Nr. 52. Braşov Joi €

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 52—1914.

!!

'l

il; |

f \i1

I

i

Pagina 2.

C h estiu n ea r o m â n ă în c a m eră . Eri s’a continuat discuţia a- supra chestiunii române. După unele formalităţi, cel dintâiu orator a fost dep. sas Emil Neuge borén. Polemizează cu Apponyi şi constată că nesuccesul limbei maghiare provine de acolo, că copii dela sate n’au ocazie să se deprindă în limba maghiară. Aceasta înseamnă triumful vieţii asupra şcoalei. Apponyi cu flinţa-i cuprinsă de principii dogmatice, na cunoaşte spiritul şi pretenţiile naţionalităţilor. Neugeboren constată, că este grea situaţia * naţio- nalităţilor aici, fiindcă statui are caracter naţional. Saşii să acomodează, dar cer în schimb respectarea drepturilor lor.

Au mai vorb’t şi alţii, între cari remarcăm pe Gieswein şi Holló Lajos. Acesta din urmă a plecat din punct de vedere şovinist. Intre altele a zis, că acesta e primul caz, când s’a legalizat din scaunul print-ministerial agitaţia contra maghiarimii.

Din Corpurile legiuitoare române.

Un moment important în discuţia la Mesaj. — Opoziţia conservatoare dispusă pentru un acord. — Să se precizeze a- supra proiectelor... — D-nul Carp s’a

rostit din nou.

Bucureştii 2 Martie 1914.Şedinţa de Sâmbătă a Camerei a

fost una din cele mai interesante şi foarte caracteristice pentru actualele raporturi dintre partide. De data a- ceasta, s’a văzut ceva mai precis cum arată barometrul reformelor. Polemica — fiindcă, propriu zis, a fost o polemică — s’a învârtit, se Înţelege numai împrejurul revizuirii, adecă împrejurul celor două reforme.

O simţitoare schimbare s’a produs în atitudinea opoziţiei conservatoare, care e dispusă pentru un acord, iar din acest acord să iasă reforma politică şi reforma agrară. In discursul său de Sâmbătă — rostit în numele partidului conservator — d-1 C. C. Árion a vorbit precis în această privinţă. Şi spre a putea găsi „o punte de înţelegere*‘ cu guvernul, d-sa a stăruit din nou ca guvernul să precizeze cum înţelege să se facă exproprierea; până unde ar fi să meargă această expropriere; de asemenea ar vrea să ştie proiectul electoral cât vrea să lărgească dreptul de vot.

Guvernul, însă, refuză, şi de astă dată, să dea amănunte, pe cari se socoteşte obligat să le publice numai la convocarea Constituantei. De data a- ceasta, d-1 Emil Costinescu a motivat acest refuz prin trebuinţa de a nu se împiedica printr’o precizare pripită manifestarea tuturor părerilor. Nefăcân- du-se această precizare, se vor putea face cunoscute în Corpurile legiuitoare, toate părerile şi toate soluţiunile. Şi aceasta nu poate să fie decât în fo- losul celor două reforme.

Pe de altă parte, e explicabil ca opoziţia conservatoare, care a rămas cam izolată, şi în Camere şi în opinia publică, din cauza 'atitudinei sale tranşant antirevizioniste, e explicabil ca ea să dorească a cunoaşte, în cât-va, economia proiectelor, pentru ca să ştie pe ce bază s’ar putea face o apropiere şi dacă apropierea se poate face...

ranca obidită, cu câţiva copii cari mor de foame, pentru că mizerabilul Gessler ţine la răcoare pe bietul eî om, care coseşte iarba de pe povârnişuri pe unde nici ciuta ’ndrăzneaţă nu ’ndrăz- neşte să urce de frică să n’alunece în prăpastie. Vai, câte ţărance despletite nu plâDg şi pe la noi la marginea drumurilor de ţară!

Parcă suntem în Ardeal!Şi acolo solgăbirăul sau jandar

mul cu pene de cocoş la coif bate şi schingiueşte cumplit pe flăcăiandrii noştri la alegeri!

Dar Wilhelm Teii a avut noroc! El a scăpat teafăr de Gessler, l-a omorât, a respins pe Parricida, după cum şi moţi ucid pe Dragoş trădătorul nenorocit, şi e aclamat de tot poporul dimpreună cu duioasa Gertruda, care samănă şi ea, — ca două picături de apă, — cu multe din nevestele noastre din satele ardelene!

Avram Iancu, însă, sufletul fără de noroc, pluteşte incă şi astăzi în. preajma noastră, ne strigă in orele de primejdii şi în ceasurile de reculegere spre rugăciunea nopţilor cu luceferi scăpărători de mânie, — şi ne chiamă la fapte vitejeşti.

Drama lui Schiller, după cum am arătat-o, e Însufleţită toată de un suflu |

E, însă, de prevăzut —’ o prevăd se pare cercurile guvernamentale — că dacă opoziţia conservatoare s’ar găsi în faţa unui proect de expropriere mai restrânsă, ar lua iarăşi o atitudine negativă şi ar recomanda soluţiunea conservatoare (împărţirea bunurilor de mână moartă, a bunurilor statului şi a unor întinderi de pământ date de bunăvoie de cătră proprietari.) In cazul însă când s’ar găsi în faţa unui proiect de expropriere largă, radicală, n’ar fi posibilă nici «apropierea», iar scurta sesiune a acestui parlament ar fi ocupată cu discuţiuni lungi, de natură obstrucţionistă, cari n’ar avea nici un alt rezultat decât pierderea vremei. Fiindcă nu se cunosc proiectele guvernului în liniile lor mai precise, e greu să se explice refuzul precizării deocamdată •••

*Conservatorii-demoeraţi însă, în

privinţa aceasta nu s-au dovedit nerăbdători. Prin rostul şefului lor ei au stabilit Sâmbătă că, deocamdată, discuţia, în Cameră, nu trebuie să se întindă mai departe decât: dacă se simte azi necesitatea unei revizuiri a Constituţiei Opinia conservator-democrată, după cum se ştie, răspunde afirmativ, la a- ceastă întrebare şi d-1 Take Ionescu a promis să se rostească Qpe larg in cea mai apropiată şedinţă.

Pentru ca să se cunoască deplin atmosfera şi situaţia din Cameră, a luat cuvântul şi d-1 Petre Carp, care a dat o oare-care amplificare părerilor sale, exprimate in forma unor imperative categorice, într’o şedinţă precedentă.

Fireşte că fostul şef al conservatorilor — care a ţinut şi de astădată să accentuieze că a fo s t şi că nu mai face parte dintr’un partid — n-a putut fi înţeles mai deplin decât înainte. După di Carp, exproprierea zdruncină temeliile statului, ale dinastiei şi sunt o nenorocire pentru ţărani...

încercând să se lămurească, d-sa lasă, deocamdată, chestia siguranţei statului şi dinastiei şi afirmă că, nimi- cindu-se marea proprietate ori scăzân- du-se întinderea ei, vor fi lovite, în mod simţitor, oraşele. Aşa, spre pildă nu s-ar mai vedea avocaţi cari câştigă anual sute de mii lei, iar arhitecţii n-ar mai putea trăi. D-1 Carp socoteşte, de asemenea, că ar cădea şi industria şi chiar comerţul. După socotelile fostului şef ai conservatorilor, dându-se pământ ţăranilor, şi ei ne mai fiind nevoiţi să muncească la proprietar, vor pierde, în salarii, suma frumoasă de 160 milioane.Şl suma u wu* ftowU« » ««ot ••wrinu vor fi primit pământ — întrucât nu vor mai avea unde să muncească pe plată. Decât că s-ar putea obiecta că pământul României rămâne acelaş — şi că el va putea hrăni întotdeauna atâta populaţie câtă hrană va putea el produce. D-1 Carp, însă, socoteşte că îmbunătăţirea culturii nu se poate face decât în marea proprietate... Ca şi când civilizaţia Apusului s~ar fi clădit pe latifundii.

Să nu mai vorbim de avocaţi şi de arhitecţii d-1 ui Carp... C.

P r o r o g a r e a >Reieh«i*ath«-u lu i. Comunicatul oficial, prin care se motivează prorogarea parlamentului austriac spune între altele:

Guvernul nu mai putea permite dăinuirea unei obstrucţii care ameninţa realizarea celor mai importante şi mai urgente nevoi ale statului. Dacă guvernul se vede obligat să asigure fără parlament, pe baza paragrafului 14 din Constituţiune, ceea ce trebue realizat

patriotic sublim, se petrece în decorul fermecător al acelui lac de patru cantoane unde se oglindesc munţii verzi şi albi. Este în această operă dramatică pe care Schiller a făcut-o, tot ce e mai sfânt şi mai bun din geniul unui poet şi al unui j ietor. Aşa spune toată lumea şi eu nu fac decât să reproduc ce se spune.

Wilhelm Teii spune d. de Barante, este făcut pentru a fi jucat în aer liber, sub boltiturile deschise ale cerului senin, dinaintea poporului, în mijlocul însufleţirii obşteşti. Această dramă e străbătută pretutindeni de un suflu puternic de inspiraţie care reînviorea- ză întregul şi deopotrivă părţile. Autorul a îmbrăţişat subiectul său tot aşa de bine din toate puterile spiritului său, ca şi din adâncul inimii sale. In niciuna din dramele sale, în afară de Ioana de Arc, pe care o voiu traduce de asemenea pentru Ardealul meu cel dragi — în niciuna nu e mai violent şi mai tare, mai excesiv şi mai mare, mai sfânt, mai sigur şi mai stăpân pe sine însuşi genialul meşter Schiller!

Această capodoperă e expresiunea cea mai vie, cea mai frumoasă şi cea mai intensă in acelaş timp a sufletului şviţeran!

St. O. losif.

pentru menţinerea »rastfgiului monarhiei şi pentru satţjacerea celor mai importante cerinţi al< statului, atât financiare cât şi econaice, nu e motiv de nelinişte nici peru popuiaţîunea monarhiei nici pentrt străinătate.

Nu e de loc ctul unei adânci 8guduiri a dreptului public, nici vorbă de o criză constituţioilă cu consecinţele ei importante; guvern! cunoaşte datoria ce-i incumbă rin noua situaţie şi nu se va depărtade linia trasă de propria lui conştiinţ şi de binele public.

Prorogarea >bichsrath«-ului n’â surprins cercurile politice austriaco' căci se ştia înainţ că Cehii nu vor renunţa la obstrucb decât numai în cazul când li s’arîmplini postulatele în ce priveşte lărgea sferei influinţei lor în Bohemia. Insensul acesta au şi hotărât partidelf^a^ întrunite Duminecă în Praga, f răspunsul guvernului austriac a fostororogarea »Reichs- rath Figaro*.

— Urmările aneicampanii politice.

Soţia ministrilui de finanţe al Franţei Caillaux a ucis alaltăeri seară — precum am aninţat- cu mai multe gloanţe de revolver pe redactorul marelui ziar francez sFigaro«, Calmette. Nenorocitul ziarist i sucombat în decursul nopţii Iar itentatoarea a fost arestată. Atentatul acesta a produs, de sine înţeles, în Paris o mare senzaţie şi, dat fiind fondul politic al atentatului, el poate avea urmări foarte grave şi asupra actualului cabinet francez, despre care se svoneşte că ar fi în ajun să demisioneze.

Cauzele, cari au determinat pe soţia ministrului Caillaux 'să săvârşească atentatul ar fi următoarele:

Ziarul »Figaro« a început să ataceCU lu n i în a in ta nn m in istru l flflilla iivCampania în contra ministrului a fost purtată mai întâiu cu argumente politice, neavând însă rezultatul dorit ziarul »Figaro« a început să deschidă o campanie în‘ contra persoanei ministrului imputându-i diferite fapte murdare, între altele că şi-a folosit poziţia înaltă pentru a face geşefturi şi că întreaga sa avere are s’o mulţămească unor a- faceri veroase. Când Cailiaux a ajuns ministru, »Figaro« scria, că toate posturile sale pe la diferitele bănci le-a înlocuit cu »Strohmani«, trăgând şi acum venite grase.

Când nici aceste destăinuiri u au putut să clatine poziţia ministrului, ziarul »Figaro« a pus în vedere ministrului că va începe să publice o serie de scrisori compromiţătoare, pe cari Caillaux le-a adresat la timpul său actualei sale soţii, când aceasta era încă soţia lui Led Ciaretie. Prima scrisoare a şi publicat-o »Figaro« zilele trecute, reproducându-o în facsimile. In această scrisoare, scrisă pe timpul când Caillaux făcea parte ca ministru de finanţe din cabinetul Waldeck-Rousseau, Caillaux îi scria între altele actualei sale soţii, că a avut în cameră o luptă mare trebuind să »ape o« proiectele financiare, dar astfel ca ele să nu fie votate.

In urma acestdl campanii, care devenea pe zi ce merge tot mai supă- răcioasă, soţia lui Caillaux devenise atât de agitată, încât fără a-şi destăinui bărbatului intenţia, a plecat alaltaeri seara la redacţia ziarului »Figaro«, unde a fost primită de redactorul Calmette, care a întrebat-o în mod curtenitor de motivul vîzitei. D na Caillaux i-a răspuns foarte iritată:

»N’arn venit ca să-ţi zic bună z;ua. Aceasta o ştii de sigur«.

Iar în momentul proxim, nemai- putânduse stăpâni, a scos din manşon revolverul şi a puşcat de cinciori a- supra lui Calmette.

La auzul puşcăturilor au fost a- larmaţi membrii redacţiei din odăile învecinate, cari, pătrunzând în biroul Iui Calmette, au des armat pe d-na Caillaux, iar pe Calmette, care căzuse la pământ, i au transportat imediat la spital.

Ministrul Caillaux a aflat despre fapta soţiei sale în momentul când ţinea un discurs ia senat. Imediat şi-a

întrerupt vorbirea şi s'a prezentat la poliţie, unde şi-a revăzut soţia. Revederea soţilor, se spune, a fost foarte mişcătoare.

Dela poliţie ministrul Caillaux s’a dus la locuinţa sa, unde şi-a scris îndată dimisia.

înainte de-a săvârşi d-na Caillaux atentatul, ea a făcut o vizită judelui de instrucţie din Paris, Moutont, căruia i-a cerut sfat că ce se facă în faţa insuportabilei campanii a ziarului »Figaro«. Moutont i-a răspuns, că intentarea unui .proces ziarului »Figaro« este inoportun, deoarece acuzatul poate fi uşor achitat iar acuzatorul e în urma sentenţei din nou espus să fie aruncat cu noroiu.

Când d-na Caillaux a venit la mine — a zis Montont — â fost liniştită, numai când s’a dus, nu si-a mai putut suprima agitaţia cc-o cuprinse.

Când s’a aflat seara în Paris vestea crimei săvârşite, o mulţime de lume s’a strâns în jurul localului poliţiei strigând «moarte ucigaşei.» A trebuit să intervină organele poliţiei, ca să împedece demonstraţii mai mari.

Scrisori din ParisEvoluţiile d-lui Briand. — Declaraţiile d-lui Doumergae. — >La tribune rou-

maine»

Paris. Martie 1914.Nu de mult sub această rubrică

am vorbit pe larg despre cameleonismul politie al d-lui Aristfde Briand, fost şi viitor prim ministru ai Franţei. La 23 de ani, mic advocat de provincie agitând prin cercurile socialiste. "Venind la Paris prin talentul său oratoric se impune în curând, ajungând unul din conducătorii socialismului francez Era unul din propagatorii grevei gene rale şi ai insurecţiunei militare.

La prima ocazie de a-şi trăda partidul n’a stat la îndoială, ‘şi a acceptat un portofoliu ministerial. Ca ministru şi mai ales ce prim ministru ridică la^ şitatea şi ilegalitatea la rangul de m e-‘ toadă de guvernământ şi ajunge prin toate mijloacele călăul foştilor săî camarazi. Timp de doi ani, cât a durat guvernarea sa, Franţa tradiţiilor democratice şi revoluţionare a fost teatruludul w .î unii i ilegAlit&ţi; libertateapresei, libertatea asociaţiei şi libertatea cuvântului erau desfiinţate. Camarazii şi pretenii de odinioară, pe cari îi a* părase cu succes în faţa curţilor cu Juzi, pentru delicte politice, ca ministru de justiţie îi condamnă la cele mai grele pedepse.

Uitând cu desăvârşire idealul de odinioară de libertate şi dreptate socială, care îi luminase anii tinereţii, a- pare din ce în ce ca un arivist, lipsit de orice scrupule. Pentru a se menţine la putere a făcut toate tranzacţiile şi în contra credinţelor sale de odinioară şi în contra intereselor democraţiei. Revoluţionarul impetuos de odinioară, care nu cunoştea nici Dumnezeu nici stăpâni, s’a adaptat în curând cu elementele cele mai moderate. Puterea a părăsit-o când devenise cu totul impopular în interiorul ţărei. când nemulţumirile contra lui luase forme din ce în ce mai violente şi după ce în cameră era să cadă de un glonţ de revolver tras din înălţimea tribunelor publice, ecou tragic şi îndepărtat al protestărei generale.

Continuînd militantismul politic, n’a mai revenit prim ministru decât pentru foarte puţin timp.

Esclus în ultimul timp din partidul socialist independent— careeste un partid de legătură între partidul radical şi cel socialist unificat şl din care a făcut parte după ce a trădat partidul socialist unificat — pentru a-şi sluji ambiţiile sale, a alcătuit un nou partid, numit »federaţiunea grupărilor din stânga.»

Acest nou partid, de care lega mari speranţe şi gândea că va putea răsturna dela putere partidul radical, a fost primit cu o mare indiferenţă în întreaga ţară.

Ceeace a trădat o nouă ipostasă a d-lui Briand a fost simpatia cu care partidele conservatoare au primit noul său partid. începând campania de propagandă de-a lungul ţărei, Briand şi căpeteniile noului său partid au proclamat lupta contra partidului radical.

In asemenea împrejurări au făcut mare sgomot ştirile publicate prin unele ziare relativ la o conversaţie dintre Briand şi fostul ministru de marină Thomson. Se spune că Briand ar fi declarat că voeşte o înţelegere cu toate partidele republicane, inclusiv partidul radical şi că este cel dintâi care deplânge lupta acerbă dintre grupurile republicane.

Această declaraţie a fost esplo- tată ca o renunţare de luptă şi ca o înfrângere.

Presa radicală repudiază or-ce a

lianţă cu omul care în ultimul timp a fost cel mai redutabil adversar şi arată că nici o încredere nu trebue să se mai aibă în acela care a semănat discordia în rândurile democraţiei. După ce ani de zile a trădat toate idealurile Briand nu este privit cu nici o simpatie îu rândurile radicalismului francez.

Şi totuşi Briand care este o forţă intelectuală a vieţei politice franceze nu renunţă la luptă. El va continua militantismul politic in afară şi în contra partidului radical.

** *In momentele de tensiune ale con

flictului germano-rus declaraţiile pacifiste ale lui Doumergae, primul ministru al Franţei este poate asigurarea că pacea nu va fi turburată.

«Neavând nici un gând ascuus, ne- tinzând spre nici un scop care nu s’ar putea descoperi, Franţa practică o politică la lumina zilei, hotărâtă de altă parte de a-şi păzi în lume locul la care îi dă drept gloriile trecutului său cultura sa. munca ingenioasă şi continuă a cetăţenilor săi, în toate ramurile activităţei economice şi industriale şi pe care ie garantează puterea sa navală şi militară, pe care o doreşte puternică nu pentru a ameninţa pe cineva, dar pentru a păzi la ocrotirea demnităţei sale, a intereselor sale, şi a principiilor de libertate şi dreptate socială cari sunt fundamentul civilizaţiei moderne«.

Ce departe sânt timpurile când Franţa fusese înfrântă de Germania şi când ani de zile n’a putut ridica capul. Azi având o diplomaţie capabilă care a statornicit alianţele cu Rusia şi Anglia şi înţelegerile amicale cu Italia şi Spania, Franţa e ia adăpostul ori căror e- ventualităţi.

** *„La Tribune Roumaine* este t it

lul urei reviste române lunare ce apare la Paris sub conducerea unui comitet. Prezenţa D-lui Mircea Siriana —atât de cunoscut în cercurile Transilvănene — printre colaboratorii acestei reviste, este cea mai bună chezăşie că această revistă va urma drumul cei bun şi va aduce un real folos, informând publicul francez despre România şi nevoile poporului român.

Cor.

Lin Rusia»Din Rusia vin de câteva zile ştiri

curioase. Se dau informaţii despre mobilizări de probă, se hotăreşte urcarea contingentului militar şi duma ţine şedinţe secrete, spre a lua hotărâri în noua situaţie. Publicul vorbeşte de un războiu apropiat între Slavi şi German ,̂ dar diplomaţii şi cercurile politice normative de ambe părţile asigură lumea şi o liniştesc, că de războiu nu e vorbă. Pacea nu va fi turburată de astădată căci pregătirile ce le face Rusia, sunt tocmai pentru asigurarea păcii. D!n incidentul acestor porniri se relev ează procesul rutean din Debreţin şi Lemberg şi spiritele sunt agitate contra sentinţei din Do* briţin, pe care Ruşii o consideră de nedreaptă.

Dăm aci câteva amănunte din cele ce se petrec azi în Rusia.

Şedinţele dumei*Duma rusească, cum am amintit

a ţinut o şedinţă secretă cu învoirea şi aprobarea Ţarului, fiind de faţă miniştri şi vre-o 65 de deputaţi. Cei ce au luat parte la conferenţă s’au obligat cu cuvântul că vor ţinea în secret cele ce s’au discutat. Astfel nu se pot şti amănunte de la şedinţă, dar e sigur că duma s’a ocupat cu urcarea contingentului şi cu budgetul nou necesar. »Beri. Tagebl.» e informat, că în şedinţa secretă s’a discutat despre rezerva de aur a imperiulu , despre tezaurul militar şi construirea flotei.

Pentru Ruteni.Duminecă s’a ţinut în Petersburg

un mare w eeting, în care s’a discutat persecuţiile la cari sunt supuse elementele rutene în Bucovina, Galica şi Ungaria. S’au remarcat ultimei© procese contra Rutenilor. Adunarea a fost presidată de Bohrinsky şi au luat parte la ea reprezentanţii societăţilor slavo magistraţi, ofiţeri, studenţi etc. B j- brinsky a ţinut o vorbire mai lungă, în care a constatat, că sentinţa din Debreţin a predus o mare nemulţumire în cercurile societăţii ruseşti. Au vorbit apoi alţi oratori, preotul Mitrovsky, deputat în Dumă, apoi Nicanovoro ş. a. acesta din urmă a provocat societatea rusească, să sprijinească cu toate mijloacele pe fraţii lor. In generrl adunarea de Duminecă a fost o întrunire

Nr. 52—1914. Pagina 3GAZETJA T H A N S I L V AN f E I.

panslavă de agitaţie contra monarhiei I noastre. I

Rusia şi Germania.Un corespondent de ziare maghiar

a avut ziiele aceste o convorbire cu Bobrinsky In Petersburg. S’a vorbit de prooesul rutenilor, de spionajul lui Dulliskovici etc. Trecând puţin la politică, Bobrinski zice, că Ruşii nu sunt duşmanii Ungurilor, ci Germanii suni acel popor ca care Ruşii aa să-şi tragă socoteala Când va veni acest moment şi Ungurii vor fi tot pe partea Nemţilor, natural că vor avea de contrari pe Ruşi. Noi Ruşii nu aprobăm tendenţa pe expansiune a Germanilor, pe când noi nu avem astfel de tendenţe, nici chiar In Balcani.

Azi mâna rapace a Germaniei ajunge din Berlin preste Ccrstantinopoi până în Azia mică, până în Persia. A. ceasta mână se întinde preste România vrea se atragă Buigaria.. . .

Dar mai sunt şi alte cauze, cari ne fac să ne pregătim. Germania, sprijinită de Austria face tot posibilul se creieze la noi o chestiune de separare ucraină. Voiesc să separe de Rusia vre o 30 de milioane de Ruşi de sud. In ministerul de externe din Berlin este o secţie separată spre acest scop, care e numită »Grossffirstenthum von Kiewc.

Altă cauză este influenţa prea mare a Germaniei In Constantinopol. Ne trebue Dardanelele. Fără ele suntem restrânşi ca in o închisoare. Când va veni la rezolvire această chestiune ea nu va mai fi turcească, ci o chestie germană.

In fioe trebue să luăm In considerare şi tratatele comerciale ca Germania. Aceste sunt scadonte la 1917. Când se dădea răsboiui cu Iaponia, Germania s’a folosit de strâmtoarea noastră şi noi am fost siliţi să inche- iăm tratate desavantajioase. Acum, voim că atunci când se vor începe tratativele comerciale, să avem o armată puternicii.

Contele Bobrinsky a deschis perspectiva răsboiului dintre Slavi şi Germani care poate să să se amâne poate să is- bucnească In curând, posibil chiar la 1917.

»Albina* in stitu t d e c re d it ţ i de eco n o m ii in |S ibiiu> Dinraportul consiliului de administraţiune al acestui institut, cătră adunarea generală din 21 crt. reţinem următoarele date asupra ramiior mai însemnaţi de afaceri în 1913:

Portofoliu] de cambii a arătat la 31 Dec. 1913 starea de 43,072 de cambii în valoare de K. 19.072,201 faţă de 41,010 cambii în sumă de K. 18.981,164 în 1912. Numărul imprum. cambiale cu acop. hipotecară a fost ia 31 Decemvrie 1913 de 5590, arătând faţă de 1913 la număr o creştere de 474, iar la sumă una de K 256,780 (starea K 9.354,554). împrumuturi hipotecare s’au aflat în fiinţă la 31 Decemvrie 1913 In total 4920, mai puţine decât în 1912 cu 64. Suma lor a fost de K 13.124,115, (în 1912 K 13.375,139) care a fost asigurată pr'n hipotecă de un areal total de 125,416 jug. in valoare totală de K 48.810,447. Depozite spre fructificare au fost In fiinţă ia 31 Dec. 1913: 8427 (In 1912: 8273) în sumă de K 22.773,692*50 anume 3812 la Centrală şi 4615 la filiale.

Revirementul cassei a fost de K 139.329,357, în Contul giro al Băncii Austro-Ungare de R 41.944,290 iar revirementul Prima-Notei deK 182.144582.

Privitor la împărţirea profitului net de R 703,627*62 direcţiunea prezintă adunării generale următoarea propunere:

Dividendă şi supradividendă 8%R 480,000*—

Fondului general de crezervâ Ror. 50,000*—

Fondului special de prezervă Ror. 19,202*62.

Fondului de pensiune R 10,000*—Pentru scopuri cult. şi de binefa

cere K 35,000*—Tantieme şi remuneraţii Roroane

109.425*—Primită aceasta propunere divi-

denda anului 1913, va fi de R 16 de acţie, Fondurile de rezervă vor fi de K 1.072,362*94, iar Fondul de pensiune de K 870,658.

Externe.Noul cabinet albanez.

Telegrame din Durazzo anunţă, că după consfătuiri de două zile între prim-ministrul Thurk&n-paşa şi şefii diferitelor triburi albaneze s’a format noul guvern albanez din care fac parte: Turkan-paşa, prim ministru şi ministru de externe, Essad-paşa, ministru de răsboiu şi finanţe, Hassan-bey ministru de comerciu şi agricultură, Turtuili, ministru de culte şi Aziz-paşa, ministru de justiţie.

Noul cabinet italianse va constitui sub şefia lui Salandra, care va strânge în jurul său toate partidele liberale parlamentare. Ministrul de externe San Giuiiano & declarat, că într’un cabinet Salandra va primi portofoliul externelor.

Revizuirea constituţiei sârbeşti.

Ziarnl «Balkan» anunţă că revizuirea constituţiei sârbeşti se va face în urma dorinţei Ţarului Rusiei.

Se ştie anume că principele moştenitor Alexandru al Serbiei se va căsători cu una din fiicele Ţarului Rusiei, iar acesta voeşte de pe acum să asigure tronul viitorului său ginere, a cărui situaţie nu este lămurită pe deplin.

Principele George a renunţat la tronul Serbiei la 15 Martie 1909, dar dreptul principelui Alexandru la tronul Serbiei n’a fost recunoscut de marea Scupştină, şi numai de Scupştina ordinară. Acestui act trebue să i se dea şi formele legale înainte ca principele A- lexandru să se căsătorească cu fiica Ţarului.

Ziarul «Balkan» mai anunţă, că cu ocazia căsătoriei principelui moştenitor Alexandru se va face o schimbare pe tronul Şerbi eL

Ş T I R I .— 5 Martie 1914.

ştiri din Romania- D-nui ministru A l . Gr. R a d o v i c i a avut o nouă întrevedere cu ministrul Sta- telor-Unite în Bucureşti, care l-a rugat din nou ca România să participe Ia expoziţia internaţională Panama-Pacific. D-l ministru Radovici a promis că va căuta o modalitate, ca România să participe la această expoziţiune, într-o secţiune oarecare, cu toate că împrejurările interne nu-i permit să participe în mod mai larg.

— C o m i t e t u l f l o t e i n a ţ i o n a l e c o m u n i c ă , c ă t o t a l u l s u m e l o r s t r â n s e p e n t r u s p o r i r e a f l o t e i n a ţ i o n a l e , p â n ă l a 1 M a r t i e v . , s e r i d i c ă l a 2.606.749 f r a n c i .

— Din iniţiativa unui grup de intelectuali din Alexandria, Duminecă a avut loc în acest oraş o întrunire, unde s-a ales un comitet pentru strângerea fo n durilor necesare ridicării unui monument, în acel oraş, lui Alexandru Cuza p rimul Domnitor al Principatelor româneşti m ite .

— Luni în 10 Martie v. la orele 9 seara va avea loc în sala Ateneului Român un concert dat de d-na Hareti Nemeşiu, cu concursul d-lui. G. Paulian.

— Din Craiova se anunţă : Apele Dunării au început să crească, ameninţând cu inundarea. Prefectura judeţului a încunoştiinţat pe ţărani să fie cu băgare de seamă ca să previe un eventual pericol.

Despre alegerea d-lui A. D. Xeno-pol ca membru al Academiei de ştiinţe politice şi morale din Franţa, ziarul »Figaro« scrie, între altele :

»Ne amintim încă succesul, ce l-a avut acum trei ani d-l Xenopol la Sor- bona şi Collège de France cu conferinţele sale despre teoria şi principiile fundamentale ale istoriei. Acest eminent savant a publicat în limba franceză peste 60 de volume, iar alegerea sa, care este o încoronare a acestor scrieri, se va afla cu recunoştinţă atât în România cât şi în Franţa.

Firma Fraţii Leopold, Budapesta, ne trimite spre publicare, cu contravaloare, aceste şire;

Majestatea Sa a £conferit şefului senior al casei de liferare a Curţei c. r. de seminţe Edmund Mauthner şi descendenţilor săi legitimi nobilimea ungară cu predicatul »lánoshegyi«. A- ceasta distincţie din graţie regală este cu atât mai mult de preţuit, cu cât coincide cu iubileul de 40 ani al esis tenţei renumitei firme de seminţe, pe care a fondat-o şeful distins de Maj. Sa. în anul 1874, cu mijloace modeste, dar prin o activitate extraordinară ce a desvoitat-o, ridicând firma la valoarea ei de astăzi.

Distincţia va produce mulţumire i atât în cercurile comerciale cât şi în » o ele economice. |

Ce crede un ziar unguresc — şl ce scrie— Foile maghiare aduc ştirea că un ziar unguresc opoziţional din Sigetul-Marmaţiei a adus cele mai grave şl mai grosolane insulte la adresa Românilor, cu prilejul atentatului din Dobriţin. Faptul acesta a stârnit o mare indignare printre Româ"ii din oraş, iar dl. Dr. Ioan Oovaciu a provocat la duel pe autorul articolului. Directorul ziarului însă a refuzat să se dueleze spunând, că dl. Covaciu poate obţinea satisfacţie, intentând poces ziarului.

Se va fi îngrozit însă şi redacţia amintitului ziar de monstruozitatea celor publicate, căci într-un numdr următor — revenindu-şi în fire — publică o rectificare, în care-şi exprimă regretul pentru cele cuprinse în articol, care — auzi scuză; — »fiind scris în atmosfera agitată în jurul atentatului dela Debreţin autorul a putut uşor să şi uite de sine.» Cu toate acestea — accentuiază ziarul — n-a avut intenţia să jignească pe Românii şi să turbure dpmonia dintre ei şi ungurit ci din contră, crede, că este absolut necesar un trai paşnic între a- ceste două popoare.

— Urmează aşadar că Ungurii în »uitarea lor de sine» pot să terfeiiască şi să ucidă chiar pe concetăţenii lor, cu cari »cred că este absolut necesar un trai paşnic.»

Polonii pentru limba lor. Biserica Sf. Paul din Berlin a fost Duminecă teatrul unei furtunoase demonstraţii. Paterul Iacobus fixase ziua de 25 Martie pentru confirmarea tinerilor. Polonii însă s-au opus, nevoind ca copii lor să fie confirmaţi deodată cu ai Germanilor şi Dumineca trecută s-au adunat la biserică, hotărâţi fimd să silească pe preoţi ca să le admită în acea zi copii la confirmaţiuoe şi ca serviciul divin al cenfirmaţiunii să-l oficieze" preoţii in limba peionă. Ca toată înverşunarea Polonilor, preoţii n-au voit să ţină cont de cererile lor, fapt care a întărâtat atât de mult pe Poloni, încât aceştia au început să vocifereze şi să cânte cântece naţioale. Toate încercările preoţilor de a-i linişti au rămas zadarnice, aşa că în cele din urmă s-au văzut nevoiţi să ceară intervenţia poliţiei. Vreo câţiva zeci de poliţişti şi-au făcut imediat prezenţa, dar numai cu mare greu au putut scoate din biserică pe credincioşii po uni, cu cari s-a dat o luptă în toată regula, în urma căreia parchetul bisericii era acoperit cu pălării, bastoane, bucăţi de haine rupte etc.

Adunarea generală a »Furnicai«.Ni se scrie: In 14 crt. s a ţinut adunarea generală ordinară a 30-a a institutului de credit din Făgăraş »Furnica«. La adunare s-au prezentat 19 acţionari cu 324 acţiuni. Au fost realeşi în consiliul Direcţiunei: d nii Partenie Cosma, dir. executiv al »Albinei« din Sibiiu şi Dr. Teodor Pcpescu adv. Făgăraş, iar ca membru nou a fost ales d*nul ioan Le* pădatu, directorul Băncii gen. de asigurare din Sibiiu. In această adunare generală acţionarii prezenţi au hotărât cu unanimitate ridicarea capitalului societar dala cor. 240.001/ la cor. 500.000. Urcarea aceasta a capitalului societar a trebuit să se facă in urma creşterei continue a afacerilor institutului. Din beneficiu! net al anului trecut de cor. 36,582 87, institutul dârueşte pentru scopuri culturala şi de binefacere suma de cor. 2,413.87.

0 lega pentru femei. Revista »Ber- liner Salon“, publică textul unui regulament numit »Bill of Aparel«, votat de cătră camera statului Illinois (Statele* Unite), în interesul moralităţii şi păstrării virtuţilor femeeşti. Iată textul acestui regulament:

1) Fs*e interzis oricărei femei să poarte rochii mai scurte de 15 centimetri, dela pământ.

2) Sunt oprite de tot taliile, cunoscute sub numele de »Peek a boo«, cari redau în mod fermecător conturele corpului femeesc.

3) Folosirea corsetului este permisă numai la ordinul medicului, din cauze sanitare; şi această permisiune trebue documentată prin un atestat me * dical legalizat.

4) Este oprită purtarea mânecilor scurte şi a ori ce fel de decolţare, chiar şi între marginile bunei cuviinţi.

5) Toate femeile, cari la ori ce fel de petreceri sociale lasă ochii privitorilor să admire prea mult timp partea corpului dintre cap şi brâu, vor fi pedepsite cu 25 dolari amendă.

6) Cu o întreită sumă se pedepsesc femeile, cari la băile de mare şi alte băi poartă haine cari provoacă scandaluri.

Poate că bătrâna Europă ar trebui — dacă nu se urmeze în totul exemplul tânărului stat american — cel puţin să ia dela dânsul oarecari învăţături.

Progressie radiotelegrafiei DinRoma se anunţă: Inventatorul Marconi a făcut zilele acestea nişte experienţe interesante, cari arată marele progres ce l-a .făcut radiotelegrafia. In faţa ducelui de Abruzzi a făcut la Augusta (în Sicilia) experienţe radiotelegrafice, cari au ţinut patru zile. In decursul acestor esperienţe s-au primit depeşi dela o distanţă de 2800 de chilomefcrii ziua, iar de la o depărtare de 6500 chilounetri noaptea. Marconi a aplicat primele sale aparate pe bordul vagelor din escadra pusă sub comanda ^ducelui de Abruzzi.

O alta ştire din Roma vesteşte, că din staţiunea radiote'egrafică Naue de lângă Berlin s-a reuşit a se comunica cu staţiunea Winduk din posesiunile germane africane, adecă la o distanţă de 9700 chitometri.

Ştiri mărunte. Din ^Londra se a- nunţă, că spitalul Charing Cross a hotărât să proclame pe artista Sarah Berrhard doctor de onoare, drept recompensă pentru reprezentaţiile date de dânsa în iavoarea spitalului.

— Pe coastele Franţei auj bântuit furtun' uriaşe, cari la Druhii şi în alte localităţi balneare au distrus mai multe case.

— Se anunţă din Londra, că expediţia lui Rosseveit, îndreptată spre pădurile neumblate ale Brasiiiei a obţinut frumoase rezultate ştiinţifice. S-au făcut interesante descoperiri asupra fierei şi faunei atât de bogate, din a- cele ţinuturi.

Din Braşov şi Ţard-Bârsei.Serbare religioasă în Dârste. A»

nunţăm cu plăcere, că grupul preoţilor din Braşov va servi în sobor, Duminecă în 9/22 Martie a. c. la oarele 4 p. m. în biserica din Dârstele-Braşovului Predica o va rosti dl N. Furnică înv. diacon.

Reprezentaţie chinematografică la gimnaziul român. Duminecă în 22 Martie st. n. la orele 67* seara despărţământul Braşov ai »Asociaţiunei« aranjaza în sala festivă a gimnaziului o reprezentaţi una chinematograflcâ. Se va reprezenta „Viaţa şi Patimile lai Isus Cristos. Intrarea de persoană 40 fileri.

C ărţi şi reviste.Au apăruţi— „Convorbiri Literare“ (Nr 2.

Bucureşti, Februarie 1914, Anul XLVIII). Director, $. Mehedinţi, Cuprinsul: lacob Negruzzi: Din copilărie (amintiri). M. Beza: O amintire (novelă). Ion Pillát: In Memóriám (versuri). Mihail Negru. Răsare soarele (poem dramatic). G Fovdan Duică: Şcoala normala cum este şi cum trebue să fie. M Dăscă- lescu-Mugur: Lui St. O. losif: Picură din steie (veisuri). Ion Grămadă* Bulgarii în România pâiă ia 1877 G. Savul: Gândiri în treacăt. I. D. Stefă uescu: Note de drum: O carte a D-lui (V. Iorga. I. M. Marinessu: Dintr’ua castel ţversuri) I. Minea: Pierderea Am laşului *i Făgăraşului. R, Dougias Wiggin; Rebecca dela Valea-Soareiui (roman tradus din englezeşte de Elena | Rădulescu-Pogoneanu), General P. V, Năsturei: Corespondenţa între Petrache Pl enarul şl unchii săi George (Urdaehe, şi Gr Oteteiişaau. Oronica literară : etc. — Abonamentul .pentru Austro-Un- garia 12 coroane pe an Pentru abonamente şl orice chestii de administraţie să se adreseze la: »Librăria Stanciulescu,« Bucureşti (Bulev. »Eli- sabeta«.

— , Ilustraţiunea Naţională“, revistă lunară, enciclopedicâ-ilustratâ (Februarie 1914, Anul II) Cuprins bogat şi numeroase ilustraţiuni frumos şi artistic esecutate. Abonamentul pentru Austro-Ungaria 36 lei. Redaţia şi administraţia : Bucureşti, str. regală 12.

Din biblioteca teatrală edată de iibrăria Ciurcu:

Un tutor, comedie în două acte şi un tablou, de Matilda Poni — 50 fii.

ULTIME ŞTIRI.P a r i s 18 Martie. Ziarele fran

ceze comentează în diferite chipuri atentatul d-nei Caillaux. Unele condamnă pe Calmette, altele pe ministrul Caillaux şl pe nenorocita sa soţie. „Figaro" scrie între altele: „Calmette a văzut în Caillaux o adevărată pacoste pentru ţară şi a voit să scape Franţa de un astfel de om, ceea-ce i a şi succes".

Consiliul de miniştrii întrunit eri a primit dimisiunea ministrului Caillaux. Ministru de finanţe a fost numit ministrul de interne Renoult, care a fost înlocuit prin ministrul de comerciu Halvy, iar ministru de comerciu a fost numit deputatul Perot.

B a d a p e s + a , 18 Martie. In şedinţa de azi a camerei au luat cuvântul la desbaterea chestiunei române dep. Giith (partidul muncei) şi Desider Polonyi. Desbaterea continuă.

P a r i s , 18 Martie. Eri sară şi toată noaptea au avut loc aici mari demonstraţiuni roialiste. Mulţimea striga: „Jos Caillaux, jos republica, trăiască regele." Poliţia s’a încăie- rat cu demonstranţii. Numeroşi demonstranţi au fost arestaţi.

P a r i s 18 Martie. Vicepreşedintele camerei Augagueur a fost atacat şi insultat pe stradă de cântăreaţa Paul ine Henry. Cântăreaţa a fost arestată. La interogator a declarat că a insultat pe Augag- neur din canze private.

In şedinţa de eri a camerei an fost scene furtunoase pe chestia atentatulni. Roialistui Delahaye a cerut ca procurorul suprem Fa- bre să fie dimis, fiindcă a amânat cercetarea în contra lui Rocbette, care, câştigând astfel timp, s-a pntut refugia. In această chestie a fost implicat şi Caillaux şi destăinuirile in această afacere ar fi îndemnat pe d-na Caillaux la săvârşirea atentatului. Propunerea nu s-a primit.

Proprietar îTip A. Mureşumu : branisee & Go»p

Redactor responsabil;loan Hr o fam.

M u l ţ ă i n i t ă p u b l i c ă .

Reuniunea femeilor române lin Zârneşti şi jur, care a împlinit 34 ani dela înfiinţare ş’a ţinut adunarea generală în 30 Ianuarie a. c. st. v.

Din raportul comitetului şi dîu rezultatul agendelor adunăroi generale, s’a putut constata, că reuniunea în cercul său de activitate, a progresat latr’un mod foarte îmbucurător în toate privinţele. Acest progres în prima lin e est© de a se aserie conducerei celei înţe le p te al mult ştim. doamnei pre«i- dente E'ena Dr. Iancu Meţian, căreia i-a succes, ca reuniunea să îşi poată ajunge de a pune în lucrare scopul ei principal. Reuniunea până acum un an, din venitul ei împărţia numai hăinuţe fetiţelor sărace. In anul 1912 însă prin stăruinţa şi ajutorul moral şi material al doamnei presidente s’a putut deschide în mod provisor un curs de industrie pentru de a se instrua fetiţele în ţesut, cusut şi alte lucruri de mână, spre care scop s’a instituit o instructoare cualificată. Resultatul acestuia este destui de mulţămitor, aşa că se poate aştepta ajungerea scopului dorit.

Numărul membrelor a ajuns ia 14 membre fundatoare şi 60 ordinare.

ITondui reuniunei cu finea anului 1913 a ajuns la 20745 cor, care s’a înmulţit prin taxele membrelor, prin interese, contribuiri benevole şi prin venitul balurilor. nCHEAG

pentru închegarea laptelui cu marca

„ R o m â n c a “,cel mai ban făcut din rânză de

miel şi viţel.

La cerere trimit preţuri şi îndrumări pentru folosirea cheagului.

Se capătă la

8_io P a l i i M a rto n Caransebeş-

0

Pagina 4 0 A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr 5 2 —1914

In anul 1913, din cauza crizei re- uniunea a aflat de bine a nu aranja bal. Doamna preşedintă insă pentru de a acoperi în parte spesele, cari altă dată se acopereau din veaitu! balului ; a deschis o colectă spre acest scop, la care au contribuit următorii domni marinimoşi:

Câte 20 co r : Dr. I&ncu Meţian, Dr. Eugen Meţian adv., Dr. Eugen Sim- petreanu adv.

Câte 10 cor: Nicolae Garoiu adv., loan Hamzea protop., Ilié Hociotă preot, mii.

Câte 5 co r: Dr. Emil Dan adv., Valeriu Pană înv., Sora B. Meţian, 1 cor; cari să binevoiască a primi şi Ia acest Ioc cea mai profundă mulţămită. In decursul anului au mai incurs dela d»l adv. Ilariu Hoadrea din incidentul căsătoriei sale 100 cor. Pentru acest frumos dar reuniunea cu deosebită plăcere l’a înscris între membrii binefăcători şi ii aduce şi pe această cale cea mai mare mulţămită.

A dăruit şi doamna Maria Gâr- niţă, 50 cor. pentru de a se premia fetiţele dela cursul de industrie.

Cu ocaziunea împărţirel ajutoare- lor fetiţelor sărace, a dăruit fabrica de postai din Râşnov Papp şi fiu, o bucată de 24 m. postav şi d-1 comersant Ion Bofoga, 20 m. parchet.

In fine institutul de oconomie Creditul în şedinţa anului acestuia a binevoit a vota în beneficiul reuniunii frumoasa sumă de 150 cor. Reuniunea exprimă atât institutului Creditul cât şi celorlalţi donatori cea mai mare mulţămită.

In 2/15 Februarie, precum s’a a- nunţat, reuniune i a aranjat un bai, al cărui rezultat a fost foarte Îmbucurător atât din punct de vedere moral cât şi material.

Oa public foarte frumos şi ales a luat parte la bal. Era o decsebită plăcere a vedea cele mai multe dame în frunte cu d-na preşedintă în frumosul nostru costum naţional. Din punct de vedere material balul însă a fost destul de mulţămitor; căci a adus ue venit curat de 295 cor. 55 fii. Oferte marinimoase şi suprasolviri au incurs dela următorii binefăcători:

Câte 20 cor: Escelenţia Sa srch. si metrop. loan Meţianu, Alexandru Grosu ra. propr.

Câte 17 cor: Traagoth Copony deputat, Zsigm. Ouitner dir. fabr., Dr. laneu Meţian, Dr. Iancu Garoiu adv., Dr. Cernea adv., George Constandin 20 lei., láczko d>r. iabr. 12 cor,, Constant. Proca preet 10 cor., Aur«d Tipeiu far* macist 9 cor., Dr. Simpetreanu adv. 8 cor.

Câte 7 cor: Familia Cutesn farmacist, Ion Ionică inginer s., PappRâş nov, Grorge Nastea not., Nicolau Pop Sav., Const. Ioanoviciu, George Moşoiu, loan Comşa 5. cor., Dr. P. Nistor 4 cor.

Câte 3 cor: George Eaescu preot, Moise Micu preot, Grig. Manoie preot, loan Dan protopop, loan Strevoiu preot, I. Reker dir. şc., loan Vodă nor., losif Mi nea.

Câte 2 cor: Dr. Oltean adv., P. Dan direct., Dr. Negrea adv., Dr. Bere când. adv., Dr. Truovszky medic, Ion .St. Coleşiu, Kovács m. post., I. îf na prim., Bucur Meţian, And. Clinciu, A. Şenchea, losif Ruocean preot, Nic Tipeiu, Stan Strevoiu, loan Néma, Iancu Axente, Nicol, Pană, Valoriu Pană, Bilievicz, Ratgani, d-na Elena i. C. Baiu.

Câte 1 cor: D-na Verzea, Elena Oros, Trai an Comşa, Partenie Dan, Jon Sperchez înv., Stan St. Srevoiu, M. Dan, Neculae Vodă, Kértesz, G. Garoiu, A. Colan croitor.

Reuniunea aduce cea mai profundă mulţămită tuturor acestor domni pentru mari ni moaşele oferte. In fine mulţămeşte d-nilor din comitetul aranjator. cari încă au contribuit mult la succesul cel frumos al baiului.

Zerneşti In 24 Februarie 1914st. v.

in numele reuniunei fem. rom.loan Strevoiu,

secretar.

C e t i ţ i ş i r ă s p â n d i ţ i

„Gazeta Transilvaniei’

Atenţiune

3 -1 0

părechi încălţăminte, garantat solide, de bărbaţi, dame şi copii, vând — în lipsă de loc cu 25— 3 0 # mai ieftin, decât preţul obicinuit Totodată atrag

atenţiunea Onor. public, că mi-au sosit mari cantităţi de mărfuri de Paşti în bogate şi

variate sortimente.

I. S A B A D E A N U ,M agazin de încălţăm inte.

10. BRAŞOV, Strada Porţii Nr. 10.

Strămutare de prăvălie.Aduc la cunoştinţa On. public că mi-am strămutat prăvălia din strada Alihael W eis în strada P o r ţii 95.

Oa până acuma, şl de aci înainte mă voi strădui ca prin lucru bun şi solid a satisface şi pretensiunile cele mai delicate.

In prăvilie se află un sortiment bogat de ghete pentru bărbaţi şi dame lucrate de mine, cum şi ghete americane pentru bărbaţi şi dame lucru de fabrică.

Comandelele esecut solid şi punctual pe lângă preţuri convenabile

Ca toată stim a: NAGY FEREECZ, pantofar.B raşov, Strad» Porţii Nr. t&. 7—10.

Sanatoriu Dr. Jekeliussituat în grădină liniştită, la faţa soarelui, primeşte bolnavi

în căutare, în cazuri hirurgice, de naştere şi boalefem eeşti.

Médis primar Dr,

Sentit p rta |lege .

A se fer i devine^tscţie.

pentruTOSE.FăGUŞFAlîşi GĂTI8nu este mediceméiU m?i bun ca

Mentiiomol Bonboaneare efect sigur, gust bun nu deranjază

• stomacul, promovează apetitul.v >edec» tuşea şi slăbire» eo lelor voeei, de aceia se folosesc ae cântăreţi,actori, preoţişi oratori. Indispensabile pentru fumători răcorind gura şi depărtând mi

rosul de tutun.

= = Preţul 40 bani cartonul = =Se capătă în toate farmaciile şi d rogueri La cumpărare să fie atent la num irea „IVfettthomol“. Pe fiecare carton trebue

să fie ef i Gonmi. 7—12

Fabrica: A- EGGER’s SOHNK. u. K. Hoflieferant —V.ţ na .—

W ilhslm Csainer,t u r t a r .

B R A ŞO V , Strada Lungă Nr. 30. Preduce edle m al bune şl fine turte diilet eu deresurl, migdale, piper

ş l turtă de STârnberff.Pentru restaurante oele trai

fine p r ă j i t u r i d e s e r t .Tot acolo se capătă Met de miere foarte fin

şi cu efect vindecător.Pentru pomeni recunoscuta tu rtă dulce a lui Csallner.

58- 52 Vânzătorilor se dă rabat.

ZLUh01DX