100179537 subiecte examen practic nursing

1

SUBIECTE EXAMEN PRACTIC

AUGUST 2012

GHID; TEHNICI; MOZES; BREVIAR; URGENTE;

1. Administrarea medicamentelor pe cale orala

2. Administrarea medicamentelor pe cale rectala

3. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie

4. Administrarea medicamentelor pe suprafata mucoaselor

5. Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor

6. Baia partiala a pacientului la pat

7. Clisma evacuatorie

8. Clisma terapeutica

9. Determinarea glicemiei folosind teste reactive

10. Epistaxisul prim ajutor

11. Epistaxisul, tamponament anterior

12. Hematuria proba celor 3 pahare

13. Hemostaza cu garou in cazu unei plagi la nivelul antebratului

14. Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul coapsei

15. Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul gambei

16. Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul mainii

17. Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul piciorului

18. Hemostaza cu pansament compresiv

19. Hemostaza prin flexie fortata

20. Imbracarea si dezbracarea pacientului inconstient

21. Imbracarea unui bolnav cu fractura de membru inferior

22. Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura de gamba

23. Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura la nivelul coapsei

24. Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura la nivelul bratului

25. Imobilizarea definitive cu atela gipsata in fractura de antebrat

26. Imobilizarea in cazul fracturii deschise la nivelul antebratului

27. Imobilizarea provizorie cu atela Kramer in fractura de antebrat

28. Imobilizarea provizorie cu atela Kramer in fractura la nivelul coapsei

29. Imobilizarea provizorie in fracturile de clavicula

30. Infasarea antebratului

31. Infasarea capului capelina

32. Infasarea cotului

33. Infasarea gambei

34. Infasarea genunchiului

35. Infasarea piciorului

36. Infasarea regiunii inghinale

37. Infasarea sanului

38. Infasarea umarului

2

39. Ingrijirea cavitatii bucale la bolnavii inconstienti

40. Ingrijirea pacientului dupa punctia rahidiana

41. Ingrijirea unei plagi la nivelul antebratulu

42. Ingrijirea unei plagi la nivelul capului

43. Ingrijirea unei plagi la nivelul cotului

44. Ingrijirea unei plagi la nivelul gambei

45. Ingrijirea unei plagi la nivelul genunchiului.

46. Ingrijirea unei plagi la nivelul mainii.

47. Ingrijirea unei plagi la nivelul mentonului

48. Ingrijirea unei plagi la nivelul nasului

49. Ingrijirea unei plagi la nivelul piciorului

50. Ingrijirea unei plagi la nivelul regiunii inghinale

51. Ingrijirea unei plagi la nivelul sanului.

52. Ingrijirea unei plagi la nivelul toracelui

53. Ingrijirea unei plagi la nivelul umarului

54. Injectia intamusculara

55. Injectia intradermica

56. Injectia intravenoasa

57. Injectia subcutanata

58. Instrumentar si materiale necesare precizarii diagnosticului

59. Instrumentarul si materialele necesare tratamentelor curente

60. Interventii pentru mobilizarea secretiilor

61. Intoarcerea pacientului imobilizat din decubit dorsal in decubit lateral

62. Introducerea tubului de gaze

63. Intubatia oro-faringiana

64. Masurarea pulsului. Executie si inregistrarea in foaia de temperatura

65. Masurarea diurezei si notarea in foaia de temperatura

66. Masurarea respiratie executie si inregistrarea in foaia de temperatura

67. Masurarea temperaturii in axial si inregistrarea in foaia de temperatura

68. Masurarea tensiunea arteriala. Executie si inregistrarea in foaia de temperatura

69. Oxigenoterapia

70. Pozitionarea si transportul bolnavului cu fractura a coloanei vertebrale

71. Prastia infasarea nasului

72. Pregatirea patului fara bolnav

73. Primul ajutor in arsura de gradul I

74. Primul ajutor in arsura de gradul II

75. Primul ajutor in arsura de gradul III

76. Provocarea de varsaturi in scop terapeutic

77. Punctia venoasa

78. Recoltarea exudatului faringian

79. Recoltarea materiilor fecale

80. Recoltarea sangelui capilar pentru examene hematologice

81. Recoltarea sangelui determinarea rezistentei globulare

82. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice

3

83. Recoltarea sangelui pentru examene serologice

84. Recoltarea sangelui pentru hemocultura

85. Recoltarea sangelui pentru VSH

86. Recoltarea sangelui venos pentru hemoleucograma

87. Recoltarea secretiei purulente

88. Recoltarea secretiilor nazale

89. Recoltarea secretiilor oculare

90. Recoltarea secretiilor otice

91. Recoltarea secretiilor vaginale

92. Recoltarea sputei

93. Recoltarea urinei pentru urocultura

94. Recoltarea urinei pentru dozarea glucozei

95. Recoltarea urinei pentru examen sumar de urina

96. Recoltarea varsaturilor

97. Ridicarea bolnavului din decubit dorsal in pozitie sezanda

98. Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand

99. Ridicarea pacientului in pozitie ortostatica

100. Ridicarea pacientului in pozitie sezand la marginea patului

101. Ridicarea pacientului pe perna de care doi asistenti medicali

102. Ridicarea pacientului pe perna de catre un asistent medical

103. Schimbarea alezei

104. Schimbarea patului in latime (cu pacientul in pat)

105. Schimbarea patului in lungime (cu pacientul in pat)

106. Schimbarea pungii de colostoma

107. Schimbarea si infasarea sugarului

108. Servirea bolnavului cu plosca la pat

109. Servirea pacientului cu tavita renala in caz de varsaturi

110. Sondajul duodenal

111. Sondajul gastric

112. Sondajul vezical la barbat

113. Sondajul vezical la femeie

114. Spalatura auriculara

115. Spalatura gastrica

116. Spalatura oculara

117. Spalatura vaginala

118. Spalatura vezicii urinare

119. Tehnica efectuarii perfuziei intravenoase

120. Transportul si pozitionarea pacientului inconstient.

121. Trecerea bolnavului de pe targa in pat

122. Trecerea bolnavului din pat pe targa

4

Definitie:

-medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala,animala sau chimica (de sinteza)

transformate intr-o forma de administrare, prescrise de medic.

Doze

Doza terapeutic , adic doza utilizat pentru obinerea efectului terapeutic dorit , fr ca prin

aceasta s se produc vreo aciune toxic , asupra organismului.

Doza maxim , doza cea mai suportat de organism , fr s apar fenomene toxice

reacionale.

Doza toxic , cantitatea care , introdus n organism , provoac o reacie toxic , periculoas

pentru organism.

Doza letal , doza care omoar omul.

Introducerea medicamentelor n organism se poate face prin mai multe ci:

C.Mozes L.Titirc

Bucal

Rectal

Prin mucoasa respiratorie

Percutanat

Prin aplicaii locale

Parenteral

Calea digestiv : oral , sublingual ,

gastric , intestinal , rectal

Local : pe tegumente i mucoase

Respiratorie

Urinar

Parenteral : sub forma injeciilor i.d. ,

s.c. , i.m. , i.v. executate de asistent ,

i.a. , i.c. , i.r. , i.o. executate de medic.

n funcie de caz , calea de administrare este aleas de medic , n raport cu :

Scopul urmrit

Capacitatea de absorbie a cii respective

Aciunea medicamentului asupra mucoaselor

Necesitatea unei aciuni mai lente sau mai rapide

Starea general a bolnavului

Tolerana organismului fa de medicament

5

Combinaiile medicamentului cu alte medicamente administrate

Anumite particulariti anatomice i fiziologice ale organismului

ntr-o oarecare msur i cu preferinele bolnavului

Scopul administrarii:

-prevenirea imbolnavirilor (vaccinurile)

-ameliorarea bolilor (medicamentele antalgice)

-vindecarea bolilor (antibioticele)

Caile de administrare: oral, rectal, respirator, tegumente, mucoase,

Parenteral injectii: intradermice, subcutanate, intramusculare, intravenoase

Locul de conservare:

-in farmacii-in dulap

-in dulapul ce contine otravurile, toate medicamentele stupefiante

-in frigider

Prescrierea medicamentelor este facuta de medic si cuprinde:

-numele medicamentului

-doza-cantitatea si concentratia

-calea de administrare

-ora administrarii si durata tratamentului

-administrarea in raport cu alimentatia- inainte, sau dupa masa

Circuitul medicamentelor in spital:

-se completeaza condica de medicamente in triplu exemplar

-se preda condica de medicamente la farmacie

-se preiau medicamentele de catre asistenta medicala

-se verifica :

-ambalajul

6

-etichetele- chenar albastru de uz intern ; chenar rosu de uz extern; eticheta

galbena solutie perfuzabila; eticheta neagra cu cap de mort si inscriptia otrava pentru toxice -

depozitarea in spital se face in dulapuri sau in cutii pentru fiecare pacient

-administrarea la ora prescrisa

Reguli de administrare a medicamentelor. Se evita greselile.

Asistenta:

-respecta medicamentul prescris de medic

-identifica medicamentul

-verifica calitatea

-respecta caile de administrare

-respecta orarul si ritmul

-respecta doza

-respecta somnul pacientului

-evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor

-serveste pacientul cu doza unica pentru administrarea orala

-respecta succesiunea: calea orala: solide, lichide, apoi injectii, ovule vaginale, supozitoare

-informeaza pacientul asupra efectului si efectelor secundare

-anunta imediat medicul privind greselile produse in administrare

-administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane

-respecta masurile de asepsie, de igiena pentru a prevenii infectiile intraspitalicesti

1.Administrarea medicamentelor pe cale orala- tehnici 138

Definitie:

-calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor care se resorb la nivelul

mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros

Scop:

-efecte locale

-favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive

-protejaza mucoasa gastrointestinala

-inlocuieste fermentii digestivi si secretia gastrica in cazul lipsei

-dezinfecteaza tubul digestiv

-efecte generale

7

-medicamentele administrate oral se resorb la nivelul mucoasei digestive,

in sange si apoi actioneaza asupra unor organe, sisteme, aparate

Contraindicatii:

-medicamentul este inactivat de secretile digestive

-medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice

-medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva

-se impune evitare circulatiei portale

-se impune o actiune promta a medicamentelor

-pacientul refuza medicamentele

Forme de prezentare a medicamentelor:

Lichide - solutii,emulsii, mixuri, infuzii, tincturi, extracte, uleiuri

Solide tablete, drajeuri, granule,pulberi, mucilagii

Pregatirea administrarii medicamentelor:

Pacientul:

-este informat asupra efectelor urmarite prin administrare si asupra efectelor secundare

-i se da in pozitie sezand, daca starea lui o permite

Materiale: -lingura, lingurita, pipeta, sticla picuratoare, pahar gradat, ceasca

-Apa, ceai, lapte

Administrarea medicamentelor:

Asistenta se spala pe maini, imbraca manusile, inainte de administrare verifica

medicamentul

Lichidele:

-ape minerale, siropuri, uleiuri, emulsii -se masoara cu paharul, ceasca

-mixturile, emulsii- solutiile se masoara cu lingura, lingurita

-tincturile, extractele- se dozeaza cu pipete, sticla picuratoare

Solidele:

-tabletele, drajeurile se asaza pe limba pacientului si se inghit ca atare

-tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale (nitroglicerina) se

asaza sub limba

-pulberile nedivizate se dozeaza cu lingurita sau varful de cutit

-granulele se masoara cu lingurita

8

Reorganizarea: instrumentele folosite se dezinfecteaza si se spala

De stiut:

-inaintea administrarii se verifica medicamentul

-ceaiurile medicinale se prepara inainte de administrare, pentru a nu se degrada

-mixturile se agita inainte de administrare

-gustul neplacut se poate disimula prin diluare cu apa, ceai, sirop

- la pacientii inconstienti, cu tulburari de deglutitie, se introduc medicamentele prin sonda

Einhorn, in stomac sau duoden impreuna cu alimentele

-administrarea medicamentelor direct n duoden prin sond se mai utilizeaz i pentru

introducerea n tubul digestiv a substanelor iritante pentru mucoasa stomacal evitnd astfel

contactul medicamentului cu peretele stomacal , cum sunt medicamentele vermifuge pentru

parazitozele tubului digestiv cu localizare duodenal precum i substanele pentru tratamentul

intraduodenal a cilor biliare extrahepatice, profitnd de posibilitile circulaiei

enterohepatice

-astfel, se pot introduce antibiotice care , resorbindu-se , ajung prin vena port la ficat , care le

excret apoi prin cile biliare mpreun cu bila

De evitat:

-manipularea comprimatelor cu mana dupa imdepartarea ambalajului

-amestecarea medicamentelor cu carbune medicinal care le absoarbe, reducand din actiunea

lor

-administrarea tabletelor si drajeurilor ca atare la copii sub 2 ani

-atingerea dintilor de solutiile acide pentru ca ataca smaltul dentar

-folosirea acelorlasi linguri, lingurite, pahare la mai multi pacienti

2.Administrarea medicamentelor pe cale rectala- tehnici 140

Definitie: calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor

Indicatii:

-pacientii cu tulburari de deglutitie

-pacientii operati pe tubul digestiv superior

-pacientii cu intoleranta digestiva (varsaturi, greturi, hemoragii)

-pacientii la care se doreste evitarea circulatiei portale (prin ficat)

Scop:

-efecte locale:

-golirea rectului

9

-efect purgativ

-calmarea durerilor

-atenuarea peristaltismului intestinal

-atenuarea proceselor inflamatoare locale

-efecte generale:

-prin absortia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona

asupra unor organe sau sisteme

Forme de administrare a medicamentelor:

-supozitoare forme solide conice sau ovale, cu o extremitate ascutita care se topesc

la temperatura corpului

-clismele medicamentoase medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a se

obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone

-se pot face si microclisme

Pregatirea administrarii: supozitoarelor

Materiale: manusi de examinare, supozitoare, vaselina, tavita renala

Pacientul:

-pregatire psihica- este informat privitor la calea de administrare, la pozitia in care se face, la

senzatia de defacatie

-pregatire fizica-clisma evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun, si introducerea tubului de

gaze, in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general, pozitia decubit lateral

cu membrele inferioare flectate

Administrarea :

-asistenta isi spala mainile si apoi imbraca manusile de examinare

-despacheteaza supozitorul din ambalaj si il unge cu vaselina sau il mentine in

atmosfera calda

-departeaza fesele pacientului cu mana stanga, pentru a evidentia orificiul anal,, iar cu

mana dreapta il introduce si il impinge cu indexul pana cand trece de sfincterul intern

al anusului

Reorganizare: deseurile se indeparteaza selectiv

De evitat: supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de

administrare

3.Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie-tehnici 141

Definitie:

-calea respiratorie sa preteaza la administrarea medicamentelor, avand in vedere

suprafata mare a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor bogata

Se administreaza:

-gaze sau substante gazeificate (aerosoli)

-lichide fin pulverizate (atomizor)

-lichide sub forma de vapori

-injectia intratraheala

Scop:

-dezinfectia, decongestionarea cailor respiratorii

-imbogatirea aerului inspirat cu oxigen, pentru combaterea hipoxiei

10

-fluidificarea sputei

-expectoratia

Inhalatia reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in caile respiratorii, antrenate

de vapori de apa.

Indicatii:

-rinite

-rinofaringite

-bronsite

-astm bronsic

Materiale: inhalator, cort, prosop, vaselina, apa clocotinda, substanta medicamentoasa

Pacientul: - pregatire psihica

-este informat cu privire la scopul administrarii medicamentelor

-i se explica modul in care va respira: inspir pe gura, expir pe nas

- pregatire fizica

-se asaza in pozitie sezand;

-isi sufla nasul;

-se asaza un prosop in jurul gatului

-se ung buzele cu vaselina si tegumentele peri-bucale

Executarea tehnicii:

-asistenta isi spala mainile

-inchide ferestrele camerei

-introduce in vasul inhalatorului o lingurita de inhalant la 1-2 l de apa clocotinda

-asaza pacientul in fata palniei si il acopera cu cortul

-mentine distanta de 30-80 cm fata de palnie

-invita sa inspire pe gura, sa expire pe nas

-supravegheaza pacientul

-durata unei sedinte este de 5-20 min.

Ingrijirea ulterioara:

-se sterge fata pacientului cu prosopul personal

-ramane in incapere 15-30 min

-este ferit de curentii reci de aer.

Reorganizare: materialele se strang, inhalatorul se dezinfecteaza

De stiut:

- inhalatorul poate deveni sursa de contaminare a cailor respiratorii, daca nu este

sterilizat in prealabil

De evitat:

- inhalarea primilor vapori deoarece acestea pot antrena picaturi de apa fierbinte

4.Administrarea medicamentelor pe suprafata mucoaselor-tehnici 144

Scop:

-dezinfectia

-decongestionarea mucoaselor

Forme de prezentare a medicamentelor:

solutii (substanta omogena),

11

unguente,

pulberi (pudra)

A.Instilatia este tehnica de administrare a solutiilor medicamentoase pe o mucoasa sau organ

cavitar (ochi, nas, ureche, vezica urinara)

Instilatiile oculara, nazala, auriculara sunt executate de asistenta.

Solutiile se instileaza cu ajutorul pipetei, sticlei picurator sau cu seringa

Pregatirea instilatiei:

Materiale: -de protectie- prosop

-sterile- comprese sterile, tampoane, pipeta

-nesterile- tavita renala

-solutie medicamentoasa

Pacientul:- pregatire psihica:

-se informeaza

-este instruit cum sa se comporte in timpul si dupa instilatie

-pregatire fizica:

-decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie

pentru oculara si nazala

-decubit lateral pe partea sanatoasa pentru auriculara

Executarea instilatiei:

-asistenta isi spala mainile

-evacueaza secretiile din cavitate-bolnavul sufla nasul

-asistenta curata cu un tampon de vata conductul auditiv extern

-asistenta sterge secretiile oculare cu o compresa sterila

-aspira solutia medicamentoasa in pipeta si pune in evidenta cavitatea: oculara prin

tractiunea in jos a pleoapei inferioare, nazala ridica usor varful nasului, auriculara tractionand

pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga;

-instileaza picaturile

-sterge cu o compresa sterila excesul de solutie


-dupa instilatia nazala, pacientul ramane nemiscat 30-40 sec. , ca solutia sa ajunga in

faringe

-dupa instilatia auriculara, se introduce un tampon absorbant in conductul auditiv

extern

Reorganizare: deseurile se indeparteaza selectiv

De stiut:

-instilatia pe mucoasa conjunctivala se face numai cu solutii izotone

-dupa instilatie pacientul misca globul ocular

-solutia utilizata pentru instilatia auriculara trebuie sa fie incalzita in apa pana la 37 C

De evitat:

- aspirarea solutiei instilate in fosa nazala, deoarece poate patrunde in laringe

provocand spasme si accese de tuse

B. Administrarea unguentelor:

Se pot aplica unguente:

-in fundul de sac conjunctival

12

-pe marginea pleoapelor

-in vestibulul nazal

-in conductul auditiv extern

Pregatirea administrarii:

Materiale:

-bagheta de sticla latita, acoperita cu tampon de vata

-tampon montat pe sonda butonata

-comprese sterile

Pacientul:

-se pregateste psihic si fizic, ca pentru instilatie

Executie:

-in sacul conjunctival, unguentul se aplica cu bagheta de sticla acoperita cu tampon

-in fosa nazala unguentul se aplica cu ajutorul tamponului montat pe sonda butonata

-unguentul poate fi aplicat pe mucosae si cu ajutorul prelungirii tubului in care se

gaseste, prin apasare pe partea plina a tubului

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

-dupa aplicarea unguentului in sacul conjunctival, pacientul este invitat sa inchida si sa

deschida ochiul pentru a antrena medicamentul pe toata suprafata globului ocular

-dupa aplicarea unguentului in vestibulul nazal, se inchide narina, se apleaca pacientul

usor inainte si i se solicita sa aspire medicamentul treptat

De stiut:

-cantitatea de unguent aplicata nu trebuie sa depasasca marimea unui bob de grau

-se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi, ureche sau vestibul nazal

De evitat:

-depasirea limitei de vizibilitate in conductul auditiv extern

C. Administrarea pulberilor:

-se pot aplica in sacul conjunctival cu ajutorul unor tampoane de vata montate pe o

bagheta de sticla

-pacientul este pregatit ca si pentru instilatie

-dupa aplicare, pacientul inchide ochiul pentru a antrena pudra pe toata suprafata

globului ocular

D. Badijonarea mucoasei bucale:

-reprezinta intinderea unei solutii medicamentoase pe suprafata mucoasei bucale, total

sau partial,cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon

Pregatirea badijonarii:

-materiale:

-pentru protectia lenjeriei pacientului - prosop

-trusa cu pense hemostatice si spatula linguala sterile

-casoleta cu tampoane si comprese sterile

-manusi de cauciuc

-tavita renala

-solutie medicamentoasa

-pacientul:

-se informeaza asupra necesitatii tehnicii

13

-se asaza in pozitie sezand cu capul in hiperextensie

-se protejaza lenjeria cu un prosop in jurul gatului

Executarea badijonarii:

Asistenta:

-isi spale mainile, imbraca manusile

-examineaza cavitatea bucala, invitand pacientul sa deschida gura si folosind spatula

-examineaza fata dorsala a limbii, palatul dur, valul palatin, pilierii anteriori, mucoasa

obrajilor, arcadele dentare, fata interna a buzelor, lojile amigdaliene, pilierii

posteriori, amigdalele, peretele posterior al faringelui

-imbiba tamponul fixat pe pensa hemostatica in solutie medicamentoasa

-badijoneaza suprafata care prezinta leziuni sau intreaga mucoasa daca este cazul, in

aceeasi ordine in care s-a facut examinarea

Reorganizarea: materialele se strang, deseurile se indeparteaza selectiv

De stiut:

-solutia medicamentoasa se incalzeste la temperatura corpului

-tamponul folosit nu se introduce in solutia medicamentoasa

De evitat: folosirea aceluiasi tampon pentru badijonarea mai multor zone ale mucoasei bucale

E. Aplicarea tampoanelor vaginale:

Solutiile medicamentoase sau unguentele se aplica pe mucoasa vaginala sub forma

tampoanelor vaginale

Tamponul este confectionat din vata presata, acoperit de tifon, care se prelungeste cu

20-25 cm. de la tampon

Pregatirea aplicarii tampoanelor vaginale:

Materiale:

-de protectie: musama, aleza

-instrumentar steril: valve vaginale, pensa lunga porttampon, manusi sterile

Pacienta:

-pregatirea psihica se informeaza cu privire la scopul acestei forme de

tratament si i se explica durata de mentinere a tamponului

-pregatirea fizica sa asaza in pozitia ginecologica


Asistenta 1

-isi spala mainile si imbraca manusile

-introduce valvele vaginale

-preia pensa porttampon in mana dreapta, mentinand cu stanga valva vaginala

-preia tamponul in pensa porttampon

-introduce tamponul prin lumenul format de valve pana in fundul de sac posterior al

vaginului, lasand sa atarne capetele tifonului

-indeparteaza valvele vaginale

-ajuta pacienta sa coboare de pe masa ginecologica si sa mearga la pat

Asistenta 2

-isi spala mainile si imbraca manusile sterile

-serveste pensa porttampon in conditii aseptice

-serveste tamponul

14

-toarna solutia medicamemtoasa

-ajuta pacienta sa coboare de pe masa ginecologica si sa mearga la pat

Ingrijirea ulterioara a pacientei: la ora fixata de medic, tamponul se indeparteaza

Reorganizarea: materialele se strang deseurile se indeparteaza selectiv

F. Administrarea globulelor (ovulelor) vaginale:

-sunt preparate solide, ovoide sau sferice, produsul medicamentos fiind inglobat in

substante care se topesc la temperatura vaginala

-pregatirea ginecopatei pentru administrarea globulelor consta in efectuarea unei

spalaturi vaginale inaintea administrarii

-administrarea globulului de face cu mana imbracata in manusa de cauciuc (?)

5.Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor-tehnici 143

Scop: se aplica medicamentele care au efect local la acest nivel

Forma de prezentare a medicamentelor:

-lichide, se administreaza prin badijonare (intindere cu tampon montat pe porttampon)

si prin compresa medicamentoasa

-pudre

-unguente

-paste

-mixturi (subst. insolubila suspendata intr-un lichid si o subst. vascoasa)

-sapunuri medicinale

-bai medicinale

-creioane caustice

Pregatirea administrarii:

Materiale: -de protectie- musama, aleza, prosop

-sterile- manusi, spatule, pense porttampon, tampoane, comprese

-nesterile- tavita renala, pudriera cu capac perforat

Pacientul: -pregatire psihica- se informeaza asupra efectelor medicanentelor

-pregatire fizica- se asaza intr-o pozitie care sa permita aplicarea

medicamentelor

Aplicarea medicamentelor:

-se aleg instrumentele in functie de forma de prezentare a medicamentelor

-badijonare (intinderea unei solutii medicamentoase cu tampon montat pe porttampon)

-compresa (imbibare), se aplica pe tegument

-pudrajul (presararea), cu pudriera cu capac perforat sau cu ajutorul tampoanelor

-pudrele combat pruritul, absorb grasimile, usca si racoresc pielea

-unguentele (subst. medicamentoasa inglobata in vaselina sau lanolina) si pastele

(contin grasimi si pudre) se aplica cu ajutorul spatulelor

-mixturile se intind cu ajutorul tampoanelor montate pe porttampon sau cu mana

imbracata in manusa.

-sapunurile medicinale pentru spalarea pielii si obtinerea unui efect medicamentos

-bai medicinale pentru efectiul calmant,dezinfectant, decongestiv, antipruriginos

(pot fi partiale sau complete)


15

-acoperirea regiunii cu comprese de tifon

-urmarirea efectului local

-sesizarea unor efecte secundare aparute (prurit, reactie alergica)

-schimbarea periodica a compreselor

De stiut:

-compresele se storc pentru a prevenii macerarea pielii

-tampoanele se imbiba prin turnarea solutiei

-mixturile se agita inainte de utilizare

De evitat:

-folosirea aceluiasi tampon pentru badijonarea mai multor regiuni bolnave

-pastrarea unguentelor la temperature ridicate

6.Baia partiala a pacientului la pat- mozes 209

Bolnavul ramane acoperit , dezvelind numai partile supuse spalarii, temperatura din

salon trebuie sa fie de cel putin 20 C .

Materiale:

- manusi; paravan; musama; lighean mare; cana de 3-5 l pentru apa calda; bazinet;

-prosoape; manusi de baie; termometru de baie; sapun; pudra se talc; alcool mentolat-

pe o tava langa pat.


-se izoleaza patul cu paravan

-se toarna apa calda de 37C in lighean

-se indeparteaza o perna de sub capul pacientului

-cealalta perna se acopera cu musama peste care se asaza un prosop uscat

-pacientul este dezbracat complet, dar ramane acoperit cu o patura

-in fata lui se asaza un alt prosop

-ordinea spalarii: fata, urechile, gatul, membrele superioare, suprafata anterioara a

toracelui, abdomenul, suprafata posterioara a toracelui, regiunea lombara, membrele

inferioare de sus in jos, organelle genital, regiunea anala

-se imbraca prima manusa de baie, se umezeste si se spala ochii de la comisura externa

spre cea interna, dupa care se sterge imediat cu un prosop

-se spala fruntea, regiunea periorala si perinazala, urechile si regiunea retroauriculara

-suprafetele spalate se limpezesc si se usuca cu acelasi prosop

-se asaza musamaua mai jos

-se spala gatul,

-se spala membrele superioare de la umar spre degete si se sterg (axilele sa ramana

perfect uscate)

-se spala suprafata anterioara a toracelui, iar la femei se va acorda atentie regiunilor

submamare, a caror neglijare atrage dupa sine diferite infectii si micoze

-se spala abdomenul si se va insista asupra ombilicului, care dupa uscare se protejaza

cu vaselina

16

-se asaza musamaua mai jos

-se spala spatele in decubit lateral

-regiunile spalate se vor usca imediat cu acelasi prosop

-se schimba apa din lighean, se imbraca a doua manusa de baie si se ia un prosop curat

-pacientul este readus in decubit dorsal

-se spala membrele inferioare de la regiunea inghinala in jos

-se asaza ligheanul pe suprafata patului

-se introduc picioarele pe rand in lighean curatind talpile si spatiile intradigitale

-se asaza pacientul in pozitie ginecologica pe bazinet

-bazinetul se izoleaza de saltea cu musama si aleza

-asistenta imbraca manusa de exminare si peste ea manusa de baie, efectueaza spalarea

-se limpezeste cu apa din cana, care se scurge in bazinet

-se indeparteaza bazinetul, se usuca cu al treilea prosop, se pudreaza pliurile cu talc

-dupa spalare pacientul va fi frectionat cu alcool mentolat pentru inviorarea circulatiei

-unii pacienti doresc sa execute toaleta org. genitale singuri

-pacientul se imbraca cu lenjerie curata si se reface patul

7.Clisma evacuatorie tehnici 131

Clisme :

Definitie: este o forma speciala a tubajului, prin care se introduc diferite lichide in intestinul

gros, prin anus, in rect si colon.

Scop:

-evacuator:

-evacuarea continutului intestinului gros

-pregatirea pacientului pentru examinari: rectoscopie, irigoscopie

-interventii chirurgicale asupra rectului

-terapeutic:

-introducere de medicamente

-alimentarea sau hidratarea pacientului

Clasificare dupa efect:

-evacuatoare-simple, inalte, prin sifonaj, uleioase, purgative

-terapeutice-medicamentoase cu efect local, anestezice

-alimentare, hidratante

-baritate-cu scop explorator

Pregatiri:

Materiele: -de protectie- paravan, musama, aleza

-sterile- casoleta cu comprese, canula rectala

-nesterile-stativ pentru irigator, irigator, tub de cauciuc 1,5-2 m si 10 mm

diametru, tavita renala, bazinet

-apa calda 35-37C 500-1000 ml adulti , 250 ml adolescenti, 150 ml copii,

50 ml sugari

-sare 1 lingurita la 1 litru apa

-ulei 4 linguri la un litru apa

-glicerina 40 g la 0.5 litri apa

17

-sapun 1 lingurita la 1 litru

Medicamente: solutii medicamentoase in cantitatea si concentratia cerute de medic si

vaselina

Pacientul:

-pregatire psihica: -se anunta si i se explica tehnica

-se respecta pudoarea

-pregatirea fizica:

-se izoleaza patul cu paravanul si se protejaza cu musamaua si aleza

-pozitia pacientului in decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate

-decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat

-genupectorala

-se asaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu

invelitoare


Clisma evacuatoare simpla

-se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul

-se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase

-se umple irigatorul

-se evacueaza aerul si prima coloana de apa

-se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon

-se fixeaza irigatorul pe stativ

-asistenta se spala pe maini si imbraca manusile de examinare

-indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga si introduce canula prin anus in rect cu mana

dreapta 10 cm

-deschide robinetul sau pensa si ridica irigatorul la 50 cm deasupra patului pacientului

-pacientul este rugat sa-si respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, se retina

solutia 15 min.

-se inchide robinetul inainte ca irigatorul sa se goleasca

-se indeparteaza canula si se asaza in tavita renala

-se aduce pacientul in decubit lateral drept, apoi in decubit dorsal

-se capteaza scaunul la pat sau la toaleta

Clisma evacuatoare inalta

-se procedeaza ca la clisma evacuatoare simpla

-canula flexibila 40 cm in colon

-se ridica irigatorul la 150 cm

-temperatura apei 15 C

Clisma evacuatoare prin sifonaj

-se practica pentru indepartarea mucozitatiilor, puroiului, exudatelor sau toxinelor de pe

mucoase

-in pareze intestinale

-in ocluzia intestinala

-canula rectala (sonda), semirigida 40 cm 1,5 cm diametru cu orificii largi, se introduce in

colonul sigmoid

-se ridica palnia la 100 cm

18

-temperatura apei 35 C

-se ridica palnia si inainte sa se goleasca se coboara sub nivelul colonului, iar apa se va

reantoarce in palnie.

-palnia se goleste intr-un recipient

-operatia se repeta de 5 ori pana se evacueaza apa curata

Clisma uleioasa

-se folosesc uleiuri vegetale: floarea soarelui, masline, incalzite in baia de apa la 38 C

-se introduce in rect cu palnie in loc de rezervor al irigatorului sau cu seringa la presiune joasa

-200 ml de ulei in 20 min.

-se mentine in rect 6-12 ore

Clisma purgativa evacueaza colonul prin actiunea purgativa (stimularea evacuarii

continutului intestinal prin cresterea activitatii motorii a intestinului pe cale directa sau

reflexa).

Clisma efectuata cu trusa de unica folosinta.

Avantaje: pacientul isi poate face clisma singur la domiciliu

Materiale: flaconul cu solutie

Pacientul: se anunta si i se explica tehnica si pozitia pe care trebuie sa o adopte


-se detasaza capisonul

-se introduce canula prin orificiul anal

-se comprima usor, ritmic, corpul flaconului

-se retrage canula

Ingrijirea pacientului:

-se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat

-se indeparteaza materialele de protectie

-se asaza pacientul comod

-se inveleste

-se aeriseste salonul

8.Clisma terapeutica - tehnici 133

-se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu este

practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale (prin ficat)

-se pot administra medicamente care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local:

-in microclisme

-clisme picatura cu picatura

La 1 ora - 1 ore dupa clisma evacuatoare, cu un ritn de 60 pic./min.

Microclisme substanta medicamentoasa se dizolva in apa, ser fiziologic, solutie de glucoza

izotona si se introduce cu seringa la canula rectala.

Clisma picatura cu picatura

-se pot introduce in organism 1-2 L / 24 ore solutie medicamentoasa

-se mentine constanta temperatura solutiei cu rezervoare termostat

-se foloseste in scop anestezic (eter)

-se foloseste pentru efectul local (musetel)

Ingrijirea pacientului:

19

-se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat

-se indeparteaza materialele de protectie

-se asaza pacientul comod

-se inveleste

-se aeriseste salonul

Reorganizare:

-materialele refolosibile, se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare

-deseurile se indeparteaza selectiv

Notarea in foaia de observatie: se noteaza tehnica

De stiut:

-cand canula intampina rezistenta, se retrage cativa cm sau se da drumul apei din irigator,

pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei atat prin intinderea si largirea rectului, cat si

prin dizolvarea si dizlocarea materiilor fecale

-daca in canulei se asaza scibale, se va ridica irigatorul care va marii presiunea de scurgere,

restabilind curentul normal

-cand apar dureri, crampe intestinale, se opreste curentul de apa cateva minute pana ce se

linisteste musculatura colonului

-la sugari si copii mici, clisma evacuatoare se face cu para de cauciuc

-se administreaza prin irigator cu sonda Nelaton nr. 10 sau nr. 12 :

-clismele medicamentoase in ritm 36 pic./min.

-clismele alimentare in ritm 20-30 pic./min.

-cantitatea nu va depasii 50 ml. la sugari si 150 ml. la copii mai mari

9.Determinarea glicemiei folosind teste reactive- tehnici 88

-acestea reactioneaza specific cu glucoza

-se citeste vizual prin comparatie cu o scala de culori (substantele chimice imprimate

determina schimbarea culorii cand vin in contact cu zaharul) sau electronic

-picatura de sange se asaza in centrul zonei mono sau bicolore

-depunerea picaturii se face prin atingerea usoara a capatului reactiv al bandeletei

-se evita frecarea pulpei degetului de bandeleta

-se cronometreaza timpul pana la indepartarea sangelui in functie de tipul testelor:

60 sec. pentru Hemoglucotest 30 sec. pentru Glucostix

-indepartarea sangelui se face diferit:

-stergerea cu tampon de vata pentru Hemoglucotest

- absortie cu hartie absorbanta pentru glucostix

-se compara culoarea cu cea de pe panglica de control, care arata valoarea glicemiei in acel

moment

10.Epistaxisul prim ajutor urgentele 243

-bolnavul va fi asezat pe scaun

-asistenta medicala il va linistii

-se elibereaza de presiune (guler, centura)

-se indeparteaza anturajul

20

-se obtine hemostaza locala prin:

-tampoane in narina cu solutii hemostatice

-aplicarea de comprese reci pe regiunea frontal-nazala

-compresiune digitala pe aripa narinei care sangereaza cel putin 10 min.

11.Epistaxisul, tamponament anterior urgentele 245

Materiale:

-sursa de lumina si oglinda frontala

-speculum nazal

-pensa lunga si subtire

-mesa de tifon, lungime 30-50 cm. latime 1-2 cm. sau comprese sterile

-lubrefiante sterile (ulei de parafina)

-tavita renala


-se invita bolnavul sa-si sufle nasul, nara cu nara in tavita renala, pentru a se degaja

fosele de cheagurile de sange

-se imbiba mesa cu substanta lubrefianta sterila

-cu speculul nazal si pensa se introduce mesa in nas, lasand 5-6 cm. in afara si cutand-

o in acordeon in straturi suprapuse si astupand complet fosa nazala

-se pune le nas un pansament capastru sau prastie

-tamponamentul anterior se mentine 24-48 ore

-demesarea se face cu atentie , inmuind continuu mesa cu apa oxigenata cu ajutorul

seringii

De retinut:

-tamponamentul anterior se poate face si cu comprese sterile in straturi suprapuse si

tasate

-se poate face cu baloane de cauciuc sau bureti resorbabili

-obligatoriu se face controlul hemostazei prin bucofaringoscopie

-obligatoriu antibioterapie de protectie

-se administreaza hemostatice

-cateterizare electrica sub comtrol endoscopic

-repaus fizic 24-48 ore

-la nevoie se administreaza calmante pentru linistirea bolnavului

12.Hematuria proba celor 3 pahare mozes 879

Hematuria inseamna prezenta sangelui in urina

Materiale:

-se pregatesc pentru pacient trei pahare

Pacient:


-se invita sa urineze pe rand in fiecare pana la evacuarea completa a vezicii

-se alatura cele trei pahare in ordinea in care au fost utilizate si se cerceteaza in ele prezenta

sangelui

-daca sangele coloreaza mai intens urina din primul pahar, el provine din uretra sau prostata si

poarta numele de hematurie initiala

21

-daca sangele coloreaza mai intens urina din paharul al treilea, provine din vezica urinara si

poarta numele de hematurie terminala

-daca sangele coloreaza uniform urina din cele trei pahare, are provenienta renala si poarta

numele de hematurie totala

Ingrijiri de urgenta acordate in hemoragiile externe.

Clasificarea hemoragiilor. Hemostaza.

A. n funcie de locul unde se scurge sngele se deosebesc:

hemoragia intern, cnd sngele se vars ntr-o cavitate seroas (hemotorax,

hemopericard, hemoperitoneu, hemartroz etc.) sau, prin fracturarea unor oase se

scurge printre esuturile vecine osului;

hemoragia extern, cnd sngerarea se face n afara organismului:

hemoragia exteriorizat, cnd hemoragia se face ntr-o cavitate (stomac,

intestin etc.), iar eliminarea are loc dup ctva timp (epistaxis, hemoptizie,

hematemez, melen, metroragie, hematurie).

B. n funcie de felul vasului care sngereaz, hemoragiile pot fi:

hemoragii arteriale, cele mai periculoase, deoarece sngele se evacueaz n timp

scurt n cantitate mare. Sngele care provine din artere are urmtoarele

caracteristici : nete din ran n jeturi ntrerupte (sincron cu sistola cardiac) i

are culoare roie aprins

hemoragii venoase: sngele iese n jet continuu i are o culoare nchis;

hemoragii capilare: sngerarea este difuz, clinic apar echimoze sau hematoame;

hemoragii mixte: arterio-veao-capilare; apar n cazul unui traumatism cnd se rup

dintr-o dat att vene, ct i artere sau capilare.

C. n funcie de cantitatea de snge pierdut deosebim: hemoragii mici, mijlocii, grave.

Prim ajutor

- Se ntinde accidentatul la orizontal

- Se face hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci: compresiune manual sau

digital, pansament compresiv, flectarea puternic a extremitii, aplicarea garoului,

pensarea vasului sngernd

A. Compresiunea manual sau digital

22

Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care

ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de calibrul vasului i de profunzimea

la care se afl, apsarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii

sau cu pumnul.

Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s -au procurat

materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul

pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz.

Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii

trebuie bine cunoscute de cel care aplic metoda.

Astfel: - cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal

superficial care trece imediat inaintea urechii (a);

a b c d e

f

- cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de alta partea marginilor rnii (b)

Atenie! n cazul oaselor capului fracturate, hemostaza provizorie se va face prin pansament

compresiv.

- n rnile din regiunea temporal (prile laterale ale craniului), compresiune imediat

deasupra i n spatele pavilionului urechii (c);

- n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei

faciale (la mijlocul mandibulei) (d) ;

- n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de

muchiul sternocleidomastoidian (e, f) ;

- pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a axilei se va

comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h, i);

g h i j

23

k

- n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale

pe faa inter a braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior).

n funcie de nivelul la care se afl rana, apsarea se face(j, k) :

n axil,

pe faa intern la jumtatea braului (l),

sau la plica cotului (m);

l m n o

p

- n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu un

deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea

intern a aceleeai plici a pumnului, pe artera cubital (n).

Cnd rana se afl la membrul inferior:

- n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului se face pe pliul inghinal(o, p)

- cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei,

proximal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa

intern a acesteia (q, r)

q r s

t

- Dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe

24

faa posterioar a coapsei n apropierea pliului (s) genunchiului; sau

comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a genunchiului (t)

- cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea aortei

abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera

este (teoretic) turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare (u, v)

u v

w

Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual: 1 - aorta abdominal; 2 iliac extern; 3 - artera axilar; 4 - artera hurneral; 5 - artera radial; 6 - artera ulnar; 7 artera subclavicular; 8 - artera carotid comun; 9 - artera mentonier; 10 artera temporal; 11 - artera retroauricular; 12 - artera femural; 13 - artera poplitee; 14 - artera pedioas.

Alte sisteme de comprimare a aortei: (w) _ Se poate executa o hemostaz provizorie i prin

comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul

arterial.

Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul

c nu poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti

de a manevra rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat.

B. Pansamentul compresiv:

18. Hemostaza cu pansament compresiv:

n hemoragiile care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu

ajuturul pansamentelor compresiv.

Dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare cantitate de comprese

25

sterile, paste care se nfoar strans o fa.

- n funcie de locul plgii, al hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil

(dup msura de prim ajutor nceput prin compresiune digital sau manual, sngerarea fiind

astfel oprit), se va executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv. Pentru c

aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul este aplicat incorect), se recomand

ca hemostaza pentru perioada transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive.

Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune decat n zona afectat de

traumatism i permit irigarea membrului prin vasele care au rmas intacte.

Pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase i capilare de la extremiti, plgile

prilor moi buco-faciale, precum i n toate plgile peretelui toracic sau abdominal.

C. Flectarea puternic a extremitii

19. Hemostaza prin flexie fortata

Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului

sau posterioar a genunchiului.

a) n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat (sau un alt corp dur

nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavului), se flecteaz antebraul pe bra i

se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu

o fa, centur, buci din rufria bolnavului etc.

b) Pentru hemostaza arterelor antebraului sau n plgi ale plicii cotului se aeaz un sul n

plica cotului i se flecteaz antebraul pe bra fixndu-se n aceast poziie (x).

x y z

z'

c) n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot utiliza

urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza

triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.(y)

26

- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea

coapsei pe abdomen i a gambei pe coaps (z).

d) Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin aezarea sulului

n regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea ei n

aceast poziie(z').

D.Aplicarea garoului

Garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la

membre.

Pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc, banda

Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune arterial .

La nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar.

Garoul se poate aplica peste mbrcminte sau peste pansament i se va strnge

pn la dispariia sngerrii

Este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde

sunt simite btile arterei, un rulou de fa sau din alt mate rial, peste care se

strnge garoul. n felul acesta se obine hemostaza fr comprimarea excesiv a

esuturilor .

Tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul interesat cel puin de dou

ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste pense se trece

o tur de fa, ca s nu fie smulse.

Aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii rnii. Dac rana continu s

sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care oblig s fie

desfcut i s se ncerce o nou aplicare

Garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o arter rupt i sub

ran, cnd este secionat o ven.

n realitate, n practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia

venoas nu este foarte important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la

rdcina membrului, se oprete att hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de

origine venoas.

n hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n

momentul aplicrii garoului.

27

Pentru comprimarea arterei axilare se poate folosi un garou circular, ca n fig.

Pentru comprimarea arterei femurale, la rdcina membrului inferior hemostaza se

poate face ca n fig.

Dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai

mult de o or sau cel mult o or i jumtate.

Dac garoul este meninut peste acest interval de timp, exist riscul apariiei, n

teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile, fapt care se poate

solda cu amputarea memhrului.

Din cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere, fibrele musculare

degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu acumulare de catabolii, substane

toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea permeabilitii capilare.

Din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului

numai pentru pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este preferabil,

pentru perioada transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv.

Aplicarca garoului rmne oricum unica posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n

cazul accidentelor soldale cu amputarea traumatic a membrelor superioare i

inferioare. Garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat sub el membrul devine

alb, palid.Este obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului i biletul s

se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavului, la vedere. n cazul n care

bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o or - o

or i jumtate, va trebui s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3

minute, comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for. La reaplicare, garoul se

pune ceva mai sus. Manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul

decompresiunii vasculare poate s apar ocul (ocul de degarotare). Dac durata

transportului depete a or i jumtate, garoul se desface cu intetmiten (la intervale

mai scurte) pentru 20-30 de secunde. Tulburrile vasculare nu sunt evidente att timp ct

este aplicat garoul. Dup ridicarca acestuia, capilarele dilatate, cu permeabilitate

modificat explic plasmexodia important. n plus, n momentul r idicrii

garoului, cataboliii (substane toxice) se vor vrsa n torentul circulator general. De

aceea, n cazul ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri, pentru c scoaterea

28

garoului poate fi urmat do colaps circulator, care poate s duc la moartea bolnavului.

Concomitent cu scoaterea garoului se vor lua msuri de deocare: supravegherea

bolnavului trebuie s fie continu 24-48 ore dup ridicarea bolnavului, deoarece pot s

apar ocuri tardive.

Prevenirea si combaterea socului posthemoragic

-se asaza bolnavul in decubit dorsal eventual usor decliv

-se monteaza o perfuzie

-in caz de colaps se ridica membrele inferioare la verticala

-se supravegheaza permanent pulsul si TA

-se evita mobilizarea excesiva si traumatizarea suplimentara a bolnavului in tinpul

transportului

-se administreaza oxigen prin sonda nazala

In spital:

-perfuzie de sange si plasma

-perfuzie de sange integral si solutie Ringer in proportie 1/3

E. Pensarea vasului sngernd

Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau Kocher. Capetele

vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat n plag

pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i se transport bolnavul la

unitatea chirurgical cea mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin

ligature sau suturarea vasului.

Atenie! Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac).

13.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul antebratului

14.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul coapsei

15.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul gambei

16.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul mainii

17.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul piciorului

18.Hemostaza cu pansament compresiv urgentele 330

-se face in hemoragiile care intereseaza vasele mici.

-dupa executarea toaletei plagii conform tehnicilor,

-se acopera plaga cu o mai multe comprese sterile

-se face un bandaj strans

-se recomanda ca hemostaza pentru perioada transportului sa fie facuta cu pansament

29

compresiv pentru ca aplicarea incorecta a garoului implica riscuri

-pansamentul compresiv are avantajul ca nu brutalizeaza vasul decat in zona afectata de

traumatism si permite irigarea membrului prin vasele care au ramas intacte

-pansamentul compresiv este util in hemoragiile venoase si capilare de la extremitati, plagile

partilor moi buco-faciale si plagile peretelui toracic sau abdominal

19.Hemostaza prin flexie fortata urgentele 331

-se utilizeaza cand plaga este localizata in regiunile axilare, inghinale, fata anterioara a

cotului, fata posterioara a genunchiului

-in plagile arterei humerale, dupa ce se introduce in axila o fasa rulata, se flecteaza antebratul

pe brat si se aplica bratul pe torace, in aceasta pozitie membrul superior se fixeaza solid la

torace cu o fasa

-in plagile arterelor antebratului, in plagile plicii cotului se asaza o fasa rulata in plica cotului

si se flecteaza antebratul pe brat fixandu-se in aceasta pozitie fig 12.54/331

-in plagile din regiunea inghinala se aplica o fasa rulata la baza triunghiului Scarpa, care se

fizeaza cu o fasa fig 12.55/331 sau se aplica o fasa rulata in regiunea inghinala, urmata

de flectarea si fixarea coapsei pe abdomen si a gambei pe coapsa

fig 12.56/332

-in plagile din regiunea poplitee se aplica o fasa rulata in regiunea poplitee si se flecteaza

gamba pe coapsa cu fixarea ei in aceasta pozitie fig 12.57/332

20.Imbracarea si dezbracarea pacientului inconstient mozes 207 ?

-imbracarea jachetei pijamalei, se ridica pacientul in pozitie sezand, se introduce unul din

brate si apoi celalalt

-imbracarea pantalonilor se face adunand cu mana una din ramurile pijamalei, prin care se

trece piciorul si apoi se procedeaza la fel si cu cealalta ramura, introducand si celalalt picior,

apoi se ridica pacientul din sale si se trag sus pantalonii pana la brau

-la imbracare, se imbraca mai intai membrul bolnav si apoi cel sanatos

-dezbracarea jachtei pijamalei, se ridica pacientul in pozitie sezand, se scoate unul din brate si

apoi celalalt

-dezbracarea pantalonilor, se desfac nasturii pantalonilor si apoi radicand pacientul din sale se

trag in jos fara sa se bruscheze

-la dezbracare, se dezbraca mai intai membrul sanatos si apoi cel bolnav

21.Imbracarea unui bolnav cu fractura de membru inferior mozes 207 ?

-imbracarea pantalonilor se face adunand cu mana una din ramurile pijamalei, prin care se

trece piciorul si apoi se procedeaza la fel si cu cealalta ramura, introducand si celalalt picior,

apoi se ridica pacientul din sale si se trag sus pantalonii pana la brau.

Generelitati: mozes 775 urgentele350

30

Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura de

Aparatele gipsate reprezinta forma cea mai frecventa de imobilizare definitiva a fracturilor,

se confectioneaza din fesi gipsate si atele gipsate.

Scopul imobilizarii:

-de a impiedeca miscarile active si pasive

-de a pune in repaus organele si tesuturile traumatizate

-de a mentine axarea corecta a membrului

-de a diminua durerile

-de a evita complicatiile: sectionarea de vase si nervi, sfasierea musculaturii, perforarea

tegumentului

Principiile unei imobilizari corecte:

-asigurarea functiilor vitale

-se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului imobilizat

-trebuie sa prinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de

fractura

-sa fie adaptata reliefului anatomic al regiunii accidentate

-aparatul gipsat nu trebuie sa fie compresiv, pentru a nu ingreuna circulatia sanguina

Pregatirea materialelor:

-gipsul in cantitate suficienta

-materialul de suport pentru gips: fesi late de 10 cm. sau tarlatan (tesatura de bumbac cu

ochiuri rare, intarit prin scrobire cu solutie de amidon)

-apa in lighean

-smantana de gips in tavita renala

-cutit, fierastrau, foarfece, cleste, sorturi pentru medic si ajutoare

-vata pentru captusirea aparatului

-vaselina cu care se vor unge tegumentele

Pregatirea pacientului:

-psihica- sa fie temenica

-fizica- pozitie adecvata aplicarii aparatului gipsat in functie de felul aparatului si locul lui de

aplicare


-medic

-asistenta1 asigura pozitia adecvata a segmentului imobilizat

-asistenta 2 inmoaie fesile gipsate, pregateste atelele si serveste medicul cu atele si cu

instrumente

Prepararea unei fesi gipsate:

-materiale necesare:

-fasa lata de 10 cm. si lunga de 5m

-gips in tavita renala

-pe masa se desfasoara fasa pe o portiune de aproximativ 50 cm.

-se presara cu mana un strat de gips

-se intinde uniform stratul cu partea cubitala a mainii stangi, astfel incat stratul de gips de pe

suprafata fesii sa fie de 1-2 mm, sa nu se vada fasa

-cu mana dreapta se infasoara fasa nu prea strans de la capatul ei liber pana la portiunea de

31

fasa inca negipsata

-se repeata operatiunea pana ce fasa gipsata ajunge la un diametru de maxim 10 cm.

-fesi astfel pregatite dinainte se pot pastra 2-3 luni ferite de umezeala

-ele pot fi utilizate atat pentru confectionarea atelelor gipsate cat si pentru confectionarea

aparatelor gipsate

Confectionarea atelei gipsate:

-se face atat din fese gipsate in prealabil cat si din metraj de tifon pregatit pe diferite

dimensiuni

-se apreciaza dimensiunea ei in lungime si latime in functie de segmentul pe care urmeaza sa

fie folosita

-inainte de aplicare fasa se introduce intr-un vas cu apa la temperature camerei, in cantitate

suficienta sa o acopere

-imbibarea cu apa a fesei gipsate este terminate atunci cand din vas nu mai ies la suprafata

bule de aer

-stoarcerea se face prin rasucire usoara a fesei prntru ca odata cu apa sa nu se piarda si gipsul

dintre foitele de tifon

-dupa ce se scoate din apa fasa se intinde la dimensiunea ceruta 4-5 straturi, se netezeste cu

mana sa nu ramana asperitati sau cocoloase de gips

-peste suprafata netezita se asaza un strat de vata protector apoi se aplica peste regiunea

anatomica care necesita imobilizare

-atela se fixeaza cu fese simple negipsate sau cu fese gipsate atunci cand se confectioneaza un

aparat gipsat circular

-atela trebuie sa fie mulata foarte bine, iar fixarea ei cu o fasa simpla se va face dupa ce gipsul

incepe sa faca priza

Scopul imobilizarii:

-de a impiedeca miscarile active si pasive pentru a pune in repaus organele si tesuturile

traumatizate

-de a mentine axarea corecta a membrului

-de a diminua durerile

-de a evita complicatiile- sectionarea de vase si nervi, sfasierea musculaturii, perforarea

tegumentului

Aparatele gipsate:

-pot fi facute din fesi sub forma de aparate circulare

-pot fi facute din atele sub forma de jgheaburi

-fesile gipsate se aplica in forma de spirale pe toata lungimea planificata a aparatului

-spiralele sa nu aiba indoituri sau incretituri

-aplicarea fesii trebuie sa mearga paralel cu modelarea ei

-la 2-3 straturi de fasa gipsata se intinde un strat de smantana de gips

-se aplica 8-12 straturi care asigura o soliditate buna

-modelarea aparatului o face totdeauna medicul

-la nivelul punctelor de sprijin aparatul se intareste cu straturi in plus

-prin examen radiologic se controleza daca reducerea este corecta

Supravegherea pacientului:

-daca reducerea nu este corecta pacientul poate prezenta dureri

32

-un aparat incorect aplicat poate duce la escare, necroze, paralizii sau vindecari in pozitie

vicioasa a osului

-se va controla culoarea degetelor, in caz de staza sunt cianotice, in caz de ischemie sunt

palide

-se va urmari temperatura degetelor si se va observa daca sunt edematiate

-se vor urmari calitatile pulsului la membru respectiv

-tulburari in miscarea degetelor indica compresiunea sau lezarea unor trunchiuri nervoase

-pentru remedierea acestor tulburari gipsul poate fi taiat in toata lungimea lui

-se pot face ferestre la locurile unde apasa

-daca aparatul se rupe se intareste prin fesi gipsate

Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie a fracturilor:

-atele Cramer, facute din sarma, pot fi mulate pe membrul ranit

-vor fi acoperite cu un strat de vat ape partea care vine in contact cu tegumentul

-vata se fixeaza de atela cu fasa

-atele gipsate, aparat gipsat circular

-atele din lemn

-atele din material plastic

-mijloace improvizate din orice obiect rigid

Fixarea segmentului care urmeaza sa fie imobilizat in atela se poate face cu fesi sau fasii de

panza, baticuri, prosoape, fulare, centuri, cordoane, cravate

Manevre inainte de imobilizarea provizorie:

-eliberarea sau degajarea membrului accidentat

-executarea manevrelor de prim ajutor de importanta vitala:

-resuscitarea cardiorespiratorie

-aplicarea garoului

-inlaturarea imbracamintii doar in cazul suspiciunii prezentei unor rani care

trebuie curatate si pansate (se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca

intai membrul bolnav- se scot inelele sau se taie)

-axarea membrului

Tehnici de imobilizare provizorie:

Imobilizarea umarului:

a.cu mijloace improvizate

-bratul si antebratul de pe partea laterala vor fi lipite de torace cu cotul indoit in unghi drept

-toracele impreuna cu membrul superior lipit vor fi infasurate cu o panza tare prinsa cu 2 ace

de siguranta

-antebratul membrului imobilizat va fi fixat cu o esarfa trecuta in jurul gatului

-poate fi folosit vestonul

b.cu panza dreptunghiulara 1m/60cm

-se foloseste fie direct pentru imobilizare, fie suplimentar dup ace s-a pus o atela

c.cu o basma taiata in 4 colturi

Aceste mijloace pot fi folosite si pentru imobilizarea claviculei, bratului si antebratului,

folosind eventual 2 scandurele

d.cu bandaj moale Desault

33

-folosita pentru leziunile claviculei, umarului si bratului

-se sprijina membrul superior al pacientului pentru ca bratul si antebratul sa formeze un unghi

de 90

-daca pacientul poate isi va sustine bratul, prinzand policele membrului lezat cu mana

sanatoasa

-se imbraca toracele cu ture circulare de fasa, incepand de la baza si terminand sub axila

-se introduce in axila si plica cotului putina vata imbibata cu talc

-se lipeste bratul si antebratul de torace cu cotul indoit la 90

-se fixeaza membrul de torace prin ture circulare care cuprind bratul, cotul si antebratul

-apoi fasa trece peste umarul lezat, coboara anterior peste brat sub cot si urca in spate paralel

cu bratul

-fasa revine in fata peste umarul lezat, se indreapta oblic spre axila sanatoasa si se reantoarce

in fata peste umarul bolnav

-coboara lateral de-a lungul bratului sub cot, apoi sustinand antebratul, se indreapta spre fixare

la cot

-se trece din nou peste umarul lezat, coboara anterior, sustine antebratul, se face o tura

circulara si tehnica se continua, incat fiecare tura oblica si circulara sa depasasca cu cativa

cm. tura anterioara

-dupa imobilizarea membrului superior cu 2-3 fesi circulare, amsamblui va fi intarit cu benzi

de leucoplast

-pumnul, degetele si mana, trebuie sa ramana libere pentru a putea fi mobilizate

Imobilizarea bratului cu atela Cramer sau atela gipsata

-se masoara lungimea bratului, se indoaie atela, care in prealabil a fost captusita cu vata

-atela trebuie sa aiba lungimea corespunzatoare

-de la baza gatului la jumatatea antebratului sau chiar la degete

-se introduce in axila putina vata pudrata cu talc

-se aplica atela, bratul fiind apropiat de torace, cotul in unghi drept si antebratul in pozitie

intermediara

-fixarea atelei se face cu fasa in ture circulare

-apoi membrul imobilizat se fixeaza la torace prin ture circulare de fasa

-antebratul va fi mentinut cu ajutorul unei esarfe trecute in jurul gatului

Imobilizarea cotului

-cotul este fixat in pozitie de flexiune in unghi drept 90 iar antebratul in pozitie intermediara

-atela de imobilizare trebuie sa prinda umarul, cotul si pumnul, fiind indoita la 90 numai la cot

-este aplicata pe partea posterioara a membrului superior si se fixeaza cu ture circulare de fasa

-antebratul se suspenda cu o esarfa petrecuta in jurul gatului

-in cazuri exceptionale cotul poate fi imobilizat in unghi drept cu un batic triunghiular care se

leaga de gat si care imbraca cotul impreuna cu bratul si antabratul

Imobilizarea antebratului

-cotul va ramane in unghi drept

-se face cu atela Cramer sau atela gipsata de la jumatatea bratului pana pe fata ulnara a mainii

(muchia degetului mic) pe care o imbraca (atela gipsata) si pana pe fata posterioara a

antabratului si mainii in cazul atelei Cramer

-atela se fixeaza de brat cu ture circulare de fasa sau fasa gipsata

34

-in lipsa mijloacelor corespunzatoare imobilizarea se face fixand antebratul intre 2 scandurele

care se intind de la mana la cot

-pentru imobilizarea suplimentara se imbraca intreg bratul superior (brat, cot, antebrat) intr-o

esarfa larga, fixate la ceafa

Imobilizarea oaselor incheieturii mainii

-fracturile oaselor carpiene se imobilizeaza cu o atela asezata palmar ce se intinde de la varful

degetelor pana la mijlocul antebratului avand grija ca degetele sa ramana in pozitia lor de

repaus (flexie moderata inter falangiana)

Imobilizarea oaselor metacarpiene si falangelor

-se face cu o atela gipsata dorsala si cu o atela mai scurta palmara, pe care se asaza degetul

corespunzator fracturii, in flexie

-imobilizarea falangelor proximale si mijlocii se face cu o singura atela gipsata aplicata

palmar, care trebuie sa se intinda proximal pana deasupra articulatiei pumnului

-daca fractura este fara deplasare se poate utiliza si o atela metalica ce se asaza pe fata

palmara a degetului de care se solidarizeaza cu cateva benzi circulare de leucoplast

-fracturile oaselor metacarpiene si a falangelor se pot imobiliza si punand in palma victimei o

fasa infasurata pe care acesta o prinde cu degetele

-peste pumnul astfel strans se executa bandajarea

-de obicei se pune in repaus prin imobilizarea gipsata numai degetul lezat, celelalte degete se

mobilizeaza imediat

-imobilizarea degetelor nu se prelungeste mai mult de 14 zile

Imobilizarea provizorie a fracturilor de col femural:

-sunt frecvente la persoanele varstnice, mai ales la femei

-la locul accidentului se pregateste o atela lunga, care sa ajunga din axila pana la picior

-se aplica atela pe fata laterala (externa) a membrului inferior, dupa ce s-a introdus vata

pudrata cu talc in axila

-atela se fixeaza prin legaturi circulare la torace, bazin, coapsa, genunchi si gamba

-suplimentar se va fixa atela cu ture circulare de fasa lata petrecute in jurul membrului inferior

si trunchiului

-pentru a evita rotirea anormala a membrului inferior in afara se leaga ambele picioare unul de

altul

-cand nu se afla la indemana nici un obiect convenabil pentru imobilizarea fracturii, se va

folosii ca atela membrul sanatos

Imobilizarea femurului

-se face in aceeleasi conditii ca si a colului femural, cu o atela lunga aplicata pe fata laterala a

membrului inferior, de la axila si pana la talpa piciorului

-cand coapsa este foarte scurta si deformata este bine sa se asigure pe perioada transportului o

extensie in axul membrului inferior cu atelele metalice Thomas

-imobilizarea femurului se face cel mai corect imobilizandu-l in 2 atele inegale

-cand femurul este fracturat in apropierea genunchiului exista pericolul ca vasele si nervii

importanti ce trec prin spatele osului sa fie comprimate, intepate sau sfasiate

-aceste fracturi se imobilizeaza cu o singura atela posterioara de la bazin pana la talpa

Imobilizarea genunchiului

-se face cu o atela gipsata sau alt material rigid, care se aplica de la radacina coapsei,

35

respective pliul fesier, pana la glezna

-atela se asaza pe partea posterioara a membrului inferior

Imobilizarea fracturilor oaselor gambei

-se face cu o atela posterioara care se intinde de la jumatatea coapsei sau de la plica fesiera

spre partea distala pana la varful degetelor

-se poate face si cu 2 atele egale ca lungime, asezate pe partile laterale ale membrului, de la

radacina coapsei pana la calcai, care se fixeaza cu legaturi de fasa

-pentru ca fractura sa nu se poata deplasa in axul longitudinal al osului, trebuie imobilizata si

incheietura gleznei printr-un pansament in 8, pentru a fixa mai bine atela de glezna

Imobilizarea fracturilor oaselor gleznei si piciorului

-in cazul fracturilor portiunii inferioare a tibiei si peroneului, in entorsele si luxatiile de

glezna, ca si in fracturile si luxatiile oaselor piciorului, imobilizarea se face cu o atela

posterioara care se intinde de la groapa poplitee pana la varful degetelor (cu atela Cramer sau

gipsata)

-in lipsa atelei Cramer, imobilizarea se face cu 3 atele din lemn-2 mai lungi de la genunche

pana la calcai pe partile laterale si una mai scurta fixate pe talpa piciorului- se captuseste cu

vata si se fixeaza cu ture circulare de fasa

Imobilizarea oaselor degetelor picioarelor

-se face luand drept atela de sprijin degetele sanatoase vecine

-intre degetul bolnav si degetele sanatoase vecine se introduce o compresa mica de tifon

-cele 2 degete se lipesc si se infasoara circular cu ajutorul unor benzi de leocoplast, incepand

de la varful degetelor si terminand pe fata dorsala a piciorului, deasupra radacinii degetelor

-leocoplastul se desface in fiecare seara pentru a se spala piciorul

-imobilizarea se mentine 14 zile

-fracturile ultimei falange nu necesita imobilizarea provizorie se trimit la spital

-fracturile primei falange si celei de-a doua se pot imobiliza in gheata gipsata ce cuprinde si

degetul corespunzator

-cadrele medii nu vor reduce fracturile, ele vor axa membrul cat mai aproape de pozitia

normala prin manevre de tractiune in ax

-daca axarea membrului nu se poate produce prin tractiune blanda, imobilizarea de urgenta se

va face pastrandu-se pozitia anormala a membrului

-infasarea nu va fi prea stransa pentru a nu stanjenii circulatia

Imobilizarea provizorie in fracturile sternului si coapselor

-primul ajutor in fracturile costale simple nu urmareste imobilizarea, ci obtinerea unei

analgezii (algocalmin, infiltratie cu xilina a nervilor intercostali in focarele de fractura )

-in fracturile costale si ale sternului, imobilizarea cu bandaje circulare este inutila si chiar

contraindicata deoarece accentueaza durerea, jeneaza expansiunea plamanului sanatos si deci

respiratia, iar daca legatura este stransa, poate indrepta varful coastei fracturate inspre pleura

pe care o poate intepa

-in fracturile sternale cu deplasari mari imobilizarea se face prin fixarea umerilor

traumatizatului de o scandura pe suprafata posterioara a trunchiului si cu ajutorul inelelor

facute din vata, imbracata in fasa, asezate pe umar

-voletele costale: mobile vor fi imobilizate (de urgenta) prin compresiune manuala, apoi prin

infundarea cu fesi rulate sau cu o perna de vata sau tifon

36

-in dreptul voletului mobil se aplica o perinita facuta dintr-un manunchi de comprese ( vata)

-sau se asaza vertical peste volet cateva fese rulate, pan ace acopera voletul

-peste perinita sau peste fesile rulate se aplica apoi fasii paralele de leucoplast care cuprind

numai hemitoracele de aceeasi parte, situate in directia antero-posterioara, suprapuse ca

sirurile de tigla pe acoperis (de la stern la coloana vertebrala)

-imobilizarea voletului se poate face si prin asezarea bolnavului pe hemitoracele instabil

-astfel hemitoracele sanatos nu este comprimat si poate sa respire liber si sa se expansioneze

in exces pentru a compensa functia deficitara a plamanului continut de hemitoracele bolnav

Imobilizarea provizorie in fracturile de omoplat

-cele fara deplasare se imobilizeaza conform tehnicii Desault, sau cu panza triunghiulara

Imobilizarea in fracturile de clavicula

-vezi subiect 29

22.Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura de gamba

23Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura la nivelul coapsei

24.Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura la nivelul bratului

25.Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura de antebrat

26.Imobilizarea in cazul fracturii deschise la nivelul antebratului mozes 779

-in cazul fracturilor deschise trebuie asigurata ingrijirea plagii

-vezi ingrijirea plagilor

-accesul la plaga se face prin ferestre taiate in gips sau prin aplicarea de aparate gipsate

armate

Fereastra in aparatul gipsat:

-se taie cat mai devreme, imediat dupa intarirea lui

-plaga se acopera de de la inceput peste pansament cu un strat de vata de 1 cm

-se aplica aparatul gipsat in mod obisnuit

-la 2-3 ture se insemneaza locul plagii cu o picatura de iod

-aparatele cu fereastra se fac mai rezistente deci mai multe straturi

-deschiderea ferestrei se face cu un cutit de gips

-marginile se captusesc cu comprese sterile

27.Imobilizarea provizorie cu atela Kramer in fractura de antebrat - urgentele 362





-aplicarea garoului




-axarea membrului

37

Axarea membrului superior:

- daca fractura este la antebrat:

-se indoaie usor cotul victimei la 90

-o persoana trage in ax de degetele mainii

-a doua persoana trage tot in ax, dar in sens contrar, apucand de portiunea distala a bratului,

imediat deasupra plicii cotului 12.73 a,b/354 urgentele

-daca fractura este la brat:

-se indoaie cotul la 90

-o persoana trage in ax, apucand de antebrat in portiunea proximala a acestuia, aproape de

plica cotului

-a doua persoana apuca de brat cu mainile impreunate in chiga in axila si trage in sens

contrar12.74/354 urgentele

-atelele Kramer sunt confectionate din sarma

-au avantajul ca sunt lungi si pot fi mulate pe membrul ranit

-se asaza un strat de vata pe fata care vine in cotact cu tegumentul si se fixeaza cu ture

circulare de fasa

-oricare ar fi sediul fracturii, cotul traumatizatului trebuie sa ramana in unghi drept

-lungimea atelei Kramer se calculeaza pe membrul sanatos astfel incat sa ajunga de la

jumatatea bratului pana pe fata posterioara a antebratului si mainii

-atela se indoaie (se muleaza) pentru a corespunde curburii de la cot

-atela se asaza pe brat si antebrat cu ture circulare de fasa simpla

28.Imobilizarea provizorie cu atela Kramer in fractura la nivelul coapsei

urgentele 364





-aplicarea garoului




-axarea membrului

Axarea membrului inferior

-daca este fracturat femurul;

-se mentine genunchiul victimei intins si se trage in ax

-o persoana apuca de picior cu mainile sprijinite de glezna si de calcai

-a doua persoana trage in sens contrar radacinii coapsei, cu mainile impreunate in chinga sau cu un

cearsaf introdus intre coapse 12.75a/355 urgentele

-daca este fracturata gamba sau glezna:

-se ridica membrul inferior, indoindu-l la genunchi si se trage in ax

-o persoana apuca de picior

-a doua persoana trege in sens contrar, apucand de genunchi 12.75b/355 urgentele

-cand deformarea se afla la degete, la mana sau la laba piciorului, se trage intr-un sens de varfurule

38

degetelor corespunzatoare regiunii deformate , iar cu cealalta mana se fixeaza glezna (cand e vorba de

degetele piciorului) sau pumnul victimei( cand e vorba de degetul de la mana)

Atentie! Axarea trebuie inteleasa ca o manevra blanda, ca o tentativa de a reface anatomia

segmentului.

Daca nu se reuseste prin manevre blande , ne multumim cu refacerea axarii aproximative (nu se

insista)

Important: manevra de axare este interzisa in cazul fracturilor deschise, pentru a nu introduce in

interior capetele murdarite ale oaselor

Imobilizarea provizorie a membrului inferior

-fracturile colului femural sunt mai frecvente la persoanele in varsta, data fiind starea de

demineralizare a scheletului acestor traumatizati

-la varstnici mai ales la persoanele de sex feminin nu se exclude posibilitatea fracturii de col

femural, chiar dupa traumatisme minime ale soldului

-se pregateste o atela lunga care sa ajunga din axila pana la picior

-se aplica atela pe fata laterala (externa) a membrului inferior, dupa ce s-a introdus vata

pudrata cu talc in axila pentru protejarea partilor moi

-se fixeaza atela prin legaturi circulare la torace, bazin, coapsa, genunchi si gamba

-suplimentar se completeaza fixarea cu circulare de fasa lata petrecute in jurul membrului

inferior si in jurul trunchiului

-pentru a se evita rotirea anormala a membrului inferior in afara, se leaga ambele picioare

unul de altul cu legaturi de fasa urgentele fig12.90/365

29.Imobilizarea provizorie in fracturile de clavicula caiet de practica anul II sem I

Aceasta tehnica de imobilizare se foloseste si pentru leziunile umarului si fracturile bratului

-in fracturile claviculei cu deplasare pacientul isi sprijina cotul membrului traumatizat si are

gatul aplecat in aceeasi parte intr-o atitudine umila.

-umarul este cazut in jos si inainte

Imobilizarea se poate face:

-prin tehnica Desault

-cu panza triunghiulara

-cu batic triunghiular

-camera de bicicleta

-cu opturi in fasa

-cu tehnica inelelor extensibile

-la copilul mic se fixeaza membrul superior de partea bolnava rasucit la spate

Imobilizarea prin tehnica Desault:

-se sprijina membrul superior al pacientului pentru ca bratul si antebratul sa formeze un unghi

de 90

-daca pacientul poate isi va sustine bratul, prinzand policele membrului lezat cu mana

sanatoasa

-se imbraca toracele cu ture circulare de fasa, incepand de la baza si terminand sub axila

-se introduce in axila si plica cotului putina vata imbibata cu talc

-se lipeste bratul si antebratul de torace cu cotul indoit la 90

-se fixeaza membrul de torace prin ture circulare care cuprind bratul, cotul si antebratul

-apoi fasa trece peste umarul lezat, coboara anterior peste brat sub cot si urca in spate paralel

100179537 subiecte examen practic nursing

Documents