taranul roman, nr.38 - iunie 2012

łăranul Român - Iunie 2012

Doar noi vă putem ajuta!

CUPRINS: Concurs „Atelierul de artă” … … pag. 3 Copilul, un accesoriu … … pag. 4-5 Vin ai noştri… pleacă ai noştri … … pag. 6 Alegeri şi aleşi … … pag. 7 łărani şi Ńărănime … … pag. 8 Nişte amintiri de o viaŃă … … pag. 9-15 LegislaŃie românească … … pag. 16 Biogazul (2) … … pag. 17-18 Clătite americane … … pag. 19 Cireşar, începutul verii … … pag. 20-21 Cântecul flăcării (continuare) … … pag. 22-32 Realizatorii revistei: Manole Silviu – Redactor Şef; Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara; Felecan Valerica; Manole Benieamin; Felecan Sorina; Voevod Mihai; Angelica Monserrat – Mexic; Loredana Terec-Vlad; Anastasia Gherjavschi; Massimiliano Frattale – Italia; Nicoleta Lazăr; Valentina Sen; Carmen Curelea;

Coperta: Maria Bianca

Vino în echipa noastră formată din specialişti în cele mai variate domenii, dedicaŃi satului românesc.

Institutul NaŃional de AsistenŃă pentru CetăŃeni caută voluntari pentru realizarea revistei online łăranul

Român, pe următoarele domenii: Persoanele interesate sunt rugate să îşi trimită articolele şi un mini CV la adresa de mail [email protected]

Activitatea de jurnalism:

2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista łăranul Roman pe următoarele domenii:

2.1.1 editorial; 2.1.2 interviul lunii;

2.1.3 popularizarea activităŃii SCDR-INAC; a. Politică:

2.1.4 popularizarea agriculturii româneşti. b. Economie:

2.1.5 idei de afaceri; 2.1.6 informaŃii privind sprijinirea agricultorilor în

organizarea pe plan local; 2.1.7 legislaŃie românească;

2.1.8 legislaŃie europeană; 2.1.9 fiscalitate (taxe şi impozite);

2.1.10 consultanŃă juridică; 2.1.11 consultanŃă contabilă;

2.1.12 finanŃări europene; c. Agricultură:

2.1.13 ştiri cu caracter agricol; 2.1.14 sfaturi practice în activitatea agricolă pe

domenii: cereale, legume, fructe, creşterea animalelor, plante

energetice, medicină veterinară, floricultură, medicină naturistă,

2.1.15 agricultură ecologică; 2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii;

d. Timp liber: 2.1.17 poveşti din satul românesc;

2.1.18 reŃete româneşti; 2.1.19 obiceiuri şi tradiŃii;

.2.1.20 turism

Revistă a sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direc Ńi din România Sediul sindicatului

Sat: Priponeşti de Jos, nr.3 comuna: Priponeşti,

judeŃul: GalaŃi cod: 807254

telefon: 0724.38.98.37 mail: [email protected]

��ranul Român – Iunie 2012 EditorialDoar noi v� putem ajuta!

3

�� !��"� ��#�� $�� %� � ��&��'��%��(�� %�� %��

�� )�� *��

��

Concurs de desen „Atelierul de art�” Pentru c� suntem în luna iunie, lun� foarte

important� pentru prichindei, micu�a noastr�prieten� îi invit� pe micii no�tri cititori la un

concurs de desen. Copiii sunt invita�i s� îi trimit� Bianc�i realiz�rile lor pornind de la

tema pove�tii "Cântecul Fl�c�rii" prezentat�în suplimentul din iunie �i continuat� în

num�rul acesta al revistei. Bianca a�teapt� desenele voastre la adresa SCDR (Manole Silviu), sat Pripone�ti de Jos, nr.3, com, Pripone�ti, jud Gala�i, cod

807254, sau la adresa de mail [email protected]

Pot participa la concurs doar desenele care sunt înso�ite de o mic� descriere a autorului

si eventual o fotografie a acestuia. Pentru tragerea la sor�i a c��tigatorului, desenele trebuie s� ajung� la Bianca pân� pe data de 5 iulie 2012.


4

“Nu v� mira�i dar, dac�, câteodat�, vede�i vreo fiin�� înconjurat� de tot ce ar putea s�-i fac� fericirea, �i cu toate acestea ea nu se poate bucura. O! fi�i siguri c� acel v�l trist ce sufletu-i îl înf��oar�, înc� în copil�rie i s-a �esut, �i întristarea a prins r�d�cini a�a de mari în inima sa, încât lumea aceasta cu toate bucuriile ei, nu o va putea smulge!...” “Copilul e ca floarea-soarelui; are nevoie de soare, de mângâiere �i de iubire.” Iulia Ha�deu, “Cuget�ri”, Editura SAECULUM I.O., Bucure�ti, 2010

C O P I L U L, U N A C C E S O R I U? Avem copii. S� ne tr�iasc�! Plini de emo�ie �i speran�� i-am adus pe lume, iar din acel moment am tr�it prin ei, pentru ei. Îns� via�a asta nebun� este mai solicitant� decât credeam. Constat�m c� de�i alerg�m toat� ziua, tot n-am realizat tot ce trebuia, c� suntem epuiza�i �i stresa�i. Dar continuu vis�m c� lor, copiilor no�tri, le va fi mai bine. �i alerg�m. �i ne d�m peste cap. �i ne c�lc�m în picioare. �i pentru c� nu mai avem timp �i energie, plas�m aproape în totalitate responsabilitatea cre�terii �i educ�rii fiilor �i fiicelor noastre institu�iilor de înv��mânt, neglijând importan�a rolului familiei în dezvoltarea armonioas� a acestora. Haide�i s� facem un exerci�iu de sinceritate! Ia spune�i, dintre cei care ave�i copii, câ�i a�i �tiut de la început ce înseamn� cu adev�rat responsabilitatea aducerii pe lume a unui copil, cu tot ce înseamn� aceasta – na�tere, îngrijire permanent�, educare etc. - �i v-a�i asumat-o în deplin� cuno�tin�� de cauz�? Ei? Copilul este în majoritatea cazurilor exclusiv rodul iubirii dintre cei doi parteneri, dovada c� sentimentul a existat. Sentiment f�r� ra�iune. �i, de cele mai multe ori, “dovada” devine palpabil�, venind pe lume cu mutri�a bo�it�, la început mai tot timpul somnoroas�, apoi din ce în ce mai g�l�gioas�, mai mofturoas�, mai preten�ioas�, mai solicitant�... �i emo�ia euforic� de dinaintea na�terii se transform� apoi într-o permanent� stare de alert�, fiin�a pl�pând� se transform� din “bulg�ra�ul de aur” într-un prin�i�or, apoi, cu repeziciune, într-un monarh mai mult sau mai pu�in tiran, cu sau f�r� voia lui. Fiin�a inefabil� cere de la început aten�ie permanent, devine centrul universului p�rin�ilor s�i �i nu numai, toate celelalte activit��i devenind auxiliare. Or când te scoli din 2 în 2 ore noaptea s�-l schimbi, s�-i dai de mâncare, s�-l legeni, s�-i dai medicamentul sau s� verifici dac� are febr�, cât de mult entuziasm s� mai ai s� te duci la serviciu? Iar angajatorul te vrea fresh, binedispus, s� func�ionezi la parametri maximi, s� stai �i peste program etc... �i copilul cere, �i angajatorul cere, �i partenerul de via�� cere, �i rudele cer, �i prietenii cer, �i parc� îns��i via�a cere. Ajungem s� ne cerem nou� în�ine �i cerem continuu, f�r� ru�ine, uitând m�sura, chiar dac� uneori con�tientiz�m c�este deja prea mult. În vârtejul acesta nebunesc, f�r� absolut nicio vin�, copiii no�tri privesc cum ne îndep�rt�m de ei, - �i s-o recunoa�tem, chiar de noi în�ine! – cum îi priv�m de aten�ia noastr�, de dragostea p�rinteasc�, de c�ldura familiei. Cum apoi, ca s� “ne sp�l�m pe mâini”, muncim mai mult ca s�-i trimitem la gr�dini�a cu orar prelungit, la �coal� �i after school, la cât mai multe extra�colare, doar s� nu ne mai streseze �i, în acela�i timp, s� sc�p�m de responsabilitatea educa�iei lor. Dac� copilul reu�e�te în via��, e meritul nostru c� am investit ... mul�i bani... în el, dac� nu, e vina institu�iilor de înv��mânt, a societ��ii, a oricui numai a noastr� nu-i, c� doar am cheltuit atât de mult cu educa�ia! La aceast� problem� a societ��ii actuale ce devine din ce în ce mai imperativ� am cerut p�rerea unui specialist, mai exact d-rei Voinea Ruxandra Cristina, profesor de dezvoltare personal� în înv��mântul pre�colar, mai exact la gr�dini�ele nr.309 �i nr.170 din Bucure�ti.


5

“Educa�ia, formarea ar trebui s� fie un proces constant, individualizat, nonlimitativ �i creativ. Pân� în 6 luni con�tiin�a copilului este de nivel perceptual, când apare identificarea cu mediul înconjur�tor, în special cu mama. Este perioada în care doarme un somn adânc, este perioada de omnipoten��. Ulterior, pân� în 2 ani con�tiin�a este emo�ional�, corespunzând dezvolt�rii limbajului, proceselor cognitive �i volitive. Memoria de asemenea este emo�ional�, copilul re�inând nediscriminativ cognitiv un eveniment ce l-a marcat emo�ional. Este momentul în care se creeaz� con�tiin�a de sine, se consolideaz� identitatea de sine. A�adar observ�m c� fundamentul persoanei este nivelul emo�ional, foarte fragil, copilul fiind asemenea unei crea�ii pe care o modelam de multe ori f�r�interes, timp acordat, hran� emo�ional� �i spiritual�. La aceast� vârst� este esen�ial acest contact autentic cu copilul, ale c�rui nevoi �i grani�e identitare se construiesc prin apropiere, iubire, joac�, descoperirea lumii exterioare, în primul rând prin persoanele cu care intr� în contact. Perioada îndr�gostirii este copia fidel� a rela�iei de omnipoten��i fuziune din aceast� perioad�. Cu to�ii ne amintim de sentimentul pl�cut, atât de inconfundabil de nevoia fizic� de partenerul de care ne-am îndr�gostit, de nevoia de a sta în bra�ele lui, de a-l auzi, de a-l mirosi, pe scurt de a-�i umple toate sim�urile de cel�lalt. Identic� este �i aceast� perioad� a copilului, care are nevoie de p�rin�i, în special de mam�, cum are nevoie �i de aer. Copiii î�i vor reaminti sim��mintele pe care le-am împ�rt��it, �i nu lucrurile materiale pe care i le-am cump�rat. Undele cerebrale ale copilului sunt Theta (4-8 Hz) �i Delta (0.5- 3 Hz), ceea ce demonstreaz�c� îngera�ii no�tri sunt foarte sugestibili, asemeni unui om ce se afl� în induc�ie hipnotic�. În perioada pre�colar�, între 2 �i 7 ani este etapa con�tiin�ei simbolice, când începe s� apar� �i s� se contureze delimitarea de mediul înconjur�tor, ap�rând primele reprezent�ri abstracte despre propria fiin��. A�adar este nevoie de îndrumare, grij�, în�elegere, explicare, iubire pentru ca s� se poat� s�di o s�mân�� bun�, ca dezvoltarea personal� s� se desf��oare în condi�ii optime. Este important� stimularea fizic�, emo�ional�, cognitiv�, energetic� pentru c� este perioada în care se acumuleaz� �i se creeaz� baza impresionant� a individului. Copilul trebuie s� afle c� în el se afl� o for�� incredibil� ce îl poate ajuta în orice î�i propune. Copilul trebuie s� �tie c� este o minune, c� este o persoan�unic� �i deosebit�. De asemenea, este important s�-l canaliz�m pozitiv. Exemplul personal este esen�ial, deoarece el absoarbe informa�ia prin imita�ie. Faptele copilului constituie testamentul pe care îl primesc de la adul�i. De asemenea, jocul este calea prin care putem avea acces în cel mai natural �i pur mod la lumea lor, a copiilor. Trebuie s� (re)înv��m acest “limbaj” �i s� devenim creativi, s� ne redescoperim frumuse�ea copilului din noi. În aceast� etap�copilul înva�� prin metafore, simboluri, analogii. Undele cerebrale predominante sunt Beta (13-30 Hz) �i Alfa (8- 13 Hz). În stadiul con�tiin�ei ra�ionale copilul este mult mai con�tient de propriile calit��i �i defecte. Un rol marcant îl are imaginea de sine, fundamentat� în trecut care îl poate ajuta s� valorifice calit��ile �i defectele s� le transforme, s�le con�tientizeze �i s� le integreze în plan real, sau s� le sublimeze în activit��i corelate, adaptate social.

Ca o concluzie: Al�turându-ne copiilor no�tri în jocul lor sau m�car “d�ruindu-le” exclusiv lor câteva minute pe zi, le asigur�m echilibrul mental �i emo�ional atât de necesar �i s� nu neglij�m c� astfel avem minunate ocazii s� redescoperim puritatea, r�bdarea, sinceritatea, autenticitatea, curiozitatea de a descoperi, ne ajut� s� reg�sim adev�ratele valori �i lucruri importante din via��.” “Copilul trebuie s� �tie c� este iubit �i în�eles”, ne confirm� �i doamna Laz�r Maria, institutor la o �coal�general� din capital�. Acest lucru trebuie s�-l fac� în permanen�� familia, al�turi de dasc�li. Din p�cate p�rin�ii nu se mai implic� în educa�ia copiilor, motivând c� timpul nu le-o mai permite. Iar acest lucru se observ� de la o genera�ie la alta, din ce în ce mai accentuat. Rela�ia p�rinte - elev adeseori lipse�te cu des�vâr�ire. Stresul accentuat ap�rut la copilul �colar este prezent în lipsa gestion�rii situa�iilor-problem� ap�rute în via�a de zi cu zi în cadrul familiei sale. Acesta nu mai g�se�te în�elegere, r�bdare, mângâiere, sus�inere la p�rin�ii s�i, acum mult prea ocupa�i, �i se transform� peste noapte am putea spune într-un mic adult, înc�rcat cu toate problemele adul�ilor din jurul s�u. Devine introvertit , obosit, irascibil, suspicios, sau are deficit de aten�ie. Dup� p�rerea noastr�, a dasc�lilor, succesele sau semnalele de alarm� oferite de copil, toate trebuie analizate permanent de triada familie-�coal�-comunitate.

�coala poate cl�di trainic doar dac� are o baz� solid� asigurat� de familie. (...)” ... Acum consulta�i-v� agenda! Timpul alocat copilului vostru exist� pe undeva?

Valentina Sen��

��ranul Român - Iunie 2012

Politic�Doar noi v� putem ajuta!

6

Vin ai no�tri… pleac� ai no�tri…

Studiile de specialitate au demonstrat faptul c� aleg�torii se împart în dou� mari categorii: cei care se consider� cul�i, adic� cei care tr�iesc la ora�, cu studii superioare, etc. �i cei care tr�iesc la sate �i nu au avut condi�ii financiare sau materiale pentru a urma o �coal� sau au r�mas acas�, pentru a lucra p�mântul, pentru a avea grij� de gospod�rie �i altele. Dat fiind faptul c� tocmai a fost campania pentru alegerea primarilor, vom realiza portretul ideal al candida�ilor atât pentru o „tab�r�” cât �i pentru cealalt�. A�adar, dup� cum urmeaz� candidatul pentru prim�ria cutare din ora�ul cutare, ar trebui s� aib� urm�torul CV: Numele �i prenumele: Iutare Icsulescu Adresa: Strada Curare, nr Y, Telefon: 09xx/xyx. Wbwn Data na�terii: xx/yy/zzzz Na�ionalitate: din �ara asta Sex: masculin/ feminin Educa�ie �i formare: 2009-2012- Doctorat la Universitatea Y, Facultatea de Filosofie �i Administra�ie Public�, specializarea Politic�2007-2009- Masterat la Universitatea Y, Facultatea de Economie, Specializarea Managementul Institu�iilor Publice 2005-2007- masterat la Universitatea Y Facultatea de �tiin�e Politice, Specializarea �tiin�e Politice 2001-2005 Universitatea Y, Facultatea de �tiin�e Politice �i Administra�ie Public�, Specializarea Comunicare �i PR 1997-2001- Liceul Ygricescu, Experien�a Profesional�: 2005-2009- Director la Departamentului de Comunicare �i PR din cadrul Institu�iei Cutare 2009-2012 - Analist politic, - redactor la revistele cutare �i cutare - purt�tor de cuvânt al institu�iei Ygrec Limbi str�ine: Englez� - f bine: scris, citit, vorbit Francez� - f bine: scris, citit, vorbit Germana - f bine: scris, citit, vorbit Chineza – f bine: scris, citit, vorbit Alte aptitudini: capacitate de comunicare, deschis, bun organizator. CV candidat 2: Numele �i prenumele: Ixs Respectivu Adresa: Strada Asta, Num�rul Y Telefon: xxoi/ www wwpo Data Na�terii: yy/rr/ wwww Na�ionalitate: de aici Sex: masculin/feminin Educa�ie �i formare: 1994-1998- �coala cu clasele I-VIII din localitate 1998-2002- �coala profesional� din localitate, specializarea aceasta Experien�� profesional�: 2002- prezent- în care se ocup� de activit��i de între�inere în cadrul institu�iei YYUUII Alte aptitudini: Pe parcursul anilor de serviciu m-am ocupat de ajutorul persoanelor care au necesitat suport material, financiar �i moral din localitate. I-am ajutat s� î�i rezolve problemele legate de gospod�rie, îns� m-am implicat �i în cele legate de administra�ie. Sunt deschis, clar în hot�râri, comunicativ, cu spirit organizatoric. Dac� v-ar fi prezentate aceste dou� CV-uri pe care a�i alege �i în ce m�sur� ar conta studiile sau experien�a profesional�?

Loredana Terec-Vlad



7

ALEGERI �I ALE�I

Mediul politic se intersecteaz� rar cu mediul rural. Mai bine zis ale�ii politici ai ��rii - de la primari sau consilieri locali �i pân� la pre�edinte sau senatori ori deputa�i - rar î�i apleac� urechea la vocea satului romanesc. Rar, dar în interesul lor, apeleaz� la tot ��ranul, la tot românul: o dat� la patru ani. Este vorba despre luna în care î�i fac campanie pentru alegeri.

Atunci satul romanesc este împânzit de personalit��ile care sunt, sau mai degrab� care se vor a fi, reprezentantul politic al omului de rând, reprezentant fie în consiliul local sau jude�ean, fie în Parlament. Nu conteaz�! Important este s� fie cât mai conving�tor pân� în momentul alegerii c� va fi pentru cel ce îl voteaz� sprijin direct în a-�i rezolva toate problemele, vocea lui la nivel de autoritate. Dar oare î�i �in promisiunile electorale?

Experien�e de 22 de ani arata c�, o dat� ale�i uit� �i î�i urm�resc mai ales interesul propriu, ocazional servind �i interesului general, poate în vreo campanie populist� premerg�toare altor cereri de exprimare a votului. �i cine-i vinovat de a�a reprezentan�i în clasa politica? Nimeni altul decât votantul, omul care în ziua de duminic�, poate dup� slujba de duminic�, trece �i pe la sec�ia de votare �i-�i pune speran�ele în cel care l-a convins c� el este cel mai bun. Mai grav este c� o parte din votan�i nu î�i exprim� op�iunea de vot decât dup� ce au trecut întâi pe la alt�,,slujb�”, cea din birtul de la coltul str�zii.

�i totu�i… din acest an votarea ale�ilor politici este împ�r�it�, în a�a fel încât ale�ii locali - respectiv alegerile locale sunt separate de alegerile parlamentare. Poate fi un lucru bun! Cei ce sunt interesa�i a fi ale�i �i mai departe decât la nivel local vor fi interesa�i ca promisiunile politice emise în campania pentru alegerile locale s� fie duse la îndeplinire. Va avea de câ�tigat astfel omul de rând: votantul.

R�mâne de v�zut! O vorba din b�trâni spune: culegi ce ai sem�nat! Se aplica foarte bine �i ale�ilor politici!

Noi, alegatorii, suntem sem�n�torii recoltelor viitoare de populism politic ridicat la rang de art� sau de oameni adev�ra�i ale�i în locul potrivit.

Carmen Curelea 2012 - Demonstra�ie în Bârlad împotriva gazelor de �ist



8

��rani �i ��r�nime Recens�mântul popula�iei efectuat la sfâr�itul anului 2011 a scos la iveala, dup� lungi analize, c� România

este înc� o �ara cu popula�ie rural� majoritar�. A�a a fost �i la recens�mintele anterioare. Curios ar fi s� urm�rim �i repartizarea pe vârst� a ��ranilor români. Dintre acei ��rani get-beget, ��ranii României comuniste �i ai României perioadei interbelice, sunt convins� c�

sunt tot mai putini �i tot mai înainta�i în vârst�. Acum predomina acea p�tura de ��rani noi – a� putea zice - format� din persoane care, dup� 1989 dar mai ales

dup� ce criza a lovit mediul urban, s-au mutat la �ar�. O transhuman�� a or��enilor de voie de nevoie! Este clar ca popula�ia satelor are acum mai multe entit��i: sunt în primul rând acei ��rani care nu cunosc ora�ul decât pentru cump�r�turile de duminic� �i de zile mari, apoi putem vorbi despre pu�inii ��rani care au lucrat în fabricile �i uzinele lui nea Nicu, dar nu au stat la bloc. Au preferat s� fac�naveta �i s� �in� cu din�ii de casa p�rinteasca cu pridvor �i de o brum� de independen�� rural�, cu o pas�re în curte sau cu un porc în cocin�, cu pl��ile de f�cut pentru contract pe perioada C.A.P.-ului.

Dar acum s-a mai înfiripat la �ar� o clas� de ��rani: sunt cei care în perioada comunist� au stat la bloc, au beneficiat de facilit��ile ora�ului în deplin�tatea lor. Sunt cei care î�i aduceau aminte cu greu de r�d�cinile p�rinte�ti, de acei ��rani care i-au dat la �coli �i care au r�mas în case cu pridvor, pe care poate îi vizitau doar la Pa�ti �i Cr�ciun, acei ��rani de care nu erau prea mândri când îi vizitau în ora�. Sunt aceia care, mâna�i de criz�sau poate doar au dat un bum imobiliar în perioada anilor 2007-2008, s-au întors la sat acolo unde au crescut sau unde au v�zut o oportunitate de trai feeric în mediu rural.

�i totu�i… Via�a la �ar� nu e totdeauna boem�! E mult de munc� �i

totul e loterie cu vremea �i vremurile. Agricultura se înva�� dar nu �ine totul doar de scripte. Mai sunt lucruri pe care le înve�i doar de la b�trâni, daca ai vreme �i �tiin�a s�-i ascul�i.

În situa�ia or��enilor ce se vor ��rani – poate, din nou sau poate, pentru prima dat� – via�a la �ar� este atât de grea pe cât de mul�i bani au, sau atât de u�oar� pe cât de dornici de Racovi�� Zaharia – comuna Pripone�ti, jude�ul munc� sunt. Oportunit��i de trai decent, spre îmbel�ugat, Galati, fost de�inut politic, lupt�tor cu arma în mediul rural sunt. Sunt �i fonduri de luat, atâta doar s� vrei, în mân� împotriva ocupa�iei sovietice �i ap�r�tor al s� ai for�� de munca, s� te �ii serios de treab�. valorilor na�ionale române�ti inclusiv acum când a Doar vârsta celor ce au plecat din ora� �i au ales mediul rural dep��it 90 de ani. Dumnezeu s� îi dea s�n�tate �i r�mâne îngrijor�toare. Sunt în marea majoritate a cazurilor via�� lung� �i tineri care s� îi urmeze exemplul de persoane trecute de prima tinere�e, acei muncitori ai perioadei adev�rat patriot român. comuniste care au ajuns vârsta pension�rii �i care acum caut� un loc mai lini�tit fa�� de forfota ora�ului. Tinerii înc�mai sper� c� la ora� vor avea o carier� prolific� - într-un domeniu oarecare - �i vor fi feri�i de munca istovitoare a ��r�nimii. Uit� c� pe mas� trebuie s� pun� de cele mai multe ori roadele trudei ��ranului de rând. Poate când �i tineretul de azi va în�elege c� a fi ��ran nu-i o ru�ine, ci poate o mare mândrie, satele române�ti vor înflori �i în cur�ile ��r�ne�ti vor fi copii �i tineri, nu ca acum, în marea majoritate persoane trecute de prima tinere�e.

Dedicat bunicii mele, ��ran de moda veche din satul Bariacu, com.Ponoarele, jud. Mehedin�i.

Barbulescu Victoria 3.05.1934 – 28.05.2012

Carmen Curelea


Interviul luniiDoar noi v� putem ajuta!

În Nr.35, Aprilie, al „��ranului Român” publicasem un interviu luat doamnei Ioana Bârz�, o persoan� deosebit�prin înalta �inut� moral� �i ale c�rei r�d�cini au r�mas puternic înfipte în locul natal, Gura Râului, localitate din Transilvania. Domnia sa a �inut s� ne prezinte o prieten� de-o via��, tot din Transilvania îns� din zona Or��tiei. Aceasta, dup� pensionare, a început s�-�i noteze amintirile „de o via��”. Acum „scriitura”, cum spune dumneaei, a ajuns la aproximativ 300 pag., la care se adaug� �i „Dic�ionarul româno-cigm�ian”. Cu siguran�� v� întreba�i ce ar putea fi inedit în amintirile acestei doamne. Din rezumatul trimis la redac�ie am în�eles. M�rioara S�l�gean, c�ci despre dânsa e vorba, ne „c�l�tore�te” prin istoria �i geografia neamului nostru, ne �ine ni�te cursuri de etnografie �i folclor, apoi cu mare sensibilitate ne prezint� ordinea fireasc� a lucrurilor din con�tiin�a ��ranului român. Atât de prezent� în via�a sa, autoarea ne cheam� la o lec�ie de patriotism, dovedind prin însu�i acest volum de amintiri c� �i-a p�strat neschimbate tr�s�turile caracteristice ��ranului român. Iat� cine este M�rioara S�l�gean, cum i-a venit ideea „scriiturii” �i ce cuprinde aceasta:

Ni�te amintiri de o via��...

(titlu pe care l-am gândit pentru scrierea mai ampl� care va s� apar� eventual cândva)

„Locul de începuturi al vie�ii mele este Cigm�u, un mic sat a�ezat pe un deal de pe frumoasa vale a Mure�ului, în dreptul ora�ului Or��tie, din �inutul Hunedoarei al Transilvaniei. Frumoase locuri! Satul este cunoscut �i legat de numele poetului �i înv��atului din urm� cu peste 200 de ani, reprezentantul de seam� al �colii Ardelene, Ioan Budai Deleanu. În acest sat a v�zut lumina zilei, a copil�rit �i a înv��at primii ani de �coal�. Satul îi cinste�te memoria �i se mândre�te cu el. Na�terea mea s-a întâmplat �i ea mai demult, în prim�vara anului 1940. În mijlocul acestei mici comunit��i de oameni din Cigm�u, ��rani harnici �i cinsti�i, mi-am tr�it copil�ria �i o parte a tinere�ii. De�i, mai târziu, via�a mi-a mânat pa�ii departe de aceste meleaguri copacul care sunt eu ast�zi a r�mas puternic �i adânc înfipt în p�mântul satului. Sunt fericit� c� r�d�cinile nu-i sunt uscate �i t�iate. Este înc�viu �i astfel pot s�-mi trag în continuare de acolo seva cea hr�nitoare. M� consider o autentic� ��ranc� a satului meu �i sunt mândr� cu acest statut cu toate c� via�a mea de tinere�e �i maturitate s-a petrecut mai mult în înv�lm��eala �i agita�ia ora�elor. Am înv��at în anii ultimi ai �colii primare, în anii �colii generale �i mai apoi în anii liceului în frumosul ora�transilv�nean Or��tie, important centru de cultur� �i tradi�ie.

M�rioara S�l�gean, la vârsta de 6 ani Spiritul meu analitic al lucrurilor �i fenomenelor care m�înconjoar�, dorin�a de a le în�elege, de a cerceta �i a descoperi tâlcul lor, m-au ridicat la calificativul de elev� foarte bun� pe care îl ob�inusem în �coal�. Sistemul de înv��are, serios �i riguros, al liceului cu veche tradi�ie ”Aurel Vlaicu” m-a preg�tit temeinic �i mi-a dat curaj s� îndr�znesc a studia Fizica la facultatea de Matematic�-Fizic� a Universit��ii din Bucure�ti. Iat�-m�, deci, la vârsta de doar 17 ani, o tân�r� venit� dintr-un mic ora� provincial aruncat� în vâltoarea unui mare ora� aglomerat �i zgomotos. Nu mi-am pierdut firea, m-am adaptat acestui fel de trai. Dup� cinci ani de



înv��tur� am început s� lucrez în domeniul cercet�rii la Institutul de Fizic� Atomic� din Bucure�ti care luase fiin�� în 1954 sub conducerea academicianului fizician de nivel interna�ional Horia Hulubei �i func�iona în comuna M�gurele de lâng� Bucure�ti. Absolvisem sec�ia de Fizic� Atomic�, tentant� la vremea aceea, încât repartizarea mea la reactorul nuclear de cercetare mi s-a potrivit foarte bine. Privind în urm�, pot spune c� aceast� meserie de cercet�tor �tiin�ific timp de 38 de ani nu a fost pentru mine o cazn�. Am f�cut-o cu d�ruire, cu pasiune chiar. Mi-a dat multe satisfac�ii, am continuat de fapt s�-mi folosesc anumite laturi ale firii mele, cea a curiozit��ii de pild�, dublat� desigur de o munc� tenace care î�i g�sea întotdeauna o finalizare. Simt c� toate acestea le-am c�p�tat din mediul în care am tr�it �i am fost educat�. Finalizarea unui lucru început a fost întotdeauna pentru mine ca o deviz�. �i se în�elege c� nu doream terminarea unei ac�iuni oricum, în mod superficial, ci eram mul�umit� doar atunci când sim�eam c� am f�cut tot ce am putut mai bine �i cât a depins de for�ele mele. Cât prive�te recompensa material�, aceasta nu m-a interesat niciodat� în mod deosebit. La fel ca �i mine erau foarte mul�i colegi din vremea aceea. Privesc cu oarecare triste�e goana de ast�zi dup� m�riri �i averi. Nu a fost �i nu este genul meu. Pentru mine recompensa pe care mi-au adus-o rezultatele profesionale este mult deasupra m�runtelor preocup�ri meschine de zi cu zi. Adev�rat este c� am adunat �i eu bog��ii, dar de un cu totul alt fel. Am avut numeroase prilejuri s� c�l�toresc în multe ��ri din Europa cu ocazia unor conferin�e �tiin�ifice la care am expus lucr�rile de cercetare la care am lucrat. Am cunoscut mari personalit��i ale lumii �tiin�ifice interna�ionale beneficiind, în plus, de posibilitatea de a vedea locuri minunate sau edificii �i monumente vestite. Da, aceasta este pentru mine o mare bog��ie sufleteasc� din care �i azi m� mai hr�nesc. Câteodat� m� amuz� gândul c� am plecat de la coarnele plugului iar apoi via�a m-a f�cut s� ies din grani�ele satului, ale Or��tiei, ale Bucure�tiului, din grani�ele ��rii. Cercul s-a f�cut tot mai mare. Tr�iesc în Bucure�ti din anul 1957. Ce lung� vreme ! �i... totu�i, nu m� simt deloc cet��ean� a acestui ora�. La fel simte �i so�ul meu Octavian, �i el transilv�nean, din nordul Transilvaniei, din satul M�d�ras de lâng� Satu Mare. Dup� cum v-am spus, r�d�cinile noastre sunt acolo, departe, în locurile noastre de ba�tin�. �i Octavian a fost cercet�tor fizician la Institutul de Fizic�Atomic�. Ne-am construit o familie împreun� în anul 1966. De fapt, familie s-a putut numi abia în anul urm�tor, 1967, când a ap�rut pe lume fata noastr� Ana Maria n�scut� la Or��tie. Ea a fost �i este bucuria noastr�, bog��ia noastr�. Vede�i, din nou vorbesc despre bog��ii de alt fel decât cele materiale. Ana noastr� a fost un copil tare bun, nu ne-a pricinuit niciun necaz vreodat�. �i-a construit via�a pas cu pas prin for�e proprii, cu munc� perseverent� �i tenace. Azi, ca �i întotdeauna, ne mândrim cu ea �i suntem p�rin�i cu adev�rat ferici�i. Este o foarte bun� matematician�, cadru universitar la o universitate din Anglia. Precum o ��ranc�, pentru c�a�a se consider� a fi �i ea, ar� �i seam�n� pe ogorul cercet�rii matematice îndeplinind deopotriv� �i rolul ei de a înv��a �i educa genera�ii de tineri studen�i. Culege frumoase roade cu care se duce prin lume la conferin�e interna�ionale �i le public� în reviste de specialitate. Ne bucur�m c� are o concep�ie pozitiv� despre via��. Aceasta îi d� încredere în tot ceea ce face cu d�ruire �i con�tiinciozitate. Cei doi copii ai ei, dragii no�tri nepo�i Matei �i Thomas nu se las� mai prejos. Puterea exemplului se v�de�te a�a dup� cum bine se spune : ”Cum este pârâul a�a este �i râul, a�a-s �i copiii precum sunt p�rin�ii”. Dar s� m� întorc la �inuturile dragi mie. Întregul �inut al Hunedoarei este bogat în fapte istorice, unele determinante pentru poporul român. S� ne gândim doar la un singur loc care ne covâr�e�te prin m�re�ia lui. Marele templu al nemuritorului nostru Decebal, cetatea Sarmisegetusa Regia, a fost durat� în vârful muntelui sfânt de la Gr�di�tea Muncelului. Este la dep�rtare de 34 de Km de Or��tie. Cet��ile mai mici pres�rate pe încânt�toarea vale a Gr�di�tei pân� la capitala cea mare a dacilor au fost bastioane de ap�rare �i de oprire a celor care voiau s� cucereasc� marea cetate. Eu cred c� s-ar cuveni ca Sarmizegetusa lui Decebal s� fie o adev�rat� Mecca pentru români. Pelerinajul la aceste locuri s� ne umple de mândrie �i s� fie d�t�tor de speran��, de încredere în noi în�ine �i de bun� în�elegere cu aproapele nostru. Ori de câte ori ajung la cetate, la aceast� inim� a Daciei, m� simt purificat�, m� simt vindecat� de toate relele care uneori vor s�m� încerce. Nu pot s� nu scriu �i despre zona satului Turda� sau despre satul T�rt�ria, amândou� foarte apropiate de ora�ul Or��tie. Primul sat este bine cunoscut datorit� vestitelor descoperiri arheologice din epoca neoliticului care descoperiri au dat vechii culturi de pe aceste locuri denumirea de cultura Turda�. Astfel este �tiut� azi aceast� cultur� în studiile de Istorie �i Arheologie. Cât despre T�rt�ria, se �tie azi despre t�bli�ele descoperite în vatra satului care,



surprinz�tor, r�stoarn� ceea ce s-a �tiut pân� acum despre începuturile scrierii. Vechimea t�bli�elor arat� c� ele au fost scrise pe meleagurile noastre înaintea unor scrieri vechi sumeriene. Bineîn�eles c� astfel de descoperiri dau na�tere la ipoteze pro �i contra, ca întotdeauna. Totu�i, îmi place s� m� gândesc la o frumoas� propozi�ie legat� de acest subiect : Dacii scriau când nimeni nu �tia s� citeasc� ! Dar �inutul Hunedoarei a fost �i arena pe care au avut loc înfrunt�ri �i s-au purtat lupte pentru ap�rarea acestor locuri în fa�a n�v�lirilor str�ine de-a lungul istoriei. Ceea ce suntem ast�zi se datore�te vitejiei str�mo�ilor no�tri, a con�tiin�ei de na�ie. Neamul nostru nu piere.

Dup� cum am spus, sunt foarte legat� de locurile acestea. La scar� mai mic� m� identific cu satul meu Cigm�u. Acesta este patria mea. Prima mea patrie. Despre el, despre via�a copil�riei mele în acest sat am scris o ”scriitur�”. A�a îmi place s�-i spun �i am numit-o ”Ni�te amintiri de o via��...”. Am pornit la scris din dorin�a ca frumosul grai al satului s� nu se piard� mai ales c� acum, a�a cum se întâmpl� cu multe sate, satul Cigm�u este din ce în ce mai mic. A îmb�trânit �i la fel ca b�trânii care se cocârjeaz� �i se micesc, parc� se împu�ineaz� �i el. Au r�mas într-adev�r s�-l locuiasc� �i s�-i dea via��, cine �tie pân� când, doar b�trânii. Cei tineri �i-au c�utat drum prin lume. P�cat.

A�adar, am voit s� pun pe hârtia mult r�bd�toare amintirile mele tr�ite printre oamenii de atunci. I-am readus la via��, i-am pus s�-�i joace din nou rolurile precum într-o pies� de teatru. Am multe personaje. Îi descriu construind pentru ei diferite dialoguri în limba pe care o vorbeau, aceea pe care mi-o mai aduc aminte. Descriu diferite obiceiuri

ale lor precum �i felul de a lucra, de a se bucura, de a se întrista. Scrierea aceasta i-am dedicat-o fetei mele Ana. Simt c� ea rezoneaz� �i vibreaz� la tot ce am scris. Ea se dovede�te a fi o p�str�toare a comorilor de acest fel ale înainta�ilor no�tri. Dar nu-i mai pu�in adev�rat c� scrierea este �i pentru mine, ca o dezlegare din baierele sufletului a amintirilor mele. Le-am dat drumul. Pentru cei care vor ajunge cândva s� citeasc� aceast�scriere, dar �i pentru mul�i al�ii care nu vor încerca acest lucru, m�gândesc s� prezint mai jos câteva fragmente. Spre ilustrarea atmosferei de demult.

În primul rând redau unul legat de bunicul meu Gheorghe Stanciu. Nu l-am cunoscut. A murit în America în anul 1915, prin zona ora�ului Cleveland, Ohio, unde plecase la lucru în anul 1914 al�turi de mul�i ��rani transilv�neni din vremea aceea. Scrisorile lui, adresate so�iei lui, bunica Saveta, pot fi considerate ca ni�te documente pentru acel timp. Din punct de vedere sentimental, îns�, ele reprezint� pentru mine ceva �i mai mult. Ele sunt o mare bog��ie. Ele exprim� tr�irile suflete�ti ale unui ��ran simplu plecat în necunoscut dar cu gândul în permanen�� la cei dragi �i la universul lui pe care l-a p�r�sit vremelnic. Din p�cate, acel univers nu l-a mai rev�zut, l-a p�r�sit pentru totdeauna. S-a îmboln�vit �i a murit acolo.

Tân�rul în costum popular este chiar acel bunic Scriu câteva fragmente din câteva scrisori. Le-am pus laolalt�dup� tata, Stanciu Gheorghe, cel care a plecat în de�i nu fac parte din aceea�i scrisoare. Am vrut s� acop�r mai America înainte de 1914. multe idei �i fapte care vorbesc despre bunicul meu. Am scris întocmai cum sunt scrise scrisorile p�strând nealterat� ortografia sau semnele de punctua�ie. Nu am schimbat nimic, doar dou� litere. Am scris ”c” în loc de ”k” �i ”�” în loc de ”c”, a�a cum se scria pe atunci datorit� influen�ei limbii maghiare în Transilvania. Am f�cut acest lucru pentru a se putea citi mai u�or. Iat� câteva exemple : ”Perea multu dorite ame Saveta �i dori�ii mei copii.



� Iat� eu tata vost p�n� la facerea epistoli acesta m� aflu s�n�tosu care s�n�tate vo poftescu s� vo deie bunu Dz la mul�i ani buni �i ferici�i. Eu Savet� drag� namu scrisu carte înc� p�n� acuma c� am fostu tare am�râtu dar�acuma i bine c� am c�p�tatu de lucru �i lucru cu 2 tolari pe zi �i lucru bine �i bani amu acuma....

... în toat� ziua lucr�mu 12 ceasuri cu doi tolari pe zi dai �i greu da �i u�or c� de 3 luni de zile lucru ca bou Domnului da eu nu �tiu cândui duminic� c� tot lucru. Mul�emescu la Dumnez�u c� aicea mergu lucrurile foarte r�u c��edu oameni cu miile f�r� lucru numa eu amu încheput pintr� oameni s� lucru... ... �i mai departe te rogu Savet� drag� ai zisu ca s� te înve�iu da ieu te înve�iu dac� ne ajut� Dz s� vinu acas� �i ear� î�u zicu s� faci cumui �ti mai bine c� ieu nu pociu s� te înve�iu nimica c� sîntemu tare departe unulu de altu c�ieu ziua noaptea totu la tine �i la copii m� gândesc Doamne cum neamu dep�rtatu unulu de c�tr� altu dai mai departe ca cumui din Cim�u pîn� la Foltu da pân� aicea i mai departe.... ... S�vet� drag� eu �amu mai trimesu 1 carte da cumu sor fi opritu v�poar�le ori ce în america de nui mai slobodu s� trime� bani în �ara noast� eu înc� sântu n�c�jitu Savet� drag� dar� s� stai pe locu �i s� nu pl�te�ti înc� rata c� doar� sor slobozâ aicea ca s� trimitemu �i atuncea eu �oi trimete c� amu gata 700 de coroane �i mai departe te întrebu Savet� drag� c� cumu s� pune petecu p� c�me�e din l�untru ori din afar� c� mi so ruptu c�me�a în umere �i coat� so cârpescu c� mai în t�t� sara cârpescu la c�me�e c� s� rupu de fer�c� totu ducemu la ele în spate �i i foarte greu da nui baiu c�i r�u în lume asta c� cumu �amu scrisu �i mai nainte c� stau oamini f�rde lucru cu miile da eu totu lucru �i acuma... ... Savet� drag� am fostu beteagu în espitariu �i acolo am �ezutu 3 s�pt�mâni �i am fostu tare am�râtu dar� acuma amu ie�itu din espitar da nici acuma înc� nu ni a�e bine Savet� drag�da ear� m� gândescu la Dz s� ne ajute c� la Dz i t�t� puterea da eu a�e beteagu �i mai departe eramu Savet� drag� aicea în �ara asta nui ca la noi c� ori ie�ti beteagu ori ie�ti s�n�tosu totu tr�b�s� pl�te�ti... ... am primitu 2 c�r� de la tine �i tare mau îmbucuratu ba mam �i întristatu c� ieu �amu zisu �i mai nainte Savet� drag� c�tu pân� m� �tii pe mine viu s� nu te am�r��ti c� atunci m�am�r��ti �i pe mine. �i acuma �amu trimes 6 sute de coroane �i deac� lii primis�mu trime� carte s� �tiu c� ieai primitu ori ba capoi eu î�u mai trimetu mai o sut� de zlo� c� înc� totu mai amu c� eu �amu zisu �ie o vorb� cându am plecatu c� întâiu i Dumnez�u a 2 tu drag�. Î�u zâc S�vet� a�e s� cumperi �i la Ana ceva �i la Laia ca s� �tie �i iei c�s cu bani de la mine. Voie bun�de la mine v� s�rutu pe to� cu acestea cuvinte r�mân de bine voitoriu eu alu t�u so�u �i alu vost tat� te rogu r�spunsu”. Stanciu Saveta - cea al c�rei so� a plecat în . America înainte de 1914;

Iat� un suflet de ��ran. R�zbate, în ciuda vie�ii dure pe care trebuia s-o îndure, o sensibilitate nea�teptat� �i poate greu de închipuit. Cuvintele lui sunt sincere, este mereu cu gândul acas� �i este fericit când are de lucru �i poate s� trimit� bani celor dragi. Afl�m �i o informa�ie important�, câ�tiga 2 dolari pe o zi de trud� de 12 ore. Era mult, era pu�in ? Nu �tiu care era pe atunci valoarea dolarului. Este emo�ionant sfatul dat bunicii Saveta de a cump�ra ceva copiilor, Ana �i Laia (Nicolaie - tat�l meu), ca s� �tie �i ei c� sunt din banii trimi�i de el. La fel de emo�ionant, a� zice sfâ�ietor chiar, este sfatul cerut so�iei Saveta în leg�tur� cu cârpitul unui petec pe c�ma��. V-a�i dat seama ce însemna asta ? Trebuia s� a�tepte mai mult de o lun�, timpul necesar parcurgerii scrisorilor cu vaporul într-un sens �i în altul pentru a afla r�spunsul. Doamne, pân� atunci c�ma�a se rupea de tot. Pe de alt� parte, la sfatul cerut de bunica legat de anumite treburi de f�cut acas�, r�spunsul bunicului, ”f� cumui bine”(am scris ca bunicul), cade aproape ca o sentin��. Acest lucru este doar la prima vedere pentru c� bunicul era cu adev�rat total dezarmat. Fiind atât de departe el era neputincios în a o înv��a ceva. De fapt, cred c� avea încredere în



ea c� se va descurca singur� cu toate. Desigur c� ea dovedise acest lucru �i mai înainte. Da, a�a am cunoscut-o eu pe bunica, o femeie dârz�, harnic�, lupt�toare. Dar, înc� �i mai emo�ionant mi se pare atunci când arat� locul pe care î�i a�eaz� so�ia în ierarhia în care îl include �i pe Dumnezeu. Ea este a doua. Nu cred c� poate fi o mai frumoas� declara�ie de afec�iune, de dragoste, pentru o femeie. �i aceasta pornit� din sufletul unui b�rbat ��ran !

În scrierea complet�a amintirilor mele am comentat mai amplu aceste scrisori �i explic anumite pasaje. Cele de mai sus cred c� se în�eleg pe deplin ele însele. Totu�i, cu greu se poate în�elege �i accepta situa�ia umilitoare a ��ranului român ca �i a altora de alte neamuri. Fac un exerci�iu c�utând s�-mi imaginez un tablou al Americii de la început de secol 20. Întinderi de p�mânt goale �i nelucrate pân� departe în zare. Din loc în loc grupuri de ��rani români din Transilvania noastr�. În c�m��i �i n�dragi din cânep� albit� se trudesc s� împânzeasc� cu drumuri �i �osele �ara care-i pl�te�te. 2 tineri c�s�tori�i - p�rin�ii Stanciu Nicolaie �i Maria, în 1934Car� cu spatele materialele. Nepl�cut tablou. �i trist. Ce i-a împins pe ei acolo, atât de departe de cas� ? A meritat oare efortul �i sacrificiul lor ? Ei credeau c� da. Au fost mâna�i de chemarea p�mântului. Pentru un ��ran p�mântul era sfânt. S� ai o bucat�, s� po�i cump�ra alta �i apoi alta, s�-�i po�i face o cas� mai bun�, toate aceste dorin�e le-au fost s�pate de veacuri în con�tiin�a lor. A fost modul lor de a fi. La asta se gândeau ei spre a le fi, lor �i familiei, via�a mai u�oar�. Nimic de condamnat.

Sper ca �i dialogurile de mai jos în care am vrut s� redau limbajul oamenilor din sat din vremea copil�riei mele vor fi destul de u�or în�elese. - Vai Doamne c� r�u am b�trânitu tu S�vet�, tu. Deabde mai pociu meie p� drumu. M� mai ajutu de bâta asta pân� într-o zî, c� tare mul� ai mni s-oru adunatu în stinare. Nici nu mai v�du bine c� mni s-o pus albea�� p� oti �i nici de auzâtu nu mai audu bine. - Ie tu drag� Ioan�, da' acumu înc� t�tu-i bine c� mai po� mere, c� vine vremea cându, fereasc� Dumnez�u, apuci la patu �i atunci-i tare greu. - Ba m-o feri Dumnez�u s� n-apucu zâua aia �i m� rogu s� m� ieie n�inte. - Da' oare tu câ� ai ai ? - Api, io-su diodat� cu Laia li Ptiz�r�u, îsu leatu cu ielu, tunu acuma p� �epte �i noau� de ai. - Da', io tu, �i mnie mni-oru pticatu t�� din�îî �i tare r�u m� mai h�r�nescu. Da' nu-su vrenic� s�-i mul��mescu li Dumnez�u c� înc� t�tu-s bine �i pociu mere. - Da' n-ai v�zut-o �i p� Fia li Luca di la F�g�d�u cumu-i de gâbdit�, bdiata de ie. S� duce p� drumu cu bâta �i



cu capu-n josu c� împarc� t�tu coat� ceva-n p�mântu. - Ie tu drag�, da' �i Tonica li Iacob s-o-ndoitu, �i-i gâbu �i ielu cumu-i bri�ca. - Ie tu dar�, da' t�tu îi bine c� mai putemu mere p� drumu �i nu z�cemu în patu, Doamne mul�amu-�, da �i mai greu o hi cân' n-are cine-� mai da un p�haru cu ap�, tu, c� vez c� coptiii s� ducu care-nc�trova, hiecare la cuibu lor �i

noi, h�i b�trâni, r�mânemu p�r�sâ� de t��, vai Doamne. C� vez c� Lina li Hosp�ri o r�masu sângur� ca cucu �i meie, pân� mai poate, la unu �i la altu s� mai voroveasc� �i ie cu careva, s� nu mu�asc�, bdiata de ie. - Api, a�e-i tu drag�, da' di la o vreme t�tu tr�b� s� murimu, c� nu st�pânimu noi lumea asta. C� t�� c-o moarte sântemu detori, �i t�� tr�b� s� ne ducemu p� cumu amu vinitu. La o vreme ne cânt� cucu la fi�tecare �i tr�b�s� punem mânile p� tieptu, c� nu �tim câtu ni scrisu la hiecare, numa Dumnez�u �tie câtu tr�b� s� ne rebde p�mântu. - Ie tu, �i memu în groap� t�� i t�� ne ducemu cu mâna goal�, c� nu duce nime averi pintru care s� rupu oas�le de atâta zdroab�, �i în p�mântu t�� sântemu la feliu, hie c�-i bogatu, hie c�-i s�racu, a�e cum zâce �i popa-n biseric� c� oas�le din groap� sântu asemenea

pintru t��. - C� direptu-i, da' nu �tie nime zâlele omuli, a�e ca cumu-i vorba, "via��, via��, legat� cu a��", c� di la o vreme s� rupe �i ie. - A�e-i tu, c� ne vine rându la t��, odat� c-o dat�. Da' cându ie�ti tin�ru nu te gâne�ti c� ce-ajunje omu, vai Doamne. Ascultam asemenea vorbe �i m� mi�cau din cale afar�. Ace�ti b�trâni erau într-o stare fizic� jalnic�, aproape la limit�, �i totu�i î�i mai g�seau cuvinte de consolare, necontenind s� mul�umeasc� cuiva, celui de sus pe care îl puneau deasupra tuturor. Se obi�nuiau cu necazurile �i se împ�cau cu toate. La toate, rele �i bune, g�seau o explica�ie iar la care nu g�seau se mul�umeau cu vorbele : "c� a�e o l�satu Dumnez�u” sau ”c� a�e vre Dumnez�u". S�n�toas�filosofie de via�� ! Da' zic �i eu, un pic altfel : "Da, c-o Moarte suntem datori pentru c�, n�scându-ne, am fost condamna�i la Via��, cu bunele �i cu relele ei" !

Am analizat, mai târziu, spusele acestor b�trâni �i îmi dau de gândit vorbele care se refer� la "lumea asta", ca �i când ��ranii mei s-ar fi gândit �i la posibilitatea existen�ei �i altor lumi în afar� de cea de pe planeta noastr�. Evident, era prea departe de ei o filozofie atât de profund� asupra universului �i a lumilor lui. Dar, mai �tii ? Totu�i, cred c� merg prea departe cu specula�iile mele. Vede�i c� oamenii de �tiin��, nici m�car ast�zi, nu sunt ferm convin�i dac�exist� sau nu forme de via�� i pe alte planete. Sunt diferite ipoteze care înc� cer multe argumente în sprijinul dovedirii unora sau altora.



S�l�gean M�rioara, la data de 1 iunie 2012, la întâlnirea de 50 de ani de la terminarea facult��ii.

Dialoguri, precum cele de mai sus, am pres�rat din loc în loc în scrierea mea în încercarea de a face din nou viu satul meu cu oamenii lui. Am folosit foarte multe cuvinte vechi, unele de circula�ie mai larg�, vorbite �i în zona satelor vecine Cigm�ului. Este posibil ca unele dintre ele s� fi fost folosite doar în satul meu. Pentru a veni în ajutorul cititorului scrierea amintirilor mele va avea anexat un glosar pe care am îndr�znit s�-l numesc, desigur în glum�, Dic�ionar româno- cigm�ian. Închei aici cu gândul bun c� mul�i oameni ca mine, care au privilegiul �i bucuria c� au adunat mul�i ani �i o bogat� experien�� de via��, vor fi doritori s� nu lase pierdute comori adev�rate în mijlocul c�rora au tr�it. Ar fi minunat ca fiecare, în felul s�u, s� le scoat� la lumin�. Urma�ii no�tri au nevoie s� �tie despre istoria �i oamenii acestui p�mânt.”

Bucure�ti, 4 Iunie 2012 M�rioara S�l�gean ...Ne uit�m în oglind� în fiecare zi �i constat�m, privindu-ne, c� nu mai �tim cine suntem. Fie c� uit�m, fie c� vrem s�uit�m, ne înstr�in�m de noi în�ine �i tot ce ar fi trebuit s� ne reprezinte. Dar M�rioara S�l�gean, ca o Ecaterina Teodoroiu a timpului nostru, flutur� drapelul pe deasupra capetelor �i inimilor noastre strigând curajoas� acela�i: „Dup� mine, b�ie�i!”...

Material realizat de Valentina Sen


Legisla�ie româneasc�Doar noi v� putem ajuta!

16

O. nr.97/02-05-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale pentru modificarea �i completarea Ordinului ministrului agriculturii, p�durilor �i dezvolt�rii rurale nr. 380/2009 privind condi�iile de acordare a autoriza�iei speciale de pescuit în scop �tiin�ific O. nr.98/02-05-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale pentru modificarea �i completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condi�iilor specifice, a criteriilor de eligibilitate �i a termenilor de referin�� pentru aplicarea schemelor de pl��i na�ionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglement�rile comunitare în domeniu

O. nr.41/03-05-2012 (A.N.S.V.S.A.)ORDIN al pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare

veterinare privind condi�iile de organizare �i func�ionare a unit��ilor farmaceutice veterinare, condi�iile de comercializare a produselor medicinale veterinare �i a altor produse pentru animalele de companie, în magazinele pentru comercializarea animalelor de companie �i/sau a hranei pentru acestea, condi�iile de func�ionare a mijloacelor de transport din domeniul farmaceutic veterinar, precum �i autorizarea sanitar-veterinar� a unit��ilor, activit��ilor �i a mijloacelor de transport din domeniul farmaceutic veterinar O. nr.43/03-05-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului ac�iunilor de supraveghere, prevenire, control �i eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la

om, protec�ia animalelor �i protec�ia mediului, de identificare �i înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor �i caprinelor pentru anul 2012, precum �i a Normelor metodologice de aplicare a Programului ele supraveghere �i control în domeniul siguran�ei alimentelor pentru anul 2012 O. nr.209/1329/31/07-03,03-05,18-04-2012 (M.S., M.M.P., A.N.S.V.S.A.) ORDIN al ministrului s�n�t��ii, al ministrului mediului �i p�durilor �i al pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor pentru modificarea �i completarea Normelor metodologice de aplicare a Hot�rârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe pia�� a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului s�n�t��ii publice, al ministrului mediului �i gospod�ririi apelor �i al pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare si pentru

Siguran�a Alimentelor nr. 1.321/2006/280/90/2007L. nr.74/17-05-2012 LEGE pentru completarea art. 21 din Legea administra�iei publice locale

nr. 215/2001 O. nr.110/17-05-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale privind aprobarea Suplimentului nr. 1 al Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur� din România pentru anul 2012, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale nr. 3/2012 O. nr.111/17-05-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale pentru modificarea �i completarea Ordinului ministrului agriculturii, p�durilor �i dezvolt�rii rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finan�ate în cadrul Programului Opera�ional pentru Pescuit 2007-201 O. nr.116/1.533/22-05,01-06-2012 (M.A.D.R., M.M.P.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale �i al ministrului mediului �i p�durilor privind aprobarea m�surilor de reglementare a efortului de pescuit si a cotelor de pescuit alocate pentru anul 2012


Agricultur� ecologic�Doar noi v� putem ajuta!

17

Biogazul (2)

Informa�ii generale - sta�ie de biogaz Sta�ia de biogaz este o copie a tractului digestiv bovin. Din acest motiv punerea în func�iune se face cu adaos

de dejec�ii bovine. La fermentarea anumitor reziduuri devine necesar� o dozare permanent� pentru injectare. Cre�terea culturilor de bacterii metanogene în fermentatoare dureaz� de regul� aproximativ 3 luni. În acest

timp bacteriile se înmul�esc, produc�ia de biogaz crescând treptat. Excluderea oxigenului �i a luminii, procesul fiind anaerob. Trebuie s� existe suficient� umiditate pentru activitatea bacteriilor Con�inutul de substan�� uscat� s� nu dep��easc� 15% (optim în jur de 7%) O suficient� omogenizare a substratului în tot volumul fermentatorului. În zonele neagitate ale

fermentatorului, nu ajunge hrana proasp�t�, m�rimea culturilor de bacterii se reduce, produc�ia de biogaz scade. Timp de fermentare suficient, de regul� > 30 zile. (În func�ie natura substraturilor �i de constela�ia instala�iei) Suprafa�� mare a substratului (suprafa�a de ac�iune a bacteriilor), particule cât mai mici (m�run�irea

materiei prime) Înc�rcare maximal� a fermentatorului la ca. 4 kg

substan�� organic� uscat� Pe cât posibil, temperatur� constant� a

substratului la dozare Dozare cât de constant� cu substrat cât mai

omogen Valoare constant� a pH-ului la procesul în dou�

etape (în et. I = 5,2 la 6,3 iar în etapa II = 6,7 la 7,5) Raportul C/N la procesul în dou� etape: I = 10

la 45, II = 20 la 30.

Perspective Sta�iile de biogaz constituie o �ans� suplimentar� pentru sectorul agricol ar�tându-se ca o surs� suplimentar� de venit considerabil�. De asemenea foarte importante sunt efectele pozitive asupra mediului.

Terenuri necultivate fie din motive de nerentabilitate, fie din motive de respectare a cotelor UE, pot fi cultivate cu plante energetice, fiind reintroduse în circuitul agricol

Se poate valorifica cultura a doua, chiar dac� plantele nu ajung la stadiul de maturitate Cresc�torii de p�s�ri pot valorifica dejec�iile, care con�in o cantitate mare de energie, (p�s�rile nevalorificând

eficient hrana), rezolvând totodat� problema mediului Cresc�torii de animale rezolv� problema mediului, evitând emana�iile de amoniac �i metan în atmosfer� În general se reduce considerabil poluarea cu mirosuri nepl�cute la fertilizare Abatoarele pot procesa reziduurile de abatorizare (în afar� de oase �i pene), sângele �i n�molul din flotator �i

sta�ia de epurare, f�r� a pl�ti pentru distrugerea lor prin incinerare. Reziduurile organice din industria alimentar� sunt purt�toare de energie, fiind binevenite în sta�iile de biogaz Borhoturile din produc�ia de alcool sau bere con�in cantit��i ridicate de materie organic� util� Reziduurile din produc�ia bio-diselului pot fi fermentate dând o cantitate mare de biogaz Din sta�iile de biogaz rezult� un îngr��mânt natural, foarte valoros care se poate administra pe terenurile

agricole sub form� lichid� sau se poate prelucra în continuare pentru îns�cuire. În func�ie de natura substraturilor fermentate acesta ob�ine predicatul „Bio“.

Ecologie La depozitarea dejec�iilor nefermentate este degajat� o cantitate substan�ial� de metan. Prin procesarea acestora într-o sta�ie de biogaz, dejec�iile sunt descompuse, metanul degajat este ars, fiind transformat în energie.


Agricultur� ecologic�Doar noi v� putem ajuta!

18

Prin acest proces efectul negativ asupra mediului este redus sim�itor. Bioxidul de carbon emis la ardere nu provine din purt�tori de energie fosili, in care a fost înmagazinat cu mul�i ani in urm�, ci a fost extras de plante recent, aflându-se astfel într-un circuit ecologic. Din acest motiv producerea energiei cu ajutorul sta�iilor de biogaz este considerat� CO2 – neutr�.

Prin fermentarea anaerob� sunt distruse mirosurile nepl�cute din substraturi, reducându-se astfel poluarea olfactiv� la fertilizarea terenurilor agricole cu fertilizan�i naturali.

Dup� procesare n�molul de fermentare nu mai con�ine amoniac, pH-ul aflându-se în domeniul u�or bazic, astfel fiind posibil� administrarea lui în faza de cre�tere a plantelor, evitându-se „arderea“ lor. Deasemenea nu este agresiv împotriva microorganismelor din sol.

Prin fermentare, substan�ele anorganice din substraturi, sunt eliberate din leg�tura cu partea organic�, dup�administrare, ele fiind mult mai u�or asimilate de plante, ceea ce duce la o reducere substan�ial� a polu�rii apelor de suprafa�� i a apei freatice, cu nitra�i.

Prin fermentarea anaerob� sunt distruse mirosurile nepl�cute din substraturi, reducându-se astfel poluarea olfactiv� la fertilizarea terenurilor agricole cu fertilizan�i naturali.

Dup� procesare n�molul de fermentare nu mai con�ine amoniac, pH-ul aflându-se în domeniul u�or bazic, astfel fiind posibil� administrarea lui în faza de cre�tere a plantelor, evitându-se „arderea“ lor. Deasemenea nu este agresiv împotriva microorganismelor din sol.

Prin fermentare, substan�ele anorganice din substraturi, sunt eliberate din leg�tura cu partea organic�, dup�administrare, ele fiind mult mai u�or asimilate de plante, ceea ce duce la o reducere substan�ial� a polu�rii apelor de suprafa�� i a apei freatice, cu nitra�i.

Biogazul –energia verde În sta�iile de biogaz se pot procesa în cogenerare orice de�euri ce con�in materie organic� în afara de: lemn, oase �i pene.

Avantaje: 1) Produc�ie de energie:cogenerarea de energie electric� �i c�ldura prin arderea de biogaz se dovede�te a fi economic avantajoas� fie pentru autoconsumul firmei, fie pentru o cesiune a ter�ilor, m�rit� de recentele normative asupra produc�iei de energie din surse alternative.

2) Eliminarea mirosurilor �i emiterilor contaminate (NH3 �i CH4): substan�ele r�u mirositoare care eventual se formeaza în timpul procesului (acid sulfhidric, mercaptani, amoniac) sunt puse în mi�care cu biogazul la ardere.

3) Stabilizarea dejec�iilor: eliminarea înc�rc�turii organice care con�ine carbon ob�inut din digestia anaerob�confera dejec�iilor o stabilitate suficient� chiar �i în perioadele ulterioare de stocaj; 4). Reducerea înc�rc�turii patogene: digestia anaerob� în mezofilie poate reduce par�ial eventuala înc�rc�tur�patogen� prezent� în dejec�iile lichide. Operând în termofilie este posibil, în schimb, s� se ob�ina completa igienizare a dejec�iilor cu o complet� distrugere de patogeni. Modalit��i de ob�inere a energiei electrice din biogaz –cogenerare: Dupa ce a suportat tratamentele necesare, biogazul poate fi utilizat în dou� modalit��i: a) doar pentru produc�ia de c�ldur� - este tratat precum gazul metan b) pentru cogenerarea de energie electric� �i c�ldur�.

Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina �i Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai

��ranul Român – Iunie 2012

Buc�t�rie româneasc�Doar noi v� putem ajuta!

19

Cl�tite americane (Pancakes)

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

�� !��"��

�� #�

��

$�� "�� "�� %�� !��

��

&�� "� �� !�� '

�� "� ��

(�� "�� %��)��

��

�

*��!�� )�� "��

�� !�� !��' ��)�� +#��

�

*�� "� �� !�

�� )��!��,-��

��

.�� /��0��1�� "��

�Anastasia Gherjavschi


Obiceiuri �i tradi�iiDoar noi v� putem ajuta!

�

� ��

Cire�ar –Începutul verii

Luna iunie conform tradi�iei populare române�ti mai este denumit� �i „Cire�ar” sau “luna cire�elor”, deoarece acum se coc aceste fructe. Totodat� denumirea lunii iunie, provine de la zei�a “Iuno”, protectoare a femeilor c�s�torite. Astfel, se spune c� luna iunie este favorabil� pentru nun�i fiindc�, în decursul acestei perioade, se vor lega cele mai trainice c�snicii. Vegeta�ia �i timpul calendaristic ajung la maturitate în prima lun� a verii, când ziua este cea mai lung� de peste an. Totu�i, recoltele, oricât de promi��toare s-ar ar�ta, nu pot fi sigure. În luna iunie, orice furtun�, vijelie sau ploaie toren�ial� poate distruge lanul de

grâu �i porumb, livezile sau vi�a de vie.�În calendarul popular, luna iunie este una dintre cele mai importante luni, având multe s�rb�tori �i evenimente folclorice.

Sfin�ii Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei În calendarul pe stil vechi în perioada solsti�iului de var� romanii s�rb�toreau pe Sfântul mucenic Timoftei, Sfântul Apostol Vartolomeu, Sfin�ii Onofrei �i Elisei. Erau s�rb�tori �inute cu sfin�enie într-o perioad� când ar�i�a �i pericolul furtunilor cu grindin� putea compromite recoltele de grâu. Stilul nou al calendarului cre�tin ortodox a f�cut s� scad� importan�a acestor sfin�i. În Oltenia, doar Vartolomeul �i Onofreiul se mai �in pentru binele recoltelor. La Vartolomeu nu se lucreaz� nici în câmp, nici în cas� fiind r�u de hale �i furtuni cu piatr�, care culcau grâul sau îl scuturau. Sfântul Onofrei (12 iunie) este �inut s� nu strice �oarecii recolta de grau. Sâmb�ta Mor�ilor – Mo�ii de var�În Sâmb�ta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmb�ta Rusaliilor sau "Mo�ii de var�"), Biserica face pomenirea general� a mor�ilor, rugându-se pentru ei, prin rug�ciunile �i cânt�rile, pentru ca �i ei s� se bucure de darurile Sfântului Duh, a C�rui pogorâre este pr�znuit� în duminica urm�toare. Cre�tinii dau de poman� în special cire�e coapte. În sine, acest ritual are �i o semnifica�ie laic�: se dore�te îmbunarea divinit��ii pentru a avea rod bogat �i în anul ce vine. Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile Tradi�ional în Oltenia se crede c� Rusaliile sunt ni�te persoane urâte, identice cu Ielele, care umbl� prin aer �i care pedepseau prin schilodire pe cei ce munceau în zilele s�pt�mânii ce preced s�rb�toarea. În s�pt�mâna Rusaliilor este bine s� m�nânci usturoi �i nu trebuie s� te culci pe câmp, ori s� umbli noaptea pe la r�scruci de drumuri, ca s� nu fii pocit. La Godine�ti – Gorj nu se umbl� cu flori ro�ii, ci trebuie s� ai la cing�toare usturoi sau leu�tean pentru a fi ferit de Rusalii. Obiceiul purt�rii leu�teanului sau al usturoiului în s�pt�mâna Rusaliilor, precum �i punerea în scop preventiv de ramuri verzi –in special de tei- la stâlpii por�ilor, la grajduri sau prin cas�, era frecvent în jude� �i avea menirea feririi de strigoaice, dar �i de grindin� ori alte ,,hale”. Cei poci�i de Rusalii erau adesea vindeca�i dac�-i jucau c�lu�arii o dat� sau de mai multe ori. Bolnavului i se d�dea s�m�nânce usturoi iar c�lu�arii treceau peste el cântându-i-se: ,,Din rusalii s� te scoli Din c�lu� s� sari în sus!” C�lu�arii din jude�ul Gorj se înscriu în rândul jocurilor ritual magice, arhaice, vioi �i acrobatic, dar are �i o func�ie distractiv�, fiind un joc interactiv. Predomin� mi�c�rile de picioare cu pa�i simpli, pa�i b�tu�i, s�rituri, pinteni sau b�t�i din palme.



�

� ��

Cei ce se prindeau în joc cu c�lu�arii se credea c� sunt feri�i de boli, lovituri sau poceli. Tot pentru s�n�tate este bine s� p�strezi usturoi �i pelin ce au fost jucate de c�lu�ari.

Sânzienele – Dr�gaica Sânziana-Dr�gaica este numele divinit��ii protectoare a grâului, dar �i a femeilor c�s�torite. S�rb�toarea are un dans feminin specific: Dansul Dr�gaicii. Legenda spune c� Sânzâinele sunt zâne care doar în noaptea de 23 spre 24 iunie plutesc deasupra p�mântului cântând �i dansând. Ele dau rod holdelor �i aduc binele femeilor c�s�torite, înmul�esc animalele �i p�s�rile, fac florile sa aib� leac, vindeca suferin�ele oamenilor. Ele sunt zâne bune dar ii pedepsesc pe cei ce le nesocotesc. În multe zone rurale la Sânzâiene nu se lucra deloc, fiindc� în aceasta zi se spune c� ,,�i soarele se odihne�te, fiind mijlocul verii �i al anului”. În ziua de Sânzâiene se culeg florile cu acela�i nume �i se împletesc cununi din ele (pentru fete în forma circular�, iar pentru b�ie�i în forma de cruce) �i se arunc� peste cas�. Daca acea cunun� se opre�te pe acoperi� e semn c� o nunt� va

avea loc în curând, dac� îns� cununa sare dincolo de casa înseamn� c� va mai trece ceva timp pân� la c�s�torie. Fiind o s�rb�toare dedicat� dragostei, în aceast� noapte special�, cu ocazia Sânzienelor, fetele î�i pun sub perna flori de sânziene cu gândul c�-�i vor visa ursitul. Florile de sânziene se pun în coroni�e, iar acestea se duc la biseric� pentru a fi sfin�ite, urmând s� fie folosite apoi în diferite obiceiuri �i practici magice. În Oltenia, este obiceiul s� se fac� cur��enie general� de Sânzâiene în casele gospodinelor. Se scoteau pe prispa casei toate �oalele s� le vad� soarele, în credin�a s� nu fie roase de molii. Tot pentru a fi ferite de molii se puneau flori de sânzâiene

între haine, flori culese chiar în diminea�a de 24 iunie pe rou� nescuturat�.

Sfin�ii Apostoli Petru �i Pavel Ziua de 29 iunie este dedicata în calendarul cre�tin ortodox Sfin�ilor Petru �i Pavel. Tradi�iile române�ti abund� în semnifica�ii �i pentru aceasta zi. În multe regiuni rurale, este credin�� împ�mântenit� ca nimeni s� nu m�nânce fruct nou sau legum�nou� pân� nu d� de poman� �i pentru cei mor�i. La prima gustare se zice ,,Doamne Ajut�!”. Se credea de asemenea c� pân� la SâmPetru nu este bine nici s� dai de poman� �i nici s� m�nânci mere de an nou, astfel li se d� timp suficient merelor s� se coac�. De Sfântul Petru si Pavel apar licuricii – care ar fi scânteile c�zute pe p�mânt dup� ce sfântul plesne�te din biciul sau exista credin�a c� licuricii vin în ajutorul celor r�t�ci�i prin p�dure, îndrumându-i. În aceast� zi înceteaz� a mai cânta cucul �i privighetoarea. Luna iunie este înconjurat� de o serie de supersti�ii cu privire la vreme �i la productivitatea anului agricol. Dac� tuna �i fulgera în iunie, atunci vara va fi noroas�. Dac� în luna iunie avem parte de ploi, atunci la Cr�ciun vom avea parte de bel�ug. Dac� va bate vântul dinspre miaz�noapte în luna iunie, atunci grâul va da roade bogate. �i a venit vara, cu c�ldur� �i mult soare, o vreme ideala de plaj�, de plecat în concediu! ……. Trebuie s�-�i aminte�ti cititorule c� agricultura nu are zile de concediu, via�a ��ranului român se desf��oar�dup� legi nescrise, dar respectate cu sfin�enie pentru ca roadele câmpului s� umple hambarele, legi ce nu îi dau liber din gospod�rie sau perioad� de plecat la mare. El trude�te zi de zi, zi-lumin�, pentru a-�i umple c�mara, dar �i ca s�poat� s� comercializeze câteva din roadele muncii lui �i în pie�ele or��ene�ti. Singurele zile libere sunt cele câteva s�rb�tori pe care tradi�iile �i datinile din mo�i str�mo�i îl �in a nu lucra pentru binele câmpului, a recoltei sau a animalelor.

Carmen Curelea



�

� ��

Rodica Ioni��Cântecul fl�c�rii

[continuare]

- Pân� aici v-am spus povestea timpului. Când s-a desp�r�it de mare, flac�ra care a devenit cristal a ie�it din prima poveste �i a intrat, f�r� ca m�car s� b�nuiasc�, în povestea gliei... Mi-am amintit îns� c� voi sunte�i a�teptate s� v�întoarce�i la planetele care v-au trimis spre mine, a�a c� m� opresc cu povestea aici. Pute�i s� pleca�i acum, doar m-am �inut de cuvânt �i v-am spus povestea timpului. Sper c� v-a pl�cut. - Ne-a pl�cut, r�spunser� razele într-un glas, ne-a pl�cut mult de tot �i de aceea te rug�m s� ne spui �i povestea gliei, mai ales c� flac�ra-cristal ne-a devenit foarte drag� �i vrem s� �tim pe unde a mai trecut �i ce a mai aflat despre lumea cea atât de nou� pentru ea. �i cum �i-a reg�sit surorile. - Dac� nu v� gr�bi�i, r�spunse Arias, mi-ar face pl�cere s� mai sta�i cu mine �i s� v� povestesc. - Te ascult�m, spuser� razele �i se a�ezar� mai bine în jurul ei. - Iat�, începu Arias, v� spun acum povestea gliei. V� aminti�i c� flac�ra-cristal �i-a luat r�mas-bun de la mare �i a pornit spre geana de lumin� pe care o adusese Soarele ce r�s�rea, pe deasupra crestelor de mun�i ce se aflau în dep�rtare. Merse ea ce merse, întâi pe plaj�, apoi o lu� pe câmpie, în timp ce Soarele se ridica tot mai sus pe cer, r�spândind la început o lumin�ro�iatic�, blând�, ce cuprindea tot �inutul. Era atât de frumos în jurul ei, încât flac�ra-cristal se gândi c� i-ar putea cere Soarelui o raz�, una singur�, cu care s� se îmbrace �i ea tot atât de frumos, ca toate cele din jurul ei. Ghicindu-i gândul, Soarele îi împlini dorin�a �i sc�p�r� spre ea o minunat� raz� ce o îmbr�c� de sus pân� jos cu o str�lucitoare hain� rubinie. Apoi, o întreb�: - Vrei s� vii pân� la mine, aici, sus pe cer? Ai avea o priveli�te foarte frumoas� asupra locurilor de pe P�mânt, pe care ai �i început s� le îndr�ge�ti. �i mai e ceva, continu� Soarele. �i-am preg�tit un dar, o surpriz�. Uimit� peste m�sur� c� însu�i Soarele îi vorbe�te �i o mai �i invit� s�-l viziteze sus, pe cer, flac�ra-cristal t�cu la început. Se gândi totu�i c� nu ar fi deloc frumos s� refuze o invita�ie f�cut� cu atâta bun�voin�� de un astru a�a de mare �i de luminos. Î�i spuse c�, poate c�-i este urât �i lui, acolo, singur, s� stea coco�at pe cer cât e ziulica de mare. A�a c�, se hot�rî �i-i spuse voioas�: - A� veni bucuroas� la tine, Soare, dar e�ti cam departe �i nu v�d pe-aici nici o scar� pe care s� m� sui. Atunci, v�zu cu uimire cum de la Soare porne�te un pod de lumin�, u�or arcuit �i neted ca-n palm�, care se opre�te drept în fa�a ei. Bucuroas�, flac�ra-cristal vru s� p��easc� pe el, dar chiar atunci v�zu c� Soarele îi trimite o calea�c� aurie, frumos împodobit�, tras� de patru cai albi, care coborau repede ca gândul pe podul de lumin�. În câteva clipe, calea�ca ajunse lâng� ea. Flac�ra-cristal se urc� încântat� în calea�c� �i, într-o clip� caii pornir� la drum. Se oprir� curând la por�ile Soarelui. Acestea s-au deschis larg �i caii purtar� calea�ca pân� în fa�a unui palat mare, str�lucitor. În prag, Soarele i se înf��i�� ca un prin� de lumin�, cu un chip blând �i cu vorba mângâietoare. Prin�ul îi oferi bra�ul �i o ajut� s� coboare din calea�c�. Apoi o conduse în palat. Aici, într-una din s�lile bogat împodobite cu nestemate ce str�luceau de-�i luau ochii, se a�ezar� pe câte un jil� aurit, fa��-n fa��, ca s� stea de vorb�. - Bine ai venit în palatul meu, spuse Prin�ul Soare. Aici îmi primesc de obicei prietenii, a�a c� sper s� te sim�i bine �i s�-�i plac� la mine, ca s� mai vii �i alt�dat�. Dar acum, spune-mi mai întâi cum �i s-a p�rut c�l�toria. - A fost minunat�, r�spunse flac�ra-cristal, doar c� a durat a�a de pu�in, încât nici n-am avut r�gaz s� privesc în jos, spre P�mânt. Poate c� la întoarcere, o s� reu�esc s� v�d câte ceva. - Nu e nevoie s� a�tept�m pân� atunci, îi spuse Prin�ul zâmbind. Dac� vrei s� ne apropiem de una dintre ferestre, putem avea priveli�tea pe care �i-am promis-o. Spunând acestea, Prin�ul o conduse la o fereastr� mare, de unde se vedeau por�ile r�mase larg deschise. Flac�ra-cristal se apropie mai mult �i privi în jos, spre P�mânt. De aici, din palatul Soarelui, P�mântul p�rea o minge mic�, albastr�, ce plutea departe, departe �i p�rea atât de stingher� în imensitatea viorie a Spa�iului. Iriza�ii alb�strii o înconjurau ca un nimb. - Vezi, îi spuse Prin�ul, asta e planeta de pe care ai venit. Cum �i se pare P�mântul când îl prive�ti de aici, din cer? - Mi se pare frumos, tare frumos, cu haina lui albastr�, luminoas�, dar e a�a de departe, nu reu�esc s� v�d nici mun�i, nici mare... - Uite, îi spuse Prin�ul, prive�te-l acum prin acest ochean de m�rg�ritar �i spune-mi ce vezi. - Acum v�d o mare de nori alburii. - �i acum? o întreb� Prin�ul. - Acum, v�d sub ei marea, spuse bucuroas� flac�ra-cristal. Ce lini�tit� e �i ce culori frumoase are! Acolo, pe P�mânt, e ziu�. Pot s� v�d valurile cum vin lini�tite la ��rm. E foarte pl�cut! Iat� �i plaja, v�d locul unde am stat când vorbeam cu marea. Pu�in mai încolo, se v�d �i mun�ii spre care pornisem ca s�-mi caut surorile.



�

� ��

- Ei bine, spuse Prin�ul, sper c� dore�ti �i acum s� porne�ti în c�utarea lor. �i, ca s�-�i fie mai u�or s� le g�se�ti, s� ai putere mult� s� str�ba�i un drum cât de lung, î�i dau eu merinde pentru drum. Iat�, asta e surpriza pe care �i-am promis-o înc� de la început, când te-am chemat la mine. Spunând acestea, el îi d�du o felie micu��, de lumin� aurie. Flac�ra-cristal se gândi la început c� o felie a�a de mic�, cât palma, nu o s�-i �in� de foame dac� drumul e mai lung. Totu�i, o primi cu bucurie �i-i mul�umi din inim� Prin�ului. Apoi, luându-�i r�mas bun de la el, îi spuse: - N-am s� uit niciodat� bun�tatea cu care m-ai primit, Prin�e. �i nici cât de frumos se vede P�mântul de aici, de sus. Acum, te las cu bine. M� întorc pe P�mânt �i sper c� te voi vizita din nou, dar de data asta cu surorile mele. �i te mai rog ceva. Lumineaz�-mi te rog calea ca s� ajung cât mai repede s�-mi reg�sesc surorile pierdute. - Mergi în pace �i cu încredere, c� vei izbândi. Totul este s� nu te îndoie�ti de asta nici m�car pentru o clip�. V� a�tept pe toate cu drag, spuse Prin�ul. Apoi, o conduse la calea�c�. Flac�ra-cristal se sui de îndat� în ea �i atunci, caii pornir�. Repede ca gândul o aduser�, pe podul de lumin�, din nou pe P�mânt, la doi pa�i de marea de care se desp�r�ise nu de mult. - Mare, mare iubit�, spuse flac�ra-cristal, iat�-m� din nou la tine! De-abea a�tept s�-�i povestesc ce mi s-a întâmplat! Spuse ea dintr-o r�suflare. �tii, doar câ�iva pa�i m� îndep�rtasem de tine, când Soarele m� chem� la el �i... - �tiu, spuse marea. Ai fost în vizit� la el �i m� bucur mult pentru tine. Spune-mi acum, �i-a pl�cut acolo, sus? - Mi-a pl�cut mult de tot. Totul mi-a pl�cut, �i cum se vede P�mântul. �tii, mare, c� te-am v�zut �i pe tine de-acolo, cu un ochean de m�rg�ritar, te-am v�zut a�a de bine, de parc� eram chiar aici, lâng� tine, cum sunt acum. Puteam s� z�resc fiecare val �i chiar �i un gr�unte de nisip de pe plaj�! Ce s�-�i mai spun, a fost a�a de frumos, ca-ntr-un vis. �i chiar mi s-ar putea p�rea c� a fost vis, dar iat� c� am dovada c� n-am visat, ci totul a fost aievea. - Ai o dovad� ? o întreb� curioas� marea. - Uite, felia asta de lumin� aurie mi-a dat-o chiar Prin�ul-Soare, la desp�r�ire, spuse flac�ra-cristal sco�ând din sân darul primit. Mi-a spus c�-mi va �ine de foame �i de sete pe drum. Dar pentru c� ne-am întâlnit din nou, �i ai fost a�a de bun� cu mine, î�i rup �ie mai întâi o buc��ic� din ea, s-o m�nânci �i s�-�i dea �i �ie putere mult�. Ce r�mâne am de gând s� p�strez pentru surorile mele. Zicând acestea, flac�ra-cristal îi oferi m�rii o buc��ic�, marea o lu� �i o mânc�. De îndat� ce o înghi�i, marea se lumin� la fa�� i-i spuse c� niciodat� nu a mai gustat ceva atât de dulce �i bun. �i c� se simte parc� mai vioaie, mai puternic�decât înainte. Îi mul�umi fl�c�rii-cristal �i o îndemn� s� guste �i ea. - �i-am spus doar, draga mea mare, c�-mi doresc mult ca surorile mele s� se înfrupte �i ele din merindele de la Prin�ul-Soare, a�a c� buc��ica r�mas� o p�strez pentru ele. Nu vreau s� m�nânc �i eu, ca nu cumva s� nu mai ajung� �i pentru ele. Vezi �i tu, c� e micu�� felia de lumin�. Spunând acestea, flac�ra-cristal privi în jos, spre felia de lumin� din care rupsese buc��ica pentru mare �i nu mic�-i fu uimirea când v�zu c� felia e întreag�, nu lipsea nimic din ea. Se f�cuse la loc, a�a cum fusese înainte, întreag� �i neatins�. - Felia mea e întreag�, ca la început! se mir� flac�ra-cristal. Nu lipse�te nimic din ea! �i o întoarse pe toate p�r�ile, s-o cerceteze mai bine. Ce felie fermecat�! Ce bine-mi pare! Asta înseamn� c� pot s� m� hr�nesc cu ea pe drum, f�r� s� se împu�ineze vreodat�! A avut dreptate Prin�ul-Soare când mi-a spus c�-mi d� merinde pentru drum, oricât de lung va fi el! - Vezi, draga mea, îi spuse marea, dac� nu te îndurai s�-mi rupi mie o buc��ic�, ai fi mers tot drumul nemâncat� �i ai fi aflat de-abea la sfâr�it c� ai r�bdat degeaba de foame. A�a, datorit� bun�t��ii tale, po�i s� porne�ti lini�tit� la drum, pentru c� ai merinde nu numai pentru acest drum, ci pentru toate cele pe care le vei str�bate în via�a ta. - A�a e, marea mea drag�, spuse flac�ra-cristal. �i o îmbr��i�� cu drag. Iat�, e mai bine s� plec. R�mâi cu bine! - Mergi cu bine, îi spuse marea. Te sf�tuiesc s� mergi spre Soare-R�sare �i s� nu te aba�i din drum, orice-ar fi. Te a�tept s� te întorci cât de curând cu surorile tale. - Î�i promit c� merg drept înainte, î�i promit, mai spuse flac�ra-cristal �i se îndep�rt� voioas�. Tot mergând, se gândi cât de bine este s� ai prieteni de n�dejde, ca marea �i Soarele. Dornic� s� descopere cât mai repede alte �inuturi �i, de ce nu, �i al�i prieteni, merse o vreme �i, când obosi, lu� o îmbuc�tur� din felia de lumin� aurie. Prinse puteri ca prin farmec. Atunci, se hot�rî s� mearg� mai departe. Deodat�, v�zu c� începe s� se însereze. Coborând spre asfin�it, Soarele împr��tia în jurul lui o lumin�blând� ce f�cea ca umbrele copacilor s� se lungeasc� �i s� capete o culoare viorie, odihnitoare. - Ce frumos e apusul de Soare, î�i spuse flac�ra-cristal. �i r�s�ritul e frumos, dar nici apusul nu e mai prejos. Se a�ez� pe o movili�� de la marginea drumului, s� se desfete pe îndelete cu priveli�tea poleit� de razele Soarelui ce amurgea. St�tu a�a o vreme �i, pe nea�teptate, r�s�ri Luna, iar stelele d�dur� buzna pe cerul nop�ii �i-l îmbr�car� în ve�mântul lor delicat, de raze. Lini�tea nop�ii p�rea c� se strecoar� printre frunze, �optindu-le taine numai de ea �tiute. Totul p�rea înmiresmat �i tainic, gândurile se poticneau de atâta frumuse�e �i se st�vileau în a�teptarea zorilor. Adia un vânticel ce-�i spunea povestea trecerii lui printre vârfuri de brazi, se auzeau izvoare sopotind printre stânci, iar flac�ra-cristal sim�ea cum pleoapele i se îngreuneaz� de nemi�care �i cad peste ochii plini de visare. De departe, se auzea un fir de cântec ce se înnoia alene doar la atingerea juc�u�� a vreunei raze r�t�cite de Lun�. Leg�nat� de visare, flac�ra-cristal adormi. Când se trezi, în jurul ei era lumin�. Soarele r�s�rise �i



�

� ��

ea îl salut� zâmbind. Apoi, se ridic� �i o porni din nou la drum. Curând, z�ri o potec� ce parc� o îmbia s� treac� printre stâncile ce o str�juiau, promi�ându-i c� o scoate la un liman de verdea��, într-o poian� plin� de flori. P�r�si drumul drept, ce trecea l�rgindu-se spre o ap� învolburat� ce se t�l�zuia în cascade �i o lu� pe potec�. Dup� ce merse o bun� bucat� de drum, z�ri în dep�rtare un munte înalt, cu cre�tetul plin de z�pad�. - Ce bine c� am luat-o pe aici, pe poteca dintre stânci! Î�i spuse flac�ra-cristal. Iat� un munte mare �i frumos, spre care poate c� s-au îndreptat �i surorile mele. Poate c� pe aici au trecut �i ele nu de mult �i poposesc pe undeva, pe aproape. Uitându-se curioas� în jurul ei, z�ri nu departe de trunchiul unui copac doborât de vânt, o scoic� mare, sidefie, dantelat�pe margini, care z�cea pe iarb�. P�rea tare nec�jit�. Flac�ra-cristal o auzi cum plânge înceti�or �i i se f�cu tare mil� de ea. F�r�s� mai stea pe gânduri, se apropie de ea, se aplec� �i o lu� cu grij� în palme. - Scoic� frumoas�, de ce plângi? Cine te-a nec�jit? �i cum de ai ajuns a�a de departe de mare? - M-am r�t�cit, îi spuse printre lacrimi scoica. A� vrea s� m� întorc acas�, dar nu mai �tiu cum. Vrei s� m� duci tu înapoi, la mama mea, marea? Te rog mult de tot! Auzind acestea, flac�ra-cristal oft� �i-i spuse: - Tare te-a� ajuta, dar �tii, eu m� gr�besc foarte mult, fiindc� �i surorile mele s-au r�t�cit �i am pornit în c�utarea lor. Nu pot nici s� mai stau, nici s� m� întorc din drum. Dar �tii ceva? Pot s� te iau cu mine, dac� vrei, le c�ut�m împreun� �i apoi, la întoarcere, te ducem pân� acas�. �i a�a, doresc mult ca �i surorile mele s� o cunoasc� pe mama ta, marea, de la care am înv��at multe �i care s-a purtat tare frumos cu mine,mi-a ar�tat �i comorile ei din adâncuri… Scoica nu se d�du b�tut� �i, printre suspine, o rug�: - Te rog mult de tot, mai întâi du-m� pe mine acas�, c� stau de mult� vreme aici, singur�-singuric� �i mi-e tare fric�. Surorile tale nu sunt singure, dar eu sunt… �tii, mama mea, marea, î�i va fi foarte recunosc�toare �i î�i va d�rui multe, multe nestemate pe care le vei putea împ�r�i cu ele. A�a, se vor bucura �i mai mult, iar tu ai s� faci o fapt� tare bun� dac� m� duci acas�, te rog… Flac�ra-cristal st�tu pu�in pe gânduri �i apoi se hot�rî: - Bine, te duc acas�! De îndat�, flac�ra-cristal porni la drum. Într-o mân� �inea felia de lumin� aurie, iar în cealalt�, scoica. Merse ea ce merse �i, deodat�, scoica o întreb�: - Ce faci cu felia aceea aurie pe care o �ii cu atâta grij�? - Ah, felia de lumin�? R�spunse flac�ra-cristal. Am primit-o în dar de la Prin�ul-Soare, ca merinde pentru drum. Îmi d�putere �i-mi �ine de foame, e o adev�rat� minune. Pot s�-�i dau �i �ie. Te rog s� o gu�ti chiar acum. �i, spunând acestea, îi rupse o buc��ic� �i i-o d�du. Scoica o lu� �i o înghi�i repede. - Mai îmi dai? spuse scoica. E foarte gustoas�. V�d c� nici nu se cunoa�te c� lipse�te vreun pic din ea, a crescut la loc. Chiar c� e o minune, e o felie fermecat�! - Î�i mai dau, îi r�spunse flac�ra-cristal, dar acum e bine s� mergem mai departe, doar ne gr�bim, nu-i a�a? - Dar de ce s� ne gr�bim a�a de tare? spuse scoica îmbufnat�. Mai bine hai s� ne a�ez�m un pic la umbr�, s� ne odihnim, s� mai gust�m câte o buc��ic�... - Bine, dar adineauri îmi spuneai c� de-abea a�tep�i s� ajungi acas�, o privi cu uimire flac�ra-cristal. - Da, da, sigur c� a�a spuneam, se codi scoica, dar acum c� sunt cu tine, m� simt mult mai bine, nu-mi mai e fric�, nu m� mai simt singur� �i m� gândeam c� e tare frumos pe-aici, am putea s� mai z�bovim pu�in. Uite, chiar acolo, la câ�iva pa�i de noi, z�resc o poian� plin� de flori. Vrei s� st�m acolo, pe iarb�, m�car un pic? o privi rug�toare scoica. - Bine, se învoi �i de data asta flac�ra-cristal. �i o lu� spre poian�. Ajuns� acolo, a�ez� cu grij� scoica pe iarb� �i apoi se l�s� �i ea pe o buturug�, s� se odihneasc� pu�in. - Ce bine e aici, spuse scoica. E mult mai pl�cut decât acolo, pe c�rare, unde m-ai g�sit. �i parc� m� simt cam ostenit�, a� vrea s� dorm pu�in... F�r� s� mai a�tepte vreun r�spuns, scoica închise ochii �i se pref�cu adormit�. Flac�ra-cristal nu se îndur� s-o trezeasc�, a�tept� lini�tit� o vreme, dar într-un târziu, se l�s� �i ea pe iarb� �i adormi. Când se trezi, se uit� în jur dup� scoic�, dar ia-o de unde nu-i! Nici scoica �i nici felia de lumin� aurie nu se z�reau nic�ieri. Le c�ut� zadarnic, pân� se înser� de-a binelea. Într-un târziu, ostenit� �i nec�jit�, flac�ra-cristal începu s� plâng�. - De ce plângi, frumoaso? auzi ea deodat� un glas limpede �i blând, chiar lâng� ea. Flac�ra-cristal ridic� ochii �i, printre lacrimi, privi în jur. - Cine mi-a vorbit? întreb� ea cu glas tremurat. - Eu, glia, �i-am vorbit, veni r�spunsul. - Dar unde e�ti, c� nu te v�d nic�ieri, spuse flac�ra-cristal, tot mai nedumerit�. De ce te ascunzi? Dac� tot vorbe�ti cu mine, arat�-te!



�

� ��

- Iat�-m�! spuse din nou glasul. Sunt p�mântul de sub picioarele tale �i de peste tot din jur. Eu î�i port pa�ii tot timpul �i tot nu m� plâng, glumi ea. �terge-�i lacrimile, apleac�-�i privirile spre mine �i ai s� m� vezi! Privind în jos, flac�ra-cristal z�ri glia pe sub iarba r�rit� de pe drum. - Iart�-m�, glie, credeam c� te ascunzi �i când colo, tu m� purtai zile �i nop�i la rând, f�r� s� te cunosc �i f�r� s� m�gândesc la tine nici m�car o dat�. Te rog s� m� ier�i �i s� stai pu�in de vorb� cu mine, c� sunt tare nec�jit�. �i cum glia dorea s� o asculte, flac�ra-cristal îi povesti de-a fir a p�r toate cele ce se petrecuser�. La sfâr�it, îi spuse suspinând: - Sunt a�a de nec�jit� c� am pierdut �i scoica �i merindele d�ruite de Prin�ul-Soare! Nici nu �tiu unde s� le mai caut. Cred c� e mai bine s� a�tept aici pân� diminea��. Poate c� ziua de mâine îmi va aduce mai mult noroc. - Nu te îndoi nici m�car o clip� de norocul t�u, spuse glia. Vezi, dac� nu aveai noroc, nu aveai parte nici de atâtea aventuri pe care le-ai tr�it cu bucurie mult� �i nici nu-�i f�ceai prieteni de n�dejde, ca marea �i Soarele. Acum e timpul s� te îmb�rb�tezi �i s-o iei de la început în c�ut�rile tale. Cine �tie câte întâmpl�ri minunate te a�teapt�, iar tu stai aici �i te tânguie�ti! - Bine, dar cum s-o iau de la început, murmur� flac�ra-cristal, când am r�mas �i f�r� merinde, iar scoica a disp�rut �i ea tocmai când încercam s�-i fiu de ajutor �i s-o duc acas�, la mama ei, marea? Glia r�mase o clip� pe gânduri, se încrunt� u�or, dar apoi îi r�spunse: - Vezi, draga mea, e adev�rat c� ai pierdut felia de lumin� aurie, dar scoica n-ai pierdut-o, ea singur� a plecat, a�a c� n-o mai c�uta fiindc� nici nu o s-o mai g�se�ti. Te-a f�cut s� crezi c� are nevoie de ajutorul t�u, numai ca s�-�i poat� lua merindele când dormeai. Cei pe care-i întâlne�ti în calea ta nu-�i sunt întotdeauna prieteni. E bine s� înve�i s� ai încredere numai în cine merit�, nu în oricine. Altfel, po�i s-o p��e�ti �i mai r�u decât acum. - Am pierdut atâta timp încercând s-o duc pe scoic� la mama ei...spuse în �oapt� flac�ra-cristal. - Nu numai timp ai pierdut, ci �i drumul drept pe care o luase�i la început. Î�i aminte�ti c� ai pornit drept spre Soare-R�sare, ai mers ce-ai mers, dar când ai z�rit o potec� l�turalnic�, îmbietoare, ce-i drept, ai uitat de toate �i...iat� ce ai p��it! E mare lucru s� �ii drumul drept în via��, nu s-o iei pe poteci ocolite, care nu duc nic�ieri. - La asta nu m-am gândit, spuse sp�sit� flac�ra-cristal. Uitasem cu totul ce m-a sf�tuit marea �i doar i-am promis c� nu m� abat de la drumul drept, orice-ar fi. Îmi pare tare r�u c� n-am ascultat-o. �tia marea ce spune, suspin� ea cu foc. - Înva�� s� ai r�bdare, o sf�tui glia, �i, mai ales s� nu-�i pierzi curajul, fiindc� alt�dat� ai s� fii mai în�eleapt�. Recunosc�toare, flac�ra-cristal o privi drept în ochi �i parc� prinse puteri noi din privirea luminoas� a gliei. - �tii, glie iubit� �i atât de r�bd�toare cu to�i cei pe care-i por�i f�r� a le cere vreodat� nici cea mai mic� r�splat�, îi spuse flac�ra-cristal cu iubire, cel mai mult m� doare c� am pierdut felia de lumin� aurie. Nu numai pentru c� îmi �inea de foame �i-mi alunga oboseala, ci pentru c� era un dar de la minunatul Prin�-Soare pe care-l pre�uiesc a�a de mult, a�a de mult... I-am promis c�, la întoarcere, îl voi vizita împreun� cu surorile mele �i atunci, cum o s�-i spun c� am pierdut merindele pe care mi le-a d�ruit cu atâta drag? �i, cine �tie dac� f�r� felia de lumin� aurie o s� ajung vreodat� s�-mi mai reg�sesc surorile? �i plânsul o podidi din nou, ca la început. - Draga mea, îi spuse glia, nu te mai nec�ji atât! Las� plânsul, c� nu �i-e de nici un folos. Uit� sup�rarea �i ia cu tine la drum numai înv��tura pe care �i-a adus-o întâmplarea aceasta. Printre lacrimi, n-ai s� vezi bine nici pe unde calci, a�a c� po�i s�te r�t�ce�ti, îi spuse glia cu zâmbet în glas. Mai bine, �terge-�i lacrimile �i caut� s� ajungi cât mai curând la drumul cel drept, pentru c� el te a�teapt� r�bd�tor. Sunt sigur� c� nu s-a sup�rat c� l-ai ocolit. V� ve�i bucura împreun� de multe, multe întâmpl�ri minunate, doar s� nu te mai la�i ispitit� de vreo potec�, oricât de ademenitoare ar fi ea �i nici de cei pe care-i întâlne�ti pe cale. Tu ai un �el �i el te cheam� s�-l împline�ti, a�a c� numai tu po�i s� hot�r��ti pe unde o iei �i cu cine te înso�e�ti. P�ze�te-te s�-�i p�r�se�ti drumul t�u ca s� o iei pe drumul altora, c�-�i pierzi puterile �i nu mai ajungi nic�ieri. Spunând acestea, glia o îmbr��i�� cu drag. Flac�ra-cristal se dezmetici �i, luându-�i inima în din�i, o porni la drum �optindu-i: - Sunt a�a de bucuroas� c� de tine nu m� despart, doar m� înso�e�ti pretutindeni! Î�i mul�umesc c� m� înve�i atâtea lucruri despre via�a de aici. Sper s� fiu �i eu vrednic� de prietenii mei minuna�i, marea, Soarele �i de tine, glie. Merse flac�ra-cristal ce merse �i deodat� ajunse la drumul cel cel drept. Îl recunoscu �i se bucur� mult c� l-a reg�sit. P��i cu mult� încredere pe el, iar drumul o întâmpin� cu bra�ele deschise: - Ce bine-mi pare c� te-ai întors cu bine la mine, flac�r�-cristal! Am sperat tot timpul c�-�i aduci aminte de mine �i iat�c� acum chiar mi s-a împlinit visul, spuse vesel drumul drept. - �i eu m� bucur, drum drept, c� te reg�sesc aici, neschimbat �i statornic, rosti flac�ra-cristal. Te rog s� m� conduci la surorile mele, de care mi-e tare dor. - Atunci, nu mai sta pe gânduri �i porne�te în c�utarea lor, îi spuse el, plin de bucurie. Merse flac�ra-cristal pe drumul cel drept �i, de data asta nici m�car nu se mai uit� în stânga sau în dreapta ei, ci doar înainte. Dup� o bun� bucat� de vreme, se stârni un vânt puternic �i atunci, flac�ra-cristal se ad�posti în scorbura unui copac b�trân, de la marginea drumului. St�tu ea o vreme în scorbur� �i, când vijelia se potoli, ie�i afar� s� se dezmor�easc�. Privi în jur



�

� ��

�i v�zu c� vântul adusese pe cale frunze multe pe care le smulsese din copaci. I se p�ru c� vede ceva, ca o lumini�� printre ele �i se aplec� s-o vad� mai bine. D�du frunzele la o parte �i, ce s� vezi, în fa�a ei st�tea neatins�, felia de lumin� aurie pe care i-o luase scoica. De bucurie, fl�c�rii-cristal nu-i venea s�-�i cread� ochilor. Lu� cu amândou� mâinile felia de lumin� aurie �i o strânse la piept, cu iubire. - Glie iubit� �i tu, drum drept, iat� c� mi-am reg�sit merindele d�ruite de Prin�ul-Soare! Cred c� vântul a adus felia de lumin� aurie de departe �i acum iat-o cum str�luce�te din nou în c�u�ul palmelor mele! De-acum înainte, am s� am mare grij� de ea! spuse dintr-o r�suflare flac�ra-cristal. �i, aplecându-se cu recuno�tin�� c�tre glie �i c�tre drumul drept, le d�rui �i noilor ei prieteni câte o buc��ic�. Mâncând împreun� din merindele de la Soare, to�i trei se sim�ir� întrema�i �i voio�i cum nu mai fuseser�de mult� vreme. Mai sprinten� ca niciodat�, flac�ra-cristal porni la drum. Drumul drept se desf��ura pa�nic �i voios în fa�a ei, iar glia îi spunea pove�ti, cu glas limpede �i dulce. Încântat�, flac�ra-cristal se gândea c� niciodat� n-a fost a�a de fericit� ca acum, poate doar atunci când l-a z�rit pe Prin�ul-Soare cum o a�tepta în pragul palatului s�u de aur. Numai c� atunci a sim�it �i o tres�rire, un fior de tainic� încântare, de care îi e tare dor… Scuturându-se de amintiri, p��i voioas� pe drum. Merse ea ce merse, pân� ajunse la o ap� limpede �i adânc�, ce-i t�ia calea �i se repezea în valuri de cascad� spre t�râmuri de departe, înv�luite în cea��. Ajuns� pe mal, flac�ra-cristal p��i în povestea c�r�ii. Apa cea str�vezie �i n�valnic� o z�ri �i ea pe flac�ra-cristal �i o întreb� cu un glas limpede: - Ce vânt te-aduce pe meleagurile noastre, flac�r�-cristal? - De unde �tii cine sunt? o întreb� la rândul ei, flac�ra-cristal. Doar nu ne-am întâlnit niciodat� pân� acum, continu� ea mirat�. - De la Soare �tiu, draga mea, r�spunse apa. Îi place mult s�-�i trimit� razele s� se scalde în valurile mele, de diminea�a �i pân� seara, a�a c� st�m la taifas �i-mi spune pe-ndelete ce-a mai fost, ce-a mai f�cut…Suntem prieteni vechi, de când ne �tim. A�a c� mi-a povestit despre tine, cum ai ajuns pe P�mânt, cum î�i cau�i surorile… - Dac� �tii a�a de multe despre mine, îi r�spunse flac�ra-cristal, poate c� �tii ceva �i despre ele. Vrei s� m� aju�i s� le g�sesc? �puse ea dintr-o r�suflare. - Doar dac� vrei s� vii s� te scalzi �i tu în valurile mele, ca razele de Soare, îi r�spunse apa. Vii? - Vin, cum s� nu vin, îi r�spunse flac�ra-cristal. Doar s�-mi iau r�mas-bun de la prietenii mei, glia �i drumul drept, care m-au înso�it pân� aici. Spunând acestea, îi privi cu mult drag pe cei doi, îi îmbr��i�� i-i rug� s�-i ureze noroc. Apoi, le d�rui înc� câte o buc��ic� din merindele primite de la Soare �i le promise c� se întoarce curând. Se întoarse apoi spre ap� �i-i d�du �i ei s� guste din felia de lumin� aurie. Apa o primi �i, de bucurie, trimise un val spre ea �i o adun� ca pe o floare, luând-o cu sine. Flac�ra-cristal se sim�i de îndat� sc�ldat� de valurile prietenoase ale apei �i porni plin� de încredere în noua ei aventur�. Când se a�tepta mai pu�in, z�ri ridicându-se drept în fa�a ei, în adâncul apei, un cristal verde, mare �i tare frumos, care i se p�ru cunoscut la început, cel pu�in, de�i era sigur� c� nu-l mai v�zuse niciodat� pân� atunci. Se uit� mai bine la el �i, deodat� o recunoscu pe una dintre fl�c�rile-surori ce devenise �i ea cristal. Numai c�, era de culoare verde. Flac�ra-cristal �i flac�ra-smarald se îmbr��i�ar�, nespus de bucuroase. - Dac� ai �ti de când te caut! spuse fericit� flac�ra-cristal. Ce bine-mi pare c� e�ti a�a de frumoas�, ad�ug� ea, mângâindu-i marginile str�vezii. Nu �i-ai pierdut nimic din str�lucirea ta! - O, dac� ai �ti de când te a�tept! îi r�spunse flac�ra-smarald. Tot timpul m-am gândit c� o s� vii în c�utarea noastr�. Nici eu nu m� a�teptam s� te v�d în straiele astea noi, atât de diferite, de cristal. - Dar celelalte surori ale noastre unde sunt? o întreb� flac�ra-cristal privind nedumerit� în jur. Nu v�d nici una dintre ele pe aici. Cum de v-a�i desp�r�it? Încotro au luat-o? - Stai, nu m� întreba a�a de multe dintr-odat�, o lini�ti sora ei. Iat�, am s�-�i povestesc ce s-a întâmplat. Când am c�zut în tunelul ce ne-a purtat în lumea asta, ne-am desp�r�it aproape f�r� s� ne d�m seama, fiindc� vârtejul care ne-a luat era a�a de puternic, încât de-abea când am ajuns jos, ne-am dezmeticit. Când am privit în jurul meu, eram înconjurat� de ap� �i eram înve�mântat� în acest cristal. Nu �tiu deloc ce s-a întâmplat cu celelalte. - Bine, dar de ce nu ai plecat în c�utarea lor? - Când am c�zut în ap�, f�r� s� vreau m-am înfipt în afund �i nu mai pot s� ies, oricât a� încerca. La început, m-am sim�it de parc� eram prins� într-o capcan�, dar apoi am început s� m� obi�nuiesc. Acum, chiar îmi place s� stau de vorb� cu apa, are atât de multe de povestit, încât nu m-a� s�tura niciodat� s� o ascult. - Atunci, spuse flac�ra-cristal, poate c� e bine s� pornesc singur� mai departe. Dar, înainte s� plec, vreau s�-�i dau buc��ica asta din felia de lumin� aurie pe care am primit-o de la Prin�ul-Soare. �i îi întinse surorii sale buc��ica promis�. Îndat�ce o mânc�, flac�ra-smarald se sim�i atât de puternic�, încât se smulse din loc �i se desprinse din adâncul apei. - Sunt liber�! strig� ea, plin� de bucurie. Sunt liber�, în sfâr�it! S� mergem, iubita mea sor�, s� le c�ut�m �i pe celelalte! �i a�a, cele dou� surori se luar� de mâini �i se avântar� în valuri. Pluteau cu u�urin��, sc�ldate de razele Soarelui, înconjurate de valurile juc�u�e ale apei. Într-un târziu, z�rir� un pom mare �i pletos ce se aplecase curios deasupra apei,



�

� �

încercând s� vad� mai bine ce str�lucea pe ap� a�a de frumos. Cele dou� surori se ag��ar� de crengile lui �i ajunser� pe mal. N-apucar� s� se scuture bine de ap�, c� pomul le �i întreb�: - Ce c�uta�i aici? De ce n-a�i trecut lini�tite mai departe, a�a cum le st� bine unor oaspe�i nepofti�i ca voi? Cine sunte�i �i de unde veni�i? Cele dou� surori r�maser� uimite de cât de moroc�nos �i neprimitor era pomul, dar îi r�spunser� cu prietenie: - Suntem fl�c�ri-cristal �i le c�ut�m pe surorile noastre care s-au r�t�cit. Vrei s� ne aju�i s� le g�sim, te rug�m! - N-am v�zut nicio sor� de-a voastr� pe aici, r�spunse pomul la fel de înbufnat. Iar dac� s-au r�t�cit prin �inutul �sta, nu le mai g�si�i niciodat�, a�a s� �ti�i. - Dar de ce? îl întrebar� într-un glas fl�c�rile-cristal. �inutul �sta e atât de lini�tit, atât de înverzit �i de plin de pace... - Da, da, bomb�ni pomul cel pletos, plin de pace, cum zice�i voi, dar numai pân� când se însereaz�. - Ce se întâmpl� când se însereaz�? îl întrebar� de data asta cu un u�or tremur în glas surorile. - N-a�i auzit c� pe-aici umbl� un c�pc�un care cere tribut p�mântului s�-i dea lui tot ce este mai frumos? Dac� surorile voastre sunt la fel de frumoase ca voi, atunci c�pc�unul le-a înh��at demult, mai spuse pomul cel pletos. �i ar fi bine s� pleca�i cât mai repede de aici, c� acu�-acu� se însereaz� �i p��i�i �i voi la fel. - Bietul de tine, gl�sui flac�ra-cristal. Nici m�car nu îndr�zne�ti s� fii frumos �i vesel, ca nu cumva s� afle c�pc�unul �i s� te înghit�. Tare trist� mai e povestea asta, spuse ea gânditoare. - Eu cred c� ar fi bine s� fugim cât mai repede de aici, c� se apropie înserarea �i mie mi-e cam fric�, spuse flac�ra-smarald. Ar fi mai bine s� le c�ut�m pe surorile noastre �i prin alte �inuturi, unde nu sunt c�pc�uni. Poate c� nici nu sunt aici �i le c�ut�m degeaba. - Pân� se las� seara mai avem destul timp, nu se l�s� flac�ra-cristal. Hai s� mergem m�car câ�iva pa�i spre p�dure, poate g�sim vreo urm� cât de mic� de-a lor. Cine �tie, poate c� s-au ascuns prin apropiere �i c�pc�unul înc� nu le-a g�sit. Flac�ra-smarald prinse pu�in curaj, a�a c� amândou� surorile se îndreptar� repejor spre p�dure. Pe drum, se uitau cu mare b�gare de seam� în jur �i, când z�rir� un copac tare b�trân, care avea o scorbur� mare, se duser� drept la el �i-l întrebar�dac� a v�zut-o pe vreuna dintre surorile lor. Nu mic� le fu mirarea când îl auzir� c� le spune cu un glas prietenos: - De v�zut le-am v�zut �i �tiu c� se ascund în p�dure de c�pc�unul cel nemilos. Duce�i-v� dup� ele, c� o s� le g�si�i negre�it. �tiu sigur c� au intrat de curând într-o pe�ter� din apropiere ca s� se ad�posteasc�. Spunând acestea, pomul le privi cu viclenie �i începu s� râd� când le v�zu c�-i urmeaz� sfatul. Doar c� fl�c�rile nu-l mai privir�, ci se îndreptar�, pline de speran��, spre c�rarea ce ducea spre p�dure. De cum p��ir� pe ea, parc� p�trunser� în alt� lume. În jur, totul era cenu�iu, trist �i un vânt rece, t�ios începu s� bat� deodat� cu putere, încât se zgribulir� de frig. Umbrele le înv�luiau parc� din toate p�r�ile, du�m�noase. Ai fi zis c� s-a înnoptat într-o clip�, de�i astrul zilei era înc� sus pe cer. Flac�ra-cristal z�ri deodat� într-un desi� o lumini�� slab�, slab� de tot. - S� mergem spre lumini��, s� vedem ce ascunde desi�ul acela, îi spuse ea dintr-o suflare surorii sale. Poate c� acolo e chiar intrarea în pe�tera de care ne povestea pomul cel pletos. P��ind încet, cu grij� peste frunzele ce fo�neau, se apropiar� de desi�, dar când s�-l cerceteze mai de aproape, flac�ra-smarald se întinse s� vad� mai bine, �i chiar atunci se împiedic� de o ramur� ce se întindea de-a curmezi�ul �i c�zu. Flac�ra - cristal se întoarse repede spre ea s-o ajute s� se ridice, dar nu mai apuc� s� vad� decât c� ceva mare �i întunecat se apleca peste sora ei. Pân� s� se dumireasc� ea, c�pc�unul, c�ci el era, o în�f�c� pe flac�ra-smarald �i o târî cu el, în desi�. R�mas� singur�, flac�ra-cristal î�i în�bu�i un strig�t �i, adunându-�i toate puterile, începu s� înainteze pe urmele c�pc�unului. P��ea cu mai mare grij�, încercând s� nu fac� nici un pic de zgomot. D�dea u�urel la o parte ramurile desi�ului �i, când trecu de el, z�ri în sfâr�it intrarea în pe�ter�. Î�i lu� inima în din�i �i, lipindu-se de perete, intr� prin deschiz�tur�. La început, i se p�ru c� e întuneric de tot, dar dup� câteva clipe, deslu�i o pat� mic� de lumin� ro�iatic� ce lic�rea slab în dep�rtare. La început, se gândi c� poate sunt ochii c�pc�unului ce str�lucesc în bezn� �i se înfior�. Î�i reveni îns� curând, pentru c� lumini�a aceea ro�ie, slab� �i îndep�rtat� îi p�rea pa�nic� �i chiar prietenoas�. Parc� o cuno�tea de undeva, dar de unde oare? Flac�ra-cristal nu mai st�tu s� se întrebe mult, ci alunec� ca o umbr� de-a lungul peretelui, �inându-�i r�suflarea de emo�ie. - Nu cumva, se întreb� ea, lumini�a aceea este chiar o surioar� de-a mea, devenit� cristal, ca �i mine �i prins� apoi de c�pc�un? Acum nu mai are nici o speran�� s� mai scape din mâinile lui, când o vede �i pe flac�ra-smarald c�-i este prizonier�. Orice-ar fi, m� duc s� le eliberez pe amândou�. Apropiindu-se mai mult de lumini�a cea ro�ie, v�zu cum ea se m�re�te din ce în ce, pân� c�p�t� conturul unui cristal ce st�tea rezemat de o stânc�, str�lucind îmbietor. Nu departe de cristalul rubiniu, o z�ri �i pe flac�ra-smarald ce st�tea de vorb� cu c�pc�unul. Flac�ra-cristal se apropie �i mai mult de ei, ca s� aud� ce-�i spun. - �i-am mai spus o dat�, flac�r�-smarald, spunea c�pc�unul, c� nu am de gând s� v� fac nici un r�u, nici �ie nici surorilor tale, pe care e-adev�rat c� le �in prizoniere aici, dar numai pân� termin� s�-mi citeasc� pove�tile acelea atât de frumoase. �i pe tine te-am adus aici doar ca s� le aju�i. Când ve�i termina s�-mi citi�i toat� cartea, v� las s� pleca�i. V� promit.



�

� �

- Bine, dar de ce nu cite�ti singur pove�tile, dac�-�i plac a�a de mult? îl întreb� nedumerit� flac�ra-smarald. - Nu-mi place deloc s� citesc, chiar deloc, r�spunse sup�rat c�pc�unul. În loc s�-mi pui întreb�ri, mai bine cite�te-mi �i tu o poveste. Spunând acestea, c�pc�unul o privi amenin��tor �i îi întinse cartea, numai c� ea nu o lu�, ci îi spuse cu curaj: - Uite, dac� ne-ai da drumul s� zburd�m libere cât e ziulica de lung�, seara ne-am aduna aici ca s�-�i citim cu mare drag pove�tile. A�a, dac� suntem captive în grota asta întunecoas�, nu suntem deloc fericite �i de aceea nici nu ne trage inima s�-�i împlinim dorin�a. Vrei s� ne dai drumul, te rog? Î�i promit �i eu c� ne întoarcem s�-�i citim sear� de sear� câte o poveste. - Nu, nu v� dau drumul cu nici un pre�, r�spunse c�pc�unul furios. Sunt sigur c� pleca�i �i nu v� mai întoarce�i la mine �i atunci, cum o s� mai aflu vreodat� ce s-a mai întâmplat cu eroii din poveste? În cartea asta sunt atâtea pove�ti frumoase…- Pe care nu �tii s� le cite�ti, nu-i a�a? îi spuse Flac�ra-cristal, care ie�i din umbr� p��ind sigur� pe ea pân� când ajunse drept în fa�a c�pc�unului. Acesta, de uimire, r�mase la început f�r� grai �i o privi o vreme stând nemi�cat, ca împietrit. - Tu de unde ai ap�rut? o întreb� el dup� ce-�i mai veni un pic în fire. Te-ai furi�at ca s� ascul�i ce vorbim? Stai c� am eu ac de cojocul t�u! �i, întinzând mâna dup� ea, încerc� s� o prind�. Flac�ra-cristal se smuci repede în l�turi �i-i spuse r�spicat: - Te las s� m� prinzi dac� le dai drumul surorilor mele. - Ha, ha ha, râse c�pc�unul. Am s� te prind �i pe tine �i ai s�-mi cite�ti câte o poveste de la cap la coad�, în fiecare sear�. A�a s��tii! Din nou, încerc� s� o prind�, dar flac�ra-cristal parc� prinsese aripi, a�a de sprinten� era. Îi sc�p� iar printre degete. Furios la culme dar �i nedumerit, c�pc�unul o întreb�: - Cum se face c� e�ti a�a de sprinten�? Pe surorile tale le-am prins a�a de u�or, în vreme ce tu e�ti iute ca o zvârlug�, se mir�peste poate c�pc�unul. Hai, spune-mi secretul t�u, îi spuse el mieros, �i î�i voi îndeplini orice dorin�� în afar� de ce mi-ai cerut. Pot s�-�i împlinesc o mul�ime de dorin�e, una mai minunat� decât alta. Uite, ca s� vezi ce puteri am, continu� el cu glasul plin de miere, po�i s�-mi spui la început o dorin�� i ai s� vezi c� �i-o îndeplinesc f�r� s�-�i cer nimic în schimb. - Bine, m� învoiesc, îi r�spunse flac�ra-cristal. Iat�, î�i cer s� te duci acolo, în col�ul cel mai îndep�rtat al grotei �i s� r�mâi acolo pân� num�r la trei, orice s-ar întâmpla. Doar pân� la trei. Dac� îmi îndepline�ti dorin�a aceasta, am s�-�i împ�rt��esc �i eu secretul meu, f�r� s�-�i mai cer ceva. Vrei? - Bine, r�spunse c�pc�unul. Dar ai s� mi-l spui neap�rat dup� aceea, nu-i a�a? N-ai s� fugi, doar mi-ai promis! - Bineîn�eles, îi r�spunse flac�ra-cristal. Eu m� �in întotdeauna de cuvânt, a�a c� �ine-te �i tu. Când c�pc�unul porni spre col�ul cel mai îndep�rtat al grotei, surorile fl�c�rii-cristal o zbughir� spre ie�ire, iar flac�ra-cristal le strecur� în palme câte o buc��ic� din felia de lumin� aurie, din care ele �i gustar�. Zburar� ca vântul �i se f�cur� nev�zute cât ai clipi. Când c�pc�unul ajuns departe, în grot�, se întoarse spre flac�ra-cristal, o v�zu c� st� pe loc �i-l prive�te lini�tit� �i zâmbitoare. - Mi-a venit inima la loc, îi spuse el. Mi-era team� c� ai s� fugi! Dar unde sunt surorile tale? Doar erau aici adineauri, spuse el v�zând c� au disp�rut. Pricepu deîndat� c� l-au p�c�lit, numai c� de data asta nu se mai înfurie, ci o întreb� lini�tit pe flac�ra-cristal, apropiindu-se f�r� grab� de ea: - Spune-mi, cum de n-ai plecat �i tu odat� cu ele? Doar puteai s� fugi �i tu, nu-i a�a? - Da, r�spunse flac�ra-cristal, puteam, numai c� �i-am dat cuvântul c� nu fug �i apoi, vreau s�-�i ar�t ceva. Curios, c�pc�unul a�tept� privind-o cu ochii mari. - Iat�, spuse ea luând în mân� cartea de pove�ti, dac� vii �i te a�ezi aici, lâng� mine, a� putea s� te înv�� s� cite�ti. �tii, a�a nu mai ai nevoie de nimeni ca s� afli toate întâmpl�rile cuprinse în carte. V�zând c� el se apropie de ea �i e atent �i chiar interesat de propunerea ei, flac�ra-cristal ad�ug�: - Nu numai atât, c� po�i citi singur de câte ori vrei orice poveste, dar gânde�te-te c� po�i �i s�-�i faci prieteni noi din eroii întâmpl�rilor descrise aici. - S�-mi fac prieteni din eroii mei atât de dragi? se minun� c�pc�unul venind mai aproape. Nu-mi vine s� cred c� cineva ar vrea s� fie prieten cu mine, nu cumva m� p�c�le�ti? se întoarse el b�nuitor spre ea. - Nu te p�c�lesc deloc, spuse împ�ciuitoare flac�ra-cristal. Sunt sigur� c� personajele din pove�ti te vor îndr�gi când vor reu�i s� te cunoasc� mai bine �i mai ales când vor vedea cât de mult dore�ti ca ele s� fac� parte din via�a ta, de vreme ce te apuci chiar s� înve�i s� cite�ti de dragul lor. Cum c�pc�unul p�rea înduplecat �i dornic s� înve�e, flac�ra-cristal îi f�cu loc s� se a�eze lâng� ea �i ad�ug�: - Poate c� a�a ai s� înve�i c� e bine s�-l la�i pe fiecare s� tr�iasc� unde-i place, în lumea larg� sau în cartea de pove�ti, oriunde dore�te, s� fie liber �i st�pân pe via�a lui. - Cum, îi spuse c�pc�unul plin de uimire, ai r�mas aici, cu mine, în grota asta întunecoas� �i de care fuge oricine, numai ca s�m� înve�i pe mine s� citesc? Sau poate c� vrei s� m� p�c�le�ti din nou, cum ai f�cut când m-ai trimis în fundul grotei, de au fugit surorile tale? - Eu nu �i-am promis c� nu le ajut s� fug�, se ap�r� flac�ra-cristal, ci doar c� eu r�mân s�-�i ar�t secretul meu de alerg a�a de sprinten�. Asta a �i fost în�elegerea noastr�, a�a c� n-ai de ce s� fii sup�rat nici pe mine, nici pe ele, îl l�muri flac�ra-cristal.



�

� ��

- Da, e-adev�rat, a�a ne-am în�eles, spuse mai blând, de data asta, c�pc�unul. Dar stai, î�i aminti deodat� el, dac� e s� spunem adev�rul, mi-ai f�g�duit c�-mi spui secretul numai dac� le dau drumul surorilor tale, dar eu nu le-am dat, mai spuse nec�jit c�pc�unul. A�a c�, po�i s� nu te �ii nici tu de cuvânt, încheie el cu un oftat adânc. Nec�jit peste m�sur�, c�pc�unul se ridic�deodat� �i se îndep�rt� câ�iva pa�i de flac�ra-cristal, apoi se a�ez� pe o buturug�, î�i lu� capul în mâini �i st�tu a�a, trist �i t�cut, o vreme. - Nu te nec�ji din pricina asta, îi spuse flac�ra-cristal. Iat�, am s�-�i ar�t care e secretul meu, chiar dac� nu le-ai dat drumul surorilor mele de bun�voie. Fiindc� ele sunt acum libere �i fericite, sunt �i eu fericit� �i vreau s�-�i ar�t comoara mea. Spunând acestea, flac�ra-cristal scoase la iveal� felia de lumin� aurie. Îi povesti pe îndelete de unde o are �i cum o ajut� s�prind� puteri noi când gust� din ea. Încântat de cele auzite, c�pc�unul uit� de toate sup�r�rile �i-i ceru s�-i dea �i lui o buc��ic�, s�-i treac� oboseala, setea �i foamea care-l chinuie mereu. - Din toat� inima �i-a� da �i �ie o îmbuc�tur�, îi spuse îngândurat� flac�ra-cristal, dar vezi tu, ea nu te poate ajuta decât dac� le câ�tigi bun�voin�a celor pe care i-ai oropsit. Altfel, oricât ai mânca din ea, r�mâi la fel ca înainte. �i, dac� încerci s-o iei cu totul, nici m�car n-ai s� po�i s-o p�strezi, c� fuge de tine �i se întoarce la mine. În�elegi? - Da, în�eleg, �i e adev�rat ce-ai spus despre mine, recunoscu nec�jit c�pc�unul. I-am oropsit pe cei frumo�i �i buni, dar asta numai fiindc� m� sim�eam urât �i eram ar��gos, c� nu puteam s�-mi citesc singur pove�tile care-mi plac a�a de mult. Acum, când te-am cunoscut pe tine, a� vrea s� fiu �i eu bun, a�a ca tine, dac� nu pot fi �i frumos... - Nu se �tie niciodat�, zâmbi cu în�eles flac�ra-cristal. Poate c� �i chipul t�u se face mai frumos când inima �i se lumineaz� de str�lucirea bun�t��ii. Doar puterea s� te schimbi st� în tine, numai s� vrei s� o pui la treab�. Nimeni nu poate s� fac� schimbarea în locul t�u, numai tu po�i. Ce zici, vrei s� încerci? Eu te ajut, dac� te hot�r��ti. Spune-mi când e�ti preg�tit. - P�i, nu prea �tiu cu ce s� încep, se foi c�pc�unul. - Uite, spuse flac�ra-cristal, po�i s� începi cu o fapt� bun�. Ia-ne pe mine �i pe surorile mele pe care le-ai �inut departe de lumina Soarelui �i du-ne pân� la drumul drept �i la glia de care ne e dor. Te învoie�ti? - M� învoiesc, r�spunse bucuros c�pc�unul, dar deodat� se opri. Mi-ai promis c� m� înve�i s� citesc, ai uitat? Mai întâi înva��-m� �i apoi, v� duc pe toate oriunde-mi cere�i. - A�a s� fie, spuse flac�ra-cristal. �i se a�ezar� amândoi unul lâng� altul, cu cartea deschis� în fa��. ... În vremea asta, surorile fl�c�rii-cristal se îndep�rtar� de grot� �i se ad�postir� într-un crâng peste care începur� s� se lase umbrele înser�rii. Erau fericite c� au sc�pat din mâinile c�pc�unului, dar nu se îndurau nici s-o lase singur� pe cea care le ajutase atât de mult. - Sora noastr� este acum singur�, f�r� ap�rare în ghearele c�pc�unului, spuse una dintre ele. Ce-ar fi s� ne-ntoarcem dup� ea? Nici nu ne prie�te libertatea, dac� pe ea o �tim prizonier� în grot�. - S� ne întoarcem chiar acum, spuser� ele într-un glas �i pornir�, f�r� s� mai stea pe gânduri. De cum ajunser� la grot�, auzir�venind de acolo �oapte �i recunoscur� deîndat� glasurile celor doi. Ca s� aud� mai bine ce vorbesc, se lipir� �i ele de pere�i înaintând pas cu pas, f�r� s� fac� nici cel mai mic zgomot, pân� când ajunser� foarte aproape de ei. Mare le fu mirarea când îi v�zur� c� stau lini�ti�i al�turi unul de altul �i r�sfoiesc bucuro�i cartea cu pove�ti, cu totul absorbi�i de ocupa�ia lor. În�eleser�curând c� flac�ra-cristal îl înv��a s� citeasc�, iar c�pc�unul silabisea supus cuvintele, ca un �colar sârguincios. Nici urm� de sup�rare pe chipurile lor, ba chiar râdeau împreun� când c�pc�unul mai încurca o liter� pe ici, pe colo. Se în�elegeau de minune �i, voio�ia lor le d�du curaj surorilor s� înainteze. - Ce face�i aici? îi întreb� flac�ra-smarald. Cei doi tres�rir� �i l�sar� cartea din mâini. - Voi de unde a�i mai r�s�rit? le întreb� c�pc�unul, dar de data asta cu zâmbet în glas. Parc� a�i fugit de mine mâncând p�mântul! Noroc c� a r�mas cu mine cineva care ... - Las�, c� am v�zut, te înva�� sora noastr� s� cite�ti, spuse râzând una dintre surori. �i ne bucur�m grozav pentru tine, a�a s� �tii. Acum putem s� plec�m lini�tite, c� nu o s� te mai sim�i singur �i î�i cite�ti pove�tile ori de câte ori vrei. - Acum putem s� plec�m cu to�ii, v� duc eu în spinare pân� la prietenii vo�tri, glia �i drumul drept. A�a i-am promis fl�c�rii-cristal �i putem s� pornim chiar acum la drum. - Chiar a�a? Se minunar� surorile-fl�c�ri într-un glas. De unde aceast� mare schimbare? - P�i �ti�i, r�spunse cam timid c�pc�unul, m-am hot�rât s� fac �i eu câteva fapte bune, s� v�d m�car cum este, m�rturisi el. A�a c�, încep cu voi. Spunând acestea, c�pc�unul le lu� pe toate trei în spinare a�a ie�ir� din grot�. Pornir� la drum, dar cum c�pc�unul obosea destul de repede, se oprea din loc în loc ca s�-�i mai trag� sufletul. Într-un târziu, trecând peste râu, ajunse cu bine, în sfâr�it, la drumul drept unde-i a�tepta �i glia. - Bine a�i venit, îi întâmpin� tare bucuroas�, glia. De când v� a�tept! �tiam eu c� o s� v� reg�si�i voi, toate surorile. Numai c�nu-mi vine s� cred c� v� aduce un c�pc�un în spinare.



�

� ��

- �i pentru noi este o surpriz�, r�spunse flac�ra-cristal, dar vezi c� el vrea ca de acum înainte s� fac� fapte bune �i am avut norocul s� ne ajute pe noi s� v� reg�sim mai curând. - �i eu sunt tare bucuros c� a�i venit �i de-abea a�tept s� v� conduc acolo unde e cel mai bine pentru voi, spuse �i drumul cel drept. Se îmbr��i�ar� cu to�ii cu mare veselie. C�pc�unul sc�pase �i el de privirea mohorât�, fa�a începu s� i se lumineze �i parc� era mai pl�cut la privit decât înainte. - V� las cu bine, spuse c�pc�unul, m� întorc în p�durea în care m-am obi�nuit s� tr�iesc �i v� mul�umesc c� m-a�i înv��at cât de pl�cut este s� faci un bine cuiva. Acum m� simt mult mai bine decât înainte de a face prima mea fapt� bun� �i v� promit c� nu va r�mâne singura, ci vor mai fi �i altele. Am atâtea r�ut��i de reparat, c� nici nu mai am r�bdare �i pornesc chiar acum la drum. V� las cu bine, mai spuse el �i vru s� plece. - Stai, nu pleca, îi spuse flac�ra-cristal. �tiu c� �i-a fost greu s� ne cari pe toate în spinare pân� aici, dar ai f�cut fapta asta bun�f�r� s� cârte�ti, a�a c� î�i dau �i �ie o buc��ic� din felia aurie de lumin� ca s� te îmb�rb�tezi �i s� zbori pe drumul de întoarcere acas�. �i, îi întinse buc��ica de lumin�. C�pc�unul o lu�, o înghi�i pe dat� �i... minune mare! Într-o clip�, din înf��i�area lui fioroas� nu mai r�mase nimic. Sub ochii lor, se transform� într-un fl�c�u frumos �i falnic, cu fa�a neted� �i privirea luminoas�. - Sunt, sunt, spuse el nevenindu-i s�-�i cread� ochilor, sunt frumos, sunt tân�r �i puternic, m� simt plin de via��! �i sunt fericit, a�a de fericit, mai spuse el, cum nici nu am �tiut vreodat� c� a� putea s� fiu. Mul�umesc, flac�r�-cristal! Nu te voi uita niciodat�! �i spunând acestea, se îndep�rt� în grab�, cu lacrimi se fericire în ochi. - La revedere, fl�c�u frumos! îi strigar� cei r�ma�i în urma lui. Nici noi nu te vom uita niciodat�! P��ind pe glia primitoare, conduse de drumul drept, fl�c�rile-surori o pornir� spre mare, voioase �i sprintene. Ascultau cu nesa�pove�tile lor �i astfel, intrar� în povestea cântului. Merser� ele ce merser�, pân� când ajunser� la poteca l�turalnic� pe care o luase flac�ra-cristal când p�r�sise drumul drept. Atunci, sora lor mai mare le povesti p��ania cu scoica. Când ajunse la partea în care felia aurie de lumin� se întorsese singur� acas�, flac�ra-smarald �i flac�ra-rubin s�rir� în sus de bucurie �i o îmbr��i�ar� din inim� pe flac�ra-cristal. Peste o clip� îns�, flac�ra-smarald spuse gânditoare: - Când m� gândesc la câte piedici ai învins de una singur� ca s� ne salvezi pe noi... - O, n-am fost deloc singur�, o lini�ti flac�ra-cristal, am avut înc� de la început prieteni buni, sf�tuitori de n�dejde �i, tot ce-a trebuit s� fac a fost s� nu m� las doborât� �i s� merg mai departe. Dar, dac� nu aveam �i merindele cele fermecate d�ruite de Prin�ul Soare, recunoscu ea, nu cred c� ajungeam vreodat� s� v� g�sesc... - �tii, iubit� sor�, spuse flac�ra-rubin, ne dorim ca, de-acum înainte s� nu ne mai desp�r�im niciodat�. Împreun�, vom învinge toate primejdiile care ne-ar ie�i vreodat� în cale! Atunci, flac�ra-cristal, sora lor cea mare, cu inima plin� de încredere, î�i în�l�� glasul într-un cântec înalt �i limpede, de bucurie. Celelalte o ascultar� t�cute la început, apoi prinser� curaj �i cântar� laolalt�. Glasurile lor melodioase duser� cântul pân�departe, peste z�ri, înconjurând tot P�mântul în armonii neb�nuite, iar apoi îl trimiser� sus, sus de tot, pân� în înaltul cerului. Soarele îl primi cu încântare, îl cuprinse în c�u�ul palmelor �i se desf�t� f�cându-l s� creasc� �i s� se desf��oare pân� departe, ca s� cuprind� toat� bolta cereasc�. �i astfel, înv�lui�i de cântul bucuriei, p�mântul �i cerul î�i d�dur� mâna �i se veselir� f�r� de sfâr�it. Într-un târziu, Soarele se aplec� s� vad� cine cânt� �i o z�ri pe flac�ra-cristal înso�it� de surorile ei. De îndat�, Soarele le trimise podul de lumin�, pe care calea�ca cu caii înaripa�i coborî într-o clipit�. Surorile s�rir� repede într-o parte ca s� nu le loveasc� fâ�ia de lumin� �i nici caii, dar v�zând c� flac�ra-cristal se bucur� tare �i le îndeamn� s� se urce în calea�c�, f�r� s� mai stea pe gânduri, se urcar� �i ele în ea. Pornir� spre înaltul cerului �i, pân� s� se dezmeticeasc�, se oprir� în fa�a por�ilor mari, de la palatul Prin�ului Soare. În fa�a lor, por�ile se deschiser� larg �i calea�ca p�trunse în curte. Palatul str�lucea de-�i lua ochii, dar mai tare str�luci în prag însu�i Prin�ul-Soare. Bucuros de venirea lor, prin�ul le ajut� pe rând s� coboare din calea�c� �i le conduse în palat. - Bine a�i venit, dragi fl�c�ri, bine a�i venit în palatul meu! le spuse prin�ul. O îmbr��i�� întâi, cu mare drag, pe flac�ra-cristal, care plânse de bucurie. - Bine te-am g�sit, bunule prin�, zâmbi printre lacrimi flac�ra-cristal. Parc� adineauri am venit prima oar� aici �i-mi amintesc cât de nec�jit� eram atunci c�-mi pierdusem surioarele dragi. Î�i mul�umesc mult c� m-ai încurajat �i mi-ai d�ruit merinde de lumin�ce ne-au fost tuturor de folos, nu numai mie. Iat�, au venit cu mine �i flac�ra-smarald �i flac�ra-rubin. - Bine te-am g�sit, Prin�e, spuser� ele într-un glas. Mul�umim mult pentru ajutor. Suntem foarte fericite c� ne-ai primit aici, unde este atât de frumos. Prin�ul Soare le îmbr��i�� i pe ele cu drag �i le pofti pe toate în palat. Aici, puteau vedea în dep�rtare, prin ferestrele larg deschise, planeta albastr� ce plutea singuratic�, înconjurat� de iriza�iile ce o f�ceau s� par� �i mai frumoas�. Surorile privir� �i ele îndelung, prin ocheanul de m�rgean, acele priveli�ti minunate de pe P�mânt, pe care le z�rise cândva �i flac�ra-cristal la prima ei venire în Palatul Soarelui. T�cur� cu to�ii o vreme, adânci�i în visare, Dup� un timp, plecar� de la fereastr� �i se a�ezar�s� stea pu�in de vorb�. Prin�ul Soare le întreb�:



�

� ��

- Vre�i s�-mi povesti�i �i mie cum a fost s� v� pierde�i �i apoi s� v� reg�si�i? Doar a�i trecut prin multe încerc�ri, nu-i a�a? Flac�ra-cristal spuse înceti�or: - Dac� stau s� m� gândesc bine, prin�e, sunt sigur� c� tu cuno�teai de la bun început toate peripe�iile care ne a�teptau, �i tocmai de aceea mi-ai d�ruit merindele fermecate. Din tot ce am tr�it acolo, pe P�mânt, cel mai mult ne-a impresionat darul t�u, felia aurie de lumin�. �i asta pentru c�, de câte ori am gustat din ea, nu numai c� nu s-a împu�inat, dar ne-a fost �i de cel mai mare folos. Ne-a scos din încurc�tur� pe fiecare dintre noi. Ne-a �inut de foame �i de sete, a f�cut s� ne treac� oboseala, ne-a dat putere s� ne smulgem din adâncurile apei sau din grota c�pc�unului. Fiecare am primit ceea ce ne lipsea, pân� �i c�pc�unul a c�p�tat bun�tate �i frumuse�e. Suntem uimite de câte minuni a f�cut în via�a noastr� aceast� micu�� felie de lumin� aurie. Te rug�m, spune-ne taina ei, fiindc� am vrea tare mult s� �tim cum de are atâta putere de a face binele. - Puterea ei st� în lumina cuno�tin�ei, singura care ne ajut� s� împlinim binele, r�spunse Prin�ul. - Bine, spuse flac�ra-cristal, dar atunci, de ce pe scoica întâlnit� de mine �i care mi-a luat felia de lumin� nu a ajutat-o s� fac�binele? - Binele trebuie s�-l dore�ti, numai a�a vine la tine. Altfel, r�mîi departe de el, r�spunse Prin�ul. Depinde numai de tine ce alegi, fiindc� felia de lumin� nu alege în locul t�u, ci doar te ajut� s�-�i îndepline�ti dorin�ele cele bune ale inimii tale. - Acum în�eleg totul, spuse flac�ra-cristal. Î�i mul�umesc înc� o dat� pentru un dar a�a de minunat. - Ei bine, fiindc� v-a pl�cut a�a de mult darul meu, doresc s� d�ruiesc câte o felie de lumin� a cunoa�terii �i surorilor tale, spuse Prin�ul Soare �i a�a �i f�cu. Iat�, continu� el, acum pute�i s� face�i �i mai mult bine atât pentru voi, cât �i pentru cei pe care-i întâlni�i în drumurile voastre. Surorile se bucurar� mult �i-i mul�umir� din inim� Prin�ului Soare. Apoi, î�i luar� r�mas bun de la el. Deîndat�, calea�ca ap�ru în curtea palatului �i coborâr� cu to�ii. Se îmbr��i�ar� iar, cu mult drag. - �tiu c� v� a�teapt� marea, s� v� vad� pe toate trei, fericite c� v-a�i reg�sit. V� rog s� o saluta�i din partea mea! Spuse prin�ul. - A�a vom face, îi r�spunser� surorile într-un glas. R�mâi cu bine, Prin�e! Apoi, cele trei surori se urcar� în calea�c� �i, cât ai clipi din ochi, ajunser� pe malul m�rii. Aici, st�tur� o clip� s� mai priveasc�o dat� spre cer, �i Soarele str�luci parc� mai tare. Curând, se întoarser� s� priveasc� marea. Se apropiar� de ea �i o auzir�spunând: - Bine a�i venit, fl�c�ri-surori, de când v� a�tept! Flac�ra-cristal o îmbr��i�� cu drag �i-i spuse: - Credeai c� te-am uitat, marea mea drag�? Iat�, am venit a�a cum �i-am promis, cu flac�ra-smarald �i flac�ra-rubin pe care le-am reg�sit. Am fost s�-l vizit�m pe Prin�ul Soare în palatul s�u de sus, din cer �i el m-a rugat s�-�i transmit salutul s�u. - Mul�umesc, r�spunse marea, m� bucur c� s-a gândit la mine. Cât despre voi, dragele mele, m� bucur mult s� v� v�d împreun�! - �tii, spuse flac�ra-cristal, le-am povestit surorilor mele cât de multe am înv��at de la tine �i sper ca �i pe ele s� le prime�ti cu drag �i s� le ar��i comorile tale de frumuse�e. Marea le primi cu bra�ele deschise �i, în adânc, se bucurar� de priveli�tea pe care flac�ra-cristal o cuno�tea a�a de bine. Reîntoarse dup� o vreme pe ��rm, st�tur� la sfat cu marea. - Acum, c� sunte�i iar împreun�, ce dori�i s� face�i mai departe? le întreb� marea. - Am vrea s� ne întoarcem acas�, la rostul nostru dintâi, de fl�c�ri ce suntem, dar nu �tiu cum, r�spunse flac�ra-cristal. Te rug�m s� ne sf�tuie�ti, sunt sigur� c� �tii r�spunsul la orice întrebare, poate chiar înainte de a o asculta. Nu-i a�a? A�teptând r�spunsul m�rii ce întârzia s� vin�, flac�ra-cristal sim�i c�, de fapt, ea îns��i �tie r�spunsul. De undeva, dinl�untrul fiin�ei sale, urcar� spre buzele ei câteva cuvinte la care se gândise deseori în ultima vreme �i care îi erau atât de la îndemân�, încât se mir� c� nu le spusese cu glas tare înc� de la început: - Felia de lumin� aurie de la Soare! rosti ea dintr-o r�suflare. Surorile sale se uitar� pline de uimire la ea, dar marea zâmbi �i spuse: - Vezi c� �tii r�spunsul? Cunoa�terea din lumin� e totul. Acum ave�i fiecare câte o felie aurie, încât v� pute�i împlini �i mai u�or orice dorin�� bun� a inimilor voastre. Atunci, cele trei surioare-fl�c�ri de cristal, de smarald �i de rubin luar� cu mult� bucurie câte o îmbuc�tur� de felie, se luar� de mâini �i mul�umind m�rii �i întregii lumi în care au tr�it atâtea aventuri, se avântar� în înalt �i, cât ai clipi din ochi, se f�cur�nev�zute. R�mas� singur� în urma lor, marea oft� din r�runchi �i �opti numai pentru ea: - O s�-mi fie dor de voi, dragele mele! - �i nou� o s� ne fie dor de tine, mare! auzi un glas chiar lâng� ea. Ridic� ochii �i o v�zu drept în fa�a ei pe flac�ra-cristal care surâdea bucuroas� �i întindea mâinile spre ea ca s-o îmbr��i�eze. - Cum, n-ai plecat? se minun� marea. Doar doreai atât de mult s� ajungi acas�! - Am plecat, r�spunse flac�ra amuzat� de mirarea m�rii, sigur c� am plecat, dar când am ajuns acas�, mi s-a f�cut dor de tine, de



�

� ��

Soare, de lumea de aici, �i atunci am vrut s� v�d dac� pot s� m� întorc la voi �i..iat�-m�! - Bine, dar asta este o veste minunat�, spuse marea. To�i cei de aici se vor bucura s� te revad� �i cred c�, dintre to�i, cel mai mult se va bucura Prin�ul Soare, nu-i a�a, draga mea? o întreb� cu lumin� în ochi, marea. - Da, sper s� fie a�a, spuse fâstâcit� flac�ra-cristal. Cred c� se va bucura, dar nu se va mira. El �tie... mai spuse ea înceti�or. �tie. M� voi întoarce aici neap�rat, pe meleagurile astea minunate �i asta cât mai curând. R�mâi cu bine, mare! - Drum bun! îi ur� marea, din toat� inima. Oriunde ai fi, s� fii fericit�, copila mea drag�! R�mas� iar singur�, marea privi spre înalt �i zâmbi gândindu-se cu recuno�tin�� la flac�ra-cristal: - Tu, flac�r�-cristal ne-ai adus cerul mai aproape! Vei fi mereu binevenit� pe meleagurile noastre, la fel ca �i surorile tale. În lumina ce sc�p�ra pe dealuri �i în valurile m�rii, totul din jur p�rea c� zâmbe�te, iar de atunci, marea nu se mai sim�i nici singur�, nici p�r�sit�. �tia bine c� cineva, acolo sus, o iube�te.

... Ajuns� aici cu dep�narea pove�tii, planeta t�cu o clip�, r�sufl� adânc �i le privi cu drag pe toate razele aurii care r�m�seser�nemi�cate, ascultând-o cu nesa�. V�zând c� nici una dintre ele nu spune nimic �i parc� a�teapt� ceva, Arias rupse tot ea t�cerea întrebându-le:

- Ei, dragele mele, v-a pl�cut povestea mea? - Ne-a pl�cut mult, spuser� razele într-un glas. Numai c� am vrea s� �tim ce s-a întâmplat mai departe. - Nu s-a mai întâmplat nimic, încerc� s� scape Arias. Asta e tot. - Hai, te rug�m, nu se l�sar� razele. Mai spune-ne m�car un pic! Ce s-a mai întâmplat cu flac�ra-cristal?

V�zând c� nu scap� cu nici un chip de ele, Arias se l�s� înduplecat� �i începu cu glasul ei catifelat: A trecut o vreme de când, r�mas� din nou singur�, marea î�i limpezea valurile în lumina Soarelui, cu speran�a c� se vor bucura împreun� cât mai curând de venirea flac�rii-cristal, c� doar promisese s� se întoarc�. Marea o îndr�gise ca pe o fiic� �i-i era tare dor de ea. Dup� o vreme, v�zând c� o a�teapt� zadarnic, marea încerc� s�-�i ia gândul de la ea. Privi pentru ultima dat�spre înaltul în care se topise parc� flac�ra-cristal �i-�i întoarse apoi privirile spre nisipul auriu de pe plaja pustie acum. �i chiar atunci, atunci, r�s�ri în fa�a ei chiar cea pe care o dorea atât de mult. Zâmbind, flac�ra-cristal îi spuse: - Draga mea mare, chiar credeai c� nu mai vin deloc? - Ei, se fâstâci marea, m� gândeam �i eu a�a, c� poate ne-ai uitat sau poate �i-e mai greu s� te desprinzi de lumea ta, dup� ce ai lipsit destul� vreme de lâng� cei dragi ai t�i. �i poate c�-�i place mai mult acolo, acas�...mai spuse înceti�or, cu blânde�e, marea. - Tocmai asta e, îi spuse cu însufle�ire flac�ra-cristal, c� acum mi-e dor de lumea voastr� de parc� �i aici ar fi pentru mine tot ,, acas� ” . De fapt, ca s�-�i spun drept, îmi dau seama c� v� iubesc �i pe voi, cei de aici, la fel de mult ca pe cei din lumea mea de sus. A� vrea din toat� inima s� fiu mereu cu voi, dar s� nu-i p�r�sesc nici pe ceilal�i, spuse flac�ra-cristal cu ochii plini de lacrimi. Lacrimile ei de iubire pentru to�i �i toate îi udar� obrajii �i ea �i le �terse cu palmele amândou�. Când î�i privi mâinile, v�zu c� lacrimile str�luceau ca Soarele dimine�ii �i, aducându-�i aminte de astrul zilei, inima-i tres�ri mai tare de dor. Î�i în�l��din nou glasul spre cer, într-un cântec lin �i tainic, plin de speran�a reg�sirii. �i atunci, din inima ei de flac�r� izbucni un snop de scântei ce urc� pân� la Soare �i se întoarse mai str�lucitor pe P�mânt, îmbr�cându-l pe acesta într-o mantie de iubire, iar de aici porni mai departe, spre lumea fl�c�rilor �i o cuprinse �i pe aceasta cu totul. Unite prin iubire, dou� lumi î�i împletesc acum destinele. �i a�a, fericite, �i nedesp�r�ite, tr�iesc �i în ziua de azi, mai ad�ug� Arias. Clipi cu în�eles spre razele aurii �i, acestea se ridicar� �i-i mul�umir� c� le-a spus pân� la urm� toat� povestea. - Vom pleca acum, drag� Arias, spuse una dintre raze, �i le vom spune �i planetelor care ne-au trimis la tine aceast�frumoas� poveste. Se vor bucura mult c� ne-ai primit �i ne-ai �i povestit. �i ne vom întoarce neap�rat, ca s� ne mai spui �i alte pove�ti! ad�ug� ea, plin� de încredere. Razele aurii o îmbr��i�ar� cu drag pe Arias, care acum le zâmbi �i le pofti s� mai vin� s-o vad� din când în când. - Drum bun, dragele mele raze, le ur� ea �i se întoarse voioas� la treburile ei, a�a cum nu mai fusese de mult� vreme. Oare ce poveste s� le mai spun când vor veni din nou? se întreb� ea când le v�zu cum se îndep�rteaz�, urmându-�i calea lor de soli. Trebuie s� aleg una frumoas�, se gândi Arias. Doar am acum cui s� spun pove�ti, nu mai sunt nici singur�, nici nec�jit�. Acum am prieteni! Arias privi în jurul ei �i totul i se p�ru mai frumos. O ploaie de stele lumin� cerul îmbr��i�ându-i gândul cu str�luciri nea�teptate �i-l duse mai departe. �i gândul ei de lumin� c�l�tore�te �i ast�zi spre planete îndep�rtate, pe care Arias nu le va întâlni nicicând, dar care se vor bucura de solia ei �i-i vor r�spunde, clipind prietenoase. �i a�a, din gânduri de lumin� se va na�te cândva, undeva, un nou Univers de lumin�.

------------------------

taranul roman, nr.38 - iunie 2012

Documents