07 context

7/27/2019 07 Context

1/42

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Monday, January 21, 13

7/27/2019 07 Context

2/42


ArhitecturaContext Peisaj

Criza anilor 60

Utopiile (Archigram, Superstudio, YonaFriedman, Buckminster Fuller)

...si proiectarea (Centre Pompidou)

Abordari contextuale: minimalism si site-specific

cursurile precedente


7/27/2019 07 Context

3/42


u o p ecriza anilor 60-70


7/27/2019 07 Context

4/42



7/27/2019 07 Context

5/42


Superstudio

Superstudio

if design is merely an inducement toconsume, then we must reject design; ifarchitecture is merely the codifying ofbourgeois model of ownership and society,then we must reject architecture; ifarchitecture and town planning is merely theformalization of present unjust socialdivisions, then we must reject town planning

and its citiesuntil all design activities areaimed towards meeting primary needs. Untilthen, design must disappear. We can livewithout architecture (Adolfo Natalini, 1971)

http://www.youtube.com/watch?v=9NisLK8Jrm8http://www.youtube.com/watch?v=9NisLK8Jrm8

7/27/2019 07 Context

6/42


Peter Cook, Plug-in City, 1964

ARCHIGRAM

Ron Herron, walking City, publicat in revista Archigram, 1964


7/27/2019 07 Context

7/42


Instant City -Peter Cook

ARCHIGRAMInstant City : travelling metropolis, moving in the country toprovide local, provincial town with an instant, shocking experience ofmetropolitan life.

http://livepage.apple.com/http://livepage.apple.com/http://www.youtube.com/watch?v=Hw5gIOqqzwc&feature=relatedhttp://www.youtube.com/watch?v=Hw5gIOqqzwc&feature=related

7/27/2019 07 Context

8/42


Yona Friedman, Spatial Citysi Mobilearchitecture, 1960

topografii artificiale


7/27/2019 07 Context

9/42

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA


t t

7/27/2019 07 Context

10/42


contexto1. definitia curenta

din latinescul contextus = asamblaj; contextere = a tese(in lingvistica) ansamblu al textului care inconjoara o unitate a limbajului (cuvint, fraza, fragment de enunt) si care iilamureste/selectioneaza, sensul, valoarea, efectele,concordanta;set de circumstante sau fapte in care se insereaza un eveniment sau o situatie particulara;(in logica si filozofie) definitia contextuala = definirea unui cuvint sau a unui simbol, explicitandu-l prin semnificatiafrazei sau a textului in care este cuprins.

exemple de de-contextualizare a unor termeni:(e vorba tot de literatura, dar de literatura de arhitectura)

masina de locuit(Le Corbusier);fuck context(Rem Koolhaas)


t t

7/27/2019 07 Context

11/42

context

anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

loc, non-loc, site-specific

In artele vizuale:- mixarea si bruiajul mediilor artistice traditionale (nu maiputem vorbi doar de sculptura, pictura, arhitectura...cide situatii complexe, care fac apel la alt tip desensibilitate artistica)- necesitatea prezentei in situ a subiectului receptor sistabilirea unei relatii directe cu opera (proximitate fizica)- situl incepe sa faca parte din opera (the site is the

work)- deplasarea intelesului de la situl fizic (fenomenologic)catre unul largit (politic, social, cultural, institutional)


7/27/2019 07 Context

12/42


Robert Smithson, A Partially Burried Woodshed, 1970, Kent, OhioRobert Smithson, Spiral Jetty 1970, Great Salt Lake, Utah


L H ll

7/27/2019 07 Context

13/42


Gordon Matta-Clark, Conical Intersect, 1975 C o n ic a l In t e r s e c t

Les Halles

http://livepage.apple.com/http://livepage.apple.com/http://www.youtube.com/watch?v=Q4A5ybTAOWw&feature=youtube_gdatahttp://www.youtube.com/watch?v=Q4A5ybTAOWw&feature=youtube_gdata

7/27/2019 07 Context

14/42

Richard Serra, Tilted Arc, Federal Plaza, New York,

1981-1989

To remove the work is to destroy the work.

Situl fizic (dar si politic...)


7/27/2019 07 Context

15/42

Daniel Buren, Painting-Sculpture, instalatie la Sixth Guggenheim International, 1971

Situl institutional


t t

7/27/2019 07 Context

16/42


contextin arhitectura

se poate considera ca activitatea de edificare (modul in care omul isi construieste artefactele in relatie cumediul) este/intra intr-o contextura:de exemplu, la fel ca si in cazul textului pentru cuvint, orasul sau mediul natural reprezinta contextul care da anumitesemnificatii obiectului de arhitectura, ceea ce aduce noi tipuri de abordare a proiectului si noi perspective de interpretare(deci o largire a ariei de intelegere a arhitecturii).

Acest punct de vedere contureaza o anume atitudine!atitudinea contextuala devine o modalitate de interpretare / intelegere (in istoria arhitecturii si in cercetare),interpretare care devine si fundament (punct de plecare) al proiectului de arhitectura.

Despre felul in care a fost teoretizat contextul in arhitectura a se vedea Breviarul, pp. 28-33


t t

7/27/2019 07 Context

17/42


contextin arhitectura

Luam in considerare nu numai arhitectura ca obiect construit, ci si arhitectura ca proces/proiect:si ceea ce inconjoara o cladire si ii confera anumite semnificatii,si tot ceea ce circumscrie sau se inscrie in procesul de creatie si de realizare a operei (proiectul, arhitectul,modul de a face, comanda, etc.) si ii confera diversele semnificatii specifice.

ORICE OBIECT ARE UN CONTEXT:Ceea ce inseamna ca a intelege contextul in arhitectura presupune multe directii de interpretare:context fiziccontextul culturalcontext social-politiccontextul tehnico-economic

Diferitele aspecte ale contextului pot influenta proiectarea de arhitectura in mod automat, de la sine:ex., contextul cultural al momentului, spiritul timpului, ii marcheaza intr-un fel sau altul pe toti artistii, fara ca acest lucru sa fie neaparat

constientizat sau urmarit ca atare de fiecare dintre ei; ori felul in care arhitectura vernaculara reflecta un anumit context cultural specific etc.

Alteori, poate fi vorba despre o actiune deliberata, o vointa de a exprima un anumit context profesional sauvointa de a urmari cu asiduitate exprimarea unui anumit etos al momentului

ex., cazul Miscarii Moderne in care aceasta exprimare a timpurilor noi devine o deviza; asa cum, in cazul proiectului Euralille, la care seva reveni, Koolhaas urmareste programatic sa exprime noua dinamica a fluxurilor si a unui context politico-economic legat de globalizare etc


conte t in arhitect ra

7/27/2019 07 Context

18/42


context in arhitectura

contextul fizic:

natural, cu diferite sale aspecte:obiectiv-tehnicevizuale/de perceptie, formale

artificial, cu diferite sale aspecteobiectiv-tehnicevizuale/de perceptie, formale

contextul cultural:se poate referi atit la cultura in sens larg (antropologic), cit si la sensul restrins / clasic, dar si la cultura de specialitate.

poate influenta si caracteriza un anumit mod de a face arhitectura, atit prin ceea ce vine din spate (traditia, mostenireaculturala etc.), cit si prin cultura momentului, spiritul timpului (zeitgeist).

conceptul sintetic de GENIUS LOCI (spiritul unui loc), foarte discutat in cadrul atitudinii contextuale, se situeaza undevaintre aceste doua niveluri pe care le pune in relatie prin experienta umana a spatiului: contextul ca rezultat alexperientei umane in sens filozofic /fenomenologic.( a se vedea breviarul)

contextul social-politic:diversele aspecte tinand de organizarea societatii si de forma politica pe care diversele societati o imbraca influenteaza

productia de arhitectura in diverse moduri.

nevoile sociale se transpun (automat prin jocul pietei sau dirijat prin decizii publice) in anumite tipuri de cladiri;chestiunile legate de reprezentativitatea pozitiei sociale pot cere o anumita arhitectura etc.in unele cazuri, decizia politica este hotaritoare pentru productia de arhitectura, atit prin directia in care canalizeaza

investitia publica (tipuri de cladiri in care se investeste), cit si prin optiunile estetice (cu precadere in cazulregimurilor autoritare).

contextul tehnico-economic::aspectul economicaspectul potentialului tehnic (tehologii de constructie, materiale etc.)



7/27/2019 07 Context

19/42

anul III / ACP 2009-10 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

sensul acestei puneri in context a arhitecturii (ca proces si ca produs) este acela de a intelegemai cuprinzator proiectarea de arhitectura si felul in care poate lua nastere un proiect.

Contextul unui proiect locul, mediul lui inconjurator este mult mai cuprinzator decit orasul sau bucata de pamint pecare va sta. Este mai mult decit disciplina istorica, mai larg decit metodologia compozitiei traditionale. Pentru noi,contextul este un concept amplificat, deoarece intelegem ca o lucrare de arhitectura nu rezida numai in constructiaoperei. Un text, un articol critic, o revista sint obiecte solide, tangibile; fiecare reprezinta un proiect analizat in atelier casi cum ar fi un alt program real.Incepem, ca editori, sa calatorim peste granite, peste limitele arhitecturii. Granita ne retine sa depasim disciplinaacademica si face ca lecturile si interfetele sa para ca apartin unor domenii straine. N-are nici un rost sa continuamlectura in aceasta traditie. Istoria, formele comune si asumate, si distributiile - care nu se pot regenera prin ele insele -renasc astfel si se anima.

(Federico Soriano, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, Barcelona, 2003)

dar nu la aceasta interpretare teoretica a contextului nevom referi in mod special in acest curs



tit di t t l

7/27/2019 07 Context

20/42

anul III / ACP 2011-12 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE / lect.celia GHYKA

atitudinea contextualaIN ISTORIA/TEORIA ARHITECTURII SI CRITICA, atitudinea contextuala este o modalitate de interpretare / intelegere:CONTEXTUL are toate sensurile de care am vorbit anterior.

IN PROIECTARE, atitudinea contextuala situeaza LOCUL (cea ce inconjoara viitoarea interventie), cu tot cea ce ilcaracterizeaza in mod semnificativ - ca fundament al proiectului de arhitectura:CONTEXTUL este inteles numai prin anumite sensuri ale lui (mai ales cel fizic, dar nu numai), care trebuie descoperite,intelese, interpretate prin proiect; contextul are o definire mai restrinsa, dar si fluctuanta de la caz la caz.ATITUDINEA CONTEXTUALA IN PROIECTARE:un joc fin intre caracteristicile semnificative (si constringerile) locului si creativitatea arhitectului:- inteligenta si sensibilitatea definirii si intelegerii acestui context restrins, cu caracterul, exigentele si potentialul luipoetic,

- capacitatea arhitectului de a transforma exigentele si poezia acestuia in idei ale proiectului (scheme conceptuale, schitede proiect etc.),- abilitatea arhitectului de a da forma acestor idei (prin diverse mijloace exprsive).

atitudinea contextuala in proiectare: un mod de a crea o

coerenta intre ceea ce exista si ceea ce va exista, intre

nou si mostenit Trebuie sa devina clar ca ideea de mediu inconjurator nu este un sistem in care este dizolvata arhitectura, ci dincontra el este un material purtator de incarcatura pentru proiect, ca ne da posibilitatea de a gasi noi principii deproiectare si noi metode de a ne acomoda cu spiritul unui teren specific.In spatele acestor noi metode sta modificarea. Modificarea inseamna o constiinta a faptului ca sintem parte a unui tot pre-existent si ca schimbind o parte a acestui intreg inseamna a il transforma.(din Gregotti, Vittorio,Territory and Architecture, articol publicat in AD Profiles 5-6, 1985)



7/27/2019 07 Context

21/42


sensul acestei puneri in context a arhitecturii (ca proces si ca produs) este acela de a intelegemai cuprinzator proiectarea de arhitectura si felul in care poate lua nastere un proiect.

Contextul unui proiect locul, mediul lui inconjurator este mult mai cuprinzator decit orasul sau bucata de pamint pecare va sta. Este mai mult decit disciplina istorica, mai larg decit metodologia compozitiei traditionale. Pentru noi,contextul este un concept amplificat, deoarece intelegem ca o lucrare de arhitectura nu rezida numai in constructiaoperei. Un text, un articol critic, o revista sint obiecte solide, tangibile; fiecare reprezinta un proiect analizat in atelier casi cum ar fi un alt program real.Incepem, ca editori, sa calatorim peste granite, peste limitele arhitecturii. Granita ne retine sa depasim disciplinaacademica si face ca lecturile si interfetele sa para ca apartin unor domenii straine. N-are nici un rost sa continuamlectura in aceasta traditie. Istoria, formele comune si asumate, si distributiile - care nu se pot regenera prin ele insele -renasc astfel si se anima.

(Federico Soriano, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, Barcelona, 2003)

dar nu la aceasta interpretare teoretica a contextului nevom referi in mod special in acest curs



t t

7/27/2019 07 Context

22/42


contextatitudinea contextuala

ci la fundamentarea / motivarea proiectului prininterpretarea locului, la relatia proiectului cu locul, carepoate deveni astfel o dimensiune estetica si genera

potentialul expresiv al proiectului

atitudinea contextuala apare astazi ca singurul (relativ) consens inlumea foarte diversa, chiar divergenta, a modurilor de a face arhitectura

si a varietatii mijloacelor de expresie. (Fr.Chaslin, Face a la rupture)


7/27/2019 07 Context

23/42

t t

7/27/2019 07 Context

24/42


intelegerea si interpretarea sitului:- ANALIZA (procedeu cu rigori si tehnici specifice) : aspecte obiective tehnice, istorice, morfologice, urbanistice,sociale etc.- LECTURA ( procedeu mai artistic) sensibila, morfologica, socio-psihologica, istorico-geografica, chestionarea

sitului /dialogul cu situlintra in zona sensibilului si a metaforei poetice; devine INTERPRETARE a sitului, iarcalitatea acestei interpretari da si o parte din masura calitatii proiectului. Ceea ce nu neaga importanta analizelor,ci le include selectiv.Pierre von Meiss (De la forme au lieu) propune urmatoarele niveluri de lectura:o Sensibila bazata pe observatie proprie si pusa in evidenta si reprezentata prin orice mijloace capabile sa o exprime: grafice,cinematografice, literare ...)o Morfologica bazata pe analize (cea tipo-morfologica este foarte uzitata);o Socio-psihologica bazata pe anchete proprii sau cu specialisti in domeniu (antropologi, psihologi etc.)

o Istorico-geografica bazata pe planurile istorice si/sau pe documente, care atesta transformarile in timp ale sitului respectiv: ceea ceconstituie memoria locului.

Aceste lecturi suprapuse (modalitati de intelegere a sitului) sint folosite in proiectare si in pedagogia proiectului de arhitectura pentru afundamenta interventia intr-un loc dat. In termeni metaforici, dar foarte sugestivi, se vorbeste chiar de faptul ca arhitectul intreaba situldespre ce ar avea nevoie (deci ce program functional s-ar potrivi) si cum (adica despre forma care i-ar fi cea mai potrivita).

un mod de a cauta legaturile corente si fertile dintre ceea ce exista si ceea ce

va exista

contextsit, lectura sitului


contextua sm

7/27/2019 07 Context

25/42

anul III / ACP 2009-10 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

contextua smtermenul

1970 - Thomas L. Schumacher+ studentii lui Colin Rowe de la Cornell University,Contextualism, Urban Ideal and Deformations

termenul original a fost contexturalism (combinatie intre contextsi textura), prin intermediul caruia

incearca sa probeze ca se poate face un oras bun folosind arhitectura moderna

-inadecvarile si problemele arhitecturii moderne sunt urbane, nu stilistice;

- atit solidele urbane (masele construite), cit si golurile (piete, strazi, alte spatii libere) sint formefigurale semnificatia formei spatiilor publice in crearea caracterului orasului;- ideea functiunilor unei cladiri ca tip (cladirea diferentiata (tributara lui Venturi) si ca textura =o cladire trebuie sa se adapteze conditiilor urbane fara sa-si ascunda continutul, fara sa-sipiarda imageability(vizibilitatea, capacitatea de la lasa imagini in memoria oamenilor, cf. KevinLynch) ca forma.


7/27/2019 07 Context

26/42

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Colin Rowe & Fred Koetter,

Collage City(in anexa)

scrisa in 1973publicata in 1978

capitole:

Dupa Milenium,

Criza obiectului: dificultatea texturii,

Orasul de coliziune si politicabricolajului,

Collage Citysi recucerirea timpului


Discutia se situeaza intre:- mostenirea modernista orasul functionalist al

7/27/2019 07 Context

27/42


obiectelor de sine statatoare, autosuficiente de ce s-apropus aceasta prin modelul progresist- mostenirea orasului traditional cum s-a dezvoltatorasul pina la perioada industriala- critica modernismului si a orasului functionalist inconditiile anilor 1970 in care orasele se distrugeau inca

la scara mare - violarea marilor orase continuaCeea ce inseamna ca trebuie sa gindim din nouasupra relatiei arhitectura-oras si obiect-oras.Este ce incearca Rowe &Koetter.

?DE CE O MAI DISCUTAM, DACA DE ATUNCI E

POSIBIL SA SE FI GASIT SOLUTII?-nu s-au gasit, ele se cauta inca, prin intermediul teorieisi al practicii (strategii in care politicul, economical, seimbina cu conceptiile architectural-urb)- Collage Citya fost punctul de plecare al multoradintre cautarile actuale pentru ca a dat o cheie deintelegere a orasului si a relatiei obiect oras si a propuso strategie


DIMENSIUNEA PROFETICAA ARHITECTURII MODERNE

7/27/2019 07 Context

28/42


A fost o lumina care agenerat energie si care, asacum s-a combinat cu fortelemai blinde ale traditiei liberale

si ale directivelor romanticeale unui avangardism inaripat,au conferit arhitecturiimoderne viteza unui proiectil,permitindu-i sa inceapasecolul 20 ca o descarcareapocaliptica a unei noi armede foc; si chiar cind s-a maistins, aceasta continua sa fielumina care conditioneazaorice incercare serioasalegata de structura sau debunastarea societatii.

Dar oricit de luminoasa ar fifost, trebuie recunoscut caaceasta lumina permite doar oviziune restrictiva simonoculara; deci, privind-o

printr-o optica normala putemrecunoaste si vorbi despredeclinul si cadereautopiei.(Collage City/ pag 31)


RECONSIDERAREA OBIECTULUI

7/27/2019 07 Context

29/42


FUNCTIA URBANA A CLADIRII:

jocul dintre cladire ca tip si cladire ca texturafunctia cladirii ca space-occupiersi space-definer

Poetica unei anume lipse de libertateCum urmeaza sa se deformeze un tip ideal/primar, cladireaperfecta, pentru a corespunde unui sit mai putin perfect?Cum este compromisa perfectiunea problema la careteoria functionalista nu poate sa raspunda si pe care nici n-a luat-o in considerare?

Deformarea tipurilor ideale astfel incit ele sa aibadubla functie:- ca obiect cu semnificatia proprie care vine din functiuneaei- ca perete al unui spatiu public cu cerintele lui date deestetica urbana si de un anumit mod de folosire

De aici rezulta strategii de proiectare diferite


Jocul dintre cladire ca tip si cladire ca textura

7/27/2019 07 Context

30/42


Deformarea tipurilor ideale astfel incit ele sa aiba dubla functie- ca obiect cu semnificatia proprie care vine din functiunea ei

- ca perete al unui spatiu public cu cerintele lui date de esteticaurbana si de un anumit mod de folosire

Gunnar Asplund (Stockholm, Cancelaria Regala / 1922)vs. Le Corbusier (Plan Voisin/1925)


FUNCTIA URBANA A CLADIRI CA RELATIE ARHITECTURA-ORAS:(j l di t l di ti i l di t t ti i li d lib t t

7/27/2019 07 Context

31/42


(jocul dintre cladire ca tip si cladire ca textura -poetica unei anume lipse de libertate

Functia cladirii ca space-occupiersi space-definer, ca figura pozitiva si ca fond pasiv, permitind atit cladirii cit si straziisa-si exercite personalitatile lor distincte si independente.In plus, cladirile pot deveni intrumente de recunoastere pe teren, stabilizers si mijloace de de orientare colectiva.Eleganta si economia de mijloace a acestei pozitii = critica a procedurilor contemporane (adica a modernismului si

postmodernismului).

NICI FIXATIA ASUPRA OBIECTULUI, NICI CEA ASUPRA SPATIULUI, NU MAI POT FI NISTE ATITUDINI VALABILE.Situatia pe care am putea-o spera ar fi cea in care cladirile si spatiile sa existe in egalitatea unei sustinute dezbateri.O dezbatere in care victoria ar sta in integritatea fiecarei componente; o dialectica solid-gol care ar permite coexistenta- planificarii totale cu o neplanificare autentica,- a perfectei ordini cu accidentul,- a publicului si a privatului,- a statalului si a individualului.

In termeni de figura-fond, dezbaterea postulata aici intre gol si solid este o dezbatere intre doua modele care,

succint, pot fi reprezentate de tipurile acropola si forum.


roblema incalcarii nucleului tare al obisnuintelor si intereselor constituite in orasul medieval a facut caroblema noului sa fie una de reactie subversiva de demonstratie polemica uneori scoasa inafara

7/27/2019 07 Context

32/42


roblema noului sa fie una de reactie subversiva, de demonstratie polemica, uneori scoasa inafararasului.radina = o critica la adresa orasului afirmarea extrema a ei in aceasta postura = Versailles (un Disneyorld aristocratic); poate fi interpretata ca o utopie de reactie, o expozitie de design total, controlul

otal, o paradigma ultima a autocratiei care se exprima pe ea insasi in mod fatisn opozitie, vila Adriana-Tivoli = o incercare de a disimula orice referinta la orice idee de control; aparent,n amalgam necoordonat de entuziasm discret, nicidecum o dorinta autocratica de expunere.

mbele sint opera unor monarhi puternici/absoluti. Care este un model mai util pentru noi? Care dintreele doua produse (ale unor 2 tipuri psihologice de puteri autocratice, care dispuneau de toate mijloacelee a le pune in practica) poate fi resimtit ca oferind exemplul cel mai util pentru acumularea actuala deet-pieces in coliziune sau intr-o prezentare coordonata?


Colajul ca tehnica putind sa puna in acord marea gama de axis mundi, ... poate fi un instrument care sa

7/27/2019 07 Context

33/42


Co aju ca te ca put d sa pu a aco d a ea ga a de a s u d , poate u st u e t ca e sane permita sa ne bucuram de poetica utopica fara sa fim obligati sa suferim neplacerile politicilorutopice.

Aceasta inseamna a spune ca, deoarece colajul este o metoda care isi extrage virtutile din ironie, fiindcapare o tehnica folosind simultan lucruri in care nu crede, colajul este si o strategie care permite utopiei sa fiefolosita ca imagine, ca fragmente, fara sa fim obligati s-o folosim in totalitate.

Aceasta inseamna a sugera ca el poate fi o strategie care, sustinind iluzia utopica a provocarii si a finalitatii,poate chiar alimenta o realitate a schimbarii, a miscarii, a actiunii si a istoriei.


collage city

7/27/2019 07 Context

34/42


collage cityorasul colaj si recucerireatimpului

Pe scurt, omul nu are natura; ceea ce are este...istorie.Altfel spus: ceea ce natura reprezinta pentru lucruri, istoria, resgestae, reprezinta pentru om.Singura diferenta radicala intre istoria umana si istoria naturala este ca prima nu poate niciodata reincepe ... cimpanzeulsi urangutanul se disting de om nu prin ceea ce este cunoscut in termeni uzuali ca inteligenta, ci pentru ca ei au maiputina memorie. In fiecare dimineata, bietele animale trebuie sa faca fata unei totale uitari a ceea ce au trait cu o ziinainte, iar intelectul lor trebuie sa lucreze cu un fond minim de experienta. La fel, tigrul de azi e identic cu tigrulinceputurilor ca si cum nimic nu ar fi existat inaintea lui... A rupe continuitatea cu trecutul inseamna a il reduce pe om si a

il plagia pe urangutan. JOSE ORTEGA Y GASSET

Aceasta inseamna ca alegi si incerci sa continui o linie de cautare care are un intreg subsol de dezvoltare stiintifica inspatele lui: deci intri intr-o traditie a stiintei. Acesta este un punct decisiv, dar unul pe care rationalistii nu-l inteleg suficientin multe cazuri anume, ca nu putem porni de la zero; ca trebuie sa folosim ceea ce predecesorii ne-au dat deja instiinta. Daca o luam de la zero, vom fi mereu ca Adam si Eva (sau ca omul din Neanderthal, daca preferati). In stiinta,vrem sa facem progrese, iar aceasta inseamna ca trebuie sa ne sprijinim pe umerii predecesorilor. Trebuie sa ducem maideparte unele traditii... KARL POPPER


7/27/2019 07 Context

35/42

7/27/2019 07 Context

36/42


Aldo Rossi, Citt analoga


7/27/2019 07 Context

37/42



collage city

7/27/2019 07 Context

38/42


collage cityexcursus

LISTA NETERMINATA DE STIMULENTI, a-temporali si, in mod necesar, transculturali,ca niste posibile objets trouvs in colajul urbanistic:

Strazi memorabileStabilizatori

Ansamblul potential interminabilTerasa publica

Cladiri compozite si ambiguiInstrumente ale nostalgiei

Gradini


7/27/2019 07 Context

39/42


Canaletto, Capriccio, 1753


Ofera ideea orasului de colaj, ca tehnica si ca starede spirit, nu lipsita de o anume ironie fata deomogenizarea modernista si ca alternativa la

7/27/2019 07 Context

40/42


gschemele urbane utopice.

Aceasta metoda bazata pe fragmente este o solutie la problemanoului, fara sa sacrifice posibilitatea unui pluralism democratic,

care isi poate astfel gasi o expresie legitima.

Contextualismulofera o cale de mijlocintre doua pozitii extreme:

(1) MEMORIE si inghetarea nerealista intrecut, fara dezvoltare viitoare,

si

(2) ANTICIPATIE si renovarea urbana careduce inevitabil la distrugerea tesutului

traditional


obiect oras

7/27/2019 07 Context

41/42


o notabila schimbare de atitudine:Sta la baza diverselor teorii, proiecte manifest, abordari noi, metode de lucru, aplicatii practice.

Dintre acestea vom discuta doar citeva (in completare, a se citi din notele de curs):Unele abordeaza relatia arhitectura noua - oras traditional:o1. iesirea din rigorile limbajului modernist (a se revedea prezentarea de la IAC)o2. Collage City (se studiaza la seminarii)o3. abordarea tipomorfologica italiana (ex. Venezia)o4. strategii mai largi pentru oras in sensul refolosirii/reabilitarii/pastrarii coerentei nou-vechiAltele privesc prospectiv rolul arhitecturii in relatie cu spatiul public, in contextul mult mai

larg al noilor fenomene urbane declansate de schimbarile in curs ale logicii si ale moduluide functionare al societatii postindustriale (informationale):o4. Archipelago City, Grossform, Bignesso5. Llot ouverto6. Fenomene noi de urbanizare: sprawling city, shrinking cityo7. Proiectul urban

o8. Arhitectura peisajului.

obiect-orasteorie si proiect dupa modernism


7/27/2019 07 Context

42/42



07 context

Documents