revista taranul roman martie 2009

8/14/2019 Revista Taranul Roman Martie 2009

1/16

- 1 -

Revist a sindicatuluiCultivatorii direci din Romnia


2/16

- 2 -

Legea nr. 212/2008 -modificarea art. 36 dinLegea nr. 1/2000 pentrureconstituirea dreptuluide proprietate asupraterenurilorLegea nr. 212/2008 privind mo-dificarea art. 36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituireadreptului de proprietate asupraterenurilor agricole si celor fores-tiere, solicitate potrivit prevederi-lor Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr. 169/1997a fost publicata in MonitorulOficial, Partea I nr. 737 din30.10.2008.

Parlamentul Romaniei adoptaprezenta lege.Articol unic.- Articolul 36 dinLegea nr. 1/2000 pentru reconsti-tuirea dreptului de proprietateasupra terenurilor agricole sicelor forestiere, solicitate potrivitprevederilor Legii fondului fun-ciar nr. 18/1991 si ale Legii nr.169/1997, publicata in MonitorulOficial al Romaniei, Partea I, nr.8 din 12 ianuarie 2000, cumodificarile si completarile ulte-

rioare, se modifica si va aveaurmatorul cuprins:"Art. 36. - Persoanelor fizicecarora li s-a stabilit dreptul deproprietate prin improprietarire,prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru infaptuirea reformei agra-re, dar carora nu li s-a atribuitefectiv terenul la care aveaudreptul sau carora atribuirea le-afost anulata, persoanelorindreptatite la improprietarire,inscrise in tabelele nominale,

precum si persoanelor care dove-desc cu acte de la arhivele milita-re ale Ministerului Apararii ca auluptat pe front si ca indeplineauconditiile prevazute de Legea nr.187/1945 pentru a fiimproprietarite li se vor acordaterenurile respective, agricole siforestiere, in limita suprafetelordisponibile, sau despagubiri."Aceasta lege a fost adoptata deParlamentul Romaniei, cu res-pectarea prevederilor art. 75 si

ale art. 76 alin. (1) dinConstitutia Romaniei, republica-ta.

Regimul fiscal al exploataiei agricole1.Notiunea juridica de exploataie agricol i necesitatea formulriiunei definiii n dreptul fiscal cu scopul de a stabili viitoarele evo

luii i cercetri n domeniu.

Tema acestei lucrriconcentrndu-se pe aspectelefiscale ale exploataiei agricolei pe susinerile comunitare alesectorului agricol, impune s neoprim mai nti la definireaagriculturii,agricultoruluii aexploataiei agricole n dreptulfiscali civil.

Nucleul sectoruluiprimar l reprezint cultivareapmntului, cretereaanimalelori anumite activiti

clasice de prelucrare a produselor respective. Dar dezvoltarea tehnolog reduce implicarea factorului uman n favoarea factorului capital , conducndla exploataii agricole de dimensiuni tot mai mari.

Cercetareatiinific a favorizat stabilitatea produciei, creterea gameii a cantitii de produse agricole oferit pieei, conservarea acesteia nainte dea fi introduse n consumi alte numeroase avantaje ce au caracterizat evoluiasectorului. Dar nu putem uitai dezavantajele pe care cercetareatiinific

le-a adus agriculturii: de la folosirea masiv a insecticidelor, fungicidelorierbicidelor, pn la organisme modificate genetic. Aceste problematici au cracterizat dezbaterile privind oportunitatea la nivel comunitar de susinere aagriculturii biologice sau a tehnicilor clasice n defavoarea noilor oportuniti.

Important s-a dovediti factorul socio -cultural care a influenat activi-tatea agricol orientnd-o ctre noi frontiere (agricultur biologic i agrotu-rism).

Limitndu-ne totui doar la aspectul normativ, problema definirii nplan juridic nu este simpl, existnd multiple definiii de activiti agricoledestul de diferite ntre ele.

Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c):Prin activitate agricol se nelege: producerea, creterea sau cultiva-

rea de produse agricole, implicit recoltarea, mulsul, cretereai custodia ani-malelor cu finaliti agricole, cai meninerea pmntului n bune condiiiagronomicei de mediu n sensul art. 5.

Art.2135,Codice civile, Italia: ntreprinztor agricolEste ntreprinztor agricol cel ce exercit o activitate ndreptat ctre

cultivarea fondului(funciar n.t.), a silviculturii, a creterii animalelori activi-tile conexe.

Se consider conexe activitile ndreptate ctre prelucrarea sau livra-rea de produse agricole, cnd intr n exerciiul normal al agriculturii.

ncercnd s definim ntreprinztorul agricol se poate spune c estecel care desf oar o activitate direct pentru ngrijireai dezvoltarea unui


3/16

3

Vor fi fonduri SAPARDsi in 2009"In mod normal,fondurileSAPARDtrebuiau cheltuitepana la sfarsitul acestui an.Cum insa au fost probleme denatura administrativa, cu pu-terea de absorbtie a fonduri-lor, dar si pentru ca platilesunt blocate de ceva vreme,am decis sa mai acordamRomaniei si Bulgariei un anpentru a cheltui acesti bani,deoarece noi credem ca esteimportant ca acesti bani sa fiefolositi pentru imbunatatireainfrastructurii rurale".Purtatorul de cuvant al comi-sarului european pentru agri-cultura,Michael Mann.In Romania vor mai intra 200de milioane de euro cu aceas-ta ocazie.Platile SAPARD catreRomaniaau fost intrerupte invara acestui an, dupa ce o

misiune a executivului co-munitar a constatat, problemein sistemul de gestionare sicontrol legat de autorizareaplatilor catre beneficiarii fon-durilor SAPARD.Romania a trimis ComisieiEuropene un raport realizatde Curtea de Conturi, princare se arata ca problemelesesizate de misiunea Comisi-

ei din luna iunie au fost, ingeneral, remediate,Executivul comunitaraconsiderat insa cainformatiile continute in ra-portul de audit nu sunt sufici-ente si a trimis o scrisoarecatre Ministerul roman deFinante, cerand informatiisuplimentare, in baza caroraar putea decide reluarearambursarilor catre Romania.

ciclul biologic sau a unei faze necesare a acestui ciclu cu caracter vegesau animal, care utilizeaz sau poate utiliza terenul, pdurea sau apele dulci,srate sau marine.

Informaii generale pentru fermieri, privind plile directe pe suprafananul 2007, pag.21/34, 12.Definiii:

Fermier -o persoan fizic sau juridic sau un grup de persoane fizice sau juridice cu statut juridic conform dreptului naional, sau un grup de membria cror exploataie se gsete pe teritoriul Comunitii i care exercit oactivitate agricol.

Ordonana nr.20 din 26 ianuarie 2006:Art.1.-(1)Programul Fermierul este un ansamblu de msuri menite s sprijine realizarea proiectelor de investiii n agricultur, precumi a celorde dezvoltare rural.(2)Programul Fermierul se adreseaz productorilor agricoli din mediulrural care doresc s i organizeze o ferm familial cu caracter comercial deun anumit profili care este condus i administrat de ctre proprietar m-preun cu membrii familiei.Art.2.-Pentru accesarea Programului Fermierul este necesar ca terenulagricol pe care se realizeaz investiia s fie deinut cu titlu de proprietatei/sau cu contract de arendare sau concesiune, potrivit legii.Obs. O persoana fizic (SINGUR) care deine teren agricol cu titlu de pro-prietatei/sau cu contract de arend i care nu vrea s se asocieze, de ce s nu aib acces la fondurile de investiii dac taxelei impozitele le plteteoricum , conf. art. 74, 75, 76.a. din CODUL FISCAL?

# Exploataia agricol este considerat ca exerciiu al dreptului de afolosi terenul, o pur exploatare a energiei genetice a pmntului. Eventualavnzare a produselor nu cade n sfera codului comercial; vnzarea pe carproprietarul sau cultivatorul o face cu produsele pmntului su sau cultivatde el nu constituie act de comer. Agricultura trebuie s constituie deci unsector sustras complet legii comerciale, rmnnd exclusiv n domeniuldreptului civil.

Prelucrareai vinderea produselor agricole se configureaz ca des-f urare natural a ciclului productiv agricol.

a. Preponderen: activitatea de prelucrare desf urat de agricultor trebuie

s fie reinut ca agricol dac nu asum importanpreponderent. Invers,atunci cnd mna de lucrui mainile au preponderen, activitatea trebuieconsiderat comercial. n sfrit, dac agricultorul, prelucreaz i vinde fieproduse proprii, fie produsele altcuiva, activitatea poate fi considerat agri-col numai dac acestea din urm nu sunt preponderente.b. Autonomia(sau criteriul necesitii): activitatea de prelucrare a produse-lor nu mbrac aspect comercial atunci cnd se configureaz nu ca activitateautonom ci ca activitate necesar vinderii acelor produse.c. Complementaritate: activitatea de prelucrare se nelege agricol atuncicnd este ndreptat ctre integrarea funciei productive meninnd caracte-rul instrumental al acesteia. Invers, dac activitatea se configureaz ca acti-

vitate total distinct de producie, cu scop economic propriu, ea asum as-pect comercial.


4/16

4

Din 2010 si agricultoriivor avea dreptul lapensie

Legea stabileste ca in cadrul CaseiNationale de Pensii si Alte Drepturi

de Asigurari Sociale (CNPAS) se vainfi+inta Departamentul de pensiipentru agricultori, care va administra,va gestiona si va controla activitatea

privind asigurarile sociale, pensiile sialte drepturi de asigurari sociale aleagricultorilor.

Calitatea de asigurat va putea fidobandita de cetatenii romani si decetatenii altor state sau apatrizi, peperioada in care au, conform le-gii,domiciliul sau resedinta peteritoriul Romaniei, in mediul ru-

ral.Potrivit legii, asiguratii vor aveaobligatia sa plateasca contributii lasistemul de pensii pentru agricul-tori si, de asemenea, vor avea drep-tul sa beneficieze de prestatii deasigurari sociale.

Conform legii promulgate,vor fiasigurate obligatoriu, prin efectullegii persoanele cu varstele cuprin-se intre 16 si 63 de ani, care locuiesctemporar sau definitiv in mediul rural,precum si membrii de familie ai aces-tora, si care:a) detin, sub orice titlu, terenuri agri-cole in exploatare sau sunt proprietaride terenuri forestiere, exploatari pis-cicole, animale, stupi de albine;b) desfasoara activitati agricole ingospodaria proprie, precum siactivitati private nesalarizate in do-meniul agricol, forestier, zootehnic,piscicol, apicol, sericicultura si altele;c) sunt membri ai societatilor agricolesau ai altor forme de asociere dinagricultura.

d. Normalitate: dup acest criteriu, trebuie s se in cont de ceea ce nmod normal intr n activitatea agricol. Este vorba, n mod evident, de uncriteriu extrem de flexibil care face referire, n fiecare moment la agricutur aa cum rezult din uzanele cunoscute.

Acest ultim criteriu, pentru elasticitatea sai pentru capacitatea dea se adapta n orice moment practicii agricultorilori evoluiei tehnicii

agricole poate conduce de la ideea de ntreprindere ca activitate profesional (activiti liberale) la cea de ntreprindere ca act de comer, aprnddefiniia normativ de FERMIER ca specie a genului ntreprinztor.

ORDONAN A nr.20 din 26 ian.2006Art.3.-(1) n sensul prezentei ordonane, prin ferm familial cu caractercomercial se nelege exploataia agricol constituit din membrii uneifamilii sau rudele acestora pn la gradul IV inclusiv, care desf oar acti-viti economice n mod independent, iar peste 50% din producia realizat este valorificat pe pia.Considerm c trebuie acceptat locuiunea ntreprinztor agricol, cuurmtoarea definiie:

ntreprinztorul agricol este persoana care exercit o activitatedirect de cultivare a fondului funciar, a silviculturii, creterea animalelori chiar activiti conexe de manipulare, depozitare, prelucra-re,comercializarei valorificare a produselor, care intr n exerciiul nor-mal al agriculturii.

Aceast definiie poate determina dou categorii distincte de activi-tate:- activitate esenialmente agricol: cultivarea pmntului, silvicultur icreterea animalelor care exprim esena agriculturiii atribuie calitatea de ntreprinztor agricol (profesiune liberal) i- activitate conex, adic nu agricol n sine, dar astfel pentru c este des-f urat de cineva care practic una din activitile esenialmente agricol i de aceea conex agriculturii.Elementul comun al activitii esenialmente agricole trimite la fondulfunciar care devine element de referinde neeliminat al ntreprinderii(exploataiei) agricole.

Dac pentru cultivare, co-legarea cu pmntul este clar iar pentruactivitatea silvic este suficient s aminteti c nu este altceva dect cul-tivare de pdure, mai puin imediat apare co-legarea creterii animalelor

cu fondul funciar. Cu privire la aceasta se poate afirma c utilizarea ter-menului animale indic necesitatea legrii oricrei activiti de producieanimalier la natura agrar (a fondului funciar). Orice activitate zootehnic are n fondul funciar factorul su productiv esenial i de aceea zootehnia nsi este activitate agricol, activitate ndreptat spre exploatarea fondu-lui funciari a productivitii sale naturale.Obs. De verificat legtura pe care o face legiuitorul romn intre nr. deanimalei suprafaa de teren deinut.# Se rmne agricultor chiari cnd pe lng activitatea de exploa-tare a pmntului se desf oar i alte activiti conexe. (c.c. italianart.63)

Pentru a subzista conexiunea se cere ca exercitarea activitii prin-cipalei activitatea conex s fie f cute de acelai ntreprinztor agricol.Dar aplicnd cu rigurozitate acest principiu, se exclude posibilita

tea de a vorbi de activiti conexe cnd acestea sunt desf urate de o


5/16

5

Fonduri de la UE de 176 mi-lioane euro, sporuri de 300 demilioane euroDupa ce ani de zile guvernaniinotri i-au batut joc de banii eu-ropeni, acumi-au dat seama c i

acetia sunt buni la cevai ncear-c s mai repare ce se poate reparadup ani buni de hibernare.Ministrul de finane Pogea: "Suntsalarii de baz de 2.800 lei, darveniturile permanente se cifreaz de fapt la 13.000-26.000 lei. N-ams permit acest lucru ct voi fiministru".Rmne de vzut ce va mai faceministrul n continuare; chiar vareduce salariile bugetarilor sau se

va trezi peste cteva sptmniiva spune c paragraful de mai susa fost scos din contexti lucrurilevor rmne la fel de proaste pen-truranii romnii nu numai...

Agentia de Plati pentru Dez-voltare Rurala si Pescuit(APDRP) a declaratCele mai multe cereri depuse aufost nregistrate pe msura121 - Modernizarea exploataiiloragricole, 3.581 proiecte, n valoarede 983 milioane euro322 - Renovareai dezvoltareasatelor, 1.370 proiecte, n valoarede 3,32 miliarde euro.Pentru msura 142, nfiinareagrupurilor de productori, sumaeste de 138,855 milioane euro.Fondurile pot fi accesate pn nanul 2013.Pentru msura 141, sprijinirea

fermelor agricole desemisubzisten, suma total estede 476, 077 milioane euro.n data de 20 februarie 2008PNDR a fost aprobat dereprezentantii din cadrul Comite-tului de Dezvoltare Rural, i afost lansat la nceputul lunii mar-tie, cu msurile121, modernizarea exploataiiloragricole123 creterea valorii adugate aproduselor agricolei forestiere322 renovarea satelor

societate ai crei asociai exercit n mod individual activitate esenialmen-te agricol.

Referirea la fondul funciar nu se mai poate face n cazul culturiiciupercilor, plantelor hidroponice (plante cu rdcinile cufundate n soluiede ap cu sruri nutritive), creterea animalelor n baterii. Dar prin naturaproduselor obinutei aceste activiti sunt agricole.

Teoria agrobiologic Activitatea productiv agricol const n desf urarea unui ciclubiologic privind creterea de animale sau vegetale, care apar legate directsau indirect de exploatarea forelori resurselor naturalei care se rezolv din punct de vedere economic n obinerea de fructe. Criteriul calificativpropus se bazeaz pe implicita considerare c activitatea agricol are caobiect creterea de plantei animale n timp ce pmntul este un suportcare poate chiar lipsi. Aceast definiie poate schimba noiunea de ntre-prindere (exploataie) agricol.

Pot fi definite agricole toate activitile de controli exploatare aunui ciclul biologic de natur vegetal sau animal i care constituie unasau mai multe etape necesare derulrii acestui ciclu. (Loi dorientationagricole nr. 1202 / 30.12.1988, art. 2 et Code Rural)

Este activitate antreprenorial agricol numai cnd se intervine nciclul biologic al plantelori animalelor cu scopul de a le favoriza dezvol-tareai deci creterea, adic de a stimula obinerea de la acestea a anumi-tor produse cum ar fi: fructele, laptele, etc., cu aceasta confirmnd necetatea interveniei umane pentru obinerea acestor rezultate. Vntoareairecoltarea fructelor din flora spontan, chiar dac sunt organizatei desti-nate pieei nu pot fi considerate activiti agricole, cu excepia cazurilorlegiferate n mod explicit (fructe de pdure, ciuperci, plante medicinale).

Recent, emanarea de norme comunitare cu caracter definitoriu de natur mai general au condus la acceptarea tezei existenei unei definiii comu-nitare a ntreprinderii(exploataiei) agricole. Prin activitate agricol se nelege: producerea, creterea sau cultivarea de produse agricole, implicitrecoltarea, mulsul, cretereai custodia animalelor cu finaliti agricole cai meninerea pmntului n bune condiii agronomicei ambientale nsensul art. 5.(Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c)Asemenea definiie asociaz existena ntreprinderii agricole de produs.Sistemul fiscal nu poate renuna la problema definirii activitii agricoledin motive de impozitare si este posibil sa ntlnim chiar doua definiii

pentru cele doua sectoare principale de impozitare:TVA si impozite direte.Ex. din ItaliaArt.4 din D.P.R.26 oct.1972,n.633, n materie de TVA, consider activita-te de ntreprindere exerciiul pentru profesiune obinuit, chiar daca nuexclusiv, de activiti comerciale sau agricole conform art.2135 siart.2195 din c.c., f cnd deci, scurt, un apel la noiunea din dreptul civil.Art.32DPR 22 dec. 1986, n.91, Testo unico delle imposte sull reddito(T.u.i.r.) dispune in schimb c , pentru impozitele directe( asupra crora seconcentreaz aceast lucrare in legtur cu ajutoarele comunitare pentru


6/16

6

Credit bancar pentruagricultori

CEC a anunat c "MinisterulAgriculturii, Pdurilor iDezvoltarii Rurale(M.A.P.D.R.) va pune la dis-poziia CEC Bank suma de16 milioane lei, sub formaunei linii de finanare, ce seva utiliza de ctre banc doarpentru obiectivelei plafoa-nele prevzute prin listele deinvestiii anuale, stabilite prinOrdinul M.A.P.D.R. nr. 430din 02.07.2008, pentru apro-barea tipurilor de investiii ia plafoanelor maxime alecreditelor care nu beneficiaz de finanare din fonduri eu-ropene sau de la bugetul destat, n condiiile Legii nr.231/2005 privind stimulareainvestiiilor n agricultur,industrie alimentar, silvicul-tur, piscicultur, precumi

n activiti nonagricole cumodificrile i completrileulterioare".Finanarea este destinat urm-toarelor categorii de benefici-ari: asociaii agricole familiale,asociaii de productori agri-coli, grupuri de productori,cooperative agricole, asociaiiagricole, societi comerciale,persoane fizice autorizate con-

form legislaiei n vigoare,producatori agricoli individuali nregistrai n registrul exploa-taiilor agricole.Termenul de rambursare ma-xim este de 10 ani iar dobandapentru acest tip de credit estede 4,95% pe an la lei iar comi-sionul de gestiune este de0,95% pe an.

agricultur),se consider activitate agricol cultivarea terenului,silvicultura, producia de vegetale cu structuri fixe sau mobile, cretereaanimalelori activitile privind manipularea, conservarea, prelucrarea,comercializarea si valorificarea produselor agricole.Articolul 32, PROFITUL AGRICOL1.Profitul agricol este constituit din partea de profit mediu ordinar a tere

nurilor, imputabil capitalului de exerciiu i muncii de organizare impli-cate, n limitele potenialitii terenului, n exerciiul activitii agricoledesf urat pe acesta.2.Sunt considerate activiti agricole:a) activitile ndreptate ctre cultivarea terenuluii silviculturii;b) creterea animalelor cu furaje ce pot fi obinute cel puin pe sfert de petereni activitile ndreptate ctre producia de vegetale prin utilizarea de structuri fixe saumobile, chiar provizorii,dac suprafaa destinat produciei nu depetedublul terenului pe care exist producia nsei.c) activitile la care face referire alin.3, art.2135 c.c.,ndreptat ctre mani-pulare, conservare, prelucrare, comercializarei valorificare, chiar dac nusunt desf urate pe teren, a produselor obinute prevalent din cultivareafondului(funciar n.t.) sau din pdure sau din creterea animalelor, cu refe-rire la bunurile individualizate, la fiecare doi anii innd cont de criteriilealin.1, cu decretul Ministerului economieii a finanelor pe baza propune-rilor Ministerului politicilor agricolei forestiere.3.Cu decretul Ministerului de finane, concertat cu Ministerul agriculturiii pdurilor, a fost stabilit pentru fiecare specie de animale numrul decapete care intr n limitele prevzute la lit. b) a alin.2,innd cont de po-tenialitatea productiv a terenurilori de unitatea furajer necesar speci-ei crescute.4.Nu se consider productoare de profit agricol terenurile indicate nalin.2, din art. 27.

Deci, noiunea de activitate agricol coninut n Tuir rezult afine celeidin art. 2135c.c. dar prezint anumite diferenieri.Argumentul a fost tratat pe larg n doctrin i, n lumina noii versiuni aart.2135c.c. ca urmare a decretului din 18 mai 2001 s-a ajuns la necesitareformulrii noiunii fiscale de ntreprindere agricol avertiznd in ace-lai timp c cele doua definiii, civil si fiscal, nu este necesar s coinci-d.

Supunerea la taxe pe baze cadastrale(posesia fondului funciar si disponilitatea sa) in sensul art.26 si 33 Tuir.Art.32,alin.1, stabilete c d loc la venit agricol desf urarea de activitiagricole pe el(pe fondul funciar)i pune limite ulterioare privind poten-ialitatea terenului.Vezi:lit.c),art.32i modificrile aduse prin L.n.350/2003(pt. sens contrar)Dac intr-adevr n art. 32 Tuir pentru activitile conexe consistnd nmanipularea, conservarea, prelucrarea, comercializareai valorificareaproduselor obinute din cultivare sau creterea animalelor, nu se pune con-diia ca activitatea s se desf oare pe fondul funciar, estetot adevrat c terenul trebuie totui s existe pentru ca activitatea conex

s poat fi considerat agricol i taxat corespunztor.


7/16

7

S-a ajuns la un compromis ranii i vor putea vinde npiee produse alimentare f r s se nregistreze ca persoan fizi-c autorizat i nu vor fi obli-gai s i ambaleze individual

produsele atat timp ct ndepli-nesc condiiile minime privindigienai sigurana alimentelor.

A nceput campania de depu-nere a cererilor de plat pen-tru schemele de sprijin pesuprafala APIA

Agenia de Pli i Interveniepentru Agricultur (APIA) ndata de 2 martie 2009, a dema-rat campania de depunere acererilor de plat pentru sche-

mele de sprijin pe suprafa.Cererile pot fi depuse de agri-cultori n perioada 02 martie -15 mai 2009 pentru urmtoare-le msuri:- plata unic pe suprafa (SAPS);- plile de agromediu;- schema de plat separat pen-tru zahr;- schema de plat pentru culturi

energetice;- plile tranzitorii pentru toma-tele destinate procesrii;- plile compensatorii pentruzonele defavorizate;- plile naionale directe com-plementare (PNDC);Anul acesta, Romnia primeteo alocaie financiar de 618,1milioane de euro, ceea ce n-seamn aproximativ 71 de europentru un hectar.

Cu alte cuvinte, locuiunea chiar dac nu se desf oar pe teren consim-te desf urarea activitii conexe n afara fondului funciar, f r ca aceastas-i piard natura agricol dar nu consimte s se fac abstracie de exis-tena terenului.Pe de alt parte, art. 32, alin. 2, lit. C), cere totui ca activitatea de manipu-larei prelucrare (sau altele) s priveasc produsele obinute preponderent

din cultivarea fondului funciar sau creterea animalelor desf urat peacesta.i aceeai condiie vine cerut de-a dreptul de art. 56-bis,Tuir, pen-tru produsele neindividualizate de decretul ministerial cu scopul de a apca acestor activiti (definite n rubrica alte activiti agricole),n cadrulprofitului de ntreprindere, un regim forfetar de determinare a bazei impzabile.

Articolul 56-bis. ALTE ACTIVIT I AGRICOLE1.Pentru activitile ndreptate ctre producia de vegetale, exercitate din-colo de limitele stabilite de art. 32, alin.2 ,lit. b), profitul relativ prii ex-cedentare contribuie la formarea profitului de ntreprindere cu nsumarecorespunztoare la profitul agricol relativ la suprafaa pe care exist pro-ducia, proporional cu suprafaa excedentar.2.Pentru activitile ndreptate ctre manipularea, conservarea, prelucrarea,

valorificareaicomercializarea pro-duselor diferite de celeindicate n art. 32, alin.2, lit. c), obinuteprevalentdin cultivarea fondului(funciar n.t.) sau dinpdure sau dincreterea animalelor,profitul estedeterminat aplicnd nsumarea respecti-velor operaiuni

nregistrate sau supuse nregistrrii la efectele de impozitare pe valoareaadugat, derivate din astfel de activiti, coeficientul de 15% pe profitabi-litate.3.Pentru activitile ndreptate ctre furnizarea de servicii la care face refe-

rire alin.3 din art. 2135 c.c., profitul este determinat aplicnd nsumareaprestri echivalente(n bani sau n natur) a operaiunilor nregistrate sausubiect de nregistrare la efectele de impozitare pe valoarea adugat, re-zultnd din asemenea activiti, coeficientul de profitabilitate de 25%.4.Dispoziiile alineatelor 1,2i 3 nu se aplic subiecilor prevzui nart.73. alin.1, lit.a), b)id), cai societilor n nume colectivi n comandit simpl.5.Contribuabilul are facultatea de a nu se supune prevederilor acestui arcol. n acest cazopiunea sau revocarea pentru determinarea profitului n mod normal seexercit cu modalitile stabilite de regulamentul repurtnd norme pentru

reordonarea disciplinei opiunilor n materie de impozite pe valoarea ad-ugat i a impozitelor directe, conform decretului Preedintelui Republiciidin 10 nov. 1997,n. 442,i modificrile ulterioare.


8/16

8

Aceasta conduce evident la concluzia c dac asemenea activiti se desf oar n afara fondului funciari f cndabstracie de acesta, asemenea activiti nu pot s fie definite altfel dect comerciale, cu finalitate fiscal i asta independent de faptul c i activitile agricole la care se refer art. 56-bis dau loc la profit de ntreprindereSub aspectul definirii, trebuie evideniat c chiar n interiorul aceluiai Tuir nu este posibil s se identifice un spa-iu univoc pentru ntreprinderea agricol avnd n vedere c n afara art.32,art.55, alin.1 din Tuir stabilete c pentru exerciiu de ntreprindere comercial se nelege exerciiul () activitilor indicate la literele b)i c) a

alin. 2 din art. 32, care depesc limitele aici stabilite.Printre altele, aceasta nu este unica distincie de f cut cu referire la ntreprinderea agricol din moment ce norma-tiva fiscal prevede regimuri diverse dac activitatea agricol este exercitat de ntreprinderi individuale, societatesimpl, instituii necomerciale sau societi comerciale( SRL, SA etc.), vezi art. 73, alin.1, lit. b) din TuirAstfel de regimuri se pot diferenia i ulterior, n funcie de opiunile operate de contribuabili consimite de legi-uitor.

Filiera de produs Legume-Fructe

Pentru cei interesai de accesarea fondurilor nerambursabile pentru sectorul "legume-fructe" lrecomandm Ordin (MADR) nr.684/2007, M.of. nr.589/2007, care modific Ordin (MADR)nr.171/2006, OG nr.37/2005i Legea nr.338/2005, privind recunoaterea grupurilori organizai-ilor de productori n sectorul de fructei legume.

Prezentm mai jos, n imagini, filiera de produs "legume-fructe".

Institutul Naional de Asisenpentru Ceteni (INAC)tel. 0724.38.98.37, 0745.93.86.81mail. [email protected]


9/16

9

Campania de strngere de fonduri. 2% pentru INAC

INSTITUTUL NA IONAL DE ASISTEN PENTRU CET ENI

C.I.F. 23582986Cont Bancar RO02RZBR0000060010294094

Despre noi:INACeste o asociaie f r scop lucrativ,i are urmtoarele scopuri:

- tutelareai dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a ntreprinderilor agricolei adiferitelor forme de asocierei a oricrei persoane care activeaz pentru progresul agriculturii;- afirmarea dreptului la libera iniiativ antreprenorial ca mijloc pentru recunoatereai ntrireadreptului la munc, la siguransocial, la sntatei la pensie;- dezvoltareai valorificarea lumii satului n general, sub toate aspectele sale, productive, terale, ambientale, socialei culturale;- Eliminarea birocraiei n accesarea fondurilor UE destinate agriculturii;- Credite bancare subvenionatepentru agricultorii individuali (ntreprinztori agricoli).- Fonduri de pensiipentru agricultorii individuali.

- AsistenSocial i Medical pentru agricultorii individuali.- Informarea corect i la timp a agricultorilor privind Ordinilei Ordonanele.- Crearea de locuri de munc n mediul rural, pentru a asigura surse alternative de venit.- Sprijinirea agroturismuluiprin acordarea de credite subvenionate.- Consultarea Organizaiilor Profesionaleale agricultorilor pentru adoptarea de legi favorabil ntreprinztorilor agricoli, procesatorilori comercianilor de produse agricole

De ce e bine sa facei asta?- Nu v cost nimic!- Contribuii la eficientizarea cheltuirii banului public - deci al dvs.!- Putei ajuta la rezolvarea unei probleme din comunitatea dvs. direcionnd 2% ctre o organizaie care

lucreaz n acel domeniu.- V putei asigura c acei bani rmn n comunitatea dvs. direcionndu-i ctre o organizaie local.- Putei ajuta oameni n nevoie direcionnd 2% ctre o organizaie care lucreaz pentru ei!

Cererile pot fi depuse personal sau pot fi trimise prin pot recomandat la Administraia Fiscal dinlocalitatea dumneavoastr.

Informaii suplimentare privind virarea a 2% din impozit gsii pehttp://doilasuta.ro

telefon: 0724.38.98.37http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com

mail: [email protected] persoan de contact: Secretar Manole Silviu


10/16

10


11/16

11


12/16

12


13/16

13

Legislatie agricola la ziFebruarie 2009

O.U.G. nr.6/18-02-2009 ORDONAN DE URGEN privind instituirea pensiei sociale minime garantateH.G. nr.65/11-02-2009 HOTRRE privind nfiinarea, organizareai funcionarea Ageniei pentru Implementarea Proiectelori Pro-gramelor pentru ntreprinderi Micii Mijlocii

Ianuarie 2009


14/16

14


15/16

15

Legislaie agricol la ziFebruarie 2009

O. nr.83/24-02-2009(M.A.P.D.R.)ORDIN al ministrului agriculturii, pdurilori dezvoltrii rurale privind stabilirea condiiilor de acordare a coteiindividuale de lapte din rezerva naional

O. nr.80/20-02-2009(M.A.P.D.R.)ORDIN al ministrului agriculturii, pdurilori dezvoltrii rurale privind aprobarea formularului-tip de cerere unc de plat pe suprafapentru anul 2009

O. nr.75/19-02-2009(M.A.P.D.R.)ORDIN al ministrului agriculturii, pdurilori dezvoltrii rurale privind modificarea Metodologiei de decontare cheltuielilor prevzute la art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra ter

rilor agricolei celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991i ale Legii nr.169/1997, cu modificrilei completrile ulterioare, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pduriloridezvoltrii rurale nr. 454/2006

O.U.G. nr.6/18-02-2009 ORDONAN DE URGEN privind instituirea pensiei sociale minime garantate

H.G. nr.65/11-02-2009 HOTRRE privind nfiinarea, organizareai funcionarea Ageniei pentru Implementarea Proiectelori Pro-gramelor pentru ntreprinderi Micii Mijlocii

Ianuarie 2009O. nr.6/15-01-2009(M.A.P.D.R.)ORDIN al ministrului agriculturii, pdurilori dezvoltrii rurale privind aprobarea preurilor de referinpentruanul 2009, folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevzute la art. 4 alin. (7) din Hotrrea Gu-vernului nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniena, circulaia i comercializarea materia-lelor lemnoase, la regimul spaiilor de depozitare a materialelor lemnoasei al instalaiilor de prelucrat lemn ro-tund

O. nr.4/14-01-2009(M.A.P.D.R.)ORDIN al ministrului agriculturii, pdurilori dezvoltrii rurale pentru aprobarea Normelor privind accesul laresursele acvatice vii din domeniul public al statului n vederea practicrii pescuitului comercial n apele maritimeinterioarei n apele continentale

O. nr.1/08-01-2009(A.N.S.V.S.A.)ORDIN al preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinarei pentru Sigurana Alimentelor pentru modifi-carea anexelor nr. 1i 2 la Norma sanitar veterinar privind notificarea bolilor animalelor, aprobat prin Ordinulpreedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinarei pentru Sigurana Alimentelor nr. 77/2005 ORDIN alpreedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinarei pentru Sigurana Alimentelor pentru modificarea anexe-lor nr. 1i 2 la Norma sanitar veterinar privind notificarea bolilor animalelor, aprobat prin Ordinul preedinte-

lui Autoritii Naionale Sanitare Veterinarei pentru Sigurana Alimentelor nr. 77/2005


16/16

16

Citit de sus in jos, e discursul pentru alegatoricitit de jos in sus, este ceea ce gandesc ei cu adevarat !!!!!

In partidul nostru politic, ne respectam promisiuniledoar imbecilii pot crede canoi nu vom lupta impotriva coruptieipentru ca, un lucru e sigur pentru noi:cinstea si transparenta sint fundamentale pentru atingerea idealurilor noastrevom demonstra ca e o mare prostie sa crezi camafia va contina sa faca parte din guvern ca in trecutva asiguram, fara umbra de indoiala, cadreptatea sociala va fi scopul principal al mandatului nostru

cu toate acestea, exista inca oameni prosti care isi imagineaza caguvernarea sa fie posibila in continuarecu aceleasi vechi smecherii politicecind ne asumam puterea, facem totul pentru casa se termine cu situatiile privilegiate si cu traficul de influentanu suportam in nici un fel ideea capoporul va flaminzine vom indeplini misiunea chiar daca

rezervele economice vor fi complet epuizatevom exersa puterea pana ceveti intelege ca incepand de acumnoi sintem partidul xxxxxxxxxxx, noua politica.

- Ce s-a ntmplat,de ce ai lipsit ieri?- Pi tii... a murit bunicul...- Aoleu! Cum aa?- Pi a ieit pe balconi a czut balconul cu el.- Vai, sracul!i aa a murit?- Nu, c a reuit s se prind de tocul de la geam, dar apoi a alunecati a czut iar.- A,i a murit?- Nu, a czut n copacul din curtei de acolo a fost catapultat pe cas, apoi a alunecati a tras toat igla dup el.- i aa a murit?- Nu, c s-a prins de burlan. Dar burlanul s-a desprins.- i aa a murit?- Nu, a reuit s se balansezei a intrat n cas prin geamul de la etaj, s-a rostogolit pe scri.- Si aa a murit?- Nu, n cdere a ncercat s se prind de balustrad, dar balustrada s-a rupti el a czut n gol pn la parter.- i aa a murit?- Nu, dar l-am mpucat noi,c ne drma toat casa! .

revista taranul roman martie 2009

Documents