subiecte rezolvate neurologie v_2.0

8/10/2019 Subiecte Rezolvate Neurologie V_2.0

1/8

1. Rolul dopaminei asupra ganglionilor bazali Stimuleaza calea directa prin receptorii D1 si inhiba calea indirect prin rec D2.

Faciliteaza miscarea

Actiune modulatoare asupra caii cortico-striate

2. Mecanisme comune de aparitie a neuropatiilor Mecanism autoimun, inflamator

Carential (deficit de tiamina, polineuropatia alcoolica) Medicamentos (hidrazida, cloramfenicol)

Toxic (plumb, arsen, hidrocarburi)

3. semne generale parkinson1.

Semne clasice

a.

Bradikinezia

b.

Hipertonia

c. Tremor

d. Instabilitate postural

2.

Alte semne clinicea.

Debut insidios (?)

b.

Voce monotona

c.

Tulb de somn (dissomnia, NU insomnia)

d.

Depresie

e.

Dureri cervicale

f.

Simptome vegetative: hipersalivatie, hipersudoratie, tulb de motilitate digestive (constipatie), disurie,

retentive de urina, dermatita seboreica, hiperhidroza

g.

Tulb cognitive si psihice

h.

Sindrom confuzional si halucinatii

4. clase medicamente parkinson, exemple si mec de acta.

Anticolinergice: amelioreaza rigiditatea, hipokinezia, tremor

i.

Trihexifenidil 6mg/zi

ii.

Amantadina 100-300 mkg/zi

b.

Tratament dopaminergic

iii.

Levo-dopa (precursor dopaminergic, trav bariera hemato-encefalica) 300-1000 mg/zi

iv.

Agonisti dopaminergici (stimuleaza receptorii dopaminergici de la niv. Striatului)

1. Bromocriptina (5-10 mg)

2.

Ropinirol (Requip, 0,25-5mg)

c.

Inhibitori de catecol-O-metil-transferaza (reduc metabolizarea levo-dopei si dopaminei)v.

Entacapone (200mg)

d.

Inhibitori de monoamine-oxidaza B (inhib degradarii dopaminei la niv central)

vi.

Selegilina (5-10mg)

5. investigatii paraclinice in porfirieDiagnosticul se stabileste pe baza:

a) identificarii precursorilor porfirinici: acidului 1-aminolevulinic si porfirinogenul cu valori crescute in urina pe 24h (

urina recoltata in recipiente de culoare inchisa)


2/8

b)determinarii vitezelor de conducere motorie si senzoriala la nivelul neuronilor perifierici

6. medicamente ci in porfirieMEDICAMENTE INDUCTOARE ALE CRIZEI:

fenobarbital, algocalmin, antiemetice, GTA (cred ca scrie in curs) de tip alfa-metildopa, esoprogestative de sinteza

7. dg clinic slacurs: semne bulbare + de periferic -> electromiografie (care tine de paraclinic de fapt)

SLA este o boala degenerativa a neuronului motor cu etiologie necunoscuta.

Apare predominant la 50-60 ani, cu un prognostic infaust (max 5 ani de viata de la diagnosticare).

Debuteaza cu tulburari motorii care afecteaza miscarile fine ( deficitare cu caracter progresiv, dau tulburari de mers (

mers STEPAT).

Afecteaza atat NMC, cat si NMP.

Atrofii musculare progresive, initial de la nivelul muschilor mici ai mainii: interososi, eminenta tenara, hipotenara, apoi

toata musc mainii, antebratului, bratului, pana la membrul inferior. - caracater progresiv.

Fasciculatii musculare

La examenul obiectiv: ROT vii, reflexe patologice, afectarea musculaturii bulbare (fasiculatiile limbii, disfagie, disfonie),

pana la insuficienta respiratorie (muschi intercostali afectati).

Pacienti casectici

Diagnostic clinic: semne bulbare + de periferic

Paraclinic: EMG ( amplitudine in SLA 8-10mV, normal: 1-2mV)

RMN

8. diagnostic miopatiicarte: examene paraclinice miopatii

a)CK si LDH serice pot fi crescute

dozare hormoni tiroidieni

ionograma

b)examen electric al nervilor - traseu miogen - potentiale de unitate motorie cu amplitudine scazuta, polifazice, cu

interferenta rapida si de durata scazuta

c)biopsia musculara

d)teste genetice

Diagnostic DMD - aspect clinic caracteristic, examen electromiografic, biopsie musculara, analiza genetica

Clinic: - debut 2-3ani, diagnostic inaintea varstei de 4-5 ani

-Copii nu vor achizitiona motor: mers leganat, dificultati la ridicare ( se catara pe ei insisi)

-modificarea articulatiilor ( hiperlordoza)

-imobilizare in carucior la 12 ani


3/8

-hipertrofia de moleti

-atrofii la nivelul musculaturii proximale

-in timp, merg pe varfuri - retractii

-scapule alate ( cu tendinta la departare de torace)

-cardiomiopatie

-insuficienta repiratorie - afectare muschi intercostali +diafragm

-intelectul 25-30% redus, restul - normali

9. dg paraclinic sm1.imagistic: rmn - leziunile recente (0,7 si

b) se pot boza benzile oligoclonale

3.investigatii electrofiziologica - potentiale evocate. Cele mai frecvent alterate: cele vizuale

10. medicamente contraindicate in miastenia gravis- Chinina

- antibiotice:

- aminoglicozide,

- colistin,

- polimixina,

- streptomicina

- barbiturice

- fenotiazine

- procainamida

- beta-blocante

- curara

- morfina

11. dg paraclinic miastenie1 - TESTUL CU TENSILON (Edrofoniu), 1mg/iv

nu raspunde 5mg dupa 1 min. Efect diminuarea deficit in 30-60 sec, disparitia completa la 5 min. SAU MIOSTIN

2 - EMG LA STIMULODETECIE (2-3Hz): DECREMENT (15 PA)

3 - CAPACITATEA VITAL

4 - CT MEDIASTIN: HIPERPLAZIE TIMIC SAU TIMOM

5 - DOZARE AC. ANTIFIBR MUSCULAR SAU ANTIRECEPTOR ACh (50% N FORMELE OCULARE, 80-90% N FORMELE

GENERALIZATE)

12. pareza de 3 la un dzPtoza pleoapa supcompensator, las capul pe spate i ncreete fruntea, favorizeaza deschiderea ochiului.

Strabism divergent, cu imobilitate globi oculari n afar de abducie i micarea n jos i nafar.

La vederea binocular - diplopie heteronim


4/8

Uoar exoftalmie din cauza flaciditii musculare

13. pareza de nerv 12Leziune unilaterala: hemiatrofie linguala +/- fasciculatii

:in situdevietie de partea sanatoasa

:in protruziedeviatie de partea leziunii

Leziune bilaterala: mucoasa plicaturata

:tulburari de deglutitie

:tulburari de fonatie-consoane linguale

14. localizare avc hemoragic la un htaLocaliz predilecta a avc hemor la hipertensivi e in ordinea urmatoare:

- ggl bazali (putamen si globus palidus)

- talamus

- piciorul puntii- cerebel.

15. semne indirecte de avc ischemic1.Stergerea giratiunilor unilat prin modificari ischemice

2.Efect de masa( infarct cerebral mare peste 30% din emisfer= afectat)

3.Stergerea liniei de demarcatie intre cortex si substanta alba subcorticala

4.Disparitia desenului ggl bazali (infarctul cerebral este in aceasta zona)

5.Prezenta contrastului vascular spontan (se vede acm)6.Zone de hiperdensitate la nivelul celor de hipodensitate (avem transformare hemoragica)

16. lez acm stgHemiplegie completa faciobrahiocrurala si afazie (daca pac este constient)

17. complicatii hemoragie subarahnoidianaMicroinfarcte in diencefal mai ales la nivelul hipotalamusului-tulb vegetative cu instabilitate cardiovasculare, afectarea

troficitatii musculare digestive cu sangerari si modif EAB si ionic.

18. dg creutzfeldt jacob

A. tulburare cognitive rapid progresiva asociata cu miocloniib. sindrom cerebelos cu ataxie, hipotonie, tulb de echilibru

c. tulb de comportament, sd pyramidal si extrapiramidal, mutism akinetic

d. eeg cu traseu specific, unde ascutite sau varfuri pe fond de unde lente

e. IRM cu hiperintensitati la nivelul cortexului, ggl bazali si talamusului.

f. IRM cu semn patognomonic: semnul crosei de hochei dat de hiperintensitate la niv putamenului si capului

nucleului caudat.

g. LCR cu nivel crescut de proteina 14-3-3


5/8

19. sdr wallenbergsd Wallenberg apare datorita ocluziei arterei cerebeloase posterioare

-de partea leziunii: anestezie termoalgica cu parestezii in hemifacies(doar in teritoriul oftalmic al trigemenului,abolirea

reflexului cornean)

- sd vestibular cu nistagmus orizontal/rotator

- tulb de deglutitie , voce bitonala(paralizie IX,X,XI)

- Sd claude-bernarde-horner

- contralateral leziunii: hemianestezie termoalgica a membrelor si corpului uneori si hemipareza

20. sdr anton babinski- hemiasomatognozie (nu isi recunoaste membrele de o parte)

- anozognozie (nu constientizeaza boala si deficitul)

- anozodiaforie (disforie cu stare de buna dispozitie nemotivata)

- neglijarea hemispatiului contralateral leziunii

- hemipareza contralaterala.

21. petit maldebuteaza la copil si scolar (3-10 ani)

- crize scurte 10 sec. maxim un minut cu mioclonii

putin ample ale pleoapelor, fata, membre cu frecventa

de 3 cicli/ sec

-simptomatologie motorie saraca

- debutul brusc,

- copilul i pierde contiena,

- nu cade i pstreaz tonusul,

- privirea pironit, ochii deschii n poziie n care afl,

- nu se poate comunica cu elabsena tipic,

22 nevralgia de trigemenNevralgia esentiala

Debut n a va decad.

- raport f/m 2/1 pentru femeii.

- clinic dureri nevralgice violente sub form de crize paroxistice. Evolueaz cu paroxisme dureroase din ce n ce mai

frecvente ce pot induce mari tulburri psihice automutilri sau la suicid.

- intercriticlinite complet.

- localizare, strict pe traiectul ramurilor senzitive, nedepind linia median a feei,


6/8

- declanare, spontan. Factori diveri : atingerea mecanic fa sau cavitate bucal, curent de aer rece, masticaie. Exist

zone bine delimitate (trigger zone) a cror atingere determin crize.

-n criz pot apare : fenomene reflexe motorii i vegetative, hemispasm fa, contracii clinice la nivelul muchilor

orbiculari,

- nu se deceleaz modificri obiective de sensibilitate.

Nevralgia secundara (simptomatica)

- Clinic: dureri mai puin intense ns continui. Pe acest fond apar exacerbri paroxistice scurte i violente.

Semne obiective :

*hipo-anestezie pentru toate modurile de sensibilitate,

*dispariia reflexului cornean,

*atrofia muchilor masticatori,

*simptome de suferin a nervilor nvecinai : vii, vi, viii,

23 complicatii posibile guillain barre- hipertensiunea/hipotensiunea

- trombembolia pulmonara, pneumonii

- aritmii cardiace

- retentie urinara

- ileus intestinal

- aspiratia lichidului de varsatura

- nefropatie (in special in cazul pacientilor tineri)

- tulburari psihiatrice (anxietate sau depresie).

24 def apraxia si exempleApraxia reprezinta incapacitatea pacientului de a executa acte motorii in absenta deficitelor motorii, de sensibilitate sau

de limbaj si in conditiile pastrarii starii de constienta si absenta tulburarilor psihice majore.

Tipuri: ideatorie, ideomotorie. Alte apraxii: oro-linguala, constructionala, de imbracare.

25. distonii si exempleDistonia reprezinta o anomalie functionala de mentinere a tonusului muscular normal, ducand la aparitia unei contractii

musculare sustinute care imprima o miscare lenta si o postura anormala la nivelul segmentului implicat..

Exemple :

Distonia deformanta

Distonia craniocervicala:

- blefarospasm

- distonii cervicale(torticolis,laterocolis)

- hemispasmul


7/8

26. polimioziteRaspuns imunitar anormal indreptat impotriva muschiului striat , insotit de inflamatie si mecanism celular citotoxic(prin

histopatologie se demonstreaza invazia infiltratului inflamator in fibrele muscular si la nivelul capilarelor endomisiale)

Clinic:deficit motor simetric, predominant proximal care se dezvolta pe parcursul sapt. sau lunilor si care rasp la trat. cu

corticosteroizi(asociaza o gama larga de afectiuni maligne)

27. sdr de hemisectiune

Sdr. Brown-Sequard

Cauze: compresiuni medulare, mielita, scleroza in placi, leziuni vasculare.

Ipsilateral:

1. Sdr de NMP la nivelul segmentului lezat

2. Sdr. de NMC sub nivelul leziunii ( paralizie spastica, exagerarea ROT, Babinski)

3.Anestezie cutanta la nivelul segmentului lezat (cordoane posterioaresensibilitate tactile epicritica)

4.Hiperestezie sub zona de anestezie

5.Pierderea sensibilitatii proprioceptive, vibratorie, discriminative sub nivelul leziunii

Contralateral:

1.Hiperestezie la nivelul segmentului lezat

2.Pierderea sensibilitatii termoalgice sub sediul leziunii

28. tromboza de sinus cavernos clinic(infecii ale cavitaii nazale, abces, furuncul => tromboflebite)

- simptome caracteristice prin raporturi de vecintate cu: art carotida int, N III , IV, VI, ram oftalmica N V

ex. obstrucie unilaterala edem al orbitei uoara exoftalmie +chemosis - hiperemie conjunctivala

- paralizie de NIII, IV, VI

- anestezie in teritoriul oftalmic

- creterea presiunii intracraniene si agravarea strii bolnavului

29 sdr de paleocerebelApare in leziuni ale lobului anterior (=> se mai numeste si sdr. vermian anterior), se datoreaza tumorilor sau atrofiilor

cerebeloase cu predominenta vermiana.

Tulburarile predomina la nivelul mb. inferioare:

- mersul este ebrios cu baza de sustinere largita, cu tendinta de a cadea pe spate;

- dizartrie cu caracter cerebelos;

- probele apendiculare sunt normale;

- tonusul muscular este scazut.

(nu ataxie ortostatica, doar ataxia mersului; nu nistagmus; nu tremor intentional)


8/8

30. semne hemoragie pontina la un pacient in comacoma pontin superioar

- bolnavul nu poate fi trezit (incontient),

- REM sun absente,

- reflexul corneean diminuat sau abolit,

- dispare timpul labial de deglutiie.

coma pontin inferioar

- reflexul fotomotor abolit,

- reflexul corneean abolit,

- timpul faringian ntrziat (2),

- apar tulburri de patern respirator,

- tulburri vegetative grave : hipersudoraie, tulburri de ritm cardiac, tensiune arterial oscilant.

subiecte rezolvate neurologie v_2.0

Documents