SUBIECTE NURSING ATI

1. Enumerati componentele anesteziei. ( 4 )Componentele anesteziei sunt in numar de 4:- analgezie - obligatorie- amnezia, hipnoza - facultativa- relaxarea musculara - facultativa- homeostazia generala - obligatorie

2. Mentionati obiectivele anesteziei.Anestezia are următoarele obiective:- efectuarea tehnicilor care asigură analgezia ( sau şi unul din celelalte 3 deziderate ale anesteziei generale ) în timpul intervenţiilor chirurgicale;- menţinerea funcţiilor vitale în timpul stress-ului chirurgical şi anestezic;- terapia diferitelor aspecte ale durerii - durerea post-operatorie, durerea cronică, durerea ac. - tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie şi cerebrală intra-operator;- tehnicile specifice ale tratamentului inhalator cu aerosoli;- tratamentul clinic al tulburărilor hidro-electrolitice şi acido-bazice,pre-, intra- şi post-operator.

3. De cate feluri poate fi anestezia.Anestezia poate fi:I. - locală (“de contact”, “prin infiltraţie“,“prin refrigeraţie” sau “prin acupunctură”);II. - regională ( infiltraţia unui nerv mai important sau a unei rădăcini nervoase );III.- generală ( aşa numita “comă reversibilă” produsă medicamentos, intenţionat, cu scop analgetic sau “comă controlată”). Anestezia generală este o stare de “inhibiţie globală reversibilă, a sistemului nervos central, cu abolirea ( aproape completă ) a stării de conştienţă, a sensibilităţii dureroase, a reflexelor de apărare şi a tonusului muscular”, dar cu păstrarea în acelaşi timp în limite normale sau uşor deprimate a funcţiilor: cardio-vasculară, respiratorie, renală, metabolică, etc. Anestezia asigură abolirea durerii de orice fel, funcţionarea în limite acceptabile ( normale sau aproape normale ) a funcţiilor vitale, permite actul terapeutic operator şi asigură recupera-rea post-anestezică completă şi vindecarea totală a bolnavului. Există 2 tipuri de anestezii valabile atât pentru anestezia locală (AL), anestezia loco-regio-nală (ALR) sau anestezia generală (AG): a) anestezia terapeutică şi b) anestezia chirurgicală.

4. In ce consta monitorizarea pacientului in anestezia generala.Monitorizare pacient:- observarea functiei vitale periodic sau continuu ( tendinta moderna )- da informatii despre evoluitia TA, EKG ( se urmareste segmentul ST )- se observa profunzimea anesteziei si calitatatea ei- se refera si la interrelatia medic anestezist – pacient – A.M. – echipament de

monitorizare- cuprinde urmarirea: aparatului de anestezie, medicatiei folosite, functiilor vitale,

pacientului ( pre, intra - si postanestezic)1. StandardPentru anestezie generala:1. supraveghere clinica2. puls3. EKG4. TA 5. frecventa respiratiei6. saturatia in oxigen a sangelui periferic ( SpO2 )

7. valoarea CO2 la sfarsitul inspirului ( pt pacientul intubat )8. fractia inspiratorie a oxigenului9. temperatura ( pt metabolism )Monitorizarea intraanestezică

A. Monitorizarea neinvazivă : 1. temperatura:

- cel mai bine ar fi să se măsoare temperatura centrală ( rect, esofag, membrana timpanică ), dar mai des folosită este temperatura axilară.- se monitorizează datorită riscului de: - hipotermie - frecventă la copii, datorită suprafeţei corporale mari - determină vasocons-tricţie, crescând astfel munca inimii, scăderea CAM ( e necesar mai puţin anestezic volatil ). - hipertermie. 2. activitatea cardiacă:- stetoscop precordial, esofagian - furnizează date despre activitatea inimii. 3. TA - metoda indirectă ( ascultatorie / palpatorie ) - destul de inexactă. 4. EKG - interes special prezintă FC şi ritmul cardiac ( unda P ) şi ischemia miocardică ( segment ST, unda T );- capnografia ( CO2 la sfârşitul expirului ).- pulsoximetria ( S2O2).

B. Monitorizarea invazivă : - TA - mai ales în chirurgia cardio-vasculară, neurochirurgie, pacienţi cu boli pulmonare sau cardiace preexistente severe.

- Ta s,d; TAM.- Efectuare de test Allen ( recolorare în câteva secunde ).- PVC ( N = 3 - 10 cm H2O)- indicaţii pt montarea CVC:- necesitatea administrării rapide de fluide, sânge şi derivate de sânge.- intervenţie chirurgicală cu risc de embolie gazoasă.- necesitatea recoltării frecvente de sânge pt laborator.- hiperalimentaţie.- imposibilitatea abordului venos periferic. - PVC scade - pierdere excesivă de volum intravascular. - venodilataţie excesivă ( febră, sepsis ). creşte - IC. - valvulopatii. - tamponada cardiacă. - supraâncărcare de volum.- diureza- normal se consideră ca flux urinar adecvat un debit de 1 ml./ kg./ h.- dacă se montează sondă urinară se poate monitoriza diureza orară.- în timp ce un flux urinar normal nu indică cu certitudine o funcţie renală normală, oliguria indică cu certitudine fie scăderea volumului intravascular, fie scăderea DC.- presiunea în capilarul pulmonar blocat ( N = 8 - 10 mmHg ).- reflectă presiunea în VS.- PVC reflectă funcţia VD, care nu este întotdeauna corelată cu cea a VS.- cateterul în AP permite determinarea DC.Indicaţii :Pacienţi cu boli cardiace care vor fi supuşi chirurgiei cardio – vasculare, intervenţiilor chirur-gicale majore intraabdominale, intervenţii majore neurochirurgicale.Pacienţi care primesc medicaţie cardiotonică şi vasoactivă, pt o mai bună evaluare.

5. Care sunt manevrele generale post intubatie pe care le executa A.M. sub supravegherea medicului ATI.Ca manevre generale postintubaţie pe care le execută A.M. sub atenta supravegheare a medicului anestezist sunt:

1. umflarea balonaşului ( etanşeizare ), 2. securizarea sondei de intubaţie, 3. aspiraţia secreţiilor traheo bronşice, 4. ventilaţie mecanică cu Fi O2 100 %, 5. repletie volemică,

6. administrare de vasopresoare / inotrope,7. montarea sondei nazogastrice, montarea sondei vezicale.

Pe lângă acestea mai sunt şi manevrele specifice postintubaţie – setarea parametrilor, titrarea Fi O2, evaluarea funcţiei respiratorii - pulsoximetrie, monitorizarea gazelor sanguine

6. In cazul intubatiei oro-traheale pot apare complicatii imediate si tardive. Rolul A.M. in prevenirea acestor complicatii. ( primul curs )Rolul asistentei medicale în prevenirea unor astfel de complicaţii este foarte important. Printr-un nursing permanent care include - toaleta zilnică a cavităţii bucale,- aspiraţia traheobronsică, - schimbarea zilnică a leucopastului pipei,- verificarea regulată a balonasului sondei de intubaţie orotraheală, - verificarea permeabilităţii sondei nazogastrice, - drenaj postural, - mobilizare pasivă a pacientului – se încearcă evitarea compicaţiilor dar şi asigurarea unui climat optim pt o evoluţie bună a bolii.

7. Enumerati cele 3 faze ale trezirii.Faza I trezirea imediataSemne vitale: respiratie spontana, eficienta si sila, hemodinamica sila ( puls, tensiune in limite normale );Semne nervoase: reflex palpebral prezent, raspuns motor la stimuli nociceptivi si verbali, activitate motorie spontana.Semne psihice: bolnav amnestic, dezorientat in timp si spatiu, evolutia bolnavului depinde de supravegherea de catre medic sau asistenta.Faza II bolnav treaz dependent Semne vitale: clinic normale;Semne nervoase: tonicitate si reflexe osteo-ten-dinoase normale.Semne psihice: bolnav constient, orientat in timp si spatiu capabil sa sustina o conversatie coerenta si spontana..Evolutia bolnavului depinde de interventia infirmierei ( pt masuri de nursing ) si a asistentei pt administrarea analgeticelor ( bolnavul constientizeaza durerea ).Faza III bolnav treaz independentSemne vitale: aparatul respirator si cardioscular revin la parametri preanesteziciSemne nervoase: activitate neuro-musculara normala. Semne psihice: activitate psihica si performante normale.

8. Enumerati indicatiile analgeziei epidurale materne si fetale.Indicatiile analgeziei epidurale materne:- distocii dinamice ;- travaliul prelungit ;- nastere instrumentata sau chirurgicala;Indicatiile analgeziei epidurale fetale:- prematuritatea; - intarzierea cresterii intrauterine; - prezentatia pelviana ;- fetii multipli.

9. Enumerati contraindicatiile relative si absolute ale analgeziei epidurale. ( obstetrica )Contraindicatiile analgeziei epidurale absolute:- refuzul pacientei ;- infectie locala sau sepsis;- hipovolemie severa ;- absenta unei echipe adecvate si a facilitatilor necesare;

Contraindicatiile analgeziei epidurale relative:- operatia cezariana de urgenta; - delivrenta imediata; - suferinta fetala acuta prin prolabarea cordonului.

10. Enumerati beneficiile A. epidurale.Beneficiile anesteziei epidurale: - va permite sa se odihneasca pacienta in cazul in care travaliul este foarte lung;- prin remiterea durerii, anestezia epidurala poate oferi unei mame aflate la prima sarcina o experienta placuta;- in majoritatea cazurilor, dupa ce ati primit o anestezie epidurala puteti ramane treaza si puteti participa activ la nastere;- daca sa naste prin cezariana, anestezia epidurala va ajuta la calmarea durerilor in perioada de recuperare;- anestezia epidurala este singura solutie la care se poate apela cand nu se mai poate face fata oboselii sau frustrarii deoarece permite relaxarea si concentrarea si va oferi puterea, ca pacienta sa fie un participant activ la nastere;- inca se perfectioneaza moduri de folosire ale anesteziei epidurale iar o mare parte a succesului sau depinde de grija cu care este administrata.

11. Enumerati dezavantajele A. epidurale.Dezavantaje ale anesteziei epidurale:- epidurarele pot cauza o scadere abrupta a tensiunii arteriale iar din acest motiv asistenta va verifica periodic daca fatul primeste suficient oxigen. Daca tensiunea arteriala a mamei este mica, ea poate fi tratata cu administrarea intravenoasa de lichide sau cu oxigen;- puteti suferi de dureri de cap foarte grave din cauza pierderii de fluid spinal. Totusi, mai putin de 1% dintre femei au acuzat acest tip de efect secundar al anesteziei epidurale. Daca durerea persista, vi se administra propriul sange printr-o injectie in zona epidurala pentru a va calma durerile;- se poate observa ca anestezia epidurala va reduce dorinta de a impinge pentru a expulza fatul, medicul specialist fiind nevoit sa apeleze la alte metode cum ar fi folosirea forcepsului pentru scoaterea fatului;- timp de cateva ore dupa nastere, partea inferioara a corpului va fi amortita si putea deplasarea se va face cu ajutor calificat - in cazuri foarte rare, puteti suferi o leziune permanenta a nervilor din zona in care a fost fixat cateterul;- printre efectele adverse care pot aparea in cadrul unei anestezii epidurale se numara frisoane, senzatie de voma, tiuit al urechilor, dificultate in urinare.Exista mai multe cazuri in care nu puteti opta pentru o anestezie epidurala: cand sunt folosite anticoagulante, daca exista hemoragie sau prezinta o infectie la nivelul spatelui, cand colul uterin nu este dilatat cel putin 4 centrimetri, si daca travaliul progreseaza atat de rapid incat nu este timp pentru administrarea epiduralei.

12. Enumerati regulile BLS ( RCP ).Reguli pentru BLS:

1. Oprire accident: siguranta resuscitatorului si a victimei2. Evaluati pacientul si vedeti daca raspunde: “ scuturati ” pacientul usor de umeri si apelati-l cu voce tare “ Esti bine?”3. Asigurarea cailor aeriene ( A )- se evalueaza si se fac manevre de deschidere a cailor aeriene- cea mai frecventa cauza de obstructie la pacientului inconstient: baza limbii si epiglota obstructioneaza faringele- se inderparteaza corpii straini vizibili din cavitatea bucala; fragmentele solide se extrag cu o mana in timp ce cu cealalta mana se tin limba si mandibula;- daca se exclude traumatismul de cap sau gat se practica manevra: “ capul pe spate, bar-bia ridicata” ( head tilt - chin lift ), mobilizandu-se astfel si baza limbii; astfel podul palmei se

plaseaza pe fruntea pacientului, impingand capul spre posterior, iar cu indexul si aratatorul de la cealalta mana se ridica barbia; se deschide gura pacientului daca este nevoie de respi-ratie artificiala;- daca se suspecteaza traumatism al gatului, se evita extensia gatului si se incearca des-chiderea cailor aeriene prin ridicarea, cu ambele maini a mandibulei, sustinand simultan si capul a. i. acesta sa nu se miste intr-o parte sau alta; mainile se pozitioneaza pe unghiul mandibulei, de o parte si de alta, cu coatele sprijinite pe suprafata pe care este intins pacien-tul si se ridica mandibula; cu degetele mari se inchide gura, iar daca se impune respiratie gura la gura se inchid narile;

4. Asigurare functii repiratorii ( B ) – se evalueaza rapid respiratia prin ( max 10 secunde ) – urmarirea miscarilor toracelui – LOOK- ascultarea zgomotului produs de aer in expir – LISTEN- simtirea fluxului de aer – FEEL Daca pacientul respira spontan se aseaza in pozitia de “ recuperare “, in decubit lateral, pt a evita aspiratia in timpul transportului , daca acesta eventual varsa. Daca pacientul nu respira spontan – se asigura ventilatia artificiala prin una din urmatoarele metode :

1) respiratie “ gura la gura “, pensand nasul cu o mana si cu cealalta radicand barbia2) respiratie “gura la nas” ( trismus, leziuni importante ale gurii )3) respiratie “ gura la stoma “, daca pacientul are stoma traheala4) respiratie “ gura la masca” , daca este disponibila o masca de ventilatie cu valva unidirectionala5) ventilatie pe masca, cu balon Ruben, cu posibilitatea administrarii suplimentare de oxigenPozitia pacientului in timpul acestor manevre: decubit dorsal, cu caile aeriene deschise. Frecventa respiratiilor 10-12 / min, orespiratie la fiecare 5 secunde.

5. Asigurare functii circulatorii ( C ) Se evalueaza semnele de circulatie, simultan cu evaluarea respiratiei. Semnele de circulatie ; puls arterial, tuse, miscari spontane; se palpeaza pulsul, de preferat la artera carotida, even-tual la artera femurala; pt a identifica pulsul la artera carotida, trebuie identificata initial pozitia traheei: se plaseaza o mana pe fruntea pacientului, iar cu degetele de la cealalta mana se localizeaza traheea, in partea anterioara a gatului, apoi degetele se deplaseaza usor spre lateral, in depresiunea formata intre trahee si muschiul sternocleidomastoidian, unde trebuie sa se simta pulsatiile arterei carotide.La sugari se palpeaza pulsul la artera brahiala, cu 2-3 degete ( pe fata interna a bratului, intre umar si cot; la copilul sub 8 ani se palpeaza pulsul fie la artera carotida, fie la cea brahiala.Daca pulsul este absent, pacientul nu are miscari spontane, nu tuseste - exista risc de stop cardiac si se incepe masajul cardiac extern ( MCE ), ce consta in aplicatii ritmice de presiune in jumatatea inferioara a sternului. Daca avem la dispozitie un DEA acesta se ataseaza deasemenea pe torace in absenta pulsului.

13. Enumerati regulile masajului cardiac ext.Reguli MCE ( Masaj cardiac extern )

1. Pacientul in decubit dorsal, intins pe o suprafata dura, cu capul la acelasi nivel cu toracele;2. Frecventa compresiilor toracice in jur de 100 / min3. La un pacient cu stop cardio-respirator ventilatia artificiala trebuie combinata cu masajul cardiac extern4. raportul compresii toracice: ventilatii artificiale = 30:25. pt a identifica locul cel mai potrivit de aplicare al compresiilor toracice: se identifica margi-nea inferioara a cutiei toracice, pe partea cea mai apropiata de persoana care face interventia, se urmareste cu 2 degete conturul acesteiapana in partea mediana a toracelui, identificandu-se asfel partea inferioara a sternului; se plaseaza podul palmei la jumatatea inferioara a ster-nului si cealalta palma deasupra, a. i. mainile sa fie paralel, iar axa lunga

mainii sa fie paralela cu axa lunga a sternului; astfel se minimalizeaza riscul de fracturi costale;6. degetele de la maini pot fi intinse sau intrepatrunse, dar nu trebuie sa in contact cu toracele pacientului7. o alternativa ar fi aplicarea podului unei palme pe toracele pacientului, iar cu cealalta pal-ma sa fie apucata incheietura mainii, compresiile sternale facandu-se simultan cu ambele maini8. coatele trebuie mentinute drepte, nu indoite in timpul manevrei, iar umerii sa fie la nivelul mainilor, a. i. intreaga forta a compresiilor sa se transmita asupra toracelui pacientului9. depresia sternala obtinuta trebuie sa fie de 3 - 4 - 5 cm

14. Descrieti pozitia de siguranta.Descrierea pozitiei: Dati la o parte ochelarii victimei, daca poseda Ingenunchiati langa pacient si asigurati-va ca ambele picioare sunt intinse Eliberati caile aeriene prin hiperextensia capului si ricarea mandibulei Puneti bratul victimei apropiat de dumneavoastra in unghi drept fata de trunchi, cotul indoit si palma in sus Bratul indepartat se pune deasupra pieptului si tineti dosul mainii lipit de obrazul victimei Cu cealalta mana, prindeti piciorul indepartat chiar deasupra genunchiului si ricati-l mentinand talpa pe sol Tinandu-i mana lipita de obraz, trageti genunchiul ridicat spre dumneavostra, rotind victima pe o parte spre dumneavoastra. Ajustati piciorul de deasupra a.i. soldul cat si genunchiul sa fie indoite in unghi drept Dati capul victimei pe spate astfel incat capul sa ramana in hiperextensie Evaluati respiratia cu regularitate

15. Descrieti manevra Heimlich.Manevra Heimlich• se pozitionează în spatele victimei cu ambele braţe în jurul părţii superioare a abdomenului acesteia• va înclina uşor victima spre înainte• va plasa pumnul între ombilic şi apendicele xifoid• va prinde pumnul cu cealaltă mână şi va trage brusc spre în sus şi înapoi• va repeta de maxim 5 ori această manevră.• Dacă obstrucţia nu a fost înlăturată, se continuă alternând 5 lovituri între omoplaţi cu 5 com-primări bruşte ale abdomenului.

16. Care sunt indicatiile si contraindicatiile defibrilarii.Indicatii defibrilare:FV/TV fara puls, cat mai precoceCI – non FV/TV, asistolia, Activitatea electrica fara puls ( AEFP ), DEM ( disociatia electromecanica )

17. In ce consta monitorizarea pacientului in urgente medico-chirurgicale. ( TA, P, SO2 )Monitorizare pacientClinica: - semne vitale - respiratie - hemodinamica - temperatura- semne de hipoperfuzie a organelor tinta: status mental, debit urinar, timp de umplere capilara, culoare tegumentara, temperatura tegumente Monitorizare EKGLaborator:

- hematologie - biochimie > echilibrul acidobazic, indici de oxigenare tisulara ( lactate, deficit de baze ) - creatinina, glicemie, uree, AST, ALT, screening toxicologicMonitorizare invaziva Prevenire complicatii precoce si tardiveMonitorizare pacient – urgente hipertensive

18. Enumerati masurile de prim ajutor in caz de TCC inchis.TCC ( Traumatisme cranio-cerebrale ) inchisePrim ajutor:

1. examen rapid si riguros, controlandu-se functiile vitale, starea de constienta, se inventa-rieaza leziunile2. asigurarea respiratiei prin controlul digital al permeabilitatii cailor respiratorii si indepartarea corpilor straini din cavitatea buco-faringiana3. pozitionarea victimei in decubit ventral sau lateral, cu fruntea sprijinita de antebrat, asigurandu-se astfel – mentinerea permeabilitatii cailor repiratorii– prevenirea caderii limbii ( sau cu pipa Guedel )– impiedicarea aspirarii continutului sucului gastric in cazul varsaturilor– prevenirea asfixiei victimei prin inundarea cailor respiratorii cu sange sau cu LCR in cazul asocierii si altor leziuni

AT! Pacientul cu TCC va fi ridicat de la locul unde a fost gasit cu foarte mare grija si asezat pe o targa cat mai rigida, dat fiind ca acestia sunt foarte sensibili la mobilizare, dar mai ales la trepi-datiile de deplasare, provocate de vehicul, ce nu ar trebui sa depseasca viteza de 50 km./ ora.Cadrul medical trebuie sa stie s aobserve fenome ce apar pe parcursul transportului: instalarea unei rigiditati, modificarile TA, ale pulsului, felul dispneei, modificarile pupilei, pareze.EXEMPLU:

a) TA normala plus bradicardie indica o compresiune cerebralab) TA normala + tahipnee si hipotermie => leziune cerebrala profundac) Ta normala + stare de obnubilare si midrieaza unilaterala + pareza indica un hematom

extradural sau subdurald) Daca starea de coma se accentuaza progresiv, se suspecteaza un hematom subdural

ssu extradural, care difuzeaza rapid ( evacuarea chirurgicala de urgenta ) In timpul transportului vor fi observate de asemenea: anartrii ( imposibilitatea pronuntarii cuvantului ), afazii ( pierdere totala sau partiala a intelegerii si a posibilitatii de a reda cuvintele ca urmare a unei leziuni cerebrale; = disfazie ), tulburari ce indica o contuzie cerebrala; afazia dupa interval de “ liniste “ indica un hematom.AT! Mai pot fi observate ca semne: confuzie, agitatie psihomotorie.AT! Se poate constitui edemul cerebral. Pentru a scadea edemul se administreaza glucoza 33% in cantitate de 2g./ Kgc ( maximum 120 g glucoza / 24 ore)Pt fiecare 4 g de glucoza se adauga o unitate de insulina.Pt reechilibrarea acido-bazica se administreaza solutii tampon: THAM 1ml./ kgc.

19. Care sunt principiile de abordare in cazul unui traumatism.TREI PRINCIPII ALE ASISTENTEI MEDICALE DE URGENTA A TRAUMATIZATULUIDaca pacientul are probleme sau leziuni multiple, se va trata in primul aceea care pune viata in pericol imediatTratamentele corespunzatoare nu trebuie intarziate doar pt ca diagnosticul este incertNu este necesara o anamneza amanuntita pt a incepe evaluarea si tratamentul unui pacient traumatizat.

20. Enumerati elemente din algoritmele ce se aplica unui politraumatizat.Algoritm

1. Evaluare primara si stabilizare functii vitale sub 1 min

- control coloana cervicala- A, B, C, D, E

2. Doua linii venoase periferice ( branule scurte cu diametru mare )3. Monitorizare : EKG, laborator, clinica, invaziv4. Evaluare secundara: - regiuni cap, fata, gat, regiuni toracice, regiuni abdominale,

pelvis

21. Mentionati ce elemente cuprinde transportul traumatizatilor.Transportul traumatizatului cuprinde:- pregatirea politraumatizatului pentru transport- incarcarea lui pe targa sau alt mijloc improvizat si apoi pe mijlocul de transport- pozitionarea accidentatului pe targa potrivit leziunilor suferite- pozitie in decubit dorsal la accidentatii constienti , suspecti de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului- pozitie ridicata a capului la accidentatii constienti si fara semen de soc, cu fracture ale craniului ( in special deschise )- pozitie Tredendelenburg inversata cu inclinarea maxima de 10 -15 la accidentatii cu fracturi ale bazei craniului- pozitie Trendelenburg cu inclinare maxima de 10-15 la accidentii in stare de soc- pozitie in decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate la accidentatii in stare de soc prin hemoragie- pozitie semisezanda la accidentatii toracopulmonari si la cei cu insuficienta cardiorespiratorie- pozitie semisezanda ( Fowler ) la accidentatii cu leziuni abdominale- pozitie in decubit ventral la accidentatii cu leziuni craniofaciale- pozitie in decubit lateral la accidentatii in stare de coma.

22. Factorii favorizanti pt IMA. ( grasimi, fumat, obezitate, sedentarism … )Factorii favorizanti:varsta, sex, HTA, Diabet zaharat, Hiperlipemia, Obezitatea, Fumatul, Stresurile, SedentarismulFactori declansatori: mese copioase, stres, infectii cai respiratorii , efort

23. Conduita in faza prespital din IMA.Conduita in faza prespitalprevenirea mortii subite – asezare bolnav in decubit dorsal si interzicerea efectuarii miscarii si comunicat cu pacientul, inceracand sa-l linistimsedarea durerii – la indicatia medicului: morfina subcutanat sau IM, eventula diluat in ser, pntru IV si atentie incet, timp in care controlom respiratiamilagin- sc, im, ivfortral iv sau imalgocalmin, codeina, fenobarbital daca pacientul nu acuza o durere violentaurmarirea TA si puls, perfuzare cu glucoza 5%, HHC, dextranmentinerea permeabilitatii cailor aeriene prin aspiratie, oxigenoterapiescurtarea timpului pana la internarea in unitate spitaliceasca

24. Conduita de urgenta in encefalopatia hipertensiva acuta.Conduita de urgenta:internarea de urgenta in spital in toate cazurilesupravegherea bolnavului: in caz de convulsii se va avea grija ca pacientul sa nu se accidenteze, sa nu-si muste limba, se scot protezele dentare, se aspira mucozitatile si secretiile.Administrare medicatie hipotensoare, prntru combatere edem cerebral, pt combaterea starii de agitatie si hiperexcitabilitate neuromusculara, la indicatia mediculuiA.M. va supraveghea pacientul prin urmarirea TA si a starii generale

25. Masuri de urgenta in tamponada cardiaca.Masuri de urgentaasistenta pregateste materialul necesar pt punctie pericardica, in cazul in care exista posibilitatea efectuarii acestei manevre, si va servi medicul respectand conditiile de asepsie si antisepsie.Daca nu se poate face punctie se vor instui masurile de urgenta in cazul socului ( perfuzare si administrare de oxigen )Transportul se va face de urgenta intr-o instutie spitaliceasca pt tratamentul bolii de baza , tratament de sustinere si eventual tratament chirurgical.

26. Conduita de urgenta in EPA cardiogen.Conduita de urgenta EPA cardiogenInstalare pacient in pozitie sezanda pe scaun cu gambele atarnand.Aspirare expectoratie si toaletare gura pacient.Aplicare garouri la radacina a trei membre fara comprimare artere.Atentie din 10 in 10 minute unul din garouri se schimba la al patrulea membru. Scoaterea garoului se face progresiv. Putem scadea circulatia de intoarcere si sa contyribuim la decongestionarea plamanilor.Oxigenoterapie ( pe sonda nasofaringiana ) umidificat prin barbotaj.Aerosoli cu bronhodilatatoare.La nevoie IOT.

27. Enumerati cauzele trombozei in cazul emboliei ( a ) pulmonare.Cauzele trombozei:IC, IMInterventii chirurgicale mai ales in micul bazin si abdomenInjectii, pev in vena subclavieIn manevre precum histerosalpingografieInterventii chirugicale in zona gat

28. Enumerati cauzele de origine bronhopulmonara in cazul insuficientei respiratorii acute.1. Cauze de origine bronhopulmonara :a) Stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare (laringe , trahee):- corpi straini- edem Quincke- laringite acute- neoplasme- traumatisme mecanice , chimice si termice- afectiuni neuromusculareb) Bronhoalveolite de deglutitie :- regurgitarea in caile aeriene a continutului gastricc) Crize de astm bronsicd) Reducerea acuta a campului respirator- pneumotorax spontan- pleurezie masiva- bronhopneumonie- enfizem mediastinale) B.P.O.C.

29. Rolul asistentei medicale in ingrijirile pacientilor cu dg. de insuficienta respiratorie acuta.Rolul asistentei medicale in ingrijirile pacientilor in urgentaControlul si asigurarea permeabilitatii cailor aeriene.Aplicarea masurilor de urgenta privind combaterea insuficientei respiratorii.

Mentinerea pacientului in pozitia ortopneica.Identificarea factorilor care contribute la exacerbarea manifestarilor clinice si indepartarea lor.Internarea pacientilor in stare gravaSuplinirea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale afectate.Asigurarea suportului psihic.Administrarea tratamentului prescris de medic in functie de etiologie.Observarea unor efecte secundare (tahicardie , aritmii , greata).Masurarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de observatie (reevaluare la 15 minute).Determinarea presiunii partiale a oxigenului (Pa02), a C02 (PaC02) si a valorii pH-ului sangvin la o ora.Interventie de urgenta in starile decompensate.Recoltarea probelor sangvine pt laborator.Hidratarea corespunzatoare pt fluidificarea secretiilor.

30. Rolul asistentei medicale in educatia pacientilor dg. cu insuficienta respiratorie pt a respecta tratamentul la domiciliu.Rolul asistentei medicale privind educatia pacientului in respectarea tratamentului la domiciliu.Modul de administrare a tratamentului la domiciliu Efectele secundare ce pot surveniRegimul alimentar din timpul tratamentului cu corticoiziMasuri de prevenire a crizelor (evitarea factorilor favorizanti).Importanta consumului de lichide.Modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli.Necesitatea curelor balneo-climaterice (saline).Regimul de viata echilibrat.Gimnastica respiratorie.Toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie si varsatura.ProfilaxiaConsta in combaterea si tratarea tuturor cauzalor pulmonare si extrapulmonare care pot determina decompensari respiratorii.

31. Principii de tratament in astm bronsic. ( analgezie, corticoizi … )Tratamentul astmului consta in: - evitarea inhalarii de alergeni - tratamentul inflamatiei bronsice - tratamentul spasmului bronsic.

32. Examenul preanestezic cuprinde 4 elemente - enumerati-le.I. Examen preanestezic Înainte de anestezie, pacientul va trebui să evite consumul de cafea sau alte produse cafenizate, să renunţe la fumat cu o săptămână înainte şi să întrerupă tratamentele cu medicamente antiinflamatorii de tipul aspirinei.1. Dialogul cu pacientul• sint imp AHC legate de anestezie ( alergii, intolerante la anumite substante )• APP legate de o anestezie cu probleme in antecedente ( intoleranta la o anumita subst, trezire dificila, intubatie dificila )• patologia asociata ( daca are anumite boli, ele trebuiesc echilibrate; IC decompensata e o CI pt anestezie )• medicamente pe care le ia pac ( unele CI in asociere cu anestezicul, altele care nu pot fi intrerupte ). Captoprilul, Enalaprilul, orice depresor miocardic + anestezia - hTA care raspunde f. prost la tratament• stabilirea caracterului de urgenta sau de interventie electiva• abuzul de droguri, tutun, alcool trebuiesc cunoscute de catre medic ( fumatorii au o trezire grea - cianozeaza, au secretii \ alcoolicii si drogomanii fac fenomene de sevraj )

• explicarea actului anestezic pacientului ( vrea sau nu vrea ), trebuie tinut cont si de optiunea pac daca e posibil2. Ex fizic complet• se insista pe cai respiratorii, aparat cardiovascular, aparat respirator, sistem neurologic• trebuie exclusa TBC activa• insuficienta resp trebuie analizata atent• daca are discopatie, osteoporoza trebuie exclus de la o AL• evaluarea inaltimii, greutatii, suprafetei corporale ( la copii ), pe baza administrindu-se aneste-zicele ( ! doza se da la greutatea ideala )• examinari care stabilesc crt de intubatie dificila - deschiderea gurii, dentitia - orificiul glotic - mobilitatea mandibulei - mobilitatea coloanei3. Teste biochimice• HLG• teste de coagulare ( nu-s obligatorii decit pt chirurg )• teste de hemostaza primara - neobligatorii• ionograma - Na, K• teste in fct de afectiunile pacientului ( pac < 40 de ani fara afectiuni coronariene - nici macar EKG, dar daca are afect coronariene - se face chiar coronarografie )• in urgenta se iau toate anlizele4.Monitorizarea• observarea fct vitale periodic sau continuu ( tendinta moderna )• da inf despre evol TA, EKG ( se urmareste sg ST )• se observa profunzimea anesteziei si calitatea ei• se refera si la interrelatia medic anestezist - pacient - echipament de monitorizare• cuprinde urmarirea - aparatului de anestezie - medicatiei folosite - functiilor vitale - pacientului ( pre-, intra- si postanestezic )

33. Tipuri de AG - enumerare. Anestezii generale ( AG ) :1) Monoanestezie cu anestezice inhalatorii / intravenoase .2) Anestezii combinate ( balansate ).

pe pivot de anestezic volatil. neuroleptanalgezia. anestezia analgetică. anestezia totală intravenoasă.

34. Enumerati principalele tehnici de A. regionala. Principalele tehnici sunt:1. anestezie regionala prin infiltrare tegument si a atesutului celular subcutanat in zona viitoarei incizii, afectand etapa de receptie a stimului nocioceptiv. Varianta: anestezia de camp: infiltrare tegument de jur imprejurul zonei in care se face incizia.2. anestezia de contact = exclusiv la nivelul mucoaselor, cu substante aplicate pe acestea sub forma de gel, spray sau solutii afectand tot etapa de receptie a stimulului nocioceptiv3. blocajul de nerv periferic = prin infiltrarea la nivelul proiectiei cutanate a nervului de blocat dupa prealabila infiltratie a tegumentului la nivelul locului de punctie. Mecanismul de actiune este de blocare la nivelul transmisiei.4. blocajul de plex nervos = blocaj de nerv periferic ( plex cervical, plex brachial, plex lombar, plex sacrat )5. anestezia regionala intravenoasa = se realizeaza prin administrarea pe cale I.V. a sub-stantei anestezice locale dupa ce in prealabil s-a pus un garou pneumatic la nivelul bratului.

6. blocajele regionale centrale: anestezia subarahnoidiana = rahianestezie si anestezia epidurala = peridurala

35. Enumerati masurile ce trebuie sa le adopte A.M. in cadrul unei intoxicatii acute exogene.In vederea instituirii celor mai potrivite masuri asistentul trebuie sa:1. aprecieze starea intoxicatului - constienta, coma, moarte clinica2. identificarea substantei: informatii obtinute de la victima, cei din jur sau apartinatori3. stabilirea cantitatii de substanta patrunsa in organism4. calea de patrundere a toxicului5. timpul scurs de la agresiune pana la acordarea primului ajutorMasurile de urgenta care se instituie de la caz la caz, la locul accidentului, in timpul transportului, in cabinetele medicale si in camerele de garda ale spitalelor sunt:- evacuarea continutului gastric- spalarea tegumentelor si a mucoaselor ( cu apa si sapun cel putin 15 minute ), iar sacul conjunctival cu apa potabila sub jet 5 -10 minute pt acizi si 20 min pt baze- administrarea de antidot :

ORAL carbune activat, antidotul universal: oxid de zinc, acid tanic si carbune activat ( 1 : 1 : 2 ), bicarbonat de sodiu, saruri solubile de Ca pt acid oxalic, sulfatul de sodiu si magneziu pt saruri solubile de bariu ( 30 g in 300 ml apa ), clorura de sodiu pt bromuri, oxidul de magneziu pt acizi corozivi, acizi slabi pt baze ( sucuri de fructe din lamaie, acid acetic 1 % 200 - 300 ml ), alcoolul etilic pt alcoolul metilic, laptele si albusul de ou precipita metale grele si unii alcaloizi, amidonul pt iod, sapun pt detergenti cationici - cateva g. de sapun in 200 ml apa dupa care se provoaca varsatura

PARENTERAL: EDTA, Nalorfina, Piridoxina ( B6 ), etc- administrarea de oxigen si calmarea durerilor: mialgin, algocalmin, piafen- mentinerea functiilor vitale: BLS- crearea accesului la vena: punctie venoasa si montarea unei solutii de glucoza de 5 % sau ser fiziologic- ATT! inainte de PEV se recolteaza sange pt laborator

36. Enumerati principiile pe care trebuie sa le instituie A.M. la locul accidentului, in timpul transportului, in camerele de garda sau sub supravegherea medicului in cazul unui politraumatizat.Accidentele rutiere reprezinta a 4-a cauza de mortalitate.Principii abordare:1. Abordare caz in echipa 2. Ierarhizare prioritati: - cai aeriene + coloana cervicala - control respiratie - control circulatie ( hemoragii, soc ) - tratamentul hipertensiunii craniene3. Prezumtia celei mai grave leziuni4. Tratament concomitent cu diagnosticul5. Examen clinic minutios concomitant sau succesiv evaluarii primare6. Monitorizare completa / completa7. Reevaluare continua8. Prevenire complicatii imediate si tardive

37. Contraindicatii pt spalatura gastrica / varsaturaCI spalatura / varsatura:- stari comatoase- cardiaci- varstnici aterosclerotici si hipertensivi- emfizematosi- gravide

- convulsii- daca au fost ingerate derivate de petrol

38. Sist ABO. grupe.Sistemul ABO Sistemul ABO consta in grupele de sange A, B, AB si O. Persoanele cu sangele de tip AB sunt considerati primitori universali pt ca ei pot primi orice tip de sange din sistemul ABO. Persoanele cu grupa de sange O sunt numiti donatori universali deoarece pot dona sange persoanelor cu orice grupa de sange din sistemul ABO. Incompatibilitatea cu grupele ABO si Rh este responsabila de cele mai serioase, uneori fatale, reactii la transfuzii. Sistemul Rh clasifica sangele ca Rh pozitiv sau Rh negativ si se bazeaza pe prezenta sau absenta factorului Rh in sange. Persoanele cu Rh pozitiv pot primi sange Rh negativ; per-soanele cu Rh negativ vor avea o reactie la transfuzie daca vor primi sange tip Rh pozitiv. Reactiile la transfuzii cauzate de incompatibilitate Rh pot fi grave. Grupele de sange minore Exista mai mult de 100 de subtipuri de grupe de sange. Majoritatea au un efect minor sau nici un efect in timpul transfuziilor, dar unele dintre ele pot fi cauza principala a unor reactii usoare la transfuzie. Reactiile usoare sunt ingrijoratoare dar, daca sunt tratate rapid sunt foarte rar fatale.

39. Enumerati compartimentele hidrice ( dezechilibre hidro-electrol. - 3 compartimente: intravascular … ) Apa totala este repartizata in 3 compartimente: intracelular ( IC ) ( 60 - 66 %), interstitial ( IS ) ( 20 - 25 %) si intravascular ( IV ) (11 - 12 %). Apa interstitiala si cea intravasculara formeaza volumul extracelular ( EC ). Aceasata reprezinta 40 % din volumul apei totale.

40. Regula lui 9 ( arsi )REGULA LUI 9

Capul - 9 % adult ( 18 % copii ) Braţ - 9 % fiecareTrunchi anterior - 18 %Trunchi posterior - 18 %Membru inferior - 18 % fiecare ( 14 % fiecare la copil )Organe genitale - 1 %

41. Mentionati gradele arsurii.Pot fi necesare 2 săptămâni de observaţie până când profunzimea leziunii poate fi

corect estimată Grad 1 - numai epidermul distrus – stratul extern Grad 2 - afectarea totală a epidermului Grad 2 - arsura se extinde la derm dar se poate vindeca prin refacerea celulelor din glandele sudoripare şi foliculilor firului de păr Grad 3 - derm distrus în întregime; necesită grefă dacă afectarea depăşeşte 4 cm diametru

42. Complicatiile intoxicatiei cu CO. ( edem si infarct cerebral … )INTOXICAŢIA CU MONOXID DE CARBON - COMPLICAŢII

Edem cerebralInfarct cerebralIMADeficit persistent de acumulare a informaţiilor Modificări de personalitate Tulburări de memorie Deces prin encefalopatie progresivă

43. Conduita de urgenta in colica biliara.

Conduita de urgenta:La domiciliu – repaus la pat, regim alimentar, analgetice, antispasticeInternare – colici biliare insotite de varsaturi ( cu tulburari H-E )Unitate spitaliceasca:Recoltare analize: HLG, blirubinemie, transaminaze, ionograma sangvina, rezerva alcalina, azot, glicemie, amilazemie- SU ( pigmenti biliari, urobilinogen )- repaus la pat- alimentatie: ceai menta, musetel, menta- calmarea durerii: antispastice, antialgice, antiemetice ( fiole ), antibiotice ( ampicilina se elimina biliar )- corectare tulburari hidroelectrolitice si acidobazice- adminstrare sedative pt calmare pacientului- punga de gheata pe hipocodrul dreptAtentie! Daca evolutia este nefavorabila se recurge la chirurgie.Se va urmari pacientul 24-36 ore, numai daca nu e vorba de peritonita biliara.

44. Conduita in faza prespital in pancreatite.In faza prespital:

1. nu se administreaza nimic peros2. calmarea durerii abdominale: algocalmin i.m., bicarbonat de sodium3. gheata pe abdomen4. aspiratie duodenal ape sonda5. daca pacientul intra in soc, perfuzie cu glocoza 5% sau dextran 40

45. Semne de recunoastere in peritonita generalizata.SEMNE DE RECUNOAŞTERE în peritonita generalizată:- Febră, frisoane- Oligurie, vărsături- "Abdomen de lemn" ( contractură abdominală )- Dureri abdominale intense, continue şi permanente- absenţa scaunului şi a gazelor

46. Actiunile intreprinse de A.M. in ileus intestinal.AC Ţ IUNI ÎNTREPRINSE DE NURS Ă - Raportarea de urgenţă a simptomatologiei medicului- Punerea sondei de aspiraţie nasogastrică la indicaţia medicului şi aspirarea lichidului intermitent cu seringa sau continuu- Notarea pierderilor: lichid de aspiraţie, diureza- Crearea accesului la o venă periferică şi reechilibrarea hidroelectrolitică- Sistarea alimentaţiei naturale ( pe gură )- Pregătirea bolnavului pt rezolvarea chirurgicală a obstacolului atunci când medicul indică

47. Actiunile intreprinse de A.M. in fistulele digestive postoperatorii.AC Ţ IUNI ÎNTREPRINSE DE NURS Ă - Notarea şi raportarea pierderilor prin fistulă ( calitate, cantitate )- Efectuarea bilanţului hidric- Crearea accesului vascular pt reechilibrarea hidroelectrolitică şi administrarea medicaţiei prescrise: antibiotice, insulina- Schimbarea pansamentului în condiţii de asepsie riguroasă- Protejarea tegumentului din jurul drenului cu o cremă protectoare

48. Clasificarea HDS ( mica, medie, mare, - cantitati )Clasificare: - mica - 250 ml, nu apar modificari sistemice

- moderata - 250 - gmg/dl - mare sau masiva peste 1000 ml, sangerarea determina soc, Hb < 8g./ dl

49. Clasificarea insuficientei renale acute ( prerenala, renala, postrenala ).

Etiopatogenie: cauzele sunt multiple - localizate: - prerenal ( stari de soc, insuficienta cardiaca acuta, mari deshidratari, supradozaj de catecolamine presoare ),- renal ( necroze tubulare acute, accidente hemolitice, intoxicatii acute cu tetraclorura de carbon, pesticide, parathion, sulfamide, fenilbutazona, salicilati, antibiotice, glomerulone-frite sau pielonefrite acute ) - postrenal ( litiaza renala, tumori prostatice, tumori stenozante ).

50. Masuri de urgenta instituite la locul unde se afla pacientul comatos.MASURI DE URGENTAIncepute imediat acolo unde se afla bolnavul si privesc restabilirea functiilor vitale.1) PREVENIREA SI COMBATEREA INSUFICIENTEI RESP. ACUTE:-pozitia decubit lateral -dezobstruarea cailor resp.superioare-hiperextensia capului -introd.canulei orofaringiene –pipa Guedel-resp artificiala –resuscitarea 2) CREAREA ACCESULUI LA O VENA SI MONTAREA UNEI PERFUZII:-punctia venoasa sau denodarea venei -recolatarea unor esantioane de sange pt analize de laborator-montarea unei perfuzii-glucoza 5%3) OPRIREA HEMORAGIEI(daca bolnavul pierde sange)-hemostaza-reechilibrarea masei sanguine4) APRECIEREA FUNCTIEI VITALE SI VEGETATIVE-monitorizarea T.A,pulsului,resp,temp-apreciem deglutitia ,pupilele,comportamentul bolnavului5)CULEGEREA DE DATE:-interogatoriul –rudelor -anturajului -marotilor**************************************************************************************A)in urgenta:-ingrijirile date ptr capacitate: - respiratorie - circulatorie -pt functie excretorie - fct tractului digestivB)ingrijiri curente:-mobilizarea pasiva -igienizarea mediului -igienizarea bolnavuluiIN URGENTA:-ingrijirile in resp:-asezat in decubit lateral,intr-un plan usor inclinat ,semi Trendelenburg,pt a se evita patrunderea in caile resp.a secretiilor digestive -dezobstruarea cailor respiratorii -curatarea cav.bucale si a faringelui ,cu ajutorul unei pense,a unui tampon umed ,cand se poate,cu aspiratorul medical -atentia marita la limba hipotona –se va prinde limba intre police si index,cu ajutorul unei comprese,se va scoate cu blandete afara,iar cu mana cealalta se va fixa o pipa Guedel -in starile comatoase profunde se va practica intubatia oro-traheala ,cand nu se poate face sa apeleze la o traheostomie ,prin tehnica chirurgicale de urgenta -intubatia si traheostomia presupune ingrijiri suplimentare -curatarea cu sol dezinfectante a sondei, a canulei -aspiratia secretiei bronsice -adm unui AB ,pt prevenirea secretiilor secundareCorectarea tulb.resp.,contribuie la diminuarea edemului cerebral si implicit imbunatatirea fct.neuronilorAdm O2 e utila in:-bolile cardiace asociate-comele toxice

51. Coma hipoglicemica.COMA HIPOGLICEMICACauze: - alimentare insuficienta - supradozare de insulina - eforturi fizice mariDebut: brusc, sau la cateva ore dupa adm insulineiEvolutia simptomelor - anxietate, neliniste - transpiratii, palpitatii - senzatie de foame - cefalee, diplopie - dezorientare psihica - agitatie psihomotorie - convulsii tonico-cronice - pierderea cunostinteiStare clinica: - tegument palid, umed - T.A normala sau crescuta - pupile dilatate - reflexe osteoteninoase accentuate - Babinschi pozitiv bilateral

52. Factorii etiologici in soc.Factori etiologici

1. hemoragiile2. traumatismele3. arsurile4. electrocutarea5. nervos simpatico periferic.deshidratarile massive6. infarctul miocardic acut7. tamponada cardiac8. embolia pulmonara masiva9. septicemiile10. anafilaxia11. cauze endocrine