Mryius Hentea

TaTa DadaAdevirata viali gi celestele aventuri

ale lui Tristan Tzara

Traducere din limba englezi de Daniel Clinci

ffiftwushte

201.6

Sumar

Multumirile autorului

1. ,,Vino cu mine lalard":1896-1906 11,

2. Educafia lui Samuel Rosenstock:1906-1912 323. CAntece de rizboi: 1912-1915 534. La Cabaret: l9L5-19L6 705. Dada in formi tipdritd gi prin pogtS: 191.6-1917 956. Dincolo de sanatoriul elvefian: L9L8-1919 1187. ,f,oati.lumea este Dada":1920 7428. Turnee gi stagiuni:1920-1921. 1669. Ultimele momente ale Dada: 1922-1923 19210. Dupi sfArgitul Dada: 1924-1929 217L1. Suprarealismul aproximativ: L929-1935 2437Z.Poezie gi politicd in vremea rizboiului:1935-1944 26613. Secretele unei renagteri: 1944-1963 294

Note 323

L.,,Vino cu mine la fatd" ; 1896-1906

A durat qase ani pAnd Bibliothdque Litt6raire JacquesDoucet din Paris a reugit si arhiveze cele 54 de volume alemanuscriselor lui Tristan Tzara si cele peste 4000 de scrisori,cirli pogtale qi telegrame, dintre care unele nu spuneau altcevadecAt cI un prieten va intirzia la cin[. Aceasti colecfie, carecuprinde aproape orice fipicI ajunsd in mAinile l:uiTzara, nuinclude si certificatul de nagtere. Tzara a oblinut o versiune,,rectificati" in 7925; pierderea documenfului poate fi expli-catd de viala lui marcatd de dislocare: din RomAnia ruraldin Bucureqti, apoi in Elvelia din timpui Primului RdzboiMondial, apoi in Parisul boem al anilor 7920, anii recesiunii giRizboiul Civil ii va petrece parfiai in Spania, sub regimul de laVichy va fi mereu pe fugd qimembru alrezisten[ei,iarincele dinurmd, dupd Rdzboi, va petrece lungi ani in intimitate qi regX-sire. Dar dacI,,nu existd niciuninceput gi, cu toate acestea, nutremurdm, nu suntem sentimentali" , ce altceva mai inseamndun certificat de nagtere decAt o simpld bucati de hArtie carein timp se va ingdlbeni, a cirei cerneald se va gterge gi a cdrorcolturi se vor rupe?1 Este hai bine sd ni-l scriem singuri, aga

flrm a fdcut T zar a in 1922:

TZARA: ndscut la Constantinopof 22 ianuarie 1903, 63 kg, nas

drept, pdr negru scurt, fala rotundd, frunte 1at6, semne distinctive:4 urechi. A luat cursuri de filosofie pur5 la Universitatea din Sofia,

rdnit in Rizboiul Bulgaro-SArb din 1913. Implicat in comerful custejar, a publicat 220 de poeme la Paris, etajul intAi, prima ugd pe

dreapta, a cAqtigat multe partide de sah, indllime 7,90 m.2

Data Ei locul nagterii sunt inventate, iar descrierea hzicdeste departe de adevdr, dar nici certificatul sdu de nastere

11

Marius Hentea

oficial nu stabilegte un adevrr obiectiv. Aflat intr-un dosarprdfuit dintr-o arhiv5 provinciali, acesta atestd cX ,,SamueliRosengtok" a venit pe lume ir:r Moinegti, judeful Bacdu,RomAni4 pe L6 aprilie 1896,1a23:20.3 Nu doar cd numele sdu(samuel Rosenstock) era ortografiat gregif dar farsa certifica-tului siu oficial de nagtere va continua atunci cand il va modi-fica: o insemnare notarial5 afirmi cd numele siu de familie- care apdrea pe formular ca ,,Rosengtok,,, ,,Rostinstoch,, qi,,Rozinstcik" - era acum ,,Tristan-Tzara,,, numele sdu oficialdevenind,,Samueli Tristan-Tzara,, !

Din cauzr c[ acful este datat 17 aprilie, majoritatea cerce-tdtorilor a convenit cH aceasta este rdata nagterii sale (maitdrziu, Tzara va spune cd data corectd este 14 aprilie). insdavem un motiv important pentru a rectifica aceastd eroarebirocraticH. Deoarece Romania a utilizat calendarul iulianpAni in 1979, data nagterii lui rzara conform calendaruluimodern este 28 aprilie. Printr-o coincidenli gocanti, Bisericaortodoxd Romand il sdrbitoregte la aceastd datd pe sfantulDada.a Povestea lui este urmitoarea: in vremea impdratuluiroman Diocleliary trei indivizipe nume Cvintilian, Dada siMaxim au fost prinqi predic6nd crestinismul. in prima lornoapte in arest in ozovia, pe coasta sud-esticd a Romanieide azi, diavolul a venit sd-i ispiteascd: renunfa{i la credinlavoastrl in schimbul libertdfii. CAnd au inceput sd se roage, uninger a venit pentru a le intdri credinfa. pentru cd au refu-zat sdrenunte la Hristos, cei trei au fost decapitafi.

Chiar dac5 nou-ndscufii romAni poartd adeseori numelesfanfului din ziua lor de nastere, intamplarea aceasta cuSfAntul Dada depdgeqte in imaginalie chiar gi povegtile deadormit copiii din Balcani. Trebuie spus cd Filip gi EmiliaRosenstock erau evrei. Prevestind puternica Ei, uneori, sufo-canta lor iubire parental5, au ales numele Samuef care, invechiul Testamenf s-a ndscut ca rdspuns la rugiciunile mameisale. ,,MamH mamd fu agtepfi in zdpada troienitd,,, va scrieTzara in ,,IVIarea plAngere a obscuritd{ii mele doi,,, o imaginea agteptdrii fird speranfd care se leagd gi de povestea numeluisru biblic.s In timp, insd, acest ,,nou-niscut iransformat intr-o

-12

l

i

ThTh Dada / Tiistan Tzara

stAnci de granit prea tare gi prea grea pentru mama lui" vaface ca numele s[u sd fie sinonim cu SfAntul Dada.6

De-a lungul vielii, Tzara a pistrat aurd de mister in juruloriginilor sale. Lui Michel Sanouillet care a scris o tezi despreDada parizianl, bazatd. pe arhiva personald a lui Tzara, a

refuzat s5-i divulge numele primit la nagtere.T Cartea despreTzara din1952 scrisd de Ren6 Lac6te pentru prestigioasa seriePoites d'aujoud'hul incepe cu Z;j:rich, 7976, ca gi cum primiidouizeci de ani din viafa luiTzaranu ar insemna mare lucru.8

Jumitate de secol mai tdrzht, FranEois Buot igi incepe biografiadespre Tzaramdrturisind cd nu-i este ugor sd se gdseasci urmeale primilor ani de via{i ai subiectului sdu.e Dar, dupd cumspune necrologul din Le Figaro Littiraire, ,,Dada s-a nXscut inRomAnia, Tristan Tzara a murit la Paris". Pseudonimul luilzara pare sd se refere la acegti ani: din romAnescul trist qi-fzara, pronunlat ca fara, rezultd. ,,trist in lard" . (CAnd inci igicduta pseudonimul, Tzara l-a ortografiat la inceput ,,[ara" .)Dar expresia corecti este trist la {ard, ceea ce arunci uneleindoieli cu privire la posibilitatea unei traduceri literale. CAnda fost intrebat despre acest subiect,Tzara a schilat un zAmbet.Pseudonimul sdu rdmAne o mdrturie incompletd a originilorsale, numele lui aparent cosmopoiit avAnd, de fapt, o origine:articulard gi poate chiar o semnificalie specificd; dar toate:cestea pot fi contrazise.

ln seara deschiderii Chbaretului Voltaire, Tzara nu avea-rci doudzeci de ani gi se afla ir:r Elvelia de doar cAteva luni.?'remele recitate in acea seari fuseseri scrise in romAnd.10

, Este dificii de imaginat" , clt alte cuvinte, cd,Tzara si-a pdrisit-ra de origine ,,tabula rasa" .11Degi recent a apdrut un anumit:.:eres pentru contexful romAnesc al Dada, reprezentat dei -.lume ca Dada Est: Romdnii de la Cabaret Voltaire ai lui Tomiardqvist, mai este mult de 1ucru.12 Contactul lui Tzara currezia si arta moderne a avut 1oc la inceput in RomAnia; nu:u::rai cd a publicat poeme in^revistele literare de top din !ard,;a: a si editat dou[ reviste. In momentul in care au apirutr:::ele sale poeme in romAnS" la incepufui anilor 1930,

13

Marius Hentea

Tzara a avut obiecfii cu privire la titlul ,,poeme de dinaintedeDada", pentru cd asta ar fi 15sat impresia unei ,,ruptl)ti,,.lsAceste poeme nu sunt fdrd valoare; ele sunt pline de jocuride cuvinte extravagante, precum gi de un lirism care poate ficonsiderat inegal, dar nicidecum trecut cu vederea. EugdneIonesco le gtia pe de rost.

Toate acestea aratd cAt de importantd este sd-l situdm peTzara la grani{a aceasta a Europei. CAnd s-a intors in RomAniapentru cAteva siptdmAni, in vara anului 7920, i-a scris luiFrancis Picabia cd,,Balcanii qi mentalitatea de aici md dezgustXprofund"1a. Acestea sunt cuvintele unui tAndr provincial careqi-a gdsit calea spre lume gi acum iocuiegte in - minunea minu-nilor - Paris. O analizd mai profundd a rela[iei lui Tzara cuRomAnia va arita cd iegdtura este mai strAnsl gi mai de duratidecAt pare. Avea prieteni romAni la Paris, cum ar fi ConstantinBrAncusi sau Ionesco, dar, din dorinfa de a se integra completin via{a intelectuald francezd, care l-a acuzat de cAteva ori cdar fi ,,strdin" , :nt) s-a al5turat cercuriior de exila{i. Contactul luicu prietenii din RomAnia s-a redus din ce in ce mai mult, iarcdldtoriile inapoi in lard au fost rare. ultima a avut locin1946,cAnd a venit ca reprezentant al literelor franceze; nu a parti-cipat la inmormAntarea mamei sale, doi ani mai tdrziu, iar in1962, cu un an inainte sh moard, nu a vorbit deloc in romAnXcu nepoata iui gi solul acesteia, cu care a locuit la paris timpde o sdptdmAnd.ls Dar ,,cele mai indepdrtate rela{ii deschidsertarele memoriei mele", scrie el -inFaites aos jeux,un romanneterminat, din 7923 - referitor Ia tinere[ea sa.16 Unicul copilalluirzara, Christophe igi amintegte cd tatil sdu avea amintirifoarte ,,dragi" cu privire la lara natald gi s-a inspirat puternicdin cultura acesteia.lT Chiar gi dupd patruzeci de ani la paris,,,r" -ul lung, vibrant gi vocalele scurtate ale francezei pe careo vorbea ii trddau originile romAnegti.ls Dupd cum spuneaTzara insuqi in 7945:,,Nu pot evoca fird emolie aceastd larddurd, in care valorile esenliale ale viefii, atAt cele delicate, cAtsi ceie grosolane, atAt de apropiate de naturd, au conservatprospelimea tinerelii lumii."1e

1.4

8. Turnee gi stagiuni: l-920 -1921

Dada pariziand era acum pe culmile gloriei, iar CindmaCalendrier iesise din tipar, aga cd se poate spune cd decizia luiTzara de a pirisi Parisul in iulie 7920 nu a fost cea mai bund.El sustinea cd aceastl cildtorie avea sd fie un fel de propa-gandX Dada, dar motivul adevirat era ci nu-gi mai vdzusefamilia de cinci ani. Dacd fala public[ a Dada scuipa pe mora-litate, obligalii, indatoriri de familie, in privat, inimile dadaig-tilor bdteau in alt ritm. Lui Tzara ii era dor de familia sa, darera afectat qi de reprosurile pdrinfilor care ii spuneau ci gi-aneglijat studiile: inarmat cu volumele de poezie publicate inZijtrichgi Paris gi cu articole din ziare din toat5 lumea, le puteaardta acum cd triumfase.

Serner il avertizase pe Tzara cd Elvelia a intrat ir:rtr-o stag-nare cultural5: ,,Nu e absolut nimic de ficut aici. O catastrofi.[...] Niqte idio]i teribili cu tofii."1 Tzara gi-a dat seama deadevdrul acestor spuse incd din prima sa escali:

Ziirichul este mort gi nepldcut, numai aerul este bun. Ce faci? Ce se

intAmpld? Md scufund, nu qtiu de ce, in intunericul balcanic.Toate filmele de aici sunt tliate, cenzurate, se intervine asupralor. Ce lard proastd! Zririchul este in mAinile cAtorva babe. Nu potsi-mi imaginez cum de-am treit atatia ani aici.2

Cabaretul Voltaire, Galerie Dada gi seratele Dada n-auavut efecte de lungd durati laZiJ.rich, care s-aintors la stadiuldinainte indatd ce strdinii din vremeardzboiului l-au pirdsit.Circulafia liberh a ideilor dispiruse, Tzara nu va gdsi niciorevistd Dada in libririi. Numai Arp r[mdsese, ,,singur [...] piteribil de plictisit"3. lJnicele vesti bune erau cI Arp sefirnase uncontract cu Paul Steegemann, un editor din Hanovra, pentru

166

TaTa Dada / Tiistan Tzara

publicarea unei antologii Dada. Tzara a cerut cu mult entu-ziasm materiale de la prietenii sdi parizieni pentru aceastlantologie (care nu a apirutniciodat5, darTzaraaincercaf fXrIsucces, sd reinvie ambiliosul proiect Dadaglobe in acea iarn5,sper6nd ca revista si aibd intre 160 qi220 de pagini, cu un tirajde 10000 de exemplare).a Tzara stdtea cu Maya, dar la numaizece zile de la sosire a primit o scrisoare de la Gino Cantarelligi s-a urcat intr-un tren cu destinafia Milano.s

Cantarelli qi pictorul Aldo Fiozzi editaserd in timputrXzboiului o revisti, Procellaria (in care au apdrut poeme deTzara), iar acum igi uniserd forfele cu ]ulius Evola pentru apublica Bleu, al cdrei prim numXr apdruse recent. Tzara aflasede planurile 1or incd de la inceput, Evola spunAndu-i in martiedespre dorinla lui de a pune bazele unei reviste ,,Dada, inter-nationale", iar Cantarelli solicitAndu-i in acea prim5vard sH-itrimitd ,,propagandd Dada"6. Bleu a devenit prima voce aDada in Italia, publicAnd texte gi lucrdri de Aragon, JohannesBaargeld, Eluard, Ernst Picabia, Reverdy, Serner, Tzara siVan Doesburg - o serie impresionantd de colaboratori, dinmoment ce toate ceie trei numere ale Bleu aveau mai pu{inde 20 de pagini. in,,cdldura tropicald" din Milano, suportat5alXturi de Cantarelli gi Fiozzi, Tzara a vdzut primul numdr,pe care 1-a considerat,,destul de bun" in ciuda copertei (undesen care infdtiga o femeie goald qi un peisai care aminteade estetismul prefios al Simbolului).7 Grupul s-a mutat apoi laVeneli4 de unde i-au trimis o carte pogtal5 lui Picabia: ,,Dadatocmai ce s-a pigat pe plaja Lido, ne gAndim la tine cu c[ldur5"- o aluzie la cucerirea simbolicX a Venefiei, orasul PrimuluiManifest Futurist al lui Marinetti.s Dada veneliand a fost descurtd duratd pentru cdTzaras-a imbarcat intr-un tren Venefia- Simplon - Orient Express care a ajuns in Bucureqti pe 27iulie. Bucuria de a-gi revedea familia a fost repede inlocuitd deideea deprimantd cd va rdmAne in RomAnia o mare parte dinvar5: ,,Am ajuns la Bucuregti ieri, plec ia lard in seara aceastagi tot ce vreau este sd mi intorc, fie la Paris, fie alfundeva.Balcanii;i mentalitatea de aici mi dezgusti profund. [...] Voista aici doar trei - patru sdptimAni. [...] Nu cred cH voi putea

t67

Marius Hentea

lucra deloc aici. Este prea cald. Probabil ci ar fi fost mai bine sdnu fi plecat. Sunt teribil de plictisit aici qi am ajuns la Bucuregtiabia de 24 de ore."e Este adevdrat cd RomAnia se schimbasedramatic in ultimii cinci ani, dar Tzara se schimbase si el lafel de mult. Crescuse in mijlocul haosului din Bucuregti, ftrsdabia acum vedea cAt de apdsdtor era orasul - ceea ce Gregorvon Rezzorri va numi mai tilrzru,,modernitate gunoierd dintoate punctele de vedere ale civilizafiei tehnocratice, decdzutegi degenerate, dar pline de viafa culoare gi avenfurd"lo.Tzaraa scipat rapid de toate astea indreptAndu-se spre GArceni, unmic sat izolat din nord-estuI RomAniei, locul in care buniculsdu lucrase ca administrator de pdduri (corespondenta pentruTzara era trimisi la atelierul de tAmpldrie local). Marea viva-citate de care dXduse dovadd in ultimele gase luni nu gi-a maigdsit locul i:r aceasti izolare, iar lipsa de activitate i-a provocatintotdeauna lui rristan o teribilSindoial5 de sine.ll probabil cdpirin{ii l-au intrebat despre activitifile Dada, mai ales cd presabucuregteand relatase scandalurile din Paris (Vinea scriseseun articol despre Dada intr-un mare cotidian din Bucureqti).Dar nu putem gti dacd pdrinfii lui erau scandalizafi sau nu;ceea ce ii interesa dupd atAlia ani de desp[rfire era sd-l vadddin nou gi sd gtie ci a scdpat nevdtdmat din rizboi.

In timpul acestei vizite la [ard, Tristan nu a prea cores-pondat cu nimeni. Breton ii ceruse lui Picabia adresa luiTzara din RomAnia, dar nu l-a contactat. Probabil ci se simfeastAnjenit sd aducd ir:r discufie numdrul din august 1920 alNouoelle Reuue FranEaise, care con{inea un articol despreDada scris de editorul NRF, ]acques Rividre, si rdspunsullui Breton. Articolul lui Rividre observa o anume disensiuneintre membrii Dada din Paris, cu un grup al esteticii nega-tive format in jurul lui Picabia qiTzara gi unul mai constructivformatin jurul lui Breton. in ciuda titlului ,,PotxDada [pentruDadal", rdspunsul lui Breton pdrea sd confirme diagnosticullui Rividre. susfinand cd increderea sa ir:r Dada era justificatddatoritl ,,revizuirii valorilor morale" pe care o realiza, Bretondorea ca ,,arbitrarul si aibi locul lui binemeritat in creareaoperelor sau ideilor" - ambele afirmafii plas6nd Dada intr-o

168

TaTa Dada / Tiistan Tzara

esteticX programaticl (degi vage).i2 Chiar daci a citat apro-bator din opera lui Tzara, Breton a spus gi cd fostul lui idol,Jacques Vach6, ,,verificase fdrd sd gtie punctele principale,,din Manifeste Dada 1918.13 Mai mult - degi importanla acestuiaspect nu putea fi intuitd ftr acel moment - Breton a folosit inacest articol, pentru prima dat5, termenul ,,suprarealist,,.

FdrI nicio dorinfd de a se intoarce incd la paris, Tzaras-a imbarcat in august in Orient Express cu destinaliaConstantinopol. S-a oprit la Atena pentru cAteva zile, trimi-lAndu-i lui Picabia o vedere cu mesajul ,,Salut[ri de la prie-tenul nostru, Socrate"la. Se pare c[ pe Acropole un profesorde teologie i-a spus cX Dumnezeu se vardzbunape Dada, darunica manifestare a mAniei divine pe care a simfit-o Tzara afost o rdceal5.1s $i-a continuat cXlitoria la Constantinopol, unoras aflat sub ocupafie militard britanicx gi francezd. A suslinutcd aici s-a intAlnit cu un medic grec din paris care spunea cdl-ar fi cunoscut personal: ,,Linisti! dar stupefiat, i-am cerut sdmi-l descrie peTzara. Mi-a spus: inalt qi blond. Nu am pututsd md ablin din rAs, deoarece sunt mic si brunet.,,16 Acesta vafi unicul incident amuzant al intregii veri; intr-o vedere cuMoscheea Siileymaniye,Tzaraii scria lui Picabia: ,,De aproapetrei luni nu am mai auzit sau vizut ceva care sd mi interesezecu adevdrat."17 Eluardil ruga sX se intoarcd la paris:

Mi-ag dori nigte evenimente Dada noi. Vino la paris in octombrie.vor avea un succes la fe1 de mare ca qi cele din trecut. Toate asteam-au fdcut sd merg inainte timp de sase luni - si cu o dispozi{iebund. [...1Dupi vacanla de vard trebuie sd facem ceva. Ce?Nu l-am mai vlzut pe Picabia de mult, dar nu este vina mea. Mi-eteamd cd este supdrat - Certh este abandonatd.Plecarea ta m-a durut mult. Eram atAt de obiqnuit sd te vdd.18

Dar Tzara nu s-a grdbit si se intoarcd la paris, alegAnd sipetreacd zece zile in Italia, mai intAi la Napoli (,,Me incXlzescputin lAng5 Yezuviu"), apoi la Roma gi Florenfa.le in primasdptdmAnd din octombrie a ajuns la Zirich, unde a reluat

t69