Subiecte Nursing in neurologie 01

1. Enumerati principalele nevoi afectate pe care le prezinta pacientul neurologic.

Nevoia de a respira/buna circulatie

Nevoia de a bea si a manca

Nevoia de a elimina

Nevoia de miscare/postura adecvata

Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de comunicare

Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Nevoia de a dormi si a se odihni

Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale

Nevoia de a se realiza

Nevoia de a se recreea

Nevoia de a invata

Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale.2. Enumerati gradele de dependenta.

Independent/autonom

Dependenta moderata

Dependeta majora

Dependent severa3. Enumerati modalitatile de ingrijire nursing.

Ingrijire autonoma

Ingrijire delegata

Ingrijire intermediara

4. Enumerati tehnici de comunicare cu bolnavul.

Loc linistit, privat, intimitate (fara apartinatori, persoane straine)

5. Denumiti hemipareza si hemiplegia.

Hemiplegie: paralizie a unei jumti a corpului, datorit lezrii unei pri a cii nervoase motorii.

Hemipareza: Diminuare a forei, vitezei i amplitudinii micrilor voluntare ntr-una din jumtile corpului, din motive organice sau funcionale.6. Enumerati tipuri de mers patologic.

Mers cosit( in urma paraliziilor) Mers stepat( sciatii paralitici) = mers zgomotos

Mers talonat

Mers cu pasi mici

Mers leganat (coxartroza)

Mers ataxic = nu poate ridica piciorul

Mers in zig-zag (cerebelos)

7. Enumerati principalele tipuri de deficite motorii la nivelul membrelor inferioare.

Parapareza Hemipareza

Tetrapareza

Monopareza

8. Enumerati principalele tipuri de tulburare a sensibilitatii.

Amestezie = nu reactioneaza la intepatura

Hipoestezie/ hemihipoestezie globala

Parestezie = amorteli, furnicaturi

Durere/ cauzalgie, hiperpatie

9. Enumerati modificarile de reflexe.

Normale

Hiperreflectivitate / CLONFORME

Hiporeflectivitate

Absente / AREFLEXIE

Semnul BABINSKI = reflex motor la o excitatie tactila

Clonus = miscari repetate

10. Enumerati principalele tulburari de vorbire.

Afazie = nu vorbeste

Motorie / receptie / mixta nu poate pronunta cuvinte

Mutism

Dizartrie

11. Enumerati tipuri de modificare ale LCR.

Infectii / inflamatii ale meningelui (meningite), abcese cerebrale si medulare, parazitare, mielite

Hemoragie meningee ( SAH) cerebrala cu refractie subdurala, intraventriculara, hematomielite

Traumatisme cranio-cerebrale si medulare

12. Enumerati indicatiile principale si rolul AM in explorarea CT.Reprezinta investigatia de electie in explorarea cranio cerebrala.

Indicatii:

Traumatisme

Hemoragii

Ischemie

Infectii

Tumori

13. Enumerati contraindicatiile in examinarea RMN si rolul AM in explorarile RMN.

persoanele cu antecedente alergice la substanta de contrast Pacientele insarcinate; Pacientii care au implanturi metalice: pacemakere, proteze de sold, tije, valve cardiace metalice sau orice alt fel de metal fixat pe corp Pacientele cu dispozitive intrauterine Pacientii cu boli renale nu pot primi substanta de contrast; Pacientii claustrofobi, agitati, care fac convulsii.14. Descrieti scara Glasgow.

Deschiderea ochilor

Spontan 4p

La comanda 3p

La durere 2p

Nu deschide ochii 1p

Raspuns verbal

Alert si orientat 5p

Converseaza, dar este dezorientat 4p

Vorbeste, dar fara sens 3p

Geme sau scoate sunete neintelese 2p

Nici un raspuns 1p

Raspuns motor

Da curs comenzilor 6p

Localizeaza durerea 5p

Miscare sau retragere la stimuli 4p

Flexie anormala ( decorticare) 3p

Extensie anormala ( decerebrala) 2p

Nici un raspuns 1p

15. Enumerati cauze de HIC.

Edem cerebral de diferite cauze: vasogenic-citotoxic)

Hematoame intracraniene

Tumori cerebrale

Abcese cerebrale

Parazitoze cerebrale

Encefalite cerebrale

16. Descrieti aspecte clinice si paraclinice ale sdr. HIC.

Tablou clinic

Cefalee ( matinala, insotita de varsaturi, accentuata la tuse-stranut)

Varsaturi (matinale, uneori la schimbarea pozitiei capului, in jet)

Edem papilar ( incipient/ florid/ atrofie optica)

Alte semne ( tulb psihice, pareze de nervi oculomotori, tulb vestibulare, semne de iritatie meningiana, tulb vegetative)

Paraclinic

EEG

CT

RMN

Ex fund de ochi

Radiografia craniana simpla

17. Descrieti principalele simptome in hernia de disc lombara.

Durere radiculara persistenta, fiind foarte precisa ca traiect

Radacina L5 : fata posterioara a fesei, fata postero-laterala a coapsei, fosa poplitee, fata externa a gambei, fata dorsala a plantei catrea haluce, durere frecventa in bolta plantara

Radacina S1: fata posterioara a fesei si a coapsei, fosa poplitee, fata posterioara a gambei, calcaiul, zona submaleolara esterna, marginea externa a piciorului si ultimile degete

Durerea radiculara este agravata de : eforturi fizice, contractura abdominala, eforturi provocate de tuse,compresiunea jugularelor ( semnul Naffziger), flexia capului (semnul Neri), manevrele de extensie a sciaticului (semnul Lasseque) Durerea diminua in repaus

Find de origine mecanica, durerea este frecvent insotita de la declansare, de parestezii in acelasi dermatom si senzatia de picior rece.

18. Descrieti explorarile complementare in hernia de disc lombara.

Rx standard

CT

IRMeste investigatia de electie

Mielografia cu substanta de contrast este utila si ieftina ( utilizata de obicei cand exista contraindicatii pentru RMN).

19. Principalele nevoi afectate in hernia de disc lombara.

Nevoia de a merge : ridicat, coborat

Nevoia de a se odihni

Nevoia de comunicare

Scaderea stimei si a insertiei sociale

Nevoia de a elimina

Nevoia de a manca, de abea

Nevoia de a avea tegumente curate

20. Rolul AM in hernia de disc lombara.

Discuta cu bolnavul, atmosfera calma

Combate anxietatea, teama de durere

Discuta cu familia rolul repausului ( 80 % benefic)

Deplasarea bolnavului

Roatia bolnavului la pat

Masaj, gimnastica medicala, exercitii Mc.Kenzie pentru reeeducarea coloanei

Alimentarea la pat / deplasare la masa

Asigurarea nevoii de a elimina ( urinar, pampers, sonda urinara, constipatie/diaree)

Toaletarea bolnavului /nu dusuri fierbinti Evaluarea puls, TA, respiratie, febra

Evaluarea evolutiei simptomatologei dureroase si a semnelor supraadaugate

Pregateste bolnavul pentru:

Efectuarea investigatiilor paraclinice (RMN, CT, EKG, Rx, mielografie...)

Interventie chirurgicala

Tratament fizioterapeutic

Examine interclinice

Vizita / contravizita / externare

Operatie

Asigura tratamentul bolnavului

Per os / oral

i.m.

i.v. / substante uleioase

urmareste reactiile la tratamentul aplicat

urmareste efectele secundare

verifica valabilitatea tratamentului

raporteaza medicului starea bolnavului dupa administrarea tratamentului.

21. Semnele de alarma in hernia de disc lombara.

Accentuarea durerii

Pozitii vicioase ale bolnavului ( scolioza, camptocormie)

Aparitia de semne neurologice (pareze, hipoestezie / anestezie la nivelul unui membru)

Bilateralizarea simptomatologiei dureroase

Bilateralizarea neurologica

Hipoestezie perineo-genitala

Tulb de mictiune / anurie, oligorie

Vezica plina / glob vezical

Pareza bilaterala (parapareza)22. Clasificarea AVC.

Ischemic (87%):

Tromboza

Embolie

Hemoragic:

Hemoragie cerebrala

Hematom cerebral

Hemoragie subarahnoidiana

23. Enumerati cauzele AVC hemoragic.

HTA

Malformatii vasculare ( anevrism cerebral / MAV)

Angiopatii ( amiloida diabetica)

Traumatisme craniene

Medicatie anticoagulanta

Ciroza hepatica, trombopatii/penii

24. Enumerati principalele semne clinice in AVC hemoragic.

Semne nespecifice asociate: cefalee, greata, varsaturi, agitatie psiho-motorie Semne neurologice: modif starii de constienta, deficite motorii, tulb de vb (afazie), tulb sfincteriene ( gatism), crize convulsive, redoare de ceafa Afectarea nervilor cranieni (optic, facial, oculomotor, vestibular) Tulb proxice Tulb mnezice ( amnezie) In hemoragia cerebeloasa apar semne ale sdr cerebral: tulb de ortostatiune si echilibru tulb de coordonare ( dismetrie cu hipermetrie)25. Enumerati principalele semne clinice in hemoragiile cerebeloase. tulb de ortostatiune si echilibru tulb de coordonare ( dismetrie cu hipermetrie)26. Elemente de diagnostic clinic in HSA (hemoragia subarahnoidiana).

Cefalee

Gatism

Ataxia mersului

27. Enumerati principalele tipuri de tumori cerebrale.

Meningiom

Tumora de ventricol 3

Metastaze

Melanom

Tumora hipofizara

Tumora de regiune pineala

Tumora de cerebel ( chist cu nodul)

Neurinom de acustic Neurofibrom

28. Descrieti principalele semne clinice in tumorile cerebrale. Frontal: tulb de memorie, personalitate, vorbire, gatism

Temporal: memorie, vb, crize, vizuale

Parietal: memorie, vb, senzitive

Occipital: vizual

Tr.cerebral: disfagie, resp

Hipotalamus/hipofiza: vizual, diabet insipid, endocrine

29. Descrieti modalitatile de tratament in tumorile cerebrale.

Medicatie suportiva: antiepileptice: manitol, furosemid

Medicatie simptomatica: cefalee, varsaturi, tranzit, respiratorii, decontracturante

Medicatie neuroprotectoare : actovegin, cerebrolisin, pirocetam

30. Descrieti obiectivele de nursing la bolnavul cu tumora cerebrala.

Evaluarea functiilor vitale

Stare de constienta /comportament

Deficite motorii, n.cranieni, afazie

Crizele

Durere ( monitorizare, cefalee)

Anxietate/depresie ( diagn, trat, chimioterapie, Rx, chirurgie)

Familie

Aparitia semnelor de angajare cerebrala

Traumatism potential ( crize, deficite, tulb mers)

Noi deficite neurologice

31. Semnele de alarma la un bolnav cu tumora cerebrala.

Angajari cerebrale Aparitia de noi deficite neurologice Crize subintrante Recidivele tumorale32. Definiti coma neurologica.

Comele neurologice sunt determinate de accidente vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice), de tromboflebite, de traumatisme, de afeciuni tumorale i infecioase.

33. Descrieti principalele leziuni traumatice care pot genera coma neurologica.

Hematoame intracraniene Hemoragii intracerebrale si intraventriculare Leziuni axonale difuze Contuzii cerebrale Plagi cranio-cerebrale Dilacerarii cerebrale34. Elemente de diagnostic in coma neurologica, clinica si modalitati de explorare paraclinica.

Elemente de diagnostic se pune pe baza

Anamneza

Mecanisme de producere

Evolutia din momentul producerii

Marca traumatica atesta traumatismul cranio-cerebral (escoriatii la nivelul capului, plagi ale scalpului, fracturi deschise craniene...)

Ex neurologic (aprecierea starii deconstienta)

Investigatii paraclinice

CT detecteaza:

Lez cerebrale responsabile de starea de coma

Efectul lor asupra creierului

RMN a 2-a optiune

Laborator:

Teste biochimice:glicemie, uree, creatinina

Monitorizarea preiunii intacraniene, cu importanta deosebita in supravegherea pacientilor aflati in coma traumatica si in conducerea terapiei.

35. Enumerati principalele nevoi afectate la bolnavul cu coma. Nevoia de a respira Nevoia de a avea o buna circulatie

Nevoia de a se deplasa si de a avea o buna postura

Nevoia de a se alimenta

Nevoia de a elimina

Nevoia de a avea tegumente curate

Nevoia de comunicare

36. Enumerati semnele de prognostic favorabil in coma neurologica.

Reluarea resp spontane / TA

Superficializarea reactivitatii / miscari spontane

Reflex ciliar prezent

Reflex pupilar, pupile egale

Deschide ochii la stimularea dureroasa

Sunete neinteligibile, cuvinte

37. Enumerati semnele de pronostic nefavorabil in coma neurologica.

38. Diagnosticul de nursing al bolnavului cu epilepsie. Recunoastera crizei

Antecedente / traumatisme

Factori declansatori

Trat luat / discontinuitati

Factori favorizanti / alcool

Frecventa crizelor

Semne de traumatisme post critic

39. Interventiile de nursing la bolnavii cu epilepsie.

Administrarea de medicatie in criza

Urmarirea bolnavului post critic

Urmarire la distanta

40. Definiti si enumerati principii de tratament la bolnavul cu mal epileptic.

Statusul epileptic este o urgenta neurologica care se caract prin crize epileptice continue sau repetitive cu durata de 15-30 min insotita de alterarea starii de constienta in perioada intercritica.Clinic poate prezenta: convulsii (tonico-clonice, clonice, tonice, miclonice sau partial motor) sau aspect neconvulsivant (absenta, focala).

Principalele obiective:

Sustinerea functiilor vitale

Oprirea crizelor

Trat cauzei sau a factorilor declansatori

Prevenirea, trat complicatiilor statusului ( tulb cardiovasculare, hipertermie, dezechilibre metabolice care pot duce la aparitia leziunilor neuronale ireversibile)

Tratament specific

Diazepam i.v.lent 0,3mg/kgc

Trat recurentei: adm antiepilepticului specific formei de epilepsie (ESM, CBZ, VPA)

Etapele tratamentului

I. Primele 10 min:

Asigurarea permeabilitatii cailor aeriene sup, monitorizarea si stabilizarea functiilor vitale

Montarea unei linii venoase

Anamneza, ex clinic general si neurologic, EKG-pt stabilirea etiologiei

Combaterea posibililor factori precipitanti1) Tratament medicamentos antiepileptic

Diazepam:

i.v diluat in 10 ml ser: 0,15 mg/kgc la adult si 0,2-0,3 mg/kgc la copil

pe cale rectala: 0,2 mg/kgc la adult si 0,3-0,5 mg/kgc la copil

Lorazepam: i.v 2 mgla adult si 0,5-0,10 mg/kgc la copil

Daca statusul nu este stopat se continua cu:

Fenitoin in bolus 18 mg /kgc pana la 50 mg/min la adult si 3 mg/kgc/min la copil timp de 20 min ; se poate repeta dupa 20 min in doza de 10 mg/mina

Necesita monitorizarea functiei respiratorii si cardiace.

II. Urmatoarele 20 min:

Monitorizarea f.vitale

Precizarea diagn etiologic: CT cerebrala, punctie lombara

Continuarea trat de corectare a tulb metabolice (acidoza), a trat adresat cauzelor statusului

Continuarea trat medicamentos anticonvulsivant:

Midoxolam 0,1-0,4 mg/kgc/ora in perfuzie

Fenitoin 10 mg/kgc in perfuzie

Acid valproic 20 mg/kgc in perfuzie cu o rata de 30-50 mg/min

III. Daca statusul nu s-a oprit: Transfer obligatoriu in ATI

Intubare orotraheala obligatorie

Anestezie generala i.v pt stoparea crizelor, cu unul din preparatele:

Thiopental: in perfuzie, 50-150 mg/ora la adult si 2-4 mg/kgc/orala copil

Pentabarbital: in perfuzie, 1-4 mg/kgc/ora la adult si 1-3 mg/kgc/ora la copil

Propofol: in perfuzie 6-12 mg/kgc/ora, apoi 1-3 mg/kgc/ora

Monitorizare EEG.

Anestezia generala este mentinuta pana la disparitia traseului EEG de criza sau maz 24 ore, dupa care se face reevaluare clinica si electroencefalografica.

2) Tratamentul cronic al epilepsiei. Obiective:

Trat cauzelor (atunci cand este posibil ) si evitarea factorilor declansatori

Trat medicamentos

Trat chirurgical

Evitarea factorilor declansatori presupune aplicarea unor masuri generale in ce priveste dieta si regimul de activitate, care sa previna aparitia crizelor si a complicatiilor lor. Aceste masuri se pot institui de la inceput si se potaplica si crizelor acute. Uneori, pe perioade limitate de timp, aceste masuri pot constitui singurul tratament al crizelor unice cu teren ereditar epileptic, in ideea profilaxiei pana la urmatoarea posibila criza.

41. Regimul igieno-dietetic la bolnavul cu crize.

Respectarea unui regim regulat al meselor si evitarea abuzului de dulciuri concentrate ( pt a evita hiperinsulinemia reactiva)

Evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu efect excitant sau toxic: cafea, alcool, ciocolata

Evitarea fumatului, consumului de droguri (automedicatie)

Respectarea obligatorie a crizelor de somn in timpul noptii

Evitarea activ profesionale sau recreative care presupun conditii ce ar genera accidente in cazul unei crize: lucrul la inaltime, cu surse de foc sau electricitate, in conditii cu temp sau zgomote excesive, conducerea mij de transp, sporturi ca alpinism sau ski.

42. Descrieti o criza tip Grand Mal.

Apare la cca 10% dintre persoanele diagnosticate cu epilepsie, criza incepe abrupt, fara avertizare desi unii pacienti descriu vavgi simptome in orele dinaintea atacului. In debutul crizei contractia muschilor respiratori si ai laringelui vor determina un geamat sau un tipat puternic. Respiratiile sunt dificile, secretiile se acumuleaza in orofaringe, contractiile muschiului maxilarului pot detrmina muscarea limbii. Creste FC, TA si dimensiunile pupilei se modifica.43. Enumerati principalele tipuri de meningita.

a. De cauza infectioasa:

Bacteriene (coci-meningococi, pneumococ, streptococ, stafilococ) Virale (epidemii cu caracter sezonier)

Parazitare

Rikelii, fungi

b. De cauza neinfectioasa

Reactii meningeale inflamatorii de diverse etiologii

44. Simptomatologie clinica in meningita bacteriana. Sdr infectios (febra)

Sdr meningeal (cefalee, redoare de ceafa, semne de iritatie meningee)

Semne neurologice uneori prezente, alteori absente (pareze, crize, prindere de n.cranieni, tulb stare de constienta-coma)

45. Principalele investigatii paraclinice in meningita bacteriana.

CT (normal, edem cerebral) RMN Teste de lab uzuale Ex LCR (macroscopic, microscopic, bacteriologic)46. Aspectul normal si valorile de laborator ale LCR.

LCR:

Clar

PurulentValori normale:

Glucoza 70 mg/dl

Limfocite 0-3 mmc

Proteine 40 mg/dl

Cloruri 680-730 mg/dl

Acid lactic 35 mg/dl47. Aspectul LCR in meningita TBC.

Limfocite > 200 mmc

Proteine >100 mg

Glucoza pana la 40 mg / dl

Cloruri 600 mg/dl

Ac lactic pana la 35

48. Nursing-ul in encefalite.

Date legate de istoria recenta

Infectii respiratorie, otica

Epidemiologie

Monitorizeaza

Sdr infectios

Sdr meningean

Sdr neurologic

49. Interventii de nursing la bolnavul cu meningite / encefalite.

Bolnavii suspecti de meningita sau encefalita sunt spitalizati

Confirmarea diagn se face cu raportare la CSA

Se instituie masuri de izolare a focarului infectios

Masuri speciale in colectivitati

Masuri autonome:

Repaus la pat pe toata perioada febrila si in care persista sdr clinic meningeean

Nursingul sdr febril (aplicatii reci, antitermice, temp mediului ambiant, schimbare lenjerie, termometrizare)

Frisonul anunta o crestere termica

50. Enumerati tipuri de abcese cerebrale. Adiacente

Otogene

Rinogene

Metastatice - sunt secundare unor procese infectioase situate la distanta:

Infectii bronhopulmonare

Endocardite

Furunculoza

Abcese dentare

Posttraumatice- apar in urma infectarii directe in plegia cranio-cerebrala penetranta.

51. Enumerati principii de tratament in abcesele cerebrale.

Trat chirurgical care consta in ablatia in bloc a abcesului incapsulat (punctie-aspiratie, excizie chirurgicala)

Trat medical care vizeaza:

Combaterea procesului infectios prin antibioterapie

Combaterea edemuli cerebral perilezional cu Manitol 20%

Trat anticomitial care este indispensabil

Trat focarului primar de infectie care consta in depistarea si tratamentul sursei infectioase.

52. Definiti miastenia.

Afectiune datorata scaderii numarului de receptori la nivelul membranei postsinaptica si are drept consecinta scaderea fortei musculare cu realizarea unui deficit motor.53. Descrieti criza miastenica.

Criza miastenica- accentuarea deficitelor musculare cu aparitia tulb de resp, tuse.

54. Definiti polineuropatiile.

Consta in afectarea difuza si simetrica a nervilor periferici in portiunea distala a membrelor superioare si inferioare.