subiectivi.pdf

8/17/2019 subiectivi.pdf

1/5Mapa Profesorului de Istorie - Vol. II

Itemi Subiectivi – clasa a VIII-a

Competențe evaluate:

3.2. Stabilirea unor relații între aspectele unui fapt istoric din Antichitate și din Evul Mediu, pe bazasurselor istorice.

3.4. Compararea informațiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizației românești în EvulMediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite.

3.5. formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate și Evul Mediu,pe baza surselor istorice.

3.7. Stabilirea unor relații între aspectele unui fapt istoric din Epoca Modernă și din secolul XX, pe bazasurselor istorice.

3.8. Analiza unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă și în secolul al XX-lea, pe baza

surselor istorice. 3.9. Compararea informațiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizației românești în Epoca

Modernă și în secolul al XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite.

3.10. formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă și însecolul al XX-lea, pe baza surselor istorice.

1. Citiți cu atenție sursa/textul de mai jos:

„Luată prin surprindere de prezența unei oști turcești mult superioare numeric, oastea regatului a fostnimicită la Varna (10 noiembrie 1444), iar regele Vladislav însuși a rămas pe câmpul de luptă. La Varna afost nimicită nu numai armata creștină, dar și ultima mare speranță de salvare a Bizanțului și de înlăturare

a turcilor din Europa. Noua încercare a lui Iancu de Hunedoara, numit între timp guvernator al regatului(1446), […] s-a încheiat cu o nouă înfrângere grea la Kossovo (octombrie 1448). […] Dar dacă încercareade a-i scoate pe turci din Europa a eșuat, Iancu de Hunedoara a reușit să împiedice înaintarea lor sprecentrul Europei; încercarea lui Mehmed II de a cuceri Belgradul, în condițiile favorabile create de ocupareaConstantinopolului, a fost oprită sub zidurile Belgradului, apărat cu îndârjire de eroul transilvan (iulie 1456),care și-a sfârșit aici existența, răpus de ciumă, la scurt timp după victorie.”

Mihai Bărbulescu, ș.a., Istoria României

Pornind de la informațiile din această sursă, realizați un eseu de o pagină privind lupta

antiotomană condusă de Iancu de Hunedoara.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierearelației cauză-efect, a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia, respectarea succesiuniicronologice/ logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată..

2. Citiți cu atenție textul/sursa de mai jos:

„Cetățile au fost cucerite una după alta, în iulie și august, în împrejurările pe care le cunoaștem din croniciitaliene, și Ștefan fu atacat apoi, în 1485, de trupele turcești ale beglerbegului Ali, al Rumeliei, care încercăsă puie în Suceava un nou stăpânitor. Atunci s-a făcut închinarea Moldovei față de poloni, chemându-seîn ajutor Ioan Albert, fiul cel mai mare al regelui polon, care se și coboară, cu cavaleri cuirasați, împotriva

turcilor care roiau la Dunărea de Jos. Se câștigă lupta de la Cătlăbuga, asupra lui Balibeg Malcoci-ogli.” Nicolae Iorga, Chestiunea Dunării

Pornind de la informațiile din această sursă, realizați un eseu într-o pagină privind campania

antiotomană a lui Ștefan cel Mare.

ITEMI SUB IEC TIVI CLAS A a VIII-a




Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierearelației cauză-efect, a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia, respectarea succesiuniicronologice/ logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Citiți cu atenție sursele de mai jos:

3. A. „Pe moment, politica oportunistă a lui Mihai s-a dovedit un succes. După ce la Călugăreni, pe 23august 1595, a obținut o victorie remarcabilă împotriva lui Sinan Pașa – luptă în care au murit trei pașale,iar steagul verde al profetului a fost capturat -, domnitorul nu a putut împiedica invadarea țării, cele douămici capitale, Târgoviște și București, fiind luate cu asalt și jefuite. Numai ajutorul oferit de Sigismund alTransilvaniei și de interpusul său din Moldova […] i-a permis lui Mihai să-și adune forțele și să-i oblige peturci să se retragă. […] Acum se bucura de o perioadă de liniște, căci în 1596 turcii își concentraseră forțeleîmpotriva Ungariei, învingându-i pe imperiali în marea bătălie de la Mezökeresztés.”

R.W. Setton-Watson, O istorie a românilor

B. „Poarta relansează însă ofensiva în Ungaria, unde obține o victorie la Keresztes, învingându-i peHabsburgi (26 octombrie 1596). În această situație Mihai Viteazul deschide negocieri cu turcii pe care leîncheie printr-o pace la sfârșitul anului, în schimbul plății tributului, domnului recunoscându-i-se domnia.Paralel, Mihai Viteazul se orientează spre Habsburgi, încheind cu ei un tratat (1598) orientat împotrivaotomanilor. Prin această dublă suzeranitate, otomană și imperială, el se emancipa de consecințeletratatului din 20 mai 1595 prin care țara sa intrase sub tutela Transilvaniei, fiind la discreția lui SigismundBáthory și a Stărilor din Țara Românească.”

Mihai Bărbulescu, ș.a., Istoria României

Pornind de la aceste surse, răspundeți următoarelor cerințe:

a. numiți conducătorul armatelor turcești precizat în sursa A.

b. precizați evenimentul din 1596 la care se referă sursa B.

c. numiți o acțiune militară și una diplomatică realizate de Mihai Viteazul, precizate în sursa A șirespectiv în sursa B.

d. scrieți litera corespunzătoare sursei care susține dubla suzeranitate asupra Țării Românești.

e. scrieți două informații aflate în relație cauză-efect selectate din sursa

f. menționați o asemănare și o deosebire între cele două surse privind politica externă a lui MihaiViteazul.

4. Realizați în aproximativ 3000 de caractere un text istoric utilizând termenii: romanitate,romanizare, etnogeneză, daco-geți, continuitate.

5. Realizați în aproximativ 3000 de caractere un text istoric utilizând termenii: revoluție,modernizare, boier, liberalism, instituție.

6. Realizați în aproximativ 3000 de caractere un text istoric utilizând termenii: autoritate,Constituție, monarhie, partid politic, parlament.

7. Realizați în 3000 de cuvinte un eseu privind Preliminarii politico-diplomatice ale obținerii,independenței României având în vedere:

contextul extern al obținerii independenței României; poziția României față de redeschiderea crizei orientale

convenția cu Rusia

condițiile și semnificația proclamării independenței




Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea

relației cauză-efect, a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia, respectarea succesiunii

cronologice/ logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

8. Realizați în 3000 de cuvinte un eseu cu tema Extrema stângă și Extrema dreaptă din România,în perioada interbelică, având în vedere:

condițiile constiturii partidelor care formează cele două extreme;

baza socială, programul și liderii celor două mișcări;

activitatea politică în perioada interbelică.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea

relației cauză-efect, a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia, respectarea succesiunii

cronologice/ logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

9. Citiți atenție textul și răspundeți următoarelor cerințe:

”Principatele Moldovei și Valahiei punându-se, în urma unei capitulații, sub suzeranitatea Sublimei Porți șiRusia garantându-le prosperitatea, este de la sine înțeles că ele își vor păstra toate privilegiile și imunitățilecare le-au fost acordate, fie prin capitulațiile lor, fie prin tratate încheiate între cele două imperii, sau prinhatișerifurile, date în diverse momente, în consecință ele se vor bucura de libera exercitare a cultului lor, de osiguranță perfectă de o administrație națională indepedentă, și de o deplină libertate a comerțului.”

(Tratatul de la Adrionopol - 1829)

menționați din text două documente pe baza cărora românilor le-au fost recunoscute privilegiile șiimunitățile.;

precizați, plecând de la text, tratatul de pace în urma căruia se decreta liberalizarea deplină acomerțului pentru Principatele române.;

Pornind de la text, formulați un punct de vedere referitor la statutul Principatelor române în secolul alXIX-lea de la Tratatul de la Adrianopol până la unirea Principatelor române din 1859.

10. Citiți cu atenție textul și răspundeți următoarelor cerințe:

„Alianța încheiată între Germania, Austro-Ungaria și Italia nu avea, după înseși declarațiile guvernelor,decât un caracter cu desăvârșire conservator și defensiv. Scopul său principal era de a garanta țărilor aliateîmpotriva oricărui atac din afară și a consolida starea de lucruri creată prin tratate anterioare. România sealipise la acea alianță numai din dorința de a-și pune politica în acord cu aceste năzuințe pașnice.”

(Declarația de război a Românei - 1916)

Numiți, plecând de la text, alianța la care a aderat România la sfârșitul secolului al XIX-lea. precizați din text scopul intrării Românie în Primul Război Mondial.

Plecând de la text, formulați un punct de vedere privind poziția Românei față de participarea la PrimulRăzboi Mondial.




Barem

1. Se punctează:

utilizarea corectă a informațiilor din text privind lupta antiotomană condusă de Iancu de Hunedoara.

utilizarea limbajului istoric adecvat structurarea prezentării (introducere, cuprins și încheiere)

evidențierea relației cauză-efect, a conectorilor care exprimă cauzalitatea

respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice

încadrarea în limita de spațiu

2. Se punctează:

utilizarea corectă a informațiilor din text privind, lupta antiotomană condusă de Ștefan cel Mare

utilizarea limbajului istoric adecvat

structurarea prezentării (introducere, cuprins și încheiere)




3. Se punctează:

numirea conducătorului armatei turcești precizat în sursa A

precizarea evenimentului din 1596 la care se referă sursa B.

numirea câte unei acțiuni militare și a unei diplomatice, realizate de Mihai Viteazul, precizate în sursa Ași respectiv în sursa B

scrierea literei corespunzătoare sursei care susține dubla suzeranitate asupra Țării Românești

scrierea a două informații aflate în relație cauză-efect selectate din sursa dată

menționarea unei asemănari și a unei deosebiri între cele două surse privind politica externă a luiMihai Viteazul

4. Se punctează:

corectitudinea textului istoric

utilizarea termenilor istorici dați respectatrea limitei de spațiu

5. Se punctează:


utilizarea termenilor istorici dați

respectatrea limitei de spațiu

6. Se punctează:


utilizarea termenilor istorici dați

respectatrea limitei de spațiu




7. Se punctează:

contextul extern al obținerii independenței României;

poziția României față de redeschiderea crizei orientale

convenția cu Rusia condițiile și semnificația proclamării independenței






8. Se punctează:

condițiile constiturii partidelor care formează cele două extreme;

baza socială, programul și liderii celor două mișcări;

activitatea politică în perioada interbelică.






9. Se punctează:

menționarea din text a două documente pe baza cărora românilor le-au fost recunoscute privilegiile șiimunitățile;

precizarea, plecând de la text, a tratatului de pace în urma căruia se decreta liberalizarea deplină acomerțului pentru Prinicipatele române;

formularea plecând de la text a unui punct de vedere referitor la statutul Principatelor române însecolul al XIX-lea de la Tratatul de la Adrianopol până la unirea Principatelor române din 1859

10. Se punctează:

numirea, plecând de la text, a alianței la care a aderat România la sfârșitul secolului al XIX-lea ;

precizarea din text a scopului intrării României în Primul Război Mondial

formularea, plecând de la text, a unui punct de vedere privind poziția Românei față de participarea laPrimul Război Mondial.

subiectivi.pdf

Documents