PRUTULAnul V, Nr. 1(38) - ianuarie 2005 * REVISTĂ DE CULTURĂ * Apare la Huşi * Fondator Costin CLIT

“Istoricul care, în mod conştient, trece sub tăcere anumite evenimente, comite o înşelăciune la

fel de mare cu aceea a istoricului care inventează fapte ce nu au existat niciodată.”

Amianus Marcellinus (cca.330-400)

Cont.în pag.9

Cont.în pag.6

Documente huşene

Costin Clit

1. - 1761 (7269), fără lună şi zi; - zapis prin care Dumitraşcu Palade, mare vornic al Ţării de Sus, dă lui Inochentie, episcop de Huşi, satul Voloseni, ţinutul Fălciu, primind în schimb satul Cioriceşti, bălţile Lăpuşna, Lăpuşniţa şi patru pogoane de vie în Huşi la dealul Pleşii, copie, difolio.

Gavriil Mitropolit Moldovii

Dumitraşcu Paladi vel vornic de Ţara de Sus adiverez cu acest zapis al mieu la mâna Sfinţiei Sale părintelui Episcopului de Huşi kir Inochentie săs ştie că având eu un satu întreg la ţân. Fălciului, pi apa Prutului di asta parte anumi Volosănii, ci să hotărăşti cu moşiile Episcopiei fiind aproape şi de Episcopie, dintru a noastră bună voinţă, nem învoit cu Svinţie sa şi am făcut schimbătura. - continuare în pag.5 -

Populaţia judeţului Vaslui în documentele cartografice şi statistice de la sfârşitul sec.al

XVIII-lea - începutul sec. al XIX-leaProf.univ.dr. V.Băican, Prep. Dragoş Nica

Universitatea „ALI.Cuza” - Iaşi Departamentul de GEOGRAFIE

Studiul evoluţiei numerice, al răspândirii şi al densităţilor populaţiei Moldovei din trecutul istoric, până la sfârşitul sec al XVIII-lea, s-a dovedit, până în prezent, foarte anevoios de realizat, datorită lipsei unor date statistice sigure şi complete.

În a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, odată cu creşterea încordării dintre marile imperii vecine Austriac, Otoman şi Rus şi mai ales în perioada războiului ruso-turc din 1768 -1774, au fost întocmite tot mai numeroase hărţi reprezentând Moldova total sau parţial, dintre care unele - cele militare austriece la scară mare, 1: 28.800, din seria de „hărţi iosefine”, sunt şi primele hărţi statistice, fiind însoţite şi de descrieri topografice şi statistice anexe, foarte amănunţite pentru fiecare localitate. Aceste hărţi au cuprins însă numai ţinuturile Moldovei de la vest de râul Siret.

În aceeaşi perioadă a războiului ruso - turc amintit, au fost întocmite şi primele catagrafii asupra populaţiei întregului teritoriu al Moldovei, catagrafiile din anii 1772 -1773 şi 1774, Condica liuzilor - 1803 ş.a. În plus, în aceeaşi perioadă au fost întocmite hărţile militare topografice statistice asupra Bucovinei (Harta lui Büschel, 1772 -1774), Harta celor cinci ţinuturi moldoveneşti de la vest de râul Siret a lui Otzellowitz, 1788 -1790, Harta raialei Hotin din 1788, a aceluiaşi autor ş.a.

În comunicarea de faţă, ne propunem să analizăm numărul, răspândirea geografică şi densitatea populaţiei de pe actualul teritoriu al judeţului Vaslui, pe baza datelor oferite de cele două catagrafii şi Condica liuzilor Moldovei de la 1803.

Pentru aceasta, considerăm însă că sunt necesare, în prealabil, unele precizări.După cum este ştiut, în trecutul istoric, inclusiv în sec. al XVIII-lea, teritoriul Moldovei era împărţit în ţinuturi,

grupate în două mari regiuni administrative - Ţara de Jos, cu centrul administrativ la Bârlad şi Ţara de Sus, cu centrul administrativ la Dorohoi.

Prutul - 2003- Retrospecţie tardivă -

Lina Codreanu

În orizontul spiritual huşean se aşază statornic, fără tăgadă, un fapt cultural de generoasă cuprindere - revista Prutul. Retrospectiva pe care o însăilez acum (tardivă, e drept, dar cu aceeaşi constantă recunoaştere a rolului publicaţiei în cauză) are intenţia de a

împrospăta atenţia concitadinilor noştri în ceea ce priveşte rezonanţa unui act de cultură. Este de natura evidenţei rolul nucleic de informare şi culturalizare al unei publicaţii de orientare socială, ştiinţifică, literară, şcolară etc. chiar în condiţiile existenţei unei pieţe publicistice sufocante. Prutul este o „revistă de cultură”, după cum apare în caseta de imagine frontală. Aşadar, specializată oarecum, dar cu o amplă deschidere spre celelalte sectoare. Ajunsă astăzi (2005) în al VI-lea an de apariţie, revista şi-a afirmat identitatea, beneficiind de şansa de a avea drept fondator pe un inimos om al locurilor, un împătimit scotocitor prin arhive, profesorul doctorand în istorie - Costin Clit.

Etica valorilor la Blaise Pascal

prof. Doiniţa VasiliuDoctor în filosofie

În vederea înţelegerii omului, sub influenţa lui Epictet (care nu văzuse decât măreţia omului, îi lăudase puterea raţiunii şi caracterului, accentuase calităţile şi neglijase imperfecţiunile) şi a lui Montaigne (care ignorase măreţia omului accentuând slăbiciunile naturii umane, limitele raţiunii şi voinţei, limitele caracteriale) coroborate cu influenţa pesimismului jansenist şi convingerile omului de ştiinţă, Pascal îşi propune să realizeze o reformă radicală. Autorul „Cugetărilor” şi „Provincialelor” este motivat în demersul său de starea de indiferenţă morală în care omul se află şi se complace. „Nepăsarea omului într-o chestiune în care e vorba de el însuşi, de eternitatea lui, de soarta lui, mă irită mai mult decât mă înduioşează; ea mă uimeşte şi mă înspăimântă: e un monstru pentru mine. Nu spun acest lucru dintr-o cucernicie religioasă. Înţeleg, dimpotrivă, că acest sentiment trebuie să existe dintr-un principiu de interes uman şi dintr-un motiv de umor

1propriu” . -Soluţia autorului este: omul trebuie smuls din această stare

de indiferenţă inconştientă şi adus în acea stare în care poate să-şi dea seama de condiţia lui nefericită, de rătăcirile, de neantul şi plictiseala la care el singur s-a condamnat.

- continuare în pag. 3 -

PRUTUL* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

2

Consideraţii istorico-geografice privind continuitatea populaţiei în comuna Berezeni - judeţul Vaslui

Crâmpeie de istorie localăProf. Cornel Ionel Moraru

Meleagurile vasluiene, străveche vatră de cultură şi civilizaţie materială şi - noţiuni de bază a religiei creştine: crux - crucis - cruce; basilica - biserică; spirituală, posedă numeroase vestigii ale trecutului care demonstrează existenţa credo - ere - a crede.multimilenară a poporului nostru în vatra Daciei străvechi.

Dovezi ale continuităţii daco-romane s-au găsit şi pe teritoriul comunei Deşi teritoriul Berezeniului s-a aflat mai mult decât alte zone ale judeţului „în natale, Berezeni: calea răutăţilor”, cum spunea cronicarul Grigore Ureche - statornicia românească

a) dovezi arhelogice o întâlnim în permanenţă.* La podul Săratei pe stânga pârâului s-a descoperit o aşezare cu resturi S-au păstrat reminiscenţe din toate culturile arheologice mai importante -

ceramice care după tehnica de lucru, forme şi decor aparţin secolului IV d.Hr. Cucuteni, Noua, Hallstatt, La Tene, Sântana de Mureş, Dridu şi în ciuda faptului * Pe terasa dintre primărie şi magazinul sătesc s-au descoperit că prin vadurile Prutului s-au perindat nenumăraţi migratori şi năvălitori, de la sciţi

locuinţe, cenuşar, vase; la mongoli, comunităţile româneşti de aici s-au organizat de timpuriu şi au fondat * La punctul numit Vicoleni pe terasa interfluvială din vatra satului s-a localităţi atestate încă din secolul al XV-lea.

descoperit un cuptor de olar având pilonul de sprijin de formă La 12 octombrie 1487 are loc o vânzare-cumpărare a mai multor sate: circulară; Ulmii, Husiani, Sărata, Fântâna Grădiştei - situate parţial pe teritoriul actualei

2* În spatele şcolii „Satu Nou”, unde locuia învăţătorul Gheorghe Strat s- comune Berezeni .a descoperit o aşezare cu materiale caracteristice culturii Noua; La 13 martie 1499 este amintit satul Alboteşti la hotarul Berezenilor cu

3* Pe locurile grajdurilor fostului CAP „16 februarie”, s-a descoperit în Vetrişoaia .cuprinsul unei aşezări şi necropole de la sfârşitul epocii bronzului un Tot atunci este amintit Troianul, un val de pământ în jurul căruia s-a format depozit de bronzuri din care s-au recuperat un celt de tip mai târziu satul Troienaşii sau Troieneştii numele păstrându-se şi azi. Au urmat transilvănean, trei seceri cu cârlig, topoare de bronz cu gaură de multe alte atestări ale satelor Berezeni, Vicoleni, Horinceni, Satu Nou (Dolheni), înmănuşare longitudinală de tip celtic, trei bucăţi de bronz brut. toate la un loc formând actuala localitate Berezeni lungă de 7 km. Părţile

Tot aici s-au descoperit resturi de locuire din secolele II-IV d.Hr., printre care componente au vechimi diferite şi de provenienţă diferită a sătenilor, de exemplu şi mănuşi de amforă romană. cei din Horinceni sunt originari din nordul judeţului Galaţi. Aceste situaţii au creat

* În marginea de sud a satului Stuhuleţi s-a descoperit un depozit de relaţii de interculturalitate interesante care au sporit zestrea folclorică şi spirituală bronz din care s-a recuperat un vârf de lance folioformă, un obiect lung de 40 cm, a locuitorilor.două seceri şi trei bucăţi de bronz brut.

b) dovezi numismatice Note:- În 1946 s-a descoperit o monedă de bronz de la Tiberiu al III-lea, emisă la 1. Ghenuţă Coman, Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al

1Ravena . jud. Vaslui, Ed. Litera, Bucureşti, 1980, p.66-68.c) dovezi lingvistice 2. Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. III, p.25.- Termeni de bază din agricultură: aro - arare - a ara; semino - are - a 3. Ibidem, p.38.

semăna;

Depresiunea Elanului- continuare din numărul 36 -

Constantin Vasluianu

albiei pârâurilor, nu pot avea o drenare naturală depresiunea;Hidrografiadatorită direcţiei de curgere a apelor. - ape subterane sub presiune cu un caracter

În general aceste ape subterane formează artezian situate în depozite daciene, care au fost Pe cuprinsul Depresiunii Elanului, ca şi al adevărate zăcăminte împreună cu depozitele identificate prin foraje pe valea Elanului în cursul întregului Podiş al Moldovei, sursa principală de sedimentare monoclinale, având înclinarea generală inferior, începând de la sud de Găeşti, până la alimentare a unităţilor acvatice o constituie către sud-est. Datorită acestei înclinări, apele debuşeul din lunca Prutului.precipitaţiile iar consumatorul cel mai important îl subterane de adâncime au posibilitatea alimentării Sunt strate acvifere situate la 150-200 m formează evapotranspiraţia.numai prin capătul ridicat al stratului, care este adâncime cu debite bogate, între 1-5 l/s, având o S-a constatat faptul că din totalul precipitaţiilor intersectat de suprafaţa topografică sau este acoperit uşoară mineralizare şi o duritate slabă (2-5 grade medii anuale, consumul de apă prin evapotranspiraţie de materiale permeabile. Această categorie de apă germane). Apar dificultăţi în valorificarea lor datorită reprezintă 90%. Ştiind că infiltraţia reprezintă subterană pe teritoriul depresiunii a fost interceptată prezenţei nisipurilor fine care determină în timp aproximativ 2-5%, rezultă că la suprafaţa regiunii din prin intermediul forajelor efectuate la Murgeni, Vădeni colmatarea forajelor şi implicit scăderea treptată a precipitaţiile primite se reţine efectiv un volum redus de şi Vetrişoaia. debitelor.apă („Podişul Moldovei”, V. Băcăoanu şi colab. - 1980).

După vârsta depozitelor sedimentare în care Apele subterane libere reprezintă stratele Condiţiile naturale ale Depresiunii Elanului sunt cantonate, apele subterane de adâncime pot fi acvifere lipsite de presiune, la care se poate remarca o (alcătuirea geologică, clima, relieful, vegetaţia) au împărţite în ape din formaţiuni pliocene şi ape din zonă de alimentare şi una de descărcare (ele condiţionat formarea apelor subterane (sub presiune şi formaţiuni cuaternare. În funcţie de aceste formaţiuni drenându-se în mod natural). În această categorie libere) şi de suprafaţă (sub formă de pârâuri şi bălţi) geologice, pe teritoriul Depresiunii Elanului se pot intră apele suprafreatice, apele freatice şi apele de care se înşiruie în lungul văilor ce străbat această identifica următoarele categorii de ape subterane de stratificaţie.zonă.adâncime (fig.1): - apele suprafreatice nu au un caracter Apele subterane

- ape subterane în nisipuri cu intercalaţii de permanent, se prezintă sub forme lenticulare fiind Condiţiile litologice din Depresiunea Elanului marne meoţiene. Ele se găsesc în partea de nord, cantonate în toate categoriile de soluri de la suprafaţa reprezentate prin depozite cuaternare şi pliocene au nord-vest a depresiunii; depresiunii. În general au debite mici sub 0,1 l/s şi sunt favorizat acumulări de ape subterane la adâncimi

- ape subterane în depozite nisipo-argiloase şi puternic influenţate de variaţiile sezoniere ale climei. diferite, care datorită condiţiilor climatice şi de strat au argilo-nisipoase deluvio-coluvio-eluviale cuaternare în Din această cauză, prezenţa acestui tip de apă în general debite reduse şi un conţinut ridicat de săruri.marne cu intercalaţii de nisipuri meoţiene, care pot fi subterană este în cantităţi mari în perioada de topire a În funcţie de posibilităţile naturale de drenare, a întâlnite în partea centrală a depresiunii; zăpezilor primăvara şi a ploilor din lunile mai-iunie, legăturii lor cu apele de suprafaţă, în această

- ape subterane în depozite nisipo-argiloase şi pentru ca apoi prezenţa lor să se reducă în perioada depresiune apele subterane se găsesc sub formă de argilo-nisipoase deluvio-coluviale-eluviale cuaternare lunilor august þi septembrie, iar spre sfârşitul toamnei ape subterane de adâncime şi ape subterane libere.şi în argile şi nisipuri ponţiene localizate în partea să crească din nou. Ele sunt influenţate de cantitatea Apele subterane de adâncime se găsesc vestică, sud-vestică şi sudică a depresiunii; de precipitaţii ce cad de-a lungul anului dar şi de acumulate în depozitele cuverturii sedimentare ce

- ape subterane în nisipuri şi prundişuri de terasă evoluţia temperaturii aerului.acoperă fundamentul depresiunii. Din categoria cuaternare, prezente de-a lungul teraselor de versant - apele freatice se acumulează în primul orizont acestor ape fac parte stratele acvifere de adâncime ale Prutului; de materiale permeabile. Ele se alimentează din situate sub nivelul albiei minore a pârâurilor, precum şi

- ape subterane în nisipuri şi prundişuri aluviale precipitaţii dar şi lateral din unităţile hidrogeologice stratele acvifere de adâncime care, chiar dacă în din depozite nisipo-argiloase cuaternare ce se găsesc superioare, iar local din revărsările râurilor. Şi regimul sectorul de alimentare sunt cu câţiva metri deasupra în zona luncii Prutului şi a principalelor văi care străbat acestor ape este influenţat de variaţiile în timp şi spaţiu

PRUTUL * Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

3

a elementelor climatice, mai ales a precipitaţiilor şi Astfel, pe interfluviile din partea centrală şi sudică a temperaturii. dealurilor, lipsesc fântânile deoarece pânza de apă

În general, stratele acvifere sunt formate din freatică nu a fost interceptată nici la adâncimi de peste depozite cuaternare de interfluviu, de versant şi de 30 de m.şes, ce acoperă întreaga suprafaţă a depresiunii; Apele freatice acumulate în depozitele eluviale

- apele de stratificaţie se acumulează în sunt influenţate în mare măsură de condiţiile climatice depozitele permeabile de ape subterane, repartizate deoarece chiar dacă această zonă a depresiunii are un pe mai multe nivele şi se găsesc în toate depozitele climat cu precipitaţii mai reduse, alunecările de teren secţionate de văile pârâurilor. Alimentarea lor se face sunt prezente în număr mare. Această situaţie este din precipitaţii şi din unităţile hidrogeologice firească deoarece în cazul producerii unor ploi superioare, prin capătul mai ridicat al stratului, iar torenţiale cu o succesiune mai intensă în timp, stratul drenarea se realizează prin capătul mai coborât. acvifer acumulează o mare cantitate de apă, produce

Aceste ape în cadrul Depresiunii Elanului se înmuierea argilelor şi urmează declanşarea găsesc cantonate în depozite neogene, alcătuite din alunecărilor de teren (cum a fost cazul în anii 1961, alternanţe de argile şi marne cu intercalaţii de nisipuri 1970, 1974). În general, izvoarele acestor pânze de şi gresii. Sunt ferite de influenţele climei, au un debit apă freatică au debite sub 5 l/s.redus şi cu variaţii mici în timp. - subunitatea versanţilor deluviali cuprinde

În majoritatea cazurilor, izvoarele alimentate de părţile inferioare ale versanţilor, unde sunt frecvente aceste ape sunt mascate de stratele deluvio-coluviale alunecările de teren. Grosimea mare a deluviului, ca şi ce îmbracă versanţii, dar sunt atestate de prezenţa existenţa uneori a unor ochiuri de apă, indică poziţia alunecărilor de teren ce afectează pe mari suprafeţe variată a stratului acvifer (între 0 şi 25 m).versanţii dealurilor din această depresiune. Prezenţa Izvoarele ce drenează stratul acvifer de versant acestor ape este semnalată şi prin dezvoltarea au în general debite reduse (sub 1 l/s), dar apa este vegetaţiei halofile determinată de excesul de săruri de potabilă. Sunt şi numeroase situaţii când apar izvoare pe soluri. Este cazul cursului mijlociu şi inferior al cu un conţinut apreciabil de săruri, cum este cazul pârâului Sărata, precum şi a versanţilor de pe partea versanţilor văii Săratei, a versanţilor de pe valea dreaptă şi stângă a acestei văi, pe unele sectoare de Elanului între Popeni şi Giurcani, pe versanţii pârâului pe şesul Elanului şi pe o serie de versanţi ce Guzaru şi alţii.secţionează aceste pânze de apă. Pe versantul estic al pârâului Sărata, unele

De multe ori condiţiile de zăcământ sunt izvoare au un conţinut foarte ridicat de săruri. O astfel favorabile mineralizării apelor de stratificaţie. La de situaţie este în cazul fântânii de la Stâna lui Terza, această mineralizare mai contribuie şi sărurile de pe unde apa este foarte sărată, deoarece această fântână soluri care sunt spălate de precipitaţii şi care se vor a fost săpată în marne salifere.infiltra. Din această cauză, apele pot avea un grad Unitatea hidrogeologică a teraselor şi a sporit de mineralizare. O astfel de situaţie o reprezintă şesurilorapele minerale sulfuroase care vin la suprafaţă în zona Această unitate are depozitele de acumulare a localităţii Vădeni (Rai). apei de origine comună.

În funcţie de condiţiile naturale şi mai ales morfo- - Subunitatea teraselor reprezintă arealele litologice, apele freatice din Depresiunea Elanului pot fi formate dintr-un orizont de nisipuri cu prundişuri (în încadrate în două subunităţi („Podişul Moldovei”, V. care se acumulează apa) acoperite cu un strat de Băcăoanu şi colaboratorii - 1980). luturi. Această subunitate se găseşte în cadrul

Unitatea hidrologică a colinelor pliocene depresiunii în zona teraselor inferioare ale Prutului.Această unitate este constituită din două Spre deosebire de alte subunităţi identice din

subunităţi ce au caracteristici hidrogeologice proprii: Podişul Moldovei sau chiar ale Prutului (dar din alte - Subunitatea culmilor interfluviale, cuprinde sectoare ale cursului său), pe teritoriul Depresiunii

partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu Elanului stratele acvifere de terasă au debite mai mici, granulaţie variată şi cu intercalaţii de argile şi marne, în sub 0,5 l/s, dar sunt constante, doar cu mici variaţii de partea nordică a depresiunii şi din nisipuri cu pietriş şi la un anotimp la altul iar calitatea apei este foarte bună argile în partea de sud. Aceste roci sunt acoperite cu pentru consum.luturi eluviale şi coluviale. Stratul acvifer este pus în - Subunitatea şesurilor corespunde zonelor evidenţă pe versanţi prin aliniamente de izvoare joase din Depresiunea Elanului, reprezentate de lunca situate la diferite nivele, în funcţie de poziţia Prutului şi şesurile pârâurilor ce străbat această Unele sectoare ale şesurilor Săratei, Muşatei, intercalaţiilor impermeabile. depresiune. Boziei, Copăceanei şi Elanului conţin ape freatice cu

Adâncimea apelor freatice în zona culmilor Sunt alcătuite la partea inferioară din materiale un grad apreciabil de mineralizare sulfatoclorurică ce interfluviale este mult mai mare decât în zonele joase şi mai grosiere care reprezintă stratul acvifer principal, iar favorizează şi salinitatea secundară a solurilor. În scade spre baza versanţilor oscilând între 0 şi 30 m. Se la partea superioară din materiale mai fine (nisipuri şi timpul anului, datorită condiţiilor climatice, apele din constată faptul că în general, apele freatice de pe nisipuri argiloase cu intercalaţii de lentile de argilă) în stratul acvifer lenticular înregistrează importante interfluvii sunt la adâncimi mai mici (sub 20 de m şi care se găseşte frecvent un strat acvifer secundar. În variaţii de nivel şi debit. În general, adâncimea acestor chiar sub 10 m) în partea de nord şi de est a depresiunii majoritatea cazurilor, apele freatice de la baza acestor ape freatice este cuprinsă între 0 şi 2 m.iar în partea centrală şi de sud-vest se găsesc la şesuri au un caracter ascendent şi un grad ridicat de adâncimi mai mari, la peste 20 de m şi chiar 30 de m. mineralizare care le fac să fie nepotabile. (va urma)

- urmare din pag. 1 - dovedeşte măreţia în chiar faptul că îşi dovedeşte în măreţia lui, iar măreţia se explică prin 5Primul pas îl constituie descoperirea conştientizează nenorocirea, în faptul că urmăreşte mizeria sa” .

contradicţiilor ireductibile prezente în stadiul de adevărul şi fericirea, dar este incapabil să le atingă, Ticăloşiile omului, oricâte am putea descoperi, mizerie şi rătăcire morală în care se află, dar şi doreşte să se cunoască pe sine, dar în realitate, fuge probează chiar măreţia omului, căci, în orice conştientizarea sa asupra unei măreţii pierdute, ale de sine. Fiind un „monstru de neînţeles”, doar moment, autorul lor îşi proiectează imaginea carităţii:

3cărei urme sunt evidente. „minciună, ipocrizie şi în sine şi pentru ceilalţi” , nu „Sunt ticăloşiile unui mare senior, ticăloşiile unui rege 6Urmează apoi definirea omului ca o structură ştie ce drum ar trebui să urmeze. Cum ar putea lua o fără ţară” .

„de mijloc” la nivelul căreia este necesară medierea decizie când propunerile sunt atât de diferite şi opuse Insistenţa pe surprinderea ticăloşiilor umane contrariilor şi, în cele din urmă, întoarcerea omului una alteia ?!. „Unul spune că binele suprem este în este justificată având în vedere intenţia filosofului de lipsit de Dumnezeu spre credinţa creştină prin „pariu”. virtute, celălalt în voluptate, unul în ştiinţele naturale, a-l îndrepta pe om spre credinţa în Dumnezeu:

Ca sub îndemnul „unei amare voluptăţi”, celălalt în adevăr...altul într-o ignoranţă totală, altul în „Cunoaşterea lui Dumnezeu fără cunoaşterea Pascal înalţă şi coboară fiinţa umană exaltându-i indolenţă, altul în rezistenţa la aparenţe, altul în a nu ticăloşiei fiinţei umane dă naştere orgoliului. măreţia, deplorându-i slăbiciunile, sesizând că admira nimic,... iar adevăraţii pyrrhonieni în ataraxie, Cunoaşterea ticăloşiei f i inţei umane fără măreţia sa presupune slăbiciunea şi mizeria sa. Nici îndoială şi permanentă lepădare; alţii, mai înţelepţi, cunoaşterea lui Dumnezeu produce disperarea.

4una dintre doctrinele filosofice nu i-a fost de folos cred că au găsit ceva mai bun” . Cunoaşterea lui Iisus Christos se află la mijloc pentru (atâta timp cât unele stabileau certitudinea şi altele Nici una dintre propuneri nu este acceptată de că prin el îl regăsim şi pe Dumnezeu şi ticăloşia

7îndoiala), ci doar „adevărul Evangheliei, care împacă autorul „Cugetărilor” pentru că cei ce le avansau noastră” .contrariile printr-o artă divină. Unind ceea ce este concepeau contradicţiile umane sub forma unor stări Omul fără Dumnezeu este o fiinţă bolnavă adevărat şi respingând tot ceea ce este fals, ea ne extreme care se exclud sau alternează. Pentru a le (care nu trebuie să fie înţeleasă ca o negare a stării de învaţă o înţelepciune cu adevărat celestă în care se depăşi şi a propune, implicit, o soluţie viabilă, Pascal sănătate) iar starea sa este o pervertire a sănătăţii reconciliază principiile opuse, incompatibile în opune şi unifică în acelaşi timp laturile contrarii, le originare şi nu doar o simplă alterare a acesteia.

2doctrinele umane” . prezintă ca stări contradictorii inseparabile, Căderea originară a omului, despre care vorbeşte şi

Descoperă avantajul omului, care îşi condiţionându-se reciproc: „Mizeria omului se Sfântul Augustin înseamnă despărţire de Dumnezeu

Etica valorilor la Blaise Pascal

Fig. 1 - Hidrogeologia Depresiunii Elanului (după E. Roşescu).

1. ape subterane în nisipuri cu intercalaţii de marne meoţiene; 2. ape subterane în depozite nisipo-argiloase şi argilo-nisipoase deluvio-coluvio-eluviale cuaternare în marne cu intercalaţii de nisipuri meoţiene; 3. ape subterane în depozite nisipo-argiloase şi argilo-nisipoase deluvio-coluvio-eluviale cuaternare şi în argile şi nisipuri ponţiene; 4. ape subterane în nisipuri şi prundişuri de terasă cuaternare; 5. ape subterane în nisipuri şi prundişiru aluviale în depozite nisipo-argiloase cuaternar; 6. ape subterane sub presiune cu caracter artezian în depozite daciene.

PRUTUL

4

şi îndepărtare de dragostea lui. chiar „străin” locului in care se află. joc ce aduce, după fiecare moment al ei, surpriza: Spre deosebire de filosofii, moraliştii ce se În noul spaţiu geometric infinit, in care orice „hazardul ne dă gândurile bune, şi tot el le ia înapoi;

19aplecaseră asupra suferinţei umane, Pascal nu referent nu e decât un punct de sprijin provizoriu, nici o artă de a le păstra, nici de a le dobândi” ?admite că omul este, în mod natural, înclinat spre rău; omul îşi descoperă „disproporţia”, „deriva” în raport Cuceririle morale nu reprezintă ceva dobândit omul pascalian nu cunoaşte ispita răului ca pe un cu lumea fizică, dar şi în raport cu lumea morală. pentru totdeauna, sunt proiecte de revăzut, sunt eveniment al istoriei sale de fiinţă naturală. Într-o lume aflată într-o permanentă scurgere drumuri deschise. Sortit să plutească la mijloc, omul Înrădăcinarea în păcatul lui Adam e supranaturală. în care „Totul este o sferă infinită al cărei centru se are dorinţa de infinit şi de exces, împotriva cărora

13Răul nu poate fi o determinare psihologică a omului, află pretutindeni iar circumferinţa nicăieri” , e uşor Pascal recomandă o „axiologie a echilibrului” şi o ci ţine de predeterminare: ca şi la Augustin, răul e să-ţi pierzi propria substanţă, să nu mai ai etică a „punctului de mijloc”. Exigenţa echilibrului în povara păcatului originar şi acest fapt nu poate fi certitudinea principiilor morale - „acest tot reprezintă planul vieţii morale presupune contrabalansarea a argumentat în conformitate cu exigenţele raţiunii. mărturia cea mai sensibilă a atotputerniciei lui două vicii opuse, şi, utilizând principiul balanţei, „Păcatul originar este o nebunie pentru oameni şi ne Dumnezeu, încât imaginaţia noastră se rătăceşte în putem ajunge la totalizarea lor, căci chiar dacă ne

14e prezentat ca atare. Nu-mi veţi reproşa deci lipsa de ostenim să ne mascăm pasiunile, ele ies la iveală.încercarea de a-l gândi” . Dacă mai adăugăm la raţiune a acestei învăţături tocmai pentru că eu v-am Interesant este să clarificăm raportul dintre acestea şi teza potrivit căreia omul caută în spus că e fără raţiune. Dar nebunia ei e mai înţeleaptă „viciu” şi „virtute”: virtutea nu e doar o abstracţie, nu e permanenţă un punct de sprijin, dar nu-l poate găsi

8decât toată înţelepciunea lumii” . Din acest motiv, răul nici alternativa viciului, ea se află la mijlocul viciilor, pentru că totul se află într-o „alunecare veşnică”, originar nu poate fi vindecat prin practici medicale, el chiar între ele. După principiul deja prezentat, fiecare tabloul este complet. Surprinzător, preocuparea lui poate fi remediat doar prin graţia divină, căci „la din cele două vicii, luat separat, înseamnă decădere, Pascal de a găsi mântuirea în sânul primejdiei de

9 dar din compunerea lor se naşte virtutea. Asemenea cădere supranaturală, remediu supranatural” . moarte şi al rătăcirii fără sfârşit, îl conduce la 15 adevărului, virtutea este un element proporţional, de Această menţiune are serioase consecinţe descoperirea „structurilor centrate” .

perspectivă. şi nu unul alternativ, ceea ce îl determină axiologice. Faţă de soluţiile tradiţionale care Spaţiul apare astfel o structură concretă - un să afirme: „Adevărata şi unica virtute este deci să ne propuneau tehnici de îndepărtare de eroare, de rezultat al matematicii abstracte - ce se desfăşoară urâm (pentru că suntem demni de ură prin diversiune şi de abatere a atenţiei de la obiect, care pornind de la un centru propriu. Mediul generat în desfrânare) şi să căutăm o fiinţă cu adevărat demnă urmăreau toate izolarea răului pentru a-l face acest mod are funcţie integratoare şi este obiectul de iubire pentru a iubi...Or, aceasta nu poate fi decât inofensiv, B. Pascal atrage atenţia asupra necesităţii esenţial al geometriei hazardului. Dacă trebuie să-i

20reîntoarcerii la adevăr, căci e clar faptul „că odinioară Fiinţa Universală” . Iar omul „este promis surprindem trăsătura esenţială a acestui mediu, omul a fost cu adevărat fericit, iar acum nu i-a mai adevărului”, şi din acest motiv, pentru a ne lumina atunci trebuie să recunoaştem faptul că aici, orice rămas decât semnul şi urma goală pe care încearcă este bine să începem cu autocunoaşterea: „Dacă nu punct este central. Numai aşa putem înţelege cum inutil s-o umple cu tot ce-l înconjoară căutând în ne cunoaştem trufia, ambiţia, desfrânarea, chiar temniţa condamnatului poate fi centrul fiinţei lucruri absente ajutorul pe care nu-l găseşte în cele slăbiciunea, ticăloşia şi nedreptatea, suntem cu sale spirituale. Aşa cum pătratul magic este o creaţie

10 adevărat orbi. Şi dacă ştim şi nu ne eliberăm, atunci prezente” . pentru a evita hazardul aritmetic, aşa şi temniţa poate 21Se pare că singura şansă este cu adevărat fi mijlocul de convertire a hazardului moral în ce trebuie să spunem despre om ?” .

reîntoarcerea la adevăr, pentru că mai avem încă necesitate superioară prin conştientizarea limitelor O bună doctrină morală trebuie să asigure ideea de fericire şi simţim, încă imaginea adevărului, sale. conştiinţa situaţiei sale, să-i aducă omului ştiinţa deşi posedăm minciuna şi eroarea (deşi credem că Important este să conştientizăm că „natura ne- derivei, şi pe această bază, să-i ofere omului şansa posedăm adevărul în mod direct). Atâta timp cât omul a aşezat atât de bine la mijloc că dacă schimbăm o de realizare superioară, care este imposibilă în afara

16nu poate face dovada că-l posedă, este clar că cunoaşterii datoriei sale. A trăi uitându-şi datoria parte a balanţei, o schimbăm şi pe cealaltă” . A trăi în singura certitudine este: „incapabili să nu ştim absolut (care înseamnă supunerea voinţei subiective în faţa acest loc de mijloc, înseamnă a fi oprit căderea nimic şi să ştim ceva cu certitudine: e atât de evident raţiunii divine), a te îndepărta de centrul propriei fiinţe, nesfârşită (găsind un centru, precum centrul de că am fost cândva la un anumit nivel de perfecţiune înseamnă a-ţi spori nefericirea. Şi cum toţi oamenii, greutate determină starea de echilibru în

11 fără excepţie, doresc să fie fericiţi, „pentru ca omul să din care am căzut, din nefericire!” hidrostatică) şi, în acelaşi timp, a fi găsit un punct de fie fericit, trebuie să i se arate că există un Dumnezeu „Mi-am petrecut mult timp din viaţa mea echilibru între extreme.pe care e obligat să-l iubească; că adevărata noastră crezând că există dreptate şi mă înşelam, căci ea Din punctul de mijloc, omul pascalian atinge fericire este să vieţuim întru el, iar unica nefericire e există în măsura în care Dumnezeu a vrut să mi-o extremele, prin dilatare spirituală, ca punct gânditor.

22reveleze; dar nu judecam astfel şi aici mă înşelam, Dacă esenţa omului este cugetarea, atunci pe baza ei să fim despărţiţi de el.”căci credeam că dreptatea noastră era esenţial se poate stabili că a ieşi din „calea de mijloc, Mulţi oameni, consideră Pascal, în efortul lor de dreaptă şi că trebuia s-o cunosc şi să judec prin ea. înseamnă a părăsi umanitatea. Măreţia sufletului a suprima un gol, o dorinţă lăuntrică prin acte, gesturi Dar m-am trezit de atâtea ori alături de judecata cea uman constă tocmai în faptul de a şti să se menţină, exterioare, ajung să creadă că acestea (deci dreaptă că, până la urmă. am început să nu mai am chiar dacă măreţia lui ar fi tocmai s-o părăsească, el divertismentul) reprezintă chiar fericirea. Ei nu fac

12 17 decât să se îndepărteze de centru, care este, de fapt, încredere în mine şi apoi nici în ceilalţi.” tot n-o face” . Deci, măreţia vieţii morale e a unui sufletul eliberat de orice tentaţie exterioară ascultând Chiar principiile morale sunt fluctuante, fapt ce echilibru în progres. Echilibrul moral nu se manifestă de legea excesului. Important este că omul e capabil poate fi înţeles dacă avem ca punct de plecare ca un principiu de stabilitate inertă (cum se întâmplă de adevăr şi trebuie să fie pregătit să-l primească.acceptarea moralei ca imagine a graţiei, iar valoarea în acţiunea legii plutirii hidrostatice). Corpurile

personală ca mântuire. neînsufleţite se supun pasiv acţiunii acestei legi, omul Note:Omul actual este un prizonier în ignoranţă este, în permanenţă, în faţa unei alternative: dacă nu

1. B. Pascal, „Cugetări”, ed. Brunschvicg, Edition totală: „Când mă gândesc la scurta durată a vieţii urcă, coboară. Nu este important ca omul să reziste, Hachette, Paris, 1897, fragm.194.mele, absorbit de eternitatea care m-a precedat şi de static, căderii, ci să reziste tendinţelor sale materiale,

2. Idem, „Convorbire cu domnul de Saci despre cea care mă urmează, cufundat în infinita imensitate să aibă cea mai înţeleaptă atitudine faţă de „războiul 18 Epictet şi Montaigne” în opera citată, p.115.a spaţiilor pe care nu le cunosc şi nu mă cunosc, mă intern al omului între raţiune şi patimile sale” . Căci,

3. Ibidem, p.200.îngrozesc şi sunt uimit să văd că sunt aici mai aflându-se în punctul de mijloc, a-şi propune „să 4. Ibidem, p.184.degrabă decât acolo, şi mă întreb de ce acum şi nu renunţe la pasiuni pentru a deveni zei”, sau să 5. Ibidem, fragm.416, p.312.atunci. Cine m-a adus ? Din porunca şi dorinţa cui mi- „renunţe la raţiune pentru a deveni brute”, înseamnă 6. Ibidem, fragm.398, p.309.a fost destinat acest timp şi acest loc mie ?” cădere. Deşi tendinţa este de a opta pentru o extremă 7. Ibidem, fragm.527, p.361.El suferă de perplexitatea locului şi de teroarea sau alta, Pascal consideră că în această manieră se 8. Ibidem, fragm.445, p.336.stării sale actuale. Tradiţia occidentală prezenta coboară sigur, indiferent spre care extremă se înclină 9. H.Lazăr, „B.Pascal - Un discurs asupra raţiunii”, siguranţa omului rezultată din chiar ideea de ordine: balanţa. Căderii în extrem îi e opus progresul gândirii

Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1991, p.73.fiecare obiect, fiecare fiinţă are un loc al său. Iar atotcuprinzătoare care, refuzând să vadă în extrem 10. B. Pascal, op.cit., fragm.425, p.319.lumea asta, e „cea mai bună dintre lumile posibile”. limite materiale ale puterii sale, le priveşte ca pe un 11. Ibidem, fragm.434, p.331.Chiar moraliştii francezi, pe care Pascal îi studiase, îl stimulent moral, ca pe o invitaţie la perfecţiune 12. Ibidem, fragm.375, p.302.defineau pe om, înainte de toate, printr-un loc de (infinitul fizic nu poate fi dominat decât de gândirea 13. Ibidem, fragm. 72, p.175.şedere care îi este propriu şi prin familiaritatea sa cu morală eficientă, orientată în lume ca putere 14. Ibidem.mediul. Rezulta posibilitatea „liniştii existenţiale”. comprehensivă). Omul pascalian care urcă în 15. P. Magnard, „Nature et Histoire dans Această viziune nu mai poate fi acceptată de perfecţiunea morală, coboară în diversitatea faptelor

l'apologetique de Pascal”, Paris, Les Belles Pascal, aflat sub influenţa mutaţiilor ştiinţifice ale şi obiceiurilor, este luminat de un principiu în măsură Lettres, 1975, p.63.secolului, al XVII-lea, pe care nu doar le cunoaşte ci le să le cuprindă pe toate.

16. B. Pascal, op.cit., fragm.70, p.174.şi îmbogăţeşte. Morala pascaliană e supusă paradoxului.17. Ibidem, fragm.378, p.303.Matematizarea fizicii, succesul metafizicii Progresul moral, admis de Pascal, nu se 18. Ibidem, fragm.412, p.312.vidului şi infinitului, predilecţia pentru mişcarea realizează linear, nimeni nu se poate îndrepta, într-o 19. Ibidem, fragm.98.rectilinie, vor determina relativizarea spaţiului. Dacă mişcare ascendentă, spre perfecţiune. E important 20. Ibidem, fragm.484, p.350.toate locurile au aceeaşi importanţă, dacă nu mai de subliniat că progresului moral nu i se pot stabili 21. Ibidem, fragm.450, p.339.există nici o superioritate locală a vreunui obiect, determinanţii logici; el se realizează într-un joc al 22. Ibidem, fragm.430, p.321.atunci omul este şi el lipsit de o „poziţie naturală”, este întâmplării cu necesitatea, al ignoranţei cu uitarea, un

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

Destinul ei zbuciumat nu este mai puţin dramatic dezinformări Elena şi Dimitrie ajung să le ocupe locul în încercând, neîndoielnic, să tălmăcească semnificaţiile decât al celebrei regine egiptene Cleopatra şi odăile păzite de străjeri. În 1502 Sofia obţine chiar lor. Astfel, ea nu putea să nu observe nişte curioase eventualul personaj, realizat după prototipul ei de pana neverosimilul - Ivan al III-lea semnează un testament similitudini dintre tatăl ei de la Suceava şi socrul de la vreunui romancier înzestrat cu har, ar face casă prin care-l recunoaşte pe fiul lor, Vasile, succesorul său Moscova. În primul rând şi tatăl ei era cunoscut ca comună cu marile eroine din literatura universală. la tron. Peste un an, la 4 aprilie 1503, Sofia Paleolog Ştefan al III-lea şi socru-său era Ivan al III-lea. Apoi, în

Elena Voloşanka, precum i se spunea la părăseşte această lume, lăsând, graţie orgoliului ei acelaşi an 1467 moare prima soţie a marelui kneaz, Moscova (atenţie, tovarăşi, gen Stati, Maţievski etc. - nemăsurat de împărăteasă bizantină, în Rusia mama soţului ei, şi tot în acelaşi an moare prima soţie a Voloşanka şi nu Moldovanka !), fiica lui Ştefan cel Mare condusă în realitate de ea timp de 31 de ani, ideea că lui Ştefan cel Mare, Evdochia, adică propria ei mamă. şi Sfânt, îşi supravieţuieşte tatăl doar cu şase luni şi Moscova trebuie să ajungă a treia Romă, iar ţara În unul şi acelaşi an, 1472, se recăsătoreşte socrul - cu două săptămâni, trecând la cele veşnice pe 18 ianuarie rosiană - urmaşă a imperiului bizantin. Această idee, Sofia Paleolog - dar şi tatăl ei - cu Maria de Mangop 1505 la doar vârsta de 40 de ani. Toţi cei 22 de ani din deşi au trecut de atunci cinci secole, mai tulbură şi (care era şi rudă cu grecoaica rusului). La doar vârsta viaţa ei de la Moscova au fost consumaţi într-o acerbă astăzi minţile celor care conduc actuala Rusie. După de 32 de ani se stinge soţul ei şi primul fiu al socrului, şi luptă cu soacră-sa, Sofia Paleolog, trufaşa soţie a lui ce rămâne văduv Ivan al III-lea, năzărindu-i-se că de tot la 32 de ani moare la Constantinopol fratele ei Ivan al III-lea, marele kneaz al Rusiei Moscovite, iar moartea soţiei e de vină Voloşanka, îi întemniţează pe Alexandru şi primul fiu al lui Ştefan cel Mare. Este ultimii şase ani fiind pentru Elena un adevărat calvar. ambii - mama şi fiul -, dar în celule separate, în nişte curios în aceste coincidenţe neobişnuite şi faptul că

La vârsta de doar 18 ani Elena devine - la 6 condiţii în care erau ţinuţi cei mai periculoşi criminali. Elena şi socrul ei, Ivan al III-lea (născut pe 22 ianuarie ianuarie 1483 - soţia lui Ivan cel Tânăr (Èâàí Ìîëîäîé), Simţind că i se apropie sfârşitul (27 octombrie 1505) şi 1440), părăsesc această lume pământeană în acelaşi primul fiu al marelui kneaz, acesta urmând să fie, obsedat de ideea că Elena ar putea să-i an 1505. Destinul copleşitor de dramatic al acestui conform obiceiului orânduit în knezatul moscovit, supravieţuiască, mai fiind susţinut în năzărerile sale şi vlăstar al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, rămas nu se ştie succesorul tatălui său la tron. Dacă nu ar fi existat de fiul său Vasile, la mijlocul iernii din acelaşi an, în ziua de ce într-un con de umbră şi uitare, îşi aşteaptă atât această perspectivă Ştefan cel Mare, probabil, nu s-ar de 18 ianuarie, ajunul Bobotezei, îi trimite Elenei în diverşi cercetători şi istorici, cât şi pe viitorii mânuitori ai fi încumetat să-şi sacrifice unica fiică la vremea ceea celulă un anumit fel de „agheasmă”... Astfel, tatăl, condeiului şi slujitori ai ecranului.(ulterior i s-a mai născut Ana, apoi Maria-Cneajna), încălcând obiceiul pământului, îi asigură celui de-al Preluat cu acordul autorului, din Literatura şi pentru că la sfârşitul lui septembrie 1482, după ce doilea fiu al său, Vasile, o succesiune la tron fără mari arta, nr.3 (3099), 20 ianuarie 2005fusese săvârşită logodna şi Elena porneşte cu tot alaiul probleme, deoarece Dimitrie se resemnase şi nu mai spre Moscova, noua ei casă, domnitorul Ţării Moldovei prezenta un pericol pentru ei. Principele Dimitrie, înţelegea că s-ar putea întâmpla să-şi vadă fiica pentru primul nepot al lui Ştefan cel Mare, încoronat ca ultima dată. Lucru, care, ulterior, s-a şi întâmplat. De moştenitor legitim al tronului Rusiei, o supravieţuieşte unde şi despărţirea lor s-a produs într-o ambianţă de pe mamă-sa doar patru ani, mutându-se la Domnul din tandră duioşie şi dureroasă tristeţe. Cununia are loc pe neagra temniţă la doar vârsta de 26 de ani, fiind 6 ianuarie 1483, iar la începutul lui decembrie al înmormântat de unchiul său Vasile, care-i uzurpase aceluiaşi an Ştefan cel Mare şi Ivan al III-lea devin tronul, cu un fast nemaiîntâlnit pe acele locuri.bunici - Elena îl naşte pe unicul ei fiu Dimitrie care urma Deşi Elena venise la Moscova când avea doar să moştenească în viitor tronul „tuturor Rusiilor” de la 18 ani ea se evidenţiase printre doamnele şi domniţele tatăl său Ivan cel Tânăr. Dar n-a fost să fie. de la curtea marelui kneaz nu numai prin frumuseţea

Soacra Elenei şi mama vitregă a soţului ei sa naturală, ci şi prin cultura pe care o obţinuse la (acesta fiind unicul fiu de la prima soţie a marelui curtea tatălui de la Suceava, căci, fiind o fire luminată, kneaz, decedată în 1467, când băiatul avea doar nouă ştia câteva limbi, citea mult şi avea relaţii epistolare cu ani), Sofia Paleolog, avea alte planuri. Descendentă învăţaţi ai vremii, corespondenţă pe care a continuat-o din împăraţi bizantini, la vremea când s-a însoţit cu şi după măritiş. Evident, socrul ei nu privea cu ochi buni văduvul moschicesc, în 1472, capitala imperiului relaţiile Elenei cu „ereticii” din Europa catolică, în bizantin, Constantinopol, de 20 de ani era ocupată şi special cu cabalistul Skaria din Ţara Leşească. Deşi, în stăpânită de Poarta Otomană. Peste măsură de materie de istorie, nu se manipulează cu expresii de orgolioasă şi trufaşă, Sofia l-a desconsiderat mereu pe felul „dacă regele cutare nu ar fi pierdut bătălia Ivan al ei şi n-a acceptat niciodată titulatura de mare cutare...”, sunt sigur, că alta ar fi fost configuraţia ţărilor kneaghină a Rusiei moscovite, ea considerându-se şi pe harta Europei, dacă fiul Elenei ar fi ajuns ţar al doar împărăteasă bizantină. I-a născut lui Ivan al III-lea Rusiei. Elena Voloşanka, având o mentalitate şi o zece copii, scopul ei suprem fiind să-l vadă succesor al cultură total diferită de cea a Sofiei Paleolog, prin fiul ei soţului ei pe tronul moschicesc doar pe fiul lor comun Dimitrie ar fi îndreptat Rusia pe un cu totul alt făgaş, Vasile. Nimeni şi nimic n-a fost în stare să-i schimbe deşi nu se ştie dacă ar fi avut în deplină măsură această vrere, deşi se ştia că după moartea lui Ivan al succes. Vorba e că Sofia Paleolog, cu neostoita ei sete III-lea tronul urmează să fie moştenit de Ivan cel Tânăr, de mărire, inoculase deja în sufletele celor de la curtea soţul Elenei. Dar ce nu face pentru copilul ei o mamă marelui kneaz mistuitorul sindrom imperial. Ea reuşise excesiv de vanitoasă şi atinsă de morbul măririi... La să-l molipsească deja pe soţul ei de morbul numai şapte ani de căsnicie aureolată de dragostea şi grandomaniei şi meşterii aduşi de ea de la Roma căldura căminului familial, Ivan cel Tânăr, bărbat de înălţaseră deja uriaşa catedrală a Uspeniei (1479), numai 32 de ani, chipeş, sănătos şi blând, într-un mod ridicaseră zidurile şi turnurile de piatră ale Kremlinului destul de misterios, se îmbolnăveşte subit şi numai (1485-1492), să toarne în 1488 inutila (după căderea după două săptămâni de suferinţă la 7 martie 1490 se Elenei) piesă de război Tunul-Împărat (Öàðú-Ïóøêà), stinge. Astfel, calea lui Vasile al ei spre tron e deschisă. toate acestea dovedind că viciul grandomaniei Rămăsese însă Dimitrie, care avea 7 ani, şi pe care imperiale slobozise rădăcini viguroase în sufletele Elena îl vedea, conform obiceiului pământului, însetate de mărire ale celor de la cârma tânărului stat succesor direct pe tronul bunicului în locul tatălui centralizat rus. O dovedesc cele cinci secole care s-au decedat. Stăpânind o superbă şcoală a intrigilor de scurs de atunci, răstimp în care s-a văzut că visul palat, însuşită cu brio la luxoasele curţi ale Romei, împărătesei bizantine Sofia Paleolog s-a realizat, deşi unde şi-a petrecut copilăria (de unde şi prefera să fie imperiul rus, ca şi cel bizantin, otoman, austro-ungar numită Râmleanka), pune la cale în ajunul anului 1498 etc. îşi urmează astăzi cursul firesc al scufundării în nişte fărădelegi ca să scape şi de adolescentul de 15 neant. În realizarea acestei idei ea îl ajută pe Ivan al IIII-ani Dimitrie. Însă iscoadele Elenei scot la iveală lea să unească aproape toate knezatele ruseşti într-un intenţiile grecoaicei şi, Ivan al III-lea, înfuriat, îi izolează stat centralizat, soţul ei atribuindu-şi astfel (în 1480, pe cei doi - soţia şi fiul Vasile - iar pe 4 februarie 1498 îl după ce nu mai este vasal al Hoardei de Aur) titlul de încoronează pe nepotul său Dimitrie, la modul oficial, „ãîñóäàðü âñåÿ Ðóñè”, iar în relaţiile cu alte ţări ca succesor al său. Urmează fatala greşală a Elenei preferând cel de ţar (de la latinescul „caesar”, în care s-a lăsat ameţită de victorie, desconsiderând-o pe ruseşte „öåñàðü”).rivala sa bizantină. Aceasta însă reuşeşte să-i În schimb Elena era o fire de cu totul altă factură sucească minţile soţului care ajunsese deja la vârsta spirituală. Fiind impresionată de misterele cabalisticii, de 60 de ani şi era un om cu apucături de tiran, această doctrină mistică, în vogă pe atunci, care nestatornic şi extrem de bănuitor, calităţi moştenite de invoca o interpretare ocultă a Bibliei prin intermediul nepotul său Ivan cel Groaznic, fiul lui Vasile al unor semnificaţii magice ale numerelor şi literelor, grecoaicei. Peste un an Sofia reuşeşte să încline Elena fusese în mod inevitabil fascinată de unele balanţa în favoarea sa şi prin subtile intrigi şi coincidenţe bizare din viaţa sa şi a celor din preajmă,

PRUTUL

5

Alţi 500 de ani

Datam eu svinţiei sali Episcopului acest satu întreg di mai sus arătat şi Svinţie sa părintele Episcopul mi-au dat mie moşie dreptu moşie satul Cioriceşti ci este tot la ţânut Fălciului, eraş pi malul Prutului de esta parti şi fiind pi moşii puţâni oameni şăzători, datumeu Svinţia sa mai mult bălţâle ce sânt în capul moşiei Cioriceştii şi 4 pogoane de vie cu pământul lor la Huş în dealul Pleşii despre Drislăvăţu şi am dat şi scrisorile cele vechi ce am avut pi această moşie unul la mâna altuia ca de acum înainte schimbu acesta să fie stătătoriu şi bine păzât şi moşie ei am dat eu schimbu Episcopiei să o stăpânească episcopie cu pace şi să fie dreptă ocină şi moşie în veci însă săs ştie şi aceasta că în zapisul cel de cumpărătură ceau cumpărat svinţie sa moşie Cioriceşti scriu că au cumpărat şi giumătate de satu Vârâţi dar această giumătate de sat să o stăpânească Episcopie fiind că la tocmală meu dat numai satul Cioriceşti şi acest aşăzământ şi schimbătură sau făcut denainte Preosvinţiei sale părintele mitropolitului ţării şi a altor boeri mari şi mici cari sau şi iscălit şi pe aceasta aşăzare a noastră să-ş facă Svânta Episcopie şi dresă domneşti şi pe numai adevărată credinţă am iscălit şi am pus şi pecete.

let 7269Dumitraşcu Paladi vel vor.Ioan Bogdan vel logof.Lupu Balş vel vor.Andronachi vel spăt.Toader Manta vel banAlexandru Neculce vel pahr.

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui, Colecţia de documente „Foi Volante”, nr.3/1761; menţiune în Grigore Găneţ, Costică-Ioan Gârneaţă, Din tezaurul arhivistic vasluian (1399-1877), Bucureşti, 1986, nr.220, p.78.

Documente huşene

- continuare din pag. 1 -

Nicolae Rusu

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

6

ţinutului, din care 5 sate aparţineau de fapt Ţinutului Tutovei.- continuare din pag. 1 -2Aceste ţinuturi însumau o suprafaţă de aproape 7000 Km , în care, la 1774, se Teritoriul actualului judeţ Vaslui se suprapune, din punct de vedere administrativ,

aflau 390 de sate şi 3 târguri - reşedinţe de ţinut, cu o populaţie totală de 60.110 loc.în cea mai mare parte pe teritoriul fostelor ţinuturi Vaslui, Fălciu şi Tutova şi numai în Populaţia totală a ţinuturilor care au format judeţul Vaslui era, la 1774, de 77.865 mică parte, pe extremitatea nordică a Ţin. Covurlui, respectiv Ocolul Horincea (Fig. 1).

loc., în timp ce calculele după Harta lui F.G. de Bawr (1769 - 1772) ne dau o sumă de Din sec. al XVIII-lea, ţinuturile au fost subîmpărţite în unităţi administrative mai mici, 96.275 loc., iar la 1803, Jud. Vaslui avea 102.973 loc.denumite ocoale sau ulterior plăşi.

2Densitatea aşezărilor avea valoarea medie cea mai mare (6 aşez/100 Km ) în Catagrafiile amintite ne arată că, la data respective, ţinuturile erau subîmpărţite 2Ţin. Vaslui, iar în celelalte ţinuturi avea valori medii mai mici (5,4 aşez./100 Km în Ţin. în ocoale. Catagrafiile din anii 1772 - 1773 şi 1774 au fost întocmite din ordinul

Fălciu şi 5,7 în Ţin. Tutova).comandantului suprem al armatei ţariste de ocupaţie, mareşalul P.A. Rumianţev, care Numărul mediu de locuitori care reveneau la 1 sat era: 100,9 în Ţin. Vaslui, 224,6 îşi avea reşedinţa la Iaşi.

în Ţin. Fălciu, 222,6 în Ţin. Tutova şi 261,6 în Ţin. Covurlui.Prin efectuarea acestor catagrafii, armata ţaristă a urmărit înregistrarea exactă a Cu toate condiţiile sociale - economice grele de la sfârşitul sec. al XVIII-lea - numărului de familii (gospodării) birnice din fiecare aşezare a Moldovei, pentru a şti, la

începutul sec. al XIX-lea, numărul total al locuitorilor Moldovei a crescut de la 60.110 loc nevoie, pe ce contribuţie materială şi umană poate conta în vederea unor eventuale noi în 1774, la 80.838 loc. în 1803 (Tabelul nr. 1).acţiuni militare antiotomane.

În acelaşi interval de timp, populaţia urbană a crescut de la 3,9% în 1774, la După terminarea catagrafiei din 1772 -1773, comandantul ţarist, dându-şi 39,34%, în 2002, deci de peste 10 ori, în timp ce numărul total al locuitorilor a crescut de seama că mulţi boieri - slujbaşi din ţinuturi nu au înregistrat toate satele şi mai ales toate la 60.110 loc. în 1774, la 455.049 loc., în 2002, deci de 7,6 ori, în timp de 228 ani (Tabelul familiile birnice, a ordonat efectuarea unei a doua catagrafii, aceea din 1774. Din aceste nr. 2).motive, între datele celor două catagrafii există mari neconcordanţe + în prima apar

Tabelul nr. 2 - Numărul aşezărilor şi al populaţiei jud. Vaslui în anul 2002unele sate în plus faţă de a doua, dar unele sate care au fost incluse în a doua catagrafie nu apar în prima. Acest fapt creează, desigur, mari neajunsuri în prelucrarea datelor cu privire la numărul real al localităţilor şi al populaţiei rurale.

Fiind considerate documente de război secrete, aceste catagrafii au fost păstrate mult timp în manuscris în Arhiva de război de la Moscova, fiind descoperite de cercetătorii români abia în urmă cu 4 decenii. În sfârşit, ele au fost tipărite şi date publicităţii pentru prima data în anul 1975, de către cercetătorul istoric din Kişinău P.G.Dimitriev, după ce, în 1973, acelaşi autor a publicat şi o prelucrare a acestora.

Deoarece o prelucrare mai amplă şi precizări mai amănunţite ar necesita spaţiu şi timp mai îndelungat, în continuare ne vom limita numai la concluziile rezultate din De asemenea, numărul satelor s-a mărit de la 390 în 1774, la 456 în 2002, analiza datelor catagrafiei din 1774 şi ale Condicii liuzilor din 1803, privitor la ţinuturile grupate în 71 de comune, iar numărul aşezărilor urbane s-a mărit la 4, prin Vaslui, Fălciu şi Tutova, comparativ cu datele recensământului populaţiei României din apariţia oraşului Negreşti, în timp ce fostul târg şi reşedinţă de judeţ Fălciu a 2002. decăzut, ajungând la rangul de sat.

Aşa cum am precizat anterior, în aceste catagrafii au fost înregistrate numai Ierarhizarea aşezărilor rurale după numărul de locuitori la 1774 era familiile birnice, nefiind incluse şi familiile de boieri sau preoţi. următoarea: 57 aşezări foarte mici (sub 50 loc), 75 aşezări mici (între 51 - 100 loc),

Conform unui consens stabilit în istoriografia românească mai veche, se 76 aşezări mijlocii (între 101 - 300 loc.), 21 sate mari (301 - 700 loc.) şi 4 sate

consideră că, până în perioada capitalistă, o familie din mediul rural avea, în ţara foarte mari (cu peste 700 loc).

noastră, în medie 5 membri. Ca urmare, pentru a obţine numărul locuitorilor din mediul Aceleaşi aşezări rurale se puteau grupa şi astfel: 188 aşezări (81%) cu sub rural, a fost necesară înmulţirea cu 5 a numărului de gospodării înregistrat în catagrafii.

200 loc., 34 aşezări (15%) între 201 - 500 loc.) şi 9 aşezări (4%) cu peste 500 loc.Precizăm totodată că, până la sfârşitul sec. al XVIII-lea, nu a fost întocmită nici o Cele mai mari sate erau: Obârşeni (din Ocolul Corod), cu 1395 loc; hartă asupra ţinuturilor din sud-estul Moldovei cu împărţirea lor pe ocoale. De aceea,

Pogăneşti (Ţin. Fălciu), cu 850 loc., fiind şi staţie de poştă; Creţeşti (Ţin. Fălciu) cu pentru efectuarea unei analize cât mai geografice a răspândirii populaţiei, am realizat 795 loc.; Stănileşti (Ţin. Fălciu) cu 700 loc. şi Fălciu (Ţin. Fălciu) cu 600 loc.mai întâi, pentru prima data, transpunerea aşezărilor rurale consemnate în catagrafii pe

Cauzele principale ale existenţei unui număr redus de populaţie erau o hartă actuală a jud. Vaslui, la scara de 1:200.000, ceea ce ne-a permis apoi trasarea limitelor fostelor ţinuturi şi ocoale, măsurarea cu planimetrul a suprafeţei acestora şi multiple: starea economică precară a întregii Moldove, lipsa asistenţei sanitare implicit, întocmirea unei cartograme, reprezentând densitatea populaţiei pe ocoale. eficiente, emigrările determinate de fiscalitatea foarte ridicată, distrugerile

Numărul şi răspândirea geografică a populaţiei provocate de războaiele frecvente pe teritoriul Moldovei, secetele şi foametea Lipsa unor surse statistice relevabile împiedică efectuarea unei analize (cum au fost cele din anii 1781-1791, 1793 şi 1798), epizotiile (din 1793-1794),

complete, detaliate a fenomenelor demografice din ultimele decenii ale sec. al XVIII- ciuma din 1794-1795, şi epidemiile numeroase din acea perioadă.lea. Totuşi, existenţa unor catagrafii (Catastihul din cislă din 1591 al lui Petru Şchiopul; Condica lui Constantin Mavrocordat de la 1742 - 1743; Catagrafiile populaţiei Moldovei

Bibliografiede la 1772 -1773 şi 1774; Condica liuzilor din Moldova de la 1803, ca şi hărţile militare

Bawer, F.G. de (1769 - 1771/1781) - Carte de la Moldavie pour servir ŕ l'Historie ruseşti şi mai ales austriece de la sfârşitul sec. al XVIII-lea) au permis unor cercetători

de la guerre entres les Russes et les Turcs... scara de la Kişinău (A.I. Kotenko, N.A. Mohov şi P.A. Sovetov - 1957; P.G. Dimitriev - 1962, 1:288.000/Amsterdam, 1781;1965, 1966 şi 1973; I.S. Grosul -1976 ş.a.) să ajungă la concluzia justă că, în sec. al

Băican V. (1996) - Geografia Moldovei reflectată în documentele cartografice din XVIII-lea, cu toate condiţiile social - economice grele, populaţia Moldovei a înregistrat o sec. al XVIII-lea, Ed. Acad.Rom., Bucureşti;creştere numerică însemnată faţă de perioada istorică anterioară.

Büschel, Maior (1773 - 1775) - Plans des Bukowinen Districtes, bestehend in 72 Tabelul nr. 1 - Numărul aşezărilor şi al populaţiei judeţului Vaslui în anii Sectionen... Scara 1:28.800, cu o Descriere anexă în 6 volume, Viena.1774 şi 1803

Codrescu, Th. (1886) - „Uricariul”, Vol. VII, „Condica liuzilor din Moldova la 1803”, Iaşi.

Dimitriev, P.Gh. (1973) - Narodonaselenie Moldavij (po materialam 1772 - 1773, 1774 i 1803 gg.). Kişinev.

Grosul, I.S. (1976) - Istorija narodnova haziaistva Moldvascoi SSR (s drevneişih vremen do 1812 g), Izdatelistvo Ştiinţa, Kişinev.

d'Hauterive (1787) - Memoriu vechei şi actualei stări a Moldovei. Bucureşti 1902.

Otzellowitz, Hora von (1788) - Militarischer Aufnahme - Brouillon von der Chotymer Raja, bestehend in 29 sectionen, cu Descriere anexă, Viena.

- „ - (1788 - 1790) - Brouillon oder original - Aufnahme der fvnf Moldauischen Districten, namlich des Sutchawaer, Roman, Niamtz, Bakeu und Putnaer Bezirkes... 107 foi, scara de 1:28.800, cu o Deschidere anexă topografică şi statistică, în 2 În anul 1774 (Tabelul nr. 1), ţinuturile, care mai târziu au format judeţul Vaslui,

volume, Viena.aveau următoarea împărţire administrativă: Ţin. Vaslui - 4 ocoale (Crasna, Fundul, Mijlocului şi Stemnicului, în care se afla şi Tg. Vaslui); Ţin. Fălciu - 4 ocoale (Prutului, XXX (1893 - 1894) - Harta topografică a Moldovei, sc. 1:50.000, BucureştiRoşieştilor, Podolenitor, cu Tg. Huşi şi Mijlocului); Ţinutul Tutova - 4 ocoale (Corodului, XXX (1974) - Harta topografică a României, 1:50.000, Bucureşti.Pereschivului, Tutovei şi Similei cu Tg. Bârlad). La acestea, se mai adaugă Ţin. Covurlui - 4 ocoale (Siretului, cu Tg. Galaţi, Prutului, Mijlocului şi Horincei din nordul continuare în p.7 (hărţile)

Nr.de locuitori Densitatea populaţiei

ŢINUTUL (la 1774)

Unit, admin. (ocoale)

Supr. Km2

Nr. aşez.

Denist. aşez.

(nr./100 Km2)

Nr. mediu de

locuit./ 1 sat 1774 1803 1774 1803

VASLUI 4 2.000 120 6 100,9 11.405 21.503 5,7 10,8

FĂLCIU 4 2.100 114 5,4 224,6 19.320 29.705 9,1 14,1

TUTOVA 4 2.700 154 5,7 222,6 29.385 28.930 4,1 10,7

COVURLUI 4 2.835 5 3,5 261,1 17.755 22.815 6,2 8,0

Total 16 8.655 393 - - 77.865 102.973 - -

Populaţia judeţului Vaslui în documentele cartografice şi statistice de la sfârşitul sec.al XVIII-lea - începutul sec. al XIX-lea

Nr. locuitori Supr. Km2

TOTAL Urban Rural

Nr. oraşe

Nr. comune

Nr. sate

Densit. populaţiei (loc/Km2)

Densit. Aşezări-

lor (nr./100

Km2)

5318 455.049 179.001 376.048 4 71 456 85,6 8,6

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

7

Creţeşti - jud. Vasluide Vicu Merlan

! Punctul: „La Intersecţie; cod RAN 163235.01;

! Perioada de săpături: 27 mai-10 iunie 2004 ;7 septembrie - 16 octombrie 2004;

! Continuarea cercetărilor desfăşurate în 2003 (vezi Raportul în Cronica, 2003, p. 110);

! Colectiv: Vicu Merlan - responsabil; Paul Salomeia - responsabil adjunct (Muzeul Municipal Huşi);

! Finanţare: Fundaţia „Cucuteni pentru Mileniul III”

! Obiective: dezvelirea integrală a locuinţei nr. 1 cărbuni şi câteva pietre înroşite. Sub vatră s-a anexele fostului CAP;săpată în 2003 în proporţie de peste 60% ; conturat o groapă G7 care se adânceşte concentric - Groapa G5 a fost săpată pentru a fi dezvelit dezvelirea locuinţei nr. 2 surprinsă parţial în ajungând la -1.40 m ; mormântul M4 (Pl. 4) care avea o orientare est-vest. 2003: epuizarea nivelurilor inferioare din S1. - Groapa G7. Majoritatea ceramicii În partea de est s-a descoperit un craniu (fără

descoperite în G7 este pictată cu motive spiralice celelalte resturi osteologice ale scheletului) iar la ! Pentru a fi surprinsă locuinţa nr. 2 a fost deschisă sau în Z. Pictura se păstrează pe cca. 70% din capătul vestic a gropii un vas întregibil care se o nouă casetă (C) de 10X4 m (1-10 m ; a-d) (Pl. fragmentele ceramice descoperite fapt datorat încadrează mai degrabă Hallstattului timpuriu decât 1);protecţiei vetrei de deasupra. Nu lipseşte nici culturii Noua ca-n celelalte cazuri (inventarul

! Rezultate: ceramica cu scoică pisată în pastă de tip Cucuteni C, celorlalte morminte). În zona craniului s-a descoperit * Dezvelirea integrală a anexei locuinţei nr. 2; cu motive incizate şi cu buza vaselor crestată. În şi un cercel de bronz (partea dreaptă) puternic * Demontarea vetrei din cadrul anexei locuinţei umplutura gropii G7 s-a descoperit chirpic cu urme oxidat. Sub mormântul M4 s-a descoperit masa de

nr. 2; de pari şi nuiele dar şi unelte şi arme din silex, chirpic a locuinţei L2 ;* Săparea integrală a gropiiG3; menilit, gresie glauconitică etc. (un nucleu rulat - Mormântul M3 are o orientare aprox. est-* Dezvelirea integrală a mormintelor M3 şi M4; cvasisferic cu urme de folosire ca percutor, lame vest (cu capul spre est şi picioarele spre vest). * Descoperirea a două gropi contemporane mediane cu retuşe laterale, gratoare pe capăt de Inventarul acestuia constă dintr-o ulcică cu toartă

(G4 şi G6); lamă, o dăltiţă din menilit de tip herminetă, un vârf de supraînălţată de culoare brun-negricioasă, cu o * Săparea integrală a gropii G7; săgeată cu baza dreaptă cioplită în «pojghiţă» (Pl. pastă friabilă. Vasul se încadrează culturii Noua de la * Dezvelirea parţială a locuinţei L2 care 8) ş.a. S-au descoperit vase şi fragmente de vase sfârşitul epocii Bronzului. Ulcica a fost descoperită în

se extinde în afara casetei C spre est. miniaturale (Pl. 6) şi idoli antropomorfi (Pl. 7). Au partea dreaptă a craniului la circa 10 cm de acesta. Descrierea descoperirilor: apărut de asemenea foarte multe oase dar într-un Sub mormântul M3 s-a descoperit masa de chirpic a - Anexa locuinţei nr. 2, despre care s-a număr mai mic faţă de groapa G1 aflată în acelaşi anexei locuinţei L2 latura vestică;

crezut în 2003 că este o locuinţă propriu-zisă, are o context-sub vatră. - Locuinţa nr. 2 a fost surprinsă de la metrul 2 suprafaţă de cca. 6 mp şi o orientare aprox. vest-est. - Gropile G4 şi G6 se adâncesc până la 0.40 al casetei C şi se extinde până la metrul 10 (Pl. 2). În centrul anexei s-a descoperit o vatră de foc cu m şi au în umplutură material contemporan de la Prin caseta nou deschisă (C) am urmărit să dezvelim

Pl.1

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

8

integral locuinţa L2 dar aceasta se prelungeşte spre nord-est în afara perimetrului săpat. Spre nord-vest se extinde în subcarourile a şi b. Locuinţa nr. 2 are o formă aprox. rectangulară cu orientare est-vest, cu faţada spre est. În locuinţă s-au descoperit până acum două râşniţe, un vas mare de provizii pictat (în colţul sud-vestic) iar în celălalt colţ un vas mai mic cu o ceramică puternic corodată de aciditatea solului. În colţul sud vestic s-a mai descoperit şi o dăltiţă din gresie glauconitică de tip herminetă. Chirpicul de perete al locuinţei nr. 2 păstrează urme de pari groşi şi nuiele iar sub acesta şi podea a fost identificat în partea central-vestică un strat subţire de lutuială, ars, feţuit cu o grosime cuprinsă între 3-4 cm. Podeaua (platforma) are o grosime de peste 15 cm purtând urme de bârne groase de 10-18 cm. Săpătura din caroul C a surprins anul acesta L2

Pl.3 Locuinţa nr.2 (detaliul colţului sud-vestic);

Pl.2

Pl.4

Pl.3

Pl.5

Pl.6

Pl.7

Pl.8

Ilustraţiiîn proporţie de cca. 40%. Sub masa de chirpic a Pl.1 Plan general;podelei a fost identificat un strat subţire de cenuşă şi Pl.2 Locuinţa nr.2;cărbuni de cca. 1-2 cm. Acesta are continuitate pe Pl.3 Locuinţa nr.2 (detaliul colţului sud-vestic);toată suprafaţa locuinţei cu variaţii de adâncime. Pl.4 Mormântul nr.4 şi inventarul acestuia Sub acest strat apare o nouă groapă (G8) pe care a

(care suprapune L2);fost construită locuinţa nr. 2. În umplutura gropii G8 Pl.5 Fragmente ceramice cu pictură şi incizii s-au descoperit numeroase oase de animale, aşchii

adânci;şi lame din silex, fragmente ceramice pictate, pietre Pl.6 Vase şi fragmente de vase miniaturale;înroşite etc. Groapa G8 se încadrează aceleiaşi Pl.7 Plastică antropomorfă;tipologii de ritual ca şi la locuinţa nr. 1.Pl.8 Arme şi unelte din silex, piatră şi os.Concluzii

Ceea ce credeam a fi locuinţa nr. 2 s-a dovedit a fi de fapt o anexă a acesteia. Încă de la nivelul superior al casetei C am descoperit pe o suprafaţă de 40 mp două morminte de inhumaţie de la sfârşitul epocii Bronzului şi început de Hallstatt. Locuinţa nr. 2 a fost surprinsă doar în proporţie de 40% deoarece aceasta se extinde spre est nu cum am crezut noi spre nord-vest. În caseta C au fost descoperite 5 gropi menajere din care două contemporane şi trei din eneolitic. Două din cele eneolitice au fost săpate cu intenţie ritualică, obicei pus pe seama purificării şi protecţiei noilor edificii, indiferent de destinaţia acestora.

Creţeşti - Vaslui DepartamentThe arheological sit from Creţeşti - „La

Intersecţie” has two levels: the inferiors level is from Cucuteni A-B culture; the superior level is placed at the end of the Bronze Age and the begining of Halstatt (tums). This year has dag C cassette, where was discovered three wholes, house, number two it was 40% covered and a small room at south-west. Inside of house number two was discovered two big stones, weapons and tools made from silex, stone and bones. A lot of little statues have discovered inside of whole number 7 under fire place.

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

9

- continuare din pag. 1 - „Revizuiri toponimice” pentru „Fălciu”, Ion Gh. Pricop cunoaşte îndeaproape Sacrificiile nu pot fi cântărite, dar par neînsemnate în raport cu ceea ce scoate „odiseea pământurilor”, Th. Codreanu face o analiză a „anului literar 2002 în

la lumină nu atât în favoarea persoanei sale fizice sau a edificării propriei Basarabia” şi pune-ntr-o paralelă literară pe „Nichita Stănescu şi Bacovia”, A.D. personalităţi, cât îndeosebi în beneficiul cultural al Huşului. Oamenii sunt pieritori ca Tudosie este imbatabil în cunoaşterea vinurilor „Busuioaca de Bohotin şi Zghihara fiinţe, dar numele se înveşniceşte în măsura în care propriul sacrificiu este de Huşi”, Marin Rotaru a întreprins „cercetări sociologice la Dodeşti”, Constantin „înmărmurit” în temelia cetăţii. O astfel de cetate este Huşi. Numeroşi huşeni au Vasluianu prezintă „Depresiunea Elanului”, Lina Codreanu (subsemnata) trudit şi vor neobosi pentru fiinţarea materială şi spirituală a acestei aşezări. Cinste cercetează motivul „primăverii în doina populară” şi identifică importanţa satului ca tuturor acestora! „centru existenţial”, Evidenia Antoche propune un „ghid botanic înseriat”, Dumitru

Aşadar, pentru ca revista Prutul să apară în ritm „normal”, Costin Clit „bate” la Sfetcu dezvăluie valenţe ale „datinilor şi obiceiurilor” din această zonă etnografică, toate porţile patronale şi strânge fonduri (ca o glumă amară: e doar „fondator”, nu?) C-tin Partene este atent la „erodarea identităţii şi demnităţii”, Arh. Mina Dobzeu şi căutând soluţii de supravieţuire a revistei pentru ca apariţia ei să nu sucombe. Th. Codreanu afirmă convingător că „unirea” este un „act de dreptate morală şi Sponsorul principal al anului 2003 a fost Fundaţia Familiei Menachem H. Elias. istorică”, pr. N. Trofin cumpăneşte „reî(i)ncarnarea între filosofie şi realitate”...Dincolo de acest efort (umilitor, uneori), „pârcălabul” revistei a obţinut colaborări ale Prin seriozitatea cercetării, articolele publicate propun o abordare gravă la unor prestigioşi condeieri contemporani şi „a îmboldit” cu incontinenţă pe huşeni să receptare. Multe apariţii stârnesc interesul iar unele, bizare, generează hazul în faţa scrie pentru revistă, chiar despre orice, numai să fie publicabil în pagină. De neoprit neprofesionalismului şi a lipsei de responsabilitate faţă de cuvântul „(re)scos la şi lăudabil efortul în catalizarea nucleelor spirituale locale. E de înţeles, de aceea, că vedere”. După ce în 11 numere consecutive (1/10-11/30) prof. Gheorghe Clapa din în condiţii tipografice onorabile, în funcţie de materialele achiziţionate pentru Bârlad a (tran)scris despre satele şi moşiile din Fălciu (din a doua jumătate a sec.al selectare, structura numerelor nu este suficient de cristalizată şi articolul de fond al XVIII-lea până în prima jumătate a sec. al XX-lea), în final este pus la colţ fără putinţă editorialistului de veghe lipseşte. de tăgadă şi catalogat ca nonvaloare: „un plagiator neruşinat”. Aşadar Clapa „a

În analiza întreprinsă asupra revistei Prutul din anul 2003 (Anul III, Nr.1/20- tras clapa”!. E nevoie tocmai de aceea de un spirit de veghere sporit din partea Nr.12/31, ianuarie-decembrie) care continuă să apară la Huşi, surprindem o responsabililor de revistă, cu atât mai vârtos cu cât abilitatea plagiatorilor păcăleşte diversitate tematică a materialelor, predominanţa documentului istoric inedit şi a frecvent vigilenţa specialiştilor în varii domenii.cercetării cultural-ştiinţifice, evocările, cronicile editoriale, rubrica „Restitutio”, Cu toate că sunt numeroase figuri de răsunet local şi naţional cunoscute creaţiile literare şi auxiliarele foto. personal de contemporani, huşenii par reticenţi în a mărturisi altora, în scris,

Colaboratorii revistei sunt diferiţi ca orientare ştiinţifică, artistică sau impresiile, considerând probabil că amintirile nu se pot situa la nivelul pretenţiilor profesională şi, deşi vin din spaţii geografice diverse, au legături de baştină şi de documentaristice. Spre dauna tuturor, se lasă păgubaşi în a creiona portrete din spirit cu neschimbatul, din păcate, orăşel. Aşa sunt profesorii universitari Dumitru propriile mărturii. Şi totuşi cel mai harnic evocator, lipsit de acribia documentaristică, Zaharia (Bacău) şi Mircea Ciubotaru (Iaşi), harnica cercetătoare de la Arhivele este Vasile Marola care n-a pregetat să îmbogăţească dicţionarul personalităţilor Statului, Ligia-Maria Vlase (Bucureşti), poeţii Emilian Marcu (Iaşi), Petru Brumă din Huşi, notând tot ce şi-a amintit despre foştii profesori sau despre foştii colegi din (Constanţa) şi Petruş Andrei (Puieşti) sau jurnalistul Ion Trif Pleşa (Bereşti, Galaţi), generaţiile trecute: Petru Pogângeanu, Petru Turcu, Liliana Turcu, Ioan G. Mârzac, majoritatea acestora fructificând legăturile de spirit cu Theodor Codreanu, Georgeta Cristea, Constantin Filip, Iorgu Petrişor, Anton Mitache şi Constantin cunoscută personalitate a culturii huşene. Chelmu. Schiţe biografice au mai propus Ştefan Plugaru despre C. Zelea-

Într-o statistică de circumstanţă cei mai mulţi colaboratori sunt, profesional Codreanu, A. Polihroniade pentru dr. N.Gh.Lupu, Ion Truică despre animistul vorbind, profesori, cei mai convinşi, cred, de raportul inechitabil dintre importanţa Eduard Sasu, Vasile Folescu despre filantropul D. Castroian, Mihai Ciobanu despre cuvântului tipărit şi golul încăpător din buzunarul didactic. Cum e normal, pictorul Mihai Angheluţă sau despre „Huşii tinereţii mele”, Avram D. Tudosie despre majoritatea semnatarilor, locuitori în arealul Huşi - Vaslui, înţeleg şi susţin profesorul inginer Grigore Papiş.necesitatea apariţiei unicei reviste în „oraşul dintre vii”. Între colaboratori putem O rubrică de cursă lungă, necesar a fi permanentizată, este „Restitutio” menţiona personalităţi cunoscute prin volume publicate, dar lista poate include şi (începută încă din 2002), un discret şi ales omagiu adus acelora care au zăbovit nume care urcă pe panta afirmării. Pe lângă fondatorul Costin Clit, consecvent asupra paginilor despre vremurile tulburi din istoria Huşilor şi a ţinutului Fălciu. publicist şi la alte reviste din ţară, evidenţiem contribuţiile următorilor: Theodor Aceştia sunt istorici (N. Iorga), preoţi luminători (Pr. Anton Popescu, Pr. P. Vasiliu Codreanu (critic, literar, prozator, eseist), Avram D. Tudosie (cercetător în domeniul Sachelar), geografi (Ion Gugiuman) sau poeţi de neuitat (Ion Alex. Angheluş).vini-viticol), Ion Gheorghe Pricop (prozator), Teodor Pracsiu (publicist), preot arh. Apariţiile editoriale din anul 2003 au promovat nume huşene în spaţiul Mina Dobzeu, Constantin Donose (bibliotecar), Constantin Partene, Vasile Marola, cultural. Întrucât am semnalat anterior aceste apariţii (v. „Bilanţ editorial - 2003”, Vasile Folescu, Marin Rotaru şi Mihai Ciobanu (monografişti, biografi), Nicolae Prutul, Anul IV, nr.3/34 - martie 2004), notăm acum doar titlul câtorva recenzii ale Ionescu, Vasile Calestru (istorici), Vicu Merlan, Laurenţiu Chiriac şi Maria Colea volumelor apărute, recenzii găzduite în paginile revistei Prutul (2003). Cărţile (muzeografi), Evidenia Antoche (botanist), Lina Codreanu şi Dumitru Sfetcu huşenilor au fost recenzate şi în alte publicaţii din ţară, aşa cum aici au apărut cronici (interesaţi de cultura populară), Constantin Vasluianu (geograf), pr. Nicolae Trofin despre diferite cărţi nonhuşene, să zicem. Menţionăm aşadar opiniile pertinente ale ş.a. criticului Theodor Codreanu despre „Istoria literaturii române de azi pe mâine”, de

Documentarea prin frecventarea ritmică a Arhivelor Naţionale, cercetarea Marian Popa, despre două studii monografice („Istoria târgului Drânceni şi a dosarelor îngălbenite de uitare face ca procentul covârşitor al materialelor să fie în comunei”, de Constantin Partene şi „Liceul Teoretic «Cuza-Vodă»”, de Costin Clit) favoarea documentului istoric inedit. De altfel, Costin Clit argumenta această şi despre celebrul, în sens negativ, dicţionar român-moldovenesc al lui Vasile Stati. orientare a revistei ca o necesitate de a scoate la iveală şi a pune la îndemâna celor Constantin Donose / Donea Deleanu a prezentat vol. „Boabe de piper”, de Ioan interesaţi documentul frust despre istoria locurilor, chiar neînsoţit de comentarii. Marcu. Costin Clit a opinat asupra „Monografiei Deleni” de Elena Simionică iar Virgil Aceste „documente inedite” îşi aşteaptă şi-şi vor găsi cititorul potrivit. Important e că Grecu a prezentat „Monografia unei şcoli viticole...”, de A.D. Tudosie.vin în întâmpinarea cercetătorilor care le pot descoperi valenţe lingvistice, istorice, Spaţiul rezervat creaţiei literare a fost neînsemnat. Se simte o derivă de ordin morale etc. Consecvent în acest sens, Costin Clit publică documente despre creativ în poezia şi proza huşeană, încât ne place să credem că se scrie mult (!), se bisericile „Sf. Voievozi” (Huşi) şi „Sf. Nicolae” (Cotu Ghermăneşti), istoria Huşilor publică sporadic şi se citeşte infim. De aceea versurile sunt o prezenţă rară, în (1885-1888), schituri din Eparhia Huşilor (1860), schitul Crăsniţa, satele şi bisericile coloane timide. De proză şi dramaturgie - nici vorbă. Aducem în prim-plan închinate din Eparhia Huşilor (1862), catagrafia bisericii „Sf. Dumitru” (satele Leoşti colaborările unor scriitori prestigioşi, precum: Emilian Marcu (Iaşi), Petru Brumă - 1880 şi Rânceni - 1879), istoria satului Hurdugi, liste electorale ale districtului (Constanţa), Petruş Andrei (Puieşti), Ion Trif. Pleşa (Bereşti, Galaţi). Huşenii? Fălciu şi slujitorii bisericii aceluiaşi ţinut (1812), acte mitricale (Barboşi, 1838), Nimic. Doar un buchet de copii ai cenaclului „Elena Farago”, ceea ce e lăudabil şi Şcoala Catihetică (Huşi), un plan al dughenilor (Huşi, 1848), negustorul Eni Petrov încurajator. Dar „cu o floare...”(Huşi), documente din timpul Episcopului Meletie Istrate (1851-1854) etc. Fotografiile, schiţele, graficele anexe înviorează pagina literal-albăstruie şi

În aceeaşi direcţie sunt îndreptate şi capitolele-document semnate de Ligia- împleteşte gândurile cu imaginile, cele mai multe despre Huşii de „altădată şi acum” Maria Vlase - fostă elevă (actualmente, cercetător la Arhivele Naţionale Istorice sau despre locurile învecinate: Palatul Episcopal, bisericile din Eparhia Huşilor, Centrale Bucureşti) despre Comunităţile Evreilor din Huşi, Şcoala şi activitatea muzee, monumente, case boiereşti şi ţărăneşti (din Corni), crame, morminte, şcolară din Huşi (1877), Seminarul Teologic din Huşi (1870; 1873-1874; 1888-1895) ştampile, hărţi, schiţe, grafice etc.sau despre şcolile rurale din judeţul Fălciu. Nu e normal, dar derularea cotidiană a vieţii culturale din Huşi sau din altă

E de relevat că sub „mantaua” profesorului Clit se formează discipolii şi se parte aduce, adesea, sub privire erori de imagine a unei cărţi sau a unui autor, creează grupuri de iniţiere arhivistică, încât n-ar fi de mirare apariţia unui echipaj inexactităţi de judecată, incompletitudini documentare, evaluări grăbite sau constant profilat pe cercetarea istorică a aşezărilor din zonă. Ucenicind pe lângă subiective, indiferenţe indezirabile faţă de valoare şi altele. Şi pentru revista Prutul e profesor, s-au remarcat elevii Vasilică Buruiană, Silviu-Anton Lupu, Adrian Grecu încă mult de făcut, însă eu apreciez şi încurajez ce e bun, adică tenacitatea apariţiei, (Seminarul Teologic „Sf. Ioan Gură de Aur”) şi Mihai Rotariu (Liceul Teoretic „Cuza- rezistenţa pe plaja revuistică actuală, documentaristica foarte bogată, atragerea Vodă”) cu articole despre satele şi bisericile din zonă (Bobeşti, Deleşti, Buneşti, unor colaboratori emblematici pentru cultura zonală şi naţională, diversitatea Bălţaţi). Pentru succesul de receptare e de dorit o abandonare a stereotipiilor de tematică a materialelor publicate. Şi nu în ultimul rând, apreciez picătura titulatură în favoarea nuanţărilor sintactice şi stilistice. sentimentală care animă huşenii determinându-i să facă „ceva”, cât şi cum pot,

Analize, opinii, idei, observaţii sau aprecieri apar în coloanele publicaţiei pentru viaţa culturală a urbei.convertite în texte pertinente de natură cultural-ştiinţifică. Mircea Ciubotaru propune

Prutul - 2003- Retrospecţie tardivă -

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

10

Documente inedite privind şcolile săteşti din judeţul Fălciu (1864-1869)

Costin Clit

- urmare din numărul trecut - XVIII Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea pre XV Prescriptu verbal ! osebitei mele consideraţii.

Principatele Unite Române Hussi, 16 septembrie 1865 Anul 1865 luna octombrie 14 zile în virtutea Revizor şcolar 0 art.369, alineatul I şi 874 din legea de instrucţiune, «ss» Vişinescu Prefectura Fălciu N 12120

subscrişii constituindu-se în comisia examinatoare în Domniei Sale Biurou 1 Admcancelaria comitetului şcolar din târgul Hussi, conform Dom. Ministru al Justiţiei, Cultelor şi al Instrucţiunii circularei Domnului Ministru al Justiţiei, Cultelor şi al Publice.Domnule Ministru !

0 Ibidem, f.73, original.Suntem la jumătatea lunei curente septembrie şi Instrucţiunii publice n 31459 şi a art.367 şi 368 din legea XXdin opt şcoale ce sunt destinate în plasa Mijloc acest de instrucţiune au procedat la examinarea candidaţilor

Diviziunea Şcolilor Anul 1866 iunie 21district pentru anul următor numai trei sunt în activitate şi de învăţători comunali, care potrivit publicaţiei înaintate 0anume cele din Văleni, Şchiopeni şi Grumezoaia, la de domnul revizor şcolar al judeţului prin foaia Biroul III N 5920

0acea din Jigălia unde este însărcinat institutor d. Dlui revizor şcolar al judeţelor Vaslui, Fălciu şi Progresulu n , s-au prezentat astăzi la comisiune spre a Râşcanu Panaite acum se pune în activitate, iar cele de Roman.fi rânduiţi învăţători prin comunele rurale din acest judeţ.la Oţeleni, Barboşi, Vutcani şi Dodeşti nu au încă Cu rapoartele Dlor institutori superiori ai şcolilor Comisiunea dar având în vedere mai întâi oficia

0 0 00institutori precum vam referat sub n 12065. Cu respect de băieţi N 1 din Huşi şi Vaslui sub n 18 şi 13 cum şi a Domnului Ministru n 31.817 adresată Domnului revizor vă aduc din nou la sciinţă şi vă rog a regula să se fostului revizor de Roman primindu-se statele şcolar relativă la învăţătorii ce s-au fost comunicat mai numească şi să se trimeată grabnic institutorii necesari învăţătorilor comunali din acele judeţe pe trimestrul înainte de către comitetul şcolar de judeţ. Având în pe la şcolile din zisele comune. ianuarie din anul curent, subsemnatul în vedere că după vedere titlurile şi atestatele domnilor candidaţi, atât

Binevoiţi vă rog Domnule Ministru a primi ordinele şi dispoziţiunile ce vă sunt comunicate, acelor despre care se vorbeşte prin oficiile onorabilului 0încredinţarea prea osebitei mele consideraţii. Dvoastră sunteţi ordonatori secundari pentru asemenea Minister n 31817 şi 32049 cât şi acelor ce osebit de

Prefect «ss» Şef Biurou «ss» salarii cu începere de la I ianuarie anul curent.aceştia s-au mai prezentat ca candidaţi de învăţători Domniei Sale Am onoare a le înainta Dv. în original spre comunali şi anume:Domnului Ministru de culte. cuvenita mandare.Dnul Andriescu Ştefan, cu atestat de cursul a 4

Primiţiclase seminariale eliberată de seminarul din Huşi, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale Ibidem, f.470, conspect.pentru comuna Moşna.

(D.A.N.I.C.), Fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii XXIDnul Teodorescu Gheorghe, idem cu atestatul Publice (F.M.C.I.P.), dosar 16/1865, f.46, original. Copie de pe referatul d. Institutor din comuna seminarului din Huşi, pentru comuna Pogoneşti.

RaşcaniDnul Neculai Tenea, fără titlu pentru comuna XIV 1866 februarie 13Covasna.

Principatele Unite Române 1865 septembrie 26 Dnul Ştefan Macarie cu atestat de două clase 0 Domnule preşedinte ! Prefectura Fălciu N 12631 seminariale eliberat de seminarul din Huşi, pentru

Este timp de 8 luni de zile de când servesc ca Biuroul I. adm. comuna Şişcani.învăţător la comuna Jigălia cu Raşcanii şi am subscris Dnul Constantin Tomescu cu atestat de cursul în 8 state de trimitere la Onorabilul Minister ca să Domnule Ministru ! primar eliberat de şcoala de arte şi meserii din Iaşi, primesc salariul de la d. revizor al şcolilor pentru care au În privinţa mijlocirei ce mi-a făcut şi Comitetul pentru comuna Pâhneşti.

0 şi venit mandate ca să primesc, dar d. revizor m-a tot permanent al acestui judeţ prin adresa n 1366 cu Dnul Manoliu Pavleanu, fără titlu pentru comuna amânat din zi în zi zicând că-mi face el cunoscut, când să respect vă repetăm rugămintea ca să binevoiţi a regula Albeşti.primesc salariul, şi văd că de atuncea au trecut mulţime cât se va pute mai neîntârziat trimiterea de institutori la Părintele Popescu Ioan cu atestatul seminarial de timp, aşteptând înştiinţarea dsale şi văd că nu-i nimic. şcolile din Oţeleni, Bărboşi, Vutcani şi Dodeşti pentru eliberat de Seminarul din Huşi, pentru comuna Creţeşti.

0 Aşadar domnule preşedinte, vin a vă ruga prin aceasta Dnul Gheorghie Chinanu idem cu atestat care vam rugat şi prin referatele n 12.065 şi 12.120 căci ca să binevoiţi a regula cele cuviincioase pentru primirea seminarial pentru comuna Podoleni.studenţii îşi pierd timpul de studiu. Aducânduvă la ştiinţă salariului meu, căci numai este cu putinţă a mai servi fără Dnul Atanasiu Gheorghe cu atestat de cursul că d. Arhire Ioan institutorul şcolii din Oţeleni s-au nici o leafă şi sunt nevoit a închide şcoala din cauza d. primar şi un an seminarial, pentru comuna Vutcani.demisionat de la 8 a curentei.revizor.Comisiunea dar procedând la examinarea dlor Binevoiţi Vă rog Domnule Ministru a primi

(semnat) Panaite Râşcanucandidaţi conform art.368 lit.c şi 375 lit.a din legea din încredinţarea pre osebitei mele consideraţii.Pentru conformitateinstrucţiune am constatat că dnialor au căpătat notele ce Prefect «ss» Şef Biuroului «ss»

«ss» M.Athanasius-au însemnat în alăturatul catalog subscris de Domniei Salecomisiune, afară de noţiunile de agricultură şi de artă Domnului Ministru de Justiţie, Culte şi Instrucţiune

D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 50/1866, f.20, copie.veterinară, la care dnii candidaţi au răspuns că nu au Publicăstudiat aceste materii în şcolile în care au învăţat.Ibidem, f.61, original.

XXIIDupă asemenea constatare dar, comisiunea XVIICopie. Prescript verbalgăsind că numiţii merită a fi rânduiţi învăţători prin Revizorele şcolar din în 2 octombrie 1865

0 1866 februarie 20 zilecomunele arătate mai sus, au încheiat prezentul judeţele Vaslui şi Fălciu N 179Subscrişii consilieri comunelor Dodeşti, prescript verbal.

Tămăşeni şi Băseşti din plasa Mijloc, judeţul Fălciu, Preşedintele comisiunii «ss» VişinescuDomnule Ministru,0 convocându-ne astăzi la primăria comunei Dodeşti «ss» Dr. MadjevskiDomnul prefect al judeţului Fălciu prin adresa n

unde având în vedere că şcoala pentru aceste comune, Institutorul superior9006 îmi face cunoscut, că comuna Hurdugi s-au funcţionează de la 1 a curentei februarie cu învăţătorul «ss» I. Dumbravăîntrunit cu comuna Grumezoaia compunând amândouă angajat d. Vasile Crasus care posedă atestatul meritabil aceste comune una şi aceiaş comună politică, şi că au pentru studiul [...] de clasele inferioare a colegiului Ibidem, f.77, original.întrunit şi şcolile din aceste două comune în clerical;Grumezoaia sub învăţătorul Dima Theodor de la

Având în vedere că comuna Dodeşti nu este XIXHurdugi, mijlocind ca pe dnu Şuşnea de la Grumezoaia centrul acestor comune, ci comuna Tămăşeni, apoi Revizorul şcolar din în 20 octombrie 1865să se treacă la altă comună şi totodată arată că pe dnu regulăm cum că şcoala de astăzi să se centralizeze în judeţele Vaslui şi FălciuRâşcanu Panaite l-au permutat de la comuna Dodeşti la

0 comuna Tămăşeni, totodată lămurim că starea şcolii N 192comuna Jigălia.este de:Domnule MinistruSupuind aceasta la cunoştinţa Domniei Voastre

5 bănci şi nu în stare bunăDomnul Şuşnia Matei strămutat la comuna Domnule Ministru, vă rog să binevoiţi a încuviinţa 1 tabelă idemDodeşti, judeţul Fălciu, precum sau supus Domniei permutarea dom. Dima Theodor de la comuna Hurdugi

0 41 elevi la învăţăturăvoastre prin raportul n 179, nici până în prezent nu au la Grumezoaia, Şuşnia Matei de la Grumezoaia la Localul şcolii nu este în stare bună, pentru care se început şcoala din zisa comună, şi la întrebarea ce iam comuna Dodeşti şi Râşcanu Panaite de la Dodeşti la

vor lua cu timpul măsuri a se face pregătirea cuvenită, făcut despre cauzele ce l-au împiedicat întru îndeplinirea comuna Jigălia, unde funcţionează după regularea despre care s-au încheiat acest prescript verbal a se funcţiunei sale, mi-au răspuns că nu mai vroeşte a mai fi făcută de dnu prefect.înainta d. subprefect de plasă, împreună cu copie de pe învăţător comunal, după asemenea împrejurare dar Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea atestatul d. Basile Crasus spre recunoaşterea d-sale de domnul Şuşnia cunoscându-se demisionat din postul de prea osăbitei mele consideraţii.instalat în serviciu de la 1 februarie, ceia ce nu s-a făcut învăţător în zisa comună, vă rog să binevoiţi a încuviinţa Revizor şcolar «ss» Vişinescuîncă de către d. primar, pentru care s-au observat de noi demisionarea sa din zisa funcţiune, iar leafa sa pentru Rezoluţieconsilierii (Iscălit), Consilierii comunelor respectivelunile trecute care au apucat a se trece prin statele de Se aprobă permutările făcute, însă se observă că

Conform cu originalulprezenţă, se va vărsa la casieria de judeţ ca economie, pe viitor prefectul nu mai poate permuta pre învăţători «ss» M. Athanasiad.aşa precum numitului nu i se cuvine ca cel ce nu a nici a dispune de [...]D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 50/1866, f.51, copie.funcţionat.Ibidem, f.61, original.

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

11

XXIII comunali pe lunile anului expirat octombrie, noiembrie şi XXXIPrincipatele Unite Române Hussi 22 februarie 1866 decembrie le-am şi distribuit dând casieria şi statul de Estractu de Presciptu Verbal Prefectura Fălciu primire a învăţătorilor comunali. de şedinţa de la 18 aprilie 1866 Biroul I Adm. Binevoiţi a primi încredinţările pre deosebitelor Luându-se în deliberaţiune jurnalul încheiat de 0 mele consideraţii. primăria comunei Dodeşti din judeţul Fălciu înaintat de N 1516

1 0Domnule Ministru ! «ss» I. Dumbravă dnu prefect prin adresa n 3445 Consiliul Permanent de Domnul institutor al şcolii elementare din comuna Domniei Sale Instrucţiune opinează a se invita revizorul şcolar

Şişcani acest district, prin petiţiunea ce mi-a adresat se Domnului Ministru de Culte şi Instrucţie Publică respectiv, trimiţânduise şi citatul jurnal a examina pre dlu tângue că, de către fostul revizor şcolar fiind recomandat Ibidem, f.43, original. prefect al numi provizoriu după lege, făcând apoi şi institutor la această şcoală încă din 31 august 1865 au şi Ministerului cunoscut.început studiul cu învăţăceii, dar nici până acum nu au Notă: 1. Directorul Şcolii nr. 1 din Huşi. «ss» P. Vioreanu «ss»primit de la Domnia Voastră decretul de institutor, după «ss» Aaron Florian «ss»care să poată primi salariul cuvenit dsale de la începerea XXVII Ibidem, f.49 original.studiului, cu respect vă supun acestea şi Vă rog ca să Institutorul superior a 1866 martie 21 XXXII

abinevoiţi a regula să se trimită petiţionarului decretul ce Principatele Unite Române 1866 aprilie 19 zileŞcolii 1 Primare de băieţi Hussi 0reclamă. Prefectura FălciuN 12

Binevoiţi Vă rog Domnule Ministru a primi Bir. I adm.Domnule Ministru ! 0încredinţaria prea distinsei mele consideraţiuni. N 4271Învăţătorii comunali vin şi cer matricole,

Prefect Şef Biroului Domnule Ministrucataloage, cer povăţuiri în multe [...] văd, prin capitala 0«ss» D. Nica (?) «ss» districtului, se plâng de salariu, că nu ştiu la cine să se La oficia n 1399 am onoare a Vă refera că d. P.I.

D.D. Ministru de Culte şi Instrucţiunii Publice adreseze, acestea deşi nu sunt de atribuţia mea însă Cociorvei demisionatul învăţător al comunei Şchiopeni pentru folosul instrucţiunii cu respect vi se aduce la au încetat de a mai funcţiona din ziua de 3 a expiratei luni

Ibidem, f.27, Original. cunoştinţă spre a regula ce veţi găsi de cuviinţă. martie anul curent, supuindu-ve că despre aceasta tot XXIV Binevoiţi vă rog a primi încredinţările pre osebitelor mele acum am anunţat şi pe d. institutor superior din Huşi.

Principatele Unite Române Hussi 1866 martie 5 consideraţii. Primiţi vă rog Domnule Ministru asigurarea pre Prefectura Fălciu «ss» I. Dumbravă osăbitei mele consideraţii. Biroul I Administrativ Domniei Sale «ss» Prefect «ss» Şef Birou 0N 2427 Domnului Ministru de Culte şi Instrucţie Publică Domniei Sale

Domnule Ministru ! Ibidem, f.33, original. Domnului Ministru de Culte şi Instrucţiune PublicăDomnul P.I. Cociorveiu depunându-şi XXVIII Ibidem, f.55, original.

demisiunea din postul de institutor al şcolii din comuna Estractu de Prescriptu verbal XXXIIIŞchiopeni acest judeţ, pentru cauza de nesănătate din şedinţa de la 23 martie 1866 Principatele Unite Române 1866 aprilie 26cerând să i se elibereze remunerarul ce i se cuvine pe Lăsându-se în consideraţiune recomandarea Prefectura Fălciu

0 0timpul servit; pe o parte am luat dispoziţiuni ca de cătră făcută prin adresa n 365 de d-lui prefectul de Fălciu, Biroul 1 Administrativ 0primarul acelei comune să se caute şi să se recomande Consiliul permanent de instrucţiune opinează a se numi N 4598

alt institutor în locul celui demisionat iar pe de alta cu recomandatul B.Emanoil în postul de provizoriu Domnule Ministru !respect vă aduc la ştiinţă. învăţător la com. Fălciu în locul defunctului Teofan Preotul G. Chinan în 20 ale curentei şi-a depus

Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea Oncea. demisiunea din funcţiunea de institutor al comunei preosebitei mele consideraţii. «ss» Calligari «ss» «ss» «ss» Podoleni acest judeţ pentru cauza că, postul său de

Prefect «ss» Aaron Florian «ss» secretar preot nu i-ar permite.«ss» Rossetti Ibidem, f.29. Am onoare a Vă face cunoscut despre aceasta şi Domniei Sale XXIX a Vă ruga ca să binevoiţi a regula rânduirea altui Domnule Ministru de Culte şi Instrucţiune Publică Principatele Unite Române 1866 martie 30 zile învăţător în locul demisionatului, care este de cea întâiu Ibidem, f.17, original. Prefectura Fălciu necesitate, notându-vă că despre aceasta am anunţat şi

XXV Biroul I Adminis. pe d. Institutor superior din Huşi. 0 Principatele Unite Române Huşi 1866 martie 10 zile N 3445 Primiţi vă rog Domnule Ministru încredinţarea pre

Preşedintele Comitetului Permanent Domnule Ministru ! osebitei mele consideraţii. al judeţului Fălciu Prescriptu verbal încheiat de consilierii comunelor Prefect «ss» Şef birou «ss» 0N 365 Dodeşti, Tămăşeni şi Băseşti, pentru angajarea d. D..D Ministru de Culte şi Instrucţiune publică

Vasile Crasus de învăţător al acestor comune care au şi Ibidem, f.69, originalDomnule Ministru ! început studiul de la 1 februarie expirat, cu onoare vi-l XXXIV

Primarul comunei Fălciu din acest judeţ conform comunic în copie spre informare şi regularea celor Principatele Unite Române 1866 mai 9 zile0votului Consiliului acei comune prin referatul n 170 cuvenite. Prefectura Fălciu

recomandă Comitetului de institutor şcolii de băieţi din Primiţi Vă rog Domnule Ministru încredinţarea pre Biroul I adm. 0acea comună pe domnul Bassiliu Emanoil în locul osebitei mele consideraţii. N 5088

defunctului Theofan Oance, acesta în acord cu art.78 Prefect Şef Birou Domnule Ministru !aliniatul V din legea comunală; Comitetul pe o parte «ss» Rosetti «ss» Observânduse lucrările relative la cercetarea având în consideraţiune atestatul ce posedă de studiile Domniei Sale platei salariilor institutorilor comunali din acest judeţ pe efectuate în seminarul din acest oraş (de pe care vi se Domnului Ministru de Culte şi Instrucţiune Publică parte din anul contenit, în conformitatea ordinelor

0 0transmite întocmai copie) având în privire meritele Ibidem, f.50, original. Domniei Voastre n 1040 şi 1278, am văzut că raportul n ştiinţifice şi morale ce posedă, şi în fine ca prin XXX 3465 ce vi s-au adus în 1 aprilie contenit în chestie nu au capacitatea sa a ocupat postul de pedagog în Principatele Unite Române Hussi 1866 aprilie I nici un temei, întrucât însuşi institutorii n-au fost întrebaţi seminarul de Huşi recunoscut şi de Domnia Voastră, în Prefectura judeţului Fălciu şi că prin urmare nici răspunde la textul ordinelor cualitate de grefier la Consistorie Episcopală de aici, şi Biuroul I administrativ Dvostre.ca contabil rural la casieria judeţului au aprobat o Domnule Ministru! Prin urmare procedând la o constatare regulată,

0asemenea numire. Iară pe alta cu respect vi se supune şi Sub oficia Domniei Voastre n 1278 întrebând pe care în curând se va fini cu respect vă aduc la ştiinţă spre Domniei Voastre la ştiinţă despre asemenea în caz de d. Casier al acestui district dacă a plătit salariul cuvenit a aştepta rezultatul definitiv.eliberare a pontamentului cuvenit din partea statului. învăţătorului comunei Brădiceşti, am primit acum Binevoiţi vă rog Domnule Ministru a primi

Binevoiţi Vă rog Domnule Ministru încredinţarea răspuns de la Dsa că salariul tuturor învăţătorilor încredinţarea pre osebitei mele consideraţii.osebitei mele consideraţiuni. comunali pe trimestrul de iulie anul expirat 1865 sau Prefect Şef birou

1Preşedinte secretar liberat în primirea d. M.Vişinescu , fostul revizor şcolar «ss» D. Nic[...] «ss»0«ss» Rosetti «ss» Domniei Salela 19 noiembrie acel an după ordonanţa de plată sub n

Domniei Sale Domnului Ministru de Culte şi Instrucţiune Publică5556 d. ministru de justiţie, culte şi instrucţiunii publice.Domnule Ministru Culte şi Instrucţiunii Publice Ibidem, f.404, original.Am onoare a vă comunica aceasta spre rezultat la Ibidem, f.30, original. XXXVemisa oficie.

XXVI 3088 Divisiunea şcolilor Biroul IIIPrimiţi Vă rog Domnule Ministru asigurarea pre Institutorul Superior a 1866 martie 12 Anul 1866 mai 13osebitei mele consideraţii.

0Şcolii I a primare de băieţi Huşi Prefect Şef Birou n 2844 0N 6 «ss» Rossetti «ss» Revizorului şcolilor din judeţele Vaslui, Fălciu şi

D. Ministru de Culte şi Instrucţiunea Publică. RomanDomnule Ministru ! Învăţătorul şcolii din comuna Răşeşti,

0La oficia Domniilor Voastre n 782 cu respect vă D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 1161/1865, f.181, Pogoneşti, din jud. Fălciu, prin telegrama înregistrată la 0aduce la cunoştinţă că n-am primit nici arhiva nici nimica original. n 4923 arată că primăria respectivă încă nu i-a dat

de la fostul revizor şcolar şi nici am vreo idee, prin localul pentru şcoală din care cauză a suspendat urmare nici am de unde răspunde rămăşiţele de bani din Notă: 1. M. Vişinescu era revizor şcolar la 29 prelegerile.salariul învăţătorilor, vă noti[...] atâta ca mandatul ce a-ţi noiembrie 1865 (vezi D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar Subsemnatul puind în vederea Dv. aceasta am trimis pe numele meu pentru salariile învăţătorilor 16/1865, f.89). onoare a Vă înainta grabnic dispoziţiuni prin autorităţile

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

12

0competente întru regularea localului acei şcoli spre a nu totdeauna a fi astfeliu./de atunci/ ocupată de un n mai bine de 100 elevi, mai suferi învăţământul. Binevoiţi Vă rugăm Dle Ministru a primi ales în timpul Dlui N.Constantinescu până la 1865 când

D.A.N.I.C., F.M.C.I.P., dosar 50/1866, f.72, încredinţările pre distinsei noastre consideraţii.au trecut în funcţiunea de şef pedagog şi profesor de concept. Posesorii de pe moşia Creţeşti, judeţul Fălciu.muzică la seminarul din Huşi, nu, dar încă casă comuna

Dsaleca şi biserica din nou, toate aceste clădite în jurul şcolii.XXXVI Dlui Ministru de Culte şi Instrucţiune Publică.Nu numai atât dle Ministru, dar am căutat adesea

Domnule Ministru ! Ibidem, f.88, original.a sfătui pe săteni de a-şi da copii la şcoală şi aici ai Nimic mai sacru, nimic mai visatu, nimic plăcut în încuraja şi răsplăti după meritele lor. Despre acestea se

fine am avut în viaţa noastră decât numai şi numai a XXXVIIvor dovedi însăşi actele ce avem din partea Dvostre şi vedea Naţiunea Română mergând către prosperare; a o comunicate în parte atât nouă cât şi dlui profesor vedea smulsă din ghiarele sclaviei, a ignoranţei şi TelegramăConstantinescu şi a căror copii le aveţi în arhiva acelui aruncată în braţele culturii şi a luminii. Acest principiu Dle 14.XI.1866minister şi încă nu numai acea că am fost obligat prin Ministru e adânc plantat în inima noastră şi credeţi că D. Ministru Cultecontract am făcut dle Ministru pentru şcoală dar tot ceea orice furtuni ni-l vor putea desrădăcina din noi. Prin Bucureştice simţeam a fi de necesar precum: ornic, clopoţel, urmare am fost şi vom fi totdeauna pentru şcoli, pentru mese, scaune.răspândirea luminii şi în clasa ce încă zace în ignoranţă. De nouă luni n-am primit salariile de învăţători la Prin aceasta dle Ministru! n-am vroit şi nici vroim a

Pentru aceasta dar Dle Ministru daţi mi voie a vă Fălciu creditorii ne scot din clase. Am dat două rânduri Vă arăta alta decât că ca Români, avem simţăminte de 0 statele şi mandat n-am primit. Nu ştim dacă avem arăta că ideea Dvoastre din circulara n 2281 au Români şi prin urmare ştim a ne iubi patria noastră

revizor. Suntem constrânşi a abandona şcolile.străbătut cu atâta mai vârtos în inima noastră care Română.Răspuns simplu plătit pe carele aşteptăm la suntem pre bine încredinţaţi nu numai de profitul ce ar Şcoala dar pe această moşie este. Ea

telegraf.curge de la ele pentru naţiune şi societăţile de ori funcţionează încă de la 1858 în toată regula cerută de «ss» Flondor Romano Andreiscacategorii, dar chiar şi pentru poporul român prin a căruia legea şcolară. Biserica este nouă şi aproape de ea casa «ss» Tenier Stoicainstrucţiune el devine a se susţine la gradul său de comunală idem. Toate acestea contribuiesc încă la «ss» Possa Lupescumărire. ajutorul şi cultura copiilor.«ss» Dăscălescu JoldescuPentru a arăta dar şi în realitate principiul de care Ne credem dar pre mulţumiţi dle Ministru în «ss» Dima Theodorescune conducem noi fraţii Grigorie şi Vartirco Popovici sufletul nostru, căci am putut cu o [...] mai înainte a Ibidem, f.533, original.chiar în al întâiu an al posesiei moşiei Creţeşti 1858 am corespunde frumoasei Dvostre idei şi la apelul ce ne

şi clădit nu numai casa de şcoală care a fost totdeauna faceţi prin menţionata circulară. Ne vom sili a fi

Documente inedite privind şcolile din Huşi (II)Ligia Maria Fodor

- urmare din numărul trecut - În iarna trecută 1891-1892 un comitet de profesori 1888, cred de a me datorie a nu înăduşi aseminea fapte, VI şi institutori din urbea Huşi au luat iniţiativa a da un bal cu care nu mi se par conforme cu regulele recomandate de

România tombola pentru a se veni în ajutorul şcolarilor lipsiţi de Pedagogie, rugându-vă respectuos a primi stima şi Revisorul scolar mijloce din Huşi. Obţinându-se suma de 1600 lei respectul ce Vă conserv.

al comisiunea de trei însercinată cu distribuirea ajutorelor a «ss» Em. CernătescuCircumscripţiunei cheltuit numai 600 lei, însă restul de 1000 lei în Ibidem, f.33.

Vaslui - Fălciu necunoscinţă de Regulamentul asupra loterielor s'a VIII0 dispus de cătră majoritatea comitetului a nu să cheltui ci DirecţiaN 25

a se pune cu această sumă începutul unui fond perpetuu Gimnaziului clasic1892 Ianuar 19de ajutor şcolarilor săraci. În urmă însă s'a revenit dinDomnule Ministru

0 asupra acestei măsuri, care era în contrazicere cu HuşiConsecinţe ordinului N 16634, seria A, din 30 0dispoziţiunea din Regulament, care cere a se da samă N 80decembre 891 respectuos supun cunoscintiei Dvoastră

într'un termen scurt despre întrebuinţarea banilor 17 Martie 1892că, în ziua de 15 a curentei, transportându-me la şcola 0 adunaţi din tombolă, şi s'a însercinat o altă comisiune de Domnule Ministru,de fete N 1 din urbea Huşi, am constatat următorele, cu

trei persone din care şi subsemnatul face parte, a Informându-mă că esistă la onor. Primăria Huşilor privire la cele relatate de primarele de Huşi prin raportul 0 distribui ajutorele putinciose şi a se da samă comitetului o bibliotecă dăruită de răposatul Dl. Fătu, prin N 8758/91, şi anume:

00 şi în urmă Prefecturei cel mult până pe la începutul Academia Română, în 1889, am cerut prin adresă N 35 I ) Că, într'adevăr, dna institutore Savastia Paladi acestei luni Octombre. din 23 Decembrie 1891 de la numită onor. Primărie a da într'o zi p.m., din espirata luna decembre (91), a dat

În acest scop m'am adresat Dlor Directori şi acea bibliotecă gimnaziului acestuia.afară din clasă, într'un antret (coridor mic ce respunde 0Directore a şcolelor publice primare din Huşi cu Cererea mi se acordă (prin adresa N 9082 din 22 afară), pe elevele în numer de patru, indicate în amintitul

rugăminte a'mi comunica numele a câte patru elevi din Ianuarie 1892 - Primăria urbei Huşi) dându-mi-se raport al primarelui, fiindcă au „rîs” în clasă, neavând scolele de sub direcţiunile Domnilor lor, care vor fi silitori biblioteca care constă din 232 volume, împreună cu numita institutore Paladi, destulă autoritate spre a la învăţătură, cu bună conduită, dară lipsiţi de mijloce, dulapul ei, făcut de onor. Primăria Huşilor.menţine ordinea şi

0 spre a li se face câte un rând complect de haine. Am fost Subsemnatul vin respectos, a vă face cunoscut II ) Că acele patru eleve au stat afară, cu lucrul de surprins de respunsul dat în scris pe dresă, de cătră Dl aceasta şi a vă înainta aci alăturat inventarul-catalog al mână, cam 3/4 de oră, până la o oră, în care timp la

0Director al şcolei N 1 de băeţi, cum că la acea şcolă nu bibliotecei dobândite.început, au lucrat, iar mai în urmă, fiindu-le frig, au stat se află elevi în condiţiunile ce se cer, şi aceasta m'a făcut Cărţile din această bibliotecă sunt cea mai mare numai cu lucrul în mâna, aşa cum le a găsit primarele să me adresez Dlui Revisor şcolar, spre a obţinea parte legate, legătură bună, precum şi destul de însoţit de Directoră. Aceste resultă clar, precis şi resultatul dorit. însemnate ca coprins. Majoritatea sunt în limba neîndoios din arătările elevelor în cestiune.

Totuşi Direcţiunea şcolei a găsit de cuviinţă a nu franceză, restul în l. română, câte-va în limba italiană şi Iar Directora şcolei, din preună cu institutora învoi copiii se vină în locul desemnat de comisiune spre una în l. engleză. Multe însă sunt incomplete. În mare Paladi, mi-au afirmat că elevele ar fi stat afară numai ca a li se lua măsură de haine şi încălţăminte, ci a trimis parte sunt de istorie, apoi de literatură, câte-va cinci minute, pentru care timp ar fi fost scose din clasă.respuns ca meşteşugarii să se ducă la scolă în orele de dicţionare şi 2-3 neînsemnate de ştiinţă.Restitui, alăturat de aceasta, raportul primarelui

0 clas spre a lua mesură. Tot aseminea şi Domnule Cărţile româneşti sunt forte puţine la număr şi cele de Huşi N 8758.0Directore a le şcolelor primare de fete N I şi II din Huşi, care merită atenţia sunt incomplete.Binevoiţi ve rog, Dle Ministru, a primi asig.

au respuns că nu au eleve în condiţiunele cerute. Dulapul este însă mare şi întrănsul pot încăpea distinsei mele stimă şi consideraţiune.Intervenind iarăşi în scris la Dl Revisor şcolar, chiar un număr peste întreit de cărţi.Revisor,

Domnia sa îmi respunde pe o cartă de visită, că nu se Dorind ca biblioteca gimnaziului să se «ss indescifrabil»mai amestecă în intrigi de acestea, care nu-l privesc nici îmbogăţească, ca număr şi ca valoare şi informat Domniei-Salepe Dsa nici pe mine, pentru că a aflat positiv că pe 1 fiindcă, pentru a mă adresa unei instituţiuni, care ar Dlui Ministru Instr. publice BucureştiOctombre nu mai este revisor. putea să ajute într'aceasta, Academia Română, trebuie Avend în vedere presentul raport, C.P.O. să se

Dacă într'o scolă publică cu cel puţin 200 elevi sau ca biblioteca gimnaziului să aibă un regulament, vă rog pună în vederea Dnei Institutore Paladi ca pe viitor să nu eleve se pote sau nu găsi patru copii buni la învăţătură şi respectos, a bine-voi a mi se arăta normele după care ar mai aplice pedepse de natura celor constatate prin la purtare dară săraci, şi dacă aratata procedire din trebui făcut un ast-fel de regulament sau a mi se trimite presentul raport.partea aratatelor Direcţiuni este sau nu în interesul un regulament al vreunei biblitoeci de la altă scolă, spre «ss indescifrabil»copiilor săraci, în interesul scolelor respective şi a a face după dânsul un regulament pentru biblioteca Ibidem, f.4, 13instrucţiunei chiar, şi dacă încurajază aci nu inimile acestui gimnaziu şi apoi a-l înainta Domniei Vostre spre VIIcaritabele a veni în ajutorul scolarilor saraci, Domnia- aprobare.2 Octomvre 1892Vostră, ca unul ce sunteţi în capul Departamentului Primiţi, vă rog, Domnule Ministru asigurarea Domnule Ministru,instrucţiunei publice, sunteţi mai în stare să apreciaţi. respectului meu.Subsemnatul Em. Cernătescu preşedinte al

Subsemnatul ca cetăţean român şi ca fost revisor Director «ss» Al.N.VernescuTribunalului Fălciu, cu onore Ve aduc la cunoştinţă şcolar în circumscripţia Botoşani-Dorohoiu în 1886- Dsaleurmătorele:

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

13

Domnului Ministru al Instrucţiunii publice şi Cultelor.Ibidem, dosar nr.350/1892, f.13.

IXDirecţia

Gimnaziului clasicdin

Huşi0N 13

23 Sept. 1892Domnilor Ministru,

Acest gimnaziu anul trecut având clasa I şi a II-a cu începerea anului curent şcolar i s'a adăogat clasa III, clasă, din care începe a se învăţa l. elenă. Acest curs, nefăcându-se până în prezent de nimeni, de ore ce nu are încă destinat profesor,

0subsemnatul, vin respectos a vă reaminti cererea din raportul N 1 din 27 August a.c. de a regula predarea lui şi, de ore ce cu adăogarea numitei clase orele de prelegere s'au înmulţit, vă rog să bine-voiţi a nu da în sarcina actualilor profesori acest curs, ci, de veţi crede de cuviinţă şi Domnia Vostră, a numi un nou profesor, care pe lângă predarea l.elene să mai aibă a face încă câte-va ore de curs din cele-lalte studii.

Primiţi, vă rog, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni.

Director «ss» Al. N. VernescuDomniei saleDomnului Ministru al Instrucţiei publice şi Cultelor.Ibidem, f.90.

Începuturile şcolii din satul Guşiţei

de Costin Clit

Într-un articol recent am arătat că primele informaţii despre şcoala din Guşiţei sunt din 1893 dând şi lista celor 19 elevi înscrişi. Am menţionat numele primului director şi institutor: G. Cireş. Lipseau ştirile despre şcoală până în anul şcolar

11898/1899 . Gh.V.Cireş funcţiona în satul Hurdugi şi răspundea şi de şcoala din Guşiţei unde este atestat până în noiembrie 1896. În decembrie 1896 la Guşiţei sunt atestaţi Gh. Poroşnic şi

2Gh. Sălcianu .Documentul de faţă reflectă aprobarea înfiinţării şcolilor

din cătunele Guşiţei şi Gura Bohotinului la 1 noiembrie 1893. G. Cireş funcţionează la Guşiţei între 1893 până în noiembrie 1896.

Note:1. Costin Clit, Scurt istoric al Şcolii primare din Guşiţei,

în Guşiţei. Foaia satului, An I, nr.1, mai 2002, p.1 şi 3; Idem, Scurt istoric al şcolii primare din Guşiţei (1893-1951), în revista „Dimitrie Cantemir”, p.5-7.

2. Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 53/1896, f.112-116.

AnexăMinisterul Cultelor

şi alInstrucţiunei Publice

DirecţiaÎnvăţământul Primar şi Normal

0Temeiul N 16.856Anul 1893 luna Octombrie ziua 7

Conceptant Dobrescu0Ieşit cu n 11555. 25 oct.93

Revizorului şcolar de Fălciu0Având în vedere raportul Dv. n 717 din a.c. subscrisul

vreaprobă pe ziua de 1 N 1893 următoarele:A. Se înfiinţează şcoli de cătun în cătunele: Gura

Bohotinului, pedinte de comuna Bohotin şi Guşiţei pedinte de comuna Hurdugi. Ca personal se numeşte Al. Bucur şi G. Cireş actualii învăţători de la Bohotin şi Hurdugi care vor fi salariaţi conform art.22 al.3 din lege.

B. Se înfiinţează al 2 lea post de învăţător în comuna Hurdugi şi Curteni. La prima se transferă dra Lăzărescu Sofia,

0care cu ord. n 8128 din 31 august a fost numită cu titlul provizoriu la şcoala din Petroviţa, jud. Dâmboviţa, iar la secunda

0dra Chirescu Elena care cu ord. n 8131 a fost numită cu titlul provizoriu la şcoala din Malaia, jud. Vâlcea.

C. Şcolile din com. Drânceni, Vutcani şi Roşieşti se fuzionează funcţionând înveţetorele la cl.I-II iar înveţetori la cl. III, IV, V şi diriginte.

Totodată veţi dispune ca şcolile care acum funcţionează separat pentru băieţi şi fete şi care din cauza localului nu se pot fuziona să fie transformate în şcoli mixte. Iar când populaţiunea şcolii nu va fi veţi propune desfiinţarea uneia din şcoli şi mutarea învăţătorului sau învăţătoarei dacă sunt titulari la alte şcoli suplinite.

Ministru

Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 50/1893, f.135, Concept.

Slujitorii şcolilor rurale din judeţul Fălciu la 1896

de Costin Clit

Ianuarie 1896 - State de 4. D. Daulja - Dolheşti 3. Gr. Anton - Boziaplată 5. And. Pandelea - Sălăgeni 4. I.M. Cezar - Dodeşti

Plasa Mijloc 6. N. Oghină - Sberoaia 5. C. Mircea - Găgeşti-Giurcani1. Şt. Iliescu - Creţeşti 7. C. Ionescu - Brădiceşti 6. D. Lovin - Rânceni2. I. Lovin - Curteni 8. Al. Bucur - Bohotin - Gura 7. Gh. Niţă - Şuletea3. P. Mităchescu - Duda Bohotinului (şcoală de 8. N. Georgescu - Vetrişoaia4. D. Sălcianu - Epureni cătun) 9. Ana Moţet - Fălciu5. I. Pandelea - Grumezoaia 9. Şt. Filon - Tg. Răducăneni 10. Adela Bogdan - Fălciu6. G. Bălţatu - Ivăneşti 10. Th. Iordan - Tg. Răducăneni 11. I. Artenie - Băseşti - Viltoteşti7. M. Ghibănescu - Şchiopeni D i r e c ţ i a A r h i v e l o r 12. Gr. Codreanu - Găgeşti - 8. I. Aramă - Stănileşti Naţionale Istorice Centrale, Jigălia9. I. Butnăreanu - Tătărăni - Fond Ministerul Cultelor şi 13. Al. Manoliu - Ţifu - Stoeşeşti

Crăsnăşeni Instrucţiunii Publice, dosar 14. P. Cătănescu - Fălciu10. G. Râpanu - Urlaţi 53/1896, f.4-7. 15. Elena P. Cătănescu - Fălciu11. I. Melinte - Curteni II 16. Steriana Stoica - Berezeni12. G. Toderaşcu - Şchiopeni- Decembrie 1896 - State de Plasa Răducăneni

Rusca plată 1. Al. Bucur - BohotinPlasa Crasna Plasa Mijloc 2. Gh. Şendrea - Buneşti

1. Al. Holban - Albeşti 1. Şt. Iliescu - Creţeşti 3. C. Hotnog - Covasna2. Gh. Croitoru - Albeşti 2. I. Lovin - Curteni 4. D. Daulja - Dolheşti3. M. Mania - Corni 3. P. Mihăilescu - Duda 5. And. Pandelea - Sălăjeni4. V. Sterian - Deleni 4. D. Sălcianu - Epureni 6. N. Oghină - Sberoaia5. G.V. Cireş - Hurdugi 5. I. Pandelea - Grumezoaia 7. C. Ionescu - Brădiceşti6. Oprişan Ghiga - Mălăeşti 6. Gh. Bălţatu - Ivăneşti 8. pr. Gh. Dimitrescu - Bohotin - 7. Ilie Trandafir - Olteneşti 7. M. Ghibănescu - Şchiopeni Gura Bohotinului8. M.Mocanu - Oţeleni 8. I. Ionescu - Şchiopeni 9. Şt. Filon - Tg. Răducăneni9. Iancu Gavril - Roşieşti 9. I. Aramă - Stănileşti 10. N a t a l i a F i l o n ( f o s t ă 10. G. Negoiţă - Târzii 10. I. Butnărianu - Tătărăni- Buzincu), Tg. Răducăneni11. V. Alexa - Vutcani Crăsnăşeni 11. M. Sandovici - Cozia12. M.Constaniscu - Vutcani 11. C. Maxim - Urlaţi 12. V. Costăchescu - Grozeşti13. C. Maxim - Şişcani 12. I. Melinte - Curteni Ibidem, f. 112-11614. I. Ulea - Vineţeşti 13. Gh. Toderaşcu - Şchiopeni - 15. G.V. Cireş - Hurdugi - Rusca

Guşiţei (şcoală de cătun) 14. Gr. Agarici - Tătărăni16. Gheorghe Guţu - Hurdugi - Plasa Crasna

Guşiţei 1. Al. Holban - Albeşti17. M. Mihailescu - Roşieşti - 2. M. Mania - Corni

Idrici 3. V. Sterian - Deleni18. Th. Bostan - Roşieşti - Idrici 4. Gh. V. Cireş - Hurdugi19. pr. Gav. Dăscălescu - Valea 5. Opr. Ghiga - Mălăeşti

lui Darie (şcoală de cătun) 6. Ilie Trandafir - Olteneşti20. V. Dimitriu - Olteneşti 7. N. Mocanu - Oţeleni

Plasa Podoleni 8. Zamfira Bădărău - Oţeleni1. G. Alexandrescu - Avereşti 9. Iancu Gavril - Roşieşti2. C.M. Cogălniceanu - 10. Gh. Negoiţă - Târzii

Avereşti 11. C. Lascăr - Şişcani3. P. Onofrei - Boţeşti 12. V. Alexa - Vutcani4. N.V. Enciu - Cozmeşti 13. Maria Constantinescu - 5. I. Porumbeanu - Drânceni Vutcani6. Elena Porumbeanu - 14. I. Ulea - Vineţeşti

Drânceni 15. Gh. Poroşnicu - Hurdugi - 7. Şt. Trandafir - Ghermăneşti Guşiţei*8. C.G. Olărianu - Boţeşti- 16. Gh. Sălcianu - Hurdugi -

Gugeşti Guşiţei9. I. Dimitriu - Moşna 17. M. Mihăilescu - Roşieşti - 10. N. Sofronie - Pâhneşti Idrici11. G. Pascal - Podoleni 18. Th. Bostan - Roşieşti - Idrici12. G. Motaş - Râşeşti 19. Gh. Croitoru - Valea lui Darie

Plasa Prutu 20. V. Dimitriu - Olteneşti1. I.Ghibănescu - Băseşti * în noiembrie era G. Cireş2. Sim. Bălţatu - Berezeni Plasa Podoleni3. C. Mihăilescu - Bozia 1. Gh. Alexandrescu - Avereşti4. pr. Spiridon Popa - Bozia 2. C .M. Cogă ln i ceanu - 5. I.M. Cezar - Dodeşti Avereşti6. C. Mircea - Găgeşti-Giurcani 3. P. Onofrei - Boţeşti7. D. Lovin - Rânceni 4. N.V. Enciu - Cozmeşti8. N. Caraivan - Şuletea 5. I. Porumbeanu - Drânceni9. G. Sălcianu - Şuletea 6. E lena Po rumbeanu - 10. N.Georgescu - Vetrişoaia Drânceni11. Ana Moţet - Fălciu 7. Şt. Trandafir - Ghermăneşti12. Ana Georgescu Grecescu - 8. I. Dimitriu - Moşna

Fălciu 9. N.Sofronie - Pâhneşti13. I. Artenie - Băseşti - Viltoteşti 10. Gh. Pascal - Podoleni14. Gr. Codreanu - Găgeşti 11. Gh. Motaş - Râşeşti

Jigălia 12. C.Gh. Olărianu - Boţeşti - 15. Al. Manoliu - Ţifu - Stoeşeşti Gugeşti

Plasa Răducăneni 13. M. Volocă - Ghermăneşti1. Al. Bucur - Bohotin Plasa Prut2. Gh. Şendrea - Buneşti 1. I. Ghibănescu - Băseşti3. C. Hotnog - Covasna 2. Sim. Bălţatu - Berezeni

Curioasa

În cireşul de lângă casăSunt vreo două cuiburele,Eu sunt tare curioasă...

Ce o fi în ele?

Mă agăţ de o mlădiţă,Pun piciorul pe crenguţă,Dar nu pot că sunt micuţă

Dar lasă, am să cresc eu mareŞi tot am să mă urc,Fiindcă-s curioasă tare,Ce-mi doresc nimic nu uit.

La Huşi

În vacanţă la bunici,Tare e frumos aici.Aduc lemne, pun pe focŞi apoi, mă mai şi joc.

Mă joc şi cu un pisoiŞi căţelul e cu noi.Am să-i scot eu la plimbareCa să stăm puţin la soare.

Tare e frumos aiciÎn vacanţă la bunici!

În curtea cea mareAm multe jucării,Că nici nu ştiu cu careSă mă joc mai întâi.

Şi multe farfuriiŞi multe linguriţe,În ele fac mâncarePentru păpuşi micuţe

Le iau cu mine-n leagănŞi aici le spun poveştiŞi leagănul ne-adormeLa nori dacă te uiţi P

oe

zii d

e O

an

a R

ad

u

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

14

1Fişe biografice ale cadrelor didactice din judeţul Fălciu Mirgea Agavriloaei

Hurdugi Lunca Banului 1 noiembrie 1909, Şişcani, OţeleniTucanu Teodor - n. 22 iunie 1902, studii - Şcoala Stavăr Vasile - n. 28 decembrie 1886, studii - Şcoala Penişoară Afrodita - 26 octombrie 1896, Şcoala Normală Huşi, funcţionează de la 1 sept 1923 (fila 1-2) Normală Bârlad, funcţionează din 1 septembrie 1909, a Normală, 1 septembrie 1916, Oţeleni FălciuTucanu Elena - n. 21 mai 1908, studii - Şcoala Normală funcţionat la Lunca Banului, Avereşti, Armăşeni, Buneşti Drăgunoi Gheorghe -10 iunie 1904, 4 clase liceu, Bârlad, funcţionează de la 1 sept 1927, a funcţionat la Stoian Gheorghe - n. 23 ianuarie 1911, studii - Şcoala Şcoala Normală, 1 septembrie 1925, Tomşa, Fălciu, Bozia, Hurdugi (1928), Huşi (1938-1944) (f. 2-3) Normală, funcţionează din 3 martie 1931, a funcţionat la Broscoşeşti, Oţeleni, HoceniTabără Elena - n. 4 iunie 1844, studii - Şcoala Normală Djoltai-Tighina, Creţeşti, Bălăneşti, Târzii, Lunca Cireş Vasile - 19 septembrie 1909, Şcoala Normală, 1 Mihail Sturza Iaşi, a funcţionat de la 1 ianuarie 1932, a Banului septembrie 1928, Şchiopeni, Oţelenifuncţionat la Alacap Dacuzol (Jud. Constanţa), Ivăneşti, Iordachescu Neculai - n.8 octombrie 1908, studii - PlotoneştiBroscoşeşti, Vetrişoaia, Hurdugi.(f. 4) Şcoala Normală, funcţionează din 11 septembrie 1928, Pânzaru Gheorghe -1 noiembrie 1890, 4 clase Ambrono Valeria - n. 8 februarie 1916, studii - Şcoala a funcţionat la Pogăneşti, Lunca Banului gimnaziu, Şcoala Normală, 1 noiembrie 1923, Cârligaţi, Normală de Fete Bacău, functionează de la 1 octombrie Iordachescu Maria - n. 4 martie 1910, studii - Şcoala Grumezoaia, Vetrişoaia, Plotoneşti1938, a funcţionat la Verdea (Jud. Putna), Şchiopeni, Normală, funcţionează din 1 septembrie 1931, a Pânzaru Elena -31 martie 1900, Şcoala Normală, 1 Bumbăta, Vetrişoaia, Hurdugi-f.4 funcţionat la Lunca Banului septembrie 1923, Vetrişoaia, Hurdugi, Urlaţi, Plotoneşti

Hoceni Muşata PorcişeniGhiban M. Grigore - n. 23 aprilie 1884, studii - Şcoala Popescu Iorgu - n. 12 iulie 1908, studii - Şcoala Carp Vasile - 6 decembrie 1904, Şcoala Normală, 1 Normală "Vasile Lupu" Iaşi, funcţionează de la 1 Normală, funcţionează din 1 septembrie 1930, a ianuarie 1933, Avereşti, Valea Caselor, Boţeşti, noiembrie 1908, a funcţionat la Deleni, Bărboşi (Jud. funcţionat la Vetrişoaia, Drânceni, Muşata PorcişeniFălciu), Hoceni (f. 4) Murgulescu Aneta - n. 12 iunie 1903, studii - Şcoala PâhnaGiurgea Geler - n. 9 octombrie 1904, studii - Şcoala Normală, funcţionează din 1 septembrie 1923, a Popa Dumitru - 2 noiembrie 1906, Şcoala Normală, 1 Normală Huşi, funcţionează din 1 octombrie 1924, a funcţionat la Moşna, Rânceni, Urlaţi, Muşata septembrie 1926, Târzii, Pâhnafuncţionat la Marianca Mica (Jud. Cetatea Albă), Moşna Petrea Ştefan - 8 noiembrie 1904, Şcoala Normală, 1 Urpeanca, Râşeşti, Hoceni Dumitriu Aurel - n. 1 august 1903, studii - Şcoala septembrie 1924, Vulcan - Hunedoara, PâhneştiGociu Dima Ecaterina - n. 21 mai 1911, studii - Şcoala Primară din Moşna, 4 clase liceu Cuza Vodă, Şcoala Sofrone Aneta -22 martie 1905, Şcoala Normală, 9 Normală Bacău, funcţionează din 15 septembrie 1930, a Normală din Huşi, funcţionează din 1 noiembrie 1923, a octombrie 1924, Răducăneni, Buneşti, Pâhneştifuncţionat la Berezeni, Brădiceşti, Ghermăneşti, funcţionat la Răducăneni, Moşna Moldovanu Gheorghe -10 februarie 1907, Şcoala Cârligaţi, Pogăneşti, Stroeşti, Hoceni Proca Profira - n. 6 martie 1899, studii - 4 clase liceu, Normală, 1 septembrie 1927, Pogăneşti, Tuceni,

Ivăneşti Şcoala Normală Iaşi, funcţionează din 1 septembrie Pâhneşti Ghibănescu Constantin - n. 10 noiembrie 1899, studii - 1927, a funcţionat la Răducăneni, Moşna PlopiŞcoala Normală Fălciu, funcţionează de la 1 noiembrie Popa Constantin - n. 22 mai 1905, studii - Şcoala Mistreanu Ioan -25 noiembrie 1893, Şcoala Normală, 1 1922, a funcţionat la Ivăneşti (Jud Fălciu) Normală, funcţionează din 1 septembrie 1925, a octombrie 1914, Avereşti, PlopiGhibănescu C. Maria - n. 18 august 1907, funcţionează funcţionat la Sărata Tochila, Lărguţa jud. Cahul, Obreja Elvira - 13 octombrie 1908, 8 clase liceu, curs din 1 septembrie 1926, a funcţionat la Tătărani, Huşi, Răducăneni, Cârligaţi, Moşna pedagogic, 1 septembrie 1925, Pâhneşti, Fundătura, Crăsnăşeni, Stănileşti, Şchiopeni, Ivăneşti Diaconu Constantin - n. 29 mai 1908, studii - Şcoala Duda, Plopi, Avereşti

Isaiia Normală, funcţionează din 1 septembrie 1926, a Podolenii de SusProca Mihai - n. 21 octombrie 1911, funcţionează din 1 funcţionat la Dolheşti, Moşna Iliescu Constantin - 19 mai 1896, Şcoala Normală septembrie 1929, a funcţionat la Bohotin, Podu Hagiului, Mardare T. Ioan - n. 20 mai 1913, studii - Şcoala Bârlad, 1 septembrie 1914, Podolenii de SusPlochii (Jud. Fălciu), Ciupeşti (Jud. Tighina), Ghergheşii Normală, funcţionează din 25 noiembrie 1938, a Noi, Usăteni (Jud. Cahul), Isaiia funcţionat la Ghermăneşti, Doftana jud. Bacău, Movilă Petru - 29 iunie 1911, Şcoala Normală Bârlad, 27

Idrici Santimbru, jud Ciuc, Burda jud. Bihor, Moşna octombrie 1931, Tarnuta, Podolenii de SusPostolache Dumitru - n. 1 aprilie 1902, funcţionează Chirvase Ioan - n.25 aprilie 1910, studii - Şcoala Mardare Grigore - 20 noiembrie 1910, Şcoala Normală din 1 septembrie 1924, a funcţionat la Corni Albeşti, Idrici Normală Huşi, funcţionează din 13 decembrie 1930, a cu 6 clase Mihail Kogălniceanu Huşi, 10 octombrie 1929, şi Roşieşti (Jud Fălciu) funcţionat la Fălciu, Stănileşti, Urlaţi, Tătărăni, Lunca Valea Satului, Ciocârleşti, Podolenii de SusIacob Sevastita - n. 26 noiembrie 1910, studii - Şcoala Banului, Moşna, Grumezoaia Ioachim Ana - 24 februarie 1898, Şcoala Primară, 4 Normală, funcţionează din 11 decembrie 1930, a Profir Ecaterina - n. 19 ianuarie 1902, studii Şcoala clase liceu, cursuri de vară, 29 august 1920, Fundătura, funcţionat la Idrici, jud. Fălciu Profesională, 3 clase normale Bârlad, funcţionează din 1 Podolenii de Sus

Jigălia septembrie 1923, a funcţionat la Moşna, Huşi Podolenii de JosBulandra Cleopatra - n. 26 iunie 1888, studii - Şcoala Dumitriu Ecaterina - n. 2 ianuarie 1902, studii - Şcoala Cremene Neculai - 25 iulie 1907, 4 clase primare, Profesională Bârlad, funcţionează din 1 octombrie 1908, Normală, Şcoala Primară Ilfov, funcţionează din 1 Şcoala normală, 1 septembrie 1926, Isaiia, Podolenii de a funcţionat la Buhăeşti, Blăgeşti, Şuletea, Jigălia jud. septembrie 1923, a funcţionat la Moşna JosFălciu Mălăeşti Manza Victoria - 27 aprilie 1903, Şcoala Primară, Dumitriu Neculai - n. 23 noiembrie 1914, studii - Şcoala Bostan Iancu - 3 iunie 1905, Şcoala Normală, 1 Şcoala normală, 15 februarie 1934, Comăneşti, Bacău, Normală "Vasile Lupu" Iaşi-funcţionează din 15 septembrie 1026, Lipova, Deleni, Vutcani, Mălăeşti Podolenii de Josseptembrie 1935, a funcţionat la Broscoşeşti, Bostan Maria - 1 februarie 1907, Şcoala Normală, 1 Poşta ElanuluiScoposeni, Lunca Banului, Jiglia septembrie 1927, Lipova, Deleni, Vutcani, Mălăeşti Dănăila Dumitru - 9 iulie 1909, Şcoala Normală, 1 Bulgaru Ioan - n. 6 ianuarie 1894, studii - Şcoala Novaci noiembrie 1929, Poşta ElanNormală, funcţionează din 1 noiembrie 1915, a Costăchescu Dumitru -19 aprilie 1903, 4 clase liceu, Peicanifuncţionat la Jigălia, Tătărani, Leoşti Şcoala Normală, 1 septembrie 1924, Bulzesti, Duda, Bahrim Augustin - 26 martie 1906, Şcoala Normală, 12 Chirilă Gh. Vasile - n. 7 mai 1907, studii - Şcoala Novaci octombrie 1924, Găgeşti, PeicaniNormală, funcţionează din 1 septembrie 1927, a Guţu Constantin -7 august 1915, Şcoala Normală, 1 Vasiliu Emilia -16 iunie 1916, Şcoala Normală, 1 funcţionat la Cioara, Tătărăni, Crăsnăşeni, Gugeşti, octombrie 1935, Răşeşti, Novaci septembrie 1938, Bazga, EpureniTătărăni-Leoşti, Tătărăni jud. Fălciu Odaia Bogdana Petriş

Leoşti Ciocârlan Neculai - 9 decembrie 1909, Şcoala Radu Petru - 13 aprilie 1905, 4 clase liceu Cuza Vodă Chirilă Natalia - n. 20 martie 1900, studii - Normală, 1 septembrie 1929, Odaia Bogdana Huşi, Şcoala Normală Vaslui, 1 septembrie 1928, Şcoala Profesională, funcţionează din 1 septembrie Olteneşti Chiriceşti, Petriş1925, a funcţionat la Scoposeni, Tătărăni - Crăsnăşeni, Popa Gh. Ioan -10 noiembrie 1882, 5 clase Busuioc Constanţa - 3 noiembrie 1902, Şcoala Albeşti, Leoşti primare, 4 clase gimnaziu, Şcoala Normală Bârlad, 28 Normală, 1 septembrie 1925, Cozmeşti, Dolheşti,

I.G.Duca septembrie 1905, Dumbrăveni, Olteneşti BuneştiLovin Emanoil - n. 6 aprilie 1899, studii - Şcoala Agarici V. Elena - 8 februarie 1907, Şcoala Normală, 1 PogăneştiNormală Bârlad, funcţionează din 1 noiembrie 1923, a septembrie 1926, Murgeni, Olteneşti Sofrone Scarlat - 10 noiembrie 1882, Şcoala Normală, funcţionat la Creţeşti, Budeşti, I.G. Duca Gaiţă Teodor - 10 august 1902, 4 clase liceu, cursul 1 noiembrie 1906, Lunca Banului, Pâhneşti, PogăneştiLovin Maria - n. 20 martie 1902, studii - Şcoala Normală pedagogic, 11 noiembrie 1920, Creţeşti, Albeşti, Corni, Andronie Elena - 28 aprilie 1903, Şcoala Normală, 1 Brăila, funcţionează din 1 septembrie 1923, a funcţionat Tătărăni, Olteneşti noiembrie 1923, Rusca, Pogăneşti, Huşi.la I.G. Duca Oţetoaia Chiriţoi Dumitru - 11 iulie 1907, Şcoala Normală, 1

Leoşti Ianţu Dumitru -5 martie 1906, Şcoala Normală, septembrie 1927, PogăneştiDarie H. Gavril - n. 3 ianuarie 1902, studii - Şcoala 1 septembrie 1926, Lunca Banului, Oţetoaia Podu HagiuluiNormală "Vasile Lupu", funcţionează din 1 decembrie Oniţă Elena - 29 ianuarie 1903, cursul primar, Şcoala Mândrilă Dumitru - 6 august 1902, Şcoala Normală, 1 1921, a funcţionat la Cârligaţi, Ivăneşti, Leoşti Profesională, 1 septembrie 1922 martie 1924, Sălăgeni - Grozeşti, Drânceni, Podu Melinte Paraschiva - n. 10 octombrie 1912, studii - 7 - Scoposeni, Răducăneni, Drânceni, Porumbeşti, Lunca Hagiuluiclase de liceu si Şcoala Normală, funcţionează din 1 Banului, Oţetoaia Mândrilă Victoria - 23 mai 1901, Şcoala Normală, 1 octombrie 1936, a funcţionat la Olteneşti, Idrici, Cârligaţi, Oţeleni septembrie 1923, Drânceni, Podu HagiuluiLeoşti Penişoară Petru - 10 noiembrie 1887, Şcoala Normală, Podu Oprii

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

15

Condurachi Ioan - 7 octombrie 1899, 4 clase de liceu Fălciu octombrie 1905, VetrişoaiaŞcoala Normală Bârlad, 1 noiembrie 1923, Podu Oprii Matran Maria - 29 noiembrie 1905, Universitatea Pascal Emilia - 18 iulie 1902, Şcoala Normală Galaţi, 1 Condurachi Eufrosina - 9 septembrie 1901, Şcoala Bucureşti, Seminarul Pedagogic Universitar, 1 septembrie 1923, VetrişoaiaProfesională, Şcoala Normală Vaslui, 1 martie 1919, octombrie 1934, Creţeştii de Jos, Huşi Ştefăniţă Dumitru - 10 martie 1908, Şcoala Normală Buneşti, Podu Oprii Sălăgeni Huşi, 1 septembrie 1927, Vetrişoaia

Pogăneşti Constantin Gheorghe- 15 aprilie 1907, 4 clase primare, Satu Nou - VetrişoaiaCovulavski Nichifor - 20 martie 1907, Şcoala Normală 4 clase liceu, 2 clase normale, 1 septembrie 1927, Pivniceru Constantin - 27 iulie 1906, Şcoala Normală, Huşi, 1 septembrie 1927, Berezeni, Pogăneşti Siliştea Bogdana, Sălăgeni 1 septembrie 1925, Şchiopeni, Satu Nou VetrişoaiaCovulavski Ecaterina - 4 noiembrie 1906, 4 clase Stănileşti Pivniceru Maria - 6 iulie 1907, Şcoala Normală Bârlad, secundare, curs pedagogic, 1 septembrie 1923, Boţeşti, Busuioc Irimia - 13 august 1903, Şcoala Normală Huşi, 1 septembrie 1927, Vetrişoaia, ŞchiopeniPogăneşti 1 septembrie 1924, Stănileşti Câdei Constantin - 22 februarie 1906, Şcoala Normală,

Răducăneni Sofrone Emil - 11 octombrie 1903, Şcoala primară, 1 septembrie 1926, Satu Nou VetrişoaiaMardare Vasile - 23 octombrie 1891, Şcoala Normală Şcoala Normală, 15 martie 1920, Arsura, Stănileşti Ioanitiu Nicolae - 4 aprilie 1892, Şcoala de agricultura, "Vasile Lupu" Iaşi, 1 septembrie 1912, Bohotin, Dolheşti, Cosescu Maria - 17 decembrie 1909, Şcoala Normală, gimnaziul Vaslui, 28 noiembrie 1938, Boţeşti-FălciuRăducăneni 1 septembrie 1927, Stănileşti, Dărmăneşti, Pogăneşti, VineţeştiIonescu Dumitru -28 noiembrie 1895, Şcoala Normală, Idrici. Lovin Ioan - 6 octombrie 1901, Şcoala Normală, 1 20 martie 1920, Grozeşti, Răducăneni Roşu Neculai - 26 aprilie 1906, Şcoala Normală, 1 noiembrie 1922, Olteneşti, VineţeştiIacomi Ioan - 10 martie 1883, Şcoala Normală, 22 septembrie 1926, Lunca Banului, Stănileşti Chitic Maria - 29 iunie 1904, Şcoala Normală, Vineţeşti, octombrie 1907, Răducăneni, Drânceni Sofrone Emilia - 28 februarie 1905, Şcoala Normală ArsuraAgarici Melania - 13 aprilie 1905, Şcoala Normală, 1 Bârlad, 1 septembrie 1923, Vălenii de Munte, Stănileşti Valea Greculuioctombrie 1924, Răducăneni Stuhuleţ Popa Nicolae - 7 martie 1901, Liceul Cuza Vodă 4 clase, Mardare V. Ana - 26 august 1903, Şcoala Normală, 1 Musteaţă Neculai - 27 februarie 1907, Şcoala primară, Şcoala Normală, 1 septembrie 1927, Valea Greculuioctombrie 1924, Mingir, Răducăneni 6 clase normale, 1 septembrie 1927, Rânceni, Stuhuleţ Vasilachi Ioana - 9 aprilie 1904, Şcoala Normală, 1 Iacomi Olga - 8 ianuarie 1883, Şcoala Normală Stroeşti septembrie 1926, Roşieşti, Valea GreculuiBucureşti, 1 septembrie 1912, Lupeni, Dorohoi, Melinte Dumitru - 24 octombrie 1898, Şcoala Normală Arteni Vasile - 9 aprilie 1904, Şcoala Normală, 1 Răducăneni Bârlad, 1 septembrie 1919, Orhei, Stroeşti septembrie 1926, Valea GreculuiPrisecaru Constantin - 3 martie 1917, Şcoala Normală David Elena - 24 august 1913, Şcoala Normală Bacău, Valea lui DarieVaslui, 28 noiembrie 1938, Albeşti, Copăceana, Lunca 1 septembrie 1931, Stroeşti Iordăchescu Elena - 6 august 1913, Şcoala Normală Banului, Răducăneni Ionescu Anastasia - 26 octombrie 1908, Şcoala Bârlad, 15 ianuarie 1930, Costeşti, Valea lui DariePop Elena - 20 iunie 1908, Şcoala Normală, 1 Normală Bârlad, 1 septembrie 1929, Slobozia, Stoeşti Vutcaniseptembrie 1928, Scoposeni, Răducăneni, Roşu Şchiopeni Purice Constantin - 12 aprilie 1881, Şcoala Normală, 1 Culina Constantin - 16 martie 1909, Şcoala Normală, 1 Sârbu Ioan - 26 iunie 1886, Şcoala Normală, 1 noiembrie 1907, Zizinca, Vutcaniseptembrie 1928, Răducăneni, Roşu septembrie 1910, Şchiopeni, Huşi Popescu Iustina - 25 august 1903, Şcoala Normală

Rânceni Racoviţă Petru - 5 martie 1896, Şcoala Normală, 1 Galaţi, 1 septembrie 1923, MălăeştiNiţă Ioan - 2 iulie 1984, 6 clase normale, 24 octombrie noiembrie 1915, Şchiopeni, Urlaţi, Ghermaneşti Popescu Gheorghe - 29 septembrie 1900, Şcoala 1915, Corni, Albeşti, Mălăeşti, Rânceni Chirvase Ioan - 25 aprilie 1910, Şcoala Normală, 15 Normală, 1 noiembrie 1922, Vutcani, MălăeştiChebac Vasilica - 25 noiembrie 1904, Şcoala Normală septembrie 1930, Rânceni, Moşna, Grumezoaia Crăciun Enache - 14 iulie 1901, Şcoala Normală, 1 Bârlad, 1 septembrie 1926, Satu Nou, Rânceni Racoviţă Felicia - 17 iulie 1897, Şcoala Normală septembrie 1925, Idrici, VutcaniChebac Şerban - 14 februarie 1906, Şcoala Normală, Cernăuţi, 1 noiembrie 1916, Ivăneşti, Şchiopeni. Şoitu Dumitru - 11 noiembrie 1898, Şcoala Normală 1 septembrie 1926, Rânceni Nistor Dumitru - 8 noiembrie 1903, Şcoala Normală Bârlad, 1 septembrie 1916, Mălăeşti, RoşieştiPopescu Ana - 23 mai 1908, Şcoala Normală, 1925, Huşi, 1 septembrie 1921, Duda, Şchiopeni Darie Grigore - numit la 16 august 1943Rânceni, Muşata Nistor Elena - 10 octombrie 1902, Şcoala Normală Purice Ioniţă - 17 august 1900, Şcoala Normală, 15

Rusca Bârlad, 1 septembrie 1925, Duda, Şchiopeni septembrie 1924, Valea lui Darie, VutcaniPopescu Gheorghe - 15 martie 1905, Şcoala Normală Pandelea Gheorghe - 13 iunie 1892, Şcoala Normală, 1 Bostan Gheorghe - 10 aprilie 1905, Şcoala Normală, 1 Tg. Jiu, 1 septembrie 1927, Bobeica Lăpuşna, Rusca octombrie 1918, Tămăşeni septembrie 1942, Vutcani - FălciuChirica Măndiţa - 17 septembrie 1905, Şcoala Năstase Ioana - 26 februarie 1898, 6 clase Bostan Janiţa - 18 ianuarie 1905, Şcoala Normală, 21 Normală, 1 septembrie 1925, Ivăneşti, Corni, Huşi normale Galaţi, 1 septembrie 1920, Dodeşti, Tămăşeni decembrie 1925, Bacău, Vutcani

Răşeşti Tomşa Purice Ana - 8 noiembrie 1905, Şcoala Normală, 1 Ciuraia Constantin - 15 august 1897, Şcoala Normală, Dima Gheorghe - 24 iulie 1906, 4 clase liceu, 2 clase septembrie 1925, Vutcani 1 octombrie 1918, Bohotin, Răşeşti normale, 1 septembrie 1926, Şişcani, Tomşa Valea BosieiVetrescu Petru - 22 martie 1905, Şcoala Normală, 1 Tătărănii de Sus Grecu Dumitru - 16 martie 1916, Şcoala Normală, 1 septembrie 1923, Rânceni, Răşeşti Chirilă Ion - 15 iunie 1889, 4 clase gimnaziu, 6 clase septembrie 1926, Pogăneşti, CârligaţiGiurgia Irina - 10 decembrie 1897, 5 clase profesionale, seminar, 1 septembrie 1914, Pânceşti, Tătărănii de sus Vâltoteşticurs pedagogic, 1 septembrie 1915, Vutcani, Avereşti, Tătărănii de Jos Cârţu Anton - 11 noiembrie 1904, Şcoala Normală, 1 Răşeşti. Ulea Mihai - 23 septembrie 1895, Şcoala Normală Iaşi, 1 octombrie 1924, Băseşti, VâltoteştiVetrescu Paula - 30 ianuarie 1908, Şcoala Normală, 1 noiembrie 1918, Vale Bosiei, Tătărănii de Jos Văleniseptembrie 1926, Drânceni, Răşeşti Popa Ana - 3 octombrie 1906, Şcoala Normală Piatra Arteni Gheorghe - 18 iulie 1856, Şcoala Primară, 1 Arteni Gheorghe - 18 octombrie 1908, Şcoala Normală, Neamţ, 1 septembrie 1926, Leoşti, Tătărănii de Jos noiembrie 1815, Roşieşti, Văleni1 septembrie 1930, Răşeşti Tăbălăeşti ZguraChicu Teodor - 11 octombrie 1896, Şcoala Normală, 1 Gheorghiu Mihai - 1 noiembrie 1903, Şcoala Normală Olăreanu Silviu - 5 iunie 1907, 5 clase seminar, 1 octombrie 1918, Răşeşti, Idrici Huşi, 1 noiembrie 1923, Avereşti, Tăbălăeşti septembrie 1931, Sălăgeni, Zgura

Roşieşti Busuioc Ospazia - 11 decembrie 1912, Şcoala DodeştiAntohi Gheorghe - 9 octombrie 1903, Liceul Particular, Normală Botosani, 17 februarie 1934, Călăraşi, Năstase Eugenia - 6 mai 1913, Şcoala Normală, 1 Şcoala Normală Bârlad, 1 septembrie 1923, Bozia Tăbălăeşti octombrie 1933, Odorhei, DodeştiRoşieşti Târzii FălciuBostan Eugenia - 8 septembrie 1908, Şcoala Normală Cojan Petru - 1 mai 1898, 4 clase gimnaziu, 1 octombrie Harnagea Ecaterina - 11 iulie 1901, Şcoala Normală Bârlad, 1 septembrie 1927, Roşieşti, Albeşti Corni 1916, Cozia Târzii Iaşi, 1 septembrie 1921, FălciuMihăilescu E. Gheorghe - 25 aprilie 1907, 6 clase, 1 Cojan Emilia - 18 aprilie 1896, 6 clase normale, 10 Strulescu Maria - 16 ianuarie 1911, Şcoala Normală, 11 septembrie 1926, Roşieşti august 1916, Grozeşti, Târzii septembrie 1930, Huşi, Fălciu

Rediu Gavrilescu Profira - 3 martie 1894, 4 clase liceu, 1 Popescu Lina - 11 decembrie 1911, 2 clase liceu, Popa Teodor - 19 iulie 1907, Şcoala Normală, 1 septembrie 1916, Miorcani, Ciorăşti Şcoala Normală, 1 octombrie 1936, Fălciuseptembrie 1924, Idrici, Rediu Tupilaţi Răducăneni

Şişcani Cozma Mihai - 8 noiembrie 1892, 4 clase liceu, Dumitriu Maria - 1 mai 1906, 5 clase liceu Iaşi, 1 Cehan Ioan - 6 octombrie 1899, Şcoala Normală, 1 2 normale, 1 decembrie 1913, Tupilaţi, Poşta Elan septembrie 1926, Răducăneni, Pârliţtiseptembrie 1919, Creţeşti, Şişcani Tălhăreşti Ionescu Maria - 24 septembrie 1914, Şcoala Normală Maria Cehan - 7 noiembrie 1903, 4 clase liceu, 2 clase Iacob Ioan - 4 septembrie 1908, 6 clase normale, curs Iaşi, 1 septembrie 1934, RăducăneniNormală, 1 septembrie 1922, Ivăneşti, Şişcani pedagogic, 1 septembrie 1930, Idrici, Tălhăreşti VutcaniParteni Petru - 1 decembrie 1902, Şcoala Normală Urdeşti Hothazie Felicia - 11 aprilie 1911, Şcoala Normală, 1 Bârlad, Huşi, 1 octombrie 1924, Costeşti, Hoceni, Râncianu Gheorghe - 8 ianuarie 1907, Şcoala octombrie 1932, VutcaniŞişcani Normală, 1 septembrie 1927, Drânceni, Urdeşti, Vetrişoaia

Sberoaia Urlaţi Ştefăniţă Ana - 2 februarie 1904, Şcoala Normală, 1 Gheorghiu Dumitru - 8 noiembrie 1905, 6 clase Murgulescu Octavian -12 noiembrie 1900, Şcoala septembrie 1926, Vetrişoaianormale, 1 septembrie 1926, Scoposeni, Sberoaia Normală, 1 noiembrie 1922, Hurdugi, Urlaţi Deleni - BarboşiBrânceanu Maria - 4 octombrie 1911, Şcoala Normală Doroftei Gheorghe - 8 septembrie 1907, Şcoala Ştefănescu Maria - 17 noiembrie 1915, Şcoala Normală de fete, 1 mai 1935, Frumuşica, Scoposeni, Sberoaia Normală, 1 septembrie 1926, Urlaţi, Grumezoaia Predeal, 1 februarie 1935, Barboşi, EpureniAndriuţă Matei - 8 martie 1894, 4 clase gimnaziu, Vetrişoaia Isaiia BohotinŞcoala Normală, 1 noiembrie 1914, Scoposeni, Jud Tomşa Negu - 17 martie 1884, Şcoala Normală, 1 Diaconu Constantin - 29 ianuarie 1912, Şcoala

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

16

Normală, 1 septembrie 1930, Isaiia Bohotin Dumitrescu Ştefania - 3 ianuarie 1913, Şcoala Cozma Vasile - 27 septembrie 1914, Şcoala Normală, 1 Galeriu Ioan - 29 august 1910, Şcoala Normală Deva, 1 Normală Brăila, 15 septembrie 1937, Iaşi septembrie 1938, Lunca Banuluioctombrie 1934, Cârligaţi, Chersăcosu Gheorghe Ilinca - 8 octombrie 1919, Şcoala Normală Guşitei

Berezeni Bârlad, 1 noiembrie 1936, Băseşti, Vâltoteşti Dumitru Nicolae - 29 noiembrie 1914, Şcoala Normală, Popescu Aurora - 26 iulie 1912, Şcoala Normală Stănileşti 1 octombrie 1938, Huşi, Ivăneşti, GuşiteiPredeal, 17 noiembrie 1936, Vetrişoaia, Berezeni Vlad Ana - 3 iulie 1908, Şcoala Normală Piatra Neamţ, 1 Gramaticu Grigore - 21 februarie 1912, Şcoala

Ghermăneşti septembrie 1928, Lunca Banului, Stănileşti Normală, 1 octombrie 1941, GuşiteiSava Emil - 16 decembrie 1911, Şcoala Normală Huşi, 1 Cotae Cileac - 5 august 1915, Şcoala Normală, 1941, Cireş Euniţa - 26 decembrie 1913, Şcoala Normală septembrie 1930, Ghermăneşti Rusca Budeşti Vaslui, 1 octombrie 1938, Hurdugi-Guşitei

Scoposeni Pogăneşti Caramfil Natalia - 20 ianuarie 1917, 4 clase liceu Huşi, 4 Hardila Maria - 29 august 1914, Şcoala Normală, 1 Chiriţoi Elena - 17 martie 1914, 6 clase liceu, 1 clase Şcoala Normală Cluj, 1 septembrie 1943, Guşiteioctombrie 1936, Mirceşti, Scoposeni octombrie 1934, Cetatea Alba, Pogăneşti Buruiană Constantin - 9 decembrie 1912, Şcoala Puiu Dumitru - 16 august 1910, 4 clase liceu, Şcoala Vâltoteşti Normală Bârlad, 1 octombrie 1938, Rusca, DudaNormală, 3 octombrie 1928, Scoposeni Gheţău Elena - 7 octombrie 1906, Şcoala Normală fete Grumezoaia

Oţeleni Arad, 1 septembrie 1928, Vâltoteşti Niculescu Suzana - 21 februarie 1911, Şcoala Hobincu Gheorghe - 5 martie 1912, Şcoala Normală Darie Natalia - 26 octombrie 1913, Şcoala Normală, 18 profesionala, 15 octombrie 1938, Grumezoaia, Huşi, 1 septembrie 1934, Oţeleni septembrie 1936, Giurgesti, Vâltoteşti BucureştiGheorghiu Victoria - 15 februarie 1912, Şcoala Duda Oniţă Ana - 13 martie 1910, Şcoala profesionala, 15 Normală Bârlad, 1 septembrie 1934, Buneşti, Oţeleni Cozma Luca - 1 august 1912, Şcoala Normală, 13 octombrie 1938, Ghermăneşti, Cernavodă

Huşi februarie 1931, Băseşti, Duda DancuPivniceru Elena - 25 iulie 1904, Şcoala Normală Elena Paraschiv Elisabeta - 8 februarie 1914, Şcoala Moraru Neculai - 19 iulie 1914, Şcoala Normală Iaşi, 1 Doamna Bucureşti, 1 septembrie 1924, Bucureşti, Huşi Normală, 1935, Scoposeni, Colţu Corni octombrie 1938, DancuCireş Matei - 6 mai 1908, Şcoala Normală Huşi, 1943, Gura Văii Teodoru Neculai - 26 noiembrie 1915, Şcoala Normală Huşi Bădărau Petru - 2 noiembrie 1905, Şcoala Normală 6 Brăila, 1 septembrie 1939, Ismail, Galaţi

Epureni clase, 1 februarie 1931, Urlaţi, Ciuculeni, Gura Văii Miron Elena - 19 februarie 1907, 5 clase Şcoala Stan Neculai - 16 septembrie 1909, Şcoala Normală, 1 Lunca Banului profesională Focşani, 1936, Berezeni, Brătuleştiseptembrie 1922, Epureni, Rediu - Iaşi Chirvase Elena - 17 noiembrie 1911, Şcoala Normală Stafie Ştefan - 5 octombrie 1900, Şcoala Normală Agafiţei Nastasia - 14 ianuarie 1912, Şcoala Normală de fete Bârlad, 1 septembrie 1934, Lunca Banului Galaţi, Huşi, Bălţi, Vaslui.Brăila, 15 septembrie 1937, Epureni TăbălăeştiCireş Olga - 13 august 1911, Şcoala Normală Bârlad, Oniţă Eleonora - 16 decembrie 1915, Şcoala Normală 1930, Hurdugi, Epureni Buzau, 1 septembrie 1938, Tăbălăeşti Notă: Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale

Vâltoteşti Diaconu Spiridon - 25 septembrie 1909, Şcoala Vaslui, Fond Inspectoratul Şcolar Fălciu, dosar 2/1939, Ionescu Emilia - 25 martie 1914, Şcoala Normală Normală Bârlad, 1 septembrie 1934, Vâltoteşti, f.1-200.Botoşani, 15 septembrie 1937, Budeşti, Vâltoteşti Tăbălăeşti

Documente despre episcopul Iacov Antonovicide Marian Ceru

I fieşte cum, şi fără de bună încredinţiare de mărturie a nebeţiv, blând, negâlcevitor, ne înşelătoriu, nezavistnic, Mărturie vieţei, să nu se hirotonisască nimenea. Acestei porunci ne iubitor de argint, bine ocârmuind casa lui, având pe

Subsemnaţii locuitori, domiciliaţi în comuna şi Smerenia Nostră urmând, şi viind la Noi cucernicul copiii sei supt ascultare cu totă curăţia şi feriţi de ori ce Bogdana, Plassa Simila din judeţulu Tutova; atestămu cliric Ion Antonovici fiul D. Caranfil Antonovici din spurcăciune şi vrăji băbeşti, după porunca Aceluiaşi prin acesta, că tănărul Ion Antonovici ce au absolvitu comuna Tunseşti districtul Tutova, poftind, ca să se Apostol cătră Timoteiu. Iară mai ales pre Poporenii cei cursulu a patru classe primare în urbea Bărladulu, învrednicească acestui dar prea înalt al Preoţiei, întâiu l- încredinţaţi lui, se-i înveţe buna credinţă, poruncile lui arzindu de dorinţă spre a frecventa şi cursulu am cercat în tot chipul de vrednicia lui, rânduindulu la Dumnezeu şi toate celelalte creştineşti fapte bune.Seminariului din Huşi, şi ne-ajutândulu mijlocele de Duhovnicească cercetare; apoi după mărturisirea Deci toţi să-l aveţi la dragoste, cinstindul ca pe un întreţinere de a sta în totu intervalulu studiului ca Duhvnicescului seu Părinte Iconomul Ioan Harnagea vas ales al Sfintei Bisserici, şi slujitoriu celor sfinte. Şi externu, din causă că părintele seu Caranfilu Duhovnicul Sfintei Episcopiei Noastre, vrednic şi fără de spre încredinţare i se eliberează această Arhierească Antonoviciu, este la culme nevoeşu, încongiuratu de o prihană aflându-se, l'am priimit spre această chiemare şi Carte, subscrisă de Noi, şi investită cu sigiliul Sfintei grea familiă, care o întreţine; ca megieş şi contrăitori cu după Darul şi puterea prea Sfântului şi de viaţă Episcopii.elu, fiind bine convinşi despte tote ne ajunsurile sale spre începătorului Duh ce s'au dat Smereniei Nostre de la Dată în residenţa Noastră Episcopală Huşii, la credinţăi liberă mărturie prezentă adiverinţă şi de cătră Prea Înaltu Arhiereu, Domnul Iisus Christos, prin Sfinţii anul Mântuirei una mie opt sute opt zeci şi unul luna autoritatea nostră comunală. sei Ucenici şi Apostoli, şi prin următorii lor purtătorii de Septembrie în 3 zile, iar al păstoriei Nostre al treilea.

Urmează iscăliturile Dumnezeu Părinţi. + Calinic Episcop Huşilor(I. Rotariu), (Gh. Onişanu), (N. Zurganu), (Gh. Şi după rânduiala Sfintelor Canoane, l'am Director «ss»

Chiriachi), (A. Palecescu), (A. Nicolae), (I. Parfeni), (C. învrednicit de acest Sfânt Dar; Povelindul întâi Citeţ şi Idem, dosar 32/1881.Armenu), (C. Şerbanu Barbu), (V. Barbu), (Şt. Dănilă). Ipodiacon, pe urmă l'am hirotonisit canoniceşte prin III

România chemarea Sfântului Duh Diacon la 23 Sept. 1880 ear No. 468Comisiunea Interimare a Comunei Bogdana Preot desăvârşit la 26 Iuliu a.c. dândui toată voia şi bine- România

Din cercetarea făcută constatându se că cuvântarea, a sluji tote cele ce se cuvin Preoţiei, adică: a CalinicCaranfilu Antonoviciu, cu adevăratu e lipsitu de mijloce: Boteza, a Mirui, a Cununa, a sluji Sfântulu Maslu, a Cu mila lui Dumnezeu

Se atestează şi de subsemnaţii membri: săvârşi Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, şi tote Smeritul Episcop Eparhiei Huşilor(M. Scutariu), (I. Chelaru), (Gh. Cristescu). rânduielile şi urmările cele Bisericeşti să le lucreze Având în vedere notele de conduită trecute în No. 862 deplin ca un slujitor Tainelor lui Dumnezeu, înse numai la condica de calităţi a preotului Ioanu Antonoviciu servitor

1872 Iuliu 30 Biserica cu hramul Sântul Ilie din Urbea Bărlad unde s- Bisericei cu hramul Sf. Ilie din oraşul Bârladulu, şi cu 0Direcţia Seminarului din Huşi au rânduit de cătră Noi, să fie volnic a sluji cele preoţeşti; privire la recomandaţia făcută prin raportul N 842 de

Copia presentă fiindu conformă cu originalulu se încă şi când îl va chema cineva la altă Enorie de pre cătră Prea Cucernicul Protoereu respectiv, în favoarea adiveresce de subsemnatulu prin punerea sigiliulu lângă enoria sa nu va fi oprit, însă numai cu voia numitului preot, cum că-şi păzeşte cu sânţenie datoriile seminarulu. Preotului acei enorii. Iară de se va muta la alt popor fără săle către popor şi Biserică - Noi, în conformitate cu

tuluiDirector: Arch. Polycarp. de ştirea şi binecuvântarea noastră să fie oprit de totă rostirea Art. 43 din Regulamentul S Sinod, pentru 0 slujba Preoţească.N 489 Disciplina bisericească, spre recompensa acestor

Osebit i am dat voe să şi mărturisească, înse Anul 1876 August 20 servicii bisericeşti, şi pentru încurajarea şi a altora, am numai când se va întâmpla vre un Creştin la boala şi găsitu de cuviinţă al onora cu rangul de sachelariu în slăbiciune de moarte şi nu va fi de faţă Duhovnic; iară Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Iaşi, care hirotesindu-l, îi dăm voe şi bine cuvântare a pune întru alt chip nu are învoire a ispovedi, până când va Colecţia Iacov Antonovici, dosar 19/1872. ipoganatie în timpul Dumnezeeştilor servicii şi a se iscăli deprinde rânduiala precum se cuvine, şi atuncia i se va II cu acestu rangu.da voe prin osebită Carte de Duhovnicie. Deci se cade No. 689 Dreptu care spre sciinţa şi încredinţărea, îi numitul Preot, după a noastră învăţătoare poruncă, şi România eliberamu cartea presentă, investită cu a Noastră după datoriile lui cu tot sufletul depururea, să se Calinic semnătură şi pecetea Episcopiei Noastre.îndeletnicească la cetirea Dumnezeeştilor Scripturi, Cu Mila lui Dumnezeu Dată în reşedinţa Noastră Episcopală Huşşiu la acestea nu într-alt chip să le înţeleagă, ci după cum Smeritul Episcop Eparhiei Huşilor anul mântuirei una mie opt sute opt zeci şi patru luna Luminătorii Bisericei Sfinţii şi purtătorii de Dumnezeu Fericitul Pavel marele Apostol al Domnului în Aprilie în 13 zile; iar al păstoriei Noastre al şaselea.Părinţi le-au tâlcuit cu mare unire. Şi după poronca Trimiterile ce scrie către Ucenicii săi Titu şi Timotheiu. + Calinic Episcop HuşilorApostolulu, să fie treazu, cu întreagă înţelepciune, cu Episcopul Efesului arată, cum se fie cercetaţi şi cercaţi, Director Episcopieibună cucernicie, cinstit, iubitor de streini, învăţătoru, cei ce vor să intre în rânduiala Preuţească poruncind, ca «ss»

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

17

Idem, dosar 35/1884. şi al numi Duhovnic, ca unul ce după recomandarea Prea IV Instrucţiunei Publice Cucernicului protoereu de judeţ, prin raportul No. 462

Calinic Divizia Şcolilor este plin de cuvioşie şi prin urmare demn de această Cu mila lui Dumnezeu Anul 1885 Luna Nomv. 5 sarcină. În asemenea calitate, cucernicia ta eşti dator, ca

Archiepiscop şi Mitropolit al Ungro-Valachiei No. 14558 primind mărturisea căitorilor, să fii către ei cu multă şi primat al Romaniei Părinte, linitate de spirit, blând, învăţător, mângăitor, cercetând

Pentru buna rândueală întru toate sevărşirile Având în vedere rezultatului examenului ce aţi cu deamănuntul toate faptele şi cugetele lor; şi Dumnezeeştilor slujbe fiind neapărata trebuinţă, ca trecutu înaintea juriului instituitu la Seminarulu Socola nemirându-te de mulţimea şi mărimea păcatelor, într-un afară de preoţii şi diaconii să fie la Biserici şi cântăreţi şi din Iaşi, subscrisulu, auzind pe Consiliulu permanentu chip iscusit să chibzueşti pocăinţa şi îndreptarea lor, paraclisieri; Noi după alegerea şi recomandarea ce ne-a alu Instrucţiuni, vă numesc profesoru provisoriu la canonisindu-i potrivit cu starea de căinţă şi zdrobirea făcut .......... prin raportul No ........ din .......... numim şi Catedra de Religiune de la Scola normală primară din inimei.întărim prin această Chiriarhicească carte pe clericul Bârlad, pentru care aţi concuratu. De aceea vei ţinea cele ce trebue a fi ţinute şi a Preotu Antonovici Ion de Cântăreţu I Bisericei Zlătări din Comunicându-vă aceasta decisiune, sunteţi deslega cele ce merită deslegare. Pe lângă acestea voi Capitală în locul devenit vacant prin depărtarea lui Marin invitatu a vă presenta la Direcţiunea Scolii spre a lua căuta a fi tot-de-una plin de pietate, împlinind această Rădulescu şi'i punem în vedere datoria de a se purta în cunoscinţă de programă şi apoi să începeţi cursulu ce vi sfântă sarcină la cea întâiu chemare, şi fără interes; serviciile bisericeşti, cu frica lui D-zeu, cu zel, onestitate s-a încredinţatu, având dreptulu la onorariulu prevăzutu cunoscând ca ori ce neglijenţă, te va privi şi înaintea lui şi activitate, a da cuvenita cinste, supunere şi ascultare în budgetu de la data presentării la postu. Dumnezeu şi a Noastră.Preacucernicului Protoiereu şi Parochului acelei Primiţi, Părinte, asigurarea consideraţiunei mele. Nedumerirele, în casuri grave, Ni le vei face Biserici, precum şi celorl'alţi împreună servitori; Ministru «ss» cunoscute duhovniceşte.neputându-se permuta de la acea Biserică, fără scirea şi Capulu Divisiei «ss» Drept care spre ştiinţă, îţi dăm această carte de învoirea Noastră, căci la din contra va fi oprit cu totul de Părintelui Ion Antonovici Bârlad duhovnicie, dupre vechea datină a Sântei Noastre la serviciile bisericeşti. Idem, dosar 38/1885. Biserici, investită cu sigiliul şi semnătura Noastră,

Dată în reşedinţa Noastră Mitropolitană la anul VI Preotului Ion Antonovici.Mântuirei una mie opt sute opt zeci şi cinci luna România Dată în şedinţa Noastră Episcopală, Huşii, în anul Octombrie în 17 zile, iar al păstoriei noastre al... Silvestru Mântuirei: Una mie opt sute nouă zeci luna Aprilie în 25,

Mitropolit Primat al României + Inocent Cu mila lui Dumnezeu smerit episcop al eparchiei iar al pastoriei Noastre al patrulea.Ploieşteanu Huşilor + Silvestru Episcop Huşilor

Director Cancelarie «ss» Smerenia Noastră, dă cucernicie tale preote, dela No. 201Idem, dosar 37/1885. biserica cu hramul Sfântul Ilie din comuna Bârlad judeţul Director,

V Tutova, Eparhia Episcopiei Noastre, arhipăstorească Şt. DinulescuMinisterul Cultelor bine-cuvântare de a săvârşi taina Mărturisirei şi a te Idem, dosar 41/1890.

Sfârşitul Liceului Teoretic de fete din Huşi - Documente ineditede Vasile Baciu

I Tehnice Profesionale de Fete Huşi, am procedat la predarea şi primirea mobilierului, Proces verbal obiectelor şi a unei biblioteci dela fostul liceu teoretic de fete "Elena Doamna" Huşi, în

28 Noemvrie 1948 prezent desfiinţat, repartizat Inspectoratul Şcolar Judeţean Fălciu Huşi după cum urmează:

Subsemnaţii membri în comisiunea instituită de Inspectoratul Şcolar MOBILIER şi OBIECTE DE INVENTARJudeţean Fălciu, conform ordinelor Ministerului Învăţământului Public art. 244.600/1948 şi nr. 262.200/1948, întrunindu-ne azi, data de mai sus, ora 16, în localul 1/2 Un dulap de lemn de tei cu 2 uşi în două canaturi/ fost pentru radio/Şcoalei Tehnice Profesionale de Fete Huşi, am hotărât ca mobilierul, obiectele şi 2/5 Un dulap de lemn cu două uşi, cu sticlă până la jumătate/ fost la combustibilul fostului liceu teoretic de fete "Elena Doamna" Huşi, în prezent desfiinţat şi secretariat.trecut Şcoalei Tehnice Profesionale de Fete Huşi, să se repartizeze conform ordinelor 3/6 Un dulap stejar bibliotecă "INTIM CLUB"menţionate mai sus după cum urmează: Se anexează un inventar pentru cărţile din biblioteca "INTIM CLUB".

4/8.9 Două dulapuri de brad maron închis/ fost biblioteci de clasă.1/ Inspectoratul Şcolar Judeţean Fălciu Huşi: 5/23 Un birou de lemn de brad vechi cu trei saltare din care două lipsă. Parte din mobilier/ mese, birouri, scaune, dulapuri, cuere, lavoir, sobă 6/24 Un birou de lemn vopsit negru cu 6 locuri pentru saltare, stare veche.

"Godin", maşina de scris şi biblioteca "Intim Club". 7/25 Una masă de brad lungă, fără muşama, stare veche fără saltare/ fosta Două covoare/ unul de iută şi unul de lână/, trei perdele dantelă. cancelaria profesorilor. Combustibilul aflat în curtea şcolii. 8/32 Una masă din lemn de tei cu 1 saltar stare veche cu un picior stricat.2/ Liceul teoretic mixt Huşi: 9/42,44 Două cuere mici cu poliţe, din lemn de brad cu bară de fier cu Parte din laboratorul fostei şcoale. cârlige de fier. 7.3/ Şcoalei Tehnice de Ad-ţie Economica: 10/56 12 douăsprezece scaune lemn vopsite maron stare f. bună. 35 de bănci pupitre a două locuri, o catedră, o tabelă, un dulap vitrină, 5 11/58 Una oglindă cu ramă îngustă.

tablouri înrămate, 2 bănci lungi fără spătar. 12/59 Trei galerii lemn de brad vopsit maron pentru perdele lungi de 1.80 m.4/ Şcoala de Ucenici 13/94 Trei perdele de dantelă lungi a 1.80 m. 8 bănci lungi a 4 elevi. 14/105 Un covor de iută pentru pus pe jos.5/ Şcoala Elementară Nr.2 Fete Huşi tablouri intuitive executate de 15/106 Un covor lână cu motiv românesc pentru perete stare f. bună.

elevele liceului. 16/121 Un ceas deşteptător marca C.R.R.6/ Şcoala Elementară Nr.2 băeţi Huşi: mobilier, scaune, bănci, catedră, 17/123 Un lavoir de lemn vopsit maron.

tabele de scris, două dulapuri, 2 cuiere, una masă, un ştergător de picioare, un cuier 18/124 Un lighean emailat maron pentru lavoir.scurt. 19/130 Un cuier rotund din fier vopsit maron.

Biblioteca "Rozalia Ignat" 20/131 Trei scaune capitonate imbrăcate cu creton imprimat stare bună.7/ Şcoala Elementară Nr.4 mixtă/Nr.1 băeţi/ Un dulap cu Biblioteca 21/136 Una maşină scris marca "KAPPEL" stare bună.

"Cartea Rusă", Bibliotecile de clasă şi reviste. 22/ Două bănci cu spătare din lemn de brad, una vopsită gris şi una maron, 8/ Şcoala Elementară Nr.3 băeţi. stare bună. Biblioteca şcolii dulap A, şi un dulap. 23/ Una sobă de tuci marca "Godin" cu burlanele necesare stare f. bună.9/ Şcoala Tehnică Profesională de Fete Huşi, mobilierul, obiectele de 24/Stema Republicii Populare Române inserată în ramă.

inventar ce au rămas dela fostul liceu teoretic de fete Huşi şi BIBLIOTECA "Cornelia I. 25/ Un ştergător de picioare din sârmă groasă stare f. bună.Dragomirescu", cu dulapul respectiv. 26/ 48.790 patruzeci şi opt mii şapte sute nouă zeci Kgr lemne de foc.

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal în 6 exemplare, din Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal, în 6 exemplare, din care 3 care 3 se vor înainta Onor Ministerului Învăţământului Public Direcţia Ad-tivă Serviciul exemplare se vor înainta Onor M. Î. P.Comitetelor Şcolare.Inspector Şcolar Judeţean Şef, Membrii Comisiei: Lucia Grosu III

A. Bucureşteanu INVENTARG. Neştian D. Melinte Subsemnaţii Grosu Lucia şi Busuioc Mihai, în baza hotărârei comisiei Şt. Petrenea instituită în conformitate cu ordinele Ministerului Învăţământului Public art. M. Busuioc 244.600/1948 şi nr. 262.200/1948, întrunindu-ne azi 28 Noemvrie 1848, în localul

II Şcoalei Tehnice Profesionale de Fete Huşi, am procedat prima la predarea şi secundul Proces verbal la primirea bibliotecii "INTIM CLUB" a fostului liceu teoretic de fete "Elena Doamna"

28 Noemvrie 1948 Huşi, în prezent desfiinţat, repartizat Inspectoratul Şcolar Judeţean Fălciu Huşi după Subsemnaţii Grosu Lucia şi Busuioc Mihai, în baza hotărârei comisiei cum urmează:

instituită de Onor Inspectoratul Şcolar Judeţean Fălciu, prin procesul verbal din 28 Noemvrie 1948 şi în conformitate cu ordinele Ministerului Învăţământului Public art. 244.600/1948 şi nr. 262.200/1948, întrunindu-ne azi, data de mai sus, în localul Şcoalei Biblioteca "INTIM CLUB"

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

18

V1/1226/2 La Grande Enciclopedie Proces verbal2/1227/3 " " " 30 Noemvrie 19483/1228/3 " " "4/1229/2 " " "5/1230/3 " " " Subsemnaţii Grosu Lucia şi Petrenco Ştefan, în baza hotărârei comisiei instituită de 6/1231/4 " " " Onor Inspectoratul Şcolar Judeţean Fălciu, prin procesul verbal din 28 Noemvrie 1948 şi în 7/1232/6 " " " conformitate cu ordinele Ministerului Învăţământului Public art. 244.600/1948 şi nr. 8/1233/7 " " " 262.200/1948, întrunindu-ne azi, data de mai sus, în localul Şcoalei Tehnice Profesionale de 9/1234/10 " " " Fete Huşi, am procedat la predarea şi primirea mobilierului, obiectelor fostului liceu teoretic de 10/1235/11 " " " fete "Elena Doamna" Huşi, în prezent desfiinţat, repartizate Şcoalei Tehnice de Administraţie 11/1236/12 " " " Economică Huşi după cum urmează:12/1237/13 " " "13/1238/14 " " "14/1239/15 " " " Mobilier şi obiecte de inventar15/1240/16 " " "16/1241/17 " " " 1/ 35 treizeci şi cinci pupitre a două locuri în stare bună17/1242/18 " " " 2/ 5 cinci tablouri înrămate: I. V. Stalin18/1243/19 " " " P. Groza19/1244/20 " " " Parhon20/1245/21 " " " Vasilieni Gh.21/1246/22 " " " Gh. Gheorghiu Dej22/1247/23 " " "23/1248/24 " " " 3/ Un pupitru pentru condica de prezenţă, stare deteriorată24/1249/25 " " " 4/ Una catedră lemn de brad în stare bună25/1250/26 " " " 5/ Una tabelă de scris din lemn, în stare bună26/1251/27 " " " 6/ 2 două bănci lungi fără spătar din lemn de brad vopsit maron27/1252/28 " " " 7/ Un dulap vitrină în stare bună28/1253/29 " " " Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal în 6 exemplare din care 3 se 29/1254/31 " " “ vor înainta Onor Ministerului Învăţământului Public.30/1255/1 Izvoade şi Zapise31/1256/2 " " " Am predat,32/1257/3 " " " Directoarea Şcoalei Tehnice33/1258/4 " " " Profesionale de Fete Huşi34/1259/5,6 " " “ Am primit,35/1260, bis 2,3 Cartea de aur Directorul Şcoalei Tehnice de 36/1261, bis 4,5 " " " Administraţie Economică Huşi 37/1262, bis 7,8 " " "38 La Revue (40 de bucăţi) VI39 L'illustration (10 bucăţi) Proces verbal40 Viaţa Românească (5 bucăţi) 28 Noemvrie 194841/1320 Intim Club42/1321 Nouvelle academees gens Quirinole I. Subsemnaţii Grosu Lucia şi Cristea Gh. Mihai, în baza hotărârei comisiei instituită 43/1322 Le grands inventations Figue L. Noe de Onor Inspectoratul Şcolar Judeţean Fălciu, prin procesul verbal din 28 Noemvrie 1948 şi în 44/1325 L'illustration conformitate cu ordinele Ministerului Învăţământului Public art. 244.600/1948 şi nr. 45/1326,1326 L'illustrierte Zeitung 262.200/1948, întrunindu-ne azi, data de mai sus, în localul Şcoalei Tehnice Profesionale de 46/1327,1327 bis " " Fete Huşi, am procedat la predarea şi primirea mobilierului fostului liceu teoretic de fete "Elena 47/1328 " " Doamna" Huşi, în prezent desfiinţat, repartizat Şcoalei de Ucenici Huşi după cum urmează:48/1329,1329,1330 " "49/ Convorbiri literare (11 bucăţi) Mobilier:50/1381 Cuvântările postul mare de Inocenţiu al Odesei51/1383 Răzeşul 1/ 8 opt bănci de lemn lungi a 4 elevi, stare bună.52/1384 Revistă generală a învăţământului53/1385 Dicţionar statistic al României Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal în 6 exemplare din care 3 se vor _____________________________________________________________ înainta Onor Ministerului Învăţământului Public.Total 58 volume şi 66 reviste

Am predat,Am predat, Directoarea Şcoalei Tehnice

Directoarea Şcolii Tehnice de Fete Huşi Profesionale de Fete HuşiLucia Grosu Am primit,

Am primit, Directorul Şcoalei de Ucenici Huşi Inspector Şcolar Şeful Personal

Busuioc Mihai VIIIV Proces verbal

Proces verbal 30 Noemvrie 1948Subsemnaţii Grosu Lucia şi I. Dumitraşcu, în baza hotărârei comisiei instituită de

Astăzi 25 decembrie 1948, subsemnata Lucia Grosu, directoarea Onor Inspectoratul Şcolar Judeţean Fălciu, prin procesul verbal din 25 Noemvrie 1948 şi în Şcoalei Tehnice Profesionale de Fete Huşi, am predat Doamnei Casandra conformitate cu ordinele Ministerului Învăţământului Public art. 244.600/1948 şi nr. Stafie profesoară titulară de Fizico-Chimie dela Liceul Teoretic mixt din Huşi 262.200/1948, întrunindu-ne azi, data de mai sus, în localul Şcoalei Tehnice Profesionale de următoarele aparate de fizică şi chimie dela fostul liceu Teoretic de Fete "Elena Fete Huşi, am procedat primul la predarea şi secundul la primirea mobilierului şi bibliotecii Doamna" din Huşi: fostului liceu teoretic de fete "Elena Doamna" Huşi, în prezent desfiinţat, repartizat Şcoalei

Elementare Nr. 1 băeţi Huşi după cum urmează:1. Emisfere de Magdeburg;2. 1 recipient de sticlă; Mobilier:3. 1 lactometru;4. 1 dinamometru; 1/ Un dulap lemn de brad cu 2 uşi, cu sticlă până la jumătate, stare bună.5. 1 termometru de laborator;6. 1 kaleidoscop; Biblioteca:7. 1 oglinzi sferice;8. 1 busolă; 1/ Biblioteca Şcolii/ Cartea Rusă..................................... 159 volume9. 1 ac magnetic; / Biblioteci de clasă........................... 152 "10. 1 scaun electric; / Reviste............................................. 321 " .11. 1 tub scânteetor; Total......... 623 "12. 1 ampermetru13. 1 tub Crooks Se anexează inventarul cărţilor predate şi primite.14. 1 lupă; Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal în 6 exemplare din care 3 se vor 15. 1 maşină pneumatică cuplat maşinei cu borne; înainta Onor Ministerului Învăţământului Public.16. dulapul maşinei pneumatice. Am predat,

Directoarea Şcoalei TehniceDrept care am încheiat prezentul proces verbal. Profesionale de Fete HuşiAm predat, Am primit,

DIRECTOAREADirectorul Şcoalei Elementare

Am primit, Nr. 1 băeţi Huşi PROFESOARA

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

PRUTUL

19

Biserica Sf. Nicolae din parohia Puşcaşi, jud. Vaslui, la 1912Ionuţ-Ciprian Pilă

I Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, dosar 13/1912, f.1 lucrărilor cu condiţia de a se ţine seamă de modificările Reg. la N. 752 din 6 Mai 1912 introduse în planuri.

România II În ce priveşte însă pictura bisericii, costul ei 0Eparhia Huşilor trebuie să se scoată din deviz, iar Epitropia va trebui să N 765

Protoeria Jud. Vaslui ceară oferte şi proiecte de pictură de la specialişti care ni 1912 Mai 7N.O. 438 se vor înainta spre aprobare.Domnului Ministru al Cultelor1912 Mai 6 Primiţi vă rugăm, Prea Sfinţite, asigurarea

Prea Sfinţite Stăpâne, deosebitei noastre consideraţiuni.P.C. Protoiereu al Judeţului Vasluiu cu raportul Epitropia parohiei Puşcaşi comuna Brodoc acest Ministru, «s.s.»N.438 ne comunică că biserica parohială cu patronul „Sf.

0 Administrator,judeţ cu raportul N 5 a.c. trimite planul, devizul estimativ, Ierarh Nicolae” din parohia Puşcaşi-Vasluiu, fiind arsă cu Popovici.antimăsurătoarea, carnetul de sarcini şi memoriul desăvârşire în anul 1898 şi deci acum îndeplinindu-se

descriptiv pentru rezidirea bisericii parohiale respective formalităţile preliminare pt. rezidirea acelei biserici, ne P.S. Salecare a fost arsă în anul 1898 şi vă roagă a le supune trimite spre aprobare şi actele necesare şi anume caietul Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor.aprobării autorităţilor în drept. de sarcini şi memoriul descriptiv, toate în dublu Ibidem, f.3.Subsemnatul motivat de raportul acelei Epitropii exemplar.

IVşi având [...] ca enoriaşi în urma stăruinţelor ce am depus Noi, aprobând rezidirea acelei biserici parohiale, 0au adunat o parte din suma necesară la construirea avem onoarea a vă înainta actele primite cu rugămintea N 1046

bisericii. de a dispune verificarea şi aprobarea lor. 1912 iunie 1Cu cel mai profund respect supunând cunoştinţei Iar odată cu comunicarea hotărârii ce veţi lua, Vă P.C. Protoiereu al Judeţului Vaslui

Prea Sfinţiei Voastre, vă rog să binevoiţi a da cuvenita rugăm D-le ministru să binevoiţi a ne înapoia şi anexele Anexat vă trimitem în copie adresa Ministerului de 0aprobare planului şi celorlalte acte alăturate aici în câte acestei adrese. Culte şi al Instrucţiunei N 14575 a.c. relativ la

două exemplare. Ibidem, f.2. construcţiunea bisericii noi din parohia Puşcaşi, judeţul Sunt Prea Sfinţite Stăpâne III Vaslui, cu actele primite pe lângă raportul P.C. Voastre

0cu cel mai profund respect Al Prea Sfinţiei Voastre Reg. la N 1000 din 30 Mai 1912 N 438 a.c. invitându-vă a face cunoscut epitropiei prea plecat şi smerit serv. Ministrul Bucureşti respective că Noi dăm voie şi binecuvântare pt. Protoiereu Constantin Ulea Cultelor şi Instrucţiunii începerea lucrărilor acelei biserici, cu condiţiunea de a

Prea Sfinţiei Sale Administraţia Casei Bisericii se ţine seamă relativ de zidărie şi pictură conform D.D. Nicodem Munteanu Episcop Eparhiei No 14576 29 Mai 1912 dispoziţiunilor ministeriale.

Huşilor. Prea Sfinţite, Director0 Avem onoare a vă înapoia aprobat de noi o serie N valoare după [...] pt. construirea bisericii de la Ibidem, f.4.

de planuri şi un deviz, din cele înaintate de Prea Sfinţia Puşcaşi se urcă la suma de 20.000 lei.Voastră cu adresa No 765/1912, şi autorizăm execuţia Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale

Documente inedite din satul Dolheşti, judeţul FălciuIonuţ-Marius Oatu

XIV şterge şi se vor executa din nou fără nici un alt supliment No. 2954de plată. Domnule Ministru,

Contract Taxele de timbru şi înregistrare privesc pe mine La adresa D-voastră No. 33956 a.c., avem Între subscrişii Econom V. Ursăcescu şi Ioan pictor. onoarea a vă răspunde că lucrarea pentru pictarea

Zaharia, lucrând în calitate de epitropi ai parohiei Prezentul contract s-a făcut în 2 exemplare astăzi bisericii parohiale din Dolheşti-Fălciu s-a dat cu contract Dolheşti din comuna Dolheşti, jud. Fălciu şi Gheorghe 31 iulie 1915. pictorului Gh. Ionescu Zaharia, care ofertase.Ionescu Zaharia pictor, domiciliat în comuna Albeşti, jud. Epitropi | Preot V. Ursicescu Facerea catapetezmei şi a mobilierului nu s-a dat Fălciu, s-a încheiat următorul contract. | Ioan Zaharia d-lui I.D. Patraş, deoarece acesta ne mai convenindu-i,

Noi cei dintâi lucrând în calitatea sus menţionată, Pictor Gheorghi Ionescu Zaharia nu s-a prezentat să i-a lucrarea. De aceea lucrarea acordăm d-lui Gheorghe Ionescu Zaharia pictor, aceasta din urmă s-a dat d-lui Ioan M. Ivanovici, din Huşi. executarea tuturor picturilor şi decoraţiunilor de la noua Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Dar nici acestuia nu i-a convenit preţul, ci a cerut să i se Biserică construită în parohia Dolheştii jud. Fălciu în Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, dosar 23/1912, Fila 84. plătească 3500 lei, sau să se suprime din mobilier o condiţiile arătate prin oferta sa făcută onor. administraţiei parte până la concurenţa sumei de 300 lei.Casei Bisericii înregistrată la No 33556/915. XV Comunicându-vă cele ce preced, vă rugăm să

Preţul cu care se vor efectua aceste lucrări este Ministrul binevoiţi a Ne răspunde care din aceste două propuneri de 3500 lei (adică trei mii cinci sute lei) care se vor plăti Cultelor şi Instrucţiunii ale maestrului tâmplar binevoiţi a o primi: să i se de Administraţiunea Casei Bisericii treptat cu înaintarea Administraţie Casei Bisericii sporească suma cu 300 lei, sau să se suprime o parte lucrărilor. No 2083 din mobilier?.

Lucrarea se va executa conform planului semnat Prea Sfinţite, Totodată vă mai semnalăm că vopsitul interiorului de ambele părţi contractate, face parte integrală din Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă că bisericei, în părţile nepictate, nu e prevăzut nici în oferta prezentul contract. domnul donator Nicolae Ioan din Dolheşti, ne comunică pictorului nici în copia de contract cu pictorul, întocmită

Lucrarea picturii cuprinde: pictura catapetesmei printr-o scrisoare cu data de 28 Dec. 1915, că atât de onor. Administraţie a Cassei Bisericei.cu toate icoanele aşezate conform dispoziţiunilor lucrările mobilierului bisericii cât şi cele al picturei sunt tot Rugăm deci a Ni se răspunde şi relativ de bisericii creştine ortodoxe, pictarea icoanelor de la la început şi că nu se ştie când se vor termina. aceasta.iconostas, strana Maicii Domnului, pictarea a şase Pentru că aceste lucrări s-au dat în executare prin Primiţi, Vă rugăm, Domnule Ministru asigurarea icoane pe plafonul bisericii, care se vor executa după Sf. Episcopie, Vă rugăm Prea Sfinţite, să binevoiţi a lua distinsei noastre consideraţiuni şi arhierească indicaţiunile date şi la locurile determinate. dispoziţiunile necesare ce veţi crede de cuviinţă asupra binecuvântare.

Executarea acestei picturi se va face în ulei, cu meşterilor angajaţi pentru terminarea cât mai în grabă şi D-lui Ministru al Cultelor Adm. Cassei Bis.materiale de prima calitate, iar auritul se va face de a ne comunica rezultatul acestei adrese, înştiinţând în asemenea cu aur inalterabil. acelaşi timp şi pe domnul Nicolae Ioan, atât de măsurile Ibidem, fila 46.

Plata se va face treptat cu înaintarea lucrărilor, ce veţi lua cât şi de cauzele întârzierei acelor lucrări.după situaţiunile ce se vor întocmi, iar recepţia se va face Primiţi, Vă rugăm, Prea Sfinţite, încredinţarea XVIIde arhitectul delegat al Casei Bisericii. prea deosebitei noastre consideraţiuni. Protoieria jud. Fălciu

Aceste lucrări vor fi complet terminate până la Ministru «ss» Administrator «ss» No. 104finele lunei Octombrie 1915, deci bine înţeles maistrul Prea Sfinţiei Sale 1916, luna Februarie 5lemnar îmi va da la timp planşele şi ce voi avea de Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor Prea Sfinţite Stăpânetrebuinţă cu materialul pregătit din luminărie. După cum v-am supus la cunoştinţă cu raportul

Neexecutarea la timp a acestor lucrări, sau orice Ibidem, fila 61. No. 45/916, terminarea lucrărilor de mobilier a nouei abateri de la condiţiunile contractului, atrag de drept Biserici în Dolheşti, se face cu f. mare anevoinţă din rezilierea fără nici o formalitate prealabilă de somare sau XVI cauza incorectitudinei maistrului lemnar I.M. Ivanovici. punere în întârziere. România Huşi 5 August 1915 Zilnic stau la arhitectul său şi-l supraveghez. Totuşi

Icoanele neexecutate conform planului sau care Sfânta Episcopie constat cu mâhnire că lucrul avansează foarte puţin ar fi în contradicţie cu uzul Bisericii ortodoxe se vor a Huşilor întrucât el aproape nu lucrează deloc, iar lucrătorii de

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

multe ori stau degeaba în aşteptarea maistrului care umblă haimana prin oraş sub lucrători. Pentru ca lucrul să poată merge înainte, am astăzi angajaţi alţi lucrători care diferite pretenţe. să termine lucrarea iar pe maistrul Ivanovici l-am înlăturat cu desăvârşire pentru

Pentru a zori cât mai mult terminarea lucrărilor, am convenit cu el, ca zilnic să incorectitudine.plătesc jumătate de preţ pentru lucrători şi să-i port şi lui cheltuiala întru cât după cum Cu cel mai profund respect Vă rog P.S. Stăpâne să binevoiţi a încunoştiinţa ştiţi, în ultimul timp el abandonase cu desăvârşire lucrarea. Am făcut aceasta până despre aceasta şi pe Onor. Administr. Casei Bisericii.Sâmbătă 30 curent când văzând că nici aşa nu se poate eşi mai curând la capăt, am Sunt cu cel mai profund respect al P.S. Voastre prea plecat şi supus serv.refuzat de ai mai da ceva. Şi am fost nevoit a recurge la aceasta, întru cât după Protoereu, «ss»socotelile făcute nu se va putea termina lucrarea cu suma disponibilă el având a mai Ibidem, fila 62.primi aproximativ 600 lei, dar care sumă este angajată la plata sculptorului şi la

Documente inedite despre Biserica din Ţifu (1915)Bogdan-Andrei Mocanu

I aproape. Comitetul şi partea din locuitori cu buna voinţă văzând împrejurarea şi 0 instigaţia aşa de grea me au reclamat şi înaintat o cerere în ziua de 18 Decembre a 4 Martie 1915 Reg. la N 837 din 16 Martie 1915

expiratului 1914, prin care mi cer ajutorul arătând împrejurarea şi cazul aşa de greu că Prea Sfinţite Stăpânesunt expuşi să piardă în zadar şi anul acesta; care cerere anexată în copie cu plecată Subsemnatul Paroh Mardare Răşcanu din parohia Ţifu Comuna Stoeşeşti jud. smerenie vă prezint spre dovadă şi crezând că vom fi în stare se pot îndrepta lucrul Fălciu. Cu cea mai plecată smerenie vin a vă supune la Cunoştinţă: Biserica parohială numai prin îndemnul şi sfatul meu, de aceea mam înşelat şi nu am înaintat această Sfinţii Voivozi din Cotuna şi parohia Ţifu la care servesc eu este foarte vechi făcută de cerere Prea Sfinţiei Voastre din timp spre a mi da cuvenita aprobare asupra mesurilor lemn îngrădită la păreţi cu nueli şi lipiţi de lut, este deteriorată şi ajunse aproape în stare ce voi fi silit să le aplic, căci nu mam aşteptat că vom fi silit să ajung la asemenea măsuri de ruină, este prăvălită întro parte şi dacă mai poate exista este că este sprijinită cu am luat hotărârea ca cu ocazia ajunului Naşterii Domnului să le dau la fiecare sfatul şi nişte stâlpi de lemn, după cum cunoscută este şi Prea Sfinţiei Voastre de la Inspecţia ci

0 îndemnul apoi fiind că la întrunirile câte le am făcut în cursul ernei nu am putut întruni aţi făcut în luna August, anul 1912; după care cu Ordinul Prea Sfinţiei Voastre sub N ştiind că e chestia bisericii; în alte sărbători nu vin la biserică cea mai mare parte de cât 2288 din acel an, ne aţi interzis reparaţie ordonându-se ca să o refacem din nou. Dar la Crăciun şi la Paşti de aceea în ziua Naşterii Domnului după terminarea serviciului iam iată cum stă lucrul: Sunt ca preut la această biserică de la anul 1879 de 36 ani de când rugat a mastepta până ce au ieşit din biserică şi le am dat sfatul ca să se îngrijească să aceasta am avuto în vedere dar nenorocire că în această Cătună sunt un soi de Oameni şi dea fie care analoghie către biserică căci altmintrelea au se ni se închidă biserica şi Rezeşi Vechi fără dare de mână lipsiţi de pământ şi seraci şi deşi au fost şi timpuri bune nu ese să treacă şi anul acesta în zadar ca ceilalţi; le am arătat că cu trei mii una sută lei dar faţă de biserică sunt cu totul lipsiţi şi fără dare de mână, dacă am câte ceva făcut în ce avem nu se poate face biserică parohială şi nici nu dă voe autorităţile asemeni bani biserică am căpătate de pe la străini ca: un policandru bun ornat de alamă, clopotul, adunaţi pentru biserică nu se pot vârî în negustorie căci în că nu ai siguranţa şi apoi nici cristelniţa de aramă sunt donate de un frate al meu Vasile Răşcanu, fabricant din nu dă voe legea şi pentru toate acestea răspunderea cade asupra mea şi în cazul Bucureşti, candilile şi o icoană mare Sfântul Gheorghe cu Postament, donate de un acesta dacă nu vroiţi se ascultaţi de sfatul meu; cereţi aprobarea Prea Sfinţitului Comersant din Ploieşti după stăruinţa mea; altă ceva de aceşti poporani nu am aproape Episcop şi a Casei bisericii; Eu vă sfătuiesc şi vă rog se căutaţi ca până în ajunul nimic făcut în biserică. Am avut în vedere tot de a una asupra stării materiale a bisericii botezului se daţi analoghii, aveţi destul timp şi favorabil căci în casul faţă de neglijenţă şi şi tot de a una le dădeam sfaturi ca odată cu biserica are să ne lase şi trebuie să luăm îndărătnicie ce arătaţi şi faţă de cererea Comitetului a D-Voastră acei cu bună voinţa; măsuri din timp ca cu încetul prin mici depuneri să adunăm un fond pentru biserica şi în ţinut de D-voastră după cum cereţi nam fi nevoit a înconjură cu ajunul botezului pe toţi pustiu am vorbit, abea în anul 1911 după povaţa şi sfatul luat de la Părintele Protoiereu, acei care nu vor da analoghie având în vedere şi mai mult asupra acelor care din rea am putut se îi unesc întro înţelegere ca să şi formeze un Comitet dintre eii, care să se voinţă nu au dat, nici anii din urmă; le am atras atenţia membrilor din Comitet şi intereseze cu strângerea pentru formarea fondului pentru facere bisericii; astfelui sau locuitorilor cu bună voinţă să umble în continui cu strângerea până la I ianuarie 1915 ca ales dintre Eii un comitet din 25 membri desemnând dintre eii Casier, Contabil şi să vadă ce se va strânge şi de la I Ianuarie vom merge şi Eu împreună cu D-Voastră în secretar. Remunând ca ei să le fi nu mai ajutorul cu sfaturile şi îndemnuri şi ca control ca ajutor cu strângerea în tote zilele până în ziua de ajun ca în ziua de ajun, să nu aibă preşedinte ca să meargă strângerea în buna regulă, care Comitet este aprobat şi de nimeni de zis că nu au ştiut şi nui pregătit căci atunci se va înţelege că nu are buna Prea Sfinţia Voastră. Tot odată sau unit şi condiţionat între eii prin un Proces verbal ţinut voinţă.în registrul cu şedinţe şi înnaintat în original şi Prea Sfinţiei Voastre ca în fiecare an

În ziua de ajun am început cu umblarea întâi din cotuna Micleşti. Pe la ora 10 am obligatoriu să dea de fiecare cap de familie câte (100) una sută chilograme de popuşoi venit la Ţifu, iar în Ţifu membrii din Comitet şi parte din locuitori am umblat din nou prin sau preţul în bani cât va costa suta de chilograme, o foarte mică analogie pentru care nu sat pentru strângerea; când am ajuns în Ţifu am fost întâmpinat de mai mulţi locuitorii cu pot simţi o povară sau greutate. Eu care le cunosc foarte bine caracterul lor precum şi membrii Comitetului care umblase prin sat cu strângerea şi ne au raportat că eii au slăbiciunea lipsa şi sărăcia lor, aşa încât ca să facă eii o biserică mai îngrab în scurt timp umblat earăşi tot satul şi sunt mai bine de jumătate care nu vor să dea de loc. Deci noi ar fi foarte imposibil, căci ar trebui să fie vânduţi cu toată averea lor; pentru ca să poată împreună cu Sfânta cu toţi mergem împreună cu carul şi cu cântarul şi Sfânta întrebăi acoperi toate cheltuielile pentru facerea bisericii, căci şi dacă sunt câte unul care mai cu binişorul de vezi ce zic şi le spune se dea cât de puţin cât vor vroi popuşoi sau parale dispun câte ceva, dar sunt ipotecaţi pe la toate băncile şi ce e mai mult sunt şi puţini la dacă nu întreaga analoghie, căci, dacă nu vor da acum atunci remâne şi nu mai dau ca numer în această cotună numai 75 capi de familii carii contribuiesc la această biserică şi anii din urmă şi dacă şi în faţa Sfinţiei Voastre vor declara că nu vor se dea, atunci vă aşa în cât chear cât ar fi forţaţi la o analoghie este imposibil de a putea face ceva. De rugăm să îi înconjuraţi să nu le intraţi cu Sf-ta cruce în casă şi aşa ţinut de mai mulţi aceea cunoscându-le toată slăbiciunea buna voinţă, pisma şi instigaţia lor care sunt la locuitori cu bună voinţa care îmi ziceau că dacă nu îi înconjur atunci nici eii nu şi mai dau culme de aceea am căutat de la început să le dau sfatul în ce mod se facă analoghia ca analoghia şi cu modul acesta am umblat tot satul de a rândul, în rândul întâi, pe urmă să fi lămurit şi fără murmur, de aceea sau hotărât a se face analoghia numai popuşoi mam întors rândul al II-lea tot de la o margine luând satul, mergând la casă fii cărui care fiindcă cu toţii au această recoltă; ear strângeria să se facă cu cântarul ca să se ştie cât lam înconjurat întâi cu cuvinte blânde sfătuind pe fiicare ce păcat de Dzeu şi ruşine de au dat fie care cât sau strâns în total şi cât trebuie să se vândă. Şi aştii feliii pomenindu-cei lalţi ca să se opună să nu dea şi să nu intru cu ajunul în casa lui, aşa că au început a se strângerea în toamna anului 1912 sau adunat un vagon de popuşoi pe care sa strâns da de a rândul şi eu ami face datoria şi când am început a umbla al III-lea triilea rând pe suma de 1015 lei care sau depus la Banca Populară agoniseală din Stoeşeşti spre la casele celor care nu dăduse rândul al II-lea au dat cu toţii fiindcă toţi erau pregătiţi, dar păstrare cu procent de 65 la sută pe ani până ce se vor întrebuinţa la biserică. În anul stăteau înpetriţi şi învrăjbiţi crezând că vor scăpa ca şi anii din urmă, remânând numai 1912 şi 1913 nu sau putut încasa nimic, căci au început a se învrăjbi şi chismi eşind aceşti cinci instigatori şi răuvoitori Gh.I.Caunea, Gh.Gonicui, Vasile Cosma, Vasile între dânşii câţ-va: Gheorghe Căunea meseriaş lemnariu şi alţii cu idei că biserica o Manea şi Ion Plăcintă mie astăzi reclamaţi contra mea, cari şi întâi şi la urmă au declarat face el din lemn şi să se lipească aceasta numai în scop ca să i se dea lui banii să în faţa mea şi tuturor locuitorilor ce me asociau umblând cu strângerea prin sat, au câştige eii şi aşa sau pierdut anii în zadar fără să se încaseze ceva în aceşti ani, fără declarat că nu vor se dea analoghia şi prea puţin le pasă dacă nu le vom intra în casă; şi numai de la trei enoriaşi. În anul 1914 sau adunat de la jumătate din locuitori aproape apoi având în vedere că în cursul a 5 ani din urmă Gh.I.Caunea şi Vasile Cosma numai 1/2 vagon păpuşoi pe care sau primit suma de 552 însă şi aceştia sau strâns tot cu într-un an au dat analoghia şi atunci forţaţi fiind că au avut de îngropat câte un copil şi nu măsurile luate de mine şi cu ocazia serviciilor de toamnă ce am avut pe la casele lor, iam li sau oficiat înmormentarea până nu au dat analoghia Gh. Gonicui asemenea numai tot înspăimântat că nu le fac serviciile dacă nu vor da analoghia la biserică şi deşi anul într-un an în 1912, am fost prins de casierul băncii de eau luat 10 lei la un împrumut ce trecut nu am aplicat acest mod de procedare, dar numai îi am înspăimântat glumind cu au făcut la Bancă, iar Vasile Manea nu a dat nici odată nici un ban în cursul anilor de eii şi sfătuinduii. Însă în anul curent 1915 încercând Comitetul să strângă analoghia din analoghie şi ce e mai mult este un om foarte imoral şi străin de biserică care au făcut 8 timp după strângerea recoltei de prin Octombre a expiratului 1914, de şi sau necăjit opt ani la gros la munca silnică pentru împuşcarea unui om, Gh. Gonicui aseminea este toată toamna şi tot postul Crăciunului aproape nu a putut să strângă nimic ajungând străin de biserică nu vine nici odată şi nici nu se mărturiseşte au fost condamnaţi şi stat numai la rezultatul de sfezi şi gâlcevi sub pretext zicând că vor să facă biserica numai cu în arest pentru furt, loviri şi jurăminte false şi în fine toţi de misiune ajutători falşi ori cine suma adunată de 3000 lei, că Gh.I.Caunea şi ceilalţi instigatori Ilie Gonicui, Vasile ear cere ca marturi pentru plată. În aşa felui am fost silit se procedezui în ziua de ajunul Cosma, Manea şi Ion Plăcintă [...] ca şi la angajamentul Gh.I. Caunea să facă biserica Botezului Domnului pentru interesul bisericii, la care nu mam aşteptat şi ceea ce în de lemn lipită să i se dea banii să cumpere el lemnul şi în cas şi subt pretext că banii ce vieaţa mea de Preuţie de 36 ani în acest sat nu am avut nici odată nici cea mai mică sunt depositaţi la Bancă în suma de 3100 lei să se ia şi să se dea lui Vasile Cosma şi să îi reclamă ci tot de a una am căutat să mă facu tuturor toate, se fac îndatorire şi servicii vâre în negustoriu de cumpărare de cereale ca să le dea un procent mai mare fiind că mai mult gratis acelor îndărătnici că să nu am dat vreo odată cuiva mustrare, am căutat Vasile Cosma exercită comerţuri de mărunţişuri, băcănie şi face puţin şi cumpărătura se dau celui înţelept. Ear nu celui răsvrătitor.de cereale dar fără nici o garanţie dator şi ipotecat pe la băncile de împrumuturi aceştia

Dar acum în casul acesta pentru interesul bisericii nu am putut scăpa, căci dacă au vârât instigaţii între locuitorii dându-le mari promisiuni şi ca dobândă şi pildă nu procedam în modul acesta nu câştiga biserica, căci cu ocazia ajunului Botezului celorlalţi. Eii au declarat în public că nu vor să dea la biserică analoghia, până nu se va Domnului sau strâns 8882 chilograme popuşoi care vânzându-se de către locuitori în începe biserica, G.I.Caunea ca să le o facă mai din economie, sau bani strânşi să se ziua de 7 Fevruarie 1915 sau strâns suma de 1403 lei şi 35% bani şi 15 lei în numerar în vâre în negustorie ca să aducă mai mult procent şi după sfatul lor se luase toţi locuitorii

PRUTUL

20

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

total anul acesta sau încasat până acum 1418 lei şi 35% bani care sunt depuşi la Bancă să contribuim cu dare mare ca se putem dovidie cu analoghia, mai în scut timpu de acei la fondul pentru biserică din aceeaşi zi de când sau primit. datorită Părintielui Parohu Mardare Reşeanu care nea dat sfaturi bune şi înţelept

Pentru care cu umilita smerenie mărturisesc Prea Sfinţite Stăpâne că dacă nu potrivite cu puterea noastră ca se contribuim anual de fiecare enoriaşu cânte 100 una întrebuinţam modul acesta de procedare în ziua de ajun nu se încasa nici un ban şi anul sută chilograme popuşoii şi strinşi în total ca să se vândă de noii cu vagonul şi banii acesta ca şi ceilalţi din urmă pierduţi; căci dacă şi anii din urmă luam asemenea măsuri, căpătaţi în fiecare anu să se depună la Banca Populară din Comuna Stoeşeşti spre puţin se am până acum în cinci ani trecuţi aproape 10.000 lei căci în aseminea sat cu păstrare cu procentu de şase la sută pe anu până la începerea lucrării, Bisericei, aşa că asiminea oameni numai aşa pot se fac ceva, având inimi streini de bine face facerea noii ascultându de poveţile părintelui nostru parohu în anul 1911 am alesu dintre noii un bisericii; căci tot ce am făcut câte ceva în biserică am de la alţii continuu am strigat cu Comitet din 25 (douzeci şi cinci) membri dintre noii, numind dintre ei, Casier, Contabil şi cuvinte dulci şi sfaturi bune înse în pustiu. secretar, aprobat şi de Prea Sfinţia Voastră care se îngrijească cu stringerea a analoghi

- Am căutat un an şi jumătate parohia Ghermăneşti din jud. Tutova provizoriu după cum niamu angajat cu condiţia ca noii să urmăm regulaţii cu strângerea în fiecare autorisat de Prea Sfinţia Voastră în care timp numai cu sfatul şi îndemnul am făcut a se anu casă nii se închidă biserica; ear Părintele paroh se ne dea ajutorul cu îndemnările şi repara ambile biserici văpsindule, asemine mai din timp îngrijind şi de parohia Stoeşeşti sfaturile şi cu controlu ca se potu mergeţi regulat Stringire; aşa că în anulu întâi 1911, cu sfatul meu dat acelor poporăni sau făcut clopotul de la acea parohie şi sau învălit sau adunat de la enoriaşii un Vagonu de popuşoii pe care am luat 1015 lei ce sunt biserica cu tablă şi altele; Însă în acest sat este foarte greu de făcut ceva; pe cât sunt depuşi la Banca. În anul 1912 şi 1913 nu sau putut încasa mai nimica fiind că a facăt nevoiaşi învoit sunt sgârciţi şi fără dare de mână către biserică. Acum însă mai am şi dintre noii unii intrici şi instigaţii. Ear în anul 1914 sau în casat numai de la jumătate ograda bisericii de împrejmuit. Cu aprobarea Onor Casei bisericei am tăiet copacii de dintre noii pe care sau strâns suma de 552 lei care sunt de popuşoi tot la Banca; eau sa salcâm din ograda bisericei şi am făcut piloţii şi cracii copacilor împreună cu materialul ca sau niglijatu. Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţie Episcopu al Episcopiei Huşului a fost că vechi al gardului lam vândut la licitaţie şi am căpătat suma de 80 lei ca se o întrebuinţez sau alesu dintre noii câţiva instigatori, care numai că nu au dat analoghia cătră biserica ca ajutor pentru restul însă ce mi mai trebuie de 400 lei mai bine după comandă, căci dar facu şi instigaţiunii şi învrăjbescu şi pe ceilanţi; Pentru anul curenţiu îngreunându-vroesc să le facem din sârmă înpletită galvanisată pentru care nu ştiu ce să mai fac şi ce se începerea strângiriu încă din toamna anului expirat şi prin octobre îi am văzut cu totul măsuri se mai întrebuinţezii; dacă tot pentru interesul cel mai mare al bisericii; pentru ca înpotrivitu de aceşti instigatori anumii Gh.I.Canuia, Gh. Goniciu, Vasile Cosma, Vasile să dea într-un an 100 (chilograme popuşăi me văd astăzi reclamat pe la toate Manea şi Ion Plăcintă mieu Care acuma au venit şi cu reclamase cu ce dreptul contra autorităţile). părintelui paroh Mardare Răşcanu, aceştia făcu şi au făcut instigaţie între locuitori ne

Prea Sfinţite Stăpâne Cu cea mai plecată smerenie şi cu lacrămi vin a vă ruga să vrând să dea analoghia Bisericii şi îndemnându-se pe cea mai mare ca să nu dea mă ertaţi de această greşală căci nevoit şi cu durere din inimă am făcut aceasta de am analoghia subt pretest ca să se înceapă mai întâi lucrarea bisericii şi cu preteste ca încunjurat cu ajunul Botezului Domnului pe aceşti reclamanţi contra mea; căci nu am banii ce i avemu adunaţi în Bancă să îi vârâm în negustorie ca se căpătămu mai mare înconjurat în acea zi numai pe aceştia ci mai bine de jumătate de sat; de aceea am câştigu ca procent şi alte pretiste reu voitoare, din acestea Vasile Cosma, repetat de 3 ori cu umblarea prin sat pe la casa fiecărui enoriaş până sau cunoscut recunoscându-şi greşeala au dat în urma analoghia pe anul curent şi na vroit a mai greşeala şi datoră de au dat la biserică analoghia la al triilea rând toţi în general; afară supţine reclama contra părintelu paroh Mardaru Reşeanu, Gh. I. Canuia, fiind lemnariu, de aceşti instigatori care au declarat că nu vor nici cu un preţiu să dea şi dacă am făcut meseriaşu,, în unire cu cei lanţu care nu au vrut a da analoghia la Biserica în preuna cun greşala că trebuea întâi să faci cunoscut Prea Sfinţiei Voastre şi se cer aprobarea însă oii, făcându Instigatu cu banii să se deie la dispoziţia lu, pentru a cumpăra el lemnu se am fost înşelat că nu mam aşteptat că eii să fie atât de împetriţi casă nu se supună ca facă Biserica din lemnărie lucru care nu lau făcut el niciodată până acuma; În asiminea cei lalţi se şi dea datoria. Recunosc greşeala, însă am fost înşelat căci am crezut că împrejurări şi instigaţii după ce amu perdutu tot Toamna fară de puţinu face ceva ce vom putea aduce la cunoştinţă pe toţi fără se mai apelez la autorităţi. numai certe şi ne înţălegere, Văzindu că trece timpul ca şi anii trecutu fara se se pot

Cu cea mai plecată smerenie şi cu lacrămi Rog Prea Sfinţite Stăpâne a da stringii analogirea Bisericii am apelatu la ajutorul Părintelui paroh. Care până anul cuvenita aprobare ca să fie pildă în viitor şi celorlalţi a-şi vedea de datorie către biserică. acesta nu a luatu parte la stringere cu noii şi în ziua de 18 Dechimbre anul Expiratu 1914 Tot odată cu cea mai supus smerenie supun la cunoştinţă că fondul pentru facerea iam înaintatu şi o cerire prin care lam rugat ca se ia măsurile cuvenite că asupra bisericii până acum este de 4923 lei depuşi la banca populară agoniseală din Stoeşeşti Sărbătoriloru când noii locuitoru ne vom întruni să ni de sfaturile cuvenite pentru a urma din care 2996 lei şi 15 bani adunaţi din analoghia de la locuitori, 1523 strânşi cu condică cu analoghia căci altfelu ni se închide biserica am rugat pe părintele paroh ca în preună de milă, 69 lei sunt depuşi de D-l Vasile V. Răşcanu fabricant din Bucureşti iar 334 lei şi cu noii se ia parte la strângerea analogiei prin satu, aşa că în ziua Naşterii Domnului, 85 bani sunt procenţile aduse de bancă de când stă suma depusă, aceasta este situaţia după terminarea Sf-tei Slujbii au datu sfaturile bune case urmezu cu dare către biserică bisericii în formarea fondului pentru refacerea din nou. şi au supusu în public că faţă de cererea locuitorilori care au bună voinţa are să fie

Sunt al Prea Sfinţiei Voastre nivoitu ai înconjura cu ajunul botezului pe toţi acei care se vor împotrivi şi nu voru da Prea Plecat şi până atunci analogiea mai alesu are să aibă în vedere pe aceii care nu au dat şi anii din

Prea Supus serv urmă, să dea măcaru pe curentu pe cât vor dacă nu întreaga analogie şi din ziua de (1) Semnează SS una Ianuari şi până la ajunul Botezului am umblat împreună cu membrii comitetului şi cu

Paroh Răşcanu parte din locuitoru pi la fie care locuitoru şi nia rugat se nu ne potrivim la vrajbii şi instigaţii şi se ne dăm analogia ca din puţin vom face multu ca să putem face biserica.

D.J.A.N.V., Fond Episcopia Huşilor, dosar 6/1912, fila 20 şi 23. Căci altmintilea cu analogia mare nu putem findu omini nevoeşii. În ziua de ajunul II Botezului Domnului Părintele paroh ieşind din căt. Micleşti de unde am început întâi cu

4 Martie 1915 Reg. la N 838 din 16 Mart. 1915 umblarea am fost întâmpinat de noii Comitetul şi parte din Enoriaşii care lam asociatu la Prea Sfinţite Stăpâne, umblarea prin sat cu ajunul, miergând întâi numai în casile celor ce îş dădusă analogiea

Subsemnaţii locuitorii ai bisericei parohiale Sfinţii Voivozi din cotuna şi parohia şi la cei care vroea se dea iaru la cei carii nu vroiea se dea analogiea cât de puţine ţinute Ţifu din comuna Stroeşeşti jud. Fălciu. Cu cea mai plecată supunere vinim a vă spunie de noii nau [...]la cunoştinţă ca biserica noastră parohială din căt. Ţifu fiind vechi şi în stare deteriorată Suntem al Prea Sfinţiei Voastreavând necesitate a se reface din nou; pentru care în urmă inspecţiunii făcute de Prea prea plecaţi şi preasupuşi servi:

0 urmează 68 de semnăturiSfinţia Voastră în anul 1912 cu ordinul Sfinţiei Voastre N 2288-1912 niaţii hotărât să se o facimii din nou însă noii fiind puţini la numării numai şepte zece şi cinci locuitori în

Ibidem, fila 21 şi 22.acest cot. care contribuim la această biserică lipsiţii şi nevoiaşi din cari cauză nu putem

Revoluţia franceză (II)pr. Nicolae Trofin

mormintelor care nu cunoaşte moarte” (vol.2, pp.110- moartea, le-a ordonat să n-o facă zicând: „să nu se Religia şi revoluţia111). verse nici o picătură de sânge pentru mine” (p.128).

S-a demonstrat nu de puţine ori că Revoluţia Marat nu se jena să ceară în public uciderea a Walter Scott arată sursa imediată din care s-a

franceză în compoziţia şi modul ei de operare a fost 260.000 de oameni zilnic acuzând Adunarea inspirat, căci l-a cunoscut personal pe Clery, valetul

identică revoluţiei bolşevice; iar pe bună dreptate Naţională de tergiversări şi cerând „poporului” să ia regelui, care i-a povestit toate amănuntele

istorica Nesta Webster consideră revoluţia frânele în mâini şi să treacă la uciderile la care evenimentelor la care a fost de faţă. Acesta era

franceză şi revoluţia bolşevică două momente ale autorităţile nu se grăbeau destul (p.113). Volumul 2 al „tiranul” sângeros pe care Robespierre şi Marat l-au

aceleiaşi revoluţii.cărţii lui Scott descrie cu amănunţime fascinantă decapitat ca să aducă „libertate, egalitate şi

Portretul pe care-l face Walter Scott procesele de tip stalinist prin care diversele facţiuni fraternitate”, căci scopul revoluţiei franceze era

conducătorilor iacobinilor Robespierre, Danton şi conduse de aceştia trei şi de asociaţii lor legalizau scopul talmudic al revoluţiei bolşevice dintotdeauna,

Marat nu se deosebeşte de portretul lui Lenin sau ghilotinarea şi asasinarea celor mai educaţi, mai scopul declarat în Deuteronom 7:5,24 de a ucide

Stalin. „Dintre aceşti trei monştri amintiţi, Danton civilizaţi şi mai capabili dintre francezi, începând cu regii şi a distruge templele pentru anihilarea identităţii

avea energia care le lipsea girondinilor, şi cunoştea familia regală şi terminând cu oricine era productiv naţionale a naţiunii gazdă.

bine secretele mişcărilor insurecţioniste despre care sau creator... Regele Ludovic XVI a uşurat serviciile Iar pentru ilustrare a dragostei pentru

girondinii n-aveau habar. Viciile lui - mânia, poftele pe care le datorau vasalii în sistemul feudal, a refuzat umanitate a revoluţionarilor, Scott povesteşte cum a

sexuale, lăcomia de bani, oricât de groaznice, erau să permită armatei să-l apere împotriva teroriştilor, s- fost ghilotinată prinţesa Elisabeta, sora regelui,

atributele unui om muritor, dar invidia lui Robespierre a constituit prizonier fără să încerce să se apere, a pentru vina de a fi îngrijit şi pansat răniţii, căci prinţesa

şi setea de sânge a lui Marat era ca a lipitorii de cai ordonat soldaţilor care-l apărau să depună armele, şi era profund religioasă şi-şi dedicase întreaga viaţă

care niciodată nu e sătulă şi invidia ucigaşă a lui când i s-a adus la cunoştinţă că unii îşi riscau viaţa operelor de binefacere; şi cum a fost ucis, prin tortură

Robespierre era ca viermele neadormit al pentru a-l salva din închisoarea în care-şi aştepta lentă, delfinul Franţei, copil de 7 ani. Acestui copil dat

PRUTUL

21

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

în grija unui cizmar iacobin ticălos, numit Simon, nu i decât în Anglia post-revoluţionară. „Există un acord masonice ai căror membri vor lucra de-acum sub s-a permis o moarte uşoară. Copilul a fost bătut, lipsit general”, scrie Scott Spencer în Free Speech, că conducerea unora care, scrie el, „credeau de somn, ţinut în frig, hrănit puţin ca să nu moară prea revoluţia franceză a fost organizată de o contrariul fiecărui cuvânt pe care-l rosteau şi repede, şi torturat timp de doi ani până a pierit chinuit conspiraţie. Membrii moderaţi ai conspiraţiei, ca La fiecărei doctrine pe care o propovăduiau... căci astfel ca să satisfacă umanitarismul şi iubirea de Fayette, s-au îngrozit de rezultatul procesului căruia intenţia lor era să distrugă orice religie, să „libertate, egalitate şi fraternitate, a revoluţiei i-au ajutat să aibă loc. răstoarne orice guvern, şi să transforme întreaga franceze” (pp.169-170). La Fayette şi mulţi alţii nu voiau decât să lume într-o ruină pradă unui jaf general” (Webster,

Primele două volume ale monografiei lui Walter instaureze o monarhie constituţională... Dar cu toată op.cit., p.20). Cu trei ani înainte de izbucnirea Scott sunt esenţiale pentru cine vrea să înţeleagă conspiraţia, Ludovic XVI n-ar fi putut fi răsturnat dacă revoluţiei franceze, s-a hotărât într-o lojă masonică revoluţia franceză. Este imposibil de rezumat aici nu s-ar fi lăsat răsturnat, întreaga revoluţie franceză din Frankfurt am Main, oraşul dinastiei bancare toată revărsarea de micime şi ambiţie politică a celor ar fi putut fi de nemăsurate ori înăbuşită dacă regele talmudice Rothschild, moartea regilor Ludovic XVI al care au servit drept uneltele planului talmudic de ar fi permis gardei şi trupelor sale să trateze bandele Franţei şi Gustav III al Suediei. Scopul urmărit de distrugere a unei mari naţiuni creştine europene, de ticăloşi mercenari aşa cum o meritau”. El încă din revoluţia franceză a fost şi este demolarea unei mari toată revărsarea de cruzime bestială a bandiţilor copilărie fusese umplut cu idei false, aceleaşi idei naţiuni creştine prin distrugerea structurii ei sociale şi plătiţi şi organizaţi ca s-o facă, toată revărsarea de false pe care şcolile şi mass-media le bagă astăzi în spirituale: distrugerea regelui şi-a religiei, unde zice distrugere şi moarte ce s-a abătut asupra poporului capul copiilor... Peste un milion de francezi, mulţi Nesta Weber, oculta care-a realizat revoluţia îi ura francez, atât asupra nobilimii dar mai ales asupra dintre ei, cei mai buni membri ai naţiunii, au fost deopotrivă, în mod democratic atât pe catolici, cât şi muncitorilor manuali. asasinaţi - rezultatul umanitarismului regelui. „Acest pe protestanţi, iar maselor Robespierre le-a promis

Scott relatează toate dezbaterile din Adunare şi rege «umanitar» a fost decapitat la insistenţele textual: „Numiţi-mă pe mine reprezentantul vostru în Convenţie, toate procesele, toate acţiunile şi membrilor Lojei masonice franceze Grand Orient, Statele Generale şi veţi fi pe veci scutiţi de poverile confruntările, zi de zi şi oră de oră, semnalând ironiile care era dirijată de evrei” (Scott Spencer - Free care vi s-au pus sub pretextul nevoilor statului... De şi absurdităţile, ca de exemplu condamnarea şi Speech, p.10). prea multă vreme s-au bucurat dogaţii doar de ghilotinarea pentru „regalism” - după ce ei Asistând cu uimire şi groază la cruzimile şi bunăstare. E timpul ca bunurile lor să treacă în alte condamnaseră şi uciseseră familia regală (p.197). măcelul bine organizat de puterea bolşevică în Rusia mâini. Castelele lor vor fi răsturnate şi toate Scott îş i i lustrează istor ia cu mărtur i i le în 1917, istorica Nesta Webster a fost frapată de pământurile lor vi se vor distribui vouă în porţii egale... contemporanilor şi participanţilor: „Vărsarea de faptul că furia ucigaşă a comuniştilor din 1917 reedita Totul va fi schimbat, stăpânii vor deveni servitori şi voi sânge era o plăcere pozitivă a celor ce executau întocmai furia ucigaşă a comuniştilor din 1789 şi a veţi fi serviţi la rândul vostru” (pp.21-23). Seduşi de măcelul şi aducea variaţii prin orice invenţie pe care o intuit că măcelul comunist din Rusia nu este decât astfel de promisiuni, incapabili de a le judeca, cei putea inventa cruzimea ca s-o facă mai picantă. continuarea celui din Franţa. Analiza ei publicată în mai decăzuţi şi mai dezrădăcinaţi dintre francezi Casele celor din La Vendée au fost distruse, familiile 1919 (The French Revolution, 1919), retipărită în The s-au aliat bandiţilor plătiţi ai revoluţiei franceze.lor măcelărite şi violate, vitele lor mutilate şi ucise, Noontide Press, 1988, începe citându-l pe prinţul Că erau bandiţi plătiţi nu există nici o îndoială. recolta arsă şi distrusă. La Pillau au fript femeile şi Kropotkin, anarhist de viţă nobilă, membru al Nesta Weber scrie despre milioanele de franci ale copiii de vii într-o sobă înfierbântată” (p.236). Un „intelectualităţii progresiste”. Kropotkin spune: Ducelui de Orléans, vărul regelui, care urma să se administrator al armatei republicane care executa „Studiind Marea Revoluţie Franceză aflăm astăzi că a instaleze el pe tron în locul lui Ludovic XVI şi al Mariei aceste fapte scrie: „N-am văzut nici un singur bărbat fost sursa şi originea tuturor ideilor comuniste, Antoinette, pe care o ura pentru că-i respinsese în oraşele Saint Hermand, Chantonney sau Herbies. anarhiste şi socialiste de astăzi... până în prezent avansurile. Citează apoi din sursele ei (memoriile Doar câteva femei au scăpat cu viaţă. Conace, socialismul modern n-a adăugat absolut nimic la contemporanilor şi participanţilor la revoluţie ca Le colibe, locuinţe de orice fel au fost arse. S-a lăsat ideile care circulau în Franţa în 1789 şi 1794, şi pe Moniteur a lui Panckancke, apoi Prudhomme, noaptea, dar groaznicele flăcări jucătoare luminau care poporul francez a încercat să le pună în practică Buchez şi Roux, Montjode, Beaulieu, Ferrirres şi regiunea” (p.237). Cei vinovaţi de incorectitudine în anul II al republicii” (pe vremea teroarei) (pp.5-6). scrierile istoricilor care au avut acces la arhive ca politică erau închişi, bunurile lor erau confiscate, nu Nesta Webster începe afirmând că poporul Taine, Cassagnare, Ternaux, Bié), afirmaţii despre mai aveau nici un drept cetăţenesc şi erau consideraţi francez nu este vinovat de oribilele măceluri ale „Aurul lui Pitt”, sau „aurul englezilor” cu care au fost morţi civil. Dacă erau eliberaţi puteai fi oricând revoluţiei franceze, căci atât revoluţia cât şi plătiţi asasinii revoluţionari. Timp de 10 ani, din 1783 arestaţi din nou pentru aceeaşi vină. Fiecare casă teroarea şi vărsarea de sânge au fost organizate până când a fost decapitat, Ducele de Orléans a trebuia să aibă afişată pe poartă lista locuitorilor ei. de către forţe străine poporului francez, forţe în ale depus mereu la Londra mari sume de bani, între 10 şi Percheziţiile caselor aveau loc tot timpul, închisorile căror temple masonice s-a născut lozinca orweliană 12 milioane de franci, din care scotea apoi monedă golite prin ghilotinarea din septembrie, au fost curând „libertate, egalitate, fraternitate”. Ea îl citează pe englezească să-şi plătească acoliţii, ca să arunce umplute din nou prin grija Tribunalului revoluţionar Saint Just, care ca un conducător al acestei revoluţii oprobiul asupra Angliei (p.31). Nesta Webster n-a despre care Scott scrie: „Cantitatea de sânge pe care vorbeşte în cunoştinţă de cauză şi pe lordul Acton, om văzut de unde proveneau milioanele transferate în l-a vărsat nu putea fi comparată cu nimic în istorie, extrem de perspicace căruia îi datorăm dictonul contul Ducelui de Orleans de la Banca Angliei. Dar s-nici măcar cu proscripţiile de pe vremea imperiului nemuritor - Puterea corupe şi puterea absolută a văzut documentul care atestă finanţarea revoluţiei roman... Comitetele guvernului distribuiau mari sume corupe în mod absolut. „Revoluţia populară a fost bolşevice prin banca Kuhn, Loeb de pe Wall Street şi de bani clubului iacobin şi societăţilor afiliate cu el faţada unui vulcan de conspiraţii externe”, zice Saint s-a văzut şi cine-i finanţa pe Marx, Engels, Lenin şi considerând că este necesar s-o facă pentru Just; şi lordul Acton: „Ceea ce este îngrozitor la Troţki ca să-şi ducă activitatea revoluţionară (20 propagarea principiilor politice juste” (p.286). Revoluţia Franceză nu e vânzoleala cât planul. Prin milioane dolari).

Toată cruzimea şi bestialitatea revoluţiei tot focul şi fumul se străvede dovada că există o Cum organizatorii nu se puteau baza pe franceze care mutilase Franţa răpindu-i cei mai organizaţie care calcula totul. Conducători ei au parizieni, care erau oameni bonomi, conspiratorii valoroşi cetăţeni avea un scop principal esenţial rămas ascunşi cu grijă şi mascaţi; dar n-avem nici o au angajat şi au adus la Paris cu luni înainte, în anticreştin; ce se urmărea nu era atât distrugerea îndoială c-au fost acolo dintru început” (p.9). primăvara anului 1789, bandiţi racolaţi din jurul unui popor cât distrugerea unei naţiuni creştine, Revoluţia franceză a fost plănuită de Mediteranei, marseilezi şi corsicani, pricepuţi la distrugerea creştinismului. „Vasele de aur şi argint din Organizaţia iluminaţilor lui Adam Weishaupt, profesor asasinat şi setoşi de sânge şi i-au plătit cu 12 franci pe biserici au fost confiscate şi desecrate, se intra în evreu de drept de la Universitatea din Ingoldstadt, zi. Suma aceasta este atestată de spusele unuia procesiune în faţa Convenţiei cu oameni travestiţi în şcolarizat de iezuiţi a căror structură organizatorică a dintre ei şi de faptul că la prima răzmeriţă au fost morţi preoţi care cântau cântecele cele mai murdare; în adoptat-o în organizaţia lui luciferică numită Ordinul de ambele părţi şi exact această sumă era găsită timp ce multe din pocalele şi vasele sfinte erau iluminaţilor. Faptul că a folosit structura asupra revoluţionarilor morţi (p.42). „Avocatul folosite de Chaumette şi Hebert în celebrarea orgiilor organizatorică perfectată de iezuiţi şi că a convins alţi girondin Barbaroux a convenit cu soţii Roland să lor lipsite de Dumnezeu” (p.305). „S-a eliminat doi iezuiţi să i se alăture a oferit un pretext celor ce recruteze 600 de oameni din Marsilia” (p.251). „S-au creştinismul şi s-a instaurat Zeiţa Raţiunea în susţin că ura talmudică şi organizaţia lui luciferică recrutat astfel câţiva mii de astfel de bandiţi dintre persoana unei dansatoare de operă îmbrăcată în stil sunt iezuite. În realitate, nimic nu ura mai mult Adam care 500 au sosit la Paris la 30 iulie, unde au fost antic, ale cărei farmece trupeşti le gustaseră foarte Weishaupt pe lumea aceasta decât pe Iisus Hristos, descrişi de Blanc-Gilli, de Prudhomme, şi de mulţi cu ochii şi un număr considerabil în mod mai creştinismul, iezuiţii şi biserica catolică; organizaţia deputatul Eustache Hua ca «hoarde de bandiţi intim. Bisericile au fost închise preoţilor şi lui având drept scop distrugerea acestora. genovezi, maltezi, piedmontezi, corsicani, greci, credincioşilor, clopotele au fost topite şi turnate în Scopul lui Weishaupt era scopul comunist vagabonzi conduşi de Fournier, zis americanul şi de turnuri, veşmintele clericale distruse, ca şi operele de clasic: revoluţ ia mondială şi instaurarea polonezul Lazowski», ce făceau parte din societatea artă, indiferent cât de scumpe erau. Eliberarea de comunismului. Platforma lui era eradicarea secretă Sabbat” (p.252). În masacrele din septembrie religie a fost însoţită de eliberarea sexuală: căsătoria creştinismului, eliberarea sexuală, eliminarea din închisorile politice ale Parisului au fost asasinaţi fiind înlocuită cu concubinajul ocazional de durată naţionalismului, eliminarea principilor şi regilor, 43 de aristocraţi, 245 de preoţi şi 1080 de oameni indecisă” (pp.306-307). abolirea proprietăţii private, şi instaurarea libertăţii şi simpli din popor (p.330).

Zeiţa Raţiunea a făcut loc unei dumnezeiri de egalităţii universale şi a drepturilor omului. Comuna din Paris s-a mândrit printr-o tipul celei recunoscute de masonerie şi din atei Jon Robison, francmason englez, călătorind şi proclamaţie cu aceste asasinate, iscălită de 9 francezi au devenit deişti. În Franţa anului 1742 David vizitând lojile masonice, a văzut cum adepţii lui comunarzi dar scrisă de Marat şi emisă de Danton, Hume vedea un guvern mai cinstit şi mai puţin corupt Weishaupt infiltrează şi cuceresc una după alta lojile ministrul Justiţiei. Aceste masacre au primit şi

PRUTUL

22

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

aprobarea iacobinilor englezi, care au trimis comunei ca răsplată 1000 perechi să se teamă de o adevărată revoltă populară şi au încetat să-şi arate pe faţă bocanci, pentru armată, 1000 de lire sterline în aur şi o mare cantitate de armament anticreştinismul (pp.432-433).fabricat la Birmingham şi Sheffield (p.346). În toată Franţa „libertatea, egalitatea şi Ca şi Lenin, revoluţia franceză a urât poporul şi ţăranii spre binele cărora fraternitatea” a costat viaţa a 1.025.711 victime, după Prudhomme. Taine chipurile vărsa atâta sânge, mai mult decât aristocraţii şi, contrar celor predate în estimează că au fost asasinaţi o jumătate de milion doar în cele 11 provincii din şcoli, n-a fost revoluţia franceză cea care a pus capăt feudalismului şi nedreptăţilor vest (pp.414-419). sociale, căci regele Ludovic XVI adusese toate reformele, şi nobilimea pusese

În Franţa victoria „libertăţii, egalităţii şi fraternităţii” a fost imediat urmată de capăt feudalismului, regaliştii au conceput Declaraţia Drepturilor Omului şi Noua eliminarea religiei. Preoţii care supravieţuiseră au fost obligaţi să jure că nu există Constituţie franceză. Realizarea revoluţiei franceze a fost doar că a înrobit alt Dumnezeu decât libertatea şi egalitatea. A fost instaurată zeiţa Raţiunea (a ţăranul francez unui sclavaj mult mai dur şi mai brutal decât cel feudal. În cărei statuie o vedem azi la New York botezată „statuia libertăţii”), bisericile au fost 1889, la o sută de ani după revoluţie, ţăranul francez, scrie Rowland Prothero, „are jefuite de capodoperele cu care le împodobiseră generaţii de creatori şi de care se o locuinţă mizeră şi o hrană proastă care-i face viaţa precară. Este doar cu bucurase întreg poporul timp de generaţii, altarele au fost pângărite iar cultul numele de stăpân pe pământul lui. Adevăratul stăpân este cămătarul şi aşa-Raţiunii şi Virtuţii a fost proclamat public de nimeni altul decât acolitul lui Marat, zisul proprietar ţăran este iobagul” (p.489).Marchizul de Sade. Dar în timp ce „intelectualii progresişti” ai revoluţiei se distrau Acesta fusese adevăratul scop al revoluţiei franceze: să transfere jefuind, demolând şi pângărind biserici, şi eliminând religia, clasele de jos nu se averea din mâna naţiunii gazdă în mâna grupului alogen parazitar pe aliau cu această realizare revoluţionară; femeile din Hale l-au acoperit pe un populaţia gazdă.membru al Convenţiei de injurii pe tema asta, şi conducătorii poporului au început - va urma -

Foametea şi starea de spirit din Moldova în anii 1945-1946de dr. Nicolae Ionescu

- urmare din nr. trecut -

Diferite categorii de cetăţeni, sătule de anii războiului, care însemnau plus, ţăranii erau nevoiţi să suporte şi regimul rechiziţiilor şi alimentarea trupelor sacrificii de tot felul, sperau că sfârşitul care se apropia va aduce schimbările disperate, informând organul superior de faptul că funcţionarii comentau radicale în viaţa lor. De aceea erau dornici să participe la realizarea cât mai rapidă discrepanţa ce se crease între salariile jandarmilor cuprinse între 50 000-70 000 a acestor transformări. În plus, mijloacele de informare erau limitate aproape în de lei şi cele de la CFR, acolo unde un lucrător de linie primea 120 000 lei pe

61exclusivitate la presa FND, celelalte ziare fiind cenzurate sau chiar interzise. lună .Ziarele „Scânteia”, „România Liberă”, „Libertatea”, la care se adăugau cele din Funcţionarii publici se aflau într-o situaţie dificilă, suportând privaţiuni provincie, dar de aceeaşi orientare, desfăşurau o intensă propagandă în anii imense. Ei solicitau fie mărirea salariilor, fie îngheţarea reală a preţurilor, având 1945-1946 pentru atragerea unor categorii largi ale populaţiei şi pentru credinţa că o soluţie era posibilă prin aplicarea grilei de la CFR. Comercianţii, în denigrarea partidelor din afara FND , îndeosebi PNŢ şi PNL. schimb, erau „în continuă stare înfloritoare”, consumatorii fiind „la discreţia” lor.

Disponibilitatea categoriilor largi de cetăţeni de a participa la realizarea Pentru a doua jumătate a lunii august 1945 în darea de seamă a transformărilor în care-şi puneau mari speranţe a fost folosită de FND, care a Inspectoratului Regional de Poliţie Galaţi se sublinia faptul că satele erau pline de atras prin diverse căi o parte a acestor pături sociale. La începutul anului 1945 oameni veniţi să se aprovizioneze pentru iarnă, prilej de care ţăranii au profitat, acestea erau prezente deseori în stradă, la mitinguri şi manifestaţii. Până la ridicând considerabil preţurile. La un sac de grâu în doar trei, patru săptămâni sfârşitul lunii ianuarie la aceste manifestaţii muncitorii îşi exprimau îndeosebi crescuse preţul de la 4000-5000 lei la 20000-25000 lei, iar fasolea se vindea 800-revendicările lor de natură economică, precum majorarea salariilor, 1000 lei kilogramul. De aceea la sate domnea o stare de nemulţumire, ca urmare aprovizionarea întreprinderilor cu materii prime, îngheţarea preţurilor. a secetei, rechiziţiilor şi prezenţei soldaţilor sovietici. Multora le era frică să iasă la

În februarie 1945 observăm că revendicările economice trec pe locul doi, muncile agricole pentru că aceştia îi prindeau şi îi deposedau de unele lucruri.primele lozinci scandate la adunările organizate din iniţiativa FND erau cele O situaţie tragică se înregistra în Nordul Moldovei, acolo unde Frontul legate de preluarea puterii politice. Desigur că cei mai mulţi dintre participanţii la făcuse ravagii încă din vara anului 1944. În septembrie 1945 lipseau alimentele aceste manifestaţii veneau din dorinţa sinceră de a contribui la rezolvarea unor de primă necesitate, iar specula înflorea. Funcţionarii publici, „al căror salar nu se probleme ce îi interesau la acea vreme. Dar FND nu şi-a limitat activitatea doar la achita niciodată la timp”, resimţeau lipsa banilor necesari pentru aprovizionarea atragerea şi lămurirea diverselor categorii ale populaţiei, ci, de foarte multe ori, s- de iarnă cu lemne, îmbrăcăminte şi alimente, nemulţumirile lor conducând la a folosit şi de alte mijloace ca şantajul cu concedierea, cu privarea de unele „adevărate frământări”. Cu toate că guvernul a acordat muncitorilor un ajutor drepturi etc. pentru iarnă, aceştia se confruntau, în continuare cu aceeaşi lipsă a produselor

Populaţia din oraşul Galaţi, se scria într-un document al vremii, „mocneşte” de primă necesitate. În Moldova, starea comercianţilor era „în contrast” cu a şi se arată profund nemulţumită de această situaţie, dar nu are nimeni curajul de a restului populaţiei, în timp ce la sate blocarea cerealelor şi colectarea vitelor spune ceva, de teama terorii. FND a creat un oficiu de aprovizionare, iar atunci conducea chiar spre incidente cum s-a întâmplat în judeţul Roman, acolo unde

62când se aduceau pe piaţa locală lemne, gaz, cartofi, nu se distribuiau decât celor delegaţii veniţi să colecteze vitele au fost maltrataţi de săteni .înscrişi în Front sau celor care consimţeau să se înscrie. Astfel, starea de spirit a Tuturor acestor frământări puterea instalată la 6 martie 1945 continua să le

57populaţiei din oraş este dominată de o nemulţumire generală . răspundă prin apelul la formule propagandistice, dând vina pe patroni şi moşieri, Prin convingere sau presiune, influenţa FND în rândurile populaţiei creşte. cât şi printr-o campanie de telegrame de adeziune şi prin acţiuni de strângere de

în primele luni ale anului 1945 în mai multe oraşe ale ţării ca Bucureşti, Brăila, noi membri pentru PCR şi aliaţii lui, prin orice mijloace. Astfel, la Rezoluţia Bacău, Constanţa, Botoşani, Roman au avut loc mitinguri la care au participat adoptată la Conferinţa Naţională a PCR din octombrie 1945, se menţiona câteva mii de oameni, ceea ce îngreuna desfăşurarea vieţii normale şi producea speranţa pentru o viaţă mai bună şi mai demnă în marea operă de refacere a

63perturbări în economia ţării. Aceasta l-a determinat pe primul-ministru Nicolae ţării . Toate „binefacerile” urmau să se împlinească în cazul victoriei comuniştilor 64Rădescu, ca, în discursul rostit la 11 februarie 1945, să facă apel la păstrarea în alegeri .

calmului şi disciplinei: „Orice agitaţii - spunea el - trebuie să înceteze, fiindcă În această perioadă circula o broşură prin care se aducea la cunoştinţa astfel se pune în primejdie fiinţa ţării. Pentru satisfacerea de ambiţii politice este populaţiei că la sate se adăposteau nu mai puţin de 7 categorii de aşa-zişi criminal să se împingă tot neamul la pierzanie. Nu ne putem apăra împotriva reacţionari, şi anume: „moşierii expropriaţi în 1945, chiaburii, speculanţii şi

58nenorocirilor ce ne pândesc decât prin solidaritate, printr-o conlucrare a tuturor" , afaceriştii, foştii legionari şi antonescieni, agenţii partidelor zise istorice, PNŢ şi 65aprecieri care, din păcate, datorită conjuncturii interne şi externe, au avut un slab PNL, funcţionarii şi cei care din neştiinţă sunt uneltele adevăraţilor reacţionari” ,

ecou. În acest timp, FND îşi intensifica acţiunile pentru răsturnarea guvernului şi pentru a lupta împotriva „reacţiunii” de la sate. Prin cele mai variate mijloace, s-a la intervenţia hotărâtă a URSS prin trimisul său la Bucureşti, A. Vâşinski, este încercat şi transformarea Frontului Plugarilor într-un partid - organizaţie de masă, instalat la 6 martie 1945 un guvern procomunist condus de P. Groza, ceea ce cifrele fiind edificatoare. În decembrie 1945, în Regionala Moldova cu 12 judeţe, anunţa „sfârşitul treptat al democraţiei româneşti”. în mediul rural Frontul Plugarilor avea 215 536 membri, faţă de doar 17 852 câţi

66Măsurile luate de noul guvern în vara anului 1945, în vederea blocării erau pe listele PCR. Evident, majoritatea erau înscrişi de forma .cerealelor din gospodăriile ţăranilor au declanşat noi nemulţumiri, aceasta în Pentru surprinderea, cât mai exactă, a realităţilor sociale din ţară, apelul la condiţiile în care seceta din Moldova ameninţa întreaga producţie de porumb - sintezele informative ale organelor de interne dezvăluie, şi pentru anul electoral

59fapt menţionat în nota informativă a Legiunii de Jandarmi Tecuci din iulie 1945 . 1946, prefaceri şi frământări care au afectat întreaga populaţie. Din Nordul La oraşe, preţurile ridicate constituiau „punctul nevralgic al vieţii de toate Moldovei, Inspectoratul de Jandarmi Suceava semnala principalele dificultăţi din

zilele”, de vină fiind haosul economic şi speculanţii: „România este o ţară bogată”, lumea satelor, în luna februarie 1946, care sintetizate, se refereau la lipsa „dar aruncată în criză de câţiva inconştienţi care până azi au profitat de război, alimentelor şi în special a porumbului, a articolelor de îmbrăcăminte şi acum profită de dezastrul economic, îmbogăţindu-se şi mai mult pe spinarea şi în încălţăminte („familiile numeroase de câte 4-5 persoane folosesc un rând de dauna populaţiei muncitoare” - se arată în notele informative ale Inspectoratului haine şi încălţăminte, pe rând”), locuinţele insalubre (în judeţele Botoşani, Baia şi

60General al Jandarmeriei . Dorohoi, pe unde trecuse linia frontului), lipsa seminţelor pentru însămânţările de Menţinerea secetei în Moldova, conducea, în august 1945, la concluzia că primăvară, precum şi faptul că unii preoţi solicitau sume exagerate pentru

producţia de porumb scontată, la fel ca şi cea de fasole, era total compromisă. În serviciile prestate. Populaţia urbană se lovea, pe lângă imposibilitatea găsirii unor

PRUTUL

23

* Anul V * Nr. 1(38) * ianuarie 2005 *

24

Redactor şef:Costin CLIT

Redactor şef-adjunct:Mihai ROTARIU

Tehnoredactor:Bogdan ARTENE

ISSN 1582 - 618X

(Corespondenţa de la cititori o primim pe adresa - C.P.47-Cod 735100 Huşi. Manuscrisele nu

se înapoiază)

PRUTULTipărit la: S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad - Str. Republicii nr.85, Tel./Fax: 0235424170

Str. A.I. Cuza Nr.2, Huşi, Jud. Vaslui, COD 735100Str. Calea Basarabiei Nr.8 - Hala IndustrialăTel./Fax: 0235/481695, Tel.: 0235/480696

* Piese de schimb pentru utilaj petrolier, metalurgic ºi alimentar* Garnituri din cauciuc

S.C. TEHN UTILAJ S.A.

PRODUCE ªI COMERCIALIZEAZÃ:

67 chiaburii, foştii industriaşi, toţi cei pătaţi, cu inaderenţă la noul regim. Paralel cu surse de câştig, de aceeaşi lipsă a alimentelor şi a articolelor indispensabile .sistemul cartelelor a existat şi achiziţionarea „pe puncte” a unor produse Măsurile încercate de guvern pentru a asigura protecţia măcar pentru nealimentare: bocanci, costume, izmene, unelte casnice. Tocmai de aceea, în funcţionarii statului, prin creşterea salariilor la începutul lui martie 1946, s-au aceşti ani, presa din ţările Cortinei de Fier, vitupera împotriva Planului Marshall (în dovedit, în condiţiile crizei economice, profund ineficiente. În acest timp, fapt investiţii directe ori de portofoliu către ţările Vestice afectate de război) şi Inspectoratul de Jandarmi Iaşi semnala, în nota informativă numărul 841/14 preamărea ajutorul „dezinteresat” al URSS. Epoca era înţesată de triumfalism, de martie 1946, că locuitorii îşi manifestau nemulţumirea deoarece surplusul de „lupta pentru pace” împotriva trădătorilor de război, dar şi împotriva „duşmanilor cereale li s-a blocat în toamnă la preţul oficial. Totodată, vitele au fost ridicate interni şi externi”.conform Convenţiei de Armistiţiu, aşa încât în prezent nu mai au ce să vândă şi

68 Discrepanţa dintre preţurile produselor agricole şi cele comercializate prin nici banii necesari ca să-şi poată cumpăra unelte agricole .reţeaua magazinelor de la oraşe, ce acţiona în defavoarea sătenilor conducea la În aceste condiţii, opoziţia faţă de comunism înregistrată la unii locuitori din lipsuri mari în mediul rural la capitolul îmbrăcăminte şi alimente, determinând noi lumea satelor din anumite judeţe ale Moldovei nu trebuie să surprindă. Starea de surse de tensiune între sat şi oraş. Astfel, postul de jandarmi Rotopăneşti raporta spirit a ţărănimii era contrară FND-ului, majoritatea locuitorilor înregimentându-se în acest sens, legiunii de Jandarmi Baia, în decembrie 1946, că „produsele rurale în PNŢ. Aceste realităţi erau dublate de ceea ce se întâmpla în mediul urban ale cetăţenilor faţă de cele de la oraş sunt inferioare şi nu se poate face faţă în pentru că, de exemplu, organizaţia judeţeană Rădăuţi a PCR considera că raport cu preţurile care urcă zilnic”. O altă nemulţumire era legată de injustiţiile şi intelectualii, ofiţerii, elevii, studenţii şi orăşenii reprezintă „reacţiunea care era

69 abuzurile comise pentru înfăptuirea reformei agrare care „a dat pământ la mulţi concentrată în magistratură, armată, administraţie şi şcoli” .72oameni ce nu aveau dreptul” .Un caz special s-a înregistrat în rândul studenţilor ieşeni prin asasinarea în

Organizaţia judeţeană Baia a PCR, sublinia, în urma alegerilor de la 19 noaptea de 19/20 martie 1946 a studentului la Medicină Sergiu Iacovlov, fruntaş noiembrie 1946, că toate neajunsurile cu care se confrunta populaţia zonei s-au al tineretului ţărănist al organizaţiei Iaşi. Vestea uciderii sale de poliţia vremii a răsfrânt negativ asupra guvernului. Intelectualii satelor, preoţii şi funcţionari, cu determinat mari manifestaţii şi agitaţii de protest în Capitala Moldovei în ziua de

73mici excepţii, au făcut în mare parte jocul opoziţiei .21 martie. Corpul său a fost depus la Biserica Sfântul Spiridon din curtea Starea de spirit a locuitorilor din Moldova era, aşadar, agitată, determinată spitalului, un mare număr de studenţi trecând prin faţa sicriului. Deoarece

de distrugerile războiului şi prezenţa trupelor sovietice care au accentuat criza înmormântarea urma să se facă la Botoşani, o coloană de câteva mii de studenţi a social-economică ce a dus la scăderea drastică a nivelului de trai şi la inflaţie. Pe condus sicriul până la capătul Păcurarilor, de unde a fost luat cu o maşină de către

70 acest fond, nemulţumirile, neliniştile, dar şi marile speranţe, au impulsionat actul familie . Prezent la înmormântare, cunoscutul economist Gh. Zane relatează în propagandistic şi fantezia. Temele mari au fost antisovietismul, deportarea în memoriile sale că „populaţia Iaşului formată din mici meseriaşi, negustori de URSS, colhozul, şi implicit, declanşarea unui război între URSS şi SUA. în unele cartiere, muncitori de la Atelierele CFR, de la Regie şi studenţi era în cea mai

71 judeţe din nordul Moldovei s-au înregistrat şi unele accente antisemite, folosindu-mare parte ostilă noului regim şi autorităţilor sale” .se din plin zvonul, colportat cu sprijinul preoţilor şi învăţătorilor. Toate aceste teme De altfel, în lunile următoare, incidentele şi manifestările deschise cu au prins rădăcini în electorat, rezultatele văzându-se în alegerile din 19 noiembrie caracter anticomunist ale studenţilor vor creşte în oraşele Cluj, Timişoara, 1946, când mulţi locuitori din zonă s-au manifestat împotriva comunizării ţării. Prin Bucureşti şi Iaşi cu prilejul zilei de 10 mai, câteva sute de persoane fiind urmare, Moldova reprezenta întruchiparea „durerilor înăbuşite” şi a înregistrate şi la nivelul elevilor de liceu. În mediile studenţeşti se ducea o experimentelor social-politice ce se profilau la orizont comuniste.campanie sistematică de lansare de zvonuri, în Universitatea din Iaşi circulând

îndeosebi ziarele „Dreptatea”, „Liberalul” şi „Jurnalul de dimineaţă” deşi erau Note:restrânse ca tiraj, iar în provincie acestea ajungeau foarte greu.

57. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond Inspectoratul General al Ţăranii aşteptau încă, la un an de la legiferarea reformei agrare, primirea Jandarmeriei, dosar 104/1944, f.83.titlurilor de proprietate, iar la oraşe, funcţionarii îşi puneau unele speranţe în

58. Ioan Scurtu (coord.), op.cit., p.142.aplicarea noului statut al lor în privinţa unor creşteri salariale, întrucât scumpirile îi 59. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond Inspectoratul General al aduseseră în postura de a vinde obiecte casnice pentru a-şi putea cumpăra

Jandarmeriei, dosar104/1944, f.197.hrană.60. Ibidem.Funcţionarii publici erau afectaţi de discrepanţa dintre salarii şi preţuri, 61. Vezi nota nr.216 din august 1945 a Legiunii de Jandarmi Covurlui; Arhivele echivalentul retribuţiei pe o zi ajungând pentru a fi achiziţionat doar o jumătate de

Naţionale Bucureşti, Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar kilogram de mălai sau fasole, aceasta în timp ce economatele continuau să fie 104/1944, f.207.slab aprovizionate. Pentru muncitori, pe lângă problema salariilor, alte motive de

62. Vezi nota informativă a Inspectoratului de Poliţie a Moldovei de Nord pe luna îngrijorare erau determinate de faptul că unele întreprinderi nu respectau septembrie; Ibidem, dosar 403, f.165-170.clauzele cuprinse în contractele colective de muncă, că economatele distribuiau

63. Petre Ţurlea, op.cit., p.25, 41.inechitabil alimentele şi articole de încălţăminte (care erau de altfel în cantităţi 64. XXX, Comuniştii şi proprietatea particulară, Bucureşti, 1946, p.21.insuficiente), că raţiile erau prea mici în raport cu munca prestată, că anumite 65. Lupta împotriva reacţiunii la sate, Bucureşti, 1948, p.5-20.societăţi industriale începuseră să-şi închidă porţile din cauza lipsei cerealelor pe 66. DJAN Iaşi, Fond 1 Comitetul Regional Frontul Plugarilor Moldova, dosar care trebuiau să le distribuie muncitorilor.

3/1945, f.102.Răsfoind sporadic ziarul „Scânteia” din aceşti ani se observa apariţia 67. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond Inspectoratul General al frecventă a unor minuscule ştiri de genul: „Astăzi este valabilă cartela de pâine

Jandarmeriei, dosar 108/1946, f.179.nr...”. Asemenea mici note apăreau însoţite uneori cu mici avertismente privind 68. DJAN Iaşi, Fond Legiunea de Jandarmi, dosar 107/1946, f.7.ajutorarea copiilor şi flămânzilor din Moldova („Marea Foamete”) sau cu anunţuri 69. Ibidem, Fond 1 Comitetul Judeţean PCR Iaşi, dosar 1/1946, f.271 (raport triumfaliste care relatau preocupările noii Puteri: cantine ieftine pentru mineri,

din martie 1946).pentru muncitorii de la S.T.B. sau Malaxa etc.70. Liviu Mărgineanu, Ofensiva comunistă în Moldova, în „Analele Sighet III”, Din anii 1946-1947 au apărut cartele pentru pâine, în diverse culori, care

Anul 1946 - începutul sfârşitului, Bucureşti, 1996, p.508.desemnau cantităţi zilnice diferenţiate. Cele de culoare maro însemnau 500g de 71. Gh.Zane, Memorii, Bucureşti, 1997, p.125.pâine şi erau acordate „muncilor grele”: mineri, siderurgişti, pavagii, ţapinari. 72. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond Inspectoratul General al Bonurile de culoare mai deschisă, mai pastelate, dar care însemnau cantităţi mai

Jandarmeriei, dosar 92/1946, f.65-66.mici de pâine vizau persoanele care lucrau în meserii mai „uşoare”: medici, 73. DJAN Iaşi, Fond 1, Comitetul Regional PCR Iaşi, dosar 1/1946, f.87.profesori, funcţionari. Desigur, că au existat persoane care nu aveau dreptul la

cartelă din motive adeseori antagonice: activiştii de partid, miliţienii, securiştii,