.L 'u l r"r ioa.A dcp; l$t te c ip! lcu t lor r l r l r r i dE dcgcr i marg iL cla icfale la csal : i d istanl i dc Plarul

'R I, [ = 75 $t: L; i3k; 78 k\,:

I00 n.,1s.

l r . l l8. Ol l tot l t l ) O'L"atar(2)1;nl ,2a : :pan i r { ; , Frrg: .1 ror ier oa r '

ur- . r a,o- ' t r^Jr ,e (4r. Cclukte ?tnaidat i ) . S * 'e .J"" i . tate (u) _ \ ' \a1l ibul , / / )

qfol , ,1 . / : l r ' . o. . i_ i " lu r : /8) - Sl i? t(9) . - Ar lasl l ( l r ) . - osul occrPML (/ / . )

I l4

obs.frr{ i i I ' r .sorn. lc (1 gl lu l scort se r id ic i r ' i3 'er i

, n, i " i l L D. 'n,.s1! ;ozilr! rri.iz rt1). Se porl. lsca cu 70 aL'j r!3 ,',1ir rllr:i ra'

Fig. l19. P-Bolnalnliadc pe un scatn aP.oaped. masii capul in extcnsie {ortati, cu planrl sa_gi t ; l nerpendir ! lar pc, a '

bia p. casetiii pianul ori'zontai, cii mai Paralcl c!

f Band; dc l ixarc

Fig. 120. nC perPen-dicular i pe casetA; in l r i

l .n 18x24 cm, ] ! l lneinarginea superioari dc-pi$etle capll cu doue Ia-tr.i de degcti margililelaterale la cgal i d is iar ln

R - I - - I=80 c ;L; ler i Bh: io kY;125

Craniu lertical: bdrbie fi ln, bolnavul qezlnd( -,r e rt i c a s u b m e nl al d )

I o. . , , r e. ' .b l .c Lt l i'D J i i 'd

Ls. l2 l . \4"rs inr i .ure, : 'd, " orr i l . i ( / ) . - On. l

dal"r r2,. .- fo.'..t nal;r" t r. Situt c lpnai.lrl', , t ) . CAt, ,pte etna. i , t " { : l - \pot :zr " ig.na'rA

(6t .

- . s/ i r ! (1.) \ ' l i . | , ,e, . - . \pot izo o,ronio dr 1

l l ;

Craniu verticaL: biirbie - l i lm,(rcrlico'subn1e |aLi.)

pe l i lm curb

Iris. 122. P DV:menbrele superioare dc-alunsul corpuluit capul 1ncxlcnsie io(atr. cu planulsagital pcrpcndicular pelild. se reaz.ni d' birI'ia $i regiunea submento-ccnicah pe f i lml l nulatcu.b pe un sac de nis ip

I - Bande dc l ixarepeste cap: sac

'ie n'slp

Fie. 123. RC incl i ' rat :cr;nio caudal: inire ladou; laiuri de deget ina-intea vcrtelllui; pa.aleln

f f t 24X30 i lSX?41(m. In lx ig, inpachctar,lmDreuna cu cele .0ualolii. ln hlrtic neagr,

R - I-ln = 75 cmiL; l *a Bk:66 hv; l2D

l i* . 124. Oibi le lp, p"?l , lF uf . r :or ( / ) . S u, i le,n;snate l ! ) . - lAdnr:brr a 'J l . Spplul n"zr ' l ( r , . -sibttite sletoidate (5). - Apoliza ba,ilarn (6). -stthcite (7 ),

;a i\-r(

I l6

Fig. 125. P ,Y; unirllridicai dir parlea in care esteinlors capul; aniebratul, tlcctal,sc reazemi c! mtna pe rnasilrcaprl lntors c1r 90", cu tlanulsagital paralel cu caseia, se .ea.zen, ar orili.iul alditiv externpe caseiii, la doui latur' de de'gei mai sns de mijlocul cii pa-vilionul trechii dat inainte

F - Bandn de tixare pesl.cap; saci de nis ip sub !ni tu lridicat ti sub glezne

S4;:)9*Craniu obl ic: mastoidi - . i i ln

(tenpora-limpanid)

Fis. )27 - Ltnita poste.ioatd a nastojiei ltJ.- Vnfutnastoidpi (2).- Contlt\tt superiof al stincii fr). - Viriulsitncii (4). - Condilul maxilarului ai).

liig. 126. nC inclinaucranio-caudalr intr; la ?.n deasrpra oriliciuluianditi! extcm, iese prjtorificid audiliv dterr ditrpanea de radiograliat

Ff t 13X18 cm, in Inng4 - lmalizator Ma-

!er; iiri 8r; 65 FY; 160

ob .r . , ' , , i ,dq. ' la

oe po.t \omnre, "r . .q ndkr, ,s" n" ' po" le e '<ui" r ' :1 lo" r ia i .

' l vs!"r , la d. '

'1!i Ilansi cu dcschiz:llLtrl

|7

Craniu oblic: orbiti, nas, umdrul obrazului - f i lm( o c c i pit o - z i ga tnat i c i )

Sralre a \

Fis. I30. -- Perctclc Iateral al craniultri (/). '- Mastoida(t). -- Contwul s,petior al stincii (t). - virlul stincii(.1)- cordilul marilarului (r-).

Fig. 121i. P DYr partea supe-rioarii a toracelui indeptrlati demasii anlebralul, ilcctat, se .ca-zcnii cu palmcle pe mast; cattrllntors cr planul sagital lncinccu caseta un rlnghi de 45o; sercazcni cu nasrl. arcada su-p.aorbilari ii urnilrrl olrazultrid in part€a de radiosraf iat pcmi j locul cas. ie i . Birbia uior in-

I Bandd de i i rare pest.capr saci de nis ip sub m€ri f i

Fig. 129. RC lnclinatii caudo-crani!lr intre printf'un puctsituai la ri lai de dcg.t dcas!1_pra si nr alara prolubcrunt3i@ciritilc e\lernei i.se prin mij-

rn 13x l8 cn. tn la i i caselr ,ridicati in partea sUperioaril, Iace.! masa rn lnshi dc cca. 10'

R - Io.alizaior Uaycf, iiriaki 65 fYi 160 nAs

1lB

obrc. fJ ' I od|qr i.u, , ne.rr : m., : | " - r

' . 'b lo.3l,rlor \Gr€r, la dhi,ni, I lq-7i l00 am ri lix.il i d deschizl_

lI,4tec

Fig. l3 l . P- Dr; m€'nhrelesrperiode {le a hrgll coeulur;capll llectat si inlors de partea{ le. ,d iograf iat , cu ! larul sagital liciid cu masa u unghi de,15'i se r.azcmi cu masioida Pccas.tii palilionul ]'lrechii dai

r. Bandd de iixare Pcsle

Craniu oblic: mastoida - f i lm( I ra nl o - mas loitl iatd )

Fig. 133. - Virlul masloidei f/). - srinca (:2).;cclulele nastoidiene (3)..- ,antuL (a). - conur

Fig. 132. fC incl inat i ctanio-caudal i in i r ; la 7 cnl deas'Pr.unshiului exiern al orbi te i oPUsccxainin;riii iese prir nastoid.

Fn l3X l8 cm, in lunei na'ginca suFerioarii la trei laiuri dedes.t de?srpra orifici!hi audi_

R -- lmalizator }iay.ri iir:iai; 65 AY; 180 n,,ls

ob scrv d t I i . I l . fo. . ) ' ,q ident$

.i(u1r rrri localtsiord.schi /11{r d. r , i .m nr dianetr '

I lc

Craniu oblic: orbiiA. nas. umdrul obrazului l i lm(telnporo'arbitar'i)

Fig. l r l4. P Dt;mcmbrelc supcrmak de-rI nqul corpurur: capur,lniors, sc reazem, c! arcada s!praorbitaril, unlrul obraznl l i $ i nasul pe

]r - B,ndi de l i rarepesie capi sac de nis ip

Fig. I35. RC pcrpen-dicllar, pe casctiii inbipr in c!dranr l postefo.su.pcriq a1 pariefal!lni dntpartea otusi i i iese ! . inunghitrl ertern al orbii!Ldc cxaDinJl ; l rehtr ie s. 'iormczc cu tlanul orizon-ia l un unAhi dc 4i l ' , iar:u plaml sagi ta l unulde 50'

f ,? l3xl8 on in 1aiR l@al izator Maler;

i l . t , t , 70 l l : l l l l l n. l3

I s. t !o. t raLla opt-n | / r . \ \ . rs n ? ntb lar : (2 J)-- \pof .za hontar;r a osu I r lJr (4r . - | anul . l t ' lo i_

dal f5) . - Sioul honlal (6) .

120

cl ,ser!e111. ) iur i i r i 9 i pozi ln cfrnr j . se DoxLeI{r [ ar ; F a- lmcm.

Fis- rii]. Osul malat de ptolil (1V).

--OrLi ta rO,. - Aoof iza z igomat ic;tzt . - Qsr l l rontal {F). - Lrmi lainierloarn a eiajului mijl@iu (E).-'Arcana denta.a srperioard (ts).

t'ig. 137. P DY; urnirnlorus p;rtii de radioerafiat ridi'cati pacientul se reazema cu mi.na pe masij celnlrlt membrusupedor de'a lungul cdpuluiicapul se rcazemi cu maqineaextern; a orbiiei ii malarul dinpa.tea de .adiograliat pe mijlo

I Bandn dc lixare pcst..ap; saci de r is ip sub gleznc; i

Fis. 138, lC lnclinalli postelo-an-lerlor ir unshi de 50"; inhd fua'ntea.onductului atdiiiv e\tern. sub arcadN2igomglic;i iese prin malarul de ra-

fd l3xl8 cm, in lunAi marginc!inlerioari ln dreptll bnrbici

R - F-F = 7?t cm. L: Bhj 65 kr';100 ftIs.

Craniu oblic: umirul obrazului - f i lm(zigonatica mdbrd)

Ia.a r i c! 60 * f , r lD,r lJ,

12l

nlandibula: ramuraor izontald f i lm

Fis. 1,10. P - DI; usor inclinal lesp;tc .arul cadL ldr ' ra l Pc cr5d;,LrrE afe nrr lg neain unsl , i de cc. .20' ia l i dc Pldnulmcscij capll ln !ioirii cllrnsic

,F - Saci dc nls i r la sprte

Fis, l4 l . nC incl inai i cardocfu-ni ; l (cc, . l5 20"1 . i i c ; t re birbi . ,in i rn la r lo!n Iatur i dc degel lnapoiarnghiului nandib! l . i i icsc pr in r i id i -.ina rliimului nala. din pa.tc. ,lP

a/n 13x18 cm. i r r lat : t rarAlncalnlcfi.,rii Llepiieite mandibula cu unlal dc degci; narginca attoioar,depi$.r lc bnr Lia cu dolA latur i de

R I F =78 cni l , ; f l i r i at ;55 ti'; 60 ,u,ls

Fig. 142. Mrndih! la in iuneiatca sadrcapii, respecti! stjnge

o l i : e rr r 1 i L Nln,ni t i pozi l i rrxr . clnd ardid:itri rxselei o xnlrnlie

',ai niirii ;i 3rropifm Lrrbia de

Fis. 1.1.1. P - DY; antebra_leli in flexie, sc reazcmn cu PaLnelc p€ mdsa;.ar 'u l in l lsoaraexi.nsie, cu planul sagital Pcr'pendicular pc casel?ii se reazc_mi in birbier nasul ,at inee ca-

f - Blrda,1e t ixrrc Pcstecap: sac de nis ip srb elczre

Fie. l+.1. RC incl inat i crudc-craniali este in flanul sagiLal,t )arr leU la planul or izontal ; in-irn prnr .eali, tiniird birbis

/rfl l3x 18 cn, ln ltngi ma.-ein.a inicfioa.ii depiiett€ bir'hia cu douil latrri dc deset;narqin l " l r tcfa c l3 Fer l i l is 't in1, , l . r jantr l saAitr l .

R - I F=75 cdi t , n i ;65 t l ' r 80 mJs

iVlandibula: nas, birbie - f i lm

I F. ) t \ . - l la4aio la JP, _ ' . Se m1i vad : ' l r 'l : l \ .n r l nd, . l ( /1. -

- ur ih m"r ' la e ( : ) . -

Apoi tN odonloidi i a !xhulN.

obser!r l i l . se nrai por le Nectr lx cn bolnirul reTind r . nr suu 13 trrr i ,n Ds. j .

l2?,

t r {andibula:birbie l i lm

Fis. 116. P -- Bolnalulsade pe un scaln la trar-girca mcseii captl lnrtoa.i cxlelsic, sc rea-zeni cu berbia pe iilmllntrlai clrb pe un s.c dc

f Bandi de t ixar.

I:ig. 147. 4C llclinatiide sus in jos ti dinanrbinapoi; lintcrie Iata an-

Fa l3xl8 cm, ld inccrane, inpach.tat in

R-i F:25 c 'n;L: IarA Bh:55 kV; 80

5

1,.,\-_f ig. .18. - ImagineJ Je tal i d mandi l . I - I lc is i \ . i.up.- .or i . 2 l1ci . i f , i in ie iof l . i Gau2 menlodiej - I -

o b serv o I I i . NuDri l , s i pozi l ia Brol to ' -Se !o,te execda

lig. 1.19. P Dlt:!na.'rl ridicat din partealn care .sie irrtors captrlianiebrai"l, Ileciat, se rc,-zcm:i cu palmr Pc masi icapul lntots cu 90r, ctrplanul sagi ta l paralel ctr

art icnlal ia icmporo,maxilarii dc radlog.afiat pcni j locul casetei i cufa mrl t

t - - Bandn de i l \arePesle calr sac de nisip

f ig- 150, RC pcrpen-dicllart pc casctai intriiprin ariiculalia tenporo-naxilari. opusn celei dd

/ : f t l3Xl8 (m; inlung

R - Tlbul in contacrcu pielea bolnav!lui; lnriildalizato., ltiri ae; 55hV; 60 tuAs

I ig. 151. / - Condi l t r l mandibul€i .2 - Al t tcu-btia tenporo.maxilarr. J - Arcada zigonaiicr..l - Apofiza coronoid:.

,[ landibu]a: articulalia temporo-maxilari-[ i lm

t25

RECULI PENTRU DINTIF4, 152-195.

1. Exanenul radiosralic al dintilor trebuie sA preceadn

; i \a controleze or ice interven! ie dFnlard.2. Pentru orientar€ ne sint necesare citeva date anato-

mice. Acesrea Ie rezunnm in schemele din fig. 152,153,154.3. Existe doue netode de radiografiere a din.tilor:

a) netoda extrabucau, b) metoda inrrabucale.

^\ Metoda extrabucal ,d serve;te peqtru ob-

tinerea unei inasini de ansamblu a mardibulei, pentru mo-larul III inlerior (greu de radiografiat prin meroda intla-bucale), p€ntru leziuni ale mandibulei de origine dentar:

ti pentru bolnavii care nu pot deschide gura (lrisnus).

Aceasta melode este descrisn la poziJiile 140, 143, 146.

b) Metod,a intrabuaald seNette pentru toa€

dantura, insi cu greutate pent molarul III inferior. Ea

se face punind bolnavul in decubit d,otsal sa.u in pozilie

Fig. 152. Arc.di d.n-lard superioari la adult,/ incisivll centfalsllng; 2 - inccivll la'teral ; r - caninul i , -p.imul premolar; 5 aldoi lea premolar; 6-pr imul nolar; 7 - al doilcamolar;8-al t ic i lca

Fis. 153. MandiLula cu arcada dentar; inf€rioard la adtrlt / - incasiv-ul cenilal sllns: 2 - incisivul laleral; , taninuli 4 - primulDremolari i - af doilea prenolar; 6 - primrl nola.; 7 - al doil€amolari I - al lrcilea molar.

,-'\2

^l,i126

tezindd. Cea in de,ubit dotsal permire o fixare mai bunaa bolnarului, precum qi examenul ceior care nu pot pnsha

pozi,tia gezindi. Pozitia tezindd este mai comode pertru bol-rav 9i mai ugoarn pentru op€ratorul obitnuitproieclii. Pentru praqticar€a ei este nevoie derezemitoare de cap, care poate fi fixate la diierite niveluri,dupn inrl,tinea boliavului.

Oricare ar ii pozitria bolnavului, cl trebuie se stea liber,neconlractai, iar capul sn fie bine lixat. Se aranjeaze inprealabil regimul de expunere, se agazi bolnavul 9i apoise in ' roduce l i lmul in sur i , a*fel ca expunerea s. urmezeimediat dupd aceasia.

Radiosra{ia inirabucali di imasini reduse, iocale. Eatrebuie de multe ori completatn cu una extrabucali, pentruexplorarea lecindtrtii mai indep:irlate a dintelui.

Exisd doun va ante, dupi felul cum este aqezai lilmui:

lilnul in suptafata de ndsticatie ti filmul .,pamlel." au din'trl" (reiroalveolar).

In tehnica cu filrnul in suprafala de masiica-tie, aceste€sie introdus in guri; bolnavul mugci ugor laiura mare alilmuluij astfel se obJine un paralelisn intre film qi planqeul

bucal ( l ig. 155 A).ln tehnica cu filmul ,,paratel" cu dintele (reiroalveo-

lari), {ilmul (de obicei de 3 X 4 cm) este atezat pe IaIainterni a dintelui Si menJinut in aceaste pozitie de indexulsau policele bolnavului (fig. 155 B 9i C).

P€ntru arnb€l€ s€ inirebuinteazn fiLne de 3 X 4 9i de4 X 5 cm, dupe cum se nenlioneaze h fiecare pozijie dinrnanual. Fiimul este invelit intr-o hirtie pergament pentru

a {i lerit de umiditaiea din guri 9i in hirtie neagrd p€ntrua-l led de lurninn; va avea collurile rdiunjite pentru a nujena bolnavul. Unel€ lilne sint livrate de Iabricn avind ofoaie de staniol atezati pe lala opus, razei incidente, pen-tru a absorbi razele secundare date de lesuturile noi. Al-tele sint duble, avind un singur strat de selatini sensibilniastfel realizeazn lilmul obigDuit radiogra.iic, care are un stratsensibil pe anbele ie.te. Peniru exanenul complet al intregiidanturi este n€voie de 10 lilme (Iig 156).

ln ambele tehdci ale metodei intrabucale sint douireguli de pnshat: raza centrald sii lie ortoradiaH, adici inacelagi plan cu axul dinlelui, ;i si lie oriogradi, adice ast-Iel inclinatd incit si proiecteze pe lilrn dintel€ in mnrimeasa naturale. Prina (ortoradiale) se rcalize zi, aducind tu-bul in dreptul dintelui de exaninat, astfel ca raza centraln,

Fig. 15,t. .lnatomia dinieluiv:izuta pe sectiunca !n'1i molatinl.ri@ conplet dezlo11ai. /smaltul comanei; 2- deni inaaoroaneii 3 - pulpa; .4 - stptul alveola. (interdentar); 5 -spatriul alveolo'deniar {perio-doniall; d - peretele alveoleidentare:7 rAdic ina;8-ca-

nal radic!lrr.Dintcle se conpune din co.oanari l-3 rddicini. Coroana aresnall (I) dentin; (?) Ei o ca.vitaie tn interiorul ei. Porliuneade la lernina.ea snallului pinnla deschiderea alveolei denla.c

127

I ig. 155. Pr in. ip i le merodeirrraLucale peDLru r .d,ugrair r .a d ' r l lor ' / - suPralr ld de ma'l rAhe: 2 axul d intelL: : t - t . lm. ? Li ierrodrpd u.Ph,ur, , r to mdL de aruL dint ' lu. r i de I ln:RC - raza centrala.

,4 - Tehnica cu lilm in supralaF dc masticatie RC, pertioinat de axul dintehi (2) 5i lilm (J), linteqte apexrl dir

a - Tehnica cu iilm;paralel'cu dnrtele {rei.oalveolari).

,4 - Tehnica cu lilm in supralaF dc masticatie Rc, perpendiculari !e bisetto,rea (1) u]1ghil'luil . mar de arul d intelui (2/ >i t r lm (J) , l ,nLc! le ape\, ,1 d.ntelui .

a - Tehnica cu iilm -paralel'cu

dnrtele {rei.oalveular;). FC, Perpendicular; [e bisecloarea (4,unshirltri ldmat de axul dintelui f2) si lih f3), tinteste apexul dinlelui

' ii-- i"h;G diilm

-pirilet'cu itiiiele {rai.oaiveolari). Rc, perlendiculard le bisectoarea (4)

uner 'b lu i ldnat de arul d inelu ' (2r 1 i I i lm (J) , l in ler lp ipe\ul ' I

le 'ur '? T.hnicd .u f r lm , ,pa,dlpl_ f : o in(ele . ie i roclveola ar. \unai l2 mol6i i , r iet ior : :e por le re" '

liza asezarea filnului lnti o pozilie ap.oape paraleli ctr axul dinlehi.

vltlt

k

D

f,x

/Z \6-lrt r46U

vl l t ' t /

.4 - dirlii sup€rio.ir B - diVom intrebuilla umbioarele

f js . 156.- t t "menu. Iadrogmircal Jer l i l . iPrrn zF." I i lmede3 4cn..4 djnl i i suD€rior i ; A - , l int i i in ier ior iVom inirFhninl, urmiioarele not;ri:

o,nlr i s.ppr iof i . .8ZPj l r j r ' " ' r ' l?J45678

. l in l r i lhnor i . . . . b7654 J 2 11 1l 2 i - r56-- 8Asltel. De cele zec. filne von obtine:peL..2l l l lpeIL.543l ipe t l l . .87 61 ipelV..13a5; PeV. p_Lq

p, v l . .21 l l . r ' Vl t . i r 3,- ; pF VI l l .8Jt :

pe rx. .

-3

a I F€ x. i6 7 &

A

axul dintelui 9i filurul sn fie in acelali plan (fis rss J).

A doua (ortogiade) se rcalizeaze inclinind raza cenrrali

asti€l ca si cadi perpendicular pe bisectoarea unghiului Ir-

cut de film ri axul dinielui (fis. 155 A, A, C). Penlru orien-

lare, se ridica cu mina buza bolnavului 9i se centreazd

asupra dintelui, care este astlel vizibil, sau se va cenlra pe

liniile apexuiilor. P€ntru din-tii superiori corespunde unei

128

Irig. 157. ProiNlia pe obraza aPexurilor dentare. Linia in-lrerupti superioar; de la tragl1sla aripa nasului, corespunde a-pexrrile dintilor s!perior'. Lirialnlrerupti inlerioari, de la lo-l,ulul ur.chii la proeminenlabArbiei, corespunde apexuriloi

g

^--JP;Fry

- E$4L]

Em

linii care uegte tragusul cu aripa nasului; peDtru dinliiinleriori, cu o thie mergind de Ia lobulul urechii la pro'eninenta b;rbiei (tig. 157).

Cind dorim sd disocien optic canalele radiculare, rnaiales la nolarii supeliori, care au trei ridicini (fig. 158 IV),vom perisi tchnica cu raza centrali ortoradiala. irtrebuin-

lem o decalare meziau sau distali, in raport cu incidenlaobi$nuitn. Realizem astfel incidenla mczio-excentdci saudisto-excentr ic; ( i ig. 158 9i 159).

Incidenla mezio-excentric,i sau disto-excentrici esterareori intrebuinlate pentxu molarii infedori.

La premolar i i supFrior i . r id;c in i le "e suprapun in : . . i -den-ta obisnuiti (ortoradiaU), de aceea in anumite cazuriintrebuinJem o incidenii dislo-excentrici de circa 10'.

I- rehnica r.diocarkll.

l iR 158. In, i , lenle penlru o,ssr"r .a r"dacir lor moiar i lor :uper ior i' I an.er 'or : i4 . t ; . " , t ta uccmeziala (vest iuulara/ : P - r idd.

, rna p! la l in; : D - r ;da( ina buco-d. . l , la (veJibul"rS)./ lncioenla ur 'oradir l ; PC. " ' I dr ' l ' lu i ) i i lmul sp g;sp{ ln

// Incidenla disto-excenirics; pune in cvidenln riidicina Luco

/// - Incidenla rnezio.excentrici; pune tn evidenl: rddicina

IV. Molar supcrio! cu cele hei .idicini. P - r:decina lalatini;celelalte dol]n riddcini sinl vcstibularcr D - buco'distal; qi,rlt --

Fig. 159. Calc dupi radiogtalisrolarilor superiori Jl incidenia

5 - Situl maxilar superior;l ' - r id;c i ta Dalat in i i r l4 -rrd;cira buco-m.zialii D r;

129

Incisiyii superiori; bolnarul iezind a

lrig. 160. P Bolnalul iad. Pc!n scaln cu rczcnrarca.e pcntru caP.Capul in pozlJic nr.dn' cu planul median !ertical; strpralala de flasticalj'r

or izonial i .

Fis. 161 A. R.

Fis. 161. RC incl i la ia cucta..l--5s" Dc $rprriata de nasticalie, anlcl ca si1 cadi PcrPo!dicular pe bisctoarea ungnl!'lui lo!n;t de arul dinielui ,sil ln; r ihr l r cca. I cm deasuPrrr i r lu lur i r .u l f i ( ! i i r ig rbl

In 4x5.m, in l .odl ts or izonial n i . idr , ; I r tut , a i te! foara (Lr, ' l 4 cml usor sLrLnsarntre

' l int i , Lr ncP; icf te in arrra

(u /r criR r f : in t t ' t o"

Fig. 162. Incis iv i i

Canini i -

oiser!a lJ i . Se r l r isre.U o nnDl iL i I rc perndi , do

f jg. 163. P - Bolnavul iadcoe un scaun iezcn.roare peri ru cr ! . Crnul Ln loz 1ie medic,c! n l !nul mc l i rn \Fr l iLal i sr_praiata de mast ical ie or izonialr '

lncisivii superiori; bolnavul Eezind b

Irjg. 164 A. R!'

dintetui ii iiln (li

F is. 164. RC indinal i i cu ccr.,15' pe srpralata de maslicd-

1ie. anf . i ca sn cadd Pcrp.ndi_cular pe biscdoarea ughiulLl iIonlal de axul dintehi ii iiln;ini.i la cca. 1 on deasnpra !n_r! lu i nasulLl i (v. r i I is . 164 A).

fd i lx4 cm, ai f rat pe fa l ,intear:i . incisi!ilor s!perio.i iriixat de polhcle bolnalrlui. Lr'lura inf{ioar:i (c.a de 3 cnt

' lc ! .1+)te dinl i , 'u r- cn' .

R - f f : io Lm, l , ;0

Fig. 165. - Incis i r i i

ds prcteri,' l l tu nP i!e.

l3 l

Incisivii superiori; Lrolnavul culcat

Fig. 166. P ,Di capul in Jlexicaccentlrati; pcnra riunghiulard sub

Fig. 167 A. R.-

telui ri film; 5 -

f )g. t t i - PC perpendic! l r r i p!bi*ctocrer unehiului lormat de axuLdintelui si tilm; irtrn Ia cca. I cmdeasupra lnlului nasului (!. ii fig.167 A).

rft 4X5 cn, inhodus ln Eu.e, lnsupralata de masticalie; latura ante"rioaii {cea de 4 cm) u$or strlns,lnire dinli, ii depilse$e ln alari cu

R - F-rr 30 cmi L: 5A kV)

Fi& 168. Incis i -

- Canini i .

observ3t iL Se !a .especl3 o i robir izare Fr lecui da DrcIe.

l',1f",1i,.:it"f si ooale excaur' si cu ,i,mr' para,e, c" dn'i. 'e

Fig. 169. P Bolnavui5ade pe un scaln ctr rc-zemaloaie penlru cap.Capul in ptzilic medie Ntlanul rneditn vertical;$praiata de maslicalit

Caninul gi premolarii superiori; boinalul Qezlnd

FiC. 110 A Reptezeatdrcd schenalid a ihcideklei I -slp.afa1a de nasiicalie; 2 - axul dintelui: , obec-loarea lnghiului Iornat de arlrl dintclui ii Iin,L; e -

Fig. l7 l . - Cani-

I ' lo larul L 7-Mo-larul I l ,

Fie. 170. RC tnclinai; la cca.' 40. !e snpralata de nrasticalie, astlel ca sii cad; Pe.Pen_dicular De bisccioarea unghiul'riiornai de axul dinlelui ii iilmlintra De l in ia aPe\ur i lor , l int indrren; larul i \v . r , I ig. 170 A.) .

fd 3^4.m, asczat Pe rr t linterri a cani.ului ti premola_r i lor r i tL\aL de in ' lerul bolna_\ului upus reCiuni i de rad,o 'sraliai. Laiura inl.lioari (ceadc 4 .d) depi$eqte diniii cu 3

,R F I : 30 cn; .i,j 50

ob," . r" l i r . DDi . : '_p, I" . ' ) , d( p-" i : ' l i "D1"". . '

u l s. poda,Jooe'di , ,D"J, : j iml l . ' lLnader 'm

" , : d l : R. r i rdo^

a0-r5a tr l , de n,r€' i13 dc frrst icarie.

-[ lolari i superiori; bolnar,ul sezind

Fig. 172. P Bolna-lu l rad. Pe h staun curezemaloare pelitu caf.Caprl ln pozilie mcdie cuDlanul madirn ler t ical ;sr lDrarala de nast icat ie

fis. 173 A. 8cprezentarea sche'naticd a ilcidenlei7 - sup.aiata d.n,sticalie;.? - axulmolaruhi; J - bi-sectoar.a unghiuhiiomai de axul din-iehi r i f i ln; 4 -raza cenhal i .

! - is . 173. RC lncl inat i cu cca- +30'Dc auprahl. de nasiicalie, astiel ca sncadil Frp.ndicular pe bisectoarea {n_shirlui lormat dc axul diniehi ti lilmiinir; pe linia apeturilor. tintind mo.larul i l (v. i j i ig. 173 A).

fd 3 4 Lm, a;scz/ t pe la la interni a rro rr i lor s i I i \a l dc inde\ulLolnavului opus rcgntnii de radioera-liat. Lalura inh.ioarn (cea de 4 cm)deDnscslc dinl i i .u 3 nm.' l?

- I F: i lo cmi , ; 50 PY;

Fje. 174. -

Molarii

ru l IL 8- l \ ' to la-n ' l i lL

ob5(fr iL i i . i obi l izare Df l ie( i r de rrer! '

134

Fis. 175 P-DD).apul iniors cu 90r dcrartea oprsn regiunii deradiograllat, cste m!11llectat. Pe.n; iriurshiu'

Fig. i76. RC perp€ndiculari !e bisedoareaunghiului lornai de a ld in iah! i s i i i lmi jn l r ipe linia apex!ri1or, tlntindmolartrl II (v. ii lig. 176

Ih 4X5 cn; iniro-dus in gu.e ln supratatade rnasticatie; laiura m2rercea de 5 cm) este sirir-sd ntor lntre molar i .

-4 - .ir f :30 cm;| ; 50 kV; ,lll hA!

tr{olari i superiori; bolnavul culcat

It

Fig. 176 A. Re-

lelui si tilmr 4 -

Lig. l?7. - Molar i isupeiiori ln intre-sine c! proiecliasinului mari lar Siaosului molar. .?Caninul . . l - Pre-nolatul L 5 Pre-molatul II. 6 -Molarul l .T-Mo-larul I I .8 - I ' lo-larul I IL

ob ' t

l'4 i . o" D r t ,1

" ' . u o-P

' t0\ i4

t$dul efji. se Fft.ctit; de rrefe.inl,

135

Incisi\, i i inferiori; bolnar,ul 5ezind '-- a

Fig. 17& P - Bol iavul tadepe un scaun c! rezemaloare Pen_lru cap. Capll in cxtensie cu pla-nul mcdian vert ical ; b i rb ia mult

Fig. 179. iC indinatn cu cca.- 50r pe s1lpfaiala de masti-calie, astlcl ca si cadi pcrpen_diculaf rc bisedoarea !nghiuluif(trmrt de arul dintelui ii fjlf,.Inhi trin bnrbie (v. ti fig.r79 A.).

.i:n 4X5 c'n, irtrodus in gurein srpralata de nasticalie. L!-tlra anterioarn fcea de a cn)jrror strinsn in din1i, ii depi:cite

R - I l ' :30 cni l ; 50

Fig. 179 A. Re-

telui r i l i lmi t -

Fi& 180. - Incisi-

Incisivii laterali. ,

Fig. lEl . P - Bolnavul tadete un scaun cu .czcmaroare pen-r.u cap. Capul in pozilie mediecu planul median ve.tical: su-praiala de manicatic orizontalii.

Incisi\, i i inleriori; bolnar,ul gezlnd b

Fie. lt2. RC inclitrala cca.20r pc suprarata dc m.st ica.

t ie, asi f . l ca sn cadl perpendi-crlar pe bisdto!rea lnghiulniiornDt de axul dinielui ii liltr.Inlr; prin birbie, lintind srati'11.are s-"pari apexul incisivilorcenhali (v. ri iig. 18! ,\).

Pn 3x4 cn, asezat pe lataintcrn, a i'rcisn'ilor ii iixal deindcxul lDlnavului. Latura s!'r-*. ioar; (cea de 3 .m) depl tet te

R-aI-30cnj L iD

F'ig. 182 A. Re

telui i i t i ln i 4

.L e, 1: q" t

137

lncisir, i i inieriori; bolnalul culcat

| .a

Fjg. 18.1- P - DD; capul, in cr-1cnsi., sc reazenn cu !.rle\ul pe unsa. de nisip P.rnir iriunglrntla.n srb

fjg. llis. /lC irdiiat, caudo.oanial ; Iormeazd !n l ]nshi dc(a. 50. .! slpraiata d. mas-l icaln. .s i to l ca s i cad, De.Dcn-dicrlar ne bisccloarea u;ghiullilornr:rl d. axul dinlelui 5i Iilnj.In l r ; pf l , r r ! fh ie lv. i i l ie.r85 A).

rn 4X5 (nr, intror lus pe g!r : iln suprarala rLe mast icat ic. La-lura a.lcrioa.ir lcea de 4 .n)u9or slrn'sii in dinti, ii depi

R - F-I 30 cnri l; 50

Fjg. 185 11. Reprezenlt1tea sLhenali..i i ihci-derl.,i. / - sutra la den'asl ical ie; ?- axl l d in.leh' i ; , t - f i lml l ; 4 -bc.ctoarca unghiuhi lornat de axLI dinlelui i iI i ln l : i .aza central i i .

138

ol isr , \ ,1, i .: rc i , ( rn, iL\eolat . o iJnor i l iz . ic Def le. ld i de

Fis. 1il8 A. ReP'e.2ntdrea schenaticd d ntel'dehlei . | -srqt^ la l r tenast i .a l ic ; 2 arr l d in_lellii .r - bisecloarea un-ehiului iormat de .xuldiniefui si iilm; .l r.zeccntrala

Fiq. I88. nC indi ' rataicu cca.- i0 ' re s lDralala de nast ica'1ie, ast le l c! s, cadi i perperdi .cular pe bisecioarea rnghnr lu ifonnat dc axul dintclui ri iihn.In i r i pe l in ia apcxur i lor , l in i indprenrolarll I (Y. ri lis. 188 l).

fn 3X4 cn. arezai pe latainleftn a canimlui ii premola-rilor ,si iixat dc inde\ul bolnatrhi . opus.egiuni i de radi . lgraiiat. lsic nnpins ln planiculbucal , aslhl ca la i f fa super i 'cara (c.a de ,r cn) sii depii-io.sci d in l i i nnrnai cu 3 mn.

R F - f :30 cmi 1, 50

Caninul qi premolarii inferiori; bolnavul gezi:.rd

fjg. 189. Cani

6-Molan' lLZ-

Fie. I87. ?- Bolna-vu iaoe pc un scaun curezenitoare pentr{ cap.Capul in pozitie rncdie,cu pl .nul mcdian vert i -calr $ 'pralata d. masl i

i r;9 trlt de strrrihla de n'3nL.iln. cind xl,L,, lfd tiinrn,i pe irlx i 'trirnLDrdrrr d.r mrni.x1h.

139

,\ lolari i inleriori; bolnaiul Eezind

Fig. l9Ll . I Bohavr l Eadcpe un {a!n - cu rezenLtoarcpentru eap. ( iapul i r ' pozi t ie n 'e,

' l 'e cu planul r rcdi .n re.Lical i

sr t r . r . tu a. manicai ic or jzon

l:ig. llll .r\. Re-

Fig. l1)1. RC nr l in! t ;cu cca.5" pr r ipral . l r de nast ical i . i

lnnr i te t p. \u l l ro lanlhi l l ,Dc I jn i i rpr \ r r i lo. 1! , ; i J iqr91 A).

/:r 3)< 1 .rn, agezat pc lal,jnlcrn:i a m.larilor ti lixai deind.xl l bolna\uhi orus Dnr l i lde radiogral ix i . Is ie jmt ins 1nplante! l bu. .L, .s i le l c, Iat t t ran'perioard hf. de 4 cn) s, de-pi i teasc: i d i r l i i numai cu 3 nn.

n f I rJ0 cmj lr 50

Fig. I92. - I to l l r i i

ar t l t .6 , \ ' lo l . r ! l1. 7 j l io larul l l .3 - , \ ' lo larul l l l . )

. l i l s ' 'o hr ' r - 1;

REGULI PE NT RU OASELE TRUNCHIULUICutid totdcicii. Calodnd bettebtald. Ba2ilul.

ln aceaste paie studiem radjografierea cuiiei toracice, 6. Vom avea grijn se scoatem proieclia omoplalilor diD

coloanei ventebrale 9i bazinului (fis. 196). cimpul srilajului costal

CUTIA TORACICA

1. Ne int€reseazi grilajul costal Si slernul, deoareceradiogralier€a c€lorlalte oase .omponent€ ale cutiei tora-cice - centura scapulari 9i coloana ved€brald dorsaln -este expu8i la regiunile r€spective.

2. In rnanual se arate cum se face radiosra{ia de an-sanblu (P-A 9t lateral) a srilajului costalj de multe ori,inse, trebuie si iacen nurnai radiosralii parjiale, pe ijlnemai mici 9i centrate pe leziun€.

3. E prelerabil sa agezen porliunea de coasti lezatiparal€l cu casetai de a€eea, toracele este afezat in poziliioblice Iatd de cas€t6, dupe nevoie. Este bine se cunoagtemoblicitatea plintr-un examen radioscopic prealabil.

4. ln radiografiile de ansarnblu, cind benuin o leziuneinlr-un anumit punct, se agazn regiunea bolnavn maiaproape de caseti (A-P sa''] P-A), iar raza centrau, peilen-dicularn, se indreaptn spre nijlocul casetei (in special peD-tru ftactudle sau leziunile coast€lor inferioare, sub a lX-a).

5. Pedtru a obline coastele infedoare din stinga, sepoate adlx l in istra bolnavului un ameslec gazogen. care n;-reite Iornirul gaitric ai creeaze condtii bun€ de vizibjli-lare. Se mai poate insul la colonul cu o pomp5.

t42

COLOANA VERTEBRALA

1. Coloana vertebrali se poate impiili in trei segmente:cervicai, dorsal 9i lombo-sacro-coccigian, in raport cu con-diJiile difelit€ pe care le prezinte in ceea ce privegte tehnica

radiograli€rii 9i in funcJie de curbura, forma ;i raporturile

aratomice diferiie pe care le prezinti liecare segment. De

asern€n€a, coloana vertebraln este foa e variati de la indi-vid la individ. ln afarn de curburile norrnale, dilorrnitefle

$i anomaliile 4u sint o raritate. Chiar la indivizii considerajiDormali se gisesc uqoare grade de cifozn fi scolioze sau

ambele asociate. Aceste modiiiciri de direclie ne oblige st

examinin coloana in mod variat, dupi cum se prezintn.

2. Pentru a se obiine imagini corect€ ale vertebrelor

se lac radiograf i i regionale: Cr-Cz; Co-Dr; Ds-Lr;

D12-S1; L3-cocci!. Centrim in mijlocul regiunii 9i inire-

buinJdn un localizator care o cup nde corect.3. Chiar ia un€le verrebre al€ a€eleiagi regiuni existt

condiJii care cer radiograiii cu t€hDici sPeciale. Astfel, prF

mele doun vertebre cervicale (axis qi atlas) se radiografiaziseparai in pozilia ,4-P; prim€le vertebre dolsale, Ia care

imagirea radiografice hteraH nu se poate interpreia dir

cauza suprapunerilor altor element€, iecesitn radiografie-

rea in poziJia obLcej corpul veltebrei Ls se radiosraiiazicu o inclinalie a razei centrale diferitn de aceea a restuluicoloanei lonbare.

4. In unete cazuri se fac radiosralii mai mari sau maimici, dupn nevoie. Din cauza poziliei vert€bfelor 9i a curbu,ritor oblinem detalii de lorni 9i meri!1e mai precise nunaipentru 3-4 vertebre din apropierea piciorului razei cen-trale, insd este necesari o explorare mai largi a r€giunii,deoarece lezimile pot li mai intinse decit b,inuim noi. Tot,deauna Ieziunea va fi atezati pe mijlocul casetei. De ase,menea sint cazuri (scolioz€ intiDse, merastaze vertebraternuliiple ;i la distanln) cind explorim regiuni mai mari peacelaqi film.

5. Se recomandi sn se facn cel pulin doud radiosrafiiale aceleiasi r€giuni, in pozirii perpendiculare una pe alta,ae h6 (A-P) Si lateral. Este bine se facem chiar doua pro-Iiluri (D S qi S ,), pentru a pune in evidenli teziuni

6. ln pozilia de tati (A_p), bolnavul trebuie si riebine agezat, ptanut lrontal paralet cu nasa, altfet vertebr€leapar rotit€. De asemenea vom avea grije ca bolnavul si nustea sirimb, ceci pot apirea scolioze.

7. ln pozi\ia laterali vom Ii atenli s; reduc€m even-1tElele scolioze produse de umerii prea larsi ta barbatsau de bazirul lars la feneie. EIe apar in regiunea lom-barin. Peniru a corecia curbura scoliotica se pun saci denisip sub ttazin sau rorace, dupe 4evoie. Mai pulem intre,buinta o pernn pneumatcn specialn sau rnateriale neabsor-bante pentru razele Riintgen, care reduc scolioza chiar in

f 'er , lz :6 sr ' .m

I 056 r t run, f , , ru: { ,or .c, . - roroana vo ebrard

D1 - Prirua \$tebrn

tj - Prima vertebrd

Cr - Coasta iniiirCtr Coasta a do!e-

/ - marubrill stcrnali2 - apendicele xitoid;3 - corpul slernuluir, aripa iliac5 silngl:i - articulati, sac.o'

_ iliace dreapti;

8 - pubisrl drepl;f - ishionul dreDti

.1, saura obturitoafe

143

dreptul ei. Deci, la radiogralierea laterah, regiunea respec-

tiva a coloanei vertebrale trebuie se lie paralela cu caseta8. PeDtru punerea in €videnli a unor elernente ale

vertebrei (articulaliile mici, istmul, sndrile de conjugare)

intrebuinlnrn pozitiile oblice 9i special€.9. ln prezenJa unei scolioze trebuie sd n€ gindim la

posibilitatea unei anomalii ii sn ceutim o hemiveriebra

cuneitormi, precum 9i o maliormajie a vertebrei Ls, carepoi tri cauza ei. O vert€bre Ls de fornn anornaln poate

aluneca inainte, provocind o viciere a baziltuluii aceastialunecare (spondilolisteze\, .avze a disiociei 9i a diverselorrulburnri. se poate pune in evidenln priatr-o buni radio-gralie laterali. De asemenea trebuie ciutate maltornaliicongenitale (dezvoltaie incompl€te a unor corpuri verte-brale sau a sudurii arcurilor ori o spine bilidd etc.).

ln morbul Pott ilrcipient, cind clinica il suspecl€azn

ti examenul A-P 9i lateral nu arati leziuni, vor li necesareincidenle oblice pentm a pune in evidenle k2iuni car€ altl€lru se vdd. In majoritatea cazurilor, co$urile vertebralesint cele afectate, de unde necesitatea examenelor laterale(modificeri h nivelul unui disc int€rvedebral, decalciiicare,uzuri ale corprlui). Examene repetate la intervale ne ajuresa urmarim evolulia botii,

10. La coloana v€rtebrale cervicald in A-P, in care apainunai ultimele 5 vertebre, supralelele articulare se supra-pun gi pot fi considerate gr€9it drept linn de fractura. Unexamen oblic aratd bine apoiizele articulaie cu suprafelelerespective 9i gaura de conjugare, demonstrind eventualelelinii de fracture si luxatiile-

t44

Examenul lat€ral al coloanei cervicale s€ poate lace in

doue pozilii: in flede 9i in extensie maxime peniru a se

v€dea punciul in jurul ceruia migcnrile sini limitate (se

€xcept€azd cazurile de ftactura). Pe e:<amenul lateial apar

si laringele, cariilajul tiroid 9i osul hioid.11. Coloana dorsaU nu di imagini izoione pe toati in-

tjnderea sa. In exarnenul A-P, resiunea superioari este maipermeabile decit cea inferioara. De aceea esle bine sA se

radiografieze separat cele doui regiuni.12. Pentru radiograii€rea coloan€i lombare ti sacro-

coccigiene, colonul va Ii in prealabil evacuat. Administemboinavului un purgativ ugor cu o seatn inainte sau 1-2

clisme cu apd cauuJn cu doui ore inainte de radiografi€re13. Fixarea bolnavului se face cu saci de nbip sau cu

o bandi de fixar€ (vezi partea I). ln seneral, pozilia t!e-

buie se fie co'node $i nedureroasn. Inainte de expunere seexplicn bohavului operaliile care lor urma, pentru ca sA nulie surprins 9i se nu s€ migle tocmai la declangarea curen-

f4. insemnen partea dreaptA ti stingn a filrnului, r€s-pectiv a casetei, prin [terele D Si S confeclionate din plumb;astfel vor putea fi r€cunoscute dupi developare. Mai exist;

9i alie m€iode, descrise in pantea I a manualului.15. in aiar; de regiunea cervicald a coloanei . care ,e

poate radiogralia 9i l;re grild, restul oaselor trunchiului sevor radiografia cu grila antidifuzoare. ln laport cu aceasta,cu Eratedalul intr€buinlat ti cu reSiun€a de radiosrafiat,se stabilelte ti se aranjeaze regimul la masa de cornanddinainte d€ pozjJionarea bolnavului qi fixarea lui.

16. In manual, ia {iecare poziJie, se inlelese ci radio-

grafiile sint frcute cu ecrane interitoare; acolo unde sepoate lac€ 9i lira acestea este menlionat ln plus

17. Pentru araniarea filmului, respectiv a casetei, inraport cu regiunea de radiografiat vom lua puncte de repercorespunzaioare pe fa,ta anterioard 9i posterioare a trun'

chiului. Astlel: Cr corespunde unghiului mandibuleii C6

cariilajului cricoidi C1 ate apoltza spiroasa proeminerl:l

12 - rj corespund lurculitei sternale; ?3 - ?., corespundliri€i care unegte spinele omoplalilor; ra trnghiului Louis(a1 doilea spaliu int€rcostal anterior)i 17 se gase$te in drep-tul unshiului inlerior al onoplatului, cind bolnavul stn cumiinile de-a lungul corpului; no corespunde apendic€lui xi-foid; Ia Iiniei creslelor iliace; .L3 lini€i spinetor iliace ant€ro-superioare; S, liniei spinelor iliac€ postero,superioare

BAZINUL

1. Se compune din trei oase. Cele doue oase coxale, la-terale, se unesc inainte in simliza pubiani ;i sacrul, care,gisindu-se inapoi inte cele doue coxale, se leasi de elepdn ariiculajiile sacro-iliac€ (fi8. 196).

2. Facem radiosrafii de ansanblu ale bazinului cu si-metde perfecln - planul Irontal al bazinului paralel cucaseia sau parliale, ale diferitelor regiuni (orul coxal,'sintiza pubiane, articulatiile sa€ro-iliace). La tiecare re-giune. radiogralierea necesite pozilia optimi in raport cusiluatia regiunii in centura pelvian; (bazin).

3. Vom avea grijA ti aici, ca qi in regiunea lombo-sacraG a coloanei, si pregetim bolnavul cu un purgativuqor Iuat cu o seari inainte sau cu I 2 clisnc cu apicelduJe cu doud ore inairte de €xamen.

l0 Tehnicar.'ltossfic:i. 145

Toracele P -,4

Fig. i97. P DY; bratele de allngul cortului ii roiiie ln p.o-nalie exagcrau, cu palmele pri-

I S,c de nisip sub fiuni.

Fig. 198. nC perpordicularjpe crseti; inhn la doln lattrride d€get deasurra nijlocllui li-n ie i care t reccpr in unel iu l in le-

tn 30x40 cm, l'n llng sa!ln la i j nra.ginea c.aniala a.aselei depi$este !1Berii cu heilatur j dc

' legel ; margini le la ie.

r i le.h cgal : i d is la i td de planul

n a-r :100 cmi l , cuAfi 68 iY; 160 tuAs

obrcrval i i du! ; r inspiral ie prot lndl . Radiosir t i : ! .reziu.ea este pc ar.ui

146

i ig. lo ' ) . - V^d". d.a ." .nolu ' C- ia ju l . .o. ta.

\ , ,ur i . rn ' . ' ro.r . .u d, . , . l ia n jo. r . in.unrru.iar corcaritatca ln sus; cele postenoare se indreapiilf, jos ti in atar5, prezentlnd concaliial.a in jos.

Fig. 200. P DI; brateler in icale d€asutra capului i p la-nul i ronis l pcrprnd cular pe

. f - Sac de nisip rczemai

Toracele Iateral

liig. 201. RC perpendicularnpe cascti; inhd prin centful li.nici arilate anierioarc, la douilaiuri de deeet inapoia ei.

fn 30. ]U Lm, in lung, f larginca cranial i ; .a1tei dcp;.tette cu irei Iatfti de deget axilaimarginea ante.ioari qi ce, pos.leiioarn la egaln disianii de pir-

R - F-tc : 100 cmi I, cLlBk: 72 kV: 160 nAs.

FtC.202. - Ctilaiul co!.td! tater6t, r , Ou-r i t61c data de par l r lc do,. ? - Marub; iutstcml. . t - Corpul stprnr l 4 - Omoptalul .

c t loua si , zecea D/,, j / / : vertebrL[ dorsj le ; Joua r i a doja.spreze.ea. Lj:verlebra irtii lombarn. Aulost reprezentate nudai coaslele din apro-pierea lilmufui.

t47

Sternul P - A

Fig.203. P - DY, capul ln-brs nrtr o parte; bra-tele deaIlngll corpului ii roiite ln Dro.natie .rageraid, palrele rrn,ind

i Saci de nis ip sub cap

Fis.205. t - Ext te 'miiaiea interni a .lavhu-culei 2 - ManLlbriul sleFnal . J APcndicele x i_

Fis. ilo1. RC inclinat:i caudo_d;nihl ri dinalarn inrmtrulin i . : i la un lat de Palma ladreapla sau si inga l in ie i media_ne, ln i rcptul lu i D:; iesc Pr in

Ffl 18/24 crn, in lung; mar'g,nca . faf a : i a casetei deP; 'scstc.r , loul l latur i de d.gctt ! rcul i l , s ter ia l r . Sternnl iPc

n f / : . - 100 cm; t ; cuBk; 68 kV; t2i, nlls.

r48

obscrrr i i i s . l rcr .a2l in 3pn€. Se porte lace o brahlr : .d,u! . 1<. r .bu : . .1 r ' co ' i r I .u rcd; tu i " . * ; . .1rd b. ' ' . ' , n o4D t lde caseilli Ra cslc Dcrrerdiclllri De.r\e{lt si tntr, ln dreplul tri

Fig.206. P Dtr hrukl . adrse laspatq piel lu l scos inaintei l lannll ronlal a l corpuhi pe.pendicular fc

f Saci de nis ip su| .ap Si sa. idc nis ip rez€nat i de abd.men r i

Fig. 207. .{C perpendiolarn }'cc.sein, tangcntai 1a s lernj intr : i pr i ri r . imc. nr i j locic . s lernr l ! i .

fd l8X21cm. in lungi marginc. cranial i a ca&iei d.pi i i .s lc.r 1r . i lahr.1de d.gel IurNl i la s iern. l i i m.rginex.ni.rioarii dcr,;Setle ru doti l.luidc drg. t p lanul ar terbr r l t {acehi i

R i t j ' : i00 cnr l i Bt ; , r0

Eis.20E. 7- l ' r la anter i .arr, ;Lanut,r iu lu i stcrnl l . ? S1ncondroza .liIlre nanu|ri! ii.orpll st.rrrlui. ii Spa1tulrerrosten,al. I Lrml,ra cardio-.dl i . , t Diairagnr.

Siernul lateral

r )bservrt i i .n' !or1ic 5.zi'dr, r.ril ionrrc: j3 dtr! r!dn:!rDjc.

r49

Atlasul Si axisul ,4 P

Fie.2Ag. P Dr, ntembrelesuPe oarc de-a lulgul corpului;capul, cu pldnul sagiial perpen-dicula. pe casele, .ste asczataslfel c! sulrafa16 de masticatica dinlilor superiori sl iie p€.'pendicrlarn pe caseli, Gura des-chis:] la maxiDrun cu un dopsau t! un carton g.os.

f - Banda de fixare, cu sacide nisip la capeic, resie trurfc.

Iris. 210. RC perpendicularipe cascil; lni.i p.in mijl@ul

. i :m 13X18 cm. ln lunginar-ginca.raniaU a caselei depi-terle cu doue lalnri de dcget!rotuberanla orcipi ta l ; .

1? -- l ' I :100 cml L; i , i r tAt; 60 ll'. loil r:,4s.

I . ig.2l l . - I - , \ t lasul . ? Ar isul .

t50

o r, r. rv a t i i. r: h Dozilic rezird!.

FiC. 2i2. P DD; membrelesupcrioare de'a lungul corpuluiicapul in qtensie, cu Planll sa-sital pcrpendicular pe masiib:i.bia rmli ridicafi.

.l - Batdi de tirare, cusaci de nisip la clpeie, Pesteirulie; sac de nisip rczemat de

Fig. 213. lC indinaib u9orcaudo-cranial (cca. 30o)i intreprin regnhea iiroidiani.

ffl 18x21 cn, ln l!ng; marginea craniali a caselei dcpi-iette cu doun Iaturi de degeiprotuberanta €cipital:ii marginea dreapta si cea stinga Iaegali disianln dc Planul ne-dian al gilului.

.R f-r: 100 oni t; illri,44. 60 iY; i00 r,1s.

Coloana cervicali ,4 P

Fig. 214. - / - - Apol jza spinoas; C{.2 TrbeFrnlul .n(p, ,arC,. , Tuhpr.ulul po: ler ior . , . . ,Apol i / . ,an rcra C. C t - V- tebta | . . Dt, , -

ob B e rv x l i i. oblicitar€a ic ra Il .l it nal .ccentut5 cu clt curblr.oioanci estc nai pronrnlali. Pintule doull vri.brc cerlical

l5 l

Coloanar cerlical:i lateral (o)

Fis.2l5.-P-DL;(n. . i 'l . s ; lL n jo ' , r , l t . f i i i rPrcurpuLui : .aPUl, in uroar l i l lc \ rcse reazema c! obraz!11 Pc caseraridicalli rrc srci dc nisiP, astlclca !1anul coloanei cerricale sii ie pafulc l (u planul nesci

l. Slc (]e nisip rezemat

[ ! ! r j . (C, PcrPcn, l ic t r l . r ij re i ,n l r , r i r1. ; ! r in mi. l locull in ic i r : re prel !ngei te in josnargin.x rr le. io, . i i a masloidei .

a/u l lJx l8 cm. in l rngr darginea caudali a caselei eslerult itrrfins. iir unar, cea PoJlerioar:i doDa.setle.tr dou, Iatur l de d. t fL nir l i le moi.

R _ f tc _ 75 cni l,; tiiii

f ie. t l l . - t O, r t ' l l l

2 - l "Ler,ulul po t .r l r a l

" ta. . tu r t , . , a Lr l*V.r i "b,r C.

:a

obs.rLrt i i , I t r rcrst : i o. , i l ic rer tebrr c? nu sprre l ' .

Fig.218- P-Bolna-vur 9aoe pe !n scaun cuspaie; se reazemi c! {mirul de suporirl caseteijum6i i l isal i cu l .a! . le.tlrnhd de-a luneul co.pul l i i p lanul mcdian alcapllri ii corpll'li rlri'lel cn caselai birbia npr

f - Deas"pra tr!..hiisc poarc pun. !n .arronorizonlal ini.e cap ti s(-porlll crselei, !e carcl l lnal t l xFas: i u ior catul

Coloana cervicalri lateral (D)

t,ig. ,19. RC perpen-didlar i pe casct i : in l .nprjn nrijlorul liniei .a.eprclnng€ite i! jos marsinc, anlerinari a na+

ff t 13xl8 cm, in l lnsrnarginea inierioar; a ca'setei cu rr lat de degetsub nivelr l udnmlul ; n, . 'sinea posicrioarn depi-ieite p:ntile noi cu do!,ii

4 - .1. t :150 cn;L; Itun Bk: 70 kV; 125

t-ig. 220. I Occipitllll. 2 - Tubercuhl poslerid

" l qr lo: l lu . ? T,rh; , r . L,?/ . Venebra C?.

153

,r,o'-

Coloana dorsaii superioari ,4 P

Fis.22). P - Dr; bfutele de-a lungl l.or tu lu i r spstele t i utner i i sc.cazend bine

l: Sac de lisip s'b c.atii.

Fie. 23. ,/ \rert.bra D,.ty - Vertebra Ds.,v Ver le l ra D jL.I Coasta I. 2 Coasra a Xll.a.t ,\poliza spinoasii a vertebrei D..

l is . ! i : . RC lerpendiol . r i rc ni j locul

/ t r ,1X30 cm. in hngi narginea cra-niali a caseiei defiierlc ctr doun lahtri drlegct rtrkrii. Coloara estc aiczatn pe rnij-

I ] . f :100 cm; l ; .u r1, 75 tYr

154

o b r e rna ! t t. d!!il r.srnato lrorund5. O*. **". ,/!{lebrc, do sceea re.oni:.drs st se r:4nr$aii.z. D. rJ ll

nrndr c$e !n sestrrenl de trd lenebre,

Iig. 226. D r VertebraD3. Dr - Verlebra Dr. IOnoplalul. ? - lnim6 (ventri-cul sthq).3 - Diakasma- 4--Gaura de coDjueare Dv - Drl5 Pediculul vertebrel D6. al- Apoliza spinoas; a vertebrei

I:1t1. 225. nC perpendicular: pe.aseir, jntrd la nivelul vericbrei D6.pe o linie sil!616 la trei lat!ri dc de.sei inainiea planului spatel!l.

fd 2a.30 rm, ln l lngi marejnercranial ; a cnsctei depStet lc cu i re i la-turi de degct alil.; cea postuioar;dep:r.ite cu 2 laturi dc dcget plarul

R F r : l00 cni l i cu BF, '75 ,tf; 160 a.{s,

lig. 221. P D.Lr bfatele rldicatc,planul irodtal al cotpului perpendicula.

ti genuncntr u9o.

F - Sac de nisip r.z.nal de ab-

Coloana dor.r la " l lper ioara la ierd.

O\ ' i . r ! pror l ld l . Prr" l " ) -

r" ro,itte sc.,ihicnti.

tDo

Coloana dorsalS superioard semjlaieral

Fig. n i . P DL (drep1 sausthg) aplecal pe spale asli.l citlantrl spatehi iace cu planllmesei un unghi de 30 40' .tlenbrll superior ccl mai apro'piaf ne masi i cste adrs inainlc;nirr slb rip Ncml,ill superio:din par ier opls i , dai inapoi , sclcazenaL p. stitatul rnli scaun.Coapsclo ti srnbcle rror tlec

f - S. . de nsi f rczenair le regiunca lcmIar i i .

Irig. 228. -4C pdplndhllarnpe I1lm. hlr : i l r ln manulr i ! i

-F 24X: jo (nr, n1 hrgr nar-eirca cra.ral i i l , n i lehl ler t r .brc i Cr; st in. l f ! . r tcbralc co-r .spnnd m j to(r lu i r rs. le! .

{ - i } 100 cm: a; c,Bh;75 kV; 16r , tAs

Irig. 229. Colo,la dorsai:i trcimea perioar:i iI' ,1. / Clar i . l la. 2 - I ' ianulr iu l . Dt. , itclrclc inlii tr a tipiea do6ala. Crl/ - rertebra a

156

obscr1. : t i i . n, ?nN.:r Nrfr , 'crebF

do(11. rne rnr. 'o londoio. ' ' | ' ' ' ' .

Iris. 2.10. P DD; rrf.tcle de alungnl .o.pului i spatcle i i uner i i sereazenri rLne pe m.srir g€nhchii iicoat&le tlectaie. picio,rele rczem.t. pc

f Sac dc l is i t srh . i f -

Fig, 2r l l . RC peryendiculare pccaseliii intr, la lrei lal!ri de dceetdeasupra .ncn. l ic . lu i x i f o id-

Im 24x30 cm, in hngj marginercfaniali a caselei cu lrci laiuri de desct dcaslp.a virlulli inferid al omo-! l r { lo. . Cnloa ra tste a5czalr Dc r tur-T^nl .a5clEi

R - a , ' - 100 cmr ar cu AAj75

Coloada dorso-iumbara .zl P

Fig. ?32. Dv[r - Verlebr! Dj/ - . Vertebra Lt .2 - Apal izaartic!Laia superioari a vericbreiLj.

t57

Coloana dorso-lombarii lateral

Fis. 213. ,P - DLj bralelc adusein; inte, p l t ru l hontal a l corpului per

Dendicular pe l lanul meser i LoaPseici saf lUclP mulr f le! l . ie

- f - SdcL dc nis iP rezef l i { ' deonollati si hazin: saci de nisiP sub

Fiq 2J5. Dl l / Ver leLla-DiDar l - Vel lebra D,, r / - vertelra LL C'r Cocsla a \ l a

!r l1. 2.1, l?C lerpenJn!13r, Pe.aarta. in l tu I ; t re i la iur i de degel

' rarnIJ \ ! . r t t lu i 5 i h.r la i ! r i dc t leget

deasupr i i j \c lu ld i apend,c€]ui \ r to idfd 24x30 on. in lunei msrgrner

cranial?i a cascleicu irei laturi de de_sel deaiuni i \ i r tu l ! ' In lerLor.r l omo'

i j tatului , m.Lrgrn.r PUster io i r i depi_

reFte_c! doui la iur i de dcgel p lanul

' P f F 100 cmi l ; cu 8&i75il:i 200 tlrls

158

oble ' \ i ' i

dtpd i1"rr" , i " pu 'd!

| i 'd i / : t

- ! h.b.r3 s. . .n! , .1o

" lcr ' t id ' rnd cbo'r . Pc

Lg.2.1e. P- DD; bratete de-a lunedl .orpuiu; genun.hi i mrl t I letah.

lc - Picioarele rezenate oe un sa.de nis ip j sac de nis ip $b cap,

Coloana lombard A p

I;ig. 238. - ./ -lvlarsinea anterioariia suprarejcr srrperjor.e L,. 2 _ Marg nea poslerioari , supraietei suDr-r ioafe L, . t -Marsinet Dosrer i . , r l

'supraleler in ienoare 11. 4- Marsde3anter ioar; a suprafetei in leJioar; L.5 - Apof iza hrns\eAa L; . a - o|-f i r iu l sdp{rur al canatut ! r srcrr t ./ ,Yr - verrebra Dr ,

r iB. 237. RC perpendicutar, De cJrel i ; intr ; pr in ni j tocut l in ie i crreunerte apen. l i re lc r fo id cu DUbrtuj .

fn 24Y30.n. in tu ic, marg,-nca Lranrat i a casetei la dour laLur,de deget deasupra nivelului aDendicc-h1i xifoid. Coloana asezaG mijlc

R I- I :100 cm: I i cu Bt i7t 4Yr 160 als.

.qi,'_l'"1,:;" " ;;-:;:;." ,: ; i,'i: :.3 ,rr;i i;:.;,.,'J,"["iil d;":i:; :" ,i::'ir;,1:*1?il.i:"i'l1l#l,,i i : I I ;" ii-".;;:r,i'L "u p' n,,

159

Coloana lombar5, semilaieral

tig. 241 - Xlt VcrtcbraDu. /-l Cdc cinci \'e.iebfeldnbarc. / Apoiiza spinoasda r..ietr€i I-:. 2 - Apoiiz.lransv€Na departe de iiln a! . {cbrci L i . a lDof iza l rane!e.si, aproapc de illm. a leite-brei Lr. ,l* Pedicul!1, .DroaDcde iiln, al lcrtebrei L3. t -Apoiiza ariiculari inl.rioara,apfoapc dc film, a l'crtcbrei L,.d - Apoiiza ariicll!.ii supc-r joa. t , aFroape de l i lh, a !crr . -

Fig. 2.13. RC prrpordicul.rlpe cascl i t in l . i la ralru l . l l r ide dcget deasupra cfcstei iliarcti la l.ei latlri de d€get tuain-tea plaftnri sfaiclui.

,Fft 24 X 30 cm, nr ihg:nargine, danial; a c.sctci ladoui lallrri de d€g€t de,supranlYelrlui apendicelui riloidi .e,tosrerioari lntrece cu doni IatLf i ' rc drsLt ! lanul sDatehi .

P r r lOU Lmi l r .uBh; 80 hY: 2rfr ,tAs_

\

Fig.24?. P ,or; a lhcat nrJooj : o lanuli ronial a l c.rni , l ! i tumeri t cx plai i t mciei unrnglri dc 45". Coloana perl€cl Darrlcln ctr caseta.Bralel . dr a n,ntL;coan.ct . icanbete . ( tatr

l " - SJc e nis ip suLr crp; ia. i de nis i t re

l6 l

Coloana lombari, lateral

lls. 239. P Dl; blalele adnselnaini€i planll honial al cotpllui peFDendiculaf Dc Dlanul mesei; coapseleii sanliele iNli llertai.-

f - Saci de nisip rezcnali dcomorlal i i i hazini sac de nis ip sut cal .

l ' lg 2l l . - / - , \ lo l iza art icr_larii inierioar:i l). 2 '\Poltzarr .n+' r .c 1. . 1 APUir / i 'Dinoasli L,. 4 .{Poliza anicu-lard superioari Lt. Dxtt -Yertehra Dj,. 1-r V.rtebra L:.

FLe. 24u. ,eC p!rpcndiculrr ; nP Lr ':et ! rn l ra IJ patru Ia lur i de degLtdeasupra crestei iliace 9i la lrci laturide . lcs. i inaini .a planuhi spaic lu i .

fn 21:/ . 30 .6, in lung; margin.acrani,l:i d casetei ta doun laluri de dtpet deatup.a ni!elul!i ap€ndicehi xi_Ioid; marsinca posterioari dcpiteiteru dor i l r iL ' L, lE dcgct planul \ !atc l ! i

R - F I lLr l r (m; L, cu 6F,n5 hV;2511 l f lAs

r60

obscrv^I tL al tee.colo?nr i r .snett lvanoi iz. lcspinoas.)

. l n. ru ' rb rol- . ;d.1. r r l . i le n

aat.

iX,

Vertebra L; 9i sacrul J P

, rrr,

Fig. 245. P - DD) &alelede-a lungul corpuhi: genunchii

f Saci de risip sub pi-c ioar. ; sac de nis ip sub cap,

Fis. 21l i . RC incl inai i cau-do:.ranrr l cca. 2f f ) : i r i r ; lapatru 1.lri d€ dcget deasuprts i rnf iz. i tubi .ne: icse pr in spal iu dinrf t , l . i i i SL.

/t, 2.1 X 30 cm, nr lung:nr,.sir.a cfanlalii a casetci de_pili.\l( c! trei l,iud de degctcfcstcl. iliaccr colorna Pe mij-

.l.l | .F - 100 cn. t; cu

Bk 75 kV: t60 ,nAs.

F g 241. - Lt t Vefhh- la

162

ob ' a, . . Ap' b ' . i r | ,Arcb'Ai I

'u .o. ior

, rn r ' r d,n p, : t 1

I rn: n J.

Fig. 248. P - DDt nienrbrcle iltoioare rn ertensic riapropiate; cnlcfiele uior inde-pirtate; bazinul perlect orizon-

. l_ Saci cu nis'p pe gamte

Sacrul qi coccixui ,4 P

ts's. za\. I }larslnea p;icrioar, a articulatrieisaaoiliace.2 - Marginea antcdoare a articltalieisacro iliacc. .t - C(.irul. l,v - Vedebra Lr.

Fig. 249. lC perperdi .u la. ipe casctiii irl.d la ir€i lai!.idedegel deasupra situlizei rubicnc.

. i : , r 18X24 cd, in hnsilrarginea ca dali a casei.i lanivdul marginii inlcrioare aNbisului. Linja inierfcsier; pe

R - F I :100 cn1; L; cuBk: 75 kV; 16A tnAs.

o b, crv a 1i i. Se v. Frepa, bolnalul prnnFu prrg,llv u{or sdnniistrat N. . |n() .

' r 'ue tn LIni?:G / . i . .

d' colltrrile r.lflrjrta. allrcat 9c rn crrlon de acccasi nlirime si invcliti in hilj iecerail n.egfJ. rrcnlentr Rd r.!.r. rrre'i! i. s!r obtinc o j,rrgine d!r3rirla.

z rar '

163

Sacrul gi coccixul lateral

j : Y-

. . :

Frs. 251. P - Dl . L,rutele adu'ein; intet p lanul I rontaL al corpului petpent lkulrr pe planul mpiei : LoapsclcI gaml€le mul l i lc ! late

.ir -- Saci de nisjp rcze'nati dc spaie

r,s 2i2. PC pPrpcndic, , l r ! ; Pe ca_\ei ; . ntr i a uo lat de dPse{deasuprapli.ii interlesicre ri la doun laluri dedesel inainl€a planului posterio. al

,F/n 2,1 X 30 cm, in lung; nargineacaudali a casetei la nivelul narginiiinkr inarr a s imt izci pubien".

R F-F .100 cmi l , ru 8F;85 kV; 2t)t) itAe.

l - re. 25J. - I -Crd.ra -c_ulu ' .

2- crnal" lsaarului . , - coccixul . 4 - Capol lcnoral .Zr ' - Y$tdbra Li .

obscr\ a1i i , Se \r r \ea gr i j r L le o bui i i nnobl l i rare.

FiC. 25{ P-DL De narteabolnavn; bazirul aplaaf ina.inte; planul slr frortal face cumasa un lnehi de 600; Dlanult rontal a l toracelui ranine !cr .pendhula! pe plaaulrnes€i. Bra-lele duse iraintq coaDsele sigenrnchii ugor flectali.

r - Sac de nis ip sub ca!;saci de nisip r.zmali de abdo-mer Fi torace. Se Iudcazi lr

Fig. 255. 4C ildinati cranio_cau-dal, se giserte ln ptanul lrontat alcorpului $i lormeaz?i cu vcrticala. neI in a rpoJizelor sninoase. u! unshi i lel50. Tinlcsie sl V.lea snatiu inte;!erie-l , ra l i ie.e aproxrm.t iv pnn ree unea

'nguinalS din par iea de radios;anal

Vcr lkala re l ,n ia apoi izelnr s; inoa5cse coniundn cu vcrticala De iiasa deeran'nal cind coloara lmbari esteparalele cu caseta; va avea o tncti-nare drnio-caudale clnd coloara iormedzd o srol iozS (u conve\ i latca s!recasrt i ; va a\ca o incl inare caudo-cra-nialA cind coloana lombar! torme,zio scdlio2A cu concarilate, spre casel;.

,Fd l8 24 cm. in Iung; mi j ldulcnscler coresrunde punctului de ic i i re

4 -- I - -C- 100 cmi.Lr cu, t rt0 lY; 200 h/s.

Coloana lombarS, gdurile de conjugare

l tg. _256.-Lt t l Venebrd Lr. t /L-Vrr tebraLr. Lr . . . Vertehra L5S - Sacrul . t , 2, J._ t ) lr n. lu t r r i g;ur i de conjuAzre tombare.

gtllr*j$i$a,',*1T1;i1*jHjf,:d;j;,r*jl i:*."'ffi165

Bazinul ,4 P

Fis. 257. P DD, nter!l)rcle infcrioare 1n exlensic iiatrotialei calcliele trior ilrdepirtatc. i'lembrcie sulerioarede-a lursul coolhi. Planulspinelof iliace ani..o superioaresirict faralcl cu tlanul nesei,

F - Virluile picioa.elor lc_gale cu o ia i i . Saci . de nis iPsulr cap 11 le acnuncnr

lr!s. 2;i. RC Frrcndilularii !e ca-sctn; irt.ii pri! mijlocul liniei car.l lnerto ombi l icul cu s imi iza I utr iani .

l.,t l(r >< .10 cr!, t! l.tr nargin€acr!fl!lil ! casetci depntetie cu ifeihturi ,lf dcgcl cresicle iliacci narg'ni le hldalc Ia cgal i d is ianl i l d. l iF

n I F .100 cmi l i cu At;68 i1; I l i l r , r ls .

f is . 259. - I Ost l i l iac. .?. S, . r ! i . i " Pul i isul .4 I Sinf iza pubiar i i . i lschiorul . t r VeF

, -1

160

' I ! l . r^ . ' ip, . i l ld l ! , I :or I 'ddn". e 'sn'n ' rur '

Fig. 260. P Dlj bazinul lnclinaiinairte lcca. 45o): rn.mbrul snndbsdin parlea s;nntoasi fleclat, cu ge-llnchiul rezcmat pe un sac de nisip;membrul inlerior, din partea de radio-

_ f - Sac de risip rezemat r'n lali,

I'jg. 261. 4C pdpeidi.ularii pe ca-seii; intrA la dorn laturi de deselinapoi! eriremitilii supcrioare a plicii

Fn 24X30 cm, ln hng; margitea craniali a casetei deptFrtc ctrirei laturi de deset deasta iliaciimarginea posie.ioa.e depiieslc cu treilaiuri de deget planul Iesei.

R - F F.-75 cna L: . r Bk:68 *L'; 160 4,4s.

Osul i l iac lateral

Fig.262.- l - C.easta i l iaci . , - Art ic l l -latia saclGil'acd. ,? - Fata externi a osuluiiliac. 4 - - Arliculatia corcfemoral;.5- Capuliemoral. 6-Marele trohanter. 7-- Ischionul.8--Ver lebra L5. 9-Sacnl . / , Fata in-l . rne a osului i l ia. / . / -Prbisnl .

9 b.1. 1t i l

167

Pubisul P - A

Fig. 263. P DV:gambele utor flectateipubisul se reazema pe

.i: Perni strb pieptisaci de risip sub ganbe.

Fig. 265. l -Sacrul . ?-Caura obturatoare r- lschionul4-Siml iza pubiani . S Capul iemoral .

Fig. 264. RC perpendicula., pe ca.seiii intrii prin treinea ilrperioarn aplicii iniericsicrei iese prin nargineasuprrioaril a pubisullri,

fd 18 X 24 cn, in lal; pubisul Pe

R - l--t: 100 cmr ,a-r o 8t;68 ftY; 160 r!,4s.

observatI l . Rc se roxle lncln,s lsor caldo crnial Dentru a Doiecta @cci-lc \ . D,.D,rr 60.nr.n or lnu.Ln D.trEcrv.)or sdmini '

' zr cu o iq ' ; i -2 . l l r . de j rJ . , d

' r ; , r ; . . r " I

' d.m.reJl !

Fig. 266. P DD; planulspinelo. iliace antero-suDenoar€terlcd oizortal. Mii;ile pepiepfj memb.ele inlerioare in

lc - Sac de nisip sub capis;c de ni i ip pe gdmLra drn par

Fie. 267. RC usor tnclinai6.audo.$anial i r d inafar i - in iun-tru intr i pr in hni , insui-nal i . la un lat de deeet ;ubslina iliaci antero{uDeiioari.

In 18 X 24 cm, in lat; afti-culalia de. radiocraiiat pe cer-

R - f-I: 100 cm: tj c!Bt; 68 tYr 160 ftAr.

Articulatia sacro-il iaci / P

T.g. 268. / . \e e,ra la.2-Ver lpb,a 16..1-A,-1i(uta ' ra saro. j l iaca dreapla. 4-Supralata nea,rru.larn.

- Ar l iculal ,a sac'o- i l idc" 5L ng; pr inss tangen.

I .a l 0 Sni id r iac, po+"ru,nrqi"- ia. 7-sacrui

oq " . . ' . r .

cirduLs ts. ! r r In d mi ' realr r \dmeru r

169

Micul bazin axial

Fig. 201). P - Bolnavul gadepe casela plsn la ftsrginea me-sei; co.prl aplecat lnapol ccca. 45", in Iordozi lombar,exagerau; se .eazenn ln miini.

lc - Picioarelc atezate pe !n

I:ig. 2ia. -4C perpendicrlar:ipe caselll, iniri la doli latrride d€get inapoia sjmtizci pu-

lu 24 X 30 cm, ln lat; nraFginer anlerjoarn a casel€i de'pi let lc . f dou: latur i dc t leget. imf za I 'LLlr in i Ldia inter i r -sieri !e mijl@rl casefci.

R f t -. 100 cm; L,'l;ri Bi; 65 it; 200 a,4s.

Fis.271. .i - Sacrd vazut scurtat. 2 - Pronontoriui..j-Cdcixtl. 4- Simiiza pubiani. 5- Spina ischiatic5-6 Aniculatia coxo{emorali. 7 Capul tenoral.

adhinirirai cr o searl lnainie. sau p.in l-: cllsne cu arI clldtr1l,icfic h din i"erl. eramcnurli.

REGULI PENTRU MEMB R E

Cind se radiosrafiazn schetetut menbretor, trebuie seurnim anumite reguli, date in generat in partea intii ananualului. Repetem unele din ele Si adiugem aci citevareguli particular€ pentru menbre.

l. Se hotireqte dacd este necesard grila antidifuzoareeau nu ii daci radiogralia se lace cu ecrane inHritoare sauIerA. ln raport cu acestea, cu marerialul intrebuinfat, curegiurea de radiosrafiar, se stabilegte qi se aranjeazi regi_mul la masa de conande inainte de pozilionarea 9i Iif,ar€abolnavului

2. Prin mesurarea diametrului regiunii se poate hotirikilovoltajul necesar. PeDtru a objine {ine,re, tucru importantla oase, intrebuintnm o tensiune mai nici, un foca! mic,o disianla focar{iln (r-r') cit mai mare 9i acoto undese poate ne dispensim de ecrane intdritoare 9i srita anti

3. Se alese un locatizator (sau se potrivegie diafragna),ce acoperd in intindere numai regiunea care rrebuie radio,graiiati.

4. S€ inseamni iotd€au.a pariea dreapri $i stinga a{ilrnului (a casetei) prin ljterele , ti S coDtectionate dinplumb; astfel vor putea fi recunoscure dup; devetopare.Mai sint ti alte metode, descrise in partea inrii a manua,lului.

5. Dace nembrul esie in aparat gipsat, se ridici iensiu-nea cu 8ly 9i se meregre timput de expunere cu jumatate.

6. ln uranual se geselte poziJia ctasi€n (standard) incare trebuie lacute rajoritatea exanenelor. Uneo trebuie{dcute inse examene atipice, pentru a pune in evidenlnleziuni care nu ar apirea prin poziJia standard. In acestscop esie deseori necesari o radioscopi€ prealabile pentrua g;s i pozi ! ia cea mai lavorabi la.

7. Nu ne vom mul lumi nic iodar. iradioscopici acesta este utilizat penrru reducer€a fractEitorri luxaliilor. Va Ii urmat totdeauna de o radiografie.

8. Radiografierea unei regi ni a scheletului m€mbretorse face cel pulin in doui poziJii perpendiculare ura pe altarA-P ti lateral); se prefern ca acesiea sA lie ticut€ peacelasi film. Astiel se oblin imasini care se cunos€ in modclasic. se por coo-para cu normalul f i s jnr uror de ci r i t .

Se pot radiografia pe acelagi iilm mai mare doui po-zilii, acoperind cu un cauciuc plumbat restul fitmului, intimpul expunerii uneia din ele. Spre exemplu, pe un Jit1nde 24 X 30 cm, Iacen cotul A p pe jumdtate de Iilm qi,ta-rteral pe cealalta jumdtate.

9. Osul va corespunde cu mijlocul filnului, iar razacertraln p€ryendiculara pe cas€ti, acolo unde esre posibil.

r0. Pariea bolnavn este asezate in conracr cu casera.peniru ca imasinea sd nu i ie delormar, i .

11. Regiunea aiectatl se va proiecra in cenhul casetei.Astfel obJinen pe film 9i regiunile vecine, care por prez€nra

17l

leziuni nebnnuite de noi.

12. Cind se executi un examen al mui os luns, se voprinde una din extremitdlile vecine penrru a 9t se ne orien,tem h citire (de exemplu: la o fracrurj a treimii medii aIemurului se va cuprinde pe iilm $i senunchiul sau articula-tia coxo-Iemoralr).

13. S€ prefern se se execure radiogralii comparativeale resirDii bolnave 9i ate cei€i sennloase. i:r acest scop,bolnavul est€ atezat simeiric Aj, cind este posibit, ambete re,giuni sint radiografiaie pe acela;i film. Cind regiunite sintdepartate una de alra (de elenptu: arliculaJia scaputo,humerali, articulaJia coxo-femorale), se fac doue iilme nairnici, avind srijn ca incidenla razei centrale 9i pozilia bot,navului se fie aceleagi. Developarea 9i iixarea se iac simul,tan, peDtru a obline aceleaii rezulrate.

14. Sint cazuri cind vrem se scoate.o in eviden,ti uneleoas€ peste care se suprapune imaginea alrora (de exenplu:sd apare mai bine roiula din suprapunerea eltrenfteliidirlale a fenurului). Apropiem rubul (care cste prot€jar) debolnav pine la atingerea cu tegumenteie, asrlel cj oasele maiapropiate de tub vor fi proiectate muii mdrile 9i slab vizi,bile, iar cele apropiate de casetd vor apirea bine descmnate(in cazul rotulei, radiograiia se execuu genunchiul liindcu rotula lipite de caseii, deci in p-n). Facen o bra-hisralie.

15. Fixarea bolnavului se face cu saci de nisip sau cubanda descrise in partea intii a nanualului. ln generat, po,zilia trebui€ s: lie comode qi nedureroase. La extremitzilise obi9nuiesie si se pune ciie un sac de nisip in parrea su,perioare $i inledoare a resiunii, care asigurn mai bine imo-

172

Fig. 272. - Retrezenlarea sche-mrtce a oaselof mernbrului s!.perioi ti ale cenlurii scapulo-

,4 - orroplatul ; B - . lavj-crlaj C - nnnerusrl; D - ra,o'usul; E - cubilusulr lc --oasele cartulni; G - oasele me-iacarpiene iprimul nelacarpianla police, al cincilea meta.aFpjan la degeiul mi.)i /t Ja-lrngele degctclor llalansa pro-ximald ( la langal , f , lanea ne-dLe_ ( ia langina) 5r Ia langa drs

7 - apol iza coracoidi : 2-Acromionuli , - ariiculaliaacronrio-claf iculari: 4 - .avila-1ea glenoidei 5 - capul hunetal, 6 - mic6 tuberoziiatet 7nar€a tuberozilaiet E - epicon-di lu l ; 9 - epi t rohleear 10-cu-puioara radi6lAi 11 - apotizasliloidi fadialir t2 - apaliz3

Fie. 97i1. - Reprcz€nia.rea schemaiicn ; oaselo.membrului inlerior si ale

,4 osul coral; a- sacrul; c fenurul;D l ib ia;E- peroneul if - oasele tarsienei O -oasele netatarsiene (pri-mul mctatarsian .si. me.dial) ;H- laTrngelede-selelor l f a lanaa proximal i

l la lanc3) r 'Lansa medi.1raraf ,g,nal , ra anga dr\ .

k le ( ta langeta)1.r - plrbislrlr ,

ischionuli .? - cavitaicacotiloiddi .l capul le-rnoral ; i -mr.elet .o-hantert d - iiicul ho-hanteri 7 -condihl inte.n (medial) i8-con-diltrl ertern (lateral); 9- capul peronuluir /,-roiula; .Lr - maleolatibiali (interni); .l?naleola peronieli {ex

bilitatea. inainte de expunere se exptice botnavului opela_jlrre ce vor urma, pentru ca sn nu {ie surprins fi sn nu semifte tocmai la d€clantarea curertului.

16. Personalul ajutator trebui€ astlel instruit ca o dalice cunoa9t€ o pozi.rie g un regim sd nul rnai schimbe sausn nu faci inova,rii, cum au Elulti tendinla.

Daci la un xoom€nt dat radiogralia unei regiuni nu maireuq€fte, trebuie cnutat factolut sau iactoriidificat sau au fost modificali din initiativa t€bnicianutui.Daci aparatul 9i rubul nu pr€zinte nimic deosebit, cum arIi sciderea volrajutui pristar (desrul de trecventn), nefunc,tionarea regulate a intrerupdtorului automar, imbetrinireatubului etc., ne vom sindi ta defecte ate filmutui sau la lip_suri in cam€ra obscure_

17. Tehnicianul trebuie se aibi noJiuni elementare deanatomie descriptiv5 ti topograficd a scheleiului membretor.li9. 272 )i tig. 273 schem tizea.ze aceste noliuni.

18. La citirea filmetor este bine sn intrebuinlnn o tupndescoperim fine rnodiliciri de structure osoase,

avind $i o lumind bine atease h negatoscop_ Lupa mereiteti lace se apari detalii pe car€ nu le vedem cu ochiul liber.nste necesar se cunoalten ,i incidenla in care s-a fdcut

19. In manual, ta liecare pozilie se inlelese d radio,srafijle sint fecure cu ecrane intirftoare; acolo unde se poiJace ti fdrd acestea este rnenJionat in ptus

Reamintim cn o radiografie fncute cu ecrane intaritoareare detalii nlai pulin fine decit aceeagi executatn fdr, ecrane.

Acolo unde se poare, prefernm radiograiierea Inri ecrane,

173

Omoplatul A-P

Fig. t71 I DD; tio! irldinat spre farrca de radiogra-I ia l i Lrahl r id icdi i mlna pe cap.

f Sac d. n is ip srb uD;-r!1 s;nitos fi s!b coi!l !1enf

lie. 276, / .\cro_mionul. .? CaDul h!-nrcral. J - Ilargineaexlcrni a ooroplaitrlui..? - APofiz! coracoidA.i Cl .v ict la.

Fig. j?is nC rerperdicularnpe .asrli; irL{e la doli laturidc dogcl sub axi l i , langert la l

1m l8 X : . { cn; nr lsrgimargin. . i i l . r ioar i a cas. le i.u dot i la l ! r i de deget sr tunshiul inli,riof al onroplai'fh i ; nargin.a Ia l€ral i d€pi i . t iciu douii lal'rri dc deget leg!-

R f- F : ?0 cDi I-; Iiir:i,[; 60 il', 60 ,,4'.

,

i74

obserral i ! Se l ! . rc, , i i in npnee orrr l r l r l apar6

FiC. 277. P - DL; uioraplecat inainte; bratcle tidica-te si d$e inrinie; capul se rca-zem5 pe ur sac de nisip.

r - Saci de tisip rezenalide iata ante.ioarn a toracelui.

FiC. 278. 4C perpendictrlaripecasetd; lnbA Prin marglneamedial; a onoplatului, l, unlat d€ paln; deasupra unghiu-

.i;ft 18 X 24 dnr in lunglmarsinea inferioarn a caseteicu doud lalu.i de deget sublnghiul inlcrior al onoplatului;marginea Potterioari d€P;scttetoruccle cu l re i latur i de deeet.

R - I -F-75 cm; l ; fhreBk: 6a kV) w nAs.

Omoplatul lateral

Fi,s.279. / - Acffrnjonul. 2 - Capll hu-neral..t - Corpul cmo-Dlatului cu iala extemnii cea internd. 4 - Cla"vicl]]a. 5 - Apoiiza co_

175

ob s erna l i i , se luraaz, ln aonoe, Este ui i l izat{ penhuIlagnEnreLor ri haiurle onorlarului. ,i rn poriliE rerttcalr.

Clavicula I P oblici l

Fis- 280. P DD;capul aplecat spre paFtea sinilloasS: L,ratul li-pit de corp; caseta re.zenati oblic pe un sacde nisip, iacc c! masaun trnghi d€ cca.45o.

l - Sac dc nisip r.-zcirat de bratrl din tar-ica dc radiog.aiiat.

Fig. 281. 4C perren-dicular:l pc casetdi inlrnla nivehl ircihli nijlo'

frr 18X2,1 cnri in laticlalitula hebuie si seproi.cleze rc nijlocul ca-setei; Draieinea mcdial:1in ai ingPrc_ LU_.Ai lu l

L: leri Dh; 55 hV) 6n

Irig. 2ri2. / Clavicula. ? A.ronionul. 3-Apoliza cora-coid, . r ' Capul lumerai . S Cavi ta i€a gleroidi . d-Unghiulsntero.int.rr al onoplal!lui

' , . " . .1 do.5 '" i i, ! Fo., r .J Tr,r . . . b

, ie. !n r l uchh' l supcroinl . rn. l o 'noplat t lu i

Fig. 283. P DY; caprlinlors lnspre partea sAnitoasS;clavicrla lipju de caset;. Bra-1ul rn pronalie, palma Drircrlein sus- Umirul opus, ridicat pe

Clavicula P-,4

Frq. 285. / - Clavicul . . 2 . Ar l iculal ia aaonlo.c laviculard.3-Arr i .u al ia . lerGclr \ iculaf t i . 4 Ver leb-a Dr.

Ob3ervz1i i . €xrmore, s. t rce ]n aDnec.

t '77

Fig. 284. RC perpendicrlare pe casetn;ini.d prin unshiul supero'irtdn al omolla'

Iz 18 x 24 cni in lai; nargirea late-rald a c.seici la nivclul Diililor not aleunirului; narginea qaniala depiteite cla.vicula cu t.ei latu,i de degel-

R - I'-F:75 cn: Ij inrii Et; 5a &Y;

I2 - TehnJca €dios.arlc5.

Clavicula P A conparaiiv

fig. 2118. .I Claviculi(sigeala arati articrlatia a.ro.nr io{ lavic! lar i ) . , - Martrbriul (!rnrl (sligcata arala!r t iculat ia stc lnodavicular i )

obselvat i i .ln pozilie Ye lcrrr,

178

F\e. 287. - RC pdpendicuiart pe caseiiricse prin lLrrculila sternala-

fD 15X40 c inr lat i mfsinca s p$ioar, ia caselei cu pahu lallri dc deget dai s11s

R -- F-F.=75 cn, Li l i tA Ak; 55 kl : .60, s.

Fig. 286. P DY; catul in utoarriexlensiei claviculele lipite de casein;bralele de a lurgul corpului.

lq Sac de nisip sub birbie ti

Fig. 289. P-DDrcapul pe !nsac de nisipi bratul ltor dcpar.tat de corp; mina Frpendi.ularipe nase prin marginca sa ctrLitalil (dacn urtiirul dc radiogra-Iiai este deparie de caselai *apleaca !io. pacicntul sprc Partea dc radiog.aliat punlnd unsac de nisip sub lrmiirll sena-

I - Sac dc nisip pe antc-

fig. 290. RC lnclinat:i uiorcranio caudal t i d in iunlru inatarr; intr, Ia doui laturi dedegct deas!pra axi lq i .

f f t 18X24 cm, in l !ng; mar 'gin.a slpelioari a caselei de-paie$te uneml cu doui Iaturi dedeget; marginca larcralS depi '* ! te par l i le moi cu duu; latur i

R - r - r :75 cm; I j l i i r iBh;55 kY) 65 nAs.

Articulalia scapulo-humerald ,4 P

F'ig.291. 1 Capul huneral 2 Urghntl supcroertern al ono-platului., -- CIavicula. .4 -

^cronion!1. 5 - .qpofjza coracoidi.

\-)

a lfrl!l!l cnpinalie) obli'rer diveree rozilrl ale c,puluj hlneral. ln !n.rei1i1 culcatli l i ind rin n,porlall

nr eollir sedrdil, Rc tiind ofizontali.

t79

Articulatria scap[lo-humerali P ,4 oblici

FiC. 292. P DY;capul inlorscitrc ranea sinetoasi; lala an'tcrioa.i d umr.llui pe caseli;bratul rn abdlclie; coiul lleclai.

I - Sac de nisip de cca. 3cm innltine sub colt sac de nj-sip sub umdrul sinnlos.

Fig.293. 4C - Tlbul atezaideasupra cotului esle apoi astlelinclinat ca RC s; vizeze capulhutncral dea!upra acronionului.

ta 18x24 cm, in lat i mdr-ginea supe.ioare a caseiei de-paicite pidile moi cu pa1.u la-iuri d-" deClti marginea laiersl;depi$e$ie pirtile moi cu doui

R - F-.4::75 cn; t; ii.nBh: 55 kV; 70 nAs.

F'ig. 294. .I - Acrcmionrl. 2 - Capul hundsllui.J - Clavicula. 4 - Apbltza cofacoidi. 5 - Caviiateacl.noid!. 6 - Marginea lateraln a omoplatuhi.

obse.y. l i i . se t t rcf* , ! nr apnce. iccasr! ,ozr i te s.

huhcmr nr lunLllre recidi!aDte.

r80

Fig. 295. P - DD; uior in-clinat spre pa.tea dc radiogra-I iat i brahl ddicat , nnna pe .ap.

f Sac dt I s ip sub uma-rul s in i tos, sac de nis i ! sub co-

Fig- 226- RC perpendkularb pe crset;iintr ; in mi j l6ul a\ i le i .

/:n 24X30.n, ln lung marsinea inle-rioar! a casetei la un lai de degei sub un-ghul in icr i . r a l omof la iu lu i i marginea late-rnl i i la dnu. i la iur i de deget dc p;r t r le moi.

R - F f :75 cn: L: IerA Bh; 55 hvi

Articula{ia scapulo-humerali Iateral

FiC. m7. / - Omo-platul .?-Clavicula. . ,-Hrmerusul .4-Acro-mionul .S-Apol izaco-racoidd.6 - Cavi ta leaglcnoidi.

obscr\r l j i

181

Articula{ia scapulo humorald Iateral, pe i i lm curb

Fig. 298. P - Bohavul nrpozitie gezlndi; bralul in abduelie, se reazen; cu cotul pe rna.s;; axila 9i fata iniernl a bra'lului sc fcazemn.pe lilntrl nulalcurD pe un sac oe nrs,p.

,f - Pozitia esic lixau dehsuti bolnavul prin nina snnn-xoasr $r aplccarca caPuru!.

Iiis. 299. RC perpendicular'De fala superioari a um:irului;ln l re pr in i i r lu l at romionulur.

rn 18x24 cm,ln lunsi axi lain mijlocll lilmului.

R - a-f :75 cn: l; idrii,n; I;rd ccrane intiriioarei 55

l iu. 100. I Capul fum"ral .2 - OmoplsiulJ - Claviculd. . t Apul .za cora(oid; . 5 - Acrc

obscrrr i i i . Se luc 'erz l ln lptrP. c! cdane tnt td_1orr., drci lrvs o dset, cuib! s!4lal consi'ult, pentru dc.asla

Fig. 301. P DDj bralul lltddepinat de co.p, se reazema pecasetb prin lata sa doreald; Iatalalmari a mlinii privetteln sus,

I Sac de nisip sub urne"rul din partea sinabasd; sacde nisip pe ,ntebrallrl di, partea

Fig. 302. RC perpendicuiarnpe caseid; intrn la unirea tr€iniisrperioare cu tfeimea mijl€iF

Im 15X40 cm, ln lungi narginea p.oximald a casetei dep;-ieife umirul cu do!6 lattrri dedeget; m?ryinea laierale ti ceanediald la egali disianJ; de

R - I - I :75 cn: a; f i rnBk: 5Q hlt: 70 nAs.

Fig.303. / - Acronionul .2- Capul humeral. , - Cavi'taiea glenoidA. 4 Diafaza hu-inerusului. 5 - Epicondilul. 6- epiilohl@a. 7 - Condilul.8 Trohl€a.9 - Exltemitatea

Humerusul ,4-P

Ior,! | rv a t ii. Iiri drane budlolraj .xpuner.a 15 1115.I- | "pko,Jio ,o l r ,Jn l ' b. :e:B l te pa'dr.\ "4r ' r , roBh1t oart"h a, luaa' , iu. j . tnd n. e. i j .3! prnd"m fn,

proxinald a radiusllui. ./O - 7E\tremitaha pro\ imal i a cubi- otusr lu i 10

183

f lumerusul lateral in ! ,ozi l ie culcara

Fig. 304. P - DD; bratLll utcrdepnrbt de corp, se ieazem, pecasei:i p.in tata sa internS.axulepicondilo-etitrohlcan pcrpendi-cular rc casctii antebralul llec-tat; mlna lnloaN! privette cu

F Saci de risip sub ninari .pe anrebrahl din parlea de

Fig.306. t - Acromionul .2 -- Capul humeral. , - Dia-liza hune.usului. { nxlre.mitatea distald a hunerusului.5 - Exlrenitatea rroximaln acubilusului. 6 -- Exlrcmitaic.p.oxinaln a fadiNrlui.

Fig. ilo;. ,RC perpendicularn!e c,sciit inhi prir nijlocul

Ih 15X40 cm, in Iuns; mar-ginci pror imal i a c,selcr depa-te! tc umir ! l cd dur; lJ lur i dedeget; narginca laloau qi .earediah la cgali distanti de

R - I l . :75 crni I ; fdr iBh; 50 kV; sa',l 275 nAs llril

observat l l , De.elc nal mu1le on se eiecru nunai radlo.e ' I ' p,nl , le ale Lrnerucdlur, , fnd In.r Bnj . 6r p, :ndem p.

r , e. l rd 'Lr t i ,

dup! ! rz.

IB4

Fie.307. P Bol t ra lu l iadepe un scau! alroape de nasi;bralul muli dep;rtat de co.p, sereazem! de caseld prin fala sainternir antebralul iledati axtrlepicondilo'erilrohlean perpcndi'

r - Saci de risip sub an-lcl,ralul qi lnina din partea de

Fis. 308. RC perpendicllarnPe .caseGr intrn tr'n rrijlocul

fu 15x40 cn, ln lnngi mdrginea proxinali a caseiei muliimpins; in axiui marsina Ia-terald ri cea nediale la cgalndistanl, de pddile noi.

R - F F -75 cmt L; leti

Bk;50 kV;70 nAs; sarns tuAslard ecrane lnttriioare-

Humerusul lateral -- in poziJie gezlndii

Fig. 309. / - Affomionul- 2- Capul humeral. 3 - Diaiizahumerusului. 4 - Exhcmitaieadistala a hlnerusului. t - Ex-iremitatea proximali a cubitu-sllui. 6 - Exhemitatea proxi-o b ee r v r I . c nd 3bd, c l ia care' 1p0. ib. , , " .errd cr et , rn l ,c b.r iu. botav

185

Colul A-P

Fig. 310. P- Bohavul lczindi mem-brul superior, ln €xlensie si lipit denasn pe loatt intirderea sa, se reazcmncu ol(ranui pe mijl@ul casetei; fal.palmarn a miinii prjveste in sus.

I - Saci de nisip pe ,llebral, subantebral r i pe bFl .

Fig. 311. RC popendicuhr;pe rnijl(tll inlerliniei artic'rFlare (la I crn sub ep'cond'l).

ln l3xl8 cn, in lungr llaFginea latoalii ai cea mediali acasetei la egali dislanln de pnr

Bh; E0 hV; 5A nAs.

Fiq. 312. .t - Humerusul. 2 - Fos!ole$aniann. 3 - EDicondilul. 4 - Epitroh'] {a.5 - o lecranul . 6 Trohleea.7 -Arliculalia humerccubiiali. 8 - Artic!laJiahlmeroradiah. 9 - Capul radiusului. l, -

186

observatr : se Doaid. td iosraf ia ln DD, tn a.east i pozi t ie se oblrne haiusor pozilra b,rlulrd ri rnleLralLrl!l pe rcclad !lan orizolilrl,

Fig. 313. P Bohavul rezlnd men-bfui superior, i'n exiensie !i lipit d.masn pe ioati intinderea sa, se rea-zcme cu ep'irohleea pe milldul case-tei. Antebralul. uior llectal, se rea-2emb pe masn pr partea sa dbitald;

r - Saci de nisip pe antebrai,s'rb atrlebrat ri pe b.al

Fig. 314. 4C perpendiculafepe ca*te, tree rlin mijldulunei linii care unesle Punctulccl rnai premin€nt al olecranu.lui cu cupugoara radiaH.

ln l3xl8 cm,ln lungi maFgiiea lateraln qi cea medialelacsa]n distanla de pi4ile noi.

R - r - r :75 cmr L; ld.5Bht 55 kV: 50 mAs.

Cotul lateral

FiE.315. 1- Hrmcrusul . ? - Pereteinire ioseia oleoaniand ai ce6 coronoidiJ - Epit.ohle€a. 4 - Marginea mediale ahohleei. 5 - Olecranul. 6 - Apofiza co.o-noid;. 7 - Capul radirsului.

Ob." \ i | . , . . opl l l i Edl . , ru. L nJr' brdr' .1 ilerit_ srad. de prcn f. s.

r odk e.ec,la cr -olul :n ,etr l er:e r vu d ir sein"s de l, flc, 315)

167

Cotul .4--P pe fi lm curb

Fig. 316. P - Bolnavul sczind peur raun I lngi i t ra J; mcmlrul sup-r ior , n t le\ i t , s" rcazemd .u olecra-n! l pc mj j l@r1 l i lmului asezat. ! .b.

.f - Saci de nisip slb bral ti

F ig.3t8. / _ l lunerusrt ., - losa ole$ani,ni. , -Epicondilul. .1 * Epjhohl.ca.t - OI€c.anut. 6 - Trohleea.7 - Ariiculalia humero cubi,fali.8 - Articntatia hurneroradialn. 9 - Capul radiustr.ui_ .r0 - Atotiza coronoidii.

Fig. 317. RC perpendicular; rJe m!-si, se gnscite i! planul bisccioareiurghiuiui lormat de brat si ariebral.

Ih l3Xl8 cm. ln luns: fiirn ecranelnlrritoarc qi in lnvelit ;pac; se nu,leazn curb, rczemlndu-se D. sacii de

riri ecrane; 50 lY; 250 a,4s.

IBB

o o se !va 1r i, Pozitie bun! leniru &nclrilozr corllut, se Doale radlolratia,o l ln r leyle cu f : ta € ,p ' .od b ie L nl t nu z l (u.b oe Ln sac d. n is:D, hd. i \ l i !z , .bolnavr l _ ' Dl . i , r fc, hr ' ; r t3nut b:pclod, i

Fig.319. P - Bolnavl l tczindPe un scaun l ing; nasS: lorc-(e e alrecrt inainte 5i spre ma.si, anteb.alul, cu lata doisald pemasn, se reazcmi cu cotul pemijlocll casetei. Fata palmarn ami in i i pr ivel te in sus. Bratulmulr I lectal pe antebrat .

/: - Saci de nisip pe ante.

Olecranul ,4-P

Fig. 320. RC perpendkllartrpe caseii; inira prin fata poste-rioard a bralulni. la 3-4 cdeasrpra oledanului.

lcn l3Xl8 cm. ln luns.4 - f-l:75 cmi l,,.fn.:i

Bk:5A kV:70 nAs.

Fig.32l . / - Humerusul .2 -

Rrdiu-sul . 3 - Cubi tusul . 4 - EDidndi tu l . . '- o lecranul . 6 - Epi f rohleea. 7 -

23

45

oD""Ivr I IL Cmpt"rr l : r3dioeruf i .h,4.p rr h.crat ,rh h, .m._u.u.ut . Rzdioc_,fr

"spozrt te nvebs, s- BAau, balu pens{! srut , lat , r . }cGrd' dnr" l rs lu lu l . F u. t .3rul

189

ArrtebraJul ,4 P

11p.322. P - Bohavul *z ind t ,euri scaun llngn nasi; anlcLfahl sti,ne todtr lunq mca 1ui , pe caset i , ! t ini i la sd t los. l . j : palma int jnsc, p i ,_

. f Sac dc nis i r !c mlni .

liE. 323. RC perPenoiculrre Pecaaoininhi ipr inmi j locul anlel)ra1ului .

.i:a 12X30 cm, in llrg; margrnelFo\ imrlr s c isctc i dcp;!r+r coiul ctrt fc i a lurL

' lc deget i matginca L,rPra.r

!L cca m.diala lJ cgi l ; i r id!n1: i d!

- 4 r I : -75 c$ letn Bh; 50tY; 00 uls san 2,10 m.4s Jerii arane

fie. 3:.1, / Condlhl hu-Dc;al . 2 - Radius . , - Cubi-

l90l

obserral i i ror a! . . cr i j r l c . snrebmltr l s l i i rD ln s.pinal ie D.rhctd, pcnrnrd cele do!, oise sn nu se tnc ciseze,

fig. 325, P - Boldavul iezind Dcrn scarn llnsi nrasn; antebratul sti.pe toati lunginea lui, pe caseid prinrnarginea sa cubitalii nina cu poli-

, . F - Sac.de ni ! ip rpucat , , r t re po

rig. 326. 4C prpendicula.d p!cas€u; iniri prin mijlocrl anlebratutui.

In 12 - 30 cn. In lung; margincatror naj . a crsefei dcpi5c5tc cotul cuhel latur i t le dcscl . Msrgrnca lateral . iii cca meniah ]a egale distanln de

R - I.. -l: 75 cnt: L: tArA Bh:55 Elr 60 fr/s sa\ 25A nAs ttti

snrebratului se 3upraptrn,si aiczrm sntebralul 1'r

Fig. 327. I - Capul iadiu'sulli. 2 Condtldl humeral. ,- Trohle€^. ? - C bitlsul. 5-Radiun'1. 6 - Senihnarul i iscaioidul..T - .\poliza sliloidii

Antebralul lateral

o !re r v a i i i. I 'r xeastl ro,lie, .te doun oa$ aletub!l lateral sau

191

AriiculaJia prmntLlui D P

Fig.328. P- tsoinavul lezlndpe un scaun liigil masn; antc-bratrll ii mi'ra, ln pronalie, sereazemn c! lala palnar?i a afliculaliei pmhll1!i pe mijlocul

,a: - Sac ( l .n is i t peirhbful .

Fig.329. nC peilcndiculrrilc c i"el5; inrr i pr in mi j ldulld i" i .arc uneste ! i r lur i le .po-lizclor stiloidc radiale qi c!bi-

].ft 13X18 cm, in lung.R - f-F .=75 .ni L; tiltt

Bh; 43 kl ' :40 nls sau 175u,4s, l,lri e$anc iniiriloarc.

F,s.331r. / Cdbi lusul . ? - Radiueul . J -se; , luncrul .4 Pis i lormul.5-Piramidalul .6 - Osul c1t clrlis. T - Ci.licll osllui cucirlis. E - Scaloidul. 9 - Osul nare 10 -Traiezordrl. ./.1 - 'lraPezul. / - himul m.ta-c.rpian. ! - Al cincilca meiaca.pian.

' ' ' p.r n ' '1

h. . nq rd i b l " o- Inacr: !re ' l -n. : .D. l

' o '

lDumDul cu lslil dor:al, pc .aer.),

Fis. 331. P - Bolnavsl oezlndpe un sci t rn l inga mas6i anLe"hra(ul r i nr ina se reazem; pdnasi prin narginea cubitaliirariicllatia pumnulli pe mijlocLrl

I - Sac de nisip pe ante-

F,g. . {32. FC pcrperdicul , r ;ne carel i ; inhi pr in apolLza

.irft l3xl8 cm, lt lung.R - f -F:75 cm; l i l i rd

Bk; 45 kV;50 nAs sa! 2AO nAs,fi.n c$ane tnt;ritoare.

Articuiatia pumnului Iateral, cubitus-fi lm

Fiq. 333. . l - Crbi lusr l .2 Radi l lsul . , Pis i iornul .4 - Scafoidrl , * itap€zul. 6 - Osul nare ./Prinul neiacarpian. /./1 - AI treilea rnetacarpian.

\ " po, r ob, ' .

' , .d; i , pc. . , , . i \ i { 'b , l i - r ? , l " l , ru. lcb. r } .1.1, o3s.1. , ,

cNDulul .d 3le

13 -Ter,rica rxJiocfrrkii 19;l

Articulatia punnului laleral, compatativ

Fig.334. P-Bohra-lul +zind Pe rlr scaunlirgi nasii antebratele limiinile se rcrzema pemas6 prin margin.a lorcrbitalA; d€getcle se a_iina; adiculaliile rmliilolpunni ( i t ma' r f foapeuna Llc r l ta, pe ni j l&ul

I Saci de nisip Pe

Fig.336. 1 - Pr imul neiacarpian. I - Cubi iusul .2.- Radinsul . J Scnr i lunarul .4 - Pis i iornul , - ScaioidLl l 6-' l " | , ,e/u1.7 Prami, la lu. t Oul .ucrrrg.9- Trapez' i_

I lL. J 5, PC p".P.ndi ar l , t0 O ur marr.cular i pe mi j l@!l casdei .

lm 18X24 cn. in lat .R - . i r r :75 cnr i

L: tnre Bh: 4b kV; 50aAs sa! 200 nAs, lefe

ob s e. va ! i i . Ptrnnl l l rebl le rsezr{r r^

ScaIoidul

F.s. JJg. / Pr i -u l le a,arpian / R5dir .u.2-Cubi lu,dl . r - Sc. fo id- l 4 Sm.lunarul

195

Fis. 337. P - Eolnavul se-zl;d !e un scaun llngi nassraniebratul pc masi, mina, in$oar; pronalic si abdlclie (cu'bitalS), sc reazemi pc nijl@ulcaseiei prin mareinea cubitah.Ca'r ta pusi pe un supor l la Lca.5 c in d.asuprr n ivel f lu i mcscr(prnhu i i \3reJ abduclLei mi in i l ) .

F - Sac de nis'p !c anl!-

Fig. 338. {C perpcndlculartpe caseG; ilird Ia l5 mm slbinterlinia radio-carpiane (!e

rd l3xl8 cm, rn lung.n - lc-lq:75 cm; l, ti.i

Bk; 40 hV:50 d,4s sau 200,r4r, f :irii ccrane h1;riioare

Obs..v, l i i . pdre 1 ' , er ide' ] , scaloidr l rcdefornr l , conplet . .z i radiosral ia

Mina D -P

Fig. 340. | - Bolnavul t .z indpe un kau l lngi masi ; mlnas rdazom; cu ia ia palmar, pcmijlocul .asetei; degeiele ntor

I sdc de nis ip p€ ln ic

f ig. J,11. lC rcrpcDdicularnpe carr l : i ; in l r : pr in capul cehid! a1 1r. i l .a m(acar0ian.

a/z 18)42,1 cm. in lhgi dxrein€a distali a casctei dcprisciicvi . lu l dog€Lel ! . cu I -2 la l ! r ide dcgclr nrrginc! Ia leral i e ice, n.diai , l la cgal i i d is ianl : idc . l ! ! ! l Dic rr_p! l i e. ,

Bh; 4i hV: 40 n,4s sru 175ir.1s, Iirn ccDnc intiLiioarc.

se or,Lir. .. r.nr:.

t9u

I i t . t2 / tdt" n.rr , t , . rL i . , . ,l ' ' ! - . . / O " . . J r ' ' ru. / - f r inr .f l r l . r rar ! i1n. y \ l L i r . i t .d t r r t r .arp . r r .

Fig.34& P-Bolna-vul $czind pe un scautlingn nas;; anteb.alele.usor llectat€, stau pe m.-sA; mlirile, cu degeleleusor lndepedatu. se rea.zem, cu iala palmar; pe

' .F - Saci de l is ip pe

-['liini]e D-P, comparativ

Fig 345 I Falare. la. 2 -- I ra lanCira. J Falanea 4 - Osscsanoid. i Carprl. / Primul nelacarpiln. y -- AI circilea

197

lig. 344. iC perpendicularn pe nijlo.ul ca-

rn 24X30 cm, in latlmareinea dishln a case-iei depiicile virlrl de'getelor q' lrei laluri dc

L; letn Bh: 45 hV: 40

Mina lateral

Fig. 315. P Bolnavul$zind te un scaun lingll masaianiebratul pe nasni Din, sercazcnr, pe casciii prin maleinea sa cubi la le t i cs ie utor

I Sac dc nis ip pc axie

Fig. 317. RC pcrpendicul . r ipe casetn, cade pe mijlocrl celui dc,1 IVlea a 'ctacarPian.

rn 18x24 cn. ln lung;margincr didalr d. ! . ie l te cuduua l . r tur i dP . lcect ! r lu l

R - r - f :75 cmi I j i i i reBk;45 kV; 5A mls sru t i r i.cranc in l i i r i to.r . 200,/a

fig. 318. I V celc cltrimetacarf i .ne Jn o.dinea lor n!-merici. l-5 - lalarga dislali(ialang.ta) a cclor cinci degeleln o inea lor numcricii.

,.:',' . - ,

t !8

ob . . , . . : r br{ i . . r " r i a .d,op:" r ' . . d i p l1 '1.d. . r . , , r ,

.onslr l r r . r d!Dx3i ' i l . r

]iiS- 35L l-- V .- .cle cirrci nreiacarpicn.ln ordlnea lor nlnrrici. I 5 - lalanga dh-ia l i i ( Ia l rngeta) a celor c i rc i d.sci . in . .d ine2

FlC. 349. P Bolna L ie'zind pe un scaun llnge maseiantebralele ai coalele pe nasti

miinilc, uior aplecate ln alari$i deparle la 7 cin r1na de alta,se.eazemd cu mareinea lor ctr .

I - 'Saci de nis ip pe an-

Fig. 350. RC pdpcndicularap. mijlocnl casetci, lnt.e ntiini.

. r f t 18X24 cm, ln la l imaFginea dislaln a casclei dcpi-leie. cu trei laturi de dcgci

-Q I l . :75 cn, l ; f i .dBk; 45 kV; 50 z/s sa! liriecrarc lnliiritoare 210

'ns.

Miini le lateral , conlparal jv

oDser! a l i j . porLie lo losf i , penhu l lxal i r i deDla3nrr de f i .ercnb nr I racl l r , .

199

i l ina ln pozitie semilaierali

Fig. i152. P - Bolnavul ie-znrd pe !n scann llngi masa;antebralul ti cotLll pe masn;mira sc r.azcmn pe caseu cunrargirea cul,iialn a deseirluimic t i a i inge cascta.u l i r lu lcelorlalte deeeLe indepinatc

l Sac dc nis i f " pe ante.

Fig,354,1- Radiusul, CubiirEul.

f1t ! . 3a: i . l?C p.r fcrdrcula, i!c crseii; cade pe a.thulalianctaQrpo la langiani a d.getn-

f , r 13Xl8 cm. ln lungrma.ein.a distal i depi t . i lc mina cu doui laturi de deget.

.R -- f lq:75 on; .I-r liri,Bht 4, kV;50 h,4s sau i i . lecmne fiiiritoare 175 ?nns.

f ' . r j

200

l ig. 355. P Bolnavl l icz ind pern scarn lingt maiei mina. ln prona-te lor tath, Lu !a lma pr i \ ind in sus \ iin atar; , se redzemi cD tJ la dorsal ;a polircl!i Pe mijlosul crsetei.

/F -. Saci de nisip pe ii sub antc-

Fig. 356. RC pcrpcndi.ularii pe .a-sel:i; iItri prin a.liculalia mciacarpo'

f f t l3Xl8 cm (sau ' , d in 13x18

R . I -F:75 cn: L; lnf i Bk:45 trV: ,0 nAs sau {iri ecunc lntiiri-

Policele P--f)

Fig :j57. I Falangeta- 2 -Iralansina. ,ir - Oase sesamoide.

20

otrcr \ r l , i Clsel . s, s lea Dc !n ! ror i , rst f .L r i minr se l jc c i i nLr i s ls

Pol icele D P, comparai iv Fig. 359. RC popen-dicularn pe ni j l@ul c."sctd.

fn I3x18 cm {sau 1/ ,d in iSXI8cn). in luns.

L; Ii,rn Bk: 4i kV; bod,4s sa! firi eqane in-idritolrc 175 u,js.

lig. 358. P Bolnavultezind pe un scaun ling:masi; artcbralele intinse;rnlirilc, c!Dfinzird h!alnc o criie, sc rcaze-

a cr iala palnarj aanrb.lor policc pe liln!lxr lzal dc.nlDf. c l t ie i .

-F - Saci de nisir slb

l is . 360. ' / - LIan'gela. ?- Iralangina. ,? -Oasc scsamoide, ./ I'le-

202

obser ' f1 i i .

[ig. 361. I Boinlvu] rezird I)ern scarn Ilngn oasn; anlehralui ticotul pe nasi; mlna, cu degeiele llcc-tate, se reizem:i c! tu la pr l f lar ; pcrrsct i ; poIcEle l ip iL ' le Lasrtr .

F -- Saci dc nisip srb ri pe ante-

Policele lateral

Fie. 3ij2. RC lerpendiculari pe ca-\ei j i i i l r ; p ' in art(Blr t ia mctacarN.rJ ra nar.r nr a por icerur.

Ff l l3xl8 cn (sau r l l d in l3xl8

R - F- F-75 ctnt L; ldt i Bk;45 hV; EO tnAs sau liife ecrane inliri-

Fig. 363. r ilalarg.ir. ? Falargina. , -Oase sesanoide. 4 Me-tacai t ianul L 5 - Trapezul .

o b s o rv a i i l . RJnl l t r tu l cel mri bxr eds t i rn

Indexul lateral

Fig. 364. P . Bolnavul i.zind p.!n scaur llngii masii; coiul antebra-hl si nina sc r.azemi pe nasn prinnarginca lor cubilali; lilmul, prinsirtrc indcx ti medius. sc r.azcni p.

I - Sac dc nis ip pe anlelral .

F1e. 365. 4C pefrs)dkular i i pe dl j

ifl 5 X ltr cm. lnlelit ir hlrileopacr t i asezal in hng.

R F F-I I I .n\ L: l i t i Bl t ;4i hl': 175 n,ls.

Fis.366.

lig. 367. P - DD; membrele inicrioare l! cxtersie ri li,pitej calciiele !s@ lndeririate:virfu.ile picioarelor, lcgaie cuo lrF privesc ln sus. Spincleiliace atriercsupericare sinlpeun ptan para[l clr masa_

F - Saci de nisip sub capSr Pe samhi. Dacd bolnavllnu poate e\lindc bire gambelese pune !n ec rohtnd sub ce-

Fis. 368. RC perpcndicrlariPe caseia; intrd la doun laturide deeet sub mijl@ul linici careunette spjna iliac; ente.o supe-

af t 24X30 cm, tn l rng;mrrsrnea Droximali a caseleila un lat de d.gel ,leasLrpra spi

ner r / aceanrcro iuDeri .arc, m6rginea latcral ; dep;rcr te cu l re ilatur i dc deeet Dart i lc rnoi .

Bk;70 hY: 200 hAs.

Articula{ia coxo-iemotali ,4 -P

Fig. 369. / - Capul lemoral 2 , C|ldl lemorat. j _C.vr 'a l . r cor i lo id". ? - Spat iu l ar t icutar. "

_ l .cnidul6 Marcle Lrohsnter. 7 - Micul hohatrrer.

2aJ5

Ariiculalia coxo-iemorali lateral (a)

Fis. 3?0. P - Dt cu uqoa.ilnaiinatie lnainte; coapsa dinbarlea de examinai tn uioara'ileaie: ccalalii. nult Jledatli.sc teairn:l cu ecnu.chiol Pe u

f - SBc dc njs iP s!1, cap;saci d. nisip r.z€mati de to.acc

f is 572 /-Flndl l.aviiiilii coliloiile.

2_-CaPL' l Jemoral3- ,\tarelc lrohanler.4-- Oitul icmoral

f ig. 371. nC !"rPendnul i r , ipe rasctS; inha tr in IesJ dinpar{ea de exaninat; iese lani!elul mar€hi trohante..

fn 2,1X30 cm, ln l !1ngima.ginea p.o{imal; a caseteila doln latlri dc deg.t dea_sltra $estei iliace, cea Posteriorrd d.pi i iet le. ! doui latur ida desel n. r t lc moi.

R f--F ' -75 cm, l ; tuAh;70 kV; 2AA nAs.

1*

206

lig. 373. P D semi Z; axut:.ansversal al bazinulni {ace c!Planul mes€i un ungli desctishapoi de 45-500; coapsa dinPartea dc radioerr i rat , in abduLt ie 9i l lectatr p,ni ld un-ghi drept cu bazinul. se rea-zemi cu ecnunchiul pe Dlanulmcsei; gamba ilcctnt; De coao-si; nenli.ul celilali i; exi.ir-

r - SJc d. n is;p sub caD:srci de nis in ld tDare s i ;esamha f leclst ; .

Articulatia coxo,femorali lateral (&)

Fie- 374. RC perpendhularipe cascli; intri pe faja intc.n:ia coapse,, aproape de mjr t@ulpl ic i i jnAuinah.

.i:m 24 X30 $n, tn l!ns.narginca p.oximah E casetiila. doui_ latur i degei deasup.asprner rracc anrero snperioarc;m,rgrnea anler ionr; dcprtesteprr t r re mo' cu t rc i Iatu. i d.

4 F-f ,75 cn: L LUBk. 70 hV:200 nLls.

Fig. 375. / I -undul . "vr la l i i couloide. ? .Caoul

i - \ rarS neo po, er uar; J . Iarc le hohdhl"r . u _Uirul lemoral , 7 Ischionul .

obsi .yat i t . sc hIrebtr i i ieaz, c i f ld.ne Dor ib i t i tLectarea coaDs.t

207

. \ f l i (u la l i j , c , ' \ . , ipt l r ' , rn l j . iat . r : ' l l , t

I r ,g. 376. P tD Coals. l f

r : , t \ r . r i ldL, ' I at t r i L t rn Ingr

' l ' r t l ' l

. i . rLr l ' j in

rcea'1.r PaI l ( r ior

rort in.urr l ( l i '€1r i . 'ezal . ,

nr lat , f . rp.ndi . !16rr le n- lJnl l rn.s. i . I nnlr cu o n 'Ln I

d. l ' .c ient . rsr ' inrPrn' i .u r

darLinc,1,{str ! '1n cn5LLI r Lrrrc

t j .nfel r funjr l ,L .a / la s i i l i (

t i t t , (ndicul i ta l , r e. .l ' Snf,n ni : i r r snb tr f .

F,g l i i . . RC Prr ! r r rJrcul , . lD. .asetr , lornr rz.r cr coap\rin lnghi dc .c, , ! ( i r jntr l

f r i : r i !1a i f l . t ' r a. cor lser: l rr i ( l . rc i ta ( i . r .e dexs! | ra rn '

L l fu21 Lt i . i . l r lr l I t l l lcn. l - ; i t ; r

f g l7f'. / Is.hio.nl ,r Coinl i€nr.trlI 1 i r l r , j . "n l . r . : / ( t

" r |

" . : \1I(L

208 t

Fig. 379. P - DD; Cetli)r-chii lipili; picioarelc rezenaie

I - Saci de nisiP sub caP tipe eambd.

Fiq. 381. I - Dial iza feno-rali , - Micul irohanier. .l -Mar.lc trohantd. 4 CaPrl le'noral. 5 - Ischionul.

Fig. 380. Rc perpendiculariipe casdn, cade pe mijlocrl

fa 15x40 cin, in lungi naFgin.a proxinal; a caseiei dc-petelle ma.ele hohanter cu heilatuti de deget; marginea late-rali ti cea m.diale la eealidislanti de p;irlile moi.

R - F--r: !00 cmi I; c!'Bhi 70 hV; 150 nAs.

Femurul .4-P

ol!crval l af .a '

a i dkral , rdhl c3 .a p: 'JFn r-"n, . .r"au I5m B ns're t r i -

' i . r , La dn rrd ' r .d m c se

'p inJ

anbelc eDitize Idno.alc,

l1 T.ehnicr f r r i ioq f ie i l

Femurul lateral

[ is . 382. P DL; qamba, u5of i let 't r i r , .c rcaucm, pe sal i de nis ip, anfc lca aenunchiul sn lie lipil de cascle;eennnchinl stnitos, ln llexie, esle lre-ai inaintea ncrnbrulni cxaminal $ise t .azemi le !n sac de nisr ! .

l. Sac de nisip pe Camb,.

lig. 384. .1 - Dialaza Jemo'ral i i . 2 - Rol l la. , - Condi lu lexlern al tcmurului . -1 - Condi-

' lul intern al lenurllui.Din ca!za proieLliei coapsei

sinifoase, epiliza superioar! al"mrrului nu , t . re.

Fis. 38i1. (C perPendicrlarjj pe ca_seGi cade pe t l i j locul le le i interne,coapser.

. i :n l5:40 cn. in lungi nrargrneaDrorinali depiltc$te marelc lrohanlerc! doutl laiuri de dogeli marginca an-ierioari si cea poslerioari 1a egaljd is lanls dc pi t l i le noi .

,? - r r :100 cnr l - , cu af ,70 hV; L0 tnAs.

2t0

obscrvrtr , . La bol i , ' i r crr .n.s.i, intre coapse, Rc tiitLd !ft.ntar.

Fig. 385. P - ,D; gamba ln ex-lcnsie; picioiul perpendicular pe rnrsii.

,{ - Saci de nisip pe ganba ti

Genunchiul ,4 -P

Fig. 386. 4C perpcndicrlarn pe ca_seii; inhe la !r ].t d. deget sub vir_

Ih 18x24 cn, ln lung; nargincaproxlmaln a caseici la un lat de min, idcasulra roirlei; narsinca mcdirliti \cca lateralii la esali dislantii de pnr

1""d'1 o-o ', ru cmt L) t:dttr r\)

60 hY; 60 nAs.

,r)-tL.;''L"";\flt

J, f',a-j ;'a-",:'llie. 387. .1 - Condi_l,il inten al iemlrul|'i., - Condihl exterf, alie i ruruldr.r t spi i i t i 'h ic i . .? 14argLnea an_terioarn a glcnei mcdialc.i - M!.sinea anleriorra

.L -o.{ . . - . te. , . d Dco Bo., , i

innin:r ie. : ,ooc'anald ,n pt idq. , J. -"L '1 o

"- ' Pi ' t : I " 1

, .F '

c0, t rld. e ' r re e c . i r o 'ar 'u, br : . .d^.r l i

n- l " i !o"a.r . ' . .cJro 'L lsp".d, . c .J nJ oer ' , . r "bu.s lhr. r i

.,

2t l

Genunchiul lateral

Fis. 388. P ,l; iaia lateral5 ,ccnridriuhi de ladiosraliat se rea-teni te caserdi gcnulchtr'l silndtos,ln tl$ie. este trccut inaintea tnembrtr-

t - Saci dc nisiP P. coapsa !'aambi din partcr de radjograt ia l : saciae n, ! ,p suh eenunLhiul s i p i . iorul

Fie. lgo / - Condi lu lint$n al J.nrulalui .2CondiluL lateral 6l ienu_rului . J- Condi lu l lateral al tibiei l - Cotdi'l!1 medial al iibiei

l js . 359. RC ferpcndioi larA Pe ca_seie, in l .a la Par lea anier ioar i a in 'ler l in i€ i ar t ic ! l3re.

f, l8)<2+ cm. in lungi marglneaDroxirnali a casetei l. l1n Lat de t'iniil€asuDra nivelulni rotuleii margineaanleri;ari ]a doui laturi. de deget deiala anierioaril a rolule'

'R - F-F:75 cni L l i te Bh;

6C ,tYj 60 tl4s.

212

oorcrrr l r l . ( l 'dDl lP lnu sq nrhl "r IogI1

a o ridlca dc 1a nrs5, Rc liind in rcede cazni oriT.iL,rr'

.4C r" abr o 'o. ' " 'brc

:uJo "1r, l , i ' p iF" oo l j id r , la , ' iLrpe casetl) si ctunio.csldxli inlr'r dola (cu lsla medial: pe crsai!)

[ig. 391. P -- DD; regiunea po't'litee pe iilnul mulat curb pe un

I- Saci denisip sub 9i pe gambl.

Genunchirl A-P, pe i i lm curb

Fig. 393. ./ - Rohrla.2 - Condiltrl nedial alIenu.ului. t - Condilullateral al lemurului,

Fig. 392. RC trsof lnclinati caudo-craliali intr; pe linia mediani subrotule, paraleli cu planul platourilorlibiale. Gr.drl de jnclinatie lrriazncrgradui llexiei genunchiuhi.

,Fn l8x2.l c'n, Iiirn ecranc; ln ln.vcll opac, nulabili se aiaz;i in lung;nargine! proximal! a Iilmuhi la unlat de paldi deasupra nilchhi rotu-lei; marginea medial; si c.a lateraliia esal i d is lanl : i de p;4i le moi.

R - l: r = 75 cf.t L: letl Bhl60 hV; 3bA nAs.

213

Rotula P ,4 oblicd

Fig. 394. P - DV: genun'chrul u!or IL{ ta l r c i lc i iu l rot i tiniunlr!; .oiula se teazena Pecasda D! in iudr iate! medial ; ale le i s; le inter ioare. Mcmbtulinierior serdios esie dat if,.-

lq - Sac de nisip sub told:sac de nisip sub picior.

Fis.396. . I - Cmdi.lui medial al lcmlrulD'2 - Condilul lateral alI .murulu. , - Aolul , r4 - E\ t r€mitatea Pro{ i lmalraPeroneulrr ' r -Ertrenitatea Prolimald atibiei.

Fis. 395 RC Perpendicular iD€-car l i ; Inka Is nNelul ro ul . i_

In l3xl8 cm. ln I ns; ro 'tu la De Ini i locul ca'etei .

n - r F=?5 cn, l i l i rdBk; 55 hV: 55 nAs.

2t4

no.uz " Do," r0drogr,r ia r P - 4 bolrssul l : in! n Dvrctu- ' !e cx*r ! , D' l . ior oe Fe m'n( le rb ' tDrsdog?rre)

fic. 397. P DD; genun.chiul flcctat; planla pe masilcaseta tinuti cu o mlni de pa-cienl pe coapsd. Mernbtul celn-la l t in exlensie pe masi ,

r Sac de nis'p pe dorstrlpicioruluir sac de nisip rczcn8tde fcsa din pariea de radiograiirt.

Fig. 39& (C inclinai; cau-do-oanialj trecc in irtetvslulcuprins intre condilii f.moraliii Iata l)osierioari a roiulei.

' rn l3xl8 cm, ln l rnsj mar-cinea distau a casetei cu tr€ila.uri de degei inainlea genl]n-chiului : mareinea mcdialn r icca laterali la egale distanli

R - r-F = i3 .nt L; tiltiBh; 55 hV; 55 tuAs.

Rotula axial

Fig. 399. .1 - Exheniiatea pro-{inal6 a tibiei. 2 -Caful peroneuldi. t

- Condihl nediel al femtlrl1lui. 4 -

Condihl lateral al femumiui. 5 - Roiula.

oL. . . . r : . .s5p ner I Fvrd-n(:ln Dy, eemb3 mult Ilectall pe corpsli. caseta sub exirenll,l€i dr31a1d a lcmu.

hillocur ci, Rc n'clnrli ltor caudo cranjar

215

Gamba A- P

Fis. 400. P - ,r; membrul inl._rioi in ertensiet virrul piciorului dinDanea de radiograliat lrtor rotit tnr_

F Piciorul rczcmat pe un sac denisipi sac de nisip pc coapsn.

Fig. 401. RC perpendicula!, Pcr i i locul gaml,c i , la un la i de dcgetla lcral de oeasfa l ib ic i .

l.m 15x40 cm. ln lungim.; margifea pro\rm. l i J caselei la n \dul condi l i lor fedofdLi ; mafsiner me' l ia l ; r icea la ler ! l i la egal : i d is ianln de piF

R - F-[ =75 cm; l j i i f i Bt ]55 fY; 60 rr.4s.

Fis.402. ,l - Condilulla ioral a l i€murului . 2-Condilul nedial al lemrLrului.3 - Peroncul. 4 -Tibia.

210

3 r t . t . | , i D -1 ' L

' a le g3 '

i Dol n _ | -dd:og l : l3' d c ' j r ' r PrFdq

Fis. 40J. P - DL. gamba se tea_

'eda De carei ; nr in ia la s, la lerala;

este usor t leclata; v i t fu l p ic ioruluial inse masa. Cenunchiul s;ni ios, i tI ter ; . este l r€cut inaintea menLrului

f - Saci de nis iP Pe coapsn qi Pi 'c iorul d in p.r tea de radiogralraL: sacrdc nir ip .su-b -genunchiul

t l p ic iorul

Lc. 404. rQC uior lncl inaU dina_!d lnair te: i r l rd tn mi j locul margini i

' f f l tSt4A cf l . l f , luns; margin4

Dror imalb s tasetei la nivt lu l condi_ir lo! iemoral i ; cea ,nte! io;r i t i ceapostelioari la egaln distatti de p54ile

R r-F=75.6: L; letr ' Bt :55 FYr 60 mAs.

Gamba lateral

Fis.405. .r - Condilulnddral al lernu.ului. ?-Tuberozitatea enterioare alibiei. J - Pe.oneul a-Maigirea anterioare atibiei.fJ,ii',,*in.il$ "F;iiil *,idi*'Jj"*'ri'qid:f"jfi :ii'l;l#ldirii$

2t7

Articula{ia tibio-tarsianii l-P

Fig. 4c6. P - DDi m.otirul inertensie; planta se reazema pe u sac denis i ! ; p ic iorul l lcctat p laniai .

F - Sac dc nis ip pc gamb5.

Fig. 407. ,QC inclin.i:1 .auilo{ranial ti dinaiarl' innuntru (apmxiftallv 20'); int.n la nivelul liniei articu'

fn l8 2+ cm. 1n lunAi marginciJ istalx a crs. e i l , i rpr la idr i . lc de.gei sub calcaneu; mareinea medialn ii(ea lalcral:l la egal; distanti de piF

,_ \ . . - - -F 1: . - - 75 Lmi t . l : i ra al j

Fig. 408. ./ - Exhenriiate. {li"tal;i al ib ic i . 2 Spat iu l ar t ic ! lar . , Astragalul-J - ,\'lalcola latcrrlS.

218

4bsc' ." l l l ' . { ' - f . :

,omoJr, ' . "d. i r r D"

-d. . In d.

oxrcce n! se loaie da jnclinelia n..e$r{ ,ec,

Fig. 409. P DL; atti.ltali^.u fata l.tcralS pc caseld; ge-nunchiul sinnios. in llexie. esieirecut lnainlea lnembrului .ra-

le Sac de nisip pe ganbgdin par l€a de.adiograi ia i i sa. ide nisip sub piciorul ri eenun-chiul nenbrulLri siniios.

Articulalia tibio-tarsiand lateral

Fie.4l l . / - Er i re-nitatea distalil a tibiei.2- Exhcmitatea dislale ateroncul!i. s - Spatrnrlarticrla., 4 - Astragalul,

F'ig. .110. nC perpcn-dkllarn pe caselir intrila tn la l de deqet deasu'pra virfului nrlsl€i in

rn 18X24 .m, ln lung;ariiculatia lihio-ta.siand

R I a:75 cm;L ldt i Bhj 55 hV;55n,4s sau fn.5 eoane ln-t:]riloare 55 PYr 2t0 nAs.

:"!"i"";: ii,:'-5"1iir?"l""nJi'li"'ti'll"*'J"?i;"11'lllili',;,*X'ii',1''':l;llrc.larl,

210

Piciorul D-P

Fie. 412. P DD. senunchiulf leci . t t r lant , pe nr i j l@ul c; \e le i .

.,4: - Sac. de nisip aiezat Ye.ti.al

Irig. 414. .I ,- _lvialcola nredial :1.2 - Maleola la icral i . ,- Calcanetr l . r ' , - Cuboidr l . t

Scaioidul .6 - pr imul cueiIorm. 7 -- pr imnt metata.s ian.

I ig. 413. nC l r rc l inat i .audo-crr-nial (et 20') , jn i r i l pr in baza celui ds-. l I l l .a helalaFi , r

fd 18.21 cm, 'n

lung; mrrgjn" i

' r i5tr l i a ca5elei det i tcr le dcAetcle

cu dor i latur i dc deget; mJrgine,nedir l i s i cca latLhl i la eEJh dirianl i de pei l i lc moi.

55 hV; 55 flAs sau te!?i e$are inlilri-toarc 55 ,tYj 2;0 /n,,ls.

s,1un.h ' : . J:"dn,,

. , d- ' d . /ooer i r" , r . i , b,L t .se rct lnrebrihla fiecnDe absorbrrte.d.grodanle spJciale_

Iiig. 4i5. P - DL; piciotrlde radiogfaliai aplicat cu frtasa late.ald pe mijl@!l caselei;gerunchill sinitos, in tlqie,este i.ecut inainlca mcmbrllui

F.- S:c i de nis ip \ub ge-nuncnrur t r pe gam0a 0rn par 't .a de radiograt ia l i saci de ni-sip sub. piciorul ti genunchiul

Fis. ,116. RC perpendiclla.iipe casetii; ini.i la un lat de deect dedesubiul ri inainiea ma-

Ih 18X24 cm, ln lung.R - [ l :75 .nt L: l i t ;

Bk; 50 hV;40,r . Is sar l i r ;ecr.nc lnt;riioare 50 At'; 25r,

Piciorul laieral

Fi€. 417. .1 - Maleola nediali. ? - Maleola laterali.j : - Calcareul .4 - AsiraEair l .5 - Cuboidul .6 - Sca_{oidul. 7 - Primul crneiiorm. 8 - Primui metaiarsian.I - Al doilea metatarsian. .10 - Al .incilea metata$iaL

ob,- ' rs l P-Jo " ' ,3 e. . . r .p. . .n.r e i De Idld m'tr iJ$ 11 idDe.df z"d, . / . , r . . ; t p.-

221

Piciorul pe fi lm curb P-D

Iiig. 418. P DYr dorsul picioru_lui sc reazerta pe lllnul esezal cufb

f Sac dc nisip pe ganrbi.

Irig. 419. RC !io. inclinali catrdo_cianial (aproapc rcrpendicular, !e

/r/z 18x24 cm, lh lnngr iiri e.ran:inliirjtoare, invelit in hiriie nc.gr:i.I ' targinea dis ia l i a t i lmului la unl . td- L leget te \ r tu l prcorului i mrrgi-rea nredir l i t i cea latcrc l i lJ egal ;d istanl i dc pir l i lc moi.

R I F =75 cmi L; l i tA Bhl5n hV; 2aA nAs.

Fig.420. / -P. imulntcLataAian. Y Al cin'c i lca melalaNian. 1-Cuboidul . , Pr inul c!-neiiorm. ii - Scaioidul.l -Asi .agalul .5-Caf.rn.ul .d- t r la leolala-tc ia l i . T - .ual .o la ne-

222observr{ i j Plre r i i i b i& i i evjdenl i r .N! l Fl mri a les concl lomcle dccl !pozili ' t 'ciderla , 4

Fig.421. P- Bolna_wl ln picioare Pe masaaplecat lnainte ti spri-jinit cu mlitile. de unscaun: genurcml uFo.flecialii plarta picidtrlui

a - Se lireaza casetapenlru a nu altneca.

]is. 422. RC 1'rcunatii dinapoi lna-inie (cca. aso cu planul mesei); intrila un lat de deset deasupra iube.o'

Iu 13x18 cm, ln lungi margin$rosieriorri a casetei dePaFiie calca_tenl cu doui laluri de deeet; narginear.ediali ri cea lateralt la egali dis'ldnta de part i le moi.

R - F l :75 cm. I i i r i n l jl)S hV; 45 nAs sau iari ec.ate i a_.iioaic 55 EYi ?;0

'14s.

Calcaneul D- P, a

Fls.42. v \ l c ' r rc i lea elatarsian. J -MalFolrmad aD. 2 , \ ' i i jg" lu l ?: c. l 'dn. r l suPr.pulr . J -ni . , .ut"r ' " n.

-s. lo"* - ;eea'a rpor l runea

-po' lcro-t^t- t^ i s - M-" lPol l " rP, , l r .5 A' t rag8'ul 6

\ , r i .u, ; l ra a . aCalo_c- l . .nr .nd lPor l iu 1er "n 'er ' 'i ; i ' " i i j . z

^;or ' /d rrc/ a takancurui s - ru * '

rnzr la lea po.tc. ioJrc a calcancuLur 'Observai t l , Se tot excd a r .dtosral t i Ff tpar. t l ld pe:cdrJi li ln Isx2.l cn. ln la1,

22i

Calcaneul D P'b

I ic .425. RCinclrndl i . ranio.au' l ' lI r i ! . 45o cu ra 'e la) , rnLrJ la !n laLdc deeet deasupra tubcroziliilii calca_

-F,! 13x18 cm, in lLtngl margindasuperioar; a casctei depdtetie calca_ncul cu doud lat$i de tlegel; margrncarn.diali 9i cca laterali la egali dis_tant i de lnr l i lc moi.

P - F-F = 7; cmr l i l i r i An;55Av; 45 m,4s sau lir, ettanc iniiritoare55 hV; 250 hAs.

224

Fig. 424. P - DY; Planta screazcnii pe caseta atezaia ver-t icr l s i sprr j ,n i t r Pe un sulo ' iin unghi ! rcPt. Pi . iorul in I lcr ic

F - Saci de nisip sub !r

! rg. 126. I - Al c i r rc i lcr nretJtar ian, - , [ ,b leola medial t , 2 Adragr lu l 11calLJncul surrapdtL. r Art iculal ia astr :_calo c, lc. dccant ( fnt l iunca Posr.ro rarcr i i i ,4 - Maleola la ieml i . i _- Astragarur ' o -\ r i iLUl i lF aslmgalo_calcJ!cecnr i lpor l iuneaarhru ncd a i ) . 7 - Apolrz. d i ica a

'ar 'a-r , r lur . 6 Tut€rozrtater po"tcr io l r t 4 ca _

out. . ' ,Lrr Se Por . \ { rg

Fig. 4n. P - DDj geiun-chii ri coapsele flectate. coatselein abdrct ie for tatd; p ic ioarele sereazems pc caseta pf in ia ia lorerlerni; cildiele ti planiele sirt

F - Saci de nisip sub t' pe

o b serva 1i i. La lnii bolnari rldiogrxfia re obtnle nr pozitie rczrnd' De ftasi

Calcaneul lateral comparativ

Fig. 4r& RC porpendiculare pe Bijlculcaselei, lntre cel.iie.

Fd la. /24 .n, l^ lat i marginea pro\ inal ,. casclei depireste calcaneul cu doud latur ide degeii marginea dr€apfi ti cea sltnga laeg6li distanti de regirne.

R - F-F :75 cm: L; ldne Bl: 50 kV;40 ft,{s sar liri ecrane lntnritoare 65 nyl2rO aAs.

Fig. 499. I Malcola rnediali. , NalcolaAstragalul. -l - Calcaneul. i -

R E GULI PENTRU ORGANELE INTERNE

Regulile speciale Iiecerui organ sint date acolo unde

este desc!tue tehni€a 1or. Radioscopia nefiiDd preocuparea

acesiui manual, o pr€supunem cunoscuta

1. Majoritatea organelor interne sint milcatoare; ele au

migceri respiratorii propdi sau transmise, altele au migcnrile

lor proprii 9i alt€l€ 'nitceri traDsmise de contracliile car-

diace sau dE pulsaliile vas€lor. Di+ acest motiv este necesar

sd se inr 'ebuinleze expuDeri stur le care se real iTeaze cu

inren; i ; r t i mar i ( in !urul a 1O0 nA) t i cu un ki lovolraj d€

asemenea mai ridicat (in iurul a 75 lv). Ac€asta nu in-

s€amni inse ci nu se pot lace radiogralil 9i cu un regim

mai mic (50 mA sau chiar mai puJin); totul este ca produ-

sul milianperi-secundi sn fie acela$.

Dxarnen'-rl se face in apnee inspiratorie, expiratorte

sau nedi€, dupe cum cere organul pe carel examinem'

2. Bolnavul trebuie sn ia o poziJie libere ti nesiliti;

i se va exPlica se lacn corect apneea pe care i-o cerenl de

asenenea este necesar se nu s€ mitte in timpul expunerii

Pentru a realiza toate acestea, inainte de examen r se va

lirnuri operaiia ti se va lace o r€petilie pentru

a vedea dace a inleles explicalia noastrn. Nu declanqim

cureniul imediat ce bolnanl a fecut inspiralia sau expiralja

recesard. ci agteptem citeva secunde, pentru a avea o pozi-

lie linigtite.

226

Reslni peh*u tlcdtRelull pe^ttu ,eziculd bilidt'i

3. Coxaenzile de rnanipulare a aparatului, p€ care le dn

dredicul tehnicianului, tr€buie standardizate, Iiind totdea-

una aceleali. Spre exemplu, nu se spune o datd:,'inchide

corentul'; .ltl date, ,di d-"nul" 9i iar alin'dati: ,,gata"

sau in alt lel4. Uneod o radiografie trebuie precedata de o radio-

scopie p€ntru a alege cea mai bunf pozilie' cum este la pld-

nfni sau la tubul disestiv. Este ceea ce se cheami o radio-

graiie lintitn 9i trebuie fecutn de nedicul radiolog' nu de

t€hnician. Poziliile date in manual sint insi cel€ clasic€'

ti deci cele nai des intrebuinJate

5. Pentru organete abdominale este indispensabiln grila

antidifuzoare (Bucky sau Lysholn). Pentru plemini, srila

se intrebuinleazi cind exist:i opacit,li dens€ care ocupa

porliuni mari iD supralaln ;i in prolu'rzime sau ciDd se

tolosegte tehnica dure, care cere insn o aparature specialn'

6. Cei grav bolnavi nu pot li examina.ti vertical, ci vof

fi pugi in pozi-tie gezindr rau culcali

7. Diagnosticul unei afecJiuni grave (cancer' tuberc'l-

loze, ulcer) nu se comunici bolnavului, ci m€dicului curant'

folosind expresii pe care bolnavul nu 1€ inJelese

8. Filmul nu se dn nici bolnavului, nici medicului cu-

rant: el r:mine in arhiva serviciului 9i poate Ii demonstrat

medicului curant la negaioscop, atunci cind o cere ln

Resuli penttu Ptdnint d invnd

Aeguli pdttu tubul digestitReguli: pentru aPdtutd !nn6

schinb, radiolosul trebuie sa dea un buletin bine alceiuit

ti insolit de o copie sau cel putin de un desen corect.

9. Pe film se scriu nunele, data Ei pe scurt tehnica in-

trebuinJare (pozitia, F-F, bV, nAs, Bucky). Niciodaizi sinuse uite si se mcnlioneze dreapla Ei stinga, chiar acolo unde

ar parea inutil.10. Filnlele se pnstreaz:i fiecare invelit in hirtia lui qi

Du unul p€ste altul, cici sc zgirie qi inagirlea sufere.11. Fiecare filn este insolit de o scurte foaie de obser-

valie 9i d€ diagnosticul pus in colaborare cu clinica. O ra-

diograiie firi aceste date nu are nici o valoare.12. Filmele sint pistrate in filnotecn, dupn afecliunj

9i dupe nume, pcnlru a fi ugor snsite la nevoie.

REGULI PENTRU PLAM1NI $I INIM,{

l. Pentru executarea examenului radiologic al plnminu-

lui 9i al himii, precun ti al celorlalte organe inhatoracicc,trebuie si execulem radiogralii in pozilii diverse. Daci in

general se executn radiogralia in pozilia hontala cu inci-

denln ?,4 sau AP, si in poziliile laterale, cu incidcnln D)^

sau SD, mai lacem radiogralii in pozilii oblice, mai ales in

OAS ;i OAD, amtr€]c cu incidente PA, prccun 9i in pozilia

lordotice, cu incidenli fA sal] AP.2. Poziti^ tuonlale in inciden.tn PA esle pozilia de prc-

Ierat pentru ob,tinerea unei imagini de fa-ti (fig.4309i431).

P - Boinavul este examinat de obicei in picioa.e, cu rata cateecranul porlcasetd sau cdtre un sulort pollcas€t6, fiind cit hai liPitde acesta, Partea superioala a toraceltt {9or inclinatd inainte. Calul

in utoari extensie. cu b,rbia .ezematd, dacd este posibil. pe marglnelsuperioari a cadrului portcaseld, Bralele orientate astl€l incit omorplalii sA nu se proiecteze ln cimpurile pulmonare, ceea ce se realitzeazd cerind bolnavului sa rezeme miinile pe lese, cu tala palhare i!aiare ii policeie in susi coatele date inainte ti {merii mult ldsati injos lau i9i ljne bralele de-a lunsul corpului, cu coatele rotab inafd.,9i lmerii hult hsalr jn jos; sau duce bralele incrucitatoinaintea suFortului portcasetd.

F - Se lucr€aze in apnee dupi insPiralie.RC - Este bine ca centrarea sd se lacn radioscopic, Cellrtm ll

nivelul vertebrei D!, raza fiind orizonhla, cu incidenid PA, La perr

so6r . tc cu rord.e lotuminos, Lp. -am .4d nar los.afl - 50X40 cft, tn lung pentru bolnavii cu torace lung ti in

lat pentru cei cu torace scuft. Se prelere t'lmele de 35x35 cm.Margines crdniald a casetej depdgeFte umerul cu trei laturi de deger'

Fig. 430. Pozilia rrontald pentruFlimini. lncid.nti P.1. Brklc lncru-cilaie llaintea carct.i.

227

R - a-a = 1,50-2 metri; I, mare; ldra Bkt 65-70 kV, 3i-44

Observalli. Regimul este in ralort cu puterea aFratuluj

9i cu grosimea toncelui. sint necesre aparate care sd pemita exe_cuta.ea unei ladiogralii bune cu un timp de expunere scurt (0,2 ),aceasta nu numai pentru pl6minl, dar 9i pentru inimd. Penhu itimdse poate intrebuin9a un lilm de 24X50 cm, in lung, cuprinzind lma-ginea inimii ti a vaselo. de ta baa el.

3. Pozilia frontal, in inciden!, AP se intrebuinleazi

mai ra!, cind leziuni nici, situate in pa ea posterioari a

toracelui, nu apar pe radiografia in ircidenle PA. Aceea;i

atitudine a bolnavului ca la pozilia frontala, incidenln P4,

numai cd se alln cu spatele lipit de suportul portcasetd. RC

orizontaH iese la nivelul vertebrei D6.

Fig. 432. Pozilia late-raln penlru plimiJri riin imn.

228

4. Poziliile laterale (de pro-

Iil) se executi cu partea dreapti

sau siingi a toracelui spre ca'

seti. Se prelera se se pune par-

tea bolnavi in coriact cu caseta

(fis. 432).P - Bolnavul in piciodre (sau

gezind). Planul lfontal stfict perpen-

dicular pe caseta. Se reazemd cupartea dreapti sau stinge 3 toraceluide suportul Foltcaseta. Bra;e]e ridi-cate cu antebralele pe cap. Este bine

ca poz4ionarea sd se lacd ladioscopic.a - Se exlune in apnee dup.:

lcc - orizontala; intri la jum;-

tatea roracelui, la egol6 distante defaJa antetioaid 9i poslerioard.

Fig. 433. Pozilia O.4D penhLl Fig. 434. Pozilia O/S pentrrplrnrrr I

'h im;. p l -mi i i , n im .

Fm - 30x40 cm, in iung. Marginea craniald depd$ette uheriicuirei laturi de deget; cea anterioar{ t1 posterioard la egald distant,

Il - F-ii = 1-1,20 metri; tr ftare; fefe B/.; 70-80 tV; 50-

Observat i i , Necesi t ! de rsemen€ un t lmp de expunere

scurt (0,2-0,3"), mai ales pentru inime, Penbu ilimd se va utiliza o

distante r r hd mare (1,50-1,80 m), ti deci ti regimul va fi mai

5. Pozi,liile oblicc OAD fi OAS sint d€ multe ori utile,

mai ales pentru inind si vasele de la baza ei (lis.433 si 434).

Fentru in:m;i se mai pot eaecuta radiosralii $i in poziliile

oblice posterioare OPS 9i O,PD.

Irig- 435. Pozitia lordoticS cu incidenleP,,Jj (nrmitl ri pozilia Fleischner).

P - Pozitia sestablle*e fadioscopic,6col'nd astlel in ev1-denlE elementele pe

cale dorim se Ie ob-

linem disociate pe !a-diografie, Bolnavul,'npjclode, cu laia laecraq este fotet Bpredr€pta sau stinga,astfel ci hdmld.ept sau sting atln-ge partea posterioaraa ecranurur porrcase-td, BE sl de peteacea mar aproPiatd de4ran este rldicat cuhhe deasupra capu-lui; celdlalt bral inabductie ri protu'ieexagerata sau ridicat.

F - Se expunein apnee dupi inspi-

nC - Se cen-ireaza ladioscopic. In,cidenla fiind PA, ra-

za centrala, orizontald, int.i prin spate ta nivejul vertebrei D6.Ea - 30 x 40 cm. in luna.R - r - I = I ,o0 metr i : L;sre; tara A&; 68-72 kvi o() , !4s,observafil. cind nu urmdrim sd oblinem lentru inihe o

imagine cit mai apropiata de dimensiunde sale resle, putem executaradiografia lao distan9aF-a de 2 m. AceaBta neva pelmitesadiso-ciem hai bire inima, aorta fi cot@na yertebrala. In OAD, obiinem

partea poste.i@ra a cimpului pulmonar drept, cu malea sctzuri,lrecum 9r cu scizua medie. se mal obljn traheea 9i esotagul umplurcu bariu. inima tl vasele ma!i. ln OAi Ee obtins pdrea posrerioarda clmpului pulmonar sting cu sci4ra mare sttnga; traheea ti esotagulumplut cu bariu; lniha 9i vasele mad,

6. Uneori esl€ util se se execute radiogralia toracicein pozi_tie Iordoticn cu incident; PA. Aceasta o tacen naiales la cercetarea proceselor int€r lobare ( f ig.435).

P - Bolhavul cu tala la ca*tr, ir picioaie, Se reazemt cuabdomenul de sulortul potcaset6, apoi se lasi pe spate ti 6e

'ine

cuinjjnile de statlv. ctpu! este in e*ensie.

a - Bobawl se henfine lD pozilie apucind cu miinile latu.ilestativului, Se expune in apnee dupa insplratte.

nC - Se centreazi radioscopic, potivlnd ca Fza certrala.orizontale, sa heaci la nivelul procesulul de pus in evidenld, Scroata cenrra la nivplul ve.tcbrei c'6,

Fm - 30X40 cm, in lung. I\'argin6 superioar6 a casetei dep6-

tette merli cu tei laturi de deget; cele laterale la egaH distanti de

R - ,-t = 1,50 m: Z mare; fard Bk; 67-72 kvj 50 mAs,

7. Cind bolnavul nu poale sta in pi€ioaie, radiosralia3e executii in decubit, pe masa orizontau, tubul deasupramesei;i la distan,te cit mai mare. Dacn este posibil, 1,50m.BoLnavul se ataze in decubit ventral sau dorsal. A;ezares

filmului 9i €entrarea se lac la fel ca la pozilia velticaE.S€ pot iace pi radiogralii in pozilii oblice. Se va avea gdjas; degaJdm bine t jmpur i le pulmonar. r r jg ind omopla! i j inaiarA prin rotatia in afar6 qi inainte a aoatelor.

Radiogralia in pozilie culcati se mai poate execrliabolnavul liind iD decubit lateral drept sau sting. RC per,p€ndiculare pe nasn. Iillnul $i cenirarea ca Ia pezilia ir

229

picioare. In aceeaqi pozijie putern face insd radiografia cuRC orizontaH, iar filmul peryendicular pe masa de exami-Ilat. Aceaste radiogralie este utili pentru depistarea lichide-1or din narea cavitate pleural:-

8. Radiosrafia celor grav bolnavi se va face 1a patullor, cu un aparat poftativ. Deoarece bolnavul nu poate facenici un elod, il putem totugi pune in pozi,tie tezindn, dacetrecem sub spate un ceargaf pe care un aiulor il apucn decele doud capete qi ridici incet bolnavul, pinn il aduce inpozilie gezindi. Se agaze tubul inapoi, iar pe piept caseta.

9. Dace radiografiile se executi in pozi-tie culcata sargezinde, tebuie si noten in buletin poziJia, pentru a evitao interpretare gregite, deoarece imaginea radiografici pre-zinte anumite deosebiii ia,ti de cea executate in picioare.De altfel, pe diecare liln gata lucrat €ste bine se se scriepoziga in care a lost executat qi resinul fF-F, [V, mAr),pentru ca la un examen ulterior sn se facd o radiografie inaceleagi conditii, lucru important pentru conparalie.

10. in ceea ce privegte regimul intrebuinJat, pentru aobline o radiografie bune existd doud metode: cu raze dure

si cu raze moi. Cea cu iaze dure intrebuilleazn un kilo-voltaj de 105, insi nunai 2-5 rnAr (cere aparate specialeqi intrebuinlarea diafragmei Bucky), pe cind la cea cu razenoi kilovoltajul este de 65-75, a9a cun au iost date;iregirffrIile de mai sus. La executarea unei radiografii pulmo-nare,9i mai ales pertru inime, este impodanti expunereasurte (0,05 - 0,2 ).

Grila anlidiiuzoare (Bucky, Lysholrn) se inlrebuinleazipentlu obezi ti cind lolosirn un regim cu raze dure.

930

11. Pentru a objine iftaginea miritn a unor leziuni,deci ca acestea si apara nai vizibil, s-a recomandat decatre unii aqezarea casetei la distanla de 10 cm de bolnav(bolnavul nu mai este in contact cu caseta). Aceasta se rea-lizeazi corutruind o cutie de Iemn de dirnensiuni potrivite(30 X 40 X 10 cn).

Caseta se agaza de o parte a cutiei, iar bolnavul sereazema de cealalr : ! parre.

12. Ca o conduiu senerali in executarea radiogralieipulrnonare, vom respecta urmdtoarele reguli:

a) vom ciuta, pe cit posibil, sA execudm radioglaliilepulmonare cu aparaturi care sn ne permit, o expunere citmai scude, la o distan,te F F nare (1,50-2 metri);

b) materialele intrebuinlate (filn, ecrane intnritoare,casetn, mat€riale pentru developare) sn fie de cea mai bunicalitate:

c) bolnavul va Ii radioerafiat de pref€rinld tn picioare

; i dezbra(at p in i la ral ie id) in raport cu pozi,tia, cu ceea ce dorin se obtinem

9i cu grositnea toracelui, aranjnn regimul Ia masa de co-mande inainre de a aleza bolnavul ;

e) poziJionarea bolnavului se face, pe cit posibil, radio-

i) nu vom uita proteclia personalului care lucreaz:i;g) developarea va Ii completaih) citirea {itnului se va lace la un negatoscop bine

luminat 9i a cdrui lumini poate varia cu ajutorul unuireostat care pernit€ varialii de intensitate ldminoasn.

REGULI PENIRU TUBUL DIGESTIV

. 1. Tubul digestiv se examineazi radioscopic Ai radio-grafic. Tehnica radioscopice nu intri in cadrul ac€stui ma-nual. Ceea ce trebuie qtiut este ca o radiografie a tubuluidis€stiv trebuie prec€data totdeauna d€ o radioscopie. Me-dicul radiolog incepe prin a examina bolnavul la ecran 9iir momentul cind apare o imagine patologice interpunecaseta intre bolnav qi ecranul radioscopic, schimbe regimtil

si tace radiografia - este ceea ce se chearnn o radiogralie

,,lintid'. Un exam€n ra&ografic al tubului digestiv lecutde cel mai bun tehnician, in poziF standard, f;rn radio-scopie prealabil,i, elte un exame{ orb. Metoda recomandat,de unn, de a se lace o serie de filme in oltostatism si de'cubit, care apoi sa Iie citite de rnedic, este complet insufi-cientd. Pentru acest motiv, dace o radiogralie de lch€let,de pldmini sau de rinichi poate ii fecutn d€ pe$onalul aju-

€tor Gori sau tehni€ian instruit), una de tub digesliv tr€-buie €xecutate de medicul radiolog, care, pe linge cn poseditehnica radioscopiei, are cuno$tinle complete de anatomie,fizjotogie 9i patologie.

2. Pentru radiogralierea tubului digestiv ru pot Ii datepozi,tloneri ca la celelalte organe; este sulicient ca bolnavul

se fie rotit cu 5-10'la dieapta sau la stinga peniru ca unulcer sau un neoplasm si apari. O conpresiune utoar; cudistinctorul sau cu mina, f,Acuti irir-o directie sau alta,poat€ pune in evidenld o leziune impoitante; o schimbarede pozilie, in decubit lateral, dorsal sau ventral, tterse ima-

airea c€a mai nein a nrui neoplasm vazutn in ortostatism.

Deci, o datn tehlica radioscopiei bine cunoscute, rimine

sa se aleaga reginul optin pentru radioglafia ,,tintiti-.Pentru un aparat ca cel digestiv, eare i9i modificd con.

tinuu asp€ctul in tinpul Iunclionerii sal€, tr€buie fecutemai multe radiografii pentru acelagi proces patologic, adicaceea ce se cheame un examen ,,in se e". ln acest scop este

aparat puternic cu accesorii potrivite (mard

basculantn, g E antidifuzoare, localizator, posibilitat€a dea trece rapid de la reginul de radioscopie la cel de radio-grafie, intreiupitor la indemina medicului, Iil.[rc $i ecraneinteritoare burE: distinctor Holzknecht).

3. Pozitiile clasice, in iurul cirora re examineazA, sint:P-4, OAD, OAS ti nai ar A-P, OPD 9i OPS, atit vedi-cal, cit ii in decubit dorsal, ventral ti pozilie Trendelenburg.Poziliile de decubit lateral drept qi sting sint uneori utile;pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv special, care sApermite examenul cu raza centrala orizontali, bolnavulfiind culcat pe o banci ingusti de aproximativ 40 cm.

4. Radiograh mari, care si cup nd! intres orsanul,sint n€cesar€ cind vr€m sd cercetem o leziune intinsd, opozi,tie vicioase, o deplasare de organ, o tonicitate sau omotricitate patologici. De cele mai multe ori, insi, o radio-gralie limitati la procesul patologic, Iecuti cu dialragmnmicn sau localizator, cu compresiune dozatn 9i ia pozilieoptimii, este Eai clari, rnai precis,A ii aratd detalii care nuaDar pe exaorenul de ansamblu. t i aci pr iceperea nediculuiradiolog este pusi la incercare, pentru cn un proc€s patolo-

sic incipient nu este pus in evidenli decit de un exarninatorexperimentat, at€nt $i minuJios.

231

5. Se nai cer o bun, preparare a bolnavului, o suspen-

sie bune a sultatului de bariu 9i intrebuinldea celorlalte

mijloace indicate ta fiecare caz, ca insuflatie, iarrnacodina-

mice, pneumoperitoneu, clisma opaca ti altele.

6. Regimul va fi in iurul urmetoar€lor date: F-F:70 crn; 80-90 lV; 50-80 mAt; cr Bk.

7. Ca regule gererali: niciodate un sinsur €xamen,

chiar cind ni se par€ cA tabloul este tipic.8. Dac, bolnavul este un constipat, va face, in seara

care precede exarnenul, o clisme cu 1 litru de apn calde.

nxamenul se lace dimineata pe nenincate, qi niciodatn

dupt nasi.9. Substanla de contrast cea mai frecvent i trebuiniatn

este suliatul de bariu chinic pur, care se lglosegte sub lormi

de suspensie in apa.10. Pentru stomac se face o suspensie de sulfat de ba-

riu cu api rece in raport de 213 (2O0 s bariu qi 300 crnts

ap6). Cantitatea de suspensie baritate suiicientn p€ntru un

stomac este de 200-300 cml3. Suspensia sA fie perlecti.

Pentru aceasta se amestece loarte bine cu un instrument de

letrul, format dintr-o tiii la extremitatea c.ireia se afle un

disc dinlat (la fel cu acela intr€buintat in bucitdrie) Nu

trebuie Esat mult timp de la preparare pina la ingerare,deoarece bariul se depune in pahar.

Nu este necesar si se adauge vreun corigent sapid- Pr€-

-paratelc din conert, cu diferite gusturi fi mirosud, nu sintcele lnai bun€. Sulfatul de bariu chinic psr (Bariun sul-luricum purissiDum pro rdntgen), de calitate buni, cu gia-

nule fine, este cel mai recomandabil.

232

Stoxnacul se mai poate insufla cd o poJiune gazogenE.

,^sifel, iD doue sticle se dizolve separat:I. Natriu bicarbonic 100 g

aFa distibta q, s. sd 500 cm.100 g

ape distilali q.s,ad

135 g130 g

Se de un pahar din I, apoi o lingure din lL

11. Pentru esoiag se poale da o pasti sau crenn de ba'riu, care se face tot numai cu api.

12. Pentru intestinul sublire (jeiun ti il€on), adminis-trarea suspensi€i baritate variazi dupn radiologi. Una din

metode esle de a se da 80 s susp€nsie opaci (4 linguri) sia se urmiri progresiunea ei de-a lungul traiectului intesti-nal, prin examene repetate din 15 in 15 minute. Se poate

obline o umplere globala a intr€gului jntestin prin metodaprinzului inghe,tat. Se dau 50 g sutfat de bariu cu 50 cmo

solulie clorurati izotonice la temp€ratura normaH. Dupi

o orn se face o radiosrafie. Apoi se de 250 cllp soluJie clo-rurata izoionice h sheali. Se lac radiografii din 10 in 10minute, pina ce capul coloanei opace aiunse la

'rnghiulhepatic (in cazurile normale se intimpli in 30-40 de mhute)

13. Colonul se €xamineazn per os 9i per clisna Exa-

menul per os esle o conr inuare a celui gaslr ic. s i nu are

nevoie de o pregntire special,i.Exanenul per clisrra cere o evacuare periecti a colo-

nului, care se realizeaze printr-o clisrnd de 1 litrr ape caldi

Incuti cu o seari inairtea examenului ti o a doua clisnn

iecute cu 1 2 ore inaintea ac$tuia.

Cantitaiea de suspensie opac,i variazi cu capacitateacolonuluit in general, un litru - un litru 9i jumitate sintsuJicienli. Suspensia cuprinde o parte suliat de bariu 9i

?atru pir,ti apn.Se preferd insd concentratii rnai nari, chiar de 2/3,

adici la fel cu cea dat,A pe! os.Clisma se face incet, cu irigatorul la '/.: n deasupra

mesei, ti se intrerupe de cite ori bolnavul percepe nevoia

Exanenut cu suspensie opacd poate ii completai cll o

insuflalie (netoda Fiscber); bolnawl evacueaz:, la scaun,

o parte dh suspensia baritati introdusi, aPoi revine la

€xamen pentru a i se insulla, cu o pompn aspiratoare-res-pingnioare, I 000 - 1200 cm8 aer, introdus de asernenea

incet fi cu precaulie.P€ntru a studia relieful mucoasei colonului se nai

poate intrebuinJa solulia de tanin 1o/0, fie ce acesta s€

introduce chiar in suspensia de bariu in proporlie de 106,

iie cn se iace o clismn cu o soluie de tanin 10/0, iar dupn

evacuarea acesteia se inhoduce suspensia de sulfat de baiiu

TaDinut are doui prgprietnti: accentue,Ti contractilitalea

muscularei mucoase, Incind asdel mai evident relieful mu-

coasei, ;i in acelaqi timp ajute h evacuarea aerului.14. Pentru apendice se administreazi, cu 7-8 ore

inainte, ac€€aqi cantitate de suspensie ca la slomac Dacn k

primul examen apendicele nu este vizibil, se da a doua oarn

o cartitate mai redusi de suspensie opacn (150 cn3), in

care se dizolve 4-5 g sul fat de sodiu, iar dup:7-8 ore

se lace examenul.

Apendicele se poate face vizibil 9i prin clismi o date

15. Metoda larmacodinamici anelioreazd imaginile 9ipune in evidente leziuni care nu apar piin netoda clasicd.in nod curent se intrebuinleaza norfina, iftulina 9i ipeca.Morlina se injecteazi subcutanat, l cgi electul suwinedupi 10-20 de mirute; sau se injecleazn intravenos 1,4 cg,efectd aperind dupi 5-10 minute. Insulina se adminis-treaze h lel, cite 10 uniteli. La sfirsitul exametului, se daubolnavului 4-5 bucnf de zaher. Ipeca se administreazeper os, sub Iormn de sirop (20 c) sau doue cagete cu pulbercde cite 0,20 g. Efectul apare dupa 10-20 de rninute.

REGI1LI PENTRU FICAT

1 Radioscopia ti radiogralia ficatului se Ia€ peDtru

a cerceta varialiile volumetrice ii moditicnrile tonattnliiorganului (chisturi, colec.tii, calculi).

2. Exanenul se face pe gol sau dupe opacificare cu

soli iodali (h€pato-splenografie, veno- 9i portosrafie). In

ambele examenul se compune dintr-o radjoscopie urmati

de radiogiafii luate in poziJie verlicald (P-A) $i expiralieproiundn, in aceeagi pozitie ti inspilalie prolundi, in pozi-

Jie laterau, in decubit ventral (P-A).

3. Pentru a se constata volumul ficatului se lace o orto'

diasrard mnsurind dod diametre dupi metoda Lasarenne(fig. 436) care se poate compara apoi cu examene idctlte la

intervale d€ timp. Toaie aceste diam€tre hebuie iudecate cu

oarecare aproximatie, ele sint Dumai relaiive.

2.?r3

Conturul superior al licatului este ugor de explorat,Iiind coafat de diaflagma; cet inferior nu este insa rotdea_una vjzibil. ln acesr scop se insulle stonacul cu sonda sau

Fic.436. Crn sc misoarn dianetrele ficatrlui. ,4-B : dianehritcro-apical; .4-C : diamehrl freno{ahidian.

234

se dn o poliune ef€rve.cente (4 s acid tartic in.1i0 €m3 apncu zah{r, apoi 4 g bicaibonat de sodiu in 50 crl8:abn). inacela?i r imp se jnsuf l ; f i cotonul . Inrunal ia sasrr ic; arare(u preci?ie Iobul ! r in8, cea col ica restul conrurutu ' tnf€I ior .Ul t ima pr€zinld dezavaDraiut c j , uneor i , cotonul se r id jcaspre diafragmd, lu ind din opaciralea hepat ic i . Microrareaaoarenra a dimensiuni lor se vede in examenut l ronrar (p_,4):in cel lareral . ins: . fa!a infer ioard apare bine del imirare,pe.ni.tindu-ne se apreci€m varialiite volurnetrice eventirale.

O altn metodn de examen consta in inveluirea intresu-lu i t icat iorr-o aimosfer; r ransparenl i de oxigen sau. najbine, de bioxid de carbon, printr-un pneumop€ritoneu.

4, Radioscopia este indispensabili penru a exploraintegritatea domului h€patic. Esre necesar si variem inci-den-tele, astlel ca raza ceatraln si fie o dat6 perpendicutare,alte data oblica caudo-cranial ,i, in line, obhci cianio_caudal, fiind tangenti cupolei diafragnatice. in mon€ntulcind am gesit o pozilie optimi, pentru a pune in evidentSun proces patologic, se {ace o radiografie tinrid.

5. Radiosrafia in pozijie fronraH (de IatA) se executndupe cum se vede in fig. 437.

Pi decubit ventral; bratete de,a luhgul .orpurur.l.. sci de nisip sub glezne. Se lucreazi jn ap.eeFCi Inc inata caudo-cranrst rcca. 2i ) ; inrrs la doua tat r i de

deget la drspta verrebrei Lr; iese prin reboritul cosrat dfept.amr 30X40 ch, tn tung. Ma.gine cautlald a casetei ls trei

laturi de deget sub creasta iliacn, cea laterah ta dou, laturi de deqet

Rj a-a = 100 cmj localizator 4a!e; cu B*i 80_90 ty; 250 ftr{r.6. Radiogralia in pozitie lateral,i se executn astfel:

Fis. 437. - Pozilir

ta l ; in ,V.

P, Dlr drept; brdtele aduse inainte: planuL tlontal al corpului

rprpendiculo. pe pldnu me)e i coapsele ti gambele usot l-celale''

r: *ci ie n,"'p ".t".",i

de spaie ti coapse: ss' de nibip sub

ca!, Se lucreaze in apnee

Ac: perpendicu;rd pe casetAr inhd la nivellL reborilulut costa!

tateral, la eg;h distante intre peretole anterior 9i ce1 posterior al

am: 30x40 cm, in lung Matglnea caudaE a casetel cu trei

latui ile deget deasupra simlizei pubiene; cea anterioari depatette

Ddrl i lp mor cu rr . i latur i de de! ' r '

Ri l - f -

1CO cr l locslrzdror ra-" i 'u a*" 80-90 kyi 250 d'r '

REGULI PENTRU VEZICULA BILIARA

1 Examenul veziculei biliare pe gol se Iace pentru a

pune in €videnln calcuii, biu \alcicn sau calciiicarea pere-

lilor veziculei2- Peltru ca vezicula sd fi€ vizibila se opacificn cu

substanF de contrast (fenolftaleinat de sodiu tetraiodat sau

acid iodoallionic). Se executn astfel ceea ce se num€9ie o cole-

cistogralie. Substanta de contrast se gesette in conerl sub

diferite Dumiri (bilasnost' iodteiragnost, tetraoid' biiiselec'

tan, sombrabyl, telepaque, iodeikon, triodan, pheniodol' Ior-

iod, opacol, tetradol, colecistocol, bilisrafin etc )' Ea se ad-

ministieazn per oral sau parenieral (intravenos) Modut de

administrare fi lilnpul dint{e administrare qi'rnomentd ra'

diosrafiei sint indicate de iiecare labricn in arnbalajul colo-

*niurui. in seneral, dupn adminisirarea per oraln' timpul

este de 14 ore, id duPe aceea intravenoase de I ore Existn

;i metode rapide, in care radiografia se face dupd o ora 9i

iunetate si chiar mai pulin. Astfel' cu o noud substan-te'

;ihgrafin, opaciiicar€a veziculei se obline chiar in 60-90

a. * i r ' , " . Ct aceasla subslan!n se mai pol pune birc i

evidenta cn e biliare intra- 9i extrahepati€e'

S"ame""r s" compune d;ntr-o radiografie pe sol in

decubit ventral, fScuti cu o zi inainte de administrarea co-

lorantului (pentru decelarea ev€ntualilor calculi opaci) sii

din c€l Dutin doue radiogralii ex€cutate dupn administrarea

u."",oiu. l"tt" a€estea &n urmi se administreazi uE prinz

qras (Boyden) pen'ru a studia modul de evacuare i i con-

rract je al vezlculei Radiosrai ia se tace Ia 45- 63 de minuls

dupd adminisharea prinzului Bovden

Prepararea bolnavului este loarte importanti Se lac€

o cllsmi cu un lthu ti jdnodtate de apn cilduid cu doun

ore inainte de administrarea substaD-tei de contrast Dact

este un consiipat se va recornanda de asernenea un Purga'

tiv cu 24 de ore inainte de examenul radiografic Este bine

ca bolnavul se evite cu o zi inainte de examen otice ali-

ment care poate produce gaze (piine' paste fainoase' ape

sazoase, le;"me uscare etc ) Gazel€ colice se pot elimina

235

cu o ini€clie de extract de lob posterior de hipofjzi (pitre-5h), 15 uniteF, facutn cu o ord inainrea radiografiei. Dacd,pe prima radiogralie. erecutatd dupe administrarea sub-stanlei de contrast, apar gaze, se face o clismi care va de-plasa gezele. Se pune I/z pahar ape oxisenad la 1 irisa,ior plin.

3. Radiogralia se execura in pozilia urmitoaie(Iis. 438).

Pr Dy, usor rodt spre sthda, depdriind a5tfel partea ilreaptd acorpului de masd. Capul inrors spre dr€pta. Membrele superioarede-a lugul corpului sau tidicate rn sus. Mamele dreapr6 (ta remei)ste datd in su6 sau lateral,

a: s€c de nisip sub cr€sra iliaca drqpa, care se .lepd.teaz! debasd N cca, 7-8 cm. Sac de ijsip sub glezne. Se lucrcazd jn apnee.

Fig. 43E. - pozili, peni.u radiogalia vezictllei biliare.

236

fig. 439. - Proie.lia veziculei billare In raDorr cur in 'c l iJ l h l l icalul . ? . verkut. b i t iarr . 2 . g i t ! lvezi"ulei i J- r in i ,h iu l i 4 f icatut t J - (oa.ra aXII a i I V =cele 5 dpol ize rransveise lomba(.

ECi lerpendiculd, pe casetA; intrA h patru laturi de deget Iadreapta aloltzelor spinoae Lr-ta (ls untrea t.eiirii $perioare cucea mijlocie a dlstantei di.tre uluma coasra ti d€asta iliace); ieseeub rebordul costal, in ulhlul pe care-l face ac6ts cu ltnta mediani

Fmi 24 X 30 cm, iii lung. Marginea caudaE a casetei la trei laturrde deget sub creasta iihcd; cea lateiala depdtette pe4 e moi cu un

Rr a-r = 100 ch; localiator; cu 8tr; 80 &V; 200 mAs,Observal i l , t p icnic l , FC jntre h 6 htut de deget ls

dr@pta lul Dr'-Dtrl penhu sstenici nC intre departe de colosn{ $jla nilelul crest€l iliace, Unii pret€re cr hemlrul sup*lor drept sn fietiiltcat in sus, iar c€l sting de-a lungul coipului; !e ajote astfel larotirea bolnavulul spre stinga.

nadiograliile urmdtoare se pot face po liirne mai hici (18X21ctn), dule ce s-a co.stltat pe prinu! pozilia vezic!1ei biliare.

Radlogratla se poate lace ti in DD, precum ti ltr pozltie verticali,pentru a Btudia mobilitatea vezlculel ti nodul de Bedimentare allrllel, Cea verticala se tace dupA o Fealsbil6 radioscopie (ndiolrafie

tlnfte), In DD, raza ceohala intra h 2 cm deasupra rebordulul costal

tj la 8 cm la dreapta lniei mediane (cu varielile neesare menlionalemai s$ la licnici 9i astenicl).

4. Radiosrafia in pozilie lalerald se execute h fet ca

$i €ea hepatici (vezi mai sus). Ea se execute in rnod obif-

auit ,,pe go1" $i se utilizeaze cind vrem si precizdm dacn

un calcul care se suprapune peste rinichi, in pozilia fron-

13le (P-A sau ,4-P). este in veziculd.

5. Vezicula biliarn este indreptatd in jos 9i inainte;

lentru aceasta, mdiografia in pozilia verticald qi in DV

ne aratn polul inl€rior bine uinplut ii sedimentarea conli-nutului ei. In DD se umplu colul 9i canalul cirtic.

6. Dacn la prirnul exanen vezicula nu apare, se varadiogratia dupd alte 3-5 ore- Dacn nici de data aceasranu se pure in evidente, repetim examenul adniristriDdbolnavului o noun dozi de colorant chiar in ziua primului

7. Se pot umple stomacul 9i duodenul cu bariu qi setadloglafiaza p€nt.u a se ved€a raportudle. Se face radio-grar ie l inr i ta 9i in DV.

8. La cei operali recent (colecistostomizali), cerct^li ea drerat vezicula printr-ur dred in ?, se iniroduc20 ctrl! lipiodol sau o solulie de oxid dubtu de toriu, cu oteringi. La radioscopie se uuer€tte progrestunea lipiodo-lului ti se opreqte iniectarea cind a inceput sA intre induoden. Se radiograliazn in aceaste pozili€ cu tubul submase.

Cotransiosa.fid este r€prezentarea radiosrafica a cnilorbiliare (canalul cistii, canalul hepatic;i coledocul) pentftcercetar€a unor calculi mici rnnagi dupd operalie, pentrustudiul morlolosic al colecistului 9i p€ntru acela al lunclieicaibr biliare extrahepatice. Colangiografia se lace inaint€in timpul ii dupn operalie.

lnainte d? operdl ie (sau independent de aceart | ) : secautd sa se suryrind; momentul cind colorantul tlece prircaDal€. Aceasta se intimpld cind se umple sau cind se go-legte vezicula biliare. In acest scop se injecteare intra-v€nos 2 fiole dintr-un preparat hexaiodat (6iligrafin) 9i semdiosrafiaza la 30-60 ti 90 de minute; sau dupi ce s-aumplut vezicula, adice b 2 ore, se administreazi prinzul

237

Boyden 9i se radiosrafiaze Ia 30-40 9i 50 de rninute Dup:i

cum se evacueazA vezicuta va Ii nevoie de mai multe sau

mai puline lilne. Alte netode plevede a&ninistrarea pero-

lale a unui preparat triiodat (cistobil) in dozd dubH, radio-

grafierea Ia 14 ore, administrarea prinzului Boyden ;i radio-

grafierea ca nai sus Ia 30 40-50 de rninute.

In timputr operultei: bolnavul pe nasa de operalie, sub

care se introduce un tub radiosen (construclie ,peciah)j

se practici laparotoria 9i se injecteaze 20 cm5 substanlS

opaci (ioduroF 300/0 ) direct in vezicuE, in canalul cistic

sau in coledoc. Se radiosrafiaza !i se developeaze extenpo-

raneu. Uneori se adapteaze un manon€tru iD cur€ntul colo-

rantului fi se lac radiografii in serie pentru a vedea sub ce

presiune sint invinse diversete siinct€re (manometrie biliare).

Se poate observa ti radioscopic. cu ajutorul unui criptoscop

bi- sau monocular.DupA opetutie: lehnica este sinpln Se introduce incet

substanji de contrast (ioduron 3096), ugor incilzite, pri.

tubul in ? care este lisat 1a operalie pentiu &enaj. Radio-

grafia se face in inspiralie adince 9i se repeti dupn citeva

Unii autori trlai recomande cohngiogralia (ca 9i cole-

cistosrajia) pe cale intramuscularn. Se injecteazn 20 cm3 bili-

graiin diluat cu 7 cm3 api distilad Ei se adaugn 10 u hia-

lurodinaze, penlru o resorblie rnai buni. Radiogralia se

face la o orn dupe injeclie. Colangiosrafia se mai poate exe-

cuta cu ajutorul laparoscopului, asociind ca precaulie $i

antibiolice.

238

in rezunat se poate spune ci preparatele diiodaie(care in locuiesc acrualrnenre fFnol l ra le:na le l ra iodard)(iodobil) sint adecvate pentru a studia funclia mucoasei

colecistului, cele triiodate (cistobil) pentru reprezentaiea

veziculelor cu inllamalie cronicn' iar cele hexaiodaie (bili-

sralin) pentru reprezentarea canaielor biliare.

Metodele de colorare a colecistului 9i canalelor biliare

sint mulliple 9i variate. Nici tehnica nici colorantul inire-

buinlat nu au fost incd siabilite. Ar Ii greu de dat resuli

deljnitive despre o metodzi care se mai gisesie incn in curB

REGULI PENTRU APARATUL URINAR

1. in cadrul accstui capitol se studiazd explorarea

rinichilor, ureterelor, vezica, precum 9i uretra 9i prostata

ta birbat.2. Aparatul urinar se exanineazi radiologic ,,pe gol"

9i dupi administrarea substan-tetor de contrast. Fiecare din

accsle netode iti are indicaJiile proprii, dar ca regdn gene'

rali se incepe totdeauna printr-o radiogratie ,,pe gol-.

3. Oricar€ a. Ii metoda de exaroen, prepararea bolna-

vului are o rnare inportanF, avind ca scop ob,tinerea unui

colon evacuat 9i tar; gaze. Acunulnrile de gaze par a fi

nai jenante chiar decit opacitatea relativi datn de con,tiru-

tul intestinal.Pentru a evita lorrnarea gazelor, bolna!'ul va urna,

doui zile inainte de examen, un regim alimentar l:16 piine,

paste fiinoase, legune uscare, ape gazoase €tc.

I ig. 440. qrdi ru l u, jnf i l po?' l ip f .onlal5.

Va pestra mai mult un regim hidric, co.rpus din supe,ceaiuri, lemonate etc.

Se mai pregite$te bolnavul prio adminisirarea, cu o ziinaint€, a unui purgativ ugor (de preierai un purgativ

uleios) sau prin doun clisme evacuatoare cu apn cnldul5.de un litru 9i junntaie, la care se adaugn XV picnturt dclaudanum Sydenham, sau r/, pahar dc apzi oxisenatn.

Prima clisnn se face in seara care precede zilei exame-nului, iar a doua cu 2 3 ore inainrea exanenului. Bol-navul nu va sta in pat, ci va circula. Gazele colice nai pol{i evacuate printr-o injecJie subcutanad cu retropituitrinn(pitresin) 0,5 cm3. ficuti cu o orn i1rainte de examen.

Un alt nijloc de evacuarea gazelor este adrugarca delanin 10 grame la litru la a doua clisni.

Cind se va execute un examen crl substanli de coD,trast. bolnavut nu va lua Dici un tichid rimp de 12 oreinainte,.pentru a obline o concentra.rie mai bune in singe.

rnamre de examen conlinulul vezicii.

Fig.44l . - C" lc dupJ ,adiograf i " I n ichi tq, ,De eot" . in oozi t ic Dr.

. l l i l * " l , i l i " , r . " i ,h i i ,2 n,r . i iur p.o. . : , \7/ . vaiebrar. , i

239

4. Radiogralia in poziJie frontale s€ va executa asltel(is. 4$).

P: DDj brateie de-a lungul corpului; capul ridicat pe o perne;

.oapsele 9i genunchii mult tlectali

ai sac de nis! sub virful ptcioareior.

ACi perpeniliculdd pe casetE; intre prin llnia medbna a corpu_

lui, la nivelul ombilicului.fnj 30x40 cm, h lung. Marginea caudald a casetei la doud

laturi de ateget sub nivelul pubi$ilui. Colosna vertebrab pe hijlocul

R: '-F=1OO

cmi I marei cu a7t; 75-90 kV;250 mA3.

Observalii. Se lucreaze in atitudine respiratorie medie'

DacA se radiog$fiaze numai rinichji, se lntrebuinteaza lih de

24X30 cm in lat, lar RC la un lat de mlne sub apendicele xlfoid.

F g. 442. - Tehnica

Se mai poate irtrebuinJa ,,tehnica filrDului dublu'(lic. 442). 1,i acest caz! se face rnai ioiii radiosralia rinichi-

lor ti a jumatelii superioare a ureterelor pe un liln de

24X30 c[l, agezat in lat. Bolnavul in DD; RC perpendicu-

hrA pe casetn, intrn pe linia mediann Ia nivelul marginii

inle oare a grilajului costal. Apoi se ra&osraliazt vezica

urinari g jumatatea inierioare a ureterelor, pe alt lilm de24X3O cm. Bolnavul remine tn aceeagi pozilie. Tubd re-

mine pe loc, dar esie astlel inclinat incit RC are o directiecranio-caudald, inirn deasupra pubisului. Filmul este astfela$ezat ca RC si cade in centrul sdu.

5. Radiograliile laterale sini necesare pentiu a dile-renlia unele opa€itn1i patolosice (calculi ienali, ganglioni

calcificali, calculi biliari). Ele se executn astfel (fis. 443):

Fig- ,I43. - Rinichii

240

Pi Dl drept ssu sling (dupe csz);.bretele aduse inainte Planullrcntal al corpulul lerlsdiNla! pe tuasa d€ examinat. coalsele tigonunchli utor fiectali.

!i Sscl de nisi! reEm{li de spate Fl coapsei sac de nisjp

RC: perpendiculard pe caseE; intre h nivelul ulumet coaste 9i!a p.tru latllrl de deget jnalntea apolizelo! spinoase.

afri 30X40 cm, in lunsi harglnea cranlald la ntvelul ap€nill-celu! xlfoldi cea,losterioara depdseFle d doue hturi de d€get Par9ile

Rr f-r=100 cm; , mare; cu B&; 80-S0 lV; 500 n {s.Observal i i . Se luc.eazd in €l i tudrne respirator ie medF.se poate ladiografia nunai regiunea linichilo! pe un dlft de

24x30 cm, atezat in lat.

6. In aparatul urinar, contrastul se obline cu substanleorganice iodate qi cu aer. Substanlele de conlrast iodatesint numeroase $i poarti diferite numiri de fabdcalie (uro-

sel€ctan, abrodil, perabrodil, pyelan, umbrenal, s€rsozin,novoiodur. uronbral, terebryl. diaBnorenol, iodulon, pylurn-briq umbradil, lrltraren, &odon, diodrast, nosy&ast, pyglec-tan. uropaq etc.). O solulie mai ieliina p€ntru pielogralie(ascendentn sau retrogradn) este iodura de sodiu 10-200/0.

-Cu aiutorul substantr€lor de contrast se fac: urosrafie.pielogralie. pneumopielqgralie, nefrografie, urokimogtafie,Lrotomograli€i pneunoperitoreu artificial, pneumorinichi,retropneumopedton€u ii pneumo€xoperitoneu; aortogialie;cistograliej pneumocistografiej urelrogralie; prostatogralie 9iveziculogralie. Toate acestea, fiind metode de puri specia-litate, nu intri ir cadrul nanualului nostru, ce are ca scopnumai manipulerile radiografice care duc la obJlnerea !:neiimagini bune.

7. In urografia intravenoasi, caniitatea de substanl.ide contrast se injecteaza in 3-5 minute. Mai inainte seva face proba de toleranJd a bolnavului la substan.ta decontrast. Pentru aceasta se injecteazt intravenos 0,5-t cm9din substaala de contrast pe care w€m s-o utilizdm 9i reaSteapti cit€va momente pertru a ur&eri ieaclia produs?iasupra bolnavului. ln caz de intolerabilitate (idiosincrazie)pentru iod, apar un eritem la nivelul fel€i 9i siiului, o con-gestie a co4junctivelor bulbare qi a mucoaselor bucale 9inazale, precurn 9i o contrac,tie la nivelul Iaringelui-

Se €xecutn radiosrafia in pozilia frontali DD (A-P)pe un film de 30X40 cm. Pdlna radiosrafie se face 1a7 minuie de la inceputul injectnrii substanlei de contrast,r,r doua la 15 minute. Id eazurile cu eliiine ' intidiateIacem un al treil€a Iilm dipi 25-30 de nimrie 9i chiarlln aI patrul€a Ia o ote.:S€ va executa. prescriptria tabri.ii.

8. O radiogralie urinare tt€buie sd cuplindd, binc vizi.bile coasta a XI-a qi a XII-a, vertebrele lombar. iu,ipo-Iizele txanlveise, nutchii psoas, umbrele renale, ooseleiliace gi marsinea superioard a sirilfitei Fubienel

Filmele luate in exanienul cu substdntd de coitrasttr€buie sd surprindd inceputul , oisai{icarii .avitalilor; t5lixeze imaginea in moErentul opiciiicnrii mal<tri€ qi 8t 6r.mereascii progresiunea li.hidului opac pinA la v€zi€i.

9. Sd se indice corect, in afari de numele ,bolnevului

9i data, unde esie dreapta 9i stinga, iar la urogr.dfi?, 'ti4palscufs intre injeclie ti ei€cutarea radiograiiii.: ' . i

t0. Nu se tsce nic iodar j radiograf ia unui s lndur. i i .nichi, deoarece esre necesara o exarnlndre conparativd: seqtie ce simptomatologia clinice este un€o intelitoare.

241

11. Cind iacem o radiografie fenela este bine sn redu-.€rn lordoza lonbari. in accst scop se llecleaze genunchii

9i se iMlln capul, ru porliunea superioare a toracelui, pe opernn. Controlnm dacn coiectura este bine realizati, in-cercind si tutroducem nina inire bolnav 9i mase: dacn po-zilia este cor€cti, aceastd nanevrd nu se poate face. Bol-navul ne poate ajuta cerindu-i sd ne inpiedice si introdu'

12. Compresiunea nu cste neccsari; grila antidifuzoare(Polter-Bucky) in asocialie cu localizalorul este su{icientdpentru oblinerea unei bune radiosralii.

l3- Expunerea se face in atiludine respiraiorie medie,nu in inspira,tie sau expiralie lorlale. Inspirala fo4atn seinsole9le de contracjia muEchilor abdominali si cobodrcadiafrasmei; se aduc astlcl gazcle din stomac ti din unshiulsplcnic al colonului pesle unbra renald.

14. Pentru a desaja polul superior al rinichilor, inspecial cel drept, cste binc ca RC se tie utor inclinaticaudo-cranial (cca. 15') .

Poziliile oblice nu sint uiile.ln pozi,tia vcrticala. rjnichiul esie rareori vizibil dacn

exam€nul se face fird substanu de contrast (,,pe go1").Ea se inlrebuin,teazi dupd urogralie sau pielosralie.

15. Pentru a studia mobiliiatea rinichilor se tac radio-grafii in diverse pozitiir ,D, DV, ,L, poziJie vertical:i 9ipozilie gezindn.

16. Se pot lace radiosralii lintite, ca la tubul disestiv,ficind o radioscopie (pieloscopie cu substanld de conrrast)unnatn de radiosrafie

212

Fig. 444. - Pozilia lrontali lenlru vezici (cisiocfalie).

17. Penlru . i \ 'ograi ie re evacuea/; \ez; .d pr in u. i .

nare sau sondare 9i se introduc€ substanla de conirast (cea

mai icftini este iodura de sodiu 10-20-0/0 ) prin sondd sau

cu ajutorul scringii Guyon. Se radiosraliazi in poziliilc de

,D, incidcnli A-P, in poziJiile oblice dreaple ti stingi Eiin poziiie lateraln.

a) in pozi t ia t ronlal i de rr , incidcnu A-?, radio-gralja se caectrri astfel (lis. 444):

P: DD; bratele qe a lungul corpului sa! cu antebratele fletate.ilasa aplecata cu 10' spre cap (ih ugor Trendelenburs).

Fi sac de nisip sub cap.ncr utor inclinata c.anio caudal (cca. 15"); intrn pe lnia he-

diani. la nivelul spinelor ilra.e ante.o superioare.Fm:24X50 cm, in lat; cas.ta va li a$ezatd asiiel ca AC s5

cadA in ft'jlocul el.nj I-a = 10C chi !; cu Btj 80 lV; 200 a,As.

Observai j l . Se ludeazd in apnee.b) in pozifile oblice, bolnavul (iis. 446) €ste into{s

spre stinsa sau spr€ dreapta, plecind din pozilia de Dr,planul frontal al baziDului {icind cu masa un unghi de 60".

Fie. 445. - Calc dnpe radiogralia vezicii !.inrre cu srbstant; decfthasl, in pozjt'e DD, incidenld A P. I - \ezi.a urinari destin3i;2 - simfiza pubiann: J - proi€.lia unei pn.! din baziri 4 - sPiniis.niatic;t 5 - secrul.

Fis.446. - Pozilia oblici pen1ru vezid icistografie).

RC perpendiculare pe casetai intre prin spina iliace artero-superioarn cea mai depnrtata de mase. Regirnul este acela$ica Ia pozilia DD.

c) In pozilia laterale, bolnavul este a;€zat in DI strict.Menbrele inferioare in extensie. RC perpendiculari pe ca-s€ti; inhe printr-un punct situat la doua htud de degetinainrea marciui l rohanrer. R: F F-100 cm; L; cu 3l ;aO bV;200 mAs.

18. Uretra se poate pune in ev;denld dupd umplereasa cu o substanla de contrast (se poate intr€buinJa iodurnde sodiu 10-200/0, care este mai idtinn). Se utilizeazndou, metode: uretrografia in tinpul iniecterii substanlei(uretrografie ascendentr) 9i uretrografia prin micliune

243

(uretrografi,e d€scandertn), cird se radiografiazd in tim?ul vezica uriDare. Se poate intrebuinta qi pozilia de Dy. In

evacudrii substantEi de contrast introdusd anterioi in vezica acest caz, RC este utor inclinati (cca. 10') caudo-cranial;

ur inar; . inrre pr in anus.

Radi;erafia se €xecutd in pozi.tie oblici, 45' fatd de Pentru a dilerenlia umbra calculilor vezicali de evetr-

casete, fie in DD, Iie in pozife verticale. Film 18X24 cm, tuali calculi prostaticit se face o radiogralie in pozilie

in lat. RC este perpetrdicularl pe casetd la doun lafuri de Trendelenburg, in care calculii vezicali se deplaseazn spre

deget deasupra simfizei. Distanla f-F:100 cn; -L; 50 &V; Iundul vezicii. RC este peryendiculari ti intri deasupra

70 mA$ pubisului. Se poat€ completa cu o radiografie obIce, rotnd

19. RadiografierEa prortdtei,.pe\u1t pun€r€a in evideDtd bolnavul utor spre dreapta ti stinga (calculii vezicali se

" n'o"

"u"t*ti "a,"ir, ri t"c".la aeeleagt pozilii ca 9i la d€plaseazn, cei prostatici rdmin la nivelul siEfizei).

RE(iULI PE NTR U SI N

1. Radiografia sinului se lace fnxe nici o presetire,sau dupe introduc€rea in canalele satactofore, a unei sub-stanle de contrasi (0,5 1 cmi utei iodat lluid: lipiodot,iodipin, opaiol).

2. in ambele .azuri intrebuin,rem aceeaqi pozilie deIadio:.Iatiat (tis.447).

Pi Dr, aplecari slre spate, astfel ca sinul de railiograliat se seaplice bine pe cosetd. Aceasra se reazema cu harginea exre.!6 pe unsac de nisip. Bratul de parrea de radiogratiat ridicat, capul .e2ebatpe er, cu cealaltd m'ne bohava rfage in ldruri sinut o!us. dsc6 esre

tj sac de nisjp rezeft.t de spate ti sub umtrui opus regiunij

nC; perpendicubli !e casetd ti targenta la peretele toracjc.Fn: 24XiA cm, tn lung, cuprinzild ;i axila. Sinul coreslunde

Rr F-F = 80 cmi I-; tdrir a&; ZA XV; 25 mAs,o bser va I il. se lucleazi in alnee Se iace 9i o a dou3

radiografie cu raze hoi (45 AyJ,sF mei recomarda umr'orut rpqtr- /_r=60Lm; / ; t6ra Bl ;

tdrd rol"i J0 iV; 5 a4s de liec€rp cm q.o.i,na,se poate radiografia ti vefticat (de sus in jost

3. Radiografia se poare face numai dace sinul estedestul de nobil laJn d€ pererele ioracic.

Sinii mici nu se por radiosrafia. Se radiografiaze an-bii sini pentru conparalie.

Fig. ,147. - Radiogralierea slnnlui.

Injectarea substanlei de conrrast este o metodn det-cata 9i ru lipsite de pericol, complicajiile inilamatorii fiind

'elar iv f recvenr" (masr i re, aLcese er. . . )

245

REGLILi P E NTRU R T\ D I O G R A F I ] ] R E A IN OBSTETRICA

SARCINA

1. Diagtrosticul Je sarci se pune radiolosic prin 'cn-

statarea imasinii scheletului leiului pe lilnul radiogralic

Deci, apariiia inagj i este condi,tionatn dc dezvoltarea

scheletului acestuia.' Exanenul radiograiic se intrebuinleazn pcntru coniro'

]u] poziliei si dezvoldrii f;tului, Iiind singutul carc pertnte

diagnosiicarca precisi a sarcinilor multiplc

2. Radiosrafia pentrtr sarcid in luna III IV' cntd

I.ilul este in pelvis, se lace asllel (fig 448):

r'.ig. 118. Pozilia p.nh sarcilir lua a III a a lV !

246

ijig. 449. - Pozilia Peniru s!rci!1i ln ,l'

P: DYi bratele d$e jn sus.

F: saci de lGip sub glezne

RCr lpr inclina6 caudo_cranial (cca. 15')i infe rnlediat surr

au:24x30 cm, in lut Margi.ria caudali a casetej la niveldl

siftin,ei pubienei cele l.terale la egali disranli de Pn4ile noi'

R: F-F = 1OO cm; L; cu BLj 80 tV; 300 d,4.\,

observa J i i . se erpune in apnce dupi expiral ie Dace fdtul

ru apare, se race radiograiia cu w kilovoltaj m3' redus'

3. Radiografia pentru salcina inainlaln (dupi 6 luni)

se lace in DV sau DD, dupi cum poate suport' lcmeia

(f ig. 449 Ei 4s0).

a) Pi DV; pentr! a inhtura presiunea obdomenulul pe hasi sepune o pe.nE sub piept ti 6ub pelvis, coat.le liectate. miinile sub

liept. Capul 'ntors

intr-o parte.aj saci de Dlslp sub glezne.

na: perpendiculard pe mas6; iese pfin pmctul cel mai proemi-

nent al abdomenului (intrli .proxihativ prin Lt-Faj 30Xq0 ch, rn lurgi marginea caudalaj a casetei la nivelul

p{bisului; cele leterale la egald distanld de pdrlile mor,Aj r -F:100 cmj a mare; cu 47r, . 90 nV;500 mAs.Observalr i , Se lu.reaz, in aphee dupa expiral ie. Este hai

buni d@it pozit,ia DD cu incidenld A P.b) P. DD,.plarul froital al bazinului strict Ffalel cu masa ile

examinat; hehbr€le inlerioare llpite, c! genunchtt usor llectafl.tr seci de nisrp sub vidul picioarelor.IlC: perpendicilarA pe casete; intre prin partea cea mi proe-

hinp. ld 3 sbdotrFnu L : ,asF aprorr n8r v la la, Fig. 451. - Pdzitia perlru sarcini Da.

tar 30X40 cm, ir lung; marginea caudald Ia nivelul sinfiz.inLb 6np: .o lodr a vpn"brat6 pe ni j to.ut c,-e ei ,

R: r-F = 100 cm: L mare: cu Bn; !0 nV; 300 4,4s.Observal i i . Se lucreazi in apnee dul i expiraf ie.

4. Pozitia lateraH esie uneori necesarui pentru prc.i-

zarca pozi\iei, pentru numirul feJilor $i pentru dezvoltarea

Se face de asenenea cind abdomenul este foarle dcz-

vohat id sen, antero-post€rior (1is.451).

Pi Da drept sau shrg; blatele duse inainte; coapsele 9i genun

Ii saci de nlstp rezehali de spate ti coapse,

ncj lerpendicul€ri pe masa; mtre h niveLul lui Lr, la jumdiatea

liniel dintre rabis 9i peretele abdomiNl antefior,Fig. a50. - P ai t ia pentru sarcini Dy.

217

Fai 30X40 cm, tn lungj marcinea caudal6 a casetei la nivelul

slmflzei pubiene; cea antertoarA 5l posterioare h egal6 distaf,te de

R: E-a = 100 cmi I, mare; cu Bn; 95 ly; 300 ftAs,

RADIOPELVIMETRIA

1. Aceastn metodi permite se se determine dimensiu-nile diametrelor strimtorii superioar€ 9i inlerioare 9i prin

aceasta raportui dintre capul ldiului 9i bazm-2. Inainie de a expune tehnica radiopelvimetdei tre-

buie sn ne reanintirn citeva date anatomice asupra diametre-lor strimtodi superioare Ei inferioare, dupe cum rezulte dintiE. 452.

3. Dintre diametrele cunoscute ne iniereseazn, in radio-pelvimetrie, mai ales cele antero-posterioare qi transversale strimtorii supedoare ti diametrul aniero-posierior alsirimtorii infedoare. P€ntru aceasta facem radiografia bazi'nului in pozilie sernisezindd, incidentn axiali qi in pozilie

IateraH in incidenle DS sau SD.In aceste pozitii vo]n avea grijn ca dianetrele sllimto-

dlor se lie paralele cu caseta.4. Radiosrafia in incidentn axialn se iace astf€l

(L is.453):Pj pozitie gezindd, aplecaE pe spate, lormind un unghi de

55-60', descbis hapoi, Cenunchii ridicati pe un €ac de nisip, Dacieste posjbil, genunchii Fint atezoti la marginea mesel, lar picioarelerezemate !e un scauh, Marginea superioarn a slmflzet tl apofizaslinoese a vertebrei L! 6int situate la egald distanld de casetd(fig, 454), In ielul acesta, strimtoarea superioari a bazlnului este

248

AB

Iiis.452. - Reprczcniare schenaii.n a bazinului. in carc se vad shim_to;rea suDerioire cu diameLrcle ii si.lmtoarea inlerioarii din Proirl.A - !{iirne sagiiald p.in r.znr; -a - vedc.e axiali a slrlmloriisupcqoare.

I - diameirul promonLo{!prapubian (conjugaia an6tomicr) dell,5 cm, dc la prornoDtoriu 1:r paiiea supqrioarn a simiizci pubiene;/ ' dramdrul r 'n r {"on;Lsd'8 ad'v i ,a l iiusal . \era) de l l cm de l , pr ,mo tn ' i l i I ; r1", n.dts r s imltc iiu- i .no; i dLm.Lrul n,oFon,* ion oi .n d- 12,5 .m. dp Id pn-nontor u l r ' mr-g n.a in ler iodra a

' i ,n l iz . i p-hi"ne: 2 didmelr" l

transvers util de 13 cn se drce la csali disianF de pronontofiu 9isimiiza pubiane; J si 4 - dianeheltoblicelrepi ri silng de 12 cm.de la eminent, ilio-pectinee dinir-o parte la aniculalia sacrc-iliacnJin partea opus;; ,5 - d:am".rul sacrc 'subpubian de 12,5 cm, de 1.v i r lu l sa.rulu ' la ma s rea in ler io.ra r >imf iz0i pub:erp: 5 ' - d i i -meiful cdci-sl1bprbi.n; de 9,5 cm, ln situalia slaiicd a coccixului, dola virhl.o.cix!l i la narginea rnlcrioard a simljzei pubiene.

rj spdtar inclinat dupa poziila fetueii.

FCr perpendiculard pe caseE; irtre pe linia hedlana, intre

spinele iliace antero-superjoare.fzr 30x40 cm, in lat; miJlocul filmului corespunde ezei

Ri a-r'= 100 cm; l; cu Btr; 80-90 rvi 250 rras.

fig. 4ll.l. - Pozilir

Obser va I ii, Cjnd po2itia este corectd, !e imaginea radic-graijc6 apar giurile obturatoare acoperite de pubi6 g isclioane,

Nu se va uita sa se noteze distanla I-F tt cea simted - filnti locus - simrize, ca sa deterhindn dinensiunilediametrelor strihtorii superjorre.

Este imtortant ca baziid sn lie aqezar strict orizontal, indiie-rent de cit este apleca6 teneia pe slate. Poz4ia cu incli.are de 60'fat, de hasd este cea bai buna, deoarece apaie 9i crahiul tatuhi.

Existd ti mese speciale penlru pelvnetrie, prevazute cu o grile

cu sectoare, care apar pe lilm suFrapuse leste ituginea bazinului, Deplumb legat <le un lir arata unde a cAzut FC,

5. Radiosral ia lateral i se iace ast ie l ( f is . 455):

Fig. ,154- - Reprezentarea schenaiicn a situaliei bazinnlui irradiogralierca strlmioiii supcrioare in incident; axiali., 4-A .planul shintorii superjoarei P -, simiiza prbian,ll.Lr - loteb.a Lj: S - sac li ,Q raza centrali: t; cef,trlllias.iculului de r.ze, aie cnror limiie sint reprezentate prin linjii r r r . ruple; 1, , - ma:" de .xam nol t O q i t . .n id. tuzoar:f - caseta cu f i lmul ra ' l ,opraj ic.

I r l "nul srrmrdi i luper ioare L/4. B) c.rF pdr" tpt ,u osa.,3dn; marginFa super ioar; , r .ml izFi pLbiene r i "pof izr spinoa.aa tertebrFi L. , p, in (are rrsp r .pn plan, rr e;- \ t ; ,g '11

249

Fig. 4$. - Pozilla penhu pelvinelnc Dl.

Pj DI drept sau stirg: planul lrontdl al bazinului strict pe.pen-dicular pe masd. Bralele duse inajnte. coapsele qi genun.hii usorfletali. Pulisul qi apofjza spinoasi a veftebrei L5 sd fie la egali

a: 6aci de nisip rezenralr ile spare 9i coapse.RC: perpcndicularA pe casetd; intrd printr-un punct sirlat la

6 .h dofsal de srnfiza pubiana. pe o linie ca.e unette aceash cuapcfiza spinoasi a vertebrei L5.

fm 24x30 .m, in lat. Mijlocul caserei corespunCe razel

R: I-F - 100 cfti !,, cu al,. 80-90 ry; 300 m-4s.

observa! i i . Este ur i le penrru cohpletarea dat€lo. rezul tatedin deterhlnarea diametlelor stihtorij superroare in poziFa tezind,,incidenld axiala. Astfel, in po2ilia laterald determinam diametrulpromonto-subpubian (conjugata ver6) ti cel cocci-suLpubian, Se

250

noteaza distznla F-F ti cea simriza - filh sau focus - stmfiza,la dererhibarea dimensiunilor diametelo..

f fFd!ig- 4i6. - Reprezentare. schemaiici a t.orjei tritnghiurilora:e 'n.n€r i cu aj t r t . . ! l cnrcia se pol der. !min, dnnensiuni le r .a leale dianrtr.lor slrlmlorilor, in pelvimelrie. Ne baza iormrieir

/: l: - distanta focus - Iiln, exprinatd de o; ,4-, - h'ngi-mea diameLrului cercltat, exprinati de xj ,1' ,' - h'ngifleainagini ' pe i i l ,n ! d iamerrrhi , { -4, exp' inr . tz i de. ; r . -d. . ar la la ,a, . s" C"virH ' l i .

met - l de (crcpr"r le l l , , r . r ' r i 'r rv dr"dnla srm / ; p i r -n. au J, , . i t .n^, " \ " r l 'brei

vI

I

I

6. Pentru determinatea valolii reale 3€ corecteazi dia_

metrele nesurate pe lilm ia modul urnitot:

- drcem dismetrele pe imaginile obtinde, din pozi-gile de mst su& rts cum vcdeE pe schilele din fig. 452:

- hd4lqtn di&enstunile acertor dlametrei

- rin'sfb apoi dimensiunea realA a diameuelor inlre-

bdirFnd torn,rla, , : "

*"J, dedust din teori. hiurStuu-tli. Ar{liir

"s"-"tt", (fic. .456) }r ia crre )t este dimensiunea reaH

a dianebului cercetat, c: dimensiuned acettui dlametru pe

tlB, a: distanta F-F, le\ b - &ttanla sirnliza pubian5-

Eseoplu: nesurtm pe filmul oblinut in if,cid€4Aarlali lungimea diametrului anleto.postdiioa gi oltiindm de

erenrplu 13 cm. Cind aln ficut ladioBraJia am Erilsurstdistarta F-F:110 cm, iar distanta simfiza prrblePn-filEl

b:27 cnt. Aplicind formula obgnem:

- - l l0-21 t3xR9X:IJX-:

l i 110

10.3 cm esle dimenslunea reald a diaoetrulut antero-porle-

rior, promonto-pubian. Astl€l putem obrire dimensiudlereale ale celorlalte dia$ete.

] ]EGT]I , I PENTRU AP.qRATUL GENITAI, I . -EAiININ

1. Organele gedlale lelnhine nu datr. pe lilnul radio-

aralic, o opacitatc proplje! care s:i 1e diierenlieze de orga-nele vecine. Numai in anumiie cazuri patologice se pun iiieridenln modilicnri ale imasinii radiogralice. Astfel putenobline, pe o radiosraiie simpli a bazinului, imagini de calci-ficeri ale unui libron sau Dconogcniteli daie de incluziidentarc sau osoasc in chisturi dermoide ale ovarului.

Cavitnlile urero-tubare se pot pune iNn in evideil;dupn injeciarea lor cu o substanle de conirast (ulciu.i iodalesau substanle organo-iodate apoase). Facennerlc hist e rc'sdl pin go Bml ie.

2. Substanla de conlrast (de prefe ntii uleiul iodar-lipiodol, iodipin, opajol) ugor nrcnlzite, se introduce dccatrc ginccolog, pe rnasa de radiosraiie. Injeciarea rub pie-siune sc face cu un aparat special. a cirui sondri astupaconplet colul utcrin. ilr prcalalil sc lacc o ascpsic completna vaginului.

3. Se ur'r;reqte radioscopic prosresarea substaniei dccontrast ;i se face radiogralia in pozilia urmitoare (fis. 457):

Pj DDi brat€le de-a lungul corpului; planul frontal al bazinuluisrrict pafaiel cu casetai hembfele inierioare in extensie 9i uqor ind4-pertate (aparatul liind merlinur pe loc de ginecolog).

ar sc de nisi! sub cap.RC; perpendicula.d pe casetd; intrd ia S latufi de deget deasrpr!

sinlizet pubiene, pe linra mediane. Se Foate face o radiografie

252

lig. ,15;. Pozillr !drtru hisicto slirii'gogralie.

amj 18X2.1 ch, in lat. Marginea caudale la doua kturi de deg€t-

sub simliza pubjanii cele iarerale la egald distanF de plenul median

Rr F-I = 100 cm; l; cr Bk: ?5 kV; 200 As.

4. Se pot iace 9i radiosral i i obl ice ! i la leralc (acele. ; i

^^,+i i -a l l

5. La 24 <le orc laccm o noui radiosralie in aceraqipozilie, insi f;r; control radioscopic, peniru a ne da seanade pcrmeabilitatea trompelor.

ln intervalul dinire cele doue radiosrafii, bolnava vasta culcau Isereconandd in jecl i i cu penic i l iDn (400 000 u.) .

REGULI PENTRU RADIOGRAFI EREA PARJi LO R I{OI

1. Radiograiierea pirtilor moi este utib pentru a c,iutacolec,tii supurate din rnugchi, rupturi musculare sar tendi-roale, un emfizem subcutanar, o sangreni gazoasi, mioziteosificante, neurofibroame, ilebolitri, calcificiri arterialechistur i , hemaroame, l ipoame. rumor; Iar ingiene.

2. Este nevoie de un kilovottaj redus (20 30 !y). Nuse intrebuinleazd ecrane interiroare, deoarece nu sint exci-tate de o lungime de undd atir de nare

Se lac mai multe radiografii in aceeagi pozitie, cu ace-1a9i kilovoltaj, dar cu timp de expunere diierit; apoi seconpard lilrnele Si se utilizeaz; ac€la care arari mai binenasele musculare.

intrebuinlnn urnriiorul regim mediu; F-a:.75 cmi80 rn,4s; 30 lV; fdri Bucky.

3. $i pe unele filme expuse cu regixo normal pentruoase se vid detalii rDusculare, dar rezultarele sint mult maiconstante dac;i intrebuinlem raze rnoi, deoarece pragul d€apadlie aI unei structuri este mai jos la tensiune ioasd, iardiferentele nici de grosimi tisulare nu sint perceptibile cu o

4. T€nsiuea mare nu tr€buie totugi compler indepeitati.Ea di o irnagine mixti in care se suprapun imagini detaliaterezultate din absorblia undelor lugi,i imagini uniloime,dar pebunse, rezultind din absorbtia undetor scurte. Ina,Sinea globau di inionialii asupra ropografi€i tesuturilormoi 9i in acelagi timp asupra texturii osoase. gcoata suedezdintrebuinJeazd voltaj rnare, distarja focus_film si disranr3obieci-film de asenenea mad. Americanii folosesc kilovoltaimare, Iiliru de 0,1 nrn cupru fi Iac doue expuneri, unacu filtru ri alta Inrn liltru. Engtezii lilireazi cu 5 nm alu-miniu 9i dev€lopeaz,i cu un rev€lator care di o inaeinealbaqrra.

5. Subdeveloparea, ca 9i tensiunea, esre bunt cind do-rim sA reprezeniim o rnare game de opacirag ale aceleiaqiregiuni cu prelul pierdedi diferen.telor slabe de htensirate.

6. Un ali miiloc consti in oprhea circula.riei membrului(u un 8arou, dupd o preatabile exprimare a stngelui.

7. Radiografierea pertilor inoi, p€ntru a fi utile dia-gnosticului, nu se va mirgini ta un sirsur film. Tlebrlievariate regimul ti pozilifle peniru ace€a9i regiude.

4tn,.i6"'

TOA\OGRAFIA

Tonogralul este un aparat cu care se poate radiograiia

numai o secliure din corpul onenesc. groasn de ci,tiva mili

Pr incipiu. Tubul radiogen $i caseta s int l ixate

fi€care la extr€mitnFle unei tije 'netalice

care basculeaza

intr-un punct, ajustabil dupe dorin,tn, nunit punct local,

astlel cn migcirile tubului sint transmise casetei sincron,

dar opus; de exernplu, cind tubul se migci in sus, caseta 3e

d€plaseazi in jos, iar punctul local rdmine fix. ln rnodul

acesta, toate obiect€le siluate in planul punctului focal sint

in constanterrelalie cu tubul ti caseta ti vor apirea pe fillI|ul

developat cu contururi nete; toate celelalte planuri situateinapoia sau inaintea planului in care se afle punctul localvor apdrca iterse sau, cu alte cuvinte, nu vor apnrea deloc. Von obline o prinn radiografie a unui plan ales dupdvoinfa, planul in care s-a allat punctul focal. CuI} insepunciul focal este ajustabil, a doua oarn il vom schirnbamai inainte sau mai inapoi ti vom lace o a doua radio-

srafie, pe car€ de data aceasta va apnrea net planul nouluipunct focal, gtergind toate celelalte planuri, d€ci qi pe acelacepetat din prima radiografie. in felul acesia putem facenai nulie radiografii, care 6; reprezinte diverse planud,la dilerite adincimi, dupn curn am aranjat punctul focal.

254

Migcarea pe care o imprimim tubului 9i caselei, cu aiu-

torul unui arc spirali, poate fi nunai pe un plan, ;i apara-

tul se nume$te planiyal salt sltdtigrul. Acest aPaiat produce

$tergerea planuritor extraiocale trunai intr-o direcJie. Mlgca-

rea se poate face inse rnai conplicat. imprirnind tubului(9i casetei) o deplasare circulara, spiroidi, balansantn titransversi, aparatul numindu-se laninoyal s^\1 tana{al,

(1omo : Ie l ie) .Rezultatul este 9i mai precis, deoarece se realizeaze

qtergerea planurilor extrafocale in toatc directiile

Expunerea iilmului duieaze tot timpul cit dureaza mi$-

carea; acest timp este 9i €l reglabil dupn nevoie (can

1,5-2"). Se poate lace cu sau lirn srili antidifuzoare Se

intrehuinleazd 5A 75 mA, ]a 65 70 lV, cu ecrane intn-

Se intrebuinleazd la examinarea fracturilor din regiu-

nile greu accesibile, ca articulalia tenporo-maxihrn' articu-

lalia ailanto-occipitali, procesele articulare ale vertebrelor,

articulalia stemo-clavicuhre, hrinsele, sinurile fetr€i, !oas-

toidele. C€a Eai mare valoare o are insi in exanenul pln-

minilor spr€ a depista tumorile blontice, cavitelile 9i alte

procese care, in examenul clasic, se suprapun ua peste alta;

de asernenea, in studiul pediculului vascular al ininii

Fig. 458..- Rep.ezentarea $hemaficn a pritcipiului

,4-- Dlanul fu care s mtscd iubuli S-planllde secli ne (plsnul punclelor l@ale); 1- slativul;l. - planul ln care se misc, lilnul; f' - tilmLrlvizul de iati; a - un €lement din hemiloracelcdrept, care se siserle ln planul de secliu,re (s);, - !n el€ment situal ln mediastin (pe linia me-dianl). ln planul dc sectiune (s); c - un elementsiluat lnairlea plarului de sectiune ri in henito-f tcele dtept; o ' , U' , c, { resPeclrv inag ni leefementelor

' , b, . , t I ct , c" , d/ , d r

- r .ct . . r ivinas ni 'e ehmcnlare a s i d in deplaqale D. i i l r

S(hema reprez'n,) t ,e i lare succ.c ivc i l , I I . I l l ) .ln tinp ce iubul se deplrseazd de sus in jos, filmulse deplaseezi in sens invers, adicn de jos in sus{srq. t i l . ) . lmasini lF a ' > i , 'a 'e elcnent" lor a r i 6si lualp pe planul dp te, l iune (S).ad lord. . lna i ra 'e lssi punc' a l I i lmului , j_ I mpul cFlor l rer i ,zeslp ni i iaar i . i hru ur lu f ' lmi J(r fe l i rag rea loreste ret inpresionaii. Acelasi lucn penlru toatepuh' i . ld d,n plarul . le spcl iJn. . Dinpolr iva, e le-nenlo 'e s i luale ln s l r ru are5lui n lan, i ic in"rnte(.), Iie lnapoi (d) s€ proiecteaza in puncte dileriteale tilnulni (c, c", c"' ti tt', d", d"') ii iinpuldeplasrrii sistemultri tubJilm. Asllel, opEcitilileacesto. inagini, insulicicni impresionate ri me.eudeplasate, apar cu asp€cf ttes sau aproapeirexistert.

I

+II

\ l -i l

/ l ,,/ i^ \

- / - -g - \

lL-{--{=;-f-i'

/ i l

-:_:=_--:::__*-

\:-:-\ -- ..- ..-

- --]-\ -- .-

--- - -i-

; -q! :

955

KI, \ IOGRAFIA

Xste o metodi ladiogralicn pentru a inr€sistra pe uD

film migc;rile unor organe (inina ti vasele nad de labazaei, tubul disestiv, aparatul urinar, diafrasma, coastele).

Aparatul consta dintr-o srib de plumb, care are in lala

ei un loc pentru introducerea unei cas€te radiogralice obi$-

nuite. Deci, sdla de plunb se va sesi intre bolnav 9i iiln

Grila qi caseta sint astfel aranjate incit una din ele se se

miSte itr timpul expun€rii, iar cealaltn sd rdminn li!i. Misca-rea se face automat din nomenlul cind se inchide curentul

Grila este construiti din benzi paralele de plumb de-pdrtate la 0,5 nm una de alta, dord ciie doud, iar acest

sistem este separat printr-un interval de plumb de 12 nntsau, cu alte cuvinte, Ia liecare 12 mn existi o iantn de0,5 mm.

Mitcarea gdlei sau a casetei se face perpendicular pedirec-tia Iantelor $i este aceeagi sau mai mice decit spa.liuldintre fante, adicn de 10 mm. Ea se face automat.

Se pot inlrebuinla 9i grile cu spalii de plumb lnai rnici

sau mai nari intre lante, f anume de 6 9i 35 rnm, dupn

necesiiat€a examenului.Timpul cit dur€aze n\carea, care esle reglabiln, va-

riazi cu regiunea esaminatn (nai scurt pentru inimi, mai

lung p€ntru stonac). Expunerile lungi se fac cu un mili-

anperaj mic pentru a nu prejudicia tubul radiogen Spre

exemplu. penlru in ima 7b kv, 80 uA, 2 'ecunde, i -F

"-120 cmi petrtru stomac 80 Iv, 5 ,14, 60-90 secunde,

F-F:75 cm. ln nic i va t rece peste l imi ta

superioard a rezistenlei tubului.ln cazul gril€i nobile se obline o kimosrame numire

plann; in cazul casetei mobile rezulte o kimogramd cutrePte

d€ scarn. O'- ki4ggralon arat:i silueta organului exa4inat in

mitcarea lui, avind contururi dinJate, formate deci din in-

trinduri 9i i€tituri ascutile. Un intrind aratn o contraciie, o

iegituri aratii o relaxare.Detalii se gnsesc in traiatele de specialitate.

BIBI- IOGRAFIE

UELOT J. et LEPENNETIEn F. - Anatomie radiogralhjque du sque-iette normal. Edrt, Am6d€e Legrard, Parjs, 1927,

BRONKORST W. - Kontrast unil Schirle lm Rdntgenbltde, Edtt. C,Thieme, Leipzig, 1927.

COLIEZ R, - Essal de shndardistion jrternationale de l'exp.esBiondes incidences en radiooraphles, tohographie et rdntgentb6raple,,loumol de Rd.Iialogie, t, 35, 1954, nr. 3-4.

CLAR& &. C. - Positiod in Radiography, Ed. W. M- Heo€mann,

DELIIERM et MOREL KAHN - Les prlncipale positioG uttlis€es enradiographie. Ed. Maloin, Pafis, 1959,

EGGERT J, - Eintiihrung ln die Riintgen-photographie. Ed, Agfa,1931.

FINKELTTEIN S, I. - Desprc radiografiile scheletului jn incidenteoblice. yerani& rentgheaologhli i taaliotoghli, 1954, N. 3,

FnANKE 11. - Der Doppelliim und 6eine Teclnik. Edit. Ba.tels udgolfe. Hamburg, 1926.

CENERAL ELECTRTC X-RAY CORPORATION - X-Ray stuiltes jD

adFnced radiographic tehnic, Chicago, 1931.HASSELWANDEn ALBERT - Anatomie des menshlichen Xorpexs

ir R6ntgerbild. Ed. J. F. Bergmann, Miinchen, 1926EAY AIFRED - Photog.aphBches Praktikum lilr Mediziner un,l

VJbsenschaftler, Ed. Julius Springer, wlen, 1930.HEnZ R. * Die photographi$hen Cudagen deB Rtjntgenbildes. Ed.

G- thien,.. Ieip2iq, 1927.HLEBNI(OV V. V. - Directia razei ccntrdle in radiograrirle de prclii

a,e teii turcetti, Vestntk rentghaologhil i rddiologhii, nr. a\,JABIN B. F. - Pozjlia bolralulut pert.u radiografia lncturilor co-

lului apoflzelor articulare ate nandibtllei. Stamdtologhiie, 1954,rr , 1 r ,ag, Cl .

JEFMAN ED. C. - Moilen X-R5y rechntc. Bruce- Publishing Co,r-P€nJ. $inl Pan!, 1928.

l7 - Tehnica radiogfafics.

JURCEN H, LANCENBACH - Riintgen-Einstelltechnik, 2. Autlaqc,Ed. .rchan Ambrosius Bafth, Leipzig, 1952.

LEDOUX-LEBARD et CARCIA-CALDERON - Technique du Radio-diagnostique. Ed. Masson, Parb, 1943.

LILIENFELD A. - AGlilhrung der Autnahmen in hterne Ritntgen-rljagnostik in der Massenlraxls. M, tlaudek, Ed. w Maud.icl,

MAIKOVA V. S. 9l STROCANOVA S, A. - OaBel€ ti artlculaliile in ioa-ginea liintgenograticd. Kostl I sustdL'i , reitgenootkon izo.btdienn, Medshiz, 19 5 2.

MAYER ERNST - Otologishe ndntgendiagnostik. Erl. Jutius Sprln-' ger, Wien, 1S30.

MAYER ERNST - Anordnung der noaallsterten Rbntgetuuf-rahften, X. Adlage, Ed, Urban-Schmrtzenberg, Berii., 1943.

NEGRU D, - Radiodirsno8tic clinic, EC. Welther, Sibiu, 1944.NECiRE A. et ROUQET F. - Pr€cls de technique radiologique. Ed,

lvraloine. Paris. 1943,POBDES FR. - Radiographlsche Da6tellung der e'tzelnen Zahne

und der Kiefer. Ed. Urban Schwarzenberg, l,!'ien, 1919.PORCI{ER P. - P4cjs de tehnique radiognphlque. Eil. Cauthier-

VillarE. Parls. 1938.SANTE R,, M, D. - Manlal ol Roentgenologlcal Techhique. Ed,

Ed*€rds Brothe$ tnc., Edilia XL Michlgan, 1944,SARLIIIXANIAN V. O. 9l HEROBIAN F, A. - Nrcleografla (dlsco-

grafia) discurilor interve$ebrale lonb*e. Eirur1hlid, 1954, nt. 2.THIEL R. - Riintgeldisg.ostil< des Schiidels bel Erkrankugen des

Auges und seiner Nachbarorgane. Ed, Juliu Sprihger, 1.932.WACHSMANN. BRENNER K, sI BUCFIEIM ERLANGEN. Clundlsn-

gen uhd Erqebnl$e der Hartstrahlteclnik. EorkchrLtte dul dedCeriete det Rdf,tgensndhbn, Bd. 76, E. 2, 1952.

WESTENDORF H. - Dunkelkammer-Handbuch fU. Photon$ndler. El,Agfa, 1930.

257

al

ADdzcfl?, Miqcate de ileprrtale de la linia

,bsctsd. Distanta unul punct raia de orizon:

tala slstemului de oordonate lolosit in re_

prezent&lle graftce.

Absotbtid ftzelot nantgd. Procesul iotern'

atomic, Bulerit de un lascicul tte raze care

stldtute un colp material Practic ar ii

dilerenta dinhe cantitat4 de fadialie care

patrunde in @rp ti cantttatq care 1l pi-

rdstte. Absorblia razelor Rdntgen urmeaza

anumite legi in raport cu greutatea ato_

micd a corpului haversat, cu densitatea.

Aciil dcetic, Acld organic, honobsztc, prepa-

rat prin distllare. lemnulul uscat pe cale

sinteticd din scettlend, din vlnuri fermen_

tate. Llchld incolor, transparent sau Bub

fome d€ c.istale, volatil, cu mtros *gust loafte acld, In solutie 28y0 este lnte_

buintat in radlologle cs flxator, intdlitor.

lentru a evita topi.et shatulul de gelatina

Acid bromhiilric. Htdrogen cu brom; se des-

cohpune uaor la incalzire. Gaz cu mlros

,nte!ato.. In $lulia revelatolulut redlta

dih hidrogenul din apd (redus de metol

9i hjdfochlnona) cu lromul din greun9ele

de bromura de arg'nt.

258

DICTIONABtermenilor de specialitate din manual

Actd clorhliltic. Redlte dln comblnarea clo- electdc (primar) cind pldcile sint pline de

.ului cu hidrogenul; se prepaid din safe !69icute inherupem curentul Priftar tt

cu acitl sulfuric, Este gazos ln stare !urd' coruiatim prezenla uhui alt curent dat

inroseste hirtia de turneel 9i are gust de pleci, numtt secunda!, cuent pe carej

acru, Solutia de acid clorhid.ic se obtine putem folosi la nevoie curentul proilus

prin dizolvarea gszului rr spa. loma sub csle contiDuu'

care se gdsegte in labolator. Cind solutia Add@fie. Mqcate de aplopiere de linia me-

Nprlrltle 25-58% acld clorhitktc. & nu_ dlanr-

mette concentat ti luhege la aer' Din Agfqn1locitozd. sciilere a globulelor albe deacesta se olfjne. prin adaugale de ape' ti! granulocitar (polinucleare) rezultatdactd clo.hidrlc dil'lat. dintr o alterare a lmcliei gratulopoetice

Flinil un acid putefric, forfteaz, clorui a meduvei oaselor, cauzata de o cantltatecu metalele de laze ce depe$eFte doza tolerate de or-

A'oftio'. Formaiiune osoasn (aporiza) aqe- sanis.4td imediat sub piete, pe fala posterioari Akontiofl, Vjrt\tl spinet hazale = punctul na-a omoplatului, formind lfoemiienta the_ zal.rulul Aiofld Alidj de cupru 67y0 tl zlnc a3'6.

.4ctinic. Proprietltea unui lasctcul de raze

din,umina so,ard de a rhpresiona emursia '":::J:1'J:[1i",::i:T::ii5:,:"":,i:lotogralicA 9i tle a p.ovoca fluorescenla

tie apoas{ au gust leqtedci indbashescunor corpui, Aceste raze au tuhgimea de sotulia sau hirria de turne$I.undA foarte mlc, (0,4-0,2 F) Fi sint re_ Abpecte. Cdfere a prrului, parfjah sar1 to-prezentate de ultarlolete Ele poseda o tala,mare activitate chimica ti llologba. . Atutuiniu, Metal trtvalent, toarte rdsptndit in

Acumulator. Dispozitj! ce inmagazineaza natuli (8% din scoarF pamintului). Este

energie elechica, pe ca.e o restitlte la alb-albistrui, loarte ductil 9i haleabii;

nevoie. E iormat dintr-un vas cu apd 9i poate ii bAtut in loi 9l tras in flfe subiirir

actd sulluic in care se intrcduc dor$ phci e utor ca sticla, conduce bine cdldura ll

de plufrb prin cafe se tree un curent el4tricitstea'

Alun de potasiu. (Piahe acre). sullat dtrblude alumlilu tl de pot6lu. soud Incolor. .edizolvd utor in apa h cald. Solutla Elegust acru-dulceeg tl este astrlngentl.

Aaanidc. cambinatie de azot cu hldrosen.Caz incolor, lute, cu miros intepeto!,.Amonlacul llchtd * labrlcA prln dlzolvarealui h ap6. Bazd puterntc{, Cu solulia a

.multe sdrurl formeaz{ precipltate albe ssu

Aaper, vnitate cu care se ne;oare hten-sitatea unul cuent. InteBitate de u am-per aie acel curent continuu @startcare in d4rs de o seunde separa dlq-tr-o $lutje apoasd de azotat de arsint1.118 mg atgint,

Ampetuetla. Aparat de masuat lrte$ita-tea lmui cu.ent. Este fomat din dol mag-neli !n lorn, de potcoav6 cu polli de

acelati tal rald in rala. In*e polii mrs-netuhl se afla o bobh{ cu lir gros ir-ldturat pe o placa de metal, Placa cu di-

recija Bpre poli e8te in l€dturd cu un

lndtce 9i un cadran, glailat tn eperi. Cind

nu tr4e (xent, irrlicele este la 0, cindtece cufent pfin boblrd! ptaca metalcaeste atrasa cu dlectis spre a*a bobhel:jndicele, mit indu-se, 6ratd o cilra carereprezlntd Intensitatea curentuld.

.{tllitd. (Fenilaminn). Lichiil incolo!, inso-lubil in ape, solubil in alcool ti eter, Seoxiil€az6 la aer, ,rnegrindu-se. Se pre-

parl din nitrobenzen cu ajutorul hldroge-

Anilina servegte la preparares unel serll

tntregi de materll colorante, numlto cu-

.4uior. Ion incdrcat lozitlv.

.44od, Eletrodul pozitiv al tubulut de raze

!e care-t loves elechonii veni9i dtt ca-

tod. Este ticut dirtr-un metal cu numeratomic rure (platine sau tungsten) dincafe se conle4iones26 numal pledia pe

care o, loves el4tronii, restul ahodului

fiind Incut dh cupft, lun conducito! de

cnldu!6, c8re este rdcit prin diverse dis-

se mai numegte tl antlcatod.Anole.ie. LjpsA de poltd de mincare.Anttul rnitildtulul. Cavitrte d aer, paranl-

ah, aqezate in oasele mailare tl caredreneaze ii ms, numi6 ti sinul maxila-rului sau caaitatea Highmore.

Apd de tdoe e. Solulle de hlpoclorl9i carelib€reaza ugor clorul.

4per. virlul unei Etructuri pilamidalei deexemplu. porliunea supe.ioard a pldminu-

lui, teminalia rdddcinii unui dinte.Apflee. Opfte a rspirariel.Arohnoldd, S,jatll libros mijtociu al me-

nlngelut care inveleite creierli.

Atttcutdt:o ocromio-ctdriczldrd. A.tiNlaliadintre clavicuia ti tuberozitatea acromiali.

A.t/ild. Inflamalia unel articulalii-Arfenbr. Punctul de lntilhlre al suturit

lambilotde, occipito-mastoidlene tl parle:

. ttds. Prima vertebrA cepicald.

Attdct;e electrutoticd. Tentunta de unire a

atomilor cu sarctni el@tilce dilerit€.

Autottandormdtor. Tianslormator cu o sh-gurd inl6luare d trel bobine, dintre care

doud extreme (pentru teDsiunea inalti) 9ttrna intemediard (pentru tenslunea joa8a,

impreuna cu wa dln cele extreme). Aceas-td lnfdturare sefie$te ti de prlmar $de ssn&.. Tensiunea va li mal mare

sau mai mlcA dupe nM&ul de spire lolo-

sit, nudr care se modilic6 cu ajutorul

Ard. Linla care tece pra mtjlocul corpuiui

sau sl rmul memlru.

Ad?r. In direclia aaei vertical. a corpulul.

116. A dou vertebd cervicaE.

Az (A.ot), $)mh tt nitrogen; metaloldi este

un gaz incolor, indpld 9i jnodor, cu den-

sliatea puth mal mice decit a aerulul. Nu

intreiine arderea. Se cohbind cu oxigenul,

dind dile.ili ordzi sub intluenla descrr-

cirilor €lectrice, Se combina c! multe ele-

mente la 30000 (tehperatura arolui vol-taic), dind azotui. Se combin, cu seritlnhegt rle materii organice, limd un com-ponent insehnat al substantelor lrotetce.In naiun cilc'rH dh atmosfera in plante

- p{mint - anihale.Bdl,r, Metal m@le, galben-alburiu. Se pre-

259

pa.i pe cale electrica, din clorura de ba

Bariul se oxldeaze cu u9urihla h aer, des-compunind apa cu de*oltare de hidrogen. In natura se gnsegte cohbinat (ba-

rjtina, witerita), Comlutii sdi sint ohavi-tori. Cei volatili coloreaza llacera de gaz

su ite alcool (clorura ti azotatrl de barlu)intr-un verde fArllos, tiind folositi lalocurile de artiticii. Sullatul ile bariu seintrebuinieaze in medicina (h exametulradioscopic al tubului dtgesuv), l, vop-sitorie, agrlculturd, la shopltul sfeclei de

Se gasette curent in comert ca preparatoiiginal in cutii sub denlhiiea de cifo-

Benlgn, FA1A gravitate, de natura bune.Bleu-cdnin. Colotunt organic, Binretic, pre-

parat in indushie. Face parte din gtupulculorilor de aniline.

AoDird- Este iormat{ di! fir metalic, de ob!cei cupru, rdsuclt la spirale, cu grosihe

ti num6r de splre variabil. Boblna primareare firul herallc gros, izolat in lesdrurade bumbac, .isucitd h numdr mic de100-200 de spire. Bobina secundarn arefirul metalic subtire, lisuctt in toartenulte splre (100000), dispuse in dlscurilegate in se.ie ti izohte una de atta prin-tr-un izolatof pEstos.

Botnele tubului. cei doi electozi.B/egad. Punctul de intilnire a suturii co:

260

sagitalr. La sugari se ga-

sette marea lontaneh bregmatica.arom. singuful metaloid lichid; otrdvitof,

rotu-b.un, cu gusl acir-afzebr ti cu mi

rcs nepldcut, inecacios. It nature se gi-

sette sub forma de s6tul humite bomuri(broura de sodiu, potasiu, magneziu),

in ala har or, in sele ape minerale, in

Etonurd .le a/gint, Corp solid alb-gebui,solubil ln ahoniac ti hiposulfit de so-

Este prepafat dintr-o sare de argint(azotat) tratatd cu bromurd de soili! saude potasiu. Bromura de argint este loar-te intebuintati in radiologie. datori|acelor doud hart insuqili pe care le are:

aceea de a fi iftprosiohat, de razeleR6nt-ge4 9i de hhlna actlnlcd 9l de a li solu-biH in niposullit de sodi!. Bromura dearoint este lncorporat, in gelatina lllhului radiogEflc, constitulnd princlpalaparte a emulsiei serojbile, Sub acfiunearazelof Rrintgen, bromun de argint esteastlel hodlficatS incit din ea rezultagrdunte de argint metalic ri brom. cumnu toate particulele de bromurd de argintpot fl reduse, la operalia a doua a lucrd-dt uui lilm radiografic, adicd la lixare,

baia de fi:ator care conline hipGulritul

de sodtu indeprrteaza aceste particule de

bromurd de arolnt ce au hai ramas sau

se trahsforhd jn hjposulfit ilublu de so-

diu 9i de algint, rclubil de data aceastain hlposuuitul fixatorllui.

Btonufi de potdsiu. corp solid, in cristaleinolore, solubil in apa, pa4ial ln gllce-

rine, na1 pulin in alcool 9t tnsolubi! tn

eter. Are Oct sirat. Folosit, in medicinapenhu actiunea ss calhanta, In revelatorjncetineste sctlunea substanlelor reduc-

toare Fi mdrette contrastele.Brcnhie de dtendj. Bronhis prin care se eta-

cueaza coleciia unei cavttrtl, indiferent dece naturi, din parenchihul puimona. la

suprafa96 prln trahee, laringe, cavltatea

c (catbotutl), corp simplu. Metaloid, loarteimlortant element a1 vlefii. Rdspindit incdlbunele de lemh, grafit, diamant, arece hai hde putere de combinEre po-

Cu hidrogenul dd acetileha, cu oxige-nul da oxidul de carbon, gaz ohavitor, in-sipid 9i inodor, care

'ntreline ardere6,

exhed ile periculos; in combinatie cu he-moglobjna din singe d, carbo*ihemoglo-bina, comprs toxic. cu o? da bio:idul decarbon, gsz tncolor, inodor, care nu in-trelihe arderea. Foarte ldspinaiit in !atu-re, datorit arderjlor, respirdtiei 6nimdl€-1or, temeniaililor de descohpunere a hate.iilor organice 9l vulcanilor. Este r'npermanentd circglalie in plante, in anirnale,in atho$era. Cu apa, bioxidul de carbonda acidul carbonic, cesegdsegte ln multeape de izvor cu aplicalii hedicale (Bu-

ztat, Covasns) ti ln siron De carbonali

actzi tl carbona9l neutri, foart€ rlsplnil4i

tn hatur6, de pilde calbotratul de edlu,

de calciu. In olganbmul uman. la o greu-

tate de aproximatlv 70 kg, 12 sint lepre_zentate de darbon sub lorma a diverse

combinatji organtce.cd (Calcilt), Metal bivalent, lisplndit ln na_

tu.{ in numeroase combinatll (carbonali,

suualj, losla9i, Bilicafi); este alb ca ar-gintul. se p&treazi h glicelina; in aerumed se oxideaze; de*ompune apa cude4oltare de hidrogen, se piepara prjn

electrollza clolurii de calciu toplta. In o!-ganismul uman 5e gdsesc aproximativ700 g de calciu, indeosebl ln oase, sublome de apstite microdtstaline care for-

. meaze partea hjnerala a osului, Esteopac la raale ndntqen.

Cdblu bliadat. conduce cur€ntul de la trans-formator la tu!. Blindajul $te formatdhif-o f4ea setallcd legata ia p{mlnt,pe deasupra cdreia se afla o impletiturade bumlac sau liele, ced ce permite atin-gelea cu mjm chia! in cursul funclio-

Cdlc$lcne. Depozit,Iea sSrurilor de calciu

Corcnl. concreliuni (pietrjcele) cale se ror'mesze in vezicula biliard, rinichi. aezicauthatd eic. fi care dau imagine radiolo-

sica nmrl cind rint ltnpregngli cu sn-

Calitdtea razelor. Numite ti duritatei este

detinite pritr tenslunea de la capeteletubului ladiogen 9l se mEsoard in kito-vol*j.

carcet ddiotosic. complicalie liMl6 a le-zjunilor rdntgeniene cronice, dezvoltate deobicei pe keratoze ti ulcere. Ale acelesqicaractere ca 9t canceful pielel de alte

Cantitdred electricltdlll. Intensitatea dren-tului care fuaverseazA un circuit, Unita-tq s de masure este amperul,

Copsuld unei dtticuldtii. Manprul libros care inveleFte o artjolalje.

Corbohat de sodiq. Sare a acidului car-bonic cu sodluli este alb, c.jltalizat (eda

cdrp. Crup de 8 oase care forheaze legd-tua dlnte ontebral ti mina prcpfiu-zisd. Sint dispue in doua rindurj de pattuosci@rc: scafoidul, semilunarul, pirami-dalul, pizilormul, tlapezul, trapezoidul,osul mare ti osul cu cirlig.

Cdtd, radi.logic, Se intilneite la pacienli incursul tfatamentului riintoenlan. const!in amet€h, sldbiciwe, greatd, drreri decap, vdsrturl. datorite resorbliei de pto-teine elibente prtn scfiunea razelor, pie-cum ti oenului tl yapo.ilor nitotl dinsala de fuat ment datorlfl efluviilor ele,trice produse de conducrele de inalri

Cdtiok, Vn ion care se iqdreapt6 spfe @to,dul unei ceille eletrice sau al tubului de

Cdfod, Polul negativ al tubulul. Ebte lormstdin tungBten montat irc spirald sau linlar,jn jurd cer.rla se geseSte o pllnle conlcdsau plramjdala numit, piese de concen-

Cdzddl. C[tre picioare,

Cooetnd, Carltate o peret€ propriu ln ure-

le orsane (pldmin, oas).

Cdalee, Datere de cap conthue. Cefalalgieeste durerea de cap tfanzitorie,

Ce,zloid. Sub,stanid o4anicd perlect elas-tlce, solubiH ln alcool, loarte inflamabili.Este un amestec de nitrocelulozi ct cam-tor la 60". Foarte lolosli in ind stia fii-mului, a lacurilor, la impregnarea hlrtiei

Celulozd. Srbstanle organica ce 3e gAsette

in plante, bumbac, hadu1,a de soc, lemn,

se scoate dln agchli tratate c! suutt acld

de calciu, apoi cu hidrali alcallnl, acidclorhidric di/udt, alcool tl eter- ServeStela fabricarea hiruel, nltrocelulozel 9l a de-rivatjlo. sii, rnetsii artiltclale, vatel etc.

Circuit primar, Circuitul electric care tfeceprintr-o bobhd Sl dd nattere unui cimp

de lnductie. Se mai numeqte ctrcuit in-

Circuit sec4rdal. Numit 9i indusi este cir-cuitul in care se induce lorla ele.tromo-

Ciltosldfi€. Radlogralierea vezicii urhare cu

subtanta de conlraEt.

261

cinp electtondgnetic, cimPul hagnetjc care

se lomeazA in jurul unul conducior la

Citup hdgnetic. Porliunea de spatiq in care

un magnet lace se se simte acqiunea sa

CUsmn baritotd (dubld, .Ie cantrostr, Metod{prin care se cerceteaze inteBtinut gros tlu-pa c€ s-a lntrods bariu printr-o cltsm,

obitnultr, Dup, evacualea lui de catrepacient se inhoduce aer, cafe comple-

teazi studiul colonului.Clarurd merculicd (sublinot cotozia). s$e

albd cristalizat{, solubile. loarte otravl-

Clorurd hercuroasii (denumitd ,i calomel,Substanld albd, insolubila.

coflpton (*ect). Intilnit la procesul de drluziune a razelor cind s*6bat un corp;constd in dislocafea unui elechon (pefi-

leiic) slab legat de nucleu athci cind elovtt de un curent de mare fredentd, dindnattere la o radialie corlusculard. Aces-tui eletron ii revine o mice parte dinedelgia cin€tica; redul Be tlansmite maldeparte cu o lrecvenF mal nicn.

Comrtdfol, Intrerupabr de curent, Mlc apa:Et c! ajutorul crruid se poate derchidesau inchide uh curent electrlc,

Con. Piesd tubulara de metal care se pla-seaza inhe tub ti pacjent pentru a tnitacimpul de examinare $ a ajuta la cen-

Cond@titltdte. Proprietatea corlurilor de a

262

lesa se h@cd lrin ele cdldua sau elecl

*icitatea ti de a le transmite corpurilor

contiouitdte. clnd doua formatiuni, leziuntetc,, sint um linga alta lard a se Pd-tunde sau a se suprapune.

Corrlalr. Deoselire izbitoare intre alb 9tnegru, umbre ti lumidi.

Conoetseitd. Dteclta razelor care se in'tilnesc intr-un punct,

Caolidse (tub). (De tip unirersal): tub cucatod caldi se bazeaze pe emisia de elec-troni cu elect temionic. catodul, in formade spirala, din tungsten, e a9ezst intr-'$cilindru de nolibden care dirijeoze ebc-tronji spre anticatod, fdcut tot dln tungs-ten, Spirala, lncebhd de u curent auiItar, emlte eletroni care izbesc anticato-dul. dind o emisie de raze Rdntgen.

Coro@ elect. Descercarea curentului deinalti tenstune sub forna unei mdturl

, (perii) in puncte ascurite 9i unghlurt.CoronoLld mdrtillbulel. (Apofiza coronolde).

tamr triunghiularA situata in part€a ant€-lo-supelioare a ramurii mandibulare tl pe

care se insera mutchiul tempolal-Coro.io. Care toade.Cadotub. lnitatea de mdsurd elechostatlc! !

cantititii de eletricitate, cantitatea dede electricitate tracmise de un curentde 1 mper intr-o s@undE.

Cranial, Caftre cap.Cledrta iliq.d, Marginea sup.e.i@6 a osului

Crisoidihd, Matetie coloranta azoice bazicd.Coloreazd in portocaliu,

CaDotd. os eurt, neregulat cuboidlt. atearln partea externd a labei picioruhl,

Cuptu, MeIh\ rotu-galbut, foarre maleabil tiductll, bun conducetor de cdldura g deetectticitate. se intrebuinieaze b fabrica-rea diferitelo! allaje, in monetdrie, blju-terie, pentru vase 9i in dilerite ramuri aleindustriei chimice.

Cuent olteddtit, Cel care intr-un anumittimp, numit perloadA sau ciclu, trece dela o tensiune cu valoare haxjmi (cu pola-

itate pozitiv6) la una minind (cu pola-

Cuteft co tinuu, Cureht elecftic intr-un sin-gur senq de plde ctrentul galvanjc, cu-

Cwent de saturdre, Marimul de cuent dlnjtr-un tub ti care loloselte tofi electroniicatodului pentru producerea razelor X.

Cuteht de tekstuhe loasd. voltaj mic, de pil

de 6-12 volli.Culent de tel.tAme t d,td. Voltaj nare. Un

loltaj ce trece de 10100 vo4i.Cute4t electric, Migcare de electoni lntr-un

sens, din cauza unel diferenle de deniv.-lnri de potenlial.

Cutonat. care aparline pielil.

Deblt ninlt, Csntitatea de raze care cadeintr-un minut (unltate de tinp), misu-mti la o dlstanld arbitrar aleasa, in ge-

Decubit lstetal. Pozitie culcata pe o parte-

Dellcuesceflt. care de proplietatea de a ab-

sorbi umezeala din aer, haGlormlndu-so

din solid in lichid.

Dehsitdteo absolutd (d u&l cotpl. Masa uni-

tetii de volum din acel corp sau raPortul

dinhe masa tl volumul s{u,

Derfldl, Cdte dreapta,

Dertra-sikistral. De h dreapta la stinga,

DtdJird, segmentul su corpul \1nul os lunsatezat jntre cele doud extremiteii numite

Dialrogmd. Dtspozittu opac Ia razele Rontqen

foloslt pentru delimitarea lascjculului de

raze jncident 9t radialiile secunilare !ro_dse la nivelll tubului 9i la nivelul aerului

traverst de lazele RontoenDidgnorti.. Recunoaqterea unei boli de cale

alerenle de poterfid,. voltaj, varlatle de

€nergii potenliale pentru urdtltea de sar-'

cind intre doua puncte ale unui cimp elec-

Difiactie (dghi de). Unshiul dint.e o iaze

incidentd ti o razi difraciati.Dirdm. Presurtare din maginA dinamoelec-

tdcd. Est€ o matind de lnductle care pro-

duce un curent eletrlc 9i in care ctrlulmagnetlc e fonat din electrcmagneli.

Diploe. Tesutul sponsios dinte ceie douelame de lesut osos cohlact, numite tltable. ale bol9ii cEniene.

D$fdl. Care e inilepirteaz! de centu.Atetgent. Raze carc, de$ pleace dln acerati

punct, se deperteaza din ce in ce una de

Dorsal, Care jntre pl'n slate.Do$o-palnor. Cale int!6 prin dolsul miinii

qi iese prin palfr6-

Do$a-pldntlt. Care btre prin dolsul picio-

llrlui Fi lese prh tal!5.Doruo-oolor Sinonim cu dolso-patmar.Dord de toleta1fd, Doa a care poate fl

iradiat in timp nedelinit un tesut fArA ai se pmvoca leziunl, Aceasti doza este de0,005 r/ninut, adicd 500 r h 15,9 ani. Fe-vizultd i! 1949, este de 300 milirdntgen pe

sdptamina, adicd 60 milirontgen zilnic (36p-tdmina de 5 zile) su 7,5 milirdntgen pe

or, (ziu de I ore).Ductllitdte, Prcptietatea unor corpurl, tn

speciat m€tale, de a se putea bate 9l lntin-de ltr foi subtiri 9l ln flre, ftue a se nrpe.

Duo.ld. Pri6a porliune a intestinului sub-

9ire cde urmeazd stomacului,Dwa mater, FoiJa.extetnE a meningelor.Dan dfe. lGugirea de a li ts!e, lezjstent ls

zsLierea cu ulr virf ascltit, de pild6 ,aminerale, pentru care s-a alcdtult o scar6ce servette la apleclere€ acestel dtrfltati.

Ectan ft@rcscent, Dislozitiwl pe supraratacdruia s produce iroginea ndioscopicaprovocata de lalciculul de raze Rdntgencare a lost in lart€ abGorbit ta nivelulorganelor haverste, Este lofmat dlntr-osubstante fluorescentd repartizate ontformp:intr-un material adeziv de o loaie decarton, lllnd protejatd tn lata de un stEt

de cehloid peste care se atazd stlcld cecuprlnde in ea sdruri de plumb, prot4-

t@re pentru ekminator, In spatele loiide carton 6e pue ca proteciie pentru el

Edq. slmptom al inflamatijlo! locale, albo-lilor de linichi, ile inim6, constind in adu-narea de liclrid h

'e$.ul

cohjrrncdv.Efect totocttnic, Razele Rdntgen au proprie-

tatea de a lrnpresiola s!ftrlle de arglntde pe o pbce lotogftficd; acliunea sepetece la p€riferia atomului de bromu6de argint, constind in ionizdri care dauo subhalosenurn senBibild la actiune unujcorp reductor, preclpitind ergintul ca opulbere finn nsgrd,

Electtlcitdte stdticd, Elec*tcttate in stare derepaus. nemitcate.

Elec*oc1ttdt. Aeldentat prtntr-o puternice

dscdr@re eletrice.Electro/rlagnet. Di5pozitiv lolmat dintr-s

conductor in formi de spirali, in interio-rul cdrula se afln o bucat! de fler moalecare la tuecerea de cureht prin cohductorse va ompoEa ca un magnel

El@ttun. Partldli elementara ti indivizibild,cu sEina negativi, din care 3e compune

tiptrc. De lorma unui cerc turtit,Emlsie electtonicd, Razete catodtce stnt ra-

dhtli corpusculare N o viteze loarte hare,de a0 000-100 000 kn/secundd, cu sar-cini electrice negative,

Emplasttu (ptdstute). Banda de pinze cauclu-

263

caH, adezive, care servette ]a iixarea

Enukie totostdlicd. Emulsie rorhate din se-rurl de argint (b|ohud) lncorporate ingetstlne, consrltulntl statul senslbil alIilnului radiograllc; este a9eatd p€ unsuport ile acetat de celuloza.

Energie lutuinaosd. Energie care rezulta dhactiunea razelor Fdntsen aspra cristaie-lor de tungstat de calclu care lormeazepartea esenfraH, activd, a ecranelof lnt{-rlloare. Aie o culoare albastre-violed.

Eneeie rbntgehldnd. En€rgle radlantd ondu-latotie su raze R6ntgen d lungime deund! foarte mica. oblinule prin frinarea

Eozlnofil, Clobll alb din singe caracterizatprin reactia acidofiE a protollasmei,

aptcord,t, tuoeminenle osoase situatA pe ex-tremitat€ inferioara extemi a humel!-sulul, pe care se imeri mutcnii epicondillenl Si un llgahent al aruculatlel cotului

Eprderm. statul extern al pielii.

tpitizd. Ertremitatea uui os l'.mg.

Epiglatd. Cattllaj al larilgelui care foce se-pdalla inte laringe ti faringe.

Eptletir. Tesut de 'nvelig.Eptlroftlee. Puternica proemilentd osoasa

triunghiuhra sjtuati pe eafemttatea in-

fero-internd a humerusulut-

E.ifd. Inrotire a pieui,

Etitroclt (heftdlte). Clobrt totJ.

264

Eroziuke. Roadete, dlstrugere a substehlei

E cerfric. lndepdrtat de centf!.Ertolier€. Desprindere, cedere.E.ortord, Proeminenti osoasii anolmala-

E.pirofie. Actll prin care se elllnine aerul

E prtele. Supunerea unei radiogralti la ef4-tul luminii sau al razelor X.

Ectearie. Intindere.E ttd. Ptetix care inseahne in ala.i de,Fdscicul cdtodic, Totalitatea $zelor care

emand de la catod, ti care izbind anodulproduc razele R6ntgen.

Fdscicul enegext. Fasciculul de raze de laobiet la film su ecranul iatlioscopic-

Fascicul incitlent. Fasciculul de raze de lasursa la obiectul de radlograljat.

Fdscicrn polictomtic. Fdcicul cu dileritelungihl de undd.

Fozd. (Studiul unui tenomen periodic), Lhpunct in mitca.e o$ilatorie are o faz{determinatn, aalicd la uh hohent datpu.ctul se gesette lnh-o po2ilie determinat! de-a lungul undei de propagare faFde locul de pleare (originea timpurilor).

Fenollt^leifld tetrqiodctd. Preparat cristallhalbasfiu-deschis sau albastru-cehuqiu, ce-tiinchide culoarea cind este expus la aer.cohline loil i! proportle de 61%. solubilin ap{ plnA la obfiner@ uej solutii de40rll0, Se pestreaza h Etiel€ de culoarebrune inchis, expunerea la lumhA n5-

riudu-l toxicjtatea. Se utilizeazi pentru

explorarea veziculei biliare, licatul svind

o actiune elective asupra coloranlilor care

conlin grupul fenol; preFratul este mai

lntii fixat. apoi secretat sub forme de

computi halogenaii ai lenolului, eliminareaiecindu se prin bile,

Fetlcidnurd de pof6i&, Plisme rogii solubileln ape cu ac9iune oxidanta. Se intrebui!-

teazi ca slebltor al filmelor supraexpuse

ti supradeveloPate.Fildmdt, F1r sublire Liniar sau spimltat.

din tungsten, cu punctul de topire ra

5200".Fih lddtosrofic. suport de celulozd pe care

s€ inthde o emulsie de brohuri de argintsensibila h $ze Rdntg€n.

tiltru. Plaeit de netal (din plmb, cupru,aluhiniu sau zlnc) prin care tre razeleRdntgen inainte de a cadea pe organul cetebule exMinat sau tratat, Aceste liltreau rolul ile a omogeniza lssciculul dereze, de obicei neomoge! chtar la tensiunl

ELdfor. Amestec de hiposulfit de .sodiu

(300 s) cu hetabisuujt de potasiu (500s)jh ape G 000 cm3) in care se introduce fll-mul ladiogralic dup6 ce a iost relelat ti

Flerid cdpulut, Aplecare inainte a capului.arerrrd. Indoiturd (flexura cotului, a mtes-

unulul gros etc,).Eluotescmtit. Proprietatea unor substanle, ca

platlnoclanura de barlu, tDgstatul de cal

clu etc., de a deveni lmino@ b acllu-

nea razelor x, luhina lor fiind d€ alt6 cu-loare d4it cea alerbitd. Emtsla se op-

rette o datA cu lncetarea sbsorbliel de lu-

min{. Aceasta ploprlehte lace posibild

ezlstenla eranulul fadloscopic. A nu seonlunda cu lostorescenta.

tl@/orcopl€. Radloscople.

ro.dr optic. Supralala vdzutd i. proteciie aanodulul lovltd de electronli are o incli-natie de 16oi focarul e loarle mic Aihasoard de la unut la c'tiva milimetri.

rocdr ternlc. suprafata totald a anodulul pe

care o lovesc electronii venitl de la catod.!o/te. Eclan intdrito. care scurteaz, timpul

de exputrere. E loftat diitr-un carton pe

care se lipett€ o sub6tan9a lluorescentd riloslorescenti, care Eub inlluente *zelo!devine luminoasd, mirlnd inpresionatealihului qi cf€ jqi continuA actiunea qtdupi ihcetarea razelof R6rtgen.

rorouer, Descblzature in os pentru. hecerevaselor, nervilor etc.

ro4d etectrcmoto/ie. Slnonim cs diferentd

Eo*orescent, Proprietatea unor substdnte mi-neml€ (cum sht foslorul 9i unele combinaill ale lul) de a emlte lumhA dup, ceau absorbit o radia9ie luminoasd, Ac@stdemisie de lumine continud (diminuind dince in ce) ti dupe jncerarea absorbtiei. Anu se conlunda cu ltuorescenfa care este

proprtetatea ecranulut radioscopic Fi aeranelor int{ritoare.

ffecue.fd. Numar de oscilslii in tlrnpul unei

,/ontdl. Pa*lel cu truntea.Clarela. Proenlnenld osoasA de pe lrunte sj-

tuatA ibediat deasopra rAdaclnil na{lul.Qleioldd, Caiitarea osoasd se$ind la articu-

lalia unei proeminenle osoase (@ndil),de ljlda articulalia umdrului, tenpo-ro-ruxllard etc.

co4or. Unghiul mandibulei.Grcutdte atot icd. Numirul care aratd ra-

pornrl dint.e greutstea atomului unui e1e-nent Fi 1]16 parte din gteutatea atomului

G/eltdte specificd. Creutatea untetll de ro-l@. In practlcd se htelele prin 0leutatespecilice, greutat@ specilica relative egaHcu mportd dintle greutat@ unu' corp figreutat@ unui volum €gal de apn distilatdla tempelatura de 40,

Gtil,i @tidituzoore. Dispozitiv lomat din la-mele de plmb mobild sau lixe, ilestinate66 olreaFca ra@le Becundare dirir-uncorp stldb6tut de raze Rontger. (GrilaPotter-Bucky, Lyrholm, Schonander, dupn!ur4e1e fabricli care a prodG-o).

E (hid/ogd), Caz incolor, lnorlor, lralpld,

hllambtl. Se combh{ cu o{genul, lor-hind apa. Moleula lul contine doi atomi,este blatoftlca. so ob9ine prin electrclizaapel ti prin actiunea sbu.ului aBupra lie-

rulul ltuotlt, Hidrogeh lber so gdsotto incantltate lodte mlce in atmoslerd, darcombinat existe in nenumdrate corpuricompuse, ca in lacurd, cdrbuni, plante,

animale, unde se a a combiEt in sub-stantele componente. Un om de 70 ks e-prlnde aploximatlv 6 ks de hidrosen.

Ealogeni. llwe cohun peniru elehenteleIluor, clor, brom qi lod, care au proprie-

tdtt inruilite, ce vadazd cu crerteres greu-

He@topoetic. C€nerator de elemente sr-guine lotii ti alb€, ca mdduva oa*lo! ti

Eidrochinona. corp orsanic (lenol biacid),solid, cristalln, aD, sotubil in apa caldd,

' alcool, eter, cu o mare putere reductoare,pentru care e in*eluinlat in loaogfalle ca

developator. se prepari ilu chlnonA trinreducere in bioxid de suu fi se topette

la 169J.

Iripe.. Prelix indlcind un grad de marire(ale pildi, hiperteGlune = crettere a ten-

Etposutftt de rodla. corect, hiposuust desodlu; loarte lntrebuintat in mdlologle la

fixdea fljrnelor. Di4lvd p{rticul€le debromurd de argint nereduse, ca.e sihtsensilile la radialiile lminoase. Din acestmoment imasinea nu va mai f: inrluenFHde hici o radialie, adic{ ir4aglhea a iost

265

lhoqine lotentd, lmagihea unui corp radio-grafiat pe s film 9i nedevelopati. Apari

tia ei se explicE prin modiflcndl. pe calele sureri bromura de arslht sub influentafadia!iilor Rijnrgen.

l/adgine tudiogtaficd, hsginea unui corpradiografiat cale apare pe un lilm expc

_ l3 radiatia Rtjntgen dupA revela.e fi lixare.Olacitdllle sint inegale dupe dileritelemedil shabdtute de raze. iar i,aaginea o!-

iinuta re!rezlntd n€atiwl.

ltultd trecEftd. Fredenta cuprinsi inirecifca 100000 ti 60000000 ciclt pe seNn-dd ai unei mil.arl ondulatorii.

'lncdadescekt. Propdetatea unul corp soliilsau lichid de a emite Iumjna dupa ce aajuis la o temperaturA destut de ridlcata(anlicatodul tubulut frdiogen este iican-

lncidenfd. unghtul fdcut de raza cafe cadepe un corp radiograliat cu raa hotrala,in punctul de incldenl6 la 6upratala cor-

lndicdtor d,e polaritdte. Dispozitiv (hlc gat-vanometru) cafe constatd alternanta cu-.entului ce herqe spre tub (la apaEte cucontact tunent).

Itrilicdtor ate rdzd ceftrdld. Dtspozitiv de for-ma unei ttje metalice care se adaptszala tub la centrsrea unel r€giunl !e carevrem sa o radiografiem. adtd direcgialazei cenhale, adic6 a aceleia cDre trece

266

prin hulocul dialrasmei. In tlrnpul !a-diograllerei este scos de la aparat.

Ikductie ele.tricd. Producerea unui cur4ntel€tlic intr-un circuit cu ajutolul rnuicurent dln alt circuit sou cu ajutorul wui

lnduct:e mdgheticd, Fenomenul obtinut chdaptopiem u pol magnetic de o bucati derier moale. Fierul se maghettzeaz6, dafitl pierde proprletatea cind indepertam

Inion. Cet aai proemjnent punct de pe pro-

tlrbennta occipitaH externe, h llanul

r pilaf,e. Intoducere de aer h plimin.

rnteastfofs, cantltatea de elect.icitate caietrece printr-un conductor lntr-o sond6.Se mdsoare in Mperi,

Ior. Atoml su grup de stomi incircati cuelecbicitate pozjtiva. Razele X produc

' loni prin descercdri de gaze.

Ionizte. opqatia sau actiunea care ducela formarea de ioni dintr-o substania in-tr-un mediu oarecare,

ttddioSie. u<pnaerea wei fiinte su a unulobiect la radialii elechomagnetice. Seintrebuinleazd in mod gretit expresla deradialie care ins€ma depdrtareo radisrd

hnesnre ptupne a tiln!2tui. se delinetteprin logarlthul zeciml al raportului careexist{ inire inteDsitstea Fdiaijilor lurni-

noase lnalnte de tavelsrea shatulul sen-Ejbil tl du!6 travelsrea acestul strat,

Intrerupdtar, Aparat de intlenrpere a cujrehtulul electici poate li aclionat la co-mandE sau automat.

tozte, Unitatea de mdsurl a energiei; repre-zjntd energia unei cantite9l de electricitatede un coulomb suluse dilereniei de po-tentlal de un volt.

Kenottua, Vezi ye tll.Kito, Prellx cu sennilicalia 1000; de o nie

Kilo@att. Unltate de putere egald cu o nie

rilorolt. O mie de volli; are simbolul kV.Kilotolt elatitr. Valodea pozitiva naxin6 rl

valoarea negativi maxima plin care trececurentul altemativ.

Kiloltultnerru. IrotMent destinat se m5-soare tensiun@ el€chica in kllo'\,!ltl.

Iactesceft. Lepbs.Inmbdd. Pr'ct'ul de unire sl sutu.ii sagitale

cu sutufa lambdoidi.Ioaerul. DisianFt de liria meiljand.

Icga coasetudrn erergtd. Energia nu poareli cleate su dlstrur, € poate ll numaitanstormatd dintr-o lormd in alta. Deci

vechea lege, nimic nu se piefde totul se

Iegq incldenlelot tongenfiale. Cind o 6zdincidenid atinge tdgential o suprafatd, deo besiturA bine desenatd pe imaginea m-

dlolollali clnd !a2a lncldente este tangen-il6u l. o creasta a*ullt!, nu va da !ar-tere unal taslturi precjse, c, unut lonturttels td degradeu progresiv de nuanleiclrd rara lncldent! cade perpendlculsrnu va da nicl o trdsdrur! pe imagines

leged Oth. Intensltatea unui curolrt caretfece p ntf-un conductofi este pfoporlio,nal6 cu lensiunea sau cu lolra etecrrono-torle apucatd la capetele conductorutui tihveE propo4louald cu .eztsrenla lrt,

Leged ptoiecftei. qrplice lormarea imEgtnhsdiologlco dtrpd lege geometrici a optjciih proleclla conic6. Imasinea radiolo(icAeste cu atlt mai male cu clt tocarut ra-diogen 6t. mai aproape de tilm sau cucit obietul de examinat €ste mai de-parte de lilh; imagtPa e deromeaznclnd proi49ia este conici obljcAi oli@tuldd imaglni dllerite dupA cum este plasatln conul de raze; tot ace8srd lege explic!dephsarile jrnalinllor de obiecte situale in

lldul dlferita cind deplasrm tubut deEze ssu obieci6l6 in an$mblul lor.

Leoed swnetiei pkruri,o/. haginea radio,loglc! s udei regtuni a corpului omencscrcplezinti suma Inaginilor dileritelor ele-mente ale segmentului traversat de ra2oleRdntgen, elemente dFate la ilvelul dife-rite h drumul l@Lltilulul de raz€, hagl-nea rezultata nu est6 deci attceva deit

o sumafie a lndglnilor acestof elemente,shebetlte succesiv de lascielul de raze

tercopenie. Scedere a nmAruld de glohrlealbe. Este contrarlul leucocltozei cateinseamna mirirea numdrulut lor,

Linlocitozd. c.fegtete a nuhnrului de lim-

Limtapenie. scederc a nrmdrului de lidlj

Lingura Eolzkflecht, lnshument de lemn follosjt la examinar@ tubulul dlgestiv, pu-thdu-se lace pelpi.i sab ecran fdrA a *-pune mlna h !aze,

tt,1ld bdzdril, Sinonim cu orientala Oemannieste linla c8re unette margjns lnlerioarda orbitei cu mergtnea $pedoare a con-ductulul auiutiv. Se hai numeFte linlc

Liflii de lo/fd etectricd. Ltnll dintr-un ci,npelectric care in orice punct sint tangentela directia cimpului,

Linid iniM-ndzion. Linle curbi carc unette

Anid lnterorbitard. Linia jrieryupilali. fte-buie sd fie perpenillculari pe lilm pentru

ca craniul 3a fie ateat bhe in exam€nul

Incahzdot. Dlspozfiy snstruit dintr-unmaterlal cu marc pondde atomjcA (lehnsu stlclA plumbati), cilindrtc su conic,care are rolul de a Umlta lasciculul in-

cldent 9i in acelati timp de 6 comprlrnarellurea examinati.

Iasodtm zectuat dl;portzlal. Detnegte h-hegrlrea su densltatea unel imag,r obil-hute pe rilmul radiografic; este rapoftuldhtre lntensitatea railialtlor lumlnoasetnahte de a traversa stratul seslbtl altilrnulul 9i dupd ce l-au uaversat, Se ma-soar6 cu un aparat speclal, numit loto-

Lotrgituiliaal. In dire4la lungimii unui os,oryanl reglo! orp,

Luminitcentd, C8lltatea unui corp de a emtteladiatii de lumtnd sub innuenla razelorx.

Lugime de ,{dd. Distanla dintre douipuncte sueeBive pe direclia de p.opagarea unei u.de !€riodice ln care oscilatiaatinge aceeati elonga9te.

Llshtlm- Schononder, crile antidifuzoare lixdextraplata, 4 o grosine de maxlmum3 !M. Lamelele apar pe lilm. Imaginealor nu jen@ze calitatea radiografiei de-oarece grGimea lo! 6te redus{.

Mdgret, Cotp caE poate atrage obiecte de

Materlal inociddbit. care ru se combind cLr

Medtdt. Citre mtjtoc,

Mendaleeo. 3arant rus (1834-1907), nds-cut la Tolbosk. A studiet Ia Petersburg.In1869 concepe slstelnul perioiuc al €lemen-

267

telor care 6e bazeazi pentru clasilicare pegreutatea atomtce.

Metcd. Singurul metal lichiil la tempera-tua obltmlta. Are o culoare albe-argin-tie. Este lolosit ln metalurgia aurulul, lnIucrdrile tl la f6bricarea hsttumentelorde taborator (termohete, barometre. ma-nomete) etc. aliajel€ sale (atualgahe)sint lolosite ln dentisticd. Compugiimercurului Bint ot.ivitori: unii din ei slnt

folosili in medicine, aalometrul cu carese masoare presiunea aerului este tormatdinh-u! tub lung, d6chis launcapat, um-plut cu mercur 9i introdus cu capdtul llber

in poziiie verticah intr-un va6 care con-

line de asemenea hercur; inalfimea_coloa-

nei de mercu pe care pfesiuea atmo-sferlcd o poate susline la un moment datmeeard preslunea athosferica din acelmohent, egaH la nivelul herii cu 760 mm

cu barometrul Ee nisoa.6 ri vidul t'rbu-rilor de laze Rontgen,

Metobisutit de pof6ia. Substanfa folositi lap&paia.ea fixatorului, Fiind acid, oprettebrusc revelare, care se lace nuhal lnmediu alcalin. De aseftenea

'mplerlicA oxi-

darea hjposul(ilului.Metacarp. crtp de oase separate idre ele

pfln spaliile lnteroease cafe fofreazdscheletul regiunii palmare, Se numeroteazahergitrd dlnspre degetul mare insple cel

268

m,c (analomic, d insprc.adiu6 sprF cubl

'fefolo.r, Grup de cincl oase lungi carelomeaze sheletul labei liciorului, Se nu-m6roreaz, dlnrunr a r1 6fara, a"t fp l . rpr 'mul metatar i asrA .cI aal i r 'ern! i rai cincilea cel extern.

Metol, Cohpus organic alb, oistallzat, lolositla developiea *diografiilor, Metolul i3oxioenul d in 3pa solul ie i de rcvclar t .pune in libertaie hidrogenul, ca.e .!

bromul de acidul bromhid.jc, iar arglntuldh brohura de argjnt a emulsiei loto-grafice se depue sub iorha de graunlenegre, deoafece este oyigenat.

Midro4. Unitate de masurd egala ctr a mia

Palte dintr-un htlituetru,Mttiozper. Subnultiptu ai dmperului! egal c!

a mia pade dintr-un amper.Milianpern trl. Ampermehu sensibil gradar

. Manocrcmaric, Calltatea oricdret tadidtti ele.-homagnetice de a avea o singufe l.€c-venta Cunsime de undd).

NoJion, Punctul central al suturii tronto-nazale, unirea fro.talului cu oasele prc-plij ale nasului.

Xeg .o/ros. Formd de cance. al pielii.

Negdflr. Iixpresie inhebuihlatE i. lotogra-fie pentN a indica imagin€a jnvelsA aunui oblect pe filmul fotoqrafic.

Negdtosco!. Cutie de metal sau djn leftnavind ln fa,ti un geam mat, luminaie in

inrerior cu b€curi electrjce, la care se polexamlna lllmele radiograiice, Lumina estereglat, cu rezlstente.

?Vezftottl, Clobul alb pollnucleaf cu gra.u-

Neut/ofilie. Creqterc a numArulul de neu

Nerf/operle, ScEilere a rcutrofilelor.Nitnt de orgint. Corect: azotlt de argint:

este o sare a azotului cu aroirtul, albd.

Nitrocelulozd. Un acid al celulozei obilnutprin tratarea ei cu un amestec de acidazotic Ai acid sulfuric. Se folos€ jnairte

la fabricarea suporiurilor lilmelor radio-

srafice, daf s-a renunFtl liind loarte in-Ilamabil, 9l perlculoase, deoa.ece dezvoldgaze toxice cind este peshat6 lh locuri

Naduli miliari. C4nglomera! de glanulalil,prin gfanulelie lntelegindu-se leziheaelehentard de tip pneumonic exsudativintilnitd ln tubefculoza de lormd granu-lici,

Nlndt dtanlc. NumEJul de o.dine al unuielement in bbioul periodic Mendeleevcare reprezihte numerd de safcini pozi-ijve ale nucleului din atomul resi{tir.

O (a.igen). Caz inorlor, incolor, activ. careformeazd aproximativ o cincime dln at-mosfere, Arderea 9i resllralla se pbducpe bazd de cohbilalii cu oxisenut_ Com-putii sei (orlzl) sint foarte resplndtti in

r.tu.rl, 9. pr.p.rA prin diltlh!.a lr.cllo-fltl r ..rulul llchid.

6oclput, c6at6, regiunea poslolloarl r €apu-lut.

Obllcd cdudo-crontdld, Obllcl dlnrpr€ plcloa-re spre cap.

obicd ednio-edulldld. Obllcl dlrupr€ cap

On4. Unltsba d6 lezktenfd olectrtcd, Rezis-tenta prln caro o dilerenta de lotentlalde un volt p@duce un curent rle u.

ofjcd. Ramurd a llzlcll care se oculd custudiul lumjnu tl a! fenoftenelor tuni-

Odonotd. D6tanta mui p6ct lale de ver-. . ticala Eistemulal tle coordonate foloslt h

rcprezentirile sratice in plan (coordonate€ftetene).

On?ortdt. Paralel cu pimintul,

O.i.ontald Amdnd. Plo$rl care tr4e prin$le doud linil bazale, dreapti qi Dting6,

Ottogtdtl. h dir4tia axei, rErpendlcular p€lllm.

Osteodzd. 'ropire cu distrugere de os.0314 bregwtlc, osul parietal al @nducrrlui

Ozofl. FonA alotopicd a oxigenulul, contrrfhd trel atmi de oxigen intr-o holecde.caz albdsirui toarle actlv. ln strre lrurdeste foalte nFtabil ti se descom!@e inosigen ob4nuit. Aerrd o?onl2at este unamest4 de ozon cu aer obitnult, obtinut

prjn actlunea descArceribr electtice itr

P (lasfot). EaistA sub mulae torme alotro-pice, dintre care cele oblgnuite sint fosfo-rul aD 9l cel rotu. Fosfonl alb €ste osub6trltd moale, slbe, loaire tntlambld

ti o*evitoare. Foslorul mtu este un pralmtu-lnchis, neofuAvltor, mai puth infla-malil. !n miurd se gdsegie in compugi, insp€cial in lGtatul de calciu. E de mareiEqnndtate pentru vletuttoslq toltatu1de calclu llhd principalul component al

Pawnielotti.ie. Alectlune caracterizrta prininsullclenla totale a meduvet hematopoe-tjce (a oaselor), tradula prin&-o sladeremasivd a numErulul) de eritroctte, leu@-clte, trombocite.

Pdrdldrd, Fetol€t datorit, proiectiei cont-ce a razelor Rdntgen. Imagtnile obietelors'tuate in planurt diferiie, adtcd la dts-tante dilerite ile planut prolectei, !91schimbd lozlfiile una lal6 de aua ctnd de-llasim obiecrele in anssmblul lor tn co-

Pwtrdlle. EagJttatea radia9iet de a pahun-de ti de a tree prjnt-o substDld. Eaeste supusa anuhitor legi.

Perioddd, lnterral\l de timp minim d!!d@rc se re!.oduc, in aceeatl ordln€, ace-lea9l st6ri caracteristice als unel tudrimi

Petmdngdndt de potdsta, Sate qistalizate,

d., culoare purpulio-tnclri!, lolubll! !n apl,in care dd o colo"atle mtiatlcd. Are o pu-ternlcd a4lune oaldanta.

Pldn blau/lculdt, Planrt frontal cale tre6prln vertex Fi oriliciil€ auditive erdem6.

Pla, Jdctal. Planll frontsl care tre@ prin

PldA frontdl, Paralel cu l|utd; este per-pendlculai pe cel sagital.

Plan meaudf. Plan ante.o-postedor caretrec€ prln ae verttcaH a corpului tl-linparte in doua lumdtali egale ti simetrj,ce, dreapta ti stinge.

Pldn ori.ontol, Vezi oriantala gemand.Pldn sagital. Toate planurile paralele .c!

suplslala meiliand, Este paElel cu pldul&tes-poste.ior care tree obl'gatoriuprin axa vertlcali a corpulul,

Platinocionuro de bd.rr. trrlb$e crlstalind,gsbene-veraie, solubih b apd, h specialle cald. Folgsite la lab.icard ecranelor dehdloscopie. Devine l@inoas6, cu o luml-nin entA rerate, sub acfiunea iazelor Rdnt-gen. Razele R6rtgen produc in platino-cianura de bartu djsloclrl ql rcconstituirila pe.lJelia atomulul de plathoclanuri, deaceea cuantul eneigetic va fl hlcj trec-renfa emistel va li ti q relativ mbe, b-cit nzel€ p.oduse fac parte din aceleape care le percepem ca lumind,

Potdtitde. lncdrcitura electric6 pozitivd saunegattvi a lrnui @rp,

Pr@D. Metal cu aale greutate atomicd, alb-

269

albiltnl, moale. Respinilil in naturd casullurd de plmb eu galene. Intlebuintath radiologie la confeclionarea sticlei. ecra-nului, menut:lor ti a ro4urilor; se intrc-duce in perelii ca.e formeaze pe$vane pro-

teguitoare, avind rolul de a apira exMi-natorul de razele secundare. Grosimea sta-tulul necesar se socoteqte fatd de trn nu-mar lix de kilovollt, la o antrmitd distantg

tj la un anmit debit de r pe minut.

Patasd causticd. Eidrat de potasd. Bazd pu-ternice de culoare albr-galbend sau ver-zuie, foa.te cauBticd; abEoarbe utor bioxi-dul de carbor di! aer, t.anslomindu-sein carbonat de pot3slu siropos. Se prepareprin elecholla solutiilor de clorura de

Potentldl electtlc. MArime caracteristicg lntr-un p'inct al unui corp eletric, egalS dlucrul lnecalic Incut de lo4ele electrcsta-tice chd deplas€lzn o unjtste de srcinaetectdca pozitlvd dlntr-un punct cdruia ise atribuie potenlialul 0 phe h punctul

Pottet-BLckV. Djalragme anddifuzoare, nu-mtti ti gritd sau liltru artldifuzor, plasatd

intre pacient tl filmul radiog.afic; esteu{l din dispozitivele cu care se elimina oimportantd cantitate de radialii secundare.Se coftpune djn lamele de plumb cu o gro-sihe de 0,1 mm ti cu ineuimea de 0,5 mmdepdrtate unele ale altele cu 0,3 mm, ate-ate laralel. cu o inclinatle care sn co-

270

resphdb conului de raze. lnclinatia aceasita date hmelelor se numegte focallzare

ti este fixata pentru distanta de 1 m.Grila €ste mobiE, deplaslndu-se lntr-unanumit timp, hobllitatea lllnd datoriGunui sistem mecanic comandat eletric su

Prus de tftpresioaare at emultiei tudiostofice.Fluorescenla ecranelor intaritoare nu im-

lresioneazd emulsia fotografice decit la unanmit numdr d€ kilovolti ti de mjliahperi

Procet de atloiziune. Inpragderea radiatieiprimre prln devleri ln toate serourlle alecuahtelof incidente. Este lnlluentat demedlul in care a latros radiatia p.j-

Prognior, Cel mai ploeminent punct al man-dibuleij Ee mai numegte punct mentonier.

Proratie. Inioarcer@ miinii cu palma in jos.

Prostior. Rrnctul alveolar - punctul cental. al marglnll anterloare a arculd alv6lar.

PtoxinaL Aptopiat de cehhu, cetre railrclnamembrului sau a capului.

Puact olr@laL Punctul central al harglnilanterioare a arcului alveola. superlor,

P@ct .te impact (focotut dnodutut). Pt{cllade tungsten pe care o lovesc electroniifes.iculului catodic. Se lolosette tungstenulpentru cd este un metal greu luzibil, cupunct de topire riiljcat, la 3 200", Fi carelezista la bombardamentul electronilor celtncilz€sc pini la rogu-alb. Acest locars-ar

mai putea conrecfiona ti dh ptrttnd, darea are punctul de topire mult mal eazut,ia 17000, tl nu ar rezista.

Punct ndldr. In cearJll osulul malali punci

Punct supfoawiculal Punct pe !6ddclna pos-terioara a arcului zigohatic dea3upra o.i-ficiului auditiv extern.

Pteliot. Punctul silut in centrul ariel ch-culare cu acelasi rume, unde se intilnes'parietalul cu frontalul,

Rddiatie Rijntgen in.tde{fd, Radiaiia de tasurs6 (tub) la co4.

Ro.tiodidg^astic, PoBibilitatea de a pune undlagnostic, de a prrciza o boaH, cu aju-tul ftzelo. Rijntger.

nadtoscopie. Examharea unui corp opac cuajutorul unbrei proiectate pe un ecranfluorescent de razeie Rijntgen care ttec

Rddir. Element radioactiv cu greutate ato-hlcd 226,05, cu numer abmic 88; metalfoarte Er. Are pioplietatea, ca ti alte ele-mente grele (uranlu, torju, actiriu €tc.)se s deagrege spontan, cu emisie de ra-ze 4 (adice nuclej de hellu lnc6rcatj cuelechicitate pozitive). raze p (elecironi)

tl mze 7 (radial:i electromagnetice). sta-diul final al dezhteglirii ladioactive il re-

lrezinte unij izotopi al plumbutui, nazele y

seamena cu cele R6ntgen, dar au o lun-gime de unda mult mai mjcA (abia citeva

miimi dint!-o unitate ;ngstrom), slnt

lorrr. ,!uh Dl pot sidbat6 o pl6cd doplumb do l0 cm groslrne, El€ rlnl lol8lteln modlcine. avind acel€atl sctlunl blolo-glco .supra lesuturllor vll ca fi $zeleRijnrgen, dar adminbtraror lor cere o do-zare .jguroasd ti o d.o$bltn at€llle,

Aaa noffild. Raza dln centrul lascicululuicare cade Pefpondlcular pe suprala9a 4a-minatd, Iess pih centrul deschizeturildialragmului lte ce este pafat sau cir-

Rdm p iclpdld, Raa care vine ile ta focarulunui tub de mze K perpendiNlarE peaxaIungd a tubululi de aceea acesre raze pro-duc cele mai putine delormattl lntr-o ra-

Raze actinice, Ra.liatie a spectrului cu lun-giml de und6 l@rte mlci, htre 0,4 ti 0,2micronr, carscterizate printr-o mare acti-vit.te chimicd 9l blologicd, lmpresioneazaputernlc emulsia fotosrafica $ provoacdlluorescenla uror corpuri.

Xdze p. Electohl emlgl de atomii elehente-lof radioactive cu o vltezA exbem demare, putjnd 3i meargd pine h 270000knpe scudd: datodtd aceslei viteze, razeleB sint roarte penet,ante. Se impart in iazep moi Fi dure, tulmele slnt op.ite de unshat de 2 mm aluhiniu, celelalte de unstrat de 7 hh aluminiu.

Raze durc. C! o mare putere de peneilatieir tesuturi. Se caracterizeaz6 prin lungimede undd mica, dar frecventd haie.

Rn e tumtaodse. nadialii eletromagnericecare imlresioneazd retina ochiului ohenescti care, in lenomenele inttlntte mai des.s.prezlntd ca radlalil ondularortt. Este o lu-mine compuse dir fadia9ii elechomagne,tice de msi multe lungimi de undd, c!,prinBe intre 0,7 ti 0,4 p,

Rda noi, C! mlci putere de lEnerratle; aulunghe de 6d6 mare 9i fr@ven9, mtc6.Cu cit sint mai boi, cu arir se absrb haimult la suprala9a corlului,

Rdze R6ntgen. yezl taze ,<.Rdze secunddte. Raze car€ le-tomeazi intr-

un corp matedal strdbetut de raze x,nd?e X. Unde electlomgnettce asemdnetosre

.u tumina, da! de o lungine de und! muttmai mlc6. Se produc cind rszele catodice(cuent de elehont) se lovesc de uobstacol, Razele X au putelea de a she-bate prin unele lubstanle opace la lumjneti lmpr$joneaze o ptaca totogralicd la felca tl luhlna. Au fost de*opertte de Ralnt-gen in decembrie 1895. Deoalece erau ne-Moscute !in6 ta aceasri dard, Riintgenre-a numtt raze x.

Redcl:e pnmdrd. Numttd qi precoce, pentuca se oblervi la scurt inrelval dupa ira-dlere (1-3 ore). se produce o inrogtre apielli, asociata uneori cu un edem t!ec!-tor al straturjlor mai profunde. Aceste te-nomene dtspar complet ld 2-3 ztle.

Reactle priacipdld. Reacitt c6.e apar pe pietela aproximatir 10 zile dupe iradierea unei

regluni; coGtau in accentua.ea modlticarljreactiei prima.e, ta care se adaog{ p,g_mentarea ptelii ti cdder€a perului. De obi-cei, sceste modificari di6par in 20 de zileipElea este homal coto.ata, iar in 6_8sdptdmini perul este ti el regenent. Une-ori poate rdmine totuti o ugoare pbmen_tare, care sd se heniind ani de zile_

Regiufted pop tee. Siruatd pe tara posterioa-ra a phnurllo! osoase ca.e formeazi ge_nunchii; dprinde aase, nwi! gangliont.

Seortdt. Rez,stentd bobhata cde permtteintfoduceEa unei rezistente vartabile intr-un circuit electlic,

Respitotie ortiJiciatd. Mitcari executste su_lra cutjei toracice de alte pesoane sucu o apalarufg speciald. pentru a suliealesptaFa absenrd.

Rerelqfof. Solulte format! din chhicale .t!zolvate in apa d oie se batazd o placdradiograflc6 penhu s tace'si alard imagi-nea obietului fadtogratiat.

Rezlstentd de ircdtzire, Rezistentd e:ecrdc6in Iormi de conducti, i! care erelgia etec-hlcd se hanstormA in cdldura, h vedelea

R%istenld ahmicd (Rezistentd etect/icd). Ra_po.tul dl4t.e tensiu@ electdce spljcsr!h circuit fi intensirar@ curenrului careil strdbate_ Untatea practtn de rezist€nlIse nuhetre ohm,

271

Riintgefl (Wilheln Xoalod). Fi2ician germt

(1845-1923). A descopeJit razele Rdntgen

sau razele X h 1895; liclnd experiente cu

raze catodice, a observat c6 un fragment

de plstlnocianuld de bariu, aflat ilin in-

tlmplare pe mas de lucru, a inceput sa

se lumineze. Cm acedstd luminare nu se

put€ datori razelor catodice din tubul cu

care experimenta, 9i cale era inchis intr-o

cutie de calton, a reietit c6 e vorba de o

noud spela de raze, pe care le-a f,uhtt

R\ntgekterdpie, Foloslrea lazelor Rdntgen h

S4tifor. Pdalel cu planul hediani este an_

tero-posterio. vertical.Sdrciflij electncd. Proprietatea pe care tre-

buie s-o allrd un corp pentlu ca sn se exer-

cite asupra lui o lorfa ctnd se gesette

inh-un cimp ele.trlc. Sarcintl€ el4trice

sint de dou6 felui: pozitive 9l negative.

Sarcinile de acelati lel se resping, cele de

tel conEaf se ahag,Settizd!.fie. Iiiluctia produse intr-un clr-

cuit de varialia intensitEtii curentului care

suabate acel circult.Snunr. Rezistenfd elechlc6 hontate in Para-

lel, folositi p€ntru hicqorarea lntehsita?ii

curentului el4tric care tree printr-un

apbrat sensibil, cum ar fi un galvanoftetru

Simfiz4 pubiqnd. Articulatia dinhe cele doue

oae pubiene care lorm4zd regilnea an-terioara a bazinului,

272

sindfon henorogic. stare caracterizatd pfin

hemoragii de djverse ceuze, ca: trombo-

penie, altereri vasculare, tuLburdri umorale

in procesul de coagulare.

sindrom leucertuc scadere a globulelor albe

(leucocltelot) Prln lezarea organelor hema-

Sirist/di, Sprestinga.Sinistro-derttdl. De la stinga la dreapta.

sotld Nusticd. Hidroxid de sodiu su hidrat

de soitiu, cohpus chlmic neorganic, a cd

rui molecuh conline gruparea hidroxn -oH,

spectrL Aspect luminos datolit desompu-

nerit radia-tiilor de unde erectrotuaonetice

i! pe4jb lor componente, de lungimi tle

spongioasa ostlui. Tesut osos situat slrb

compacd: se prezintli ca un b{rete, fiind

lomat dir hici cavltdii tuhite areote;

aceste cavltdli Bilt separate prin desp6r-

lituri osoase de dilerjle grosimi, ce se in-

tretaie 9t se anastomozeaza in toate dtrec_

!iile.Stdtir. lnstrlmeht destinat sd Buporte tubul

Rdntge! 9l sa permite deplasarea acest'iia

in toate direcliile,Stepftdrior, Punctul in care linia temPorala

se tniretaie d sutura coronara.

Sublinat tarazin. Vezi clorura merddca.

substatle rcductoare (net1l, hidlochi@nd).

Substante cu mare afinitate pentru oxige,

!e cnre-l jau din apa sollttei in care se

gase*, eliberind astfel hidrogenul.

su1at de sodiu. sare a acidului suuuric cu

sodiul, 8lbe, cristalizali, solublld in apd"

Sulfit de sodiu, Sare a acldulul sulfuros.

Sulfuft mi.td de coddtu 9i trc, sare dublda acidului Bulfhtddc. Se inhebuinleazd la

labricar€ ecranelor, prezentind o fluo-

rescenin de h verde la ve.de-galben, care

corespunde sensibittefi maxime a ochiu-

S"ptndtie. Intoarcerea miinii cu palma in sus,

SuprcIata me.tidnd. Plan median.

Sututo sdsitald. Sutura sau unire a oaselo.craniului care merge dinainte inapol pe

Tdngdtiol. Carc atinge o suprafata culbt

Ialr. Masiv osos compus din 7 oase cate lor-

mesze apfoximativ jumatatea posteriode

a labej piciorului. Ele sint dispuse ln doue

rinduri: unul posterior, in care exist,

suprapuse osul astragalul sus 9i calcaneuljG, 9i unul anterior, format de scaloid.cuboid ti cele trei cuneiforme.

?afrosird, Materie colorantd, derivat al ani-

linei; coloreazd jn galben.

lela4giectdzl. Dilatare a vaselor mici. a ca-pildrelof (in special in reglunea nasului 9la pometilo. ob€jllor), care aps. ca ftici

' lir4oare rogii su linete pe pielea iradiat6.

felerudiagrofie. Radlogralie executate cu tu-

bul 'ndepdrtat

la 2 h de regiunea resp4-tivi. Prln hdepertarea tubllul, iascicululde raze paralel evit6 delormarea ti miri-

r.a dll.lltelor detalii snatombe nolm6lo

|.u patologice a1e pldminului 3!u hlm,l

T.ntluie etectricd. Dilerenta do potlnllll ca_

ro exlsti intre doud corpurl .l.cldce 3au

intre doui pscte ale unul clmP el€ctrlc

se md5osr6 ln voltl.aIensl\fle putsatorie (dreftutlud) Iift_o 5e-

cundn, anoilul iubulul are de un numer

de ori potenllal pozitiv ll catodul negativ'

tl alternatlv, de acelatl nuhar de ort ano-

dul are potenllal negstlv ti catodul pozitiv

ktmotoL lnsl'lrmenr incelzit cu apd calde

$u electrlcttate, lolosil Penhu inc{lzlrea

unei regiuni a corPului.Tetanizate flufchilaf. contmcturi & sul

mutchi sau a unui gnp de mut hi, cot_

secutive unei excltalii anormale de ordin

chimic sau electric.rtubaut osos. Lame miai ile tesut osos care

parttcipd la structura osurulTtunslaffiotor d,e iaoltd tensiune, DispozitN

bobliat cu care !e hanslomd curentul de

tenslune electice mica al uzinelor, de

110-120 voltl, in curent de t.nsiune elec-

trlcA ridicatd, de la 10000 la 100 000 aolti.

rre d.elenbury (pozitte). Decubtt pe o msa

inclinat, jn aFa fel incit partea superloari

a corpului se lie mal Jos decit cd inle-' noara. Inclinalia poate fi ile gradeva.iate.

r/olee. Fire neizolate sau cu lzolatie subfire

din bumbac, inf{turate Pe un talnbtr cu

arc, iloua lire pentru troleul catorlic tiunul pentru troleul anodlc. Nu au nlci oproteclie conha inaltei tensiuni, din care

13-T ehnica radiograricr.

cauze spropierea la o dlstanii hai mica

ile 10-15 cm, la aparateie cu astlel de

trolee, ste perlculoasa.

Tub Coolldge. Balon N doua p.elugirt t'lbu-

ta.e su tub de stlch in csre se lace un

vid putelnlc, de ordinul 1/1000000 mm

cobane de mercE. In tub sint montaii

doi electrozi, un lilament (catod) care

poate 11 adc ]a lncandescen9e, ti o phca

(anod) dintr-un metal cu numir atomic

mare tl greu fuzibil.

Tub cu 4@d tit. Care nu se rotegte in

tlrnpul uei exPueri tadlograficei se folo-

sette la tnstalatiile cu putere hicd, de

1,5-10 kW.

Tub cu @od rotdttr. Folosit La aparaturile

cu putere harei de 12-20-22-40 kw.

Se roteqte jn timpul expuerii radlografice,ircli elecironii bohbardeazn o supralali

Trb cu focdt d&Dir, Unul mai mare pentru

o puteie mai mare (pentru un curent ele-

ironic mat inte.,s) ti unul mal mjc pentru

o putere mai mica (alent elecfuonic rdlpllin intetrs). Focarele pot ri construite 1n

spiral6 sau liniar, Ele se pot monta ln

doui lelri: - elrctronii ambelor locare

lovesc ace@ri suprara9a, c

tajul unei centrdrt pertecte la radioglafie,

d@arece lasciolele de mze pornesc depe

aceeeFi suprarald, da., cum o parte @te

bombedatd de electrcnii ambelor lilamente.se poate degrada !9or i

- electronii flecarui tocar lovesc supralele

dilerite una lhqd alts.

fub electrc ic. aub in care curentul este

constltuit de eletronll eliberatl de s me-

tal incAlzlt la incandescente. Exemple de

astlel de tubud: tubul Coolldge, ventllu!

tub tudiogen. Care ?roiluce raze x.

?arqrter. Metal aur cu punct de toplre rid!-

cat, Ia 3 2500. Se gesette h stare natura6

su! lomA de wo]lnmit 9l sheelit se ex-

ftage prln transfomarea hiner4lul in

6xirl ti leducera lul cu c6rbuhe. E folosJt

in lllamente la b€curl electrice 9i la slte

dlspozitive eletrice, pr4um $ in allaje

lunattdt dE calciu Proiluce sub actiuea .a-

zelor Rdntgen o fluorescentd alba*ra_vio-

letd, adiatie lumjn@sn f@rte propice pen_

tN lmpEsionarea emulsiei ensibile.

Tesut coniunctlo. Telut animal costituit dtn

fibre * celule care au rol de sustinere $de leg6turd a organelor tUn corP

ulcet rddlalogic. Datorit lezEril elementllui

coirunctivo-vawlar al dermului, lh care,

la acli$ea repetata !0ntgenian6, ftbrele ticolulele €tastlce ti conjunctive degene-

rez6 i vasele obstruate iluc la procFe en-

doflebiuce ti afteritlce. Glanilele se dist lgpielea se subljazn, e uscatA, se Pjgm€n-teszd, apar zone de hiperkeratozei care pot

c6dea. dind ulcere trolice $u ragede

Este, de oblcel cronic ti se vindecd greu

27',.'

Ultrdutolete. Doner\i,ll radialiilor invizibile,sltuate in sperrul dincolo de violet, Ra-djatiile ultraviolete sjnt aseftlnntoare lu-minii, de care se deosebesc prlltt-o frec-venld mai hare (lunglrne de unda maihici). Au efecte chlrnlce 9i biologice,

Umd.. RegluDe aMtomica, al cerei scheleteste lormat din articulatia sapulo-hurne-rald.

Urcgfttie descendentd. Exahinarea aparatu-lui urhar pdn lnjetarea unei substanlede contmst (pe baze de jod) pe cale intra-veh@d; ellrdlnarea substanlei prin rinjcbi.la 10-15 minute dupn injectare, p€mite

explo.area radiologici anatomtc! 9i func-

Urcsrdrte tetrosrodd (oscenddtd). Permiteeemlnar4 aparatului ulinar prin intro-du@rea BubBtentei de contalt (de oblcelioduri ile lodlu 13,5% su brcmura de so-dlu 2i%) prh o.jliclul vezical al ureteru-Iui, frrd a introduce enda in ureter. cinumal in oriliclul acestuia.

u/omb'dl. Monolodometlsulfonat de $d1u.solutie apoald neuha, stabili, lolosttl ca

substsnF de conhast pentru examinarea

adiologicd a apaFtului urinar ti s siste-

mului alterial, cu un conlhut de 520,t iod.

se sase*e in comelt in tiole de 10 sau50 cm3, in concentrali€ ile 40% pentru

uografia lntalenoase 5i 70q0 pentnr ar-

teriogBlii, angiocardiografii, sortogralii

Uloselectdn B. Derivai al piridinei. S'rb"stan!6de contrast pentu €rplorarea aparatulul

urlnar, cu on conlthut de 51,5% Iod- In

@merl se gisegte in ljole de 20 cm3. seadhlnlstreazA intravenos.

Verail. lub elect.orlc care serve9te ca re-

dre$. ai cuentului altelnativ; este lo!-hat dlnt!-un baton vld. cu doi electrczi,

uDul din el lthd lncande$ent in timpul

Vertro-alotsal. Dlreclia unei linll i,naghare

cate intrg prin late ti iese lrin spate,

verter. t'uncLul cel mal proentneni al boltii

Vedico!. Perpendicular p€ limint.

Vetticdld aurlculdfd, Pldnul perpendicular peoriantala germana care hece prin celedoud oriticii auditive.

Vid. F6r6 aer, slaliu gol. Acest termen estelolostt ln general pentru a desemna unEpatiu care crntine aer sau a1t gqz la opresiune lo8rte scAzutA (foarte rareflat),a cdret valoare deptnde de scopul urmerit,

Votf. Unitate practica de mtuuli a lortelelectlomoto.ii ri a dilerentei de potenlia!.

Voliul irtefnalioDal este lo4a electomo-torie apllcate ud conducto! cu o rezis:ten9! de un ohm lnterralional, care laceca acest conductor sd fie sbAb6tut de unanPer intemallonsl.

Voltdj. Forta eletromotorle a unul curentelectric masuat in vol9i.

Vorfflettu. Aparat penEu millrarea diferen-

let de potenllal dlntre doud puncte.

Wcaf. Unitate de putere egald cu un joulepe secunda; € puter@ unui Nrent el4trtcde un ampe! care stdbate o djterenF depotentlal de un volt. Se lolossc multipl'watrului. de pilda 1000 watl = 1 kllow.tt.

Woltrm, Vezl tv gtten,

TABLA DE MATERII

PARIE/\ t

GENERAI,!TATI

A. Intatntt4 necesatd etecutdtll tudiognlitlor 9a) Tubul de raze Bitntgen tl produceroa rszelor ROntga 9b) Natura ti pmpfietittite .sator R(,nrgen cu apucath ln

m€diclnd . . . I2c) Pure@ tubutut . lzd) Tladformatorul de inatte tsnstune . rte) Ventllul , 16t) Tleralormatorul do hc6lzire . 10s) Autotfamlormatorul

- L7h) Mrs d6 com.ndil (n lianpe.metru, tdlovottm6&u, klovollt

maxitnau, electlvt 1?i) rroleB tl cablurl bllndate . , 18j) Tlpurl de lp€lare . . 19

1, Apatat cu JLr{t t€ (le und{ nercdE5.t{ . 19?. Ap.rat cu undt ndralatt Zt

Aparat cu 4 r€ntt l€ , , . , 2tAp.El cn 6 wntt l€ . . , 22AParat cu contact tumant . . . . 22

k) Strtvul - z{

r) Acce$f i t - . . 24

1, hdtcstorul de lazd cantrald , , 242, DiEpozilive de tbrare , 25

Ptlln.L Dbpozitlve pentlu ellmtnarea r.rctor rdund.r. . 25

Dfallagrna tt locallzrto.rel. 2?Dispozitlve de compreilun 2?Cdla antiduuz.sre . 2t

B. Ellmul rddlogtullc, Ectdnete intdfltoore, Cdteteta t2a) Filmul milloglllic s2

1. C6ncterbtlc{ !22. Structur6 !2

b) Eclanele inttltosre !2l. Principiu . st2. Structuri . ts5. Caracterhticl tl4. Ingrut6 5{

c) C5!€tels 3{c. Actlt&eo rczetat Raintsen atuptq litmatul tudlosmlb x5

a) Elestul ile tnn€grlre , S5b) Crlbels d€ hnegriro 35

D. liuctrca ldlos.ancL. Bszere tdcc . t6a) Proprietdli ale razelor n6nBen totostre in tolmarea

llhasintt J6l . Pmpagarea - . &52. Electul de lurninrsc€nin . - s?

, 3. Etetur lsupE ,llrnulot . B74. Abcorbth . a76, Calitate tl canritate g9

b) Formarm lnaghl! ladrogrsfics 1lO

275

Paglna' 42 4. lnstalatia de ap6 . 66. 4f, 5. lncebirea g rAcirea ievelatorutui 6Z. 47 6. Dlspozitive pehftu uscrre 6Z. 47 d) Procesul lucrerii filmelor , 67

legile 1. Devetoparea 6s' 48 2, Spebrea iniemediaie 70. 50 3, Fixarea ., , iO. 50 4, Spebrea finald ?1. 51 5, Uscarea ftlmeto! 72, 52 6. Sbbirea tnaginitor radiografice suplaexpuse 72, 54 7, Intdrirea imaginitor radiografice slab developate _ 23. 55 8. Copiile de !e filmele mdiogratice 7s' 55 L ReguU de conduiE in cahere obscura Z4. 56 1. Delectele ladtogrdtiitot. Caue, Remeatii 7i. 57 Tehnica expune.ii ii, 57 Lucrarea filmului 7E, 58 L Citireo g caltate unei radiogtulii 80, 58 Negatoscoput 80, 58 Radiografia corect expu.si, cu b catitare de raze potrlvite. 59 9i o devetopare reolementard , 80. , 61 Railiografia BubexpusA cu o calitare de raze corectd ti. 6t o developsre bune OO. 63 Radioq.aha executatd cu raze prea moi B0. 65 Radiografia sulraexpusi cu o caltate de.aze corete sau

. . 63 dure ti o developare dusa h maxnhurn 80, 65 Radiografia supraeapusd cu radial,l do calttrte potrivira. 64 $u dure ti cu o developare intreruprA inajnre de rjmp SO. 64 K. Acliunea fitdftdtoarc d tdzelor R,ntgen ,i d cu/dtului. 64 el@ttic , , 80. 65 a) Leziunile Fovocare de raze Rdhtgeb 60. 66 1. Leziunile locale 81. 66 2. L€nurile ge.erale - . A2, 66 3. Elatul asupra urnutllor . - - a2

276

Prgrnr4. Mdsurlte de protectle 82

b) Pericolul electdc ti rngsurle de proieclie 84L, Reco,nakdd/i practtce 88

a) Prctelarea cablnetelor (le radlodiagnostlc 88b) conservarea substantelor chlrnice 88

1. Sub6tan9e delicvesente ti substanle ce se oxid€zd utorIa ae. 88

2, Subsiant€ ce nesitd plecaulii speciale 80c) conservarea rilnelor neexpuse ti a celor lucrate 88d) Indepertarea letelor de revelator 89e) Indepertar@ petelor de nltrat de arglnt de pe mnni 89f) Indeparrar@ petelor de mugte ile pe coplile lotograltce 89g) hdepnrtar@ ruginii 89h) Spilaiea Bticlei 89i) Lipnea cipiilor 90j) Rstauarea unei lotograrii vehi 90k) Pentru a oblide un geam mat 90I) Pentru a oblins un g@m colorat 90

m) Cum s lipette o chiuvetd spate 91n) Spahrea t$cului de llxal 91o) Int&trea gelatinei de pe lilm . 91

, p) Pentru a coitrcla dacd hiposultitul de ediu s a eliminrt

complet dupe tixare $ spebre 9tq) Suuitul de sodiu cristaliat se poate inlocui cu jumarate

cantltate de sullit de sdiu dhldnr . . . 92r) Carbonatul ile &diu sau de potastu . 925) Metabisulfltul de lotasiu 92'

PARTEA A II.A

TEITMCA RADIOCRAFICA

Reguli pertru crdniu . 9,Pozilil lavolabile pentflr cra u s8Cmnlu P-4 99

Craniu ,4-PMastoida sugaruluiCEniu lateral

9aua tu11jeascdOasle ploplii ale na6uluiCraniu verticalCtaniu obUcMandlbula

Resdi Wntru dintiIncislvii superioliCaDlnul ti lremolarii superi,odMolaril supertorihcisivii lnferlorlcanirul ti preftoldii inle.ioriMolarli inleriori

Reguli peattu oosele tfl.nchiului , , ,Cutia torscicEColoana vertebrahBazinul . .

Toface P-r4ToEce lateralStemul P-ASternul lateralAuasut qi axbul A-PColoana cerltcali A-PCrloana cervlcali latelalColoana dorsald superloa.{ A-PColoana dorsld superioard lateralColoara dorsah suleriodA semtlatemlColoana dorso-lonbErA A-PCol@na dorso-lombd lateral ,Col@na lombara A-PColoana lombarn lateral

. 107, 109. 110. 111. tt2, 11t. 117, 122. 126, 130, 133. 134. 136, 139. 140. 142. r42. 742. 145, 146. 147. 144. 149, 150. 1tl. 152. 154. 155

, 157. 158. 159. 160

277

Coloana lohtlar{ milareralVertebra L5 tl sa$ul A-PSacrul ti coccihl A-PSacrul ti co.cixul lara.alcol@na lombara. sdu,le de conlusareBazrnul A-Posul lliac laleralPubisul F- AAlficulal'a sacro-ll.aca 4-PMicul bazin axlal

Rc1dl pc1tru nenbrcomoplatul A-pOmoplatul laleralClavicula A-P oblicaClavicula P-AClaviculd P-A cohparaUvArticulalia scapulo-hunerala A-PArtlculalla scapulo-hme.ali P-A obttca .Articulatla scapulo-htrera16 laremtArticulatia scapulo-humeraid hte.al, pe titm drbHumerusLl A-PH@er$ul Lateral in poz4lF culcardHumerusul lsteral rtr pozilie FzindaCorul A-PCorul !al,eralCorul A-P. !e t r lm cubOlecranu A-FAntebFlul l-PAntebralul lareralArrlculalja putnnulul D-PArtlculatia puftnulul lateral cubltu8-liirt&tlcutafia pumnulut bte.al - compsrattvScaloidul

278

Mtna D-P .Miinile D-P, comparativMlna lateral ,Miiaile lateral, comlrrativMina tn pozitie *mllateral6Policele P-PPolicele D-P, comparativPolicele latemlhdexul lateralAltic1rlqlia coxo-ldorali A-PArtlculalla coxo-tenoral6 latelal (a)Articulalja coxo-lemorah lateral (b)Articulalia coxo-remorale raterat (c)Femurul ]{-PFemurul late.alGenunchiul A-PCenunchiul lateralGenuncbiul 4-P pe film curbRotula P-A obucnRotula axlalGamba A-PCamba lateralAlliculslia tibio-larsiand .1-PArticulalla tibio-tarsianA lateral .Piclofrl D-PPiciorul lateralPiciorul pe lilm curb P-DCal@neul late€lCalcanNl culcatCalcaneul laleral compdativ

Reguli pef,tru oryanele interneRegull penhu !$mini ti jninn

negulj pentru tubul dlgestiv

. 161

- 16S. 165, 164

, 166. !67. 168. 169. t70. \71

. 776

. 77?

. 7?A

. 7?9

. 180. 181. 182

183. 184, 185, 186, 147. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195

. 196

. 197, 198. 199. 200' 201

" 202

, 205, 204. 205. 206, 207, 20&. 209. 2!O. 2t1. 212. 2t3. 214. 215. 216.. 217. 2r8, 219, 220. 221. 222. 223. 224. 225, 226. 227. 231

,c'ltru !n4

betfia tdogtltlercd b\ obtt.tttcd3.!!ira ,fu(l|op.lvlmet!h

Begult penttt apatdd gedtol tmtf,ln .Regdt pentru .4,dlogrqfletd pdttilot flotto ost.ldKbnogr6IdBtbuos.afleDtcllotut

Paniruwdq$r 3"r.lontd urlirl

Pratt.

. 25{

. . 28

. ,67

. . -16'l

. 236.

. 235

. 254, 245.2$. 246. 248

Jie. 5,8 nndul

lig. 145 rlnd{l I

I R AT A

axisului axbului (3)

EdiluriiEditu.ii

Editurii

Tehnica radiog..ficn

I^ ldc d.e: Sesaci l i : Din s i^a:

T. 2190Rod.clor dr qr16: Dr, H. sLclnb€rrTe,rnor.dlcror: Dltrrrcb €rerrchCoretor AdonY Bala

D.t l4 cula t6.11.t9*, Bun d. ttts tt.lx.195a, fbnt:.tn r70, Htdt o.1t4 t!\t!r. n el^ rL mxrq& i.l7fi

- tu Ht.tE ,,K$tttru-t" rm .tn. ft. 7D x tNk6, Cotl

dddbL: ,,61. col fit c t75. A: 2Wt956, ppnti 6tbu&tu d4nqt.. 6t5--o3,r55, a ttr! bltup-

nprrul ffitrt L InireDrindce poHtr.ltct Ohd.r,dr, ,rbed.l 5, - R,P.P.