syllabus seminar comunicare mediatica crp

7/18/2019 Syllabus Seminar Comunicare Mediatica CRP

http://slidepdf.com/reader/full/syllabus-seminar-comunicare-mediatica-crp 1/5

Comunicare, Relaţii Publice şi Publicitate Comunicare mediatică – seminar anul II

1

Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-NapocaFacultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale ComunicăriiDepartamentul de Comunicare, Relaţii Publice şi PublicitateCRP2013-2014

Comunicare mediatică- Syllabus seminar -

Lect. univ. dr. Ioana IancuConsultaţii: TBAEmail: [email protected]

1. Descrierea seminarului

Seminarul de Comunicare mediatică îşi propune să familiarizeze studenţii cu modele de

comunicare mediatiacă şi cu efectele aferente acestora atât prin realizarea unor exerciţii specificefiecărei teme studiate cât şi prin realizarea unor cercetări. Aceste cercetări au ca scop aplicareaconceptelor teoretice şi însuşirea de noi informaţii şi abilităţi legate de procesul empiric alcercetării ştiinţifice.

2. Bibliografie

Abdulla, Rasha A., Bruce Garrison, Michael Salwen, Paul Driscoll, and Denise Casey. TheCredibility Of Newspapers, Television News, And Online News. A paper presented tothe Mass Communication and Society Division, Association for Education in

Journalism and Mass Communication, annual convention, Miami Beach, Fla., August 9,

2002.Balaban, Delia, Comunicare mediatică , Tritonic, 2009.Bartholomew, Robert, The Martian Panic Sixty Years Later. What Have We Learned?, Skeptical

Inquirer , 1998.Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media , Polirom, Iaşi, 1998.Dobrescu, Paul, Alina Bârgăoanu şi Nicoleta Corbu, Istoria comunicării , Ed. Comunicare.ro,

2007.Garden, Mary, Defining blog: A fool's errand or a necessary undertaking, Journalism ,13(4) 483–

499.Gunter, Barrie, Vincent Campbell and Maria Touri. Blogs, news and credibility. New Information

Perspectives . Vol. 61, No. 2, 2009, pp. 185-204.

Haythornthwaite, Caroline. Social networks and Internet connectivity effects. Information,Communication & Society. Vol. 8, No. 2, June 2005: 125–147.

Flanagin, Andrew J. and Miriam J. Metzger. Digital Media and Youth: UnparalleledOpportunity and Unprecedented Responsibility. Digital Media, Youth, and Credibility .Edited by Miriam J. Metzger and Andrew J. Flanagin. The John D. and Catherine T.MacArthur Foundation Series on Digital Media and Learning. Cambridge, MA: TheMIT Press, 2008: 5–28.

Katz, Elihu, Tamar Liebes, Interacting with “Dallas”: Cross Cultural Readings of American TV, Annenberg School for Communication, Departmental Papers (ASC), 1990.

Klyueva, Anna and Katerina Tsetsura. Media Non-transparency Research: The Case ofRomania. Public Relations Journal. Vol. 4, No. 4, Fall 2010.

Lievrouw, Leah A.. New Media, Mediation, And Communication Study. Information,Communication & Society. Vol. 12, No. 3, April 2009: 303–325.




2

McCombs, Maxwell, The Agenda-Setting Role of the Mass Media in the Shaping of PublicOpinion.McQuail, Denis şi Sven Windhal, Teorii ale comunicării , Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2001.Meirick, Patrick C., “Media Schemas, Perceived Effects, and Person Perceptions”, Journalism

and Mass Communication Quarterly , Autumn 2006, 83, 3, ProQuest Social Science Journal.

Potter, W. James, şi Karyn Riddle, “A Content Analysis of the Media Effects Literature”, Journalism and Mass Communication Quarterly , Spring 2007, 84, 1, ProQuest Social Science Journal.

Slater, Michael D., “Operationalizing and Analyzing Exposure: The Foundation of MediaEffect Research”, Journalism and Mass Communication Quarterly , Spring 2004, 81, 1,ProQuest Social Science Journals.

Tufekci, Zeynep. Grooming, Gossip, Facebook And Myspace. Information, Communication &Society . Vol. 11, No. 4, June 2008: 544–564.

IRES, CNA. Atitudini şi obiceiuri de consum media. Percepţii privind CNA. Raport decrecetare,. Octombrie 2011.

3.

Evaluarea studenţilorSeminarul reprezintă 40% din nota finală la această materie, adică 4 puncte din 10. Acest

punctaj se împarte în felul următor:• Activitate – 1 punct (sunt obligatorii 4 activităţi, 1 activitate = 0,25 puncte)

o O activitate presupune participarea consistentă în timpul discuţiilor

• Reaction papers – 1 punct (2 reaction papers sunt obligatorii, 1 reaction paper =0,5 puncte)

o Reaction papers pot fi realizate pe baza oricăror 2 articole din bibliografiaseminarului sau pe baza altor articole legate de ideea centrală a cursului

o O reaction paper implică citirea integrală a unui articol ştiinţific, realizareaunui rezumat al acestuia şi comentarea argumentată a ideilor din text (ex.pro sau contra). Studenţii trebuie să îşi exprime opinia asupra articolului şitrebuie să apere această opinie

o Un reaction paper ar trebui sa aiba 1-2 pagini la un rand.

o Reaction papers vor fi trimise prin email până în ziua ultimului seminar.

• Proiect -2 puncte

Studentul este obligat să fie prezent la 70% din seminarii.

4. Proiect

Proiectul de semestru se poate realiza pe echipe de maxim 4 studenţi (pot exista grupe de câte1, 2, 3 sau 4 studenţi).

Proiectul de semestru constă în realizarea unei cercetări ştiinţifice, utilizând metodele decercetare studiate, iar lucrarea va avea componenţa unui articol ştiinţific: introducere (tema aleasă,întrebarea sau întrebările de cercetare, ipoteze, motivaţia alegerii temei, elemente de noutate ale

temei etc.), cadrul teoretic (definirea conceptelor, analiza literaturii în domeniu), cadrul




3

metodologic (alegerea unei metode de cercetare potrivite, aplicarea ei şi interpretarea rezultatelor),concluzii (evidenţierea rezultatelor), bibliografie şi, eventual, anexe1.

- partea teoretică - este obligatoriu de utilizat cel puţin 5 articole ştiinţifice din celpuţin una dintre următoarele baze de date : J-Stor, Sage Publication, ProQuest, Questia,

Ebsco sau alte baze de date ştiinţifice cu reviste internaţionale. De asemenea, pe lângăaceste 5 articole ştiinţifice obligatorii, este apreciată utilizarea şi a altor referinţebibliografice (cărţi, site-uri, documente adiacente etc.) Nu se acceptă citarea de pe

Wikipedia!- partea metodologică - este obligatoriu de utilizat cel puţin o metodă de cercetare. Se

va nota inclusiv modul în care acea metodă se potriveşte întrebării/întrebărilor decercetare alese şi răspunde la aceasta. Vor fi apreciate suplimentar lucrările careutilizează, în mod adecvat, mai mult de o metodă de cercetare.

Orice idee preluată dintr-un articol, document, site etc. trebuie să aibă trimitere spre o notă desubsol sau de text şi să apară la bibliografie. Se poate utiliza orice stil de citare acceptat academic

(ex. Chicago Manual of Style (http://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html).Orice formă de plagiat (însuşirea/copierea indeilor unei alte persoane, fără a face referirela sursă, atât în text cât şi la bibliografie) duce la sancţionarea studentului/grupuluirespectiv prin pierderea întregului punctaj obţinut la seminar.

Lucrarea de semestru se predă prin email în ultima săptămână de şcoală, înainte de sesiune. Încazul în care nu primiţi confirmarea primirii emailului cu proiectul de către titularul de seminar încel mult 2 zile, reveniţi cu un email. De asemenea, materialele utilizate la realizarea lucrării (bazede date în SPSS sau Excel, materiale utilizate în analiza de conţinut etc.) se vor trimite pe email.Chestionarele sau grilele de analiză se vor ataşa în anexa lucrării.

Numărul minim de pagini al lucrării este de 5, caractere de 12, TNR sau Garamond, spaţierede 1,5. Este de preferat redactarea cu diacritice.2

5. Temele de cercetare pentru lucrarea de semestru (la alegere, una dintre ele):

a. Putem vorbi de un imperialism cultural la nivelul modului în care sunt prezentateştirile TV? Exită modele de organizare a ştirilor de la canalele de televiziune dinstatele dezvoltate (CNN, BBC, Fox News etc.) care au fost preluate şi înRomânia? Pot fi analizate următoarele variabile: modul în care se manifestăprezentatorul, modul în care sunt create studiourile, tipul de ştiri prezentate înspecial în prime time, ordinea de prezentare a ştirilor etc. ( Modelul hegemonic )

b. O lume fără mass-media. Care sunt cele mai importante aspecte care ţin de mass-media în percepţia indivizilor şi cum cred aceştia că ar arăta o lume în carecomunicarea de masă nu ar exista? ( Modelul dependenţei )

c. Editorialele. Putem vorbi despre editoriale ca având statutul fictiv de lider alştirilor? Care sunt caracteristicile unui editiorial? Care sunt cele mai frecvent ştiriapărute în cadrul editorialelor, din ce sferă provin ele? Cum sunt percepute

1 În cadrul anexelor se ataşează tabele foarte mari, care nu îşi au locul în cadrul lucrării propriu-zise, instrumentele

metodelor utilizate (ghid de interviu, ghid de focus grup, grila de analiză pentru analiza de conţinut, chestionar etc.)sau alte materiale utilizate pentru lucrare.2 Sunt acceptate şi proiecte scrise în limba engleză.




4

editiorialele de către indivizi şi ce „greutate” au ele în formarea unei opinii?( Modelul spiralei tăcerii , Modelul fluxului în doi paşi )

d. Jurnalismul de haită. În ce măsură există o suprapunere între informaţiileprezentate de către o instituţie media (ziar, televiziune, radio etc.) şi o altă

instituţie media similară sau diferită de prima, atât la nivel de număr cât şi la nivelde conţinut? Cum este perceput de către audienţă jurnalismul de haită? ( Modelulagendei )

e. Televizorul ca membru al familiei vs. Internetul ca membru al familiei. Cine sunt şicare sunt principalele caracteristici ale heavy viewers-ilor (indivizii care se uită maimult de 4 ore pe zi la televizor), atât în contextul televizorului, cât şi transpus încontextul internetului? ( Modelul cultivării )

f. Blogurile. Sunt blogurile o formă credibilă de jurnalism? Care sunt caracteristicilecelor mai vizualizate bloguri, care sunt domeniile acestora de interes şi cum sunt

informaţiile promovate pe bloguri percepute de către audienţă? ( Modelul Uses andGratification )

Pornind de la aceste teme date, fiecare grup de lucru are libertatea de a dezvoltanoi întrebări de cercetare şi de a include noi categorii de analiză. De asemenea, pe lângătemele anunţate mai sus, pot fi alese teme noi. În acest caz, tema va fi prezentatătitularului de seminar înainte de aplicarea ei.

6. Structura seminarului

Seminar 1 – Introducere în cerinţele seminarului

Seminar 2 – Media tradiţionale şi noile mediaBibliografie:

Abdulla, Rasha A., Bruce Garrison, Michael Salwen, Paul Driscoll, and Denise Casey. TheCredibility Of Newspapers, Television News, And Online News. A paper presented tothe Mass Communication and Society Division, Association for Education in

Journalism and Mass Communication, annual convention, Miami Beach, Fla., August 9,2002.

Flanagin, Andrew J. and Miriam J. Metzger. Digital Media and Youth: UnparalleledOpportunity and Unprecedented Responsibility. Digital Media, Youth, and Credibility .Edited by Miriam J. Metzger and Andrew J. Flanagin. The John D. and Catherine T.

MacArthur Foundation Series on Digital Media and Learning. Cambridge, MA: TheMIT Press, 2008: 5–28.Lievrouw, Leah A.. New Media, Mediation, And Communication Study. Information,

Communication & Society. Vol. 12, No. 3, April 2009: 303–325.

Seminar 3 – Social media. Blogurile şi credibilitateaBibliografie:

Garden, Mary, Defining blog: A fool's errand or a necessary undertaking, Journalism ,13(4) 483– 499.

Gunter, Barrie, Vincent Campbell and Maria Touri. Blogs, news and credibility. New InformationPerspectives . Vol. 61, No. 2, 2009: 185-204.

Haythornthwaite, Caroline. Social networks and Internet connectivity effects. Information,Communication & Society. Vol. 8, No. 2, June 2005: 125–147.




5

Tufekci, Zeynep. Grooming, Gossip, Facebook And Myspace. Information, Communication &Society . Vol. 11, No. 4, June 2008: 544–564.

Seminar 4 – Teoriile efectelor puternice ale mass-media Bibliografie:

Bartholomew, Robert, The Martian Panic Sixty Years Later. What Have We Learned?, SkepticalInquirer , 1998.

Meirick, Patrick C., Media Schemas, Perceived Effects, and Person Perceptions, Journalism and Mass Communication Quarterly , Autumn 2006, 83, 3, ProQuest Social Science Journal.

Potter, W. James, şi Karyn Riddle, A Content Analysis of the Media Effects Literature, Journalism and Mass Communication Quarterly , Spring 2007, 84, 1, ProQuest Social Science Journal.

Slater, Michael D., Operationalizing and Analyzing Exposure: The Foundation of Media EffectResearch, Journalism and Mass Communication Quarterly , Spring 2004, 81, 1, ProQuestSocial Science Journals.

Seminar 5 – Teoriile efectelor limitate ale mass-media Bibliografie:McCombs, Maxwell, The Agenda-Setting Role of the Mass Media in the Shaping of Public

Opinion.

Seminar 6 – Teoriile efectelor slabe ale mass-mediaBibliografie:

Katz, Elihu, Tamar Liebes, Interacting with “Dallas”: Cross Cultural Readings of American TV, Annenberg School for Communication, Departmental Papers (ASC), 1990.

Seminar 7 – Mass-media în contextul României

Bibliografie:Klyueva, Anna and Katerina Tsetsura. Media Non-transparency Research: The Case ofRomania. Public Relations Journal. Vol. 4, No. 4, Fall 2010.

IRES, CNA. Atitudini şi obiceiuri de consum media. Percepţii privind CNA. Raport decrecetare, Octombrie 2011.

syllabus seminar comunicare mediatica crp

Documents