tehnica examinarii final

7/21/2019 Tehnica Examinarii Final

1/38

TEHNICA EXAMINRII MACROSCOPICE AORGANELOR I CARCASELOR: OBSERVARE I

INTERPRETARE

Examinarea organelor si carcaselor dupa taiere se va face

numai la lumina naturala a zilei sau la lumina de neon (care sa

imite lumina naturala), de minimum 550 lucsi.

Examinatorul trebuie sa aiba cel putin doua cu ite: unul

pentru tesuturile normale si unul pentru cele cu modificri.

Metodele macroscopice de examinare sunt: inspec ia,

palpa ia si sec ionarea.


2/38

INSPECIA

e apreciaza aspectul general al tesuturilor si organelor, volumul,culoarea, existenta diferitelor modificari de suprafata.

!entru aprecierea aspectului general al tesuturilor si organelor,examinatorul trebuie sa aiba solide cunostinte de anatomie, sa cunoascaparticularitatile anatomice ale fiecarei specii si ale diferitelor categorii de v"rsta.

Aprecierea volumului

Volumul organelor parenc!ma"oa#e(splina, ficat, pulmon, encefaletc) se apreciaza tin"nd cont de aspectul marginilor, al capsulei, al ung#iului pecare $l formeaza organul cu planul de examinare, precum si al liniei desectionare. %rganele parenc#imatoase marite $n volum au marginile rotun&ite,

capsula bine $ntinsa, sub tensiune, formeaza cu planul de examinare un ung#imare, spre valoarea unui ung#i drept. 'n cazul splinei marite $n volum, lasectionare marginile sectiunii se $ndeparteaza una de cealalta, rasbuzeaza.%rganele reduse $n volum au marginile ascutite, formeaza cu planul un ung#iascutit, iar capsula este $ncretita.


3/38

'n aprecierea volumului pulmonului se va tine seama de

colabarea sau necolabarea acestuia la desc#iderea cutiei toracice.'n mod normal pulmonul fara leziuni colabeaza la desc#idereacutiei toracice (aspect turtit, $ncretit al suprafetei), dar $n cazulunui pulmon cu leziuni, acesta nu mai colabeaza. stfel, se vaevita folosirea aprecierii *pulmon marit $n volum, fiind$nlocuita cu cea de $pulmon %nal"$.

Volumul organelor ca&!"are (stomac, intestin, vezicaurinara etc) se apreciaza $n functie de gradul lor de plenitudinesau de distensie al acestora. stfel, acestea pot fi destinse de aer,de continut fiziologic (alimente, urina etc), de diferite materiale

patologice (puroi, s"nge, corpuri straine).


4/38

Aprecierea culorii+uloarea este un element important de evaluare a starii de normalitate sau a

diferitelor stari patologice. e va porni $ntotdeauna de la ideea ca un organ prezinta o

culoare normala caracteristica, variabila $n functie de specie, v"rsta sau stare fiziologica (ex.

musculatura sc#eletica la bovine este rosie, la gaina este roz). +uloarea apreciaza la lumina

naturala si se descrie c"t mai plastic posibil (culoare alba asemanatoare portelanului, culoare

galben lutoasa, culoare alb varoasa, alba sidefie). e evita formularile de tipul: culoare

$nc#isa, culoare desc#isa. Este observat $n practica faptul ca nuantele prezente nu sunt

$ntotdeauna definite. e cele mai multe ori, o culoare constatata la inspectie este la r"ndul ei

un amestec de mai multe culori. e folosesc frecvent $n practica formulari de genul:

alb-cenusiu, cenusiu-galbui, rosu negricios, rosu v"nat, verzui-cenusiu

culoare citrina: expresie folosita mai ales $n cazul colectiilor patologice de lic#id,

acestea fiind limpezi, cu nuanta galben pai

culoare marmorata: organul poate prezenta amestecuri de culori diferite, $n proportii

variabile (rosu desc#is, rosu negricios, roz, roz cenusiu etc).


5/38

Aprecierea particularitatilor de suprafa

Formatiunile de suprafata se ncadreaza de regula n douacategorii: conveitati si concavitati! Cei mai uzitati termeni care

denota conveitati sunt:

c!#"'c!#"ur!: formatiuni aproximativ sferice formate dintr-un perete(capsula) ce delimiteaza o cavitate plina cu continut lic#id, mai rar solid

no(ul'no(ul!: formatiuni sferice, solide, compacte pe sectiune

a)ce#'a)ce#e: colectie de puroi delimitata de o capsula

&e*!cula: colectie de lic#id, bine delimitata, localizata pe piele sau mucoase

(ex. mucoasa bucala)

"ume+ac"!e'"ume+!ere: zona de denivelare-$ngrosare a unei regiuni anatomiceacoperita de piele, fara limite precise de delimitare

(epo*!"'pel!cula'mem)rana: material patologic dispus pe o suprafata, cugrade variabile de aderenta la substrat.


6/38

Formatiunile de suprafata care reprezinta concavitatisunt:

ero*!unea: distrugere superficiala a pielii sau mucoaselor

ulcerul: distrugere profunda a pielii sau mucoaselor

c!ca"r!ce: zone de vindecare a unei leziuni initiale

ca&erna: leziune a organelor parenc#imatoase, caracterizataprin pierdere de tesut.


7/38

Este remarcat faptul ca at"t n cazul particularitatilor deculoare# c"t si a celor de suprafata tre$uie comentate si descrise

potrivit etinderii %suprafata sau volumul n care se produce acea

modificare&:

carac"er +ocal'%n +ocare - atunci c"nd modificarile susmentionate au limite precise de delimitare

carac"er (!+u* - modificarile surprind suprafete saufragmente mari sau un organ $n totalitate

carac"er +ocal cu "en(!n"a (e con+luare- focarele descrisenu mai au tendinta precisa de delimitate, tind sa se uneasca cualte leziuni similare din vecinatate

carac"er general!*a" - aceeasi leziune poate fi regasita $n

mai multe organe.


8/38

PA'PAIA!rin palpatie se apreciaza consistenta. +onsistenta normala

difera de la organ la organ. !alpatia se efectueaza initial superficial,

apoi profund, prin malaxare bimanuala. 'n general consistenta poate fimai crescuta sau mai scazuta dec"t normal.

Principalele situatii de modificare a consistentei sunturmatoarele:

con#!#"en"a "urge#cen"a: este o consistenta ferma-elastica prezentaei este caracteristica organelor care au o cantitate de s"nge mai maredec"t cea obisnuita

con#!#"en"a +la#ca: termen folosit mai ales pentru exprimareaconsistentei musc#ilor este consistenta normala a carnii

con#!#"en"a +r!a)!la: denota o scadere a consistentei obisnuite,

organele afectate se rup si se sectioneaza cu usurinta, marginilesectiunii sau rupturii sunt neregulate


9/38

con#!#"en"a ramol!"a: denota o scadere grava a consistentei, lasectionare tesutul are tendinta de scurgere, este noroios sau se racleaza usor

con#!#"en"a crep!"an"a')ure"oa#a: denota prezenta gazelor $n structuraorganului este considerata patologica pentru toate organele, exceptie facepulmonul

con#!#"en"a pa#"oa#a'(e alua": denota prezenta lic#idelor patologice $nstructura unui organ la compresiunea unui organ cu consistenta pastoasa seconstata pastrarea amprentei m"inii

con#!#"en"a ca#an"a: denota o crestere a consistentei cu toate ca la

palpatie organul este mai dur dec"t de obicei, acesta se rupe si sesectioneaza cu usurinta

con#!#"en"a !n(ura"a'(ura: $n grade diferite de exprimare, estepatologica, cu exceptia oaselor.


10/38

SECI(NA)EA

ectionarea este o metoda obligatorie, care se executa c#iar daca

la inspectie si palpatie nu au aparut modificari. *n practica se folosescdoua categorii de sectiuni:

#ec"!un! o)l!ga"or!!- se fac dupa o anumita metodologie, specificafiecarui organ sau regiuni $n parte

#ec"!un! +acul"a"!&e'#upl!men"are - sunt folosite cu scopulelucidarii situatiilor neclare sau nedepistate prin sectiunile obligatorii.

ectionarea permite de asemenea aprecierea culorii, luciului siumiditatii $n profunzimea organelor si tesuturilor, precum si continutuldiferitelor structuri cavitare sau canaliculare. 'n plus, se va urmarirezistenta pe care o opune organul la sectionare (se apreciaza astfel siconsistenta) si prezenta de formatiuni patologice $n profunzime.


11/38

Examinarea $n abator se realizeaza pe fluxul te#nologic sau lasala sanitara.

/a punctul de s"ngerare se urmareste modul cum se faceemisiunea sanguina, cantitatea si caracterul s"ngelui, culoarea sicoagulabilitatea acestuia. /a &upuire se observa eventualele leziunisubcutanate. /a eviscerare se determina existenta eventualelor colectiiintracavitare (lic#id apos, s"nge, puroi etc.).

ndiferent de sistemul te#nologic folosit se examineaza $nt"iorganele si apoi carcasa, deoarece organele ilustreaza cu mai marefidelitate diferitele stari patologice, comparativ cu musculatura, care

reactioneaza mai tardiv si mai discret. 'n plus, leziunile descoperite laorgane indica te#nica dupa care trebuie examinata carcasa, aplicarea unorte#nici mai amanuntite, cu sectiuni mai profunde $n musculatura, $nlimfocentrii musculari sau c#iar $n oase atunci c"nd organele suntafectate.


12/38

E+A,INA)EA CAP-'-I %'A .(/INE&

%biective urmarite:

efectuarea unui examen de ansamblu examinarea cavitatii bucale si a limbii examinarea limfonodurilor

Eamenul de ansam$lu al capuluise face prin inspectiesi sectionare.

/a inspectie se urmareste prezenta unor deformari,fracturi, a unor formatiuni patologice.

ectionarea musculaturii maseterine se executa obligatoriula toate bovinele mai mari de 1 luni, pentru depistarea c#isturilor

produse de eventuali paraziti. 'n acest sens se fac una sau douasectiuni paralele cu planul osos al mandibulei, care sa decopertezeo suprafata musculara c"t mai mare. La o&!nenu se sectioneaza

musc#ii maseteri si nici limfonodurile capului.


13/38


14/38


15/38

Eaminarea cavitatii $ucale si a lim$ii urmareste

examinarea botului, a narilor, buzelor, a mucoasei bucale $nansamblu, a faringelui. Examenul limbii se face prin inspectie si

palpatie. !rin inspectie se apreciaza volumul, dimensiunile,

culoarea, prezenta de formatiuni patologice (vezicule, ulcere etc.),iar la palpatie apreciem consistenta. ectionarea limbii se

efectueaza pe axul longitudinal, doar $n urmatoarele situatii:

modificari de consistenta si c"nd s-au depistat c#isturi $n musc#iimaseteri si cord.


16/38


17/38

Eamenul limfonodurilor regionale se realizeaza prin inspectie,palpatie si sectiuni obligatorii. e vor examina: limfocentrul retrofaringian,mandibular si parotidian.

2n limfonod se considera normal c"nd nu are volumul siconsistenta modificata, iar la sectionare se constata o diferentiere neta deculoare $ntre zona periferica (corticala) si zona centrala (medulara). 'ngeneral, corticala are culoare cafenie, iar medulara alb-cenusie.

ectionarea se face diferit $n functie de aspectele $nregistrate lainspectie si palpatie. aca nu sunt modificari evidente se fac mai multesectiuni paralele perpendiculare pe axul longitudinal al limfonodului. aca

limfonodul este modificat se face o singura sectiune pe axul longitudinal.

La #u!ne, la care capul ram"ne atasat la carcasa, examenul $ncepecu 0tac"mul de organe0#care cuprinde limba, laringele, esofagul, tra#eea,

pulmonii, cordul si ficatul.


18/38

E+A,INA)EA P-',(N-'-I

%biective urmarite: examinarea pleurei viscerale examinarea parenc#imului pulmonar examinarea limfocentrilor loco-regionali

Pleura viscerala (foita transparenta aderenta la suprafatapulmonului) se examineaza prin inspectie, urmarindu-se aspectul,culoarea, umiditatea, grosimea, prezenta diferitelor formatiuni

patologice (depozite, aderente etc.)

Pulmonul se examineaza prin inspectie, palpatie si sectiuniobligatorii.


19/38

/a inspectie se apreciaza volumul, culoarea, prezenta formatiunilorde suprafata (c#isturi, abcese, noduli etc.). !alpatia se face prin malaxare

bimanuala, $ncep"nd cu lobul apical si termin"nd cu lobul diafragmatic,pentru a aprecia elasticitatea pulmonului, prezenta de consistenteanormale, dar si a unor formatiuni patologice profunde. !ulmonul sesectioneaza obligatoriu, c#iar daca la inspectie si palpatie nu au fostdepistate modificari. e efectueaza c"te o sectiune transversala $n fiecare

lob diafragmatic, la limita dintre treimea mi&locie si posterioara si seexecuta compresiuni dinspre v"rful pulmonului, pentru a examinacontinutul bron#iilor si bron#iolelor. 'n cazul existentei de modificari seexecuta sectiuni suplimentare care vor interesa zona modificata.

Eamenul limfocentrilor se face prin inspectie, palpatie sisectionare. e vor examina: limfocetrul tra#eo-bronsic si cel mediastinal,

prin inspectie, palpatie si sectionare, la fel ca la limfocentrii capului.


20/38


21/38

E+A,INA)EA C()1-'-I

%biective urmarite:

examinarea sacului pericardic examinarea cordului propriu-zis

Eaminarea sacului pericardic se face prin inspectie,

palpatie si sectionare obligatorie.

/a inspectie se apreciaza forma, culoarea, grosimea,eventuale modificari. ectionarea pericardului se face printr-oincizie ce pleaca de la baza cordului spre v"rf, $n asa fel $nc"t sa

permita colectarea lic#idului pericardic. !ericardul trebuie sa fielucios, de culoare alba-sidefie si tansparent.

/a cordul propriu-zis se examineaza epicardul, miocardul si

endocardul.


22/38

Epicardul se examineaza o data cu miocardul. e apreciaza

forma, volumul, culoarea, consistenta, precum si prezentaeventualelor formatiuni patologice. ectionarea cordului esteobligatorie. ceasta intereseaza examinarea cordului st"ng sidrept. 'n cordul st"ng se face o incizie ce pleaca de la mi&locul

atriului, se continua spre ventriculul st"ng si merge p"na la v"rfulcordului. 'n cordul drept se face o incizie ce pleaca de la arterapulmonara se continua spre ventriculul drept si apoi $n sus, pentrudesc#iderea atriului drept. !e suprafata de sectiune apreciemgrosimea miocardului, culoarea acestuia, prezenta de formatiuni

patologice.La o&!ne #! capr!nenu se sectioneaza cordul.


23/38


24/38

E+A,INA)EA FICA2-'-I

%biective urmarite: examinarea capsulei #epatice (capsula 3lisson)

examinarea parenc#imului #epatic si a canalelor

biliare examinarea limfocentrilor portali.

Eaminarea capsulei 3epatice se face odata cuparenc#imul #epatic, urmarindu-se grosimea, transparenta,

luciul, culoarea, depozitele de suprafata, aderentele.


25/38


26/38


27/38

E+A,INA)EA SP'INEI

%biective urmarite: examinarea capsulei splenice examinarea pulpei splenice (a parenc#imului splenic).

Examinarea se face prin inspectie, palpatie si sectionareobligatorie.

Eaminarea capsulei splenice urmareste grosimea,transparenta, luciul, culoarea, depozitele de suprafata, aderentele,

precum si eventualele formatiuni nodulare sau c#istice desuprafata. !alparea se face str"ng"nd splina $ntre primele douadegete, pe toata lungimea sa. +onsistenta splinei trebuie sa fieelastica, usor pastoasa. ectionarea este obligatorie si se realizeaza

pe toata lungimea sa. e analizeaza aspectul pulpei splenice.


28/38


29/38

E+A,INA)EA )INIC4I'()

%biective urmarite:

aprecierea maniamentului perirenal examinarea rinic#iului propriu-zis

,aniamentul perirenal (tesutul adipos din &urul capsulei renale)se examineaza prin inspectie, apreciindu-se gradul de dezvoltare,

culoarea si consistenta acestuia. 'n anumite stari patologice, maniamentulperirenal sufera modificari cantitative si calitative.

)inic3ii se examineaza dupa eviscerare si decapsulare prininspectie si palpatie. aca se contata modificari se va recurge si la

sectionare. !rin inspectie se apreciaza forma, volumul si culoarea. !rinpalpatie se apreciaza consistenta si prezenta eventualelor formatiunipatologice. 7inic#iul normal are culoare cafenie-bruna si consistentaferma.

ectionarease realizeaza pe marea curbura, astfel $nc"t saintereseze toate zonele, p"na la bazinet.


30/38

E+A,INA)EA ,ASEI 5AS2)(6IN2ES2INA'E

Masa gastro-intestinala se examineaza imediat dupaeviscerare, $nainte sa a&unga la sectia de triperie (matarie), astfel$nc"t sa se poata corobora datele acestui examen cu cele ce reies

dupa examinarea celorlalte organe si a carnii.

%biective urmarite: examinarea compartimentelor gastrice examinarea intestinelor examinarea limfocentrului regional (mezenteric).


31/38

Compartimentele gastrice se examineaza prin inspectie,apreciindu-se aspectul seroasei si grasimii peritoneale. aca apar

modificari se va recurge la desc#iderea compartimentelor gastriceprin sectionare, apoi la golirea de continut, examinarea acestuia siexaminarea mucoasei gastrice.

Eaminarea intestinelor se face prin inspectie si palpatie,

apreciindu-se integritatea, starea de plenitudine, culoarea,eventualele formatiuni de suprafata. !alparea se face $ntre degete,evalu"ndu-se elasticitatea peretelui intestinal. 'n caz de modificarise sectioneaza intestinul pe marea curbura, apreciindu-se continutul

si mucoasa.

Eaminarea limfocentrului mezenteric se face urmarindaceleasi elemente ca si $n cazul altor structuri limfonodale.


32/38


33/38

E+A,INA)EA S2)-C2-)I'()APA)A2-'-I 5ENI2A'

Eaminarea uterului

nu se face $n mod obisnuit dupasacrificarea femelelor. aca se constata $nsa modificari seexamineaza prin inspectie, palpatie si sectionare, urmarindu-sevolumul, culoarea, consistenta, continutul si mucoasa.

Eaminarea testiculelor'n cazul masculilor castrati pot fi $nt"lnite sec#ele ale

castrarii'n cazul masculilor necastrati, examinarea testiculelor

intereseaza pentru depistarea eventualelor procese inflamatorii,asociate cu boli deosebit de grave la taur, berbec si vier, fiind

posibila transmiterea lor la om.


34/38

Eaminarea glandei mamare

3landa mamara ram"ne atasata la carcasa si va fi examinata odata

cu aceasta.

%biective urmarite: examinarea parenc#imului glandular examinarea limfocentrului retromamar.

!arenc#imul glandular se va examina prin inspectie si palpatie.+"nd se constata modificari se fac si sectiuni $n parenc#im. /a inspectie seurmareste volumul si integritatea glandei mamare, eventualele leziuni ale

pielii (vezicule, ulcere, etc.). !rin palpare superficiala si profunda se potdecela eventuale modificari $n profunzimea glandei. /a sectionare se vaaprecia aspectul tesutului glandular si continutul canalelor galactofore.

Eamenul limfocentului retromamar se face prin inspectie,

palpatie si sectionare, la fel ca $n cazul celorlalte pac#ete limfonodale.


35/38

E+A,INA)EA CA)CASE'()

'n vederea examinarii, carcasa de bovine se poate prezenta

$ntreaga, ca semicarcasa sau parcelata $n sferturi.

*n mod o$isnuit# carcasa se eamineaza doar prin inspectie sipalpatie# apel"ndu6se la sectionare doar n cazuri speciale:

c"nd la examenul capului s-u depistat leziuni de tipul c#isturilor c"nd la examenul organelor si limfonodurilor viscerale s-au gasitleziuni cu caracter nodular c"nd s-au constatat mirosuri sau modificari anormale de culoare $n cazul animalelor foarte slabe (ca#ectice).

nitial se face o inspectie de ansamblu a carcaselor, urmata de oexaminare amanuntita, sistematica a carcaselor sau semicarcaselor, at"tla exterior c"t si la interior.


36/38

'a inspectie de ansam$lu a carcaselor se apreciaza:

exteriorul carcasei gradul de dezvoltare al maselor musculare aspectul tesutului con&unctiv subcutanat.

eoarece carcasele (semicarcasele) sunt suspendate de

picioarele din spate, examinarea $ncepe de la partea posterioaracatre cea anterioara.

Eaminarea eteriorului carcaselor urmareste simetria

articulatiilor, modificarile de culoare si aspect ale musculaturii,prezenta si gradul de dezvoltare al maniamentelor, prezenta demodificari patologice.


37/38

/a animalele sacrificate $n viata, $n regiunea g"tului esteprezenta plaga de s"ngerare, care $n mod normal este rosie, cu buzeleinfiltrate cu s"nge. 'n cazul $n care taierea s-a facut $n agonie sau dupamoarte se constata o culoare rosie difuza a tesutului con&unctivsubcutanat dupa &upuire ($n mod normal trebuie sa aiba culoare alba-sidefie la animalele la care s"ngerarea a fost completa).

Eaminarea interiorului carcaselor va urmari aspectul

musculaturii coapsei, zona bazinului si aspectul maniamentului dinzona lombo-sacrala, musculatura abdominala (cu accent pe zonaflancului st"ng la rumegatoare), diafragma, cavitatea toracica, precumsi suprafata de sectiune a oaselor (oasele bazinului, coloana vertebrala,coaste, stern).

La #u!ne,examinarea semicarcaselor $ncepe cu pielea, care seexamineaza pe toata suprafata. 'n plus fata de bovine, la examenulinteriorului carcaselor se va aprecia suprafata de sectiune a slaninei si asoricului.


38/38

tehnica examinarii final

Documents