sub vraja iubirii - romanededragoste.files.wordpress.com · sub vraja iubirii 7 – câteva...

$: Sub vraja iubirii - romanededragoste.files.wordpress.com · SUB VRAJA IUBIRII 7 – Câteva kilograme \n plus nu ]i-ar strica, replic` Don, analizându-i silueta din priviri. Acest$

LAUREY BRIGHT

Sub vraja

iubirii

ALCRIS

giannijollys

Capitolul 1

– Unde este copilul?Meredith \[i ridic` privirea din farfuria plin` pe care o ]inea

\n mân` [i zâmbi. A[a, sem`na mai mult cu o adolescent`neastâmp`rat`, decât cu o tân`r` cump`tat`, de nou`sprezeceani.

– L-am l`sat cu o bon`, r`spunse ea. Nu cred c` i-ar fipl`cut prea mult toate astea. Copiii \n vârst` de doi ani suntni[te mici fiin]e foarte conven]ionale.

– Haide, e un copil \ncânt`tor!– E ca tine, p`reau s` spun` ochii b`rbatului. Dar \ntr-o

s`pt`mân`, \[i d`duse seama c` aventurile f`r` viitor nuo interesau pe Meredith Colfax.

– Deci, ce crezi despre noi? \ntreb` el. {tiu c` suntemo familie numeroas`, dar \ntotdeauna este loc pentru opersoan` \n plus.

Ea aprob` f`r` ezitare. Don ascundea sub un g`l`gios sim]al umorului, o surprinz`toare sensibilitate. Era amabil [i, \n

giannijollys

timpul s`pt`mânii petrecute aici, Meredith \nv`]ase s`-icunoasc` [i s`-i aprecieze p`rin]ii, cât [i nenum`ra]ii fra]i,surori [i veri din care era compus` familia. Insulele tropicaleerau locul perfect pentru a lega prietenii. Mai ales insulaHibiscus, cunoscut` \n Pacificul Sudic drept locul ideal pentrua petrece vacan]ele cu familia.

Situat` nu departe de insula principal` din Fiji, umbrit` depalmieri [i m`rginit` de corali, p`rea o perl` str`lucitoare pemarea de un albastru– safir.

Dac` ar fi fost singur`, Meredith ar fi ales un loc mai calm,mai pu]in trepidant. Dar fusese nevoit` s` g`seasc` un locpotrivit pentru copii, iar atmosfera din insula Hibiscus \i priisede minune lui Mark. Era acum un micu] s`n`tos, asemeneaadorabililor copii fijieni pe care avusese ocazia s`-i vad` de lasosirea ei \n aceste insule paradiziace.

Familia lui Don o primise cu entuziasm, oferindu-ic`lduros un loc la masa lor. Vorbeau tare [i râdeau din toat`inima, f`r` s` fie stingheri]i de g`l`gia pe care o f`ceau.

– Copilul doarme? \ntreb` doamna Pool.Meredith \ncuviin]`. Era fericit` c` mama lui Don nu-i

ar`tase niciodat` \n mod direct sau subtil, nici cea mai mic`ezitare de a se \mprieteni cu o mam` celibatar`.

– Da. E cu o camerist`, dar nu se va trezi.– E adorabil [i trebuie s` spun c` vacan]a i-a priit din plin.

Este la fel de bronzat ca micu]ii indigeni. Cred c` e[ti fericit`.– O, da!Meredith se \ntrist` gândindu-se la copilul slab [i palid care

sosise din Anglia cu avionul. Iarna \l sl`bise \ngrozitor. Cu unefort vizibil, \[i alung` din suflet amintirea evenimentelor

6 LAUREY BRIGHT

petrecute \n sezonul trecut. La fel de hot`rât`, evit` s` segândeasc` la viitor. Aceste zece zile fuseser` un moment derelaxare, \n care \[i rec`p`tase for]ele [i nu voia s` [i lerisipeasc` retrìnd amintiri dureroase. Un zâmbet \i schimbèxpresia fe]ei.

– Insula Hibiscus ne-a priit la amândoi, dar mai ales luiMark. Cred c` a fost efectul soarelui sau aten]ia pe care i-auacordat-o localnicii.

– |ntr-adev`r, ei iubesc mult copiii, \nt`ri doamna Pool.Chiar [i pe diavolii mari ca ai mei, ceea ce spune multe desprecaracterul lor, nu-i a[a? Cât timp r`mâi, Meredith?

– Voi p`r`si insula mâine.Dar nu acesta era r`spunsul, iar Meredith se sim]i vinovat`

ocolind \ntrebarea care era bine inten]ionat`. |i mul]umi luiDon care, aplecându-se spre ea, \i \ntinse un pahar plin cucockteilul preferat de fructe.

O \nghi]itur` \i fu suficient` pentru a-[i da seama c` se\n[elase.

– Pouah! Ce-i asta? exclam` ea strâmbând, din nasdezgustat`.

– Tequila Sunrise. Trebuie bùt \ncet, r`spunse el râzând.{tiu c` nu-]i place alcoolul, dar un singur pahar nu dùneaz`.Mai ales dup` masa consistent` pe care ai luat-o.

Meredith \[i privi farfuria cu uimire. |ntr-adev`r, mâncasetoat` salata exotic` de pe[te marinat \n suc de l`mâie [ifriptura la gr`tar pe care i le oferise gazdele zâmbitoare.

– |nc` pu]in din acest regim [i voi deveni enorm`, spuse eastrâmbându-se.

SUB VRAJA IUBIRII 7

– Câteva kilograme \n plus nu ]i-ar strica, replic` Don,analizându-i silueta din priviri. Acest sulu este magnific. N-ammai v`zut nuan]e atât de delicate. Pariez c` nu l-ai g`sit aici.Magazinele de pe insul` par s` nu aib` decât articole \n culorimai mult decât ]ip`toare.

Pentru seara asta, Meredith \mbr`case o lung` tunic`dreptunghiular`, numit` sulu. O legase sub piept, a[a cum o\nv`]ase mama ei. }es`tura cu nuan]e de roz [i verde era\mpodobit` cu un desen abstract care sugera panoramaincredibil de luxuriant` a tropicelor. O cump`rase de la opr`v`lie din Nadi.

– Nu, \ntr-adev`r, r`spunse ea, luând cu precau]ie o nou`\nghi]itur` din pahar.

Sorbindu-[i cockteilul, \[i l`s` privirea s` alunece de la omas` la alta, observând turi[tii veni]i pentru a cina subfrunzele lucioase ale cocotierilor. Terasa era luminat` delampioane care umbreau str`lucirea stelelor de pe cerulcatifelat. Nu departe, tor]ele aprinse din jurul gr`taruluiaruncau umbre spre piscin`. Era imposibil s` vezi sau s` auzivalurile care mângâiau nisipul auriu, la fel de imposibil cumera s` po]i distinge ceea ce se g`sea \n afara acestui locstr`lucind de lumin`.

Lui Meredith i-ar fi pl`cut s` se afle pe o plaj` goal` sau peo c`rare de p`dure lini[tit`, departe de aceste luminiorbitoare, de râsete, de muzica hawaian` cântat` de chitareleelectrice. Cei din clanul Pool erau asurzitori. De obicei, invidialipsa lor de complexe, dar \n seara asta, râsetele, glumele [ientuziasmul lor o chinuiau. Pentru a-[i ascunde gândurile, \izâmbi lui Don, apoi \ncepu s` analizeze minu]ios fiecare

8 LAUREY BRIGHT

mesean. Majoritatea erau familii. Unul dintre ei era singur. Unb`rbat \nalt, a[ezat la umbra unei plante ag`]`toare. Era ciudats` vad` pe cineva luând cina singur \n aceast` atmosfer`familial`. De[i era \ntors cu spatele, Meredith se surprinseurm`rindu-l cu privirea. |[i dorea s` o priveasc`, dar el \[icontinu` cina, ignorând-o. |n afara faptului c` avea umeriiextraordinar de la]i [i p`rea \mbr`cat cu un costum foartebun, remarc` faptul c` servitorii \l tratau cu respect [i nu cuobi[nuita lor nep`sare vesel`. B`nuia c` era un personajinfluent, apar]inând unor agen]ii de voiaj, doritori s` vad`dac` puteau include insula Hibiscus \ntr-un circuit turistic.Totu[i, o nou` privire o f`cu s`-[i schimbe p`rerea. Acestnecunoscut avea aerul prea arogant, prea sigur de el. Secomporta mai curånd ca [i când ar fi fost proprietarul acestuiloc.

Remarca doamnei Pool o aduse cu picioarele pe p`mânt.R`spunse, dar \ntr-o oarecare m`sur`, tulburat` de interesulpe care-l manifesta fa]` de acest str`in, evit` inten]ionat s` maipriveasc` spre el.

Dup` gr`tar avea loc un meke, concert organizat delocuitorii satelor de pe coast`. Meredith se plimbase cu Mark;se gândea c` recunoa[te sângero[ii r`zboinici cu fe]e pictate\n negru, b`rba]i care \i adresaser` ei [i copilului zâmbetepline de farmec. Dar acum nu mai zâmbeau. Mimau o lupt`\mpotriva unui inamic imaginar [i agitau bastoane enorme, cutoat` ferocitatea. Turi[tii f`ceau fotografii, ascultau b`t`iletamburului, zgomotul bambusului [i vocile b`rba]ilor care seamestecau cu ale femeilor. Când cântecul se stinse cu ultimanot` din Isa Lei, aria cea mai cunoscut` din Fiji, un ropot de

SUB VRAJA IUBIRII 9

aplauze izbucni \nainte ca orchestra local` s` \nceap` s` cânteunul dintre ultimele succese. Farmecul se rupse. Meredithsuspin` [i se ridic` pentru a se \ntoarce \n mica sa locuin]`.Dar Don o prinse de bra] [i o implor`:

– Nu pleca \nc`! o rug` el. Este ultima sear` aici. F` caCenu[`reasa [i r`mâi pân` la miezul nop]ii.

|n ciuda dorin]ei de a-l refuza, Meredith se l`s` convins`.La urma urmei, Don fusese fermec`tor, la fel ca \ntreaga luifamilie. Poate c` \i datora pu]in din timpul ei, nefiind \nso]it`de Mark. Era pl`cut s` danseze [i agreabil s` uite c` eraresponsabil` de Mark. Era agreabil s`-[i aminteasc` de faptulc` avea nou`sprezece ani, c` era \n Fiji, c` luna tropicelorstr`lucea deasupra palmierilor. A[a cum era corect \ntr-opetrecere familial`, orchestra cânt` arii de muzic` pop,melodii vechi, pentru ca toat` lumea s` poat` participa. Dac`Don sperase s` o aib` pe Meredith doar pentru el, probabil c`fusese decep]ionat. |ntr-adev`r, to]i b`rba]ii din familia lui oinvitar` la dans. Apoi, cum seara era târzie [i atmosfera mairelaxat`, accept` [i alte oferte. P`rul blond \i dansa pe umeriiu[or bronza]i, iar atitudinea retras`, care o f`cea s` par` mairetras`, disp`ruse. Meredith r`spundea spontan la veselia careo \nconjura \n aceast` sear`. Dar \n cele din urm`, ea,Cenu[`reasa, \[i privi ceasul [i fu uimit` de trecerea rapid` atimpului.

– Trebuie s` plec!Don \ncerc` s` o conving` s` mai r`mân`, dar \n fa]a

ne\nduplec`rii ei, capitul`.– Bine, te \nso]esc. – Dar pot s` m` \ntorc [i singur`! protest` ea.

10 LAUREY BRIGHT

Admira]ia sincer` a tân`rului se transformase \n dorin]`, iarMeredith [tia c` el va dori s` o s`rute \nainte de desp`r]ire.

– {tiu. Dar grupul de lâng` piscin` este pu]in prea exaltat.Te \so]esc.

Avea dreptate. Starea de veselie a unora dintre mesenidisp`ruse, iar vacarmul devenise asurzitor. Cu sinceritateacare o caracteriza, Meredith recunoscu faptul c` ar aprecia oprezen]` masculin` pentru a trece pe lâng` ei.

Nu ignor` faptul c` amabilitatea lui Don i-ar putea dadreptul la un s`rut de adio, dar \i fu ru[ine de propriul cinism.Totu[i, de[i nu avea obiceiul s` s`rute oamenii \n semn demul]umire, i se p`rea ridicol s`-l refuze sub pretextul c` nusim]ea decât prietenie pentru el.

De lâng` piscin` se auzeau râsete \ntretìate de ]ipeteascu]ite. Era evident c` acei b`rba]i bùser` prea mult.Meredith lu` o expresie nep`s`toare, bucuroas` de prezen]alui Don. Pe plaj` [i \n timpul cinei, observase pe câ]iva dingrup, dar nu li se adresase. Aveau fa]a cogestionat` [i nureu[eau s`-[i men]in` echilibrul. Meredith se scutur` dedezgust. |n ciuda \ncerc`rii de a-[i ascunde adev`ratelelesentimente, chipul o tr`da. Unul dintre cei din grup ridic`privirea la apropierea lor. Spuse câteva cuvinte care provocarùn râs general, apoi se \ndrept` spre ei, oprindu-le trecerea.

– De ce pleca]i a[a curând? \ntreb` el, analizând-o peMeredith. R`mâne]i s` v` distra]i cu noi \nainte de a merge laculcare.

Zâmbetul de[`n]at nu l`sa nici o \ndoial` asuprasub\n]elesului, iar Meredith ro[i. Se ruga cu disperare ca Dons`-[i p`streze controlul.

SUB VRAJA IUBIRII 11

– |mi pare rù, dar nu, mul]umesc, spuse ea, f̀ când un pas al̀ turi.Nu-[i d`du seama ce se \ntâmpl`; inten]ionat sau nu,

b`rbatul o \mpinse \n piscin`. C`zând, \i auzi pe ceilal]iizbucnind \n râs, dar deja se afla \n ap`. Travers` bazinulpentru a ie[i prin cealalt` parte. Don o a[tepta.

– E[ti bine? \ntreb` nelini[tit. – Da. Ce s-a \ntâmplat?De partea cealalt` se auzeau exclama]ii, \n timp ce se

\ntorcea s` priveasc`, auzi zgomotul stropilor f`cu]i \n piscin`;cineva se aruncase \n ap`, iar alte dou` persoane \i urmarèxemplul.

– F`r` \ndoial` c` ideea li se pare amuzant`, iar acum sevor arunca unii peste al]ii. Haide s` ne \ndep`rt`m.

Dup` ce o ajut` s` ias`, o conduse repede pe c`rarea careducea spre cas`. |i strângea mâna atât de tare \ncât chipul eic`p`t` o expresie de durere. Don era furios. Nu atât din cauzainsultei, cât din cauza lipsei lui de reac]ie. {tiind cât dedureros este s` fii lovit \n orgoliu, se str`dui s`-l lini[tesac`.

– Sunt fericit` c` te-ai st`pânit, spuse ea cu r`suflareatìat`. Mi-a fost groaznic de team` c` te vei \nfuria.

– Ar fi trebuit s`-l bat, mormì el.Violen]a tonului nu reu[ea s` mascheze dispre]ul pe care \l

resim]ea fa]` de el \nsu[i.– Slav` Domnului c` nu ai f`cut nimic! Acel b`rbat era

complet beat! spuse ea pe un ton dispre]uitor.– A fost grosolan!Meredith izbucni \n râs.– Cuvintele lui nu m-ar fi putut atinge. B`rba]ii ca el nu-i

\n]eleg decât pe cei de teapa lor. Nu au nici cea mai mic` idee

12 LAUREY BRIGHT

despre modul \n care reac]ion`m noi… Mâine se va trezi cu odurere de cap [i de stomac. Asta va fi o pedeaps` suficient`pentru el.

– E[ti adorabil`, spuse el cu o voce r`gu[it`, oprindu-sebrusc.

S`rutul fu dulce [i ezitant, dar Don \l prelungi. Nu-i d`dudrumul decât \n momentul \n care un zgomot de pa[i \nspatele lor \i anun]` c` nu erau singuri.

– Vino, [opti el cu o voce nesigur`.– Cred c` e[ti ud!– Este ultima dintre grijile mele, r`spunse el izbucnind \n

râs. Mi-ar pl`cea s` r`mâi, Meredith. Cel pu]in, d`-mi o adres`unde ]i-a[ putea scrie.

Meredith ar fi avut nevoie \n viitorul apropiat, de prieteni,dar cl`tin` cu hot`râre din cap.

– Este inutil, Don. Aventurile de vacan]` iau sfâr[it o dat`cu aceasta, iar ceea ce exist` \ntre noi nici m`car nu poate finumit` aventur`, nu-i a[a?

– Ar fi putut fi, spuse el, s`rutând-o din nou.De data aceasta, \mbr`]i[area fu mult mai pasional`. Când

o l`s`, ea gâfâia, derutat` de pasiunea de care d`duse eldovad`.

Razele lunii \i luminau chipul delicat, ochii cenu[ii [i mari,buzele dulci [i c`rnoase; \n acela[i timp, lumina selenar`dezv`lui chipul b`rbatului care \i surprinsese, relevându-itr`s`turile dure [i mândre, \mpietrite \ntr-o expresie dedispre] rece.

– Tremuri, spuse Don \ngrijorat. Vino, iat` drumul careduce spre casa ta. Hai s` alerg`m, a[a te vei \nc`lzi pu]in.


Dup` ce se apropiar` de cas`, Meredith dep`[i teamaprovocat` de prezen]a necunoscutului brunet. Era el, eraconvins` de asta. Râzând, \l ruga pe Don s`-i dea drumul.

|n`untru, lumina slab` tr`da prezen]a femeii de camer`.Ghemuit` \ntr-un fotoliu, citea \n timp ce de la radio seauzeau \n surdin` arii fijiene. Se ridic` la intrarea lui Meredithcare \[i privi \nso]itorul.

– Noapte bun`, Don… {i adio.El ezit`.– Bine, suspin` el \n cele din urm`, stingherit. Succes,

Meredith, acolo unde vei merge.Meredith se \ndrept` spre camera unde se odihnea copilul.– A dormit tot timpul, declar` bona.– Perfect. Mul]umesc mult pentru c` ai r`mas.Chipul frumos al femeii fu complet transformat de

zâmbetul str`lucitor care caracteriza localnicii.– V-a]i sim]it bine?– Minunat, mul]umesc.Cu o u[oar` durere de cap, Meredith se aplec` pentru a

\ndep`rta u[or o bucl` brun` de pe obrazul lui Mark.– V` seam`n`. Are tenul mai \nchis, dar \n rest, este

portretul dumneavoastr`: ochii, nasul, gura… B`rbia este maipronun]at` decât a mamei sale, dar este un avantaj. Un b`rbatare nevoie de caracter pentru a se face ascultat de femeia sa.

Dup` plecarea bonei, Meredith f`cu un du[ [i se \mbr`c` \nneglijeu. Era prea \ncordat` pentru a putea dormi. {tergându-[ip`rul cu un prosop, se plimba prin camera \ntunecat`. Prinfereastr`, admira clarul de lun` de deasupra m`rii, carelumina tufele de arbu[ti [i palmierii care izolau c`su]ele una

14 LAUREY BRIGHT

de cealalt`. Insula Hibscus era o bijuterie minunat` \nc`tu[at`\n marea de jad; coralii [i pe[tii \n culori sclipitoare otransformau \ntr-un regat feeric. De zece zile, ea lua dinpu]inii bani l`sa]i de mama sa pentru a-[i putea permite s`r`mân` aici. Pentru a-[i lini[ti con[tiin]a, \ncerca s` seconving`: avea nevoie s`-[i recapete for]ele \nainte de a-[i\nfrunta bunicul.

Bunic! De ce bunic? se gândi ea cu lips` de respect,\ncercând s`-[i st`pâneasc` teama pe care o sim]ea gândindu-sela el. Era de necrezut, dar, timp de optsprezece saunou`sprezece ani, trìse f`r` s` [tie c` avea un bunic. De fapt,trecuser` doar trei luni de când aflase de existen]a lui. Mamaei \i spusese, sl`bit` de durere [i de boala care o st`pânea.

Maurice Fowler era un autocrat care trìa \n lux \n insuleleFiji. Din superba sa locuin]`, situat` pe colina care dominaLautoka, conducea o afacere \nfloritoare, care avea \n totPacificul de Sud nenum`rate sucursale.

– Locuie[te pe partea arid` a insulei principale, \i explicasemama sa ar`tându-i o hart`. Aici cultiv` trestie de zah`r pesute de hectare. Un mic tren amuzant traverseaz` planta]ia. Eltransport` trestia la Lautoka. Iar florile… O Meredith, florile!E ca \n paradis.

La aceste cuvinte, t`cuse, retrìnd amintirile zâmbind.Totu[i, dup` câteva minute, ea \i povestise fiicei ei tristapoveste a unei tinere educat` cu severitate, care fugise pentrua se c`s`tori cu b`rbatul iubit, cel care o abandonase dup`na[terea primului copil.

Meredith putea \n]elege aceast` fug`. Ea \ns`[i c`zuseprad` tat`lui ei când acesta revenise, f`r` prea multe regrete,


dar atât de vesel, atât de energic, \ncât mama [i fiica \i iertar`lungii ani de absen]`. Rezultatul cel mai vizibil al \ntoarceriilui era copilul care dormea acum, atât de lini[tit, aproape deMeredith. La aproximativ [ase luni dup` na[terea lui Mark,tat`l ei plecase cu barca \n week-end \mpreun` cu prietenii.Un week-end \n timpul c`ruia o furtun` m`turase Atlanticul,atât de violent \ncât moartea b`rbatului venit \n ajutorul feti]eigazdelor, trecuse practic neobservat`.

Dar aceast` dram` \i r`pise lui Dinah Colfax dorin]a de atrì. Iar atunci când boala veni, ea nu mai avu suficiente for]epentru a o \nvinge.

– Sunt obosit`, spunea ea calm, prea calm. Sunt \nvins`,draga mea. Dar bunicul tù nu v` va l`sa s` muri]i de foame,pe tine [i pe Mark. Este un om dur [i niciodat` nu m-a iertatfiindc` nu l-am ascultat. Dar are sim]ul familiei. Datorit`banilor lui am reu[it s` trìm. Va veghea asupra voastr`.

Mark era genul de copil pe care nici un cutremur nu l-arfi treizit, cu atât mai pu]in exclama]ia de dispre] a luiMeredith.

Dar amintirea scrisorii avocatului bunicului ei era \nc` preavie, prea dureroas`, pentru ca s` se poat` gândi calm. Aparent,Maurice Fowler era gata s` se ocupe de nepo]ii sì, dar cu ocondi]ie: ca ei s` vin` \n Fiji [i s` r`mân` sub supraveghereasa pân` la vârsta de dou`zeci de ani.

Pentru Meredith fusese u[or s` renun]e la slujba de labanc`. Dar, gândindu-se la Mark care ar fi fost supus timp deoptsprezece ani tiranului pe care \l cunoscuse mama ei, sesim]ea furioas` [i \nspìmântat` \n acela[i timp. Totu[i,singur`, nu ar fi putut s` supravie]uiasc`. Astfel, fusese

16 LAUREY BRIGHT

obligat` s` p`r`seasc` micul ora[ Midland [i s` traversezejum`tate din glob pentru a veni \n Fiji.

Privind certificatul de na[tere al lui Mark \i veni ideea de apretinde c` este mama lui. Aceast` hârtie nu men]iona nici undetaliu al p`rin]ilor lui. Bunul-sim] \i spunea c` erau pu]ine[anse ca aceast` \n[el`torie s` dureze prea mult timp. Doardac` era suficient de conving`toare ca Maurice Fowler s` nuverifice veridicitatea spuselor sale. Dac` l-ar fi acceptat peMark drept str`nepot, n-ar fi avut nici un drept asupra lui.Merita s` \ncerce.

La \mplinirea vârstei de dou`zeci de ani, ar fi f`cut f`r`[tirea nim`nui demersurile pentru o adop]ie legal`. Dinmomentul \n care ar fi avut actele care \i recuno[teau tutelacopilului, acesta ar fi fost salvat.

Era un plan incomplet, cu goluri, [i care risca s` se n`ruiela cea mai mic` verificare. Iar Maurice Fowler era probabilsuficient de sever [i de strict pentru a o alunga, desp`r]ind-ode acest copil a[a-zis ilegitim. Dar \i oferea lui Markposibilitatea de a duce o via]` normal`… Meredith erahot`rât` s` sus]in` aceast` versiune.

Ar fi putut avea sor]i de izbând`.Când Mark spunea „Meredith“, se putea \n]elege „mama“.

De la moartea mamei lor, se ata[ase de sora lui, dând dovad`de toat` afec]iunea pe care un copil o arat` p`rin]ilor lui. {isem`nau atât de mult… Mark era brunet, dar avea aceea[ifrunte \nalt`, aceia[i ochi imen[i, aceea[i gur` ferm` [i\ndr`znea]` ca Meredith. Maxilarul lui Mark, mai lat, nusem`na cu tr`s`turile fine ale lui Meredith.


Când taxiul \i l`s` a doua zi \n fa]a casei bunicului lor,Meredith ridic` privirea, cu un aer hot`rât. Pe tot parcursuldrumului, fusese nevoit` s` \nghit` de nenum`rate ori pentrua-[i alunga teama care o invadase. Lâng` ea, Mark adormise,obosit de drumul pân` la Lautoka. O dorin]` instinctiv` dea-l proteja i se n`scu \n suflet. |[i cobor\ privirea spre el. Uncopil atât de mic, atât de vulnerabil, nu trebuia l`sat la milab`rbatului descris de mama ei.

– Blând precum granitul [i la fel de \n]eleg`tor, râse eaamar.

Dar nu-[i putu st`pâni un sentiment de groaz` atunci cândprivi casa. Era o imens` construc]ie alb`, \n stil colonial.Balcoanele mari erau pline de orhidee roz [i mov. Era ca \nparadis, se gândi Meredith uimit`. |n gr`din`, un arbust exotic\nflorit se \n`l]a dintre crini. Via]a era aici cu siguran]`insuportabil`, pentru ca mama ei s` poat` p`r`si atâtafrumuse]e f`r` regret.

18 LAUREY BRIGHT

Capitolul 2

Indigena care deschise u[a [tia pe cine avea \n fa]`. Cu unzâmbet str`lucitor, \l lu` pe Mark, adormit \nc`, din bra]ele luiMeredith.

– A]i l`sat mult timp s` treac` pân` s` reveni]i acas`,marama, murmur` ea. Intra]i.

|n holul impozant, o lustr` \n form` de soare luminapere]ii acoperi]i de m`tase verde deschis. |n schimb, camerasobr` \n care fu introdus` contrasta atât de mult cu prima,\ncât Meredith clipi des.

– Domni[oara Colfax [i micu]ul, domnule Fowler.Privirea i se \ndrept` spre b`rbatul a[ezat \n spatele

biroului.Tr`s`turile frumosului chip trufa[ erau \mpietrite\ntr-un aer autoritar implacabil. Uluit`, \[i aminti: el era celcare trecuse pe lâng` ea, \n timp ce Don o ]inea \n bra]e.

Probabil c` el era la fel de surprins, dar nu l`sa s` se vad`.Doar buzele i se sub]iar` pân` devenir` o linie. Meredith sef`cu palid` [i c`zu \ntr-un fotoliu.

– Voi lua copilul, spuse servitoarea care nu p`reaintimidat` de st`pânul ei.

– Nu! strig` hot`rât tân`ra. Va fi speriat dac` se va trezisingur \ntr-un loc str`in.

– Las`-l, Litia. Vrei s`-l anun]i pe domnul Fowler de sosirealor, te rog?

Litia \l puse pe Mark pe o canapea lat`, zâmbi, apoi disp`rugra]ioas`, \ntr-un sulu auriu.

T`cerea ce se l`s` \n camer` era atât de adânc`, \ncât \[iputea auzi inima b`tând. |n cele din urm`, convins` c` el t`ceapentru a o pune la \ncercare, ridic` privirea.

– Atunci, cine sunte]i dumneavoastr`? \ntreb` ea arogant.– O rud` foarte \ndep`rtat`. Str`bunicii no[tri au fost veri.

Ne po]i studia genealogia, dac` \]i face pl`cere.– Nu, mul]umesc, r`spunse ea \ncordat`. Unde este

bunicul meu?– Dup` ce ia masa, se odihne[te \n camera sa. Nu mai este

la fel de puternic .– Nu cred c` accept` acest lucru prea u[or.Ce conversa]ie ciudat`! Amintirile din ziua precedent`

p`reau c` le dicteaz` cuvintele.– Fiind realist, accept`.|n ochi \i lucea o lumin` ciudat`, profund inteligent`.

Meredith se gândea c` asemenea ochi nu puteau ascundedecât un suflet cald, pasional. I se p`rea ciudat c` erau atât dereci. Pu]in jenat` de acest gând, \ncepu s` vorbeasc`, f`r` s` seteam` c` ar putea p`rea indiscret`.

– {i ce face]i aici, \n realitate?– Bunicul t`u este \n vârst` [i cu o s`n`tate [ubred`. Are

nevoie de cineva bun la toate.

20 LAUREY BRIGHT

– Nu p`re]i a fi genul de om care ordon`, ci mai curând,ave]i atitudinea unui patron.

– Orice fiin]` uman` are propriile limite, r`spunse el,ridicându-[i umerii. Maurice [i le cunoa[te pe ale sale.

– Asta nu-i st` \n fire, spuse ea sec.– Ce [tii despre el? Ceea ce ]i-a povestit mama ta?I se citi \n voce un asemenea dispre], \ncât \l \nfrunt`

\nc`p`]ânat`.Cum \ndr`znea s` i se adreseze astfel?– Nu [ti]i nimic despre ea!– Nimic, \n afar` de faptul c` i-a frânt inima tat`lui ei

deliberat, spuse el rece. Ca to]i cei care se simt vinova]i,probabil c` [i-a lini[tit con[tiin]a descriindu-l ca fiind un tiranf`r` inim`.

Astfel i-l descrisese mama pe Maurice Fowler, dar Meredithnu voia s` recunoasc` \n fa]a acestui v`r arogant.

– Acum trei luni, nici nu [tiam c` am un bunic. A[a c` numi-am format nici o p`rere despre el. Pe de alt` parte, mamanu a f`cut niciodat` nimic pentru a r`ni pe cineva.

– Fugind de tat`l [i de logodnicul ei, nu a provocat durerecelor din jur? spuse el pe un ton dur.

Meredith \l privi rece. Pentru nimic \n lume nu dorea s` seobserve faptul c` nu [tiuse de existen]a logodnicului.

– Depinde de ceea ce tat`l [i logodnicul ei sim]eau pentruea, nu crede]i?

El cl`tin` din cap. Privirea neprietenoas` analiz` tr`s`turilefine ale fetei, ca [i când ar fi vrut s`-i g`seasc` punctele tari [ipunctele slabe. Sub privirea adânc` [i impersonal`, se str`duis` p`streze o atitudine nep`s`toare. Dup` câteve minute sub


for]a acestei priviri, sim]i c` ro[e[te. Ochii cenu[ii se\ntunecar` sub efectul unei furii necunoscute pân` atunci; ofurie amestecat` cu un sentiment nou, care o l`sa hipnotizat`,ca un iepure \n fa]a unui [arpe. |i trecu brusc prin mintegândul c` acest om era periculos.

– Dup` \mbr`]i[area pe care am surprins-o noapteatrecut`, e surprinz`tor c` mai po]i ro[i.

Meredith se st`pâni. |[i d`du seama instinctiv c` ie[indu-[idin fire \n fa]a acestui om ar fi pus-o \ntr-o pozi]ie deinferioritate.

– Nu ave]i nici un drept s`-mi judeca]i faptele, r`spunse ea,st`pânindu-se cu greu. Bunicul este tutorele meu, nudumneavoastr`.

– Sper c` nu ai trezit copilul, relu` el cinic, ignorându-icuvintele. P`rea]i amândoi groaznic de gr`bi]i s` r`mâne]isinguri.

Sub\n]elesul o f`cea furioas`. Pe punctul de a nega cuindignare, se st`pâni. N-ar fi trebuit s` o deranjez faptul c`acest b`rbat o credea capabil` de aventuri cu oricine, dac`dorea s` se cread` c` Mark era fiul ei. Chiar dac` se sim]eajignit`.

– Nu sunte]i tutorele meu, domnule Fowler, repet` ea.– Spune-mi Dane, spuse el f`r` a \ncerca s`-[i ascund`

dispre]ul. Cred c` e mai bine s` te avertizez: aici nu va fitolerat` o astfel de conduit`. Numele Fowler este cunoscut [irespectat \n tot Pacificul de Sud. Chiar dac` am avut [i noi oinegre, femeile noastre au reu[it pân` \n momentul de fa]` s`nu p`teze reputa]ia familiei.

Se ridic` [i \nconjur` masa. Se opri \n fa]a tinerei,adâncindu-[i privirea \n ochii ei. Se for]` s` r`mân` dreapt` pe

22 LAUREY BRIGHT

scaun. Acest b`rbat o domina ca o siluet` malefic`. Prinzând-ode \ncheietura mâinii, o for]` s` se ridice. Meredith tres`ri ca[i când ar fi primit o palm`.

– A[adar, atâta timp cât locuie[ti aici, fii foarte atent`. Sauvei avea mari nepl`ceri, amenin]` el.

Dezgustat` pân` \n adâncul fiin]ei, i se tìe pentru o clip`respira]ia. |[i sim]ea pulsul b`tându-i la gât. Geneletremurânde ascundeau cu greu teama [i emo]ia provocate deapropierea lui Dane. |[i umezi buzele.

– {i nu-]i \ncerca farmecele asupra mea. Sunt dificil \nalegerea prietenelor.

|i strânse cu putere \ncheietura mâinii, apoi, ca [i cândn-ar fi putut suporta acest contact, o \mpinse brusc [i se\ntoarse cu spatele. Fiecare mi[care \i punea \n valoare staturaatletic`. Meredith \ncerca s` uite momentul tulbur`tor pe caretocmai \l trìse. |l detesta pe Dane Fowler, iar el o dispre]uia.Totu[i, pentru un scurt moment, o privise ca pe o femeie… [iea reac]ionase. |n ciuda naturii sale odioase, acest b`rbat aveaun fel de magnetism care dep`[ea aproape toate celelaltetr`s`turi de caracter.

– Cred c` ai \n]eles, spuse el privind-o. Bunicul tù estegata s` te primesc`, dar e de datoria mea s`-]i supraveghezconduita. Este pu]in probabil ca Maurice s` se lase mi[cat detrucurile feminine pe care le-ai putea folosi. Ca [i mine, aresuficient` experien]` pentru a ghici adev`rata natur` aoamenilor.

– S` \n]eleg c` nu e[ti c`s`torit, Dane?Fa]a i se schimb` ca [i când l-ar fi speriat, dar \[i relu`

imediat masca impasibil`.


– Nu. Nici c`s`torit, nici logodit. Pentru informarea ta, s`[tii c` nu detest femeile [i am, ca toat` lumea, anumite nevoi.

Fix` din priviri silueta mic` [i dreapt` din fotoliu.– Admit c` e[ti r`pitoare [i probabil c` ar fi foarte agreabil

s` te seduc, dar nu voi face aceast` experien]`. Este inutil decis`-]i pierzi timpul [i s` m` faci s` mi-l pierd [i pe al meu,\ncercând s` m` farmeci.

|[i ridic` brusc privirea spre chipul fetei care \nghi]ea cugreu. Ea \[i l`s` capul plecat, f`r` ca el s`-i poat` vedeaexpresia fe]ei.

|[i schimb` tonul vocii, mi[cat poate de paloareachipului ei.

– |mi pare r`u dac` am fost prea dur. Dar e mai bine s` [tiide la \nceput cu cine ai de-a face.

– Desigur, r`spunse ea cu o voce neutr`.Sim]ea furioasa dorin]` de a arunca \n Dane cu bibeloul de

pe birou. Se ab]inu. Dup` toate, ar fi trebuit s` se bucure c`trece drept o fat` de moravuri u[oare. Asta va face ca minciunaei s` fie mai credibil`. F`r` \ndoial`, bunicul ei avea \ncredere\n judecata lui Dane. Dac` el credea c`-i st`tea \n fire s` aib`copii nelegitimi, poate c` nu va mai r`scoli trecutul.

B`nuia c` toate cuplurile care se s`rut` trebuie s` fieaman]i?

Se ridic` auzind b`t`i \n u[`.– Este gata s` v` primesac` pe amândoi, anun]` Litia. Cu

dumneavoastr`, domnule Fowler.Servitoarea \l lu` pe Mark \n bra]e [i zâmbi.– Doarme adânc, murmur` ea. V` seam`n`, nu-i a[a?– Da.

24 LAUREY BRIGHT

Fericit` c` asem`narea fusese f`cut` \n prezen]a lui Dane,se l`s` condus` de– lungul unui coridor. I-ar fi pl`cut s`admire mai \ndeaproape tablourile de pe pere]i, dar,\nconjurat` de Litia [i de \ndep`rtatul v`r, nu-[i putea permiteasta.

Am impresia c` sunt dus` la \nchisoare sau escortat` la unmembru al familiei regale care m-ar primi \n audien]`, segândi ea. Ambele, probabil, dac` bunicul ei nu se maischimbase considerabil \n ultimii dou`zeci de ani. Dup` Dane,era la fel de inflexibil. Dar dorea s`-[i fac` singur` o p`rere,\nainte de a decide dac` e necesar s`-l treac` pe Mark dreptfiul ei.

Maurice Fowler era un b`rbat de statur` \nalt`, al c`ruichip denota natura nemiloas`. Ca [i nepoata lui, avea ochiicenu[ii. Dar dac` privirea lui Meredith era distant`, a lui eraglacial`. Chipul i se \mblânzi când \l privi pe Mark, darprobabil c` era doar un reflex. Majoritatea oamenilor nu potrezista \n fa]a unui copil. Mai ales atât de frumos cum eraMark.

Dup` ce-l privi pe b`ie]el, b`trânul \[i \ndrept` aten]ia spreMeredtih.

– Nu semeni deloc cu un Fowler, spuse el.Asta \l deranja \n mod vizibil. Meredith sim]ea c` nu va avea

nici o speran]` de libertate, dac` se l`s` intimidat`. Ridic` dinsprâncene:

– Pe tat`l meu \l chema Colfax.Se l`s` o t`cere \ncordat`.– A[az`-te, \i spuse \n cele din urm` Maurice. Litia, d`-i

copilul.


Meredith accept` cu recuno[tin]` locul pe care i-l oferiDean. Prezen]a lui Mark ghemuit \n bra]ele sale, \i d`deacuraj. Privi \n jur. Pe jos erau covoare persane, pere]ii erau \nlambriuri, dar mobila strica totul. Birouri imense, dulapurimari, scaune victoriene mediocre… |n aceast` camer` nu semai f`cuser` schimb`ri de secole. Nu era de mirare c` Mauriceera dur, dac` acesta era decorul lui preferat!

Luptând \mpotriva groazei pe care nu trebuia s` o arate, \iprivi pe cei doi b`rba]i. Dane st`tea \n picioare lâng` Maurice.Amândoi inspirau ideea de putere. Presim]ea c` va fi foartedificil s` le ]in` piept la amândoi, dar trebuia, spre binele luiMark.

– Numele tat`lui t`u nu trebuie pronun]at \n aceast` cas`,spuse rece Maurice dup` ce Litia ie[i.

– N-am obiceiul s`-i men]ionez numele \n fiecare fraz`, darnu inten]ionez s`-l evit.

– Dac` nu accep]i condi]iile mele, e[ti liber` s` pleci chiarmâine.

– A[ avea ce povesti jurnali[tilor, r`spunse ea.– |ncerci s` m` [antajezi?Meredith \l leg`n` u[or pe Mark.– Da. Nu voiam s` vin aici, dar a]i insistat. Neputând s` m`

ocup de Mark a[a cum trebuie, am fost nevoit` s` ascult. Nune dori]i [i nu ne vre]i aici. Dar iat`-ne. Dar asta nu m` vadetermina s`-mi reneg cei nou`sprezece ani tr`i]i pân` acum[i nici numele tat`lui meu.

}inu piept lini[tit` privirii amenin]`toare, \ncercând s`descopere un semn de sl`biciune. Teama pe care o sim]ea dela moartea mamei sale disp`ruse, eliberând-o. Avea impresia

26 LAUREY BRIGHT

c`-l \n]elege pe Maurice Fowler. Fragmente dispersate alevie]ii sale se reuneau, formând un tot.

– Cel pu]in e[ti loial`, recunoscu el cu jum`tate de glas.Dar nu \ntinde prea mult coarda. Am un atu \n mân`: po]ipleca, dar f`r` Mark. Tocmai ai recunoscut c` nu te po]i ocupade el singur`.

– {i cum v-a]i putea descurca dumneavoastr`?– A[a cum m-am descurcat [i cu mama ta. B`[tina[ele

ador` copiii [i sunt excelente doici. Dar n-a[ comite acelea[igre[eli; f`r` sl`biciuni, f`r` r`sf`]. Acest bìat va fi crescutpentru a-mi lua locul. Va \nv`]a ce \nseamn` s` fii un Fowler.

|[i sim]i sângele \nghe]ându-i \n vene, dar nu-[i putea tr`dateama.

– {i ce rol va mai avea Dane \n toat` povestea asta?– Dane? El este mo[tenitorul meu. L-am ales pentru c` [tiu

c` pot avea \n el toat` \ncrederea. Este inteligent [i nu v` l`sanimic s` intervin` \n aceast` afacere. Dane nu va avea desuferit.

– {i dac` Mark nu va dori s` duc` mai departe afacerea?– Am l`sat-o pe mama ta s`-[i trìasc` via]a [i asta nu a

ajutat-o prea mult. A f`cut cu siguran]` acela[i lucru pentrutine, dar asta nu are importan]`. Dar Mark va fi educat corect.Va [ti ce \nseamn` supunerea. La vârsta de opt sau nou` ani,va pleca la colegiu, ca Dane. Va deveni un b`rbat.

|[i lu` ochii de la bunic pentru a-l privi pe Dane care st`teacu spatele la perete. Avea chipul nemi[cat, dar nu se l`sìntimidat`. Dialogul \l amuza enorm. Invadat` de o mânieoarb`, era convins` c` acest b`rbat nu avea nici cea maielementar` no]iune despre supunere.


– Astea sunt planurile dumneavoastr` pentru el? \ntreb` eaatât pe Maurice, cât [i pe Dane.

B`trânul fu cel care \i r`spunse:– Da. Este singurul meu urma[ de sex b`rb`tesc. P`rin]ii lui

nu valorau mare lucru, dar el trbuie s`-mi semene totu[i. {i pece am mai sfânt, voi reu[i!

– Chiar dac` asta \l va face s` sufere?– Copiii sunt capricio[i, dac` li se permite. Nu \ncerca s` m`

convingi cu psihologia asta modern` [i stupid`, nu cred \n ea.– Nu m` \ndoiesc de faptul c` sunte]i un fin psiholog. Este

indispensabil pentru un om de afaceri. Dar asta n-are nimicde-a face cu \ntrebarea mea.

– Cine este? interveni Dean pe un ton plictisit, contrazis deprivirea p`trunz`toare.

Meredith inspir` adânc. Privi copilul adormit \nc`.– Nu pute]i face cu Mark ceea ce dori]i. Este fiul meu!Ridic` privirea. Nici un mu[chi al fe]ei nu i se clinti, dar se

vedea c` primise o lovitur` puternic`. Nu \ndr`znea s`-lpriveasc` pe Dean.

Dup` o lung` t`cere, ca [i când s-ar fi eliberat de o vraj`,Maurice se \ntoarse spre Dean.

– O crezi?– Da.R`spunsul venise f`r` ezitare. S`ruturile au distrus

regate… Dup` s`rutul lui Don, reputa]ia lui Meredith era dejacatalogat`.

– |n]eleg…Aparent, problema fusese rezolvat`. Maurice se \ntoarse

spre nepoata sa.

28 LAUREY BRIGHT

– Cel pu]in [tii cine este tat`l? \ntreb` el pe un tondispre]uitor.

– Da.– Cine?Meredith cùta minciuna cea mai pu]in nepl`cut`.– Este un bìat de la [coal`, spuse ea \n cele din urm`. Dar

asta nu are importan]`. Acum este la universitate.– Inteligent?– Da, recunoscu ea. Tat`l lui era str`lucitor, dar incapabil

s` formeze o familie.– Este la curent?Care era cel mai bun r`spuns? {i trebuia s` continue acest

interogatoriu \n prezen]a lui Dane? Ro[ind, ca [i cândpovestea ei ar fi fost adev`rat`, murmur` un r`spuns negativ.

– |n]eleg…Maurice se ridic` greoi. Cu pasul ap`sat, se apropie de

fotoliul ei.– Las`-m` s`-l v`d, \i spuse el pe un ton sec.Mark dormea sprijinit pe um`rul lui Meredith. U[or, \i

\ntoarse chipul adormit. Mi[carea \i dezveli u[or sânul. Sim]ic` ro[e[te, dar reu[i s`– [i rea[eze gulerul f`r` s`-l trezeasc`pe Marc. Ridicând privirea, v`zu zâmbetul ironic al v`rului ei[i ro[i [i mai mult.

– Tat`l era brunet?– Da, spuse ea gândindu-se la tat`l ei.– |]i seam`n`… {tie cineva lucrul acesta aici? adùg` el brusc.– Nu.– Dar \n insula Hibiscus? interveni Dane.Maurice Fowler se \ntoarse brusc.


– Despre ce vorbe[ti?– Spune-i, Meredith.Tân`ra \l \nfrunt`, agasat`. F`r` s` fi avut inten]ia s`

ascund` sejurul din insul` sim]i c` Maurice avusese parte desuficiente emo]ii. |i arunc` o privire rece lui Dane.

– Am r`mas acolo timp de zece zile, spuse ea. N-am spusnim`nui c` Marc este fiul meu, dar toat` lumea o credea.

– Nici o confiden]`, nici o bârf` feminin`? E[ti sigur`?\ntreb` dur Maurice.

– Nici una.– Atunci, vom r`mâne la prima versiune, spuse el

a[ezându-se. Iar tu domni[oar`, continu` el când ea \ncerc` s`spun` ceva, taci! Nu mai vreau s` discut cu tine! Atâta timp câtve]i locui aici acest b`iat va fi fratele t`u, [i asta-i tot!

Acestea fiind spuse, f`cu un gest care \i tr`da b`trâne]ea [ineputin]a. \[i sprijini capul de sp`tarul scaunului [i \nchiseochii pentru un moment. Ca [i când ar fi fost un semnal Dane\[i p`r`si locul. |l lu` pe Mark din bra]ele lui Meredith [i, cuun gest impun`tor, \i ordon` s`– l urmeze afar` din camer`.

Uimit`, se ridic`. Dar nu-[i putea p`r`si astfel bunicul,acest b`rbat solitar [i trist a[ezat \n camera \ntunecat`. U[or,\nainte de a-[i pierde curajul, se apropie de el.

– Mul]umesc, [opti ea.Se \ndep`rt` repede. Era convins` c`, dac` ar fi v`zut-o,

Maurice Fowler ar fi descoperit cât de vinovat` se sim]ea.

30 LAUREY BRIGHT

Capitolul 3

– Meddy? o strig` Mark nelini[tit. Meddy?– Sunt aici, dragul meu. }i-e sete?– Da.B`u \nsetat paharul de suc de fructe pe care i-l \ntinsese

sora lui [i– i zâmbi larg.– Unde suntem, Meddy?– La bunicul. Vrei s`-mi vezi camera?– De acord, r`spunse el vesel.Situate \ntr-o arip`, cele dou` camere d`deau spre o

verand` umbrit` de orhidee str`lucitoare. Meredith [i Mark oluar` pe o c`rare m`rginit` de plante parfumate [i ajunser`\ntr-o curte cu pere]i \nal]i, acoperi]i cu vi]` de vie. Tocmai deasta am fost caza]i \n aceast` arip`, se gândi Meredith cu ostrângere de inim`. |i a[ez` juc`riile lui Mark sub acoperi[ulde paie al unei c`su]e f`r` pere]i.

– Uite! strig` el. Lucrurile mele!Pref`cându-se surprins`, i se al`tur`, fericit` c` are o

ocupa]ie care s` o fac` s` uite orele pe care tocmai le tr`ise.

Era adânc r`nit` de atitudinea lui Dane, recunoscând c` seexpusese dispre]ului s`u declarând c` este mama lui Mark.

Dar, chiar [i \nainte de aceast` minciun`, Dane odispre]uia. Cu inima strâns`, se gândea c` s`rutul la carefusese martor p`ruse mai pu]in inocent decåt era \n realitate.|n plus, \l v`zuse pe Don conducând-o la caban`. Dar asta nudovedea c` era o fat` de moravuri u[oare. Poate c`dispre]uia toate femeile, considerându-le inferioare, \[ispuse Meredith, a[ezându-se la umbr`. Ce viitor agreabil oa[tepta! S` locuiasc` \mpreun` cu bunicul ei nu era u[or, iarDane Fowler era o complica]ie de care s-ar fi lipsitbucuroas`.

La apusul soarelui, \i f`cu baie lui Mark [i \l \mbr`c` \npijama. Dup` ce \i d`du s` m`nânce, \i spuse o poveste \naintede culcare. La câteva minute dup` ce-i spusese noapte bun`,Mark dormea cu bra]ele \ntinse, \n acel abandon propriucopil`riei.

Meritau f`cute toate sacrificiile pentru a-i oferi o via]`fericit`, se gândi Meredith \nainte de a se retrage.

Se schimb` pentru a cina cu Dane [i bunicul ei. Rochia roz\i punea \n valoare culoarea aurie a pielii.

Litia o conduse \ntr-o camer` elegant`, unde covorul fin [imobilele orientale d`deau o not` rafinat`. O pictur` pem`tase, \ntins` pe perete, reprezenta un peisaj chinezesc.

Maurice, a[ezat pe o canapea, \[i ridic` privirea la intrareaei, dar nu-i adres` nici un cuvânt. |n picioare, lâng` fereastr`,Dane privea gr`dina \ntunecat`.

Se \ntoarse [i o privi pe Meredith \ntr-un mod ciudat. Niciunul dintre b`rba]i nu-i zâmbi.

32 LAUREY BRIGHT

– A adormit? spuse Maurice dup` un moment de t`cere.– Da.– Renadi va r`mâne lâng` el \n cazul \n care se va trezi. Vrei

s` bei ceva?– Da, un porto sec.Se a[ez` cu un calm aparent pe scaunul pe care i-l ar`t`

Dane. Maurice o fixa cu un aer amenin]`tor, \n timp ce Daneo servea. Pl`cut \nceput de sear`, se gândi ironic.

|n realitate, atmosfera fu destul de relaxat`. Cei doidiscutau evenimente politice locale. Meredith t`cu, fiindc` nu\n]elegea nimic. Dar mai târziu, când conversa]ia se \ndrept`spre art` [i literatur`, avu surpriza pl`cut` s`-i surprind` cuobserva]ii pertinente.

Dup` o mas` copioas`, servit` \ntr-o camer` impun`toare,se re\ntoarser` \n salonul chinezesc. Maurice se retrase la orazece, l`sând-o pe Meredith singur` cu Dane.

Tân`rul avea un aer plictisit [i distant, dar era foarteatr`g`tor pentru femeile c`rora le plac b`rba]ii bronza]i [i cutr`s`turi dure.

Nu era cazul ei. Totu[i, \[i d`du seama c` traiul ar fi pututfi foarte dezagreabil, dac` nu g`seau o cale de compromis. Laurma urmei, chiar dac` se detestau, erau nevoi]i s` locuiasc`sub acela[i acoperi[ pentru urm`toarea perioad`.

|n mod curios, Dane se gândise la acela[i lucru.– Am remarcat faptul c` ai evitat s` mi te adresezi \n

aceast` sear`. Spre binele lui Maurice, ar trebui s` necomport`m cu un minimum de curtoazie. Nu este cazul s`-]ispun c` este bolnav.


– Nu, nu e necesar. Inima?– Nu [tiu, nu spune niciodat`. Toat` via]a sa a fost foarte

activ [i i se pare frustrant s` se afle \n aceast` stare. Nu v`d niciun motiv pentru a-l \ngrijora [i mai mult.

– Dac` a]i avea un motiv, l-a]i \ngrijora?Zâmbi, dar privirea \i r`mase rece.– Vei descoperi singur`, dac` te intereseaz`.– Da, m` intereseaz`!– Nu te hazarda, drag` veri[oar`. {i nu te \n[eli: nu sunt

nici c`s`torit, nici logodit, dar nu sunt disponibil.Meredith avu nevoie de \ntrega sa energie pentru a lupta

\mpotriva mâniei reci care o cuprinse.– Nu te nelini[ti, Dane. Nu te g`sesc deosebit de atr`g`tor.– Este adev`rat, preferi b`rba]ii mai tineri, spuse el pe

un ton mieros. Sper c` vei fi atent` dac` vei mai avea alteaventuri. Maurice poate accepta un str`nepot bastard, darm` \ndoiesc c` va mai fi la fel de indulgent cu un aldoilea.

– Nu te nelini[ti! spuse ea strângându-[i pumnii. |]i promitc` asta nu se va \ntâmpla.

– B`nuiam.– De ce?– Ei bine, asumându-]i un astfel de risc din nou, ai fi

ac]ionat proste[te. Iar tu nu e[ti proast`, nu-i a[a?Ce naiba voia s` spun`? Pentru o clip`, v`zându-i privirea

amuzat`, crezu c`-i ghicise minciuna. |l privi atent, dar nuputu fi sigur`.

– Cred c` nu, r`spunse ea cu glas sc`zut.– Bine.

34 LAUREY BRIGHT

Se p`rea c` ajunseser` la o \n]elegere. |ncerc` s` uite\ndoiala care i se n`scuse \n suflet \n urma acestei discu]ii.Dane \[i privea paharul [i zâmbea u[or. |n cele din urm`, \[itermin` bùtura [i spuse:

– Ai un aer ciudat. Am spus ceva?…– Doar sub\n]elesul c` nu sunt proast`.– De ce te surprinde asta?– O, nu. Dar \n aceast` dup`-amiaz`, aveam impresia c` nu

am nici o calitate.– Draga mea copil`, dac` tot cau]i complimente, \]i pot

spune c` e[ti foarte frumoas` [i foarte curajoas`. |mbr`cat` cuun sulu ud, corpul tù este unul pe care orice b`rbat l-arremarca. A[ min]i dac` n-a[ admite c` te-a[ putea dori foarteu[or. Cred c` ]i-am spus acest lucru [i azi dup`-amiaz`. Totu[i,nu sunt nici idiot [i nici sclavul dorin]elor trupe[ti, \ncât s` uittot ce am \nv`]at despre femei [i s` m` arunc \ntr-o aventur`cu tine. Cu cât \]i vei da sema de asta mai repede, cu atât va fimai bine pentru toat` lumea. Am fost clar?

Sub dispre]ul ustur`tor al vocii lui, p`li. Cât de mult odispre]uia! Ag`]ându-se de mândria ei, se ridic`.

– Foarte clar. Ori ave]i vanitatea unui diavol, ori v` este atâtde fric` de farmecul meu \ncåt ave]i nevoie de un bastonpentru a m` speria. Pentru c` suntem la fel de sinceri, voipune [i eu lucrurile la punct. Nu simt nimic pentru tine,Dane. Dac` a[ dori s` m` c`s`toresc, a[ cùta pe cineva cares` nu fie doar rece [i calculat, bun doar s` insulte.

Aproape orbit` de lacrimi, se \ndrept` spre u[`, dar se opripentru a adùga:

– Nu te-a[ vrea nici dac` ai fi singurul b`rbat de pe p`mânt.A[a c` relaxeaz`-te. Bun` seara!

Intr` \n camera sa cu picioarele tremurându-i.


Ce scen` odioas`! Dar nu-[i regreta cuvintele. Cum\ndr`znea s` o trateze astfel? Ce p`cat c` trebuie s` arate c` se\n]elege bine cu el!… Cu pu]in noroc, \l va vedea rar. |[ipetrecea cu siguran]` cea mai mare parte a zilei, muncind.

A doua zi, nu-l v`zu la micul dejun. Afl` c` plecase la Suva,capitala.

– Se va \ntoarce la cin`, \i spuse Maurice. Avem oaspe]i \naceast` sear`. Ai o rochie prezentabil`?

– Desigur.– Vreau s` spun ceva elegant, care s` te pun` \n valoare.

Tân`ra pe care Dane vrea s` o ia de so]ie va fi aici. Este foartefrumoas` [i are foarte mult bun-gust.

– Am dou` rochii de sear`, una scurt` [i una lung`. M`avantajeaz`, dar nu m` vor transforma \n prin]es`.

– Bine. |mbrac`-te cum vrei. Vom pleca \n curând \nAustralia. |]i vei cump`ra haine de acolo.

– Mul]umesc, sunte]i foarte amabil, \i mul]umi ea cu efort.– Nu sunt amabil, iar tu [tii asta. Aici e[ti o Fowler [i

trebuie s` fii la \n`l]ime. Pentru asta, trebuie s` ai ]inutedecente. |]i voi aloca o sum` care \]i va acoperi cheltuielilenecesare. Dane se va ocupa de asta.

Meredith jur` s` nu se foloseasc` de ace[ti bani, dar \imul]umi din nou.

Dup` dejun, se plimb` cu Mark prin parc. Gr`dinile,aranjate cu gust, p`reau naturale, ca unele dintre parcurileengleze[ti. Dar exuberan]a copacilor imen[i [i entuziasmultropical al arbu[tilor cu frunze multicolore erau necunoscuteAngliei. Iar florile! Erau arbori cu toate nuan]ele de ro[u [i degalben, flori ag`]`toare, orhidee [i alte specii pe care nu le maiv`zuse niciodat`.

36 LAUREY BRIGHT

– Dr`gu], spuse Mark culegând flori aurii.– Magnific! adùg` ea.Urmând un pasaj cu bolt`, acoperit de flori mici [i roz,

ajunser` la o piscin`.– Vrei s` \not`m? propuse Mark.|notar` [i mâncar` fructele pe care le adusese Litia. Ar fi

putut spune c` [i-au petrecut ziua \ntr-un loc gol, c`ci nu-l maiv`zur` pe Maurice dup` mas`. Dar era Litia [i Randi, femeiacare se ocupa de Mark. To]i erau foarte aten]i cu Mark [i maiales cu Meredith.

|n cele din urm`, Mark fu dus la somn. Meredith \[i studiachipul \n oglinda din camer`. Un rid \i str`b`tea fruntea.Rochia galben`, atât de elegant` \n Anglia, p`rea destul de[tears` sub soarele arz`tor al tropicelor.

Pu]in conta, \[i spuse Meredith pentru a se lini[ti. Rochiase mula delicat pe linia corpului abia \mplinit, iar sandalele cutoc \nalt \i d`deau \ncredere. Foarte atent, \[i contur` ochii [ise ruj`. |[i puse o pereche de cercei roz, un cadou f`cutmamei de c`tre tat`l sù [i se d`du cu pu]in din parfumul eipreferat.

-Cum ar`t? o \ntreb` pe Randi.– Sunte]i foarte dr`gu]`, r`spunse ea sincer.Dup` ce-l s`rut` pe Mark, se \ndrept` spre salon. Dane \i

ie[i \n \ntåmpinare, cu aceea[i expresie plictisit`, pe care o uraatât de mult. Zgomotul tocurilor \i d`dea \ncredere \n ea.

Con[tient` de privirea atent` a bunicului ei, travers` salonul.El nu f`cu nici un efort pentru a ascunde faptul c` o examina.

– Cred c` merge, mormì el. Ai mai mult` clas` decât…decât majoritatea.


|ntorcând capul, adres` câteva cuvinte \n fijian` b`rbatuluicare st`tea lâng` el, care se \ndep`rt`. Meredith sim]i c` ceval-a deranjat pe Dane. Scurta privire pe care i-o arunc` nu reu[is` o fac` s` afle nimic.

– A[az`-te. Ce face copilul?– Nici un cutremur nu l-ar putea trezi, spuse Meredith

luând loc. Doarme profund.– Joseph mi-a spus c` [tie s` \noate?– Da! {tie s` se ca]ere [i \n copaci, ad`ug` ea vesel, [i

vorbe[te atât de mult, \ncât cei din jur \[i pun mâinile \n urechi.– Am comandat o triciclet` pentru el.Meredith se \ncrunt`.– Nu vreau s` par nerecunosc`toare, dar a[ prefera s` nu-i

oferi juc`rii. Este fericit cu ceea ce are deja.– }i-e team` s` nu-l r`sf`]? |i voi oferi tot ceea ce doresc [i

nu po]i face nimic s` m` \mpiedici.|ncerca s` provoace o discu]ie. Meredith t`cu, refuzând

s`-i fac` pe plac. Din fericire, fijianul reap`ru, aducând o cutiemic`, pe care i-o \ntinse lui Maurice.

– Era a mamei tale, spuse le \ntinzându-i o cutie debijuterii cu un inel \n interior. Se va asorta cu cerceii.

Piatra str`lucea \ntr-un roz palid, rar \ntâlnit. Meredith \ladmir` cu r`suflarea t`iat`.

– Ce este? \ntreb` ea.– Un diamant roz.Pentru o clip`, r`mase fermecat` de frumoasa bijuterie.

Apoi, din loialitate pentru mama sa, \nchise cutia [i-[i ridic`privirea spre bunic. Expresia fijianului o surprinse: \npicioare, \n spatele lui Maurice, el \[i \ncruntase sprâncenele

38 LAUREY BRIGHT

nelini[tit, \ndemnând-o s` accepte. Printre gene, Meredithceru un ajutor t`cut lui Dane, care \nclin` u[or capul.

U[or, redeschise cutia, scoase inelul [i-l puse pe mânadreapt`.

– Mul]umesc, spuse ea.– |ntr-una dintre zile \]i voi spune povestea lui, zise ironic

b`trânul. Aud sosind invita]ii.|n afar` de Meredith, Dane [i Ginny Moore, viitoarea lui

so]ie, comesenii erau persoane \n vârst`. Domni[oara Moore[i mama sa, vizibil \ncântat` la ideea unei astfel de uniuni, oanalizar` pe Meredith din priviri. Aveau amândou` ochiialba[tri ca marea.

|n afar` de asta, nu prea aveau altceva \n comun. DoamnaMoore era o femeie f`r` energie, interesat` de art`, \n timp cefiica ei era foarte modern`, foarte la mod` [i avea o p`reredespre toate.

Uimit` de aceste gânduri pu]in indulgente, Meredith sedojeni. Cu prietenii lui Maurice nu-i era greu s` fie amabil`,c`ci o adoptar` to]i. Dar Ginny Moore… Meredith nu reu[eas`-[i alunge din suflet impresia dezagreabil` c` domni[oaraMoore o detestase de la prima vedere. Cu atât mai r`u, sim]eac` aceast` antipatie era reciproc`!

Meredith ocupa la mas` locul gazdei. Din fericire, invita]iise cuno[teau \ntre ei [i se lansaser` \ntr-o discu]ie animat`.A[a c` nu era nevoit` s` caute subiecte de discu]ie.

Dane se dovedi foarte monden. Chiar dac` Maurice nu-lcrescuse s`-i fie succesor, se str`duise singur s` ating` aceast`pozi]ie. Avea chiar [i acela[i aer de autoritate ca b`trânul. {inimic, nici m`car acest magnetism, nu reu[ea s`-i ascund`


inteligen]a \n spatele tr`s`turilor seduc`toare, se gândiMeredith observându-l \ncântând o doamn`.

Conversa]ia era aprins` \n jurul ei. Diamantul \i sclipea pemân`, amintindu-i mereu locul ei \n aceast` cas`.

– E[ti destul de calm`, Meredith. E[ti obosit`?Vocea lui Ginny Moore p`rea ciudat de puternic` \n

t`cerea brusc`.– Deloc.– Atunci, te plictise[ti? insist` Ginny. La vârsta ta, o astfel

de reuniune mi s-ar fi p`rut plictisitoare.Meredith avea dezagreabila impresie c` era tratat` cu

stim`. Dar \n adâncul sufletului, [tia c` Ginny Moore nu erapur [i simplu respectuoas`: era \n mod deliberat ostil`.Con[tient` de faptul c` era privit` de Dane [i de Maurice,Meredith lu` o atitudine de uimire.

– |ntr-adev`r? Nu, te asigur. S` spunem c` sunt \mpresionat`.Apreciez discu]iile interesante. Dar intervin doar dac` am observa]iipertinente de f`cut; prefer s` ascult decât s` spun prostii.

Ochii alba[tri se m`rir`, apoi se mic[orar`, alungând oriceurm` de frumuse]e de pe chipul lui Ginny. Remarca luiMeredith \[i atinsese ]inta, dar domni[oara Moore [tia s` sest`pâneasc`.

– Ce dr`gu] din partea ta! Dragul meu, continu` ea\ntorcându-se spre Dane, micu]a ta veri[oar` este o adev`rat`Fowler, nu-i a[a? Nu-i este team` s`-[i spun` clar opinia.

Meredith era pe punctul de a-[i regreta remarca impulsiv`.Dar Dane, impasibil, r`spunse:

– Asta o va decide timpul, Ginny.Meredith se str`dui s` nu-[i priveasc` bunicul. Nu voia s`

par` nelini[tit` de reac]ia sa. Faptul c` depindea de el din

40 LAUREY BRIGHT

punct de vedere material era un lucru, dar nu avea de ce s` sesprijine de el la fiecare pas.

Era amuzant de studiat atitudinea lui Ginny fa]` de Dane.Prea fin` pentru a fi de acord cu el \n toate, ea dorea s` aratec`, de[i aveau p`reri diferite asupra detaliilor, erau de acordasupra problemelor esen]iale.

Foarte [iret din partea ei, dar dac` asta era tactica pentru ag`si un so], Mredith prefera s` r`mân` celibatar`.

Dup` cin`, servir` cafea [i lichioruri pe verand`.– A[az`-te lâng` mine, \i ordon` Maurice.Cu un suspin de u[urare, Meredith se a[ez` pe un fotoliu,

rezemându-se de pernu]ele moi. Noaptea era pl`cut`. |nPacificul de Sud, stelele p`reau foarte aproape, atât deaproape \ncât aveai impresia c` le po]i atinge.

– Aerul e mai curat, \i spuse Maurice, dup` ce f`curemarca. Ai v`zut Crucea Sudului?

– Da, din prima sear`. De ce este numit` Cruce? Mi se parec` seam`n` cu un cerb zbur`tor.

– Ei bine, draga mea, asta este o blasfemie! strig` Mauricerâzând. Te intereseaz` stelele?

– E greu s` le ignori când tr`ie[ti aici. Vreau s` spun c`sunt atât de aproape, \ncât te oblig` s` le observi, nu-i a[a?

– Po]i spune [i a[a… |]i pl`cea munca la banc`?Surprins` de brusca schimbare a subiectului, Meredith se

bâlbâi:– Da… Da, o apreciam… Cel pu]in…– Ei bine? insist` el.– Era probabil mai bine decât \nv`]`mântul, r`spunse ea

ne\ncrez`toare.


Maurice zâmbi [i se \ntoarse spre un cuplu care discuta cuvoce sc`zut`. Aparent, aflase ceea ce dorise c`ci, pân` lasfâr[itul serii, \[i ignor` nepoata.

Invita]ii plecar` destul de devreme. La câteva minute dup`plecarea lor, Maurice se \ndrept` spre camera sa, sprijinit debra]ul fijianului care \i adusese cutia de bijuterii. I-l prezent`lui Meredith:

– El este Vasilau, Meredith. |l vei vedea des. Se ocup` demine.

Ca to]i b`[tina[ii, Vasilau avea un zâmbet str`lucitor. Ochiinegri, la fel de iscoditori ca ai lui Maurice, erau totu[i maiblânzi. Expresia pe care o avea \n timp ce-l ajuta pe b`trân s`se ridice era la fel de afectuoas` ca cea a unui fiu pentru tat`ls`u. Nu avea nici un motiv s` simt` mil` pentru b`trân, dar erapl`cut s` [tie c` inspira stim` [i respect.

Se \ndrept` gânditoare spre camera sa. Sim]ea c` era maibine s` se retrag` \nainte s` se \ntoarc` Dane, care ocondusese pe domni[oara Moore acas`. N-ar fi mirat-o cav`rul ei s` o condamne pentru lipsa de fine]e involuntar` fa]`de viitoarea lui so]ie [i prefera s` evite o \ntâlnire frontal` cuel. Se dezbr`c` [i se culc`, gândindu-se c` Ginny \l completafoarte bine.

Din nefericire, când veni cu Mark la micul dejun, Dane erasingur. Judecând dup` zâmbetul for]at, ar fi preferat cusiguran]` s` fie singur. Meredith se ab]inu s` nu se strâmbe \nfa]a acestei primiri reci.

– Este foarte frumos afar`! spuse ea vesel, a[ezându-l peMark pe scaunul lui.

42 LAUREY BRIGHT

– Nu chiar, având \n vedere anotimpul.Era posomorât! Meredith \l ajut` pe Mark s`-[i m`nânce

cerealele. Se \ntreba ce vârst` avea Dane. Se comporta ca unb`rbat de nou`zeci de ani, dar nu avea mai mult de treizeci.

Un b`rbat de treizeci de ani foarte seduc`tor, e adev`rat,dar nu atr`g`tor pentru Meredith. Inteligen]a [i magnetismuls`u, combinate cu intoleran]a dur` care p`rea tr`s`tura luidominant`, erau strivitoare. |n plus, era un ipocrit. Odispre]uia pentru conduita u[aor`, dar, cu o sear` \n urm`,dovedise c` avusese partea sa de experien]` feminin` [i nunumai platonic`.

|n mod sigur, Meredith detesta b`rba]ii care \i provocaufurnic`turi sub piele. |[i lu ̀micul dejun \n lini[te. Mark, nestingheritde t`cere, râdea, vorbea [i se comporta ca de obicei.

Dintr-o dat`, Vasilau ap`ru \n prag.– Domni[oar` Meredith, m` pute]i urma, v` rog?– Da. Da, desigur.Ezit` un moment.– Nu-l voi mânca, spuse sec Dane.– Fii cuminte, \i spuse ea lui Mark.– Bunicul vrea s` v` vad`, \i spuse Vasilau.– Se simte bine?– Da. Vrea s` v` spun` ceva.B`trânul fu scurt.– Vei \ncepe s` te ocupi de bunul mers al casei, \ncepu el.

Tafau vrea s` se retarg` la nepo]ii ei [i asta \]i va da de lucru.Va veni peste un moment s` vorbe[ti cu ea.

Nu cuno[tea nimic \n acest domeniu, dar, cu optimismultinere]ii, spera s` \nve]e repede. |ncuviin]` vesel.

Poate un pic prea vesel, c`ci bunicul relu`:


– Va trebui s` veghezi totul. Meniurile, genul `sta de lucruri.– Poate c` voi avea câteva gre[eli, dar nu voi face aceea[i

eroare de dou` ori, \l asigur` ea.– |n acest caz, r`mâi responsabil`, zâmbi el. Du-te s`-]i

termini cafeaua.P`rea c` aceasta era ziua surprizelor. |l g`si pe Dane

[tergându-i obrajii lui Mark. Copilul, \n loc s` gesticuleze [i s`se plâng`, r`mase cuminte pe scaun. Ochii \ntuneca]i priveaucu adora]ie chipul care \l domina.

Nu– [i ridicar` capul la intrarea lui Meredith. Dane puse laloc prosopul, iar Mark \i zâmbi angelic.

– Mul]umesc, domnule, spuse el.Dane \i r`spunse cu un zâmbet [i-i mângâie cu degetul

obrazul rotund.– Foarte bine.Pentru a-[i ascunde uimirea, Meredith b`u repede un

pahar de suc [i, inevitabil, se \nec`. Cei doi o privir` cu aceea[iexpresie ironic`, iar ea izbucni \n râs, cu ochii lucind deveselie.

Mark o imit`, b`tând din palme; pentru o clip`, crezu c`Dane li se va al`tura, dar, aparent, el nu o ierta. Tr`s`turilevirile se \n`sprir` iar. Se sim]i \mpietrit` de aceast` revan[`, iarzâmbetul \i disp`ru.

– Mul]umesc c` ai avut grij` de Mark, spuse ea politicos.– Pentru o supraveghere de cinci minute, nu e cazul s`-mi

mul]ume[ti… Ginny vine s` te vad` \n aceast` dup`-amiaz`.– O, ce dr`gu] din partea ei! spuse ea cu efort.– Da, \ntr-adev`r. Ca [i mine, are pu]in timp de dedicat

unor adolescen]i obraznici, dar crede c` te vei plictisi dac` nuvei cunoa[te al]i tineri de vârsta ta. Cred c` ]i-i va prezenta.

44 LAUREY BRIGHT

– E \ntr-adev`r foarte dr`gu] din partea ei, repet` ea.– M` bucur c` recuno[ti asta, spuse el, f`r` a fi naiv.

St`pâne[te-]i impertinen]a. Ginny are maniere excelente [i nuo vei vedea luåndu-[i revan[a. Dar eu nu am asemeneainhibi]ii.

– Ce protector! se minun` ea. Nu-]i face probleme, nu eusunt cea care ia ini]iativa. Eu nu fac decât s` m` ap`r. Dac` eaeste dr`gu]` cu mine, voi fi la fel.

– Cred c` este inutil s`-]i spun c` vei fi \n centrul aten]iei.Fiecare va \ncerca s` vad` ce fel de persoan` e[ti.Comportamentul t`u va aminti de cel al mamei tale, spuse elsec.

Meredith \l privi ridicându-se. |i zâmbi lui Mark, o salut` [iie[i foarte st`pân pe situa]ie. Ultima remarc` garanta o bun`conduit` pe viitor. Pentru nimic \n lume, Meredith nu i-ar fidat posibilitatea s` critice memoria mamei sale. Dane Fowlerera un om inteligent [i ne\ndur`tor. Era bine s` nu uite acestlucru.

|nduio[at` de o brusc` tandre]e, \l \mbr`]i[` pe Mark.Mân` \n mân`, se \ndreptar` spre sala unde \i a[tepta Tafau.

|ntrevederea fu scurt`. Servitoarea avea s` mai r`mân` olun`, pentru a o pune pe Meredith la curent cu ceea ce aveade f`cut. |i ar`t` apoi proprietatea, cu mândria unei persoanecare a muncit cu \nver[unare s` ob]in` rezultatul dorit.

Vechea cas` colonial`, foarte agreabil`, suferise numeroasemoderniz`ri. Era foarte confortabil`.cea mai mare parte aamobilierului era oriental [i aranjat cu gust, dar casa sem`nacu un muzeu. Doar florile mai \nsufle]eau perfec]iuneane\nsufle]it` a camerelor. Meredith se sim]ea u[or tulburat`


de ordinea [i lini[tea ce domnea. Pentru a putea da via]` dinnou acestui loc, ar fi trebuit o familie care s` umple casa curâsete, care s` lase pe alocuri c`r]i [i discuri…

Buc`t`ria fu o nou` surpriz`. Condus` de un chinez, totulera nou-nou].

– Domnul Dane a vrut s` fie renovat`, explic` Tafau. Anultrecut a venit o doamn` din Australia. L-a privit pe Joe lucrândtimp de o s`pt`mân`. Apoi a mai stat o s`pt`mân` pentru adesena planurile. Asta u[ureaz` munca, nu-i a[a, Joe?

– Da, e mult mai u[or, aprob` el, \ntinzându-i un biscuit luiMark.

Pref`cându-se c` nu a v`zut nimic, doar de data asta,Meredith \l felicit` pentru mâncarea delicioas` [i continu`explorarea. |n cele din urm` ajunser` pe verand`. Maurice,instalat \ntr-un fotoliu, urm`rea cu privirea un minuscul geckotrecându-i printre picioare.

– Ei bine? o \ntreb` el, privind-o. Crezi c` vei reu[i?– Voi \nv`]a, r`spunse ea cu demnitate.– Tafau?– Are capul pe umeri. Nu v` nelini[ti]i, va reu[i, \l asigur`

ea zâmbind.– Are tot interesul! Serve[te ceaiul, Meredith. Copilul

ce bea?– Suc de fructe, r`spunse Meredith, zâmbindu-i lui Tafau.

Mul]umesc pentru c` mi-a]i ar`tat casa. Pot s` v` v`d dup`ceai? A[ dori s` v` mai \ntreb câteva detalii.

– Desigur.– Ar trebui s` fii \n stare s` te descurci, \i spuse Maurice

când r`maser` singuri. Personalul [tie ce are de f`cut. Nu este

46 LAUREY BRIGHT

nevoie s` fie foarte supravegheat, dar trebuie s` [tie cui s` seadreseze \n caz de nevoie. Joe este st`pânul absolut \nbuc`t`rie, desigur. Vezi meniul cu el, dar nu-i da ordine. Nuvreau s`-l v`d plecând, fiindc` l-ai jignit.

– Voi face tot ce-mi st` \n putere.Maurice \l v`zu pe Mark strâmbându-se cu dispre].– Vei avea nevoie de o doic` pentru el. Ginny e de p`rere

c` o caritan` din Noua Zeeland` se va descurca.Meredith nu [tia ce este o caritan`, dar faptul c` Ginny

propusese acest lucru o deranj` profund.– Prefer s` m` ocup chiar eu de el. Dup` toate…– O caritan` te-ar u[ura de aceast` responsabilitate.Meredith \[i ridic` privirea spre Dane, alarmat` de sosirea

lui brusc`.– Nu vreau s` fiu u[urat` de aceast` responsabilitate, spuse

ea ferm. Mark a trecut prin multe \n ultimele luni. Ceea ce-itrebuie acum este timp pentru a se adapta [i pentru a se sim]ica la el aici.

– |n acest caz, Renadi va fi doica lui, spuse Maurice,ridicând din umeri. Vasilau mi-a spus c` \i pl`ceau copii. Va finevoie de un nou servitor. Vorbe[te cu Tafau, va [ti pe cine s`angajeze. {i ascult`-m`, domni[oar`. Las-o pe Renadi s` seocupe de b`iat. Pentru binele lui, nu vreau s` depind` preamult de tine.

Meredith \i arunc` o privire lui Dane. Pe sub sprâncenelenegre, ochii de ambr` nu d`deau la iveal` decât o lips` deinteres. Mark, obiectul acestei discu]ii, râdea \ncåntatobservând un alt gecko. Avea aerul nevinovat [i p`reaincon[tient de b`t`lia care se ducea \n jurul lui.


– Fericirea lui depinde de mine, insist` Meredith. Moartemamei a fost sfâr[itul singurei vie]i pe care a cunoscut-ovreodat`. Sunt singura persoan` familiar` aici, \mpreun` cuiepura[ul de plu[. L`sa]i-l a[a, \nainte de a face noi schimb`ri.

– Sentimentalism stupid! spuse Maurice. Semeni mult cumama ta. Ei bine, Dane?

Fu f`r` \ndoial` cea mai mare surpriz` din acea zi.– Cred c` Meredith are dreptate, r`spunse calm tân`rul.

Dar mi se pare c` v` certa]i pentru nimic. Sunte]i de acord caRenadi s` se ocupe de Mark. De ce v` mai certa]i asuprapersoanei de care depinde? Nu v` a[tepta]i ca \n urm`torii anis` fie independent.

– Te-ai transformat \n pediatru? \ntreb` Maurice cu dispre].B`tea nervos cu degetele pe bra]ul fotoliului.– Nu mi-ar sta bine, zâmbi Dane. Dar nu sunt a[a de

\nc`p`]ânat ca voi.– Nume[ti asta hot`râre \n cazul t`u [i o consideri o

calitate! Bine, domni[oar`. Vei fi \n continuare responsabil`de copil, dar Renadi se va ocupa de el.

Meredith avu impresia c` p`mântul \i fuge de sub picioare,l`sând-o incapabil` s` se mi[te. Se sim]ea \n inferioritate. Nu[tia cum ajunsese aici, nici de ce. Dar indiferent de ce sepetrecea, Mark nu trebuia s` sufere.

48 LAUREY BRIGHT

Capitolul 4

Dup` mas`, situa]ia se mai lini[ti. Nu era \nc` var`, dar \nmijlocul zilei soarele ardea puternic [i toat` lumea seodihnea.

Dup` ce scrisese câteva scrisori, Meredith se \ntinse \nverand`, unde adormi pe [ezlong.

Din fericire, se trezi \nainte de sosirea lui Ginny.– Vino, dragul meu, \i spuse lui Mark, aflat \ntr-o stare de

indispozi]ie. Haide s` facem baie.– Bine, spuse el alergând s`-[i ia costumul.|notau de ceva vreme, când observ` c` nu erau singuri. |n

spatele lui Maurice, instalat` la umbr`, se afla Renadi, care \iprivea pe cei doi cu invidie.

– Vino! \i strig` Meredith.Tân`ra se apropie timid. |mbr`cat` \n sulu, intr` \n bazin.

Fermecat de fata care \nota \mbr`cat`, Mark \[i uit`timiditatea. Petrecur` to]i trei o jum`tate de or` vesel`. |n celedin urm`, Meredith \i l`s` singuri. Se apropie de bunicul ei.

– Acest costum de baie este indecent, spuse el.– S` vedem, zâmbi ea. Este un bikini foarte bine croit.– Nici un bikini nu este bine croit! Ai cu ce s` te acoperi?Meredith se \nveli \ntr-un prosop imens.– Este mai bine. Fijienii sunt oameni mode[ti [i este inutil

s`-i pui \n situa]ii jenante.– Vre]i s` spune]i c` nu trebuia s` port bikini?– Nu, desigur, spuse el cu jum`tate de gur`. Dar acoper`-te

când ie[i din piscin`. Oricum e[ti prea blond` pentru a faceplaj`.

– {tiu ce fac!– Vom vedea… Spune-i lui Renadi s` se schimbe pentru a

aduce copilul \n cas`.Dup` plecarea lui Renadi, Meredith [i Maurice p`strar`

t`cerea. Mark se juca. Meredith se ridic` hot`rât` când ap`rutân`ra.

– Merg cu ei, spuse ea.– Ia-]i o rochie decent`! Ginny este cunoscut` pentru

stilul ei.Meredith intr` furioas` \n cas`. Dup` ce f`cu un du[, \[i

c`ut` o ]inut` \n [ifonier. Opt` \n final pentru o rochie lilacare o punea \n valoare.

– Vei merge mâine cu Ginny la cump`r`turi, \i spuseMaurice când reveni pe verand`. Ai nevoie de haine.

Sosirea elegantei domni[oare Moore o \mpiedic` s`riposteze vehement. Era \nso]it` de Peter [i Sarah King, doigemeni de dou`zeci de ani. Peter [i tat`l s`u lucrau pentru ocompanie aerian`; Sarah, student` \n Noua Zeeland`, \[ipetrecea vacan]a \n familie.

50 LAUREY BRIGHT

Ginny d`dea toate aceste detalii cu o delicate]efermec`toare, pe care Meredith o admira, dar care nu-i cre[teastima fa]` de aceast` femeie antipatic`. Ginny \[i asumase rolulde gazd` [i p`rea hot`rât` s` conduc` aceast` conversa]ie.

Meredith se gândea c` va \nceta cu aceast` atitudine cândva sosi Dane. Dar nu… Ginny \l invit` zâmbind s` li se al`ture[i asta fu tot.

Era un comportament uimitor pentru o femeie\ndr`gostit`. Meredith \[i detesta v`rul, dar era foartecon[tient` de prezen]a lui. La fel ca Sarah; \n timp ce femeiape care urma s` o ia de so]ie nu d`duse dovad` decât de opl`cere moderat`, v`zându-l sosind. Meredith se gândi c`poate nu este prea sensibil`.

O curioas` furnic`tur` sub ceaf` o f`cu s` realizeze c`-l fixape Dane, iar el \i sus]inea privirea. Ro[i, apoi \ntoarse privireapentru a-l supraveghea pe Mark. Nega acestei priviri de ambr`dreptul de a o tulbura. Totu[i, avu nevoie de câteva minutepentru a-[i rec`p`ta calmul. |l privise ca [i când ar fi vrut s`-iinteriorizeze \ntregul chip, iar el avea toate motivele pentrua-i r`spunde \n acela[i mod. Dar nu ca [i când a[ fi fost unanimal resping`tor! \[i spuse ea cu indignare.

Litia aduse ceaiul. Puse tava \n fa]a lui Meredith. Se gândic` aceast` sarcin` ar fi trebuit s`-i revin` lui Meredith, pentruc` ea se considera st`pâna acestei case. Era convins` c` gestulo deranjase pe Ginny, care \ncet` s` mai converseze [i-i spuseceva lui Dane, pe un ton sc`zut.

Sarah [i Peter se relaxar`.– Cuno[ti cota Corail? Este o zon` minunat`, iar drumul

este foarte pitoresc.


– A]i v`zut oamenii care merg pe foc? \ntreb` Sarah. E unspectacol tulbur`tor. Ce zici, s` mergem s`pt`mâna viitoare,Peter? Lui Meredith i-ar pl`cea!

– E o idee excelent`. Am putea organiza plecarea,domnule? \l \ntreb` pe Maurice.

– Meredith este suficient de mare pentru a decide singur`.Zilele \n care primim oaspe]i sunt luni [i mar]i, dar ea esteliber` \n fiecare sear`.

R`mase deci stabilit, la fel ca [i o vizit` la Club pentru adoua zi diminea]`.

– Fratele t`u \[i va g`si acolo prieteni, spuse Sarah.Diminea]a, mamele organizeaz` o gr`dini]`. Am putea prånziacolo, dac` vrei.

– Nu, mul]umesc, r`spunse Meredith dup` o ezitare. Credc` este mai bine s` intr`m. Mark obose[te repede.

Ca [i când ar fi \n]eles c` este vorba despre el, Mark se\ndrept` spre sora sa. Dintr-o dat`, alunec` pe un cub [i se\mpiedic` de scaunul lui Ginny. Cana de cafea se cl`tin`periculos [i se v`rs` pe rochia imaculat`.

Meredith sim]i c`-[i pierde puterile \n fa]a furiei luiGinny. Fu un moment de lini[te \nainte ca Mark s` \nceap`s` plâng`. Dup` ce \ncerc` zadarnic s`-l lini[teasc`, \l lu` \nbra]e.

– Scuza]i-m`, \i rug` ea. M` voi retrage pentru a-l calma.– D`-i-l lui Renadi! interveni Maurice pe un ton dur.– Nu va reu[i s`-l lini[teasc`. Nu lipsesc mult.Dar fu necesar mai mult timp pentru ca Mark s` \nceteze s`

mai plâng`. Lipit` de ea, Mark \[i sprijinea fa]a de um`rulsurorii lui.

52 LAUREY BRIGHT

– S-a calmat? \ntreb` Dane, venind spre ei.– Da, e mai bine. Iar când Renadi ]i-a adus un suc de

ananas, totul a trecut, nu-i a[a, dragul meu?|n loc de r`spuns, Mark respir` cu greu pe nas. Dane \i

\ntinse batista.– Ia-o! \i ordon` el, v`zând-o ezitând, nu suport copiii

c`rora le curge nasul.Copilul se \ntoarse. Privi curios b`rbatul care le vorbise.– Dane! strig` el mândru.– Unchiul Dane, \l corect` Meredith.– Nu sunt unchiul lui. Las`-l s`-mi spun` cum dore[te.– Dane! repet` Mark, alunecând din bra]ele lui Meredith.Travers` veranda [i-l prinse cu mânu]ele de dunga

impecabil` a pantalonilor.– Vino! \i spuse el.Dane \l privi mirat [i-i desprinse mâna, dar nu f`cu nici o

\ncercare de a se elibera din \mbr`]i[area lui Mark.– Unde?– Casa mea?Luând-o pe c`rarea m`rginit` de arbu[ti, se \ndreptar`

c`tre micu]a c`su]` ascuns` sub copaci. Mark vorbea vesel.Uneori, vocea grav` a lui Dane \i r`spundea.

Meredith era profund uimit`. Deci Dane nu era \n totalitateun monstru! |[i dorea cu siguran]` copii. |n ciuda efortului,Meredith nu putea s` [i-o imagineze pe Ginny mam`. Probabilc` ar angaja o doic` [i [i-ar vedea copiii cinci minute pe zi, segândi ea, zâmbind. Totu[i, acest gând o intriga \n mod curios,a[a c` [i-l alung` din minte. Nu trebuia s` se lase obsedat` dedomni[oara Moore!


Din nefericire pentru aceast` decizie l`udabil`, o scurt`b`taie \n u[` preced` intrarea doamnei \n cauz`.

– Are deseori asemenea momente de furie? \ntreb` Ginny.– Niciodat`. Dar totul se petrece un pic prea repede

pentru el, cred.– |n familia mea, acest gen de scen` se nume[te furie. Sper

c` nu are obiceiul s` se comporte astfel, altfel va trebui s`-l ]iila distan]` când vor fi invita]i. Maurice s-a sim]it umilit de]ipetele sale.

– Explic`-i asta lui Mark, dar m` \ndoiesc c` va \n]elege. {ipân` ce va fi la vârsta la care o va face, Maurice [i cei caretr`iesc aici vor trebui s` suporte reac]iile normale ale unuicopil, \n circumstan]e excep]ionale. Este prea mic pentru a fipoliticos sau pentru a-[i ascunde sentimentele.

Buzele rujate se sub]iar`, dar Ginny era prea st`pân` pe eapentru a tr`da un sentiment atât de vulgar precum mânia.

– Mai târziu, vei aprecia gentile]ea de care a dat dovad`Maurice, primindu-v` aici. Este foarte cunoscut \n Pacificul deSud, mult mai cunoscut decât era atunci când a plecat mamata. Este suficient de dur pentru a se debarasa de cei care \lderanjeaz`.

Meredith era stacojie. Cum aceast`… aceast` feti[can`\ndr`znea s` o amenin]e cu plecarea, ca pe o servitoare insolent`?

– Nu m` \ndoiesc, r`spunse ea. Poate ai uitat c` [i eu sunto Fowler. Pot fi la fel de ne\ndur`toare ca Maurice. Dar nucred c` este problema ta, iar aici cred c` va fi de acord cumine. Mai ai altceva s`-mi spui?

Pentru o clip`, Ginny p`ru c` vrea s` o loveasc`. Mâinile ise strânser` pe po[et`, tr`dându-i furia.

54 LAUREY BRIGHT

– Da, murmur` ea cu o voce \ncordat`. Maurice dore[te s`te ajut s`-]i alegi garderoba. S` fii gata la ora nou` [i nu-l luape Mark.

– Foarte bine, nu voi lipsi.|n condi]ii obi[nuite, Ginny ar fi p`r`sit camera cu

polite]ea de care d`dea dovad`, dar ie[i f`r` nici un fel deceremonie.

Meredith \[i r`cori obrajii fierbin]i. Tocmai \nfruntase uninamic. |n plus, nu [tia de ce domni[oara Moore o detesta atâtde mult. F`r` \ndoial`, era vorba despre acea ur` instinctiv`despre care se vorbe[te \n romane…

Dar ce atitudine! Meredith \[i mu[c` buzele. Nu trebuia s`se lase influen]at` de Ginny. Chiar dac` se c`s`torea cu Dane,nu avea nici un drept s` o amenin]e sau s` o \nvinuiasc` penedrept, ar fi trebuit s`-[i dea seama de asta.

Foarte \ncordat`, se strâmb` \n oglind` [i ie[i s`-i caute peMark [i pe Dane.

O timiditate ciudat` o \mpiedica s` li se al`ture. Mark \iar`ta lui Dane comorile sale. De[i nu sem`nau, cei doi aveauo tr`s`tur` comun`. Amprenta Fowler, se gândi Meredithironic. Dup` o mi[care pu]in cam brusc`, cei doi \ntoarser`capul, cu aceea[i expresie pe chip.

– Vino s` vezi! \i spuse Mark.Dane o privea apropiindu-se.– Ce se \ntâmpl`?– Nimic, min]i ea.– |n acest caz, v` las. Am de lucru.– S` revii, \i propuse Mark zâmbind \ncrez`tor.– Voi reveni.

SUB VRAJA IUBIRII 55giannijolys

Se \ndep`rt` pe iarb`. Soarele asfin]ind \l poleia cu aur.Meredith \l contempl` \ndelung. Se aplec` [i-l strânse pe Mark\n bra]e. S`rutul lipicios al copilului o lini[ti, f`r` s` [tie de ceavea nevoie de el.

Dane ie[ise. Maurice se retr`sese devreme, iar Meredith osunase pe Sarah King pentru a anula \ntâlnirea de a doua zi.Hot`rât` s` coase, se instal` pe verand`.

Noaptea magic` o tulbura. Dup` ce se \n]ep` la deget demai multe ori, \[i arunc` \n co[ lucrul [i se \ndrept` lini[tit`spre gr`din`. Inspir` adânc mireasma adus` de briza nop]ii.Dulcea]a ei \i d`dea o stare necunoscut`.

Zgomotul copacilor [i al ierbii dovedea c` nu era singuracare sim]ea aceast` stare.

Dup` ce f`cu un tur, se \ntoarse suspinånd \n camera ei.Cadrul mirific \i insuflase dorin]e romantice. |[i sim]ea pulsulb`tând cu intensitate.

– Este farmecul Tropicelor, \[i spuse ea. Un efect al dulce]iiaerului, al vegeta]iei exuberante… |ntr-o asemenea noapte \]ipo]i pierde capul f`r` s` te gânde[ti la consecin]e.

Asta se \ntâmplase mamei sale?Se a[ez` \ntr-un hamac ag`]at \ntre doi arbori; se \ntinse

pentru a putea vedea stelele.– Dinah se \ndr`gostise nebune[te? Chiar \l iubise pe Barry

Colfax, acel b`rbat inteligent, dar instabil? Sau fusese doarefectul unei nop]i tropicale asupra unei fete singuratice,incapabil` s` reziste aventurii? Cât de pu]ine [tiu desprep`rin]ii mei, se gândi Meredith suspinând.

O ma[in` intr` pe alee. Lumina farurilor t`ia obscuritateaargintat` a nop]ii. Motorul se opri, iar portiera se \nchise. Era

56 LAUREY BRIGHT

Dane. Privind cu aten]ie, Meredith reu[i s` descifreze ora peceas. Era aproape miezul nop]ii! Visase destul. Totu[i, hot`r\s` mai r`mân` pu]in pentru a-i da timp lui Dane s` se culce.Dup` o sear` petrecut` \n compania domni[oarei Moore,probabil c` era foarte critic [i nu dorea s` fie provocat`din nou.

Cu o u[oar` mi[care a picioarelor, balans` hamacul. Unu[or zgomot, abia perceptibil printre sunetele scoase decreaturile nocturne, \i dezv`lui prezen]a.

– Faci ochi dulci lunii? Biata Meredith, singur` [i orfan`!– Du-te naibii! strig` ea, speriat` de vocea lui Dane.

Unde e[ti?O siluet` \ntunecat` se desprinse de trunchiul unui copac.

Chipul \i era ascuns de \ntuneric.– Credeam c` m` a[teptai. Ai \nceput s` te legeni \n clipa

\n care am sosit.– Cât` vanitate! spuse ea. {tii foarte bine c` nu te-am v`zut

sosind.Din]ii albi str`lucir` \ntr-un zâmbet.– Cum a[ putea s` m` \ndoiesc? Am luat-o ca o invita]ie [i

nu am vrut s` te dezam`gesc. Ridic`-te.– Nu. Ui]i avertismentul pe care mi l-ai dat recent. E[ti cea

mai arogant` persoan` pe care am \ntâlnit-o vreodat`! Nu teapropia!

– Ce po]i face s` m` \mpiedici?Meredith se ridic` u[or. La fel de ager ca un [oim \n

prinderea pr`zii, o prinse de mâini. – Vreau s`-]i vorbesc. R`mâi de bun`voie sau trebuie s` te

for]ez?


– M` doare, spuse ea \ncet.– M` bucur. Deci?– R`mân, sadicule!– M` pui \ntotdeauna \ntr-o lumin` proast`, protest` el

\nainte de a-i da drumul, ca [i când atingerea ei l-ar fi ars.Senza]ia stranie pe care o sim]ise la atingerea lui disp`ruse,

l`sând loc durerii [i furiei.– Ce vrei s`-mi spui?– Accept faptul c` femeile ca tine sunt iritate de prezen]a

rivalelor, dar te-am prevenit deja c` nu voi accepta nici oinsolen]` din partea ta fa]` de Ginny. O vei trata cu totrespectul cuvenit.

– Din punctul cui de vedere? Al ei sau al meu?– Meredith, o amenin]` el blând, nu-]i face via]a

imposibil`. Nu e[ti proast`.– Am venit aici cu o personalitate independent`, ceea ce

\nseamn` un handicap imens. A]i fi preferat pe cinevamaleabil [i tu, [i bunicul, dar nu voi pretinde ceea ce nu sunt!Dac` logodnica ta vrea s` m` plec \n fa]a ei, va avea mult dea[teptat. Nu sunt insolent` \n mod inten]ionat. Dar, dac` suntatacat`, m` ap`r!

– Mi se pare corect, spuse el cu aceea[i blânde]e\n[el`toare. Dar de ce faci atât de evident faptul c` o dete[ti?

– Mi-ai putea repeta povestea pe care ]i-a spus-o? La urmaurmei, nu m` pot ap`ra, dac` nu [tiu de ce sunt acuzat`.

– Ginny nu mi-a spus nici o poveste.Meredith râse for]at.– Atunci e[ti ghicitor [i nu am de ce s`-mi motivez

comportamentul. |]i vei da singur seama.

58 LAUREY BRIGHT

N-avea decât s` cread` ce dorea! La urma urmei, luiMeredith pu]in \i p`sa de viitoarea lui so]ie inteligent`. Cu câtva realiza c` nu inten]iona s` se justifice, cu atât va fi mai bine,se gândi Meredith ridicându-se dintr-o s`ritur`.

Dar el fu mai rapid. |nainte s` poat` face un pas, o mân`puternic` o prinse de um`r. |ncerc` s` se elibereze, dar Daneo trase spre el, r`sucindu-i mâna.

O durere ascu]it` \i trecu prin bra] [i prin um`r. |[i mu[c`buza pentru a nu ]ipa de durere. |n cele din urm`, cobor\privirea.

– Pari foarte fragil` [i inocent` când ai capul plecat, spuseel cu dispre]. Dar [tiu la ce s` m` a[tept din partea ta. Acum,ascult`-m`. Singura ta speran]` de a primi o parte din averealui Maurice este s` r`mâi aici [i s` te compor]i ca o persoan`rezonabil`. Ar trebui s` [tii lucrul `sta. Maurice este gata s`-]idea partea lui, ceea ce \nseamn` o sum` important`,crede-m`. Dac` pleci, va trebui s` spui adio mo[tenirii. M`ascul]i, Meredith?

– Da.|[i sl`bise strânsoarea [i nu o mai r`nea, dar nu se putea

elibera. Sim]ea un nod \n stomac. Avea nevoie de toat` voin]apentru a nu tremura ca un animal prins \n capcan`.

– Te ascult, repet` ea. Dar sunt derutat`.Vorbeam despreeleganta domni[oar` Moore. Cum am ajuns la aceast`chestiune a banilor?

– Pref`cuto! \i spuse el enervat. Comport`-te rezonabil [ivei ob]ine ceea ce, f`r` \ndoial`, consideri c` ]i se cuvine dedrept. |n caz contrar, m` voi debarasa de tine.


– Cum?– Nu fi proast`, Meredith. Am aceast` posibilitate [i nu voi

ezita s` m` folosesc de ea. F`r` Mark, desigur. Este al tù [i-liube[ti, [tiu, dar merit` mai mult decât o via]` legat` de ooportunist` de un caracter \ndoielnic, f`r` nici o moral`.

Meredith s-ar fi ab]inut, dac` n-ar fi amenin]at-o cupierderea lui Mark. Era palid` de furie.

– Ai terminat? \ntreb` ea.– Da, am terminat.– Bine. Vei asculta [i tu acum câteva lucruri adev`rate. Nu

cer nimic bunicului meu, decât un acoperi[ deasupra capului.Nu cred c` m` vei putea desp`r]i de Mark. Voi fi la fel depoliticoas` cu domni[oara Moore cum va fi [i ea cu mine, darmi-e groaz` s` fiu tratat` cu arogan]`. {i \n cele din urm`, dataviitoare când petreci o sear` cu ea, caut`-]i pe altcineva s`-]iver[i proasta dispozi]ie. N-am venit aici ca s` fiu ]apul tùisp`[itor!

– Vorbe[ti \n cli[ee uzate. Probabil c` scopul tù este s`seduci un b`rbat \n fiecare sear`, nu-i a[a?

Meredith regret` cuvintele pe care le spusese [i t`cu. – Nu spui nimic? spuse el ironic. Fii mai vesel`. Asta \]i

doreai, nu-i a[a?– Nu, Dane… Las`-m`!– Taci, \i ordon` el, \nainte de a se apleca pentru a o

s`ruta.

60 LAUREY BRIGHT

Capitolul 5

O s`rut` tandru, f`r` mânie, bucurându-se de dulcea]abuzelor ei. |ngrozit`, Meredith sim]i o mie de senza]iinecunoscute invadånd-o la atingerea corpului lui. Aveaimpresia c`-[i dorise toat` seara s` se piard` \n aceast`\mbr`]i[are.

Pentru un lung moment, se l`s` purtat` de val. Tulburareape care o sim]ea o f`cea s` uite insulta care precedase s`rutul.Totu[i, când mâna lui Dane \i alunec` de pe gât, mângâindu-iumerii, tres`ri [i-[i feri capul.

|n acela[i timp, Dane o prinse de p`r, provocându-i lacrimide durere.

– Dane, d`-mi drumul!– O, nu, spuse el cu voce joas`. Vei \nv`]a s`-]i m`sori

cuvintele, veri[oar` drag`.Zâmbi, dar privirea \i r`mase rece. Nici un alt s`rut nu mai

exaltase astfel inima lui Meredith.

Poate c` era din cauza nop]ii… Tân`ra \[i reprim` dorin]ade a se l`sa purtat` de val. Cât de greu \i era s`-[i aminteasc`de faptul c` acest b`rbat era du[manul ei de moarte!

– De unde [tii c` nu-i voi spune domni[oarei Mooredespre acest s`rut? F`r` a fi \n mod particular pasionat`, mi-adat impresia c`-i apar]ii.

– Da? \ntreb` el amuzat.– De ce nu? Ri[ti s` ai ni[te discu]ii de justificare. Doar dac`

nu cumva se c`s`tore[te cu tine pentru bani, f`r` s` ointereseze modul \n care te distrezi.

– Ce minte \ngust` ai! E trist s` m` gândesc c` suntemrude, chiar [i foarte \ndep`rtate.

Ca [i când ar fi vrut s` se r`zbune pentru insultele aduse,o for]` s`-[i deschid` buzele, pentru a primi un s`rut violent.Meredith era \n acela[i timp [ocat` [i excitat` de senzualitateatulbur`toare. |ncepu s`-i mângâie umerii, pe sub ]es`tura fin`,cu mi[c`ri abile. Meredith se \nfl`c`r` pân` la abandon,invadat` de un val de dorin]`. |[i dorea cel mai mult s`-i simt`din nou atingerea degetelor pe piele. Dane o f`cea s`-[i piard`capul. S`ruturile, mângâierile lui o f`ceau s` vad` o lumenecunoscut` ei.

Dar, poate datorit` descenden]ei sale, sim]ea c` s`ruturileerau o modalitate de a o pedepsi. Când el \[i ridic` privirea, \l\mpinse cu toat` for]a.

Se \ndep`rt` tremurând, ca o mic` siluet` argintat` delun`. Buzele \i erau r`nite, iar chipul r`v`[it. Pieptul \i erazguduit de plånsul pe care [i-l st`pânea cu greu. Meredithlupta pentru a-[i rec`p`ta sângele-rece.

Dane era [i el tulburat [i o privea cu un zâmbet straniu.Meredith tremur`.

62 LAUREY BRIGHT

– Dac` m` mai atingi o singur` dat`, \l amenin]` ea dup` ot`cere \ncordat`, te voi seduce \nainte de a merge s`-ipovestesc fiecare detaliu aceleia care pretinde a filogodnica ta!

Dup` ce vorbi, \[i d`du seama de semnifica]ia cuvintelor ei.Cum putuse fi atât de vulgar`? Se \nro[i, dar refuz` s`-[iretrag` cuvintele.

– Dac` reu[e[ti, te voi p`stra. Te voi lua de so]ie [i te voi\mblânzi, vr`jitoare mic`.

– A[ prefera infernul, decât s`-]i fiu so]ie. Nu-mi imaginezun purgatoriu mai aspru. Nu m` po]i for]a la nimic!

– Mai este Mark. Ai curaj, dar nu gânde[ti. Un singur pasgre[it, drag` veri[oar`, [i vei pierde tot: pe Mark, banii,prestigiul de a fi nepoata lui Maurice, casa… Totul!

Vorbea calm, dar amenin]area era real`. O prinse cu omân` [i o for]` s` \ntoarc` privirea. Lumina lunii argintapome]ii ridica]i [i sprâncenele arcuite ale lui Meredith.

– E[ti foarte frumoas` [i [tii asta. De ce te \mpotrive[ti? Artrebui s` po]i accepta f`r` prea mari dificult`]i limitele roluluit`u. Recompensa va merita efortul. Sus]inut` de Maurice, po]ispera bog`]ia [i un viitor pentru Mark. Prea mult`\nc`p`]ânare, [i po]i pierde totul.

– Vreau ce e mai bun pentru Mark, dar concep]ia meadespre ceea ce este mai bun difer` de cea a lui Maurice. Iar tue[ti de partea lui.

– Nu sunt de partea nim`nui. S` intr`m, ]i-e frig.Nu aerul rece o f`cea pe Meredith s` tremure. Acest atac o

f`cuse s` descopere o lume nou`, \n care valorile [i principiile


\nv`]ate de la mama sa disp`ruser`, \nlocuite de senzualitatebrutal`, primitiv`. Când mâna lui Dane \i mângâie senzualumerii, dorin]a o str`b`tu ca o s`geat`.

– Gânde[te-te, Meredith, relu` Dane. Singura speran]` dea juca un rol \n via]a lui Mark este de a-]i reprima impulsurile[i de a te comporta a[a cum dore[te Maurice. |n caz contrar,te va \ndep`rta.

– Nu m` \ndoiesc, dar nu m` voi transforma \ntr-omarionet` pentru a-i fi pe plac. Cât despre Mark… vom maivedea. Amenin]`rile tale nu m` sperie.

– E[ti aidoma unui copil care-[i sfideaz` tat`l, o ironiz`Dane. Du-te la culcare, Meredith. {i fii politicoas` cu Ginny,mâine.

– Altfel voi fi pedepsit` iar, nu-i a[a?– Asta a fost o pedeaps`? Eram convins c` ]i-a pl`cut la fel

de mult ca [i mie.– Doamne! |ntotdeauna te-ai considerat un seduc`tor

c`utat de femei sau asta a \nceput de când ai devenitmo[tenitorul lui Maurice?

– Meredith, du-te la culcare, spuse el blând. Acum, f`r` niciun cuvânt \n plus.

Dup` asta, urm` o perioad` de pace relativ`. Meredithcump`rase haine cu Ginny care se ab]inuse s` fac` observa]iidezagreabile.

Maurice p`rea hot`rât s`-[i prezinte nepoata lumii \ntregi.Fu o succesiune de \ntâlniri la ceai [i la cin`, de vizite la club.Hainele care o puneau \n valoare \i d`deau lui Meredith o\ncredere \n sine care-i lipsise pân` atunci.

64 LAUREY BRIGHT

Datorit` fra]ilor King, Meredith \[i f`cu prieteni printretinerii de vârsta ei. Mark se integr` [i el printre copii devârsta lui.

U[or, Meredith se relax`. Cearc`nele \i disp`ruser` [i râdeadin ce \n ce mai des. Starea ei sufleteasc` se \mbun`t`]ea.

De-a lungul coastei era recolta de trestie de zah`r. Trenurimici transportau plantele brune [i pr`fuite la enorma moar`din Lautoka. Micii nori de fum din timpul zilei [i fl`c`rile dintimpul nop]ii semnalau focurile de pe câmp.

– Trestia este cultivat` doi ani la rând pe acela[i teren, apoieste \nlocuit` de alte culturi, \i explic` \ntr-o zi Maurice. Ca [ibumbacul, trestia epuizeaz` solul.

– Ave]i planta]ii de zah`r?– Nu aici. Dar avem una \n Vanua Levu, insula de nord.Meredith cl`tin` din cap. Din locul \n care se aflau, la

umbra unui imens copac, putea z`ri câteva dintre insulelecare formau arhipelagul. Distinse insula Hibiscus [i retr`iseara \n care \l v`zuse pe Dane pentru prima dat`.

– De ce locui]i aici? \ntreb` ea pentru a-[i alunga din minteaceast` amintire. M` gândeam c` Australia sau Noua Zeeland`sunt mult mai practice.

Zâmbetul lui Maurice fu aproape dispre]uitor.– Str`bunicul meu a venit aici \n vremea \n care indigenii

erau cei mai temu]i canibali din Marea Sudului. Devenitcomerciant, a mers \n Tahiti, \n Noua-Zeeland` [i chiar \nCalifornia. S-a c`s`torit cu o frumoas` spaniol` din Filipine.Bunicul spunea c` se b`teau precum pisicile s`lbatice [i seiubeau ca demonii… Tr`iesc aici pentru c` sunt fijian,conchise el.


Era mândru de originea lui [i asta se vedea. Meredith eravis`toare. I se p`rea tragic faptul c` mama sa se sim]iseobligat` s` taie orice leg`tur` cu familia ei, privându-[i copiiide a-[i cunoa[te istoria.

La picioarele ei se \ntindea Lautoka, ghemuit` \n spateleportului. De acolo, \n spatele plajelor imense, se \ntindeaumun]ii magnifici.

Fermecat` de atâta frumuse]e, Meredith \mbr`]i[`trunchiul unui copac, lipindu-[i fa]a de el.

– N-a[ vrea niciodat` s` plec de aici, spuse ea. E aproapeparadisul.

Ca \n paradis,totu[i, erau [i lucruri imperfecte, acest scumpv`r Dane, de exemplu. Nu-l mai vedea des. Serile [i le petreceacu Ginny, lua micul dejun la ore foarte matinale, \nainte ca ea[i Mark s` apar`. |n rest, se comporta fa]` de Meredith cu oimpecabil` polite]e pe care ar fi putut-o crede sincer`, dac`n-ar fi existat ironia din priviri.

Zilele treceau. Peisajul devenea tot mai uscat sub soarelearz`tor, dar serile r`mâneau r`coroase. Meredith \[icump`rase un aparat de fotografiat.

– Ai darul de a-]i alege modelele, remarc` Dane privindultimele fotografii.

Meredith sim]i o pl`cere absurd`.– Desenam [i pictam, r`spunse ea, dar nu reu[eam nicio-

dat` s` ajung la efectul dorit, iar asta m` \ntrista.– Dac` vrei s` \nve]i s` developezi, anun]`-m`, interveni

Maurice. Am un prieten fotograf \n Suva.– Mai târziu, mul]umesc. Pentru moment, am suficiente

lucruri de f`cut \n cas`. Tafau este o profesoar` excelent`, dars` supraveghez totul este o munc` enorm`!

66 LAUREY BRIGHT

– Prea greu?Expresia celor doi b`rba]i era deopotriv` cinic` [i

dispre]uitoare.– Nu, spuse ea hot`rât. M` subestima]i amândoi.Maurice zâmbi [i-l privi pe Dane.– S-ar spune c` locul \]i prie[te. Când ai venit, p`reai o

fantom` palid` [i slab`.– Sunt de acord, spuse ea, izbucnind \n râs.Cei doi b`rba]i zâmbir`. Dincolo de atitudinea

dispre]uitoare, Dane era foarte seduc`tor. Meredith \[i atrânsefotografiile [i plec`.

Intrând \n camera sa, zâmbi auzindu-i pe Mark [i pe Renadijucându-se \n gr`din`. Se \n]elegeau bine. La \nceput \[i f`cusegriji. Renadi p`rea prea tân`r`. Dar \[i lua munca \n serios [id`dea dovad` de autoritate atunci când era cazul. La fel [iu[oara gelozie pe care o sim]ea \n fa]a ata[amentului lui Markfa]` de doica sa, se estompase; \nainte de culcare, Mark \i cerusurorii lui s`-i citeasc` o poveste.

Conducerea casei era o sarcin` grea, dar personalul \[icuno[tea munca [i o ajuta pe Meredith cu o amabilitate ce \icrea confuzie.

Chiar [i Joe, temutul buc`tar [ef, era la fel de blând ca unmiel. Se ata[ase de Mark atât de mult, \ncåt \l l`sa s` se joacepe teritoriul lui. Copilul g`sise cea mai bun` metod`: intra \nbuc`t`rie, \mbr`]i[ând pe toat` lumea, \nainte de a-[i spunedorin]ele. Avea \ntotdeauna succes.

|[i cucerise chiar [i bunicul. Asta [i datorit` unei\ntâmpl`ri. La mic` distan]` de piscin` se g`sea un copacscorburos, ideal pentru c`]`rat. |ntr-o zi, sub privirea vigilent`


a surorii lui, Mark \ncepu s` se urce cu aten]ie [i precau]ie.Striga fericit c` reu[ise, dar se dezechilibr` [i c`zu pe iarbadeas`. Plânse, desigur, dar se calm` repede.

– Nu e grav, \l lini[ti Meredith. Ai urcat foarte sus, dragulmeu.

Meredith se a[tepta ca el s` abandoneze, dar se \n[el`.Cu o privire sfid`toare, \ncerc` din nou, spunându-i suroriilui s` se \ndep`rteze. Maurice \[i urm`rise nepotulzâmbind.

De data aceasta nu c`zu [i toat` lumea \l felicit`.|n aceea[i sear`, Maurice \i relat` incidentul lui Dane [i

zâmbi amuzat.– Ce micu] arogant! exclam` el cu mândrie. I-a ordonat lui

Meredith s` plece [i a coborât singur, f`r` ajutor! Asta mi-aamintit de tine, când erai copil.

– Nu-mi amintesc s` fi fost a[a, spuse Dane. Foarteneastâmp`rat, poate, dar cu siguran]` nu arogant.

– F`r` \ndoial`, arogan]a a venit o dat` cu vârsta, remarc`Meredith.

– Dac` am devenit a[a, a fost din cauz` c` am avut unmodel…

– O, suspin` Meredith. Ce urât din partea ta s` dai vina peMaurice! Toat` lumea [tie c` e la fel de blând ca un miel…

Pentru o clip` crezu c` mersese prea departe. Dar dincolode aparen]e, cei doi aveau sim]ul umorului [i izbucnir` \n râs.

– S` m-ajute Dumnezeu! M` domolesc o dat` cu vârsta.– S` ne ajute pe to]i, ad`ug` Dane, ridicându-[i paharul. A]i

terorizat Pacificul toat` via]a, sper c` o ve]i face mult timp deacum \nainte.

68 LAUREY BRIGHT

– Dr`gu] toast! spuse Maurice f`r` a-[i putea ascundemândria. {tii de ce l-am ales pe Dane?

Uimit`, Meredith cl`tin` din cap.– Pentru c` este singurul care-mi poate ]ine piept. Lumea

este plin` de oameni amabili [i avizi, dar f`r` idei valabile.Dane este singurul care este gata s` se bat` pentru a ob]ineceea ce dore[te.

– Nobil! spuse ea.|n mod incon[tient, \[i duse un deget pe buze, iar Dane o

privi. Lumina l`mpilor \i sublinia tr`s`turile acviline. Apoi se\ntoarse spre Maurice [i \ncepu s` discute afaceri cu el.

Seara se derul` \ntr-o atmosfer` relaxat`. Meredith aproapec` uitase de s`rutul pasional al lui Dane [i de modul \n care \ir`spunsese. Dar trebuia s` recunoasc`, spre ru[inea ei, c`[i-ar fi dorit s` retr`iasc` o asemenea experien]`.

Partea rezonabil` a con[tiin]ei sale \i [optea c` nu f`cusedecât s` r`spund` unei atrac]ii fizice. Adev`ratul Dane, celcare se ascundea \n spatele b`rbatului senzual, era dur,ne\ndur`tor [i lipsit de tandre]e. F`r` \ndoial`, ar fi fostgroaznic s`-l aib` ca so]. Nu putea sim]i iubire pentru el.

Acest gând reconfortant nu reu[ea \ns` s`-i lini[teasc`b`t`ile inimii, atunci când se afla \n aceea[i camer` cu Dane.


Capitolul 6

Clubul era situat \ntr-o elegant` cl`dire din piatr`,\nconjurat` de terenuri plantate cu arbori. Atmosfera de aiciera pl`cut` [i relaxant`. Diminea]a, locul ar`ta ca o gr`dini]`.Copiii \notau [i se jucau, supraveghea]i de mamele carediscutau la umbr`. Dup`-amiezele [i serile erau rezervateadul]ilor.

|n acea sear`, pentru a s`rb`tori fondarea clubului, sed`dea un bal la care participa [i Maurice. Dane o \nso]ea peGinny, iar Peter pe Meredith.

– Veni]i cu ma[ina mea, le propuse Maurice. O pute]i luape a voastr` dup` bal: Joseph m` va \nso]i, dar va veni s` o iape Meredith.

– Mul]umesc mult, domnule. Peter \ncerca \n zadar s` par`\ncântat.

Meredith \[i plec` privirea. Peter era foarte tân`r. |ncompara]ie cu Dane, avea aerul unui adolescent.

|ntorcându-se, o v`zu pe Ginny privind-o rece. Unsentiment brusc de ur` o f`cu s`-[i ridice b`rbia: Mauriceinsistase ca ea s` fie gazda [i nu dorea s` o lase pe Ginny s`-idea sentimentul c` este o intrus`, doar pentru c` ea \ns`[iaspira la acest rol.

„Cel pu]in, nu-mi va putea critica ]inuta“, se gândi ea cusatisfac]ie. Somptuoasa ]inut` de un albastru \nchis \i punea \nvaloare chipul. |nainte de sosirea invita]ilor, Maurice \i d`duseun pandantiv, un safir cu diamante, care amplifica efectulrochiei.

– A fost al so]iei mele. Ai grij` s` nu-l pierzi, spuse el pe unton serios.

|nduio[at` de gest, se aplec` [i-l s`rut` pe obraz, \nainte dea fugi f`r` s` mai a[tepte reac]ia lui. De[i o credea mama luiMark, Maurice d`dea impresia c` \nv`]ase s`-[i iubeasc`nepoata, iar pe ea lucrul acesta o bucura, c`ci avea mult`afec]iune de oferit.

Când sosir` la club, Meredith avu un [oc: camera fusesetransformat` \ntr-o poian` de p`dure. Tavanul era acoperit cubol]i de crengi, pe pere]i erau ag`]ate orhidee, exista chiar [io cascad` a c`rei ap` curgea pe pietrele acoperite de mu[chi.

– Este minunat! exclam` Meredith, fermecat`.– Este un comitet excelent, dar m` tem c` nu au

imagina]ie, coment` Maurice cu un zâmbet acid. De cinci anidecoreaz` la fel!… Vino s`-l cuno[ti pe pre[edinte.

Meredith nu fu surprins` de prezen]a lui Dane \n comitet,dar \ncerc` \n zadar s` o vad` pe Ginny. Prin urmare, numele lornu erau atât de inseparabile! Asta nu mai poate continua, trebuies` \ncetez s` m` mai gândesc la femeia asta! \[i spuse Meredith.


Odat` decizia luat`, \i zâmbi radios lui Dane, care \ir`spunse printr-o privire amuzat`. |l \nso]i pe Maurice pân`la un grup de vechi prieteni care discutau cu paharele \nmân`.

|i cuno[tea pe unii dintre ei, fiindc` luaser` cina la ei. Ceipe care nu-i cuno[tea, \i fur` prezenta]i de Maurice. |l salutar`to]i cu respect [i-i ar`tar` un v`dit interes.

U[or dar ferm, Maurice \l \ndep`rt` pe Peter. |i promise c`\i va reda \nso]itoarea \n momentul \nceperii balului [icontinu` prezent`rile. Dup` zece minute, nimeni nu puteaignora faptul c` era o Fowler, \ndrept`]it` s` a[tepte respect.Unul dintre prietenii lui Maurice o prezent` fiului s`u, untân`r elegant [i rafinat.

Par]ial rafinat. Când Dane li se al`tur`, se putea observaclar cine fusese modelul tân`rului. De[i \l detesta, trebuia s`recunoasc` faptul c` \ndep`rtatul v`r eclipsa ceilal]i b`rba]i,f`cându-i s` par` [ter[i, f`r` farmec.

– Nu fi atât de gânditoare, \i [opti Dane la ureche. |]i veitulbura to]i admiratorii de vârsta a treia.

Stimulat` de tonul lui ironic, \i adres` un nou zâmbetstr`lucitor. Era u[or s` str`luce[ti \ntr-un asemenea cadru [i,curând, to]i cei din grup abandonar` tonul protector [i i seadresar` ca unei egale.

– Dane, ia-o pe Meredith [i \ncredin]eaz-o partenerului ei,te rog, spuse Maurice. Cu siguran]`, nu dore[te s` r`mân`toat` seara \n compania celor \n vârst`.

Se l`s` escortat` pân` \n sala de bal. |n ciuda sentimentelorfa]` de Dane, se sim]ea mândr` s` fie \nso]it` de cel maiseduc`tor b`rbat dintre to]i.

72 LAUREY BRIGHT

– Unde este tân`rul King? se interes` Dane.– Acolo, cu familia lui. Lâng` cascad`.– Vom merge s`-l lu`m \n treac`t.– |n treac`t?– Da, zâmbi el ironic. Cinezi cu mine \n sera asta, dulce

veri[oar`.– Nu-mi spune a[a! r`spunse ea, ro[ind.– Dar e[ti dulce, la fel de dulce ca mierea. To]i prietenii lui

Maurice au fost fermeca]i.Râse de aerul ei intrigat [i-i atinse obrazul. Mâna \i \ntârzie

pe piele catifelat`.– {i e[ti veri[oara mea, nu-i a[a?– E mai bine s` ne amintim de asta, f`r` \ndoial`.– O, dar eu nu uit acest lucru, r`spunse el luând-o de bra]. Ce

noroc s` avem un grad de rudenie atât de \ndep`rtat, nu-i a[a?Meredith nu g`si nici o replic`. |i ierta cu greu dorin]a de

a o curta. Dane o detesta prea mult pentru a face glume u[oare.Ca [i când ea n-ar fi putut \n]elege, el \i zâmbi enigmatic.

Fu profund tulburat` [i agitat`. Privirea du[m`noas` a luiGinny ar fi trebuit s`-i sting` veselia. Era clar c` tån`ra nuaprecia deloc faptul c` intrase cu Dane, chiar dac` erau\nso]i]i de Peter King.

– S-au terminat formalit`]ile? Domnul Sanders ne spuneac` ai fost ales pre[edinte pentru anul urm`tor, fiindc`b`trânul Rolly Hargreaves va ie[i la pensie.

– Poate, r`spunse el \nainte de a schimba subiectuldiscu]iei.

Ginny \i d`du replica. Fu gra]ioas` cu Peter [i primi sosirealui Maurice cu un respect fermec`tor.


Meredith se amuza. Nimeni nu se \ndoia c` ar fi preferat s`r`mån` cu fra]ii King, decât cu Dane. Era un necontenit du-te-vino\ntre mese; diverse cupluri veneau s`-[i prezinte omagiile fa]`de Maurice [i fa]` de Dane [i r`mâneau pentru a fi prezenta]i.Numele se amestecau \n mintea lui Meredith [i erau \nlocuitemereu de altele. Era convins` c` v`zuse toate personalit`]iledin aceast` parte a insulei.

Era \mb`t`tor s` se \nvârt` pe ringul de dans, slab luminat;era ame]itor s` aud` råsetele [i vocea celor care se sim]eau lafel de bine ca ea. Ralaxat`, Meredith avea o frumuse]emisterioas`. Albastrul rochiei \i sublinia fragilitatea corpuluimic [i suplu, reliefându-i culoarea ochilor [i a tenului bronzat.

Când Dane o duse pe ringul de dans, exaltarea ei atinsepunctul maxim. Dane privi mirat expresia ei de fascina]ie.

– Unde e Ginny? \ntreb` ea.– Danseaz` cu Sanders. Mama ei vorbe[te cu Maurice.

Tân`rul King s-a dus s` invite pe cineva la masa p`rin]ilor lui.Nu ai nici un motiv s`-]i faci griji pentru ei.

– Dar nu era necesar s` m` invi]i la dans.– Ca lumea s` cread` c` nu ne \n]elegem? Un pic de

ra]iune, Meredith!A[a deci, acesta era singurul motiv! |[i sim]i inima

strângându-i-se f`r` nici un motiv.– E[ti foarte prudent!– Mai prudent decât tine, copil exasperant!– Ce-am mai f`cut? \ntreb` ea impertinent. M` comport cât

pot de bine.– Da? Atunci, e foarte bine c` te supraveghez. Tân`rul King

e gata s`-[i piard` capul [i ai fermecat \n mod con[tient petoat` lumea de aici.

74 LAUREY BRIGHT

– Mai pu]in pe tine, spuse ea cu inima \nghe]at`.– Dar eu nu contez.– Nu [tiu…, murmur` ea provocatoare. Reprezin]i o

adev`rat` tenta]ie pentru o femeie [i a[ fi fericit` s` te am lapicioarele mele.

– Dup` opinia mea, cred c` e invers, draga mea. Aminte[te-]ide singura dat` \n care te-am luat \n bra]e. Cu un singur s`rut,te-am f`cut s`-]i pierzi capul. Dac` am fi continuat, ai firegretat faptul c` ai venit \n Fiji. Nu sunt un adolescentne\ndemânatic.

Aluzia la tat`l lui Mark o \nfurie.– Cum \ndr`zne[ti!– Nu \ndr`znesc nimic, spuse el calm. Nu m` provoca.– Te ur`sc.– Posibil. Dar \n acela[i timp, te atrag. Din fericire, nu m`

intereseaz` adolescentele puerile. Relaxeaz`-te! Mi-e groaz` s`dansez cu o persoan` \ncordat`.

– Cu a[ putea s` m` relaxez?Era consternat` c`-i descoperise secretul [i umilit` de

brusche]ea lui. Dac` n-ar fi declarat c` este mama lui Mark,poate c` ar fi fost mai amabil cu ea. Dar viitorul fratelui ei eramai important decât orice altceva [i nu-[i regreta minciuna. Oatr`gea, da, dar nu s-ar fi \ndr`gostit de el.

– Inspirarea profund` este o excelent` metod`, se pare. Artrebui s` \ncerci.

Ea g`si ideea nebun` [i \ncepu s` râd`.– E mai bine, o \ncuraj` el… Ai talia sub]ire.– Pardon?– Ai auzit bine. O talie mic`, un piept cu forme delicate…


– De-a ce naiba te joci? spuse ea, ro[ie de confuzie.– {i ro[e[ti atât de u[or! Foarte tân`r` [i inocent`. Deloc

aventurier` [i oportunist`, a[a cum pretinzi c` e[ti.– Am abia nou`sprezece ani! sublinie ea ferm. Nu-mi

spune c` po]i distinge dintr-o singur` privire o adev`rat`domni[oar`!

– Cu greu. Dar trebuie s` recuno[ti c` maternitatea n-aavut nici un efect asupra ta. Te-am v`zut \n bikini. Nimic nutr`deaz` faptul c` ai un copil.

– Ce vrei s` spui, Dane?– Nimic, r`spunse el, fixându-i chipul. Te sim]i bine? E[ti palid`.– Nu e de mirare. Nu \ncetezi s` m` insul]i! Unde vrei s`

ajungi?– Nu f`ceam decât s` te admir. Dar \]i voi da un sfat.|n timpul scurtei t`ceri, \l fix` cu o privire stins`.– Fii rezonabil`, relu` el. Nu tr`i \n umbra lui Peter King.

Este \ndr`gostit de tine, dar Maurice ar fi furios la gândul uneic`s`torii.

– Peter este un prieten drag.– Desigur. Dar n-ar fi un so] convenabil.– Viitorul so] trebuie s`-l accepte pe Mark. Asta reduce

posibilit`]ile.– Da, poate. Dar averea pe care ]i-o va l`sa Maurice va

u[ura lucrurile.– Vrei s` spui c` voi fi luat` de so]ie pentru averea mea?– Nu doar pentru asta. E[ti o frumuse]e \narmat` cu

numeroase farmece de care te folose[ti generos.Era zadarnic s` \ncerce s` aib` ultimul cuvânt, de[i

confruntarea cu Dane avea un efect pozitiv asupra caracterului ei.

76 LAUREY BRIGHT

– E[ti imposibil! capitul` ea.– Cred c` e o tr`s`tur` de familie. Probabil c` Maurice a

auzit spunându-i-se acest lucru de nenum`rate ori [i tu la fel,f`r` \ndoial`.

– Asta nu seam`n` cu un compliment.– Nici nu e unul.Ascunzându-[i dezam`girea sub o izbucnire de furie,

spuse:– |mi imaginez c` pentru tine femeile trebuie s` fie umile

[i docile, fericite s` r`mân` acas` [i s`-[i serveasc` so]ul!– Crezi ce vrei. P`rerea ta despre mine nu m` intereseaz`.– E reciproc! r`spunse ea furioas`.– Nu cred, protest` el râzând. }i-ar pl`cea s` m` vezi la

picioarele tale, pentru a avea pl`cerea s` m` domini. Po]ir`mâne cu visele tale copil`re[ti. dar nu spera s` devin`realitate. Te g`sesc amuzant`, dar sunt prea prudent pentru ac`dea \n capcana frumuse]ii tale.

– {i eu te g`sesc fermec`tor.Avu nevoie de un efort supraomenesc pentru a-[i p`stra

sângele-rece. Reu[i s`-i zâmbeasc` lui Peter care dansa cu unadintre prietenele ei [i lui Ginny Moore. Pentru nimic \n lumen-ar fi l`sat-o pe aceast` femeie s` vad` cât de r`nit` era.

La sfâr[itul dansului, se \ntoarse la locul ei. B`rba]ii se\ndep`rtar` pentru a discuta \n timpul pauzei. Ginny se aplec`spre Meredith.

– Pari pu]in nervoas`, draga mea. Te-ai certat iar cu Dane?– Nu, deloc. Am avut o mic` explica]ie, asta-i tot.– Nu crezi c` e[ti cam proast` deranjându-l? \ntreb` Ginny

ridicându-[i sprâncenele. |]i dai cu siguran]` seama de


situa]ie:acum c` el controleaz` fabrica Fowler, de el depindedac` ai sau nu dreptul la mo[tenire.

– Care mo[tenire?Meredith se pref`cea \n mod inten]ionat c` nu \n]elege.– Cea a lui Maurice, bine\n]eles.– Maurice este \nc` \n via]`.– Este un om \n vârst`, Meredith. Are peste de optzeci de

ani. I-a \ncredin]at totul lui Dane de câ]iva ani, când a sim]itc` \l las` puterile. Este foarte rezonabil din partea sa.

Meredith nu [tia nimic despre fabrica bunicului, dar\ncepuse s`-l cunoasc`. Dac` ar fi sim]it c`-l las` for]ele, n-ar fil`sat pe nimeni s` vad` acest lucru. Pe de alt` parte, Danespusese foarte clar c` Maurice \i va l`sa suficien]i bani, iar ea[i Mark vor fi boga]i tot restul vie]ii. Prefera s`-l cread` peDane, crud dar onest, decât pe Ginny Moore. Antipatia fa]` deaceast` femeie nu \nceta s` creasc`.

– Foarte rezonabil, \ntr-adev`r, aprob` ea.– Deci, nu ai nici un motiv s` te cer]i cu v`rul t`u, nu-i a[a?– A! Cred c` asta \i face bine, tu nu? r`spunse ea pe un ton

lejer. Are aerul la fel de rigid ca al unui b`trân, de[i nu are \nc`treizeci de ani!

Un demon malefic o \mpinse s` continue:– Consider` asta drept cadoul meu de nunt`. Dac` va

continua a[a, va deveni un tiran.Desfigurat` de furie, Ginny se aplec` spre ea [i-i spuse:– Las`-l, insolento,… aroganto! \ncheie ea dup` o ezitare.

Te crede plictisitoare. Eforturile pe care le faci pentru a-iatrage aten]ia \l irit`.

78 LAUREY BRIGHT

Cu un efort vizibil [i probabil pentru a asculta de privireamamei sale, Ginny reu[i s` se st`pâneasc` [i s`-[i reia rolul decea mai gra]ioas` femeie din lume.

– Speram s` pot \mpiedica aceste insulte, spuse ea dup` ot`cere. Dar constat c` nu [tii s` te compor]i. Asta \l deranjeaz`[i pe Dane. Totu[i, asta n-ar fi atât de important dac` ai \ncetas`-i mai atragi aten]ia \ntr-un mod atât de nepotrivit. La urmaurmei, sunte]i veri.

– Nu uit acest lucru! replic` f`r` polite]e Meredith.Trebuia s`-[i ascund` sup`rarea \nainte de a ajunge acas`.

Prin urmare Dane \i vorbise lui Ginny despre ea. Pentru oclip` sim]i nevoia s`-i spun` rivalei sale despre s`rutul luiDane, dar ra]iunea \i veni \n ajutor: dac` ac]iona astfel, Danear fi umilit-o din nou.

– S` [tii c` Dane are idei foarte rigide \n ceea ce prive[tec`s`toria \ntre membrii aceleia[i familii. Uit` ideile pe care ]ile-ai f`cut pe aceast` tem`.

Meredith nu putea suporta mai mult. Se ridic` [i ripost` cudemnitate.

– Crezi sau nu, o astfel de idee nu mi-a trecut niciodat`prin minte. Ai cale liber`, domni[oar` Moore. Am gusturi maibune.

Se \ndrept` spre Peter. Acesta discuta \ntr-un cerc deprieteni, iar Meredith li se al`tur`. Pe tot parcursul serii, evit`s` mai r`mân` singur` cu Ginny sau cu mama ei.

|n momentul ie[irii din club, se \ntâlnir` cu Dane [i Ginny.Doamna Moore ca [i restul invita]ilor mai \n vârst` seretr`seser` deja. Meredith se gândea c` soarta le juca festeaducându-i \n preajma lui Dane…


O alt` mutare a acestui destin diabolic fu salutul lui Sarah.– Bun`, domni[oar` Moore! Domnule Fowler! Ce sear`

superb`!Ginny era la fel de gra]ioas`, dar Dane \i adres` un zåmbet

care o f`cu s` se topeasc`. Meredith \ncerca s` fie cât maidiscret`. Credea c` Dane nu va fi de acord cu ideea de a mergepe plaj`.

– O, nu, nu mergem acas` \nc`, spuse Sarah. Mergem s`facem baie la Natadola. Noaptea este prea frumoas` pentru adormi!

– Da? \ntreb` Dane mali]ios. Sper c` nu ave]i inten]ia s` olua]i [i pe Meredith.

– Ba da,… asta inten]ionam, domnule, se bâlbâi Peter.Crede]i c` domnul Fowler n-ar fi de acord?

Meredith r`mase mut`. Era furioas` s`-l vad` pe Petersupunându-se autorit`]ii lui Dane. Cobor\ privirea [i nimeninu-i ghici sup`rarea.

– Cu siguran]`, r`spunse Dane. L-a]i avertizat pe Joseph?Peter avea aerul vinovat. O privi descurajat pe fat`.– Nu. L-ai trimis acas`, nu-i a[a, Meredith?– Acum câteva ore, recunoscu ea rece.– |n acest caz te \ntorci cu mine, ordon` Dane, f`r` s` ]in`

seama de aerul contrariat al lui Dane [i nici de tres`rirea luiGinny.

Peter fu cel care vorbi primul. Era vizibil derutat, dar d`deadovad` de o l`udabil` \nc`p`]ânare.

– V` \nso]esc. Nu-mi doresc s` merg la Natadola la fel demult ca ceilal]i.

80 LAUREY BRIGHT

|ngrozit`, dar incapabil` s` schimbe evenimentele,Meredith se l`s` instalat` pe bancheta din spate a ma[inii luiDane.

El conducea f`r` s` vorbeasc`. O l`s` pe Ginyy, dar nu lipsimai mult de cinci minute. F`r` \ndoial`, nu fusese odesp`r]ire pasionat`: suficient pentru un s`rut scurt, nimicmai mult.

– Te-ai distrat bine, Meredith? \ntreb` el plecând de pe loc.– Foarte bine, mul]umesc, r`spunse ea cu o voce aton`.– E[ti cam t`cut`.Dane prelua din nou conducerea, dar nu dorea s`-i lase

pl`cerea s` o aud` plângându-se de oboseal`.– |mi pare r`u.Nu mai schimbar` nici un cuvânt pân` la sosire.– Te a[teapt` ma[ina, Peter, remarc` el. Ai cheie, Meredith? – Da, mul]umesc.– Revin \n câteva minute.Peter nu vorbi decât când zgomotul ma[inii nu se mai auzi.

O lu` de-a lungul aleii, unde era parcat` ma[ina sa.– |mi pare r`u, Meredith.– Nu-]i face probleme. Mergi dup` ceilal]i.– Da, voi merge. Este cam demodat, nu-i a[a? Ce credea?

C` vom face o orgie pe plaj`?Ideea era destul de comic` pentru a o face pe Meredith s`

râd`. Peter se aplec` [i o s`rut` pe furi[.– Credeam c`-]i va fi team`, dar ai r`mas calm`!– S`-mi fie team` de Dane? Cred c` glume[ti! Nu m`

intereseaz` p`rerea lui. Dar cred c` nici bunicul n-ar fi fostde acord.


– Dac` ai reu[it s`-l ignori, \nseamn` c` ai mai mult curajdecât mine. Sincer s` fiu, m` intimideaz`. |n afar` de Maurice,nu cred c` exist` un du[man mai redutabil. Se aseam`n`.

– Ai prea mult` imagina]ie! protest` Meredith. Haide,pleac` repede. Mul]umesc pentru aceast` sear` minunat`!

Zâmbetul ei era atât de cald, \ncât nu-i remarc` emo]ia din voce. – {i eu m-am sim]it bine. E[ti atât de dr`gu]`, Meredith!

Noapte bun`!Ea merse \ncet pe verand`. Sim]ea c` este pe punctul de a

izbucni \n lacrimi, dar nu se putea abandona plânsului \naintede a fi \n camera sa.

Dane o ajunse din urm` \n momentul \n care era \n hol.– |nc` mai e[ti \mbufnat`?– Nu sunt \mbufnat`, r`spunse ea cu vocea tremurând.|ngrozit` c` ar fi putut s` plâng` acolo, \n fa]a lui, se

\ndrept` spre u[`. Dorea s` fie singur`.– Meredith!– O, pentru numele lui Dumnezeu! N-ai f`cut destul

pentru seara asta? strig` ea \nainte de a fugi cu ochii \n lacrimi.Se \nchise \n baie, \ncercând s` se relaxeze sub jetul cald al

du[ului. Apoi se \nf`[ur` \ntr-un prosop imens [i se a[ez`pentru a-[i termina toaleta.

Reu[ise s` nu plâng`, dar se sim]ea \ncordat` [i nervoas`.Prea \ncordat` pentru a dormi, prea obosit` pentru a gândi clar.

|[i puse o mân` pe ceaf`. Era atât de \ncordat`, \ncâtmu[chii p`reau \nnoda]i.

Minunat! se gândi ea. M` \ntreb cine-i responsabil?Nemiloasa cruzime a lui Dane? Sau aluziile r`uvoitoare alelogodnicei lui?

82 LAUREY BRIGHT

Capitolul 7

Meredith ignor` u[oara b`taie \n u[`. Crezu c` este unuldintre acele zgomote nocturne. Nu se \ntoarse decât cândsim]i un fior pe ceaf`, a[a cum se \ntâmpla când Dane era \npreajm`. Se \ndrept` spre ea, cu o can` \n mân`.

– Ce… Ce faci aici?– }i-am adus lapte cald.Puse cana pe noptier` [i o contempl` pe Meredith. Ea

tremur`, hipnotizat` de intensitatea privirii fixe, aproapeimobile. Regreta c` nu se \mbr`case \n c`ma[a de noapte, pus`neglijent pe sp`tarul unui scaun. |n ciuda taliei sale, prosopulnu-i acoperea tot corpul. {i-ar fi dorit ca el s`-i vorbeasc`.

– Trebuie s`-mi promi]i c`-l vei bea, relu` el.Ea zâmbi amar. Era tipic Dane.– Desigur… maiestate.– Ce-ai spus?Auzise, dar nu-i venea s` cread`. Meredith se \ntreba deja

de ce \l provocase.

– N-are importan]`, r`spunse ea, \ntorcându-se… Vrei s`pleci acum, Dane? Sunt obosit`…

Vocea \i pieri, c`ci el se apropiase f`r` veste de lamp`. Era\nc` \n ]inuta de sear`. Oricare altul nu [i-ar fi g`sit locul \naceast` camer` feminin`, dar el se sim]ea \n largul s`u.

– Ce-i cu tine? se interes` el brusc. E[ti alb` ca cear[aful. Aib`ut prea mult?

– Dou` pahare de punci. Aproape. Mul]umesc pentrulapte, \l voi bea. Dar las`-m`, n-am nevoie de tine.

El n-o lu` \n seam`. Se apropie [i-i ridic` b`rbia, observândmodul \n care tres`rise [i-[i \ntoarse capul. F`r` ezitare, \ipuse mâna pe ceafa rigid`.

– E[ti la fel de \ncordat` ca o coard` de vioar`, spuse elridicând-o \n picioare. Vino s` te \ntinzi, \]i voi face un masaj.

– Tu?– Am multe calit`]i ascunse, spuse el ironic. |ntinde-te pe

burt`.Meredith nu rezist`. Se sim]ea aproape fericit` s`

primeasc` ordine de la Dane.Mâinile lui Dane, minunat de blânde, \i masau gâtul [i

umerii. Ritmul mi[c`rilor \i relaxau corpul [i sufletul. Cupleoapele grele, sfâr[i prin a a]ipi. Curând, avu ciudatasenza]ie c` plute[te.

Nu [tiu niciodat` \n ce moment Dane \ncet` masajul pentrua-i mângâia corpul, dar era prea târziu când \[i d`du seama. |isim]i c`ma[a catifelat` lâng` obraz, \n timp ce mâinile \ialunecau pe spate, \ncercând s`-i desfac` prosopul.

– Dane…El nu spuse nimic. F`r` \ndoial`, nu auzise acest murmur

de protest. Meredith deschise ochii pentru a-i privi chipul.

84 LAUREY BRIGHT

Avea o expresie de absen]`, absorbit`. Ca drogat`, ea ridic`mâna. El o prinse [i o duse la buze, s`rutându-i palma, \n timpce o privea. O devora din priviri.

Ca \n reluare, Meredith avea impresia c` timpul sedeforma. Incapabil` s` reac]ioneze, nu f`cu nici o \ncercare dea-l \mpiedica s` desfac` prosopul pe care \l arunc` departe,dezgolindu-i formele armonioase ale corpului.

– E[ti frumoas`, spuse el cu o voce r`gu[it`, fascinat`.– {i tu la fel, r`spunse ea.El zâmbi [i o lu` \n bra]e. Måinile \i mângâiau pielea

catifelat`.Buzele se unir` \ntr-un s`rut. U[or, ca [i când i-ar fi fost

team` s` nu o sperie, \i mângâie fiecare curb` a corpului.Meredith se sim]ea cuprins` de un val de c`ldur`. Mângâierilelui Dane trezir` \n ea o pasiune devorant`, de a c`rei existen]`nu [tiuse pân` atunci.

Ridicându-[i bra]ele, le strecur` \n jurul gâtului lui Dane[i-[i l`s` capul pe spate.

– Mi te oferi? murmur` el.– Asta \]i dore[ti?Drept r`spuns, o strânse [i mai tare, strivind-o de pieptul

lui pentru a-i demonstra dorin]a.– Da, spuse el dur. Dar [tii asta, nu-i a[a? Ai experien]`.

Câtor b`rba]i ai spus acela[i lucru, Meredith?– La sute!F`r` s` se gândeasc`, ridic` mâna [i-l lovi. Furia puse

st`pânire pe ea. Furia, frustrarea [i ru[inea de a fi c`zut \npropria capcan`. Dane tocmai \i demonstrase c` nu sim]eanimic pentru ea, decât un imens dispre].


– Pu[lama! Asta ai prev`zut pentru Peter King, \n seara asta?– Nu, gâfâi ea, luptându-se s` se \ndep`rteze de el. De ce

naiba nu te c`s`tore[ti cu Ginny? Asta te va \mpiedica s`martirizezi prima venit`.

|n timp ce pronun]a aceste cuvinte, instinctul o avertiz` c`mergea prea departe. Citind furia din ochii lui, se zb`tu s`scape \nainte de a pune mâna pe ea.

– Te po]i zbate, murmur` el. Este pu]in cam târziu, nu-ia[a?

Când \ncerc` s` ]ipe, el o \mpiedic`, imobilizând-o. Teamasporea for]ele lui Meredith, dar era prea sl`bit` pentru a seelibera. Instinctiv, se gândi s` strige dup` ajutor, dar imaginealui Mark dormind \n camera vecin` o re]inu.

Dane o strivea cu greutatea lui. Zâmbea la eforturile pecare le f`cea pentru a-l \ndep`rta.

– Pleac`! Te detest!– M` vei detesta [i mai mult \n câteva momente.Amenin]area era clar`. |ngrozit`, \[i d`du seama c` Dane o

va seduce cu sau f`r` aprobarea ei. Acum, [tia ce fel de om seascundea sub masca rece pe care o arbora, iar dorin]aprimitiv` pe care o trezise \n el o speria. Dane \i mångåiepieptul. Era cea mai intim` mângâiere pe care o cunoscusevreodat`, cea mai senzual`.

– E[ti nebun! Dane… te rog!– Ce m` rogi? M` rogi s` merg mai departe?Ironia \[i atinse scopul. Meredith se sim]ea paralizat`.

Tremura, \n timp ce buzele lui Dane \i explorau corpul; nu dedurere, ci din cauza a[tept`rii acestei dureri dinainteapromisiunii extazului pe care doar el i-l putea oferi.

86 LAUREY BRIGHT

Meredith \[i cuno[tea acum puterea propriei pasiuni.Tulburat` de mângâierile lui, [tia c` pre]ul pe care ar fi trebuits`-l pl`teasc`, dac` i s-ar fi abandonat, era prea mare. Doar s`nu fi fost prea târziu! se gândi ea, ab`tut`.

|ncepur` s`-i curg` lacrimi.– Dane, opre[te-te!… Nu pot! Nu aici, nu acum!– Micu]a inocent`? o ironiz` el. Bine jucat, Meredith.|[i reluase o masc` impasibil`, violen]a \nfrico[`toare

disp`ruse. Meredith câ[tigase.Plângea [i suspina fiindc` i se f`cuse brusc frig. Trezise \n

ea o dorin]` devorant` pe care nu-[i putea permite s` [i-osatisfac`.

– Lacrimi? Chiar te-ai speriat?– Eu… Parc` ai vrea s` m` omori.El avu un zâmbet ironic, dar care se \ndulci brusc. Era

tandre]e? Nu, era imposibil! Prizonier` \n bra]ele lui, Meredith\l privea t`cut`.

– S` nu m` mai love[ti niciodat`, \i spuse el blând.O l`s` [i se ridic`. Ar fi vrut s`-i vorbeasc` pentru ca s` vin`

s-o ia din nou \n bra]e. Dureros de \ncordat`, dorea doar s`-[i\nece dorin]a \n uitarea bra]elor lui. Dar r`mase nemi[cat`.

Dane se \ntoarse [i o v`zu. P`ru amuzat [i o acoperi.– E[ti aidoma unei nimfe frustrate. S` [tii, draga mea, c` nu

o p`r`sesc pe Ginny plin` de pasiune nedomolit`, pentru a oconstrânge pe prima venit`. Chiar m` crezi \n stare de a[aceva?

– Nu [tiu, r`spunse ea ezitând.Con[tient` de duritatea privirii ei, \ntoarse capul [i-[i plec`

privirea.

SUB VRAJA IUBIRII 87giannijollys

– Nu [tiu, repet` ea. Dane, de ce m` ur`[ti atât de mult?M-ai urât chiar \nainte de a sosi aici?

– Nu, draga mea. Nu detest din principiu.– Am spus ur`, insist` ea.El \i lu` mâna [i i-o s`rut`.– Te \n[eli, r`spunse el cu buzele pe palma ei. Nu [tiu exact

ce simt pentru tine, dar trebuie s`-mi dau seama, \n]eleg.– Cred c` te ur`sc.– |ntr-adev`r? exclam` el. M` \ndoiesc, draga mea, dar crezi

\n continuare, dac` asta \]i mângâie orgoliul.Se aplec` [i-i s`rut` pleoapele \nchise.– {i nu-mi arunca unul dintre adjectivele tale favorite.

Poate c` sunt arogant, vanitos, insuportabil, dar [tiu s`recunosc atrac]ia pe care o exercit… iar tu te-ai sim]it atras`din prima privire. Acum, dormi.

|n ciuda ei, Meredith deschise ochii. El se \ndrept` spre u[`.– Dane…– Noapte bun`, Meredith, \i spuse f`r` s` se \ntoarc`.U[a se \nchise \n urma lui. Meredith rul` prosopul [i-l

arunc` pe jos cu nervozitate. O, cât de mult \l dorea… Cât deaproape fusese de a se abandona pentru o noapte pl`ceriibra]elor lui!

Dac` era o femeie liber` a[a cum credea, s-ar fi putut l`sadus` de val, f`r` a suferi mai târziu de ru[ine sau regret. Darnu era a[a.

Soarele era deja sus când se trezi. Trilul p`s`rilor umpleaaerul. Prin fereastra deschis`, intra mirosul florilor. De[iacoperit` cu o singur` p`tur`, \i era cald.

Mark intr` tiptil, cu un deget pe buze.

88 LAUREY BRIGHT

– E[ti treaz`! strig` el vesel alergând spre pat. E timpul s`lu`m micul dejun!

– Bine, \mbr`]i[eaz`-m`.El o cuprinse cu entuziasm.– Miro[i bine. Ce-ai f`cut?– Am luat micul dejun cu Dane. Nadi [i cu mine ne-am

plimbat [i am cules flori.Inima lui Meredith era plin` de iubire. Dup` ce-l \mbr`]i[`

din nou, \l duse \n camera lui. Renadi \nlocuia florile culese cuo zi \nainte, cu cele proaspete.

– V-a]i distrat bine ieri sear`? \ntreb` ea.– Da, foarte bine, min]i Meredith. Am venit abia la

ora trei.– {tiu, v-am auzit.Lui Meredith i se t`ie respira]ia. |l auzise [i pe Dane? Sim]i

c` ro[e[te.– |mi pare r`u c` te-am trezit, spuse ea.– Nu dormeam, mergeam s` m` culc.Nu era nici un sub\n]eles \n vocea ei cald`. Poate c` nu

surprinsese nimic din conversa]ia lor. Sau poate c` i se p`reanormal ca el s` o viziteze la miezul nop]ii.

– Dac` \mi la[i timp s`-mi iau micul dejun, voi veni s` nesc`ld`m \mpreun`, propuse Meredith, l`sându-l jos pe Mark.

– Ne \ntâlnim la piscin`, spuse Renadi.– Bun` idee. M` \mbrac [i vin.Se \mbr`c` repede cu o bustier` [i o pereche de pantaloni

scur]i. Pe un ton dispre]uitor, se sf`tui s` nu mai fie proast`.Nimeni n-ar fi putut fi mai clar decât Dane: o g`seaatr`g`toare, dar pentru el nu era decât o femeie printre multe


altele. Pasiune, acel torent devastator care-i cuprinsese cu osear` \nainte, nu \nsemna nimic. Ceea ce dorea, era s`…

Consternat`, Meredith se a[ez` pe marginea patului, cufa]a r`v`[it`. Ceea ce-[i dorea era iubirea lui Dane, ca r`spunsla iubirea ei.

„Nebuno!“ \[i strig` ea cu ochii m`ri]i. „ Sunt \ndr`gostit`de el!“

Nu, era imposibil. Nu putea iubi b`rbatul care o dispre]uiaatât! Dar mâinile ei \mpreunate \ntr-un gest rug`tor \i tr`dausecretul. Auzind vocea lui Mark, \ncerc` s`-[i alunge durereacare-i contracta chipul.

– Vino s` m`nânci lâng` piscin`, strig` el, venind spre ea.A[a pot \nota imediat!

Meredith o privi \ntreb`tor pe Renadi.– Domnul Fowler v` a[teapt`. Dore[te s` veni]i.Cu cât vor fi mai mul]i oameni \n jurul ei, cu atât gândurile

\i vor vagabonda mai pu]in. |[i puse pe nas o pereche deochelari de soare.

– Bine. Haide, Mark, s` facem o \ntrecere!Era o adev`rat` art` s` lase un copil de doi ani s` câ[tige,

dar Meredith cuno[tea secretul. Gâfâiau amândoi [i râdeau \ntimp ce se apropiau de grupul aflat la umbr`. Acolo se aflaMaurice, desigur. {i Dane [i Ginny, proasp`t` [i fermec`toare\n rochia sa alb`.

Pl`cut` reuniune, se gândi ea cu am`r`ciune. |l opri peMark la timp pentru a nu o lovi pe domni[oara Moore pestepicioare.

Cât de mult o ura pe aceast` femeie! Ginny avu un zâmbetpoliticos care \i d`du chef lui Meredith s` o arunce \n bazin,

90 LAUREY BRIGHT

dar se st`pâni. Primi observa]iile acide fiindc` se trezise târziucu un umor calm [i constat` c` asta o plictisea pe Ginny.

Nu voia s` \ntâlneasc` privirea lui Dane. Amintireaevenimentelor din seara precedent` [i descoperirea din aceadiminea]` a propriilor sentimente, o tulburau prea mult. Nui-ar fi putut suporta zâmbetul ironic.

Din fericire, prezen]a lui Mark \n piscin` [i continuul„prive[te-m`“ o ajutau pe Meredith s` nu ia parte la discu]ie.|[i \ntoarse u[or scaunul. Astfel, putea pretinde c`-lsupravegheaz` pe copil.

– Faci exces de zel, Meredith, \i spuse Ginny. Renadi esteabsolut demn` de \ncredere, nu m` \ndoiesc.

– Nici eu, dar lui Mark \i place s` fie admirat.– Crezi c` e bine s`-i \ncurajezi vanitatea?Meredith o privi mirat`.– Nu credeam c` po]i acuza de vanitate un copil de vârsta

asta. Eu cred c` merit` s` fie \ncurajat.– |ncurajat, desigur. Dar aceast` dependen]` este cu totul

altceva.– Prive[te-m`, Dane! Prive[te-m`, bunicule! striga Mark

s`rind \ntr-un cerc de stropi.– Nu este dependent de mine \n ceea ce prive[te lauda,

spuse Meredith sec. {i cu siguran]`… e prea mult s`-i ceri s`fie independent la vârsta asta.

Ginny se \nro[i, ca [i când s-ar fi \n]eles c` era proast`.– Tu ce crezi, dragul meu? \l \ntreb` ea pe Dane. Maurice,

[i dumneata e[ti t`cut.– Neavând experien]` \n cre[terea copiilor, nu pot s` am o

p`rere. Recunosc c` Meredith este pu]in prea protectiv`, dareste de \n]eles.


Tân`ra deschise ochii mari la acest jum`tate decompliment. Zâmbind, Dane o privi, dar ochii de ambr` nuaveau nici o expresie.

Se a[teptase s`-l vad` diferit, ca [i când trezirea la via]` asufletului [i corpului ei ar fi provocat o schimbare esen]ial` [i \nel. Era o idee ridicol`, pueril`. Dane era acela[i, sobru [i\ncrezut.

– |nc` mai e[ti sup`rat` pe v`rul t`u, fiindc` nu te-a l`sats` mergi la plaj`? relu` Ginny cu un mic zâmbet.

– Ce poveste-i asta? interveni Maurice.Ginny se \ntoarse spre el.– Nu [ti]i? O ga[c` de tineri hot`râser` s` mearg` s` vad`

r`s`ritul soarelui pe plaj`. Din fericire, Sarah King l-a prevenitpe Dane [i a insistat ca Meredith s` vin` acas`. Am adus-o\mpreun` cu Peter.

Domni[oara Moore n-ar mai fi atât de mul]umit` dac` ar [tiurmarea, se gândi Meredith.

Maurice ridic` din umeri. Ochii s`i p`trunz`tori \i privi pefiecare, oprindu-se la Dane.

– To]i am fost tineri!– Totu[i, Meredith n-ar fi trebuit s` mearg`, nu-i a[a?

insist` Ginny. Nu era convenabil. Biata de ea era furioas`,desigur, dar Dane a avut dreptate.

– Furia mea n-a fost de lung` durat`, spuse blândMeredith. Dane m-a fermecat imediat cu o alt` ocupa]ie.

– Dar e[ti atât de u[or de fermecat! spuse el cu cruzime.– Da? se mir` ea. {i eu care credeam c` e[ti un expert…Maurice zâmbi scurt. |ns` Ginny \[i ascundea prost furia.– S` \n]eleg c` v-a]i certat din nou la \ntoarcere? spuse ea

punând o mân` posesiv` pe bra]ul lui Dane.

92 LAUREY BRIGHT

– Dac` vrei, da. Meredith are un caracter pasional.– Da? E incredibil! Ar trebui s` \nve]i s` te controlezi,

Meredith. Nu e nimic mai rù decât o femeie cu un caracterurât. N-am dreptate, Maurice?

Tonul care-l lua drept martor pe Maurice o f`cu peMeredith s`-[i ias` din fire.

– Sunt convins` c` da, Ginny, ca \ntotdeauna, spuse earidicându-se. Acum, scuza]i-m`, i-am promis lui Mark c`\not`m \mpreun`.

Intr` \n ap` \mbr`cat`, f`r` s`-[i fac` griji de ceea ce ar fiputut crede ceilal]i de impolite]ea sa [i \ncerc` s`-[i uitedurerea jucându-se cu Mark. Dar con[tiin]a nu-i d`dea pace.Fusese necioplit` [i-i datora lui Maurice un comportamentcorect. Se ridic` pe marginea piscinei [i-[i d`du p`rul pespate. Bluza [i pantalonii \i erau lipi]i de corp.

– R`corit`?Maurice p`rea mai mult amuzat, decât sup`rat.– Da, mul]umesc. Ginny are dreptate, cred. Am un caracter

\ngrozitor. Ar trebui s` m` resemnez c` voi r`mâne fat`b`trân`, adùg` ea.

– Asta nu-i o scuz`! Vocea lui Dane era implacabil`.Refuzând s`-l priveasc`, Meredith i se adres` lui Ginny.– |mi pare rù c` te-am \nfuriat.– Deloc, dar recunoa[te c` observa]ia mea era justificat`…

Ar trebui s` mergi s` te schimbi, bluza asta e indecent`.Bustiera i se mula pe forma pieptului. Ea ro[i brusc.– M` duc! Haide, Mark!– V` \nso]esc, spuse Maurice.


Dane \l ajut` pe b`trân s` se ridice. Era un efect alimagina]iei, sau sl`bise considerabil de la sosirea lor?

– M` crezi incapabil s` merg singur? \ntreb` el când ea \[istrecur` bra]ul sub al lui.

– Deloc! M-a]i fi rugat, dac` ar fi trebuit!– Creierul meu nu a sl`bit, chiar dac` Ginny Moore m`

crede senil.– Sunte]i pu]in cam sever!– Mincinoaso, nu o po]i suporta. Ce vei face când va fi so]ia

lui Dane?Meredith ridic` din umeri. Spera c` fa]a nu-i va tr`da

durerea.– Nu [tiu. Vor locui aici?– Da.– Atunci, cred c` va trebui s` m` mut.– Voi reuni consiliul de administra]ie al societ`]ii, spuse el

dup` o t`cere. Vor fi, s` vedem… [aisprezece b`rba]i. Zecedintre ei \[i vor aduce so]iile. De azi \n dou`sprezece zile, f`r`\ndoial`. Te po]i ocupa de asta?

– Da.

94 LAUREY BRIGHT

Capitolul 8

Meredith \i observa curioas` pe to]i ace[ti oameni desprecare nu auzise niciodat` vorbindu-se, dar care o cunoscuser`pe mama ei. Oare \i va vorbi vreunul despre Dinah?

Amintirea mamei sale se estompa. Pentru Meredith, femeialini[tit` pe care o cunoscuse [i tân`ra care detestându-[i tat`lfugise cu un b`rbat pe care abia \l cuno[tea, p`reau dou`persoane diferite.

Curioase rude, se gândi ea \ntâmpinându-i cu un zâmbetpe domnul [i doamna Lamont, ultimii invita]i. Fu surprins`când v`zu o siluet` cunoscut` \n spatele lor.

– Don! strig` ea cu pl`cere.– Meredith!… De unde vii?Uluit, \i strânse mecanic mâna.– Locuiesc aici.Maurice interveni:– Meredith este nepoata mea, domnule Poole. A]i fost

foarte buni cu ea \n timpul [ederii ei \n insula Hibiscus.

Meredith era stupefiat`: prietenia tân`rului setransformase \n respect.

– Nu a fost greu, domnule, r`spunse el timid. Mama meai-a \ndr`git pe Meredith [i pe Mark.

– Nu m` \ndoiesc. Totu[i, a fost dr`gu] din partea voastr`.Meredith tocmai \[i pierduse p`rin]ii [i nu [tia care va fi via]aei aici. S`pt`mâna petrecut` \n sânul familiei voastre i-a adusodihna de care avea atâta nevoie. De ce nu-i ar`]i gr`dinadomnului Poole, Meredith? Philip nu va avea nevoie de el \nurm`toarea jum`tate de or`.

Meredith se \ndep`rt` cu Don. Pentru a \ncerca s` \nl`turestânjeneala care intervenise \ntre ei, \l \ntreb` despre familialui. Ajun[i la cap`tul gr`dinii, Meredith \i ar`t` pata purpuriepe care o f`cea insula Hibiscus pe \ntinsul m`rii.

– |n acel moment, [tiai c` domnul Fowler este bunicul t`u?\ntreb` el brusc.

– Da.– Cred c` trebuie s`-]i mul]umesc pentru acest loc de

munc`.Meredith \l privi mirat`.– Ce vrei s` spui? Nu i-am vorbit nimic despre tine!– Nu era cazul, spuse el. M-ai uitat repede… La urma

urmei, ce \nseamn` câteva s`ruturi?– Dar…Meredith, uluit`, nu [tia despre ce vorbea prietenul ei.– Don…|n spatele lor se auzi vocea rece a lui Dane.– Meredith, Mark s-a lovit. |ntreab` de tine [i plânge.|ntorcându-se, surprinse \n privirea lui Dane o lic`rire de

nelini[te, dar \[i relu` imediat atitudinea obi[nuit`. Avea auzul

96 LAUREY BRIGHT

fin [i probabil c` auzise cuvintele schimbate cu Don. Asta \iconvenea, dar o punea \ntr-o situa]ie mai delicat`: dac` Dane\[i punea \ntreb`ri asupra conduitei sale, nu avea decât un pasde f`cut pentru a porni o anchet`.

Meredith nu fu surprins` s` vad` c` cei doi se cuno[teau.|l atr`seser` \n plasa lor, cel mai probabil pentru a-lsupraveghea. Dar de ce?

Mark \[i rec`p`t` zâmbetul când intrar` \n cas`. B`nuind c`Dane inventase un pretext pentru a o urma, se comport` cur`ceal` fa]` de el. Juca rolul de gazd` cu o u[urin]` care \l\ncânta pe Maurice. |i pl`cea s-o vad`, fermecându-i pe vechiilui prieteni [i uimindu-i pe cei tineri, p`strând \n acela[i timpun aer distant pe care \l atribuia descenden]ei ei Fowler. |nschimb, \i d`dea un acoperi[, o rent` [i independen]a pe care[i-o dorea. |ntre ea [i bunicul ei nu putea exista iubire, dar serespectau.

Dar Dane… Nu, nu era momentul s` se gândeasc` la el.Dane o \njosea cu privirile lui batjocoritoare [i o dispre]uiapentru c` sc`pase mângâierilor lui abile. |l ura pe Dane, dar \liubea nebune[te \n acela[i timp.

Cina fu un succes. Meniul, atent studiat cu Joe, \ncânt` peto]i invita]ii care o felicitar`. A doua zi merser` to]i pe o insul`vecin`, unde Maurice avea o vil` imens` pe malul m`rii. Acolo,femeile \notar`, iar b`rba]ii merser` la pescuit pe iahtul luiDane. Nu se discutaser` \nc` afaceri. Reuniunea urma s` aib`loc a treia zi, ]inându-i ocupa]i pe b`rba]i, \n timp ce so]iile lorurmau s` mearg` la Lautoka [i s` asiste la o parad` de mod`\n cel mai mare hotel din Nadi.

|n cele din urm`, dup` un cocteil la care participau to]iprietenii lui Maurice [i [efii locali, toat` lumea trebuia s` iaavionul.


Meredith ar fi fost bucuroas` s`-i vad` plecând. Se s`turasede curiozitatea lor abia mascat`, de \ntreb`rile perfide care\ncercau s` afle dac` [tia ce mo[tenire \i va l`sa bunicul ei, deinteresul cu care \i urm`reau fiecare gest. De altfel, dac` toatese vor fi terminat, Ginny Moore [i mama sa n-ar mai fi venitatât de des pe la ei.

Dane urma s`-[i anun]e logodna cu Ginny, cu atât maibine, \[i spuse ea \ncercând s`-[i uite durerea. Odat` c`s`toriacelebrat`, ar fi capabil` s` treac` peste aceast` iubire interzis`[i s` \nceap` o nou` via]`. Viitorul f`r` Dane va fi groaznic deplictisitor, dar se va descurca. Nu se moare din necaz! \[irepeta ea.

Din nefericire, inima refuza s` accepte ce-i dicta ra]iunea.Puterea pe care Dane o avea asupra ei o umilea. De fiecare

dat` când \i auzea vocea, de fiecare dat` când \i sim]eaprivirea, trebuia s` se st`pâneasc` pentru a nu-[i tr`da b`t`ileputernice ale inimii. Pentru a nu-[i tr`da secretul, se ar`tafoarte rece fa]` de el. Nu-[i cobora privirea când el o privea [i-izâmbea timid.

– O adev`rat` Fowler, \i spuse doamna Lamont \n timp cest`teau \ntinse la umbra cocotierilor ale c`ror frunze seleg`nau u[or deasupra lor. Pentru doamna Lamont era uncompliment, iar Meredith \l accept` ca atare. Dar vecina einu-i putu surprinde expresia fe]ei mascat` de p`l`ria mare pecare o purta.

Era foarte cald pe insul`, totul era imobil. Un punct alb, \ndep`rtare pe mare, anun]a \ntoarcerea iahtului lui Dane.Oficial, b`rba]ii plecaser` la pescuit, dar cu siguran]`deschiseser` preliminariile consiliului de a doua zi.

98 LAUREY BRIGHT

Cina fu urmat` de o lent` croazier` care \i aduse din noula Lautoka. Cu ajutorul lui Joe, Meredith verific` de mai multeori toate preg`tirile. Nimic nu p`rea s` fi fost omis. Totu[i,tân`ra nu se putea \mpiedica s` nu se nelini[teasc`. Se gândisela tot? Ar fi fost umilitor [i Maurice ar fi fost dezam`git dac` arfi neglijat un detaliu.

– |]i lipse[te fr`]iorul? \ntreb` doamna Lamont cublânde]e. |l protejezi prea mult, draga mea. Este cu totul \nsiguran]` f`r` tine.

– O, nu-mi fac griji pentru Mark, r`spunse Meredith f`r` afi sincer`. Renadi este foarte responsabil` [i nu este rea.

– Este adorabil, un adev`rat Fowler!Meredith zâmbi din nou, st`pânindu-[i dorin]a de a

preciza c` numele lor era Colfax [i cu siguran]` \[imo[teneau [i tat`l.

Datorit` unei ce]e u[oare, iahtul vir` spre ele. Cu pânzeleumflate de vânt, eleganta ambarca]iune se strecura de-alungul recifurilor. U[or, iahtul se apropia, iar Meredith \l v`zupe Dane. Câteva ordine scurte, [i vasul acost`. Dou` ancorecoborâr` cu zgomot.

Câteva minute mai târziu, b`rba]ii bine dispu[i, u[orbronza]i de vânt, se aflau pe sol, insistând ca rezultatulpescuitului lor s` fie g`tit \n aceea[i sear`.

Aerul, mult mai proasp`t, nu mai era \n`bu[itor. Dup` cese r`corir`, invita]ii servir` aperitivul pe teras`.

|n ciuda atmosferei relaxate, Meredith era trist`. Ginny [iDane p`reau nedesp`r]i]i. V`zându-i \mpreun`, i se n`[tea \nsuflet un sentiment de disperare.

– E[ti t`cut`.Ochii ageri ai lui Maurice \i analizau chipul.


– S` nu mai spune]i nim`nui, \i [opti ea, dar sunt \ngrozit`c` ceva ar putea merge prost.

– Ce naiba s-ar putea \ntâmpla? se mir` el.– E u[or pentru dumneata…– Dane! O \ntrerupse el. Vino aici [i adu-i ceva de b`ut lui

Meredith. Ginny, scuz` capriciul unui b`trân [i vino s`convers`m. Am nevoie de o prezen]` odihnitoare. Mereditheste prea nervoas`!

Meredith se resemn` s`-i cedeze locul lui Ginny, \mp`r]it`\ntre gelozie [i o atitudine de vanitate. |n timp ce Dane oconducea la bar, sim]ea privirea domni[oarei Moore fixat`\nc` asupra ei.

– Relaxeaz`-te, o sf`tui Dane dup` câteva momente. E[ti oorganizatoare remarcabil`. Totul va fi bine.

– Nu spera prea mult!Râse [i-i \ntinse un pahar de Xeres.– }ine, te vei sim]i mai bine dup` ce-l vei bea.Meredith \l accept` [i-[i \ntoarse privirea pentru a-[i

ascunde confuzia dup` ce degetele li se atinser`.– Nu-]i voi cere s`-l gole[ti dintr-o singur` \nghi]itur`, spuse

el amuzat, afi[ând un zâmbet pe care ea \l g`sea atât de tandru.Meredith \[i privi cu uimire paharul aproape gol.– Am uitat c` nu-i suc de fructe. Presupun c` era un vin rar?– Xeresul este un amestec, draga mea.Se p`rea c` Dane, cel pu]in pentru seara aceea, era dispus

s` uite dispre]ul [i dezgustul pe care i-l inspira Meredith. Cândse \ntoarser` pe teras`, \i vorbi despre Jerez, \n Spania, deunde venea acest vin. |i vorbi apoi despre alte ]`ri din Europa.

Fascinat`, ea \i punea \ntreb`ri din când \n când sau f`ceaobserva]ii.

100 LAUREY BRIGHT

– N-ai fost niciodat` acolo? \ntreb` el surprins.Meredith cl`tin` din cap.– Nu aveam suficien]i bani. Dane, \ntreb` ea din impuls, ai

cunoscut-o pe mama mea?– Da.– }ineai la ea?– Da. De ce?– Nu [tiu, suspin` ea. Era foarte secret` [i nu [tiu mare

lucru despre ea. Nu-mi place s`-l \ntreb pe Maurice despreasta, dar nu este nimeni altcineva \n care s` am \ncredere.

– Ai \ncredere \n mine?Asfin]itul soarelui o orbea pe Meredith. Nu mai distingea

conturul fe]ei lui, dar tonul diferit al lui Dane o f`cuprudent`.

– Desigur, r`spunse ea brusc.Urm` un moment de t`cere.– Dinah era dr`gu]`, avea mult [arm, dar un caracter

superficial. Ultima dat` când am v`zut-o, aveam zece ani [i nueram un foarte bun observator. Dar [tiam deja c`-i era team`de Maurice.

– Cred c` \i era team` de el [i \n ziua mor]ii.– }ie \]i este team` de el?Ea cl`tin` din cap.– Nu, constat` el cu satisfac]ie. De aceea te apreciaz`. O

dispre]uia pe mama ta.– Iar ea \l ura. Dar ne-a l`sat \n grija lui dup` moartea ei.– Nu o judeca prea aspru, Meredith.– Nu o judec.Dac` a[ fi [tiut c` Maurice nu era c`pc`unul descris de

Dinah, n-a[ fi jucat niciodat` o asemenea comedie, \[i spuse ea


\n gând. Iar Dane nu m-ar fi considerat o copil` precoce. Nu,ar fi v`zut o adolescent` z`p`cit` care se comporta necugetatcu Don Poole, se corect` ea. Sau cel pu]in, \ntr-un mod foarteimprudent. Iar modul pasional \n care \i r`spunsese lamângâieri nu putea decât s`-i \nt`reasc` b`nuielile.

– Ce ]i-a povestit despre via]a ei aici?– Nimic. Mi-a vorbit despre Maurice, desigur, relu` ea

dup` o t`cere. Mi-a spus c` era autoritar.– Cred c` ]i-ai schimbat p`rerea despre el.– Cum ai observat, era \ngrozit` de el. |i era team` pentru

Mark. {tia c` eu m` puteam salva, dar Mark…Fiind pe punctul de a m`rturisi totul, t`cu.– Dar Mark… insist` el.|nainte de a continua, Meredith \[i schimb` locul, pentru

ca soarele s` nu-i mai ascund` chipul lui Dane. Mascaimpasibil` pe care o afi[a nu-i spuse nimic.

– Ei bine, este un copil… trebuie s` recuno[ti c` Mauricea reac]ionat ca un tiran, \nc` de la prima noastr` \ntâlnire.

– Era pentru a te testa.– Oh!– {i ai trecut examenul.– Este un mod de a spune… {i acesta era tot un test?– Nu, este adev`rat ce am spus, r`spunse el sincer. – {i vei re\ncepe, b`nuiesc, \i repro[` ea pe un ton amar,

ralizând cât de mult o putea r`ni.– |n acelea[i circumstan]e, da.Meredith se \ntoarse. Durerea pe care o sim]ea o for]a s` se

\ndep`rteze de el. El \i puse mâna pe um`r.Ca hipnotizat`, Meredith se opri. Doar pupilele tr`dau

emo]ia dulcei pl`ceri a acestui contact.

102 LAUREY BRIGHT

– Dar am \nv`]at s` te cunosc, dup` acea prim` zi.Cineva \l strig` pe Dane. F`r` s`-[i ridice mâna, se \ntoarse [i,

\nso]it de Meredith, se al`tur` grupului de invita]i. Nu-[i f`ceaprobleme \n leg`tur` cu privirile curioase a]intite asupra lor.

Seara fu ca un vis pentru Meredith. Poate din cauzasplendidei nop]i tropicale, poate din cauza vinului, totul sepetrecu f`r` incidente. Dansar` pe teras`. Meredith, u[orame]it`, \l privea pe Dane, care fermeca f`r` efort toatefemeile prezente.

Era inutil s` \ncerce s` se conving` c` ea ar fi rezistat.B`rba]ii ca Dane, absolut one[ti [i pasiona]i, erau greu deg`sit, \n timp ce femeile care iubeau astfel de b`rba]i eraulegiuni \ntregi. Datorit` lui Ginny, Meredith [tia c` Dane g`seaacest tip de adora]ie agasant`. {tiind la ce s` se a[tepte de lanoua atitudine a v`rului ei, lu` decizia s`-[i sporeasc` aten]ia.

Totu[i, fu periculos de aproape de a se tr`da, când dansar`\mpreun`. Avu nevoie de toat` voin]a pentru a nu-[i ar`taemo]ia pe care i-o provoca.

– Nu spune nimic, Meredith, spuse el, apropiind-o de el.Dac` ar fi \ncercat s` vorbeasc`, s-ar fi adresat um`rului lui

Dane. I se p`rea o idee excelent` s`-[i rezeme de el capul, dardup` primul gest de abandon, \[i reveni, \ngrozit` de emo]iatrezit` de aceast` mi[care.

– Obosit`? \ntreb` el.– Da, min]i ea.– Te descurci bine, drag` veri[oar`. Dar asta o [tii, f`r`

\ndoial`.Vocea lui avea din nou o not` ironic`. Meredith avu

impresia c` primise o lovitur`, dar \[i g`si for]a s` r`spund` cuindiferen]a obi[nuit`.


– Partea mea Fowler, f`r` \ndoial`.Dane râse [i-[i strecur` bra]ele pe spatele ei, \mpiedicând-o

s` se \ndep`rteze. – F`r` nici o \ndoial`. S`rmana Danah te-a complexat \n

leg`tur` cu noi, nu-i a[a?Meredith o c`uta pe Ginny din priviri. Asta o ajuta s`-[i

aminteasc` de faptul c` o privea pe viitoarea so]ie a lui Dane.F`r` ea, s-ar fi l`sat prad` dorin]ei de a-[i rezema capul deum`rul lui.

– Poate, r`spunse ea. Prefer s` nu vorbesc despre ea.– M-ai \ntrebat mai devreme despre ea.Atins` de cuvintele lui, ridic` privirea [i-i v`zu o lic`rire

amuzat` \n ochi.– Deci po]i fi [i deschis, nu doar sarcastic [i superior.Zâmbi ironic, dar nu lipsit de gentile]e.– Ce caracter urât \mi atribui!– Te po]i a[tepta cu greu s` te iubesc! spuse ea agasat`.– Da, \ntr-adev`r. Dar nu te las indiferent`, dac` nu m`

\n[el?– Ce vrei s` spui? murmur` ea p`lind.– Nu fi proast`. |]i simt inima b`tându-]i lâng` pieptul

meu.– Nu este decât o reac]ie fizic`, replic` ea ro[ind. Din acest

punct de vedere, \ntr-adev`r, nu m` la[i indiferent`.– Relaxeaz`-te, o sf`tui el cu non[alan]`. Pentru o femeie

atât de experimentat`, e[ti foarte pudic`! Reac]ionezi ca oadolescent` timid`.

– Cred c` \ncerci s` m` tulburi.Privi \n jos, pentru a nu se observa cât de mult o r`niser`

cuvintele lui.

104 LAUREY BRIGHT

– {i reu[esc, judecând dup` fa]a ta ro[ie, \i [opti el laureche. Ideea c` te-a[ putea seduce te sperie atât? Aireac]ionat \n mod pl`cut la mângâierile mele. Sunt convins c`,având experien]a ta, vei fi foarte satisf`cut` de mine.

– |nceteaz`! N-a[ vrea…N-a[ putea.Disperat`, \i spuse:– Te vei c`s`tori cu Ginny!– Totu[i, nu s-ar zice…Vorbind, ar`t` spre Ginny [i partenerul ei. Dansau atât de

aproape unul de altul, \ncât p`reau suda]i. Uimit`, Meredithsus]inu privirea lui Dane, dar nu v`zu decât o lic`rire ironic`.

– Dar ea spunea…– Chiar a[a?P`rea dintr-o dat` furios, \ntr-atât \ncât ea se \ndep`rt`

u[or. Dar el o trase [i mai aproape, ca [i când r`bdarea i-ar fiajuns la cap`t.

– Nu avea dreptul s` presupun`.– Dar bunicul mi-a dat de \n]eles c` sunte]i practic logodi]i.– Ah? De ceva timp, Maurice crede c` e timpul s` m`

c`s`toresc. Ginny se \ncadra \n standarde.– S` nu te gânde[ti c`-mi vei putea ad`uga numele pe lista

de cuceriri! Nu sunt disponibil`, nici acum, nici niciodat`!– Niciodat` este un cuvânt mare!Meredith fu atât de u[urat` când muzica se opri, \ncât \l

l`s` pe Dane s` o ia de talie. Se \ndreptar` spre Maurice, careobserv` obrajii aprin[i [i ochii str`lucitori ai nepoatei sale.

– Pari \nfierbântat`! remarc` el– Nu… M-am certat cu Dane.V`zu zâmbetul [i privirea p`trunz`toare a lui Maurice [i

b`nuielile care i se n`scuser` \n suflet, \n timp ce dansa cu


Dane, devenir` certitudine. Amândoi aveau un plan [i erasigur` c`-l [tia [i ea, de[i refuza s`-l cread`.

|i privi pe rând. Maurice avea o expresie satisf`cut`, Daneera mai rezervat ca niciodat`.

– V` rog s` m` scuza]i, spuse ea, \ndep`rtându-se.Travers` mul]imea de invita]i. Vigilen]a celor din jur

disp`ruse. A[teptaser` s` o cunoasc` mai bine [i acumcredeau c` reu[iser` acest lucru. Niciodat`! \[i spuse cu furieMeredith. Aerul hot`rât \i d`dea o frumuse]e care o f`cea s`semene cu Dane [i cu bunicul ei.

– S-a \ntâmplat ceva? \ntreb` Mary Lamont când se afla\n hol.

Meredith tres`ri, apoi se relax`.– Nu, sunt furioas` pe Dane [i pe Maurice, dar \nafar` de

asta, totul e bine.Lui Meredith \i pl`cea de doamna Lamont. Sim]ea c`

putea avea \ncredere \n ea. |n acest moment, Dinah \ilipsea foarte mult, iar ceva din aceast` femeie \i amintea demama ei.

– Da, se \ntâmpl`, aprob` Mary zâmbind imaginii ei dinoglind`. Chiar [i cei mai buni b`rba]i pot fi exasperan]i.

– Nimeni n-ar putea spune despre ace[ti doi b`rba]i c`sunt cei mai buni! exclam` Meredith.

– Draga mea, te descurci foarte bine cu ei. Este evident c`Maurice este mândru de tine [i… de ce s`-mi aleg cuvintelecu atâta grij`? Sunt convins` c` \]i place s` vorbe[ti deschis.Dane nu este u[or de p`c`lit, dar sunt convins` c` te respect`.E important, s` [tii.

106 LAUREY BRIGHT

– Când nu joac` rolul de tiran, f`r` \ndoial`.– Este atât de autoritar! suspin` Mary, parfumându-se.

Este o tr`s`tur` particular` a celor din familia Fowler [i nufolose[te la nimic s` i te opui. {i tu ai mo[tenit asta, nu-ia[a?

– Autoritar`? murmur` Meredith. Eu?– Da, tu. Câte fete de nou`sprezece ani ar fi putut organiza

o astfel de reuniune?– Dar eram speriat`… |ntr-adev`r.– Vezi? Asta te-a speriat, dar ai f`cut fa]`. O, vei fi o so]ie

minunat` pentru… pentru orice b`rbat, \ncheie ea\ndep`rtându-se.

Ar fi vrut s` spun` pentru Dane, \[i spuse Meredithref`cându-[i machiajul. S` fie so]ia lui Dane! S` cunoasc`bucuria de a se supune dorin]elor lui! Ochii i se \ntunecar`, \ntimp ce imagini violente, senzuale, \i treceau prin minte. Ar fifost f`r` \ndoial` o solu]ie foarte satisf`c`toare: ar avea grij` deea, Mark ar avea un tat`, Dane ar avea o so]ie amabil`, eficace,Maurice ar muri lini[tit [tiindu-[i imperiul pe mâini bune.

Luna r`s`ri ca un corn de argint, \n timp ce ei pornir` spreLautoka. Majoritatea invita]ilor erau pe punte. Unul dintre ceimai tineri lu` chitara [i \ncepu s` o acordeze. |ncurajat dintoate p`r]ile, \ncepu s` cânte urmat de toat` lumea, chiar [i deechipaj.

Dup` cântece moderne sau folclorice, terminar` cu celmai cunoscut cântec australian, Waltzing Matilda.

Isa Lei, intonat` de echipaj, o f`cu pe Meredith s`l`crimeze. Vocea puternic` a b`rba]ilor era \nso]it` de timbrul\nalt [i clar al femeilor. Meredith auzise deja de mai multe oriacest cântec fijian. Spre marea ei bucurie, \[i d`du seama c`


poate \n]elege o parte din cuvinte. Orele petrecute vorbind ofijian` ezitant` cu Litia [i Renadi nu fuseser` timp pierdut.

|n cele din urm`, totul se lini[ti. Lini[tea domnea \ncamerele invita]ilor. Meredith \[i privi ceasul. Mai avea dedormit [ase ore \nainte de a \ncepe o nou` zi epuizant`. Adoua sear` urma s` aib` loc marea reuniune prev`zut` \naintede plecarea invita]ilor.

Cel pu]in, activit`]ile o vor \mpiedica s` se gândeasc` lab`nuielile din aceast` sear`. Meredith era atât de obosit`,\ncât nu [tiu când adormi.

B`nuielile fur` confirmate foarte curând, a doua zidiminea]`. |nso]it` de Renadi [i de Mark, mai vesel caniciodat`, Meredith se \ndrept` spre piscin`. Spera c` o baie \iva alunga migrena. Dane se g`sea deja \n bazin. Ridic` mânapentru a o saluta, dar \[i continu` lini[tit \notul

Pentru un moment, se lupt` cu la[a dorin]` de a se\ndep`rta, dar apoi plonj` \n bazin. Când ie[i la suprafa]`,Mark striga: „ {i eu, [i eu Maddy!“ [i se preg`tea s` sar` \nmâini.

Se jucar` zece minute, apoi i-l d`du lui Renadi. R`mânândla distan]` de Dane, \not` un moment.

Ziua trecu \n acela[i mod. Evit` s` r`mân` singur` cu el.Dane \i ghici repede jocul, dar p`rea c` aprob` decizia ei.Probabil c` a sc`pat gra]ios de Ginny, se gândi r`ut`ciosMeredith. Aceast` femeie se p`rea c`-[i g`sise consolarea \nprezen]a unuia dintre tinerii administratori. Meredith nu se\ndoia c` lucrurile fuseser` manipulate de clanul Fowler:fiindc` nu mai aveau nevoie de Ginny, se debarasaser` de eacât mai gra]ios posibil. Presiuni viclene ar fi probabil exersate[i asupra ei, dac` s-ar ar`ta recalcitrant`.

108 LAUREY BRIGHT

Dar ea nu era Ginny! Dac` Dane [i Maurice hot`râser` c`trebuie s`-l ia de so] pe Dane, \[i vor da seama c` era cea mai\nc`p`]ânat` Fowler. Nu ar fi putut-o duce cu for]a \n fa]aaltarului. Dar Mark era o arm` de temut \n mâinile lor [i ea \[id`dea sema de acest lucru. Ca [i de dragostea ei pentru Dane,pe care o sim]ea \mptriva voin]ei. Cel pu]in, acesta era unlucru pe care ei nu-l [tiau. Dane [tia c` o putea face s`-ldoreasc`, dar iubirea ei era un secret pe care nu trebuia s`-ldezv`luie niciodat`, c`ci n-ar fi ezitat s` se foloseasc` de el.

Cum a[ putea s`-l iubesc pe acest b`rbat ne\ndur`tor?Pentru c`, \i [optea o voce interioar`, avea nevoie de cineva lafel de puternic ca ea.

Meredith fu u[urat` v`zând ultimul invitat p`r`sindaeroportul din Nadi, ducând cu sine pe Ginny [i pe mama sa.

Totu[i, via]a se derula ca \nainte. Dane muncea. Plecadeseori spre Suva, Australia, Filipine. Când era acas`, sear`ta ironic [i distant [i petrecea ore \ndelungate \n birouls`u.

Maurice m`rise renta nepoatei lui, \n ciuda protestelor ei.B`trânul \[i petrecea cea mai mare parte a timpului \n preajmalui Mark, \ncercând s`-l cunoasc` mai bine. U[or, pe nesim]ite,Meredith se relax`. Zilele se m`reau, devenind din ce \n cemai calde.

Ginny veni \ntr-o zi f`r` s`-[i anun]e vizita. Mic` [i zvelt`,avea o tunsoare la ultima mod`.

– M-am tuns la Sydney, spuse ea ca r`spuns lacomplimentul lui Meredith. Mama lui Sean merge des lacoafor.

– Sean?Ochii reci privir` chipul lui Meredith.


– Sean McDermott. A fost aici cu familia.– A, da…Sim]ind c` era ne\ndemânatic`, Meredith relu`:– M` tem c` Dane este \nc` la Manilla, iar Maurice a plecat

s` viziteze fermele.– Pe tine doream s` te v`d. Constat c` nu por]i \nc` inel.– Poftim?Meredith deschise ochii mari.– Nu face pe inocenta, [tii foarte bine despre ce vorbesc…

La Sydney toat` lumea a[teapt` cu ner`bdare logodna.– Atunci vor a[tepta mult [i bine, spuse Meredith calm.– Nu-mi spune c` nu e[ti la curent.Ginny se aplec` \n fa]`, privind-o dur [i r`ut`cios. Un

zâmbet abia perceptibil \i deforma tr`s`turile arogante.– Chiar e[ti proast`! relu` ea. Acum [tii cu cine ai de-a face?

Doar dac` nu-i consideri \n continuare drept v`rul Dane [ibunicul amabil!

Meredith p`li la auzul sarcasmului. |[i st`pâni repulsiainstinctiv`.

– A[ prefera s`…– Nu are nici o importan]` ce preferi tu! Va trebui s` m`

ascul]i, intruso, chiar dac` nu-]i va face pl`cere! Fermec`torult`u bunic a decis c` vei fi o so]ie excelent` pentrumo[tenitorul lui, [tiu asta chiar de la Dane. {i pentru c` Daneeste cel pu]in la fel de ne\ndur`tor ca Maurice, va trece cu vedereapeste faptul c` ai un copil… O, da, spuse ea râzând la vedereachipului lui Meredith. Dane mi-a vorbit despre aceast`problem` când \nc` mai eram o candidat` acceptabil`.

– |nceteaz`! explod` Meredith, furioas`. Pentru numelecerului…

110 LAUREY BRIGHT

– Nu! M` vei asculta pân` la cap`t. De fiecare dat` cândDane te va privi, vei [ti c` te dispre]uie[te [i c` [i-ar dori s`m` vad` pe mine \n locul t`u. }i-ai \nv`]at foarte bine lec]ia:promisiuni la fiecare privire, la fiecare mi[care… Dar Danem` iube[te pe mine! M-a dorit dintotdeauna, dar am refuzats`-i cedez de fiecare dat`, ca alte femei pe care le-a cunoscut.

Cuvintele o dureau, o \nveninau, pentru c` le [tiaadev`rate. Respira cu greu.

– Consider c` aceast` discu]ie este foarte nepl`cut`. |]i…– Degradant! strig` Ginny cu un râs isteric. Cum te-ai fi

putut degrada [i mai mult? Câte aventuri ai avut \nainte deDane?

– Dane?Meredith ridic` brusc privirea. Ginny zâmbea \nfrico[`tor,

dându-i un aer diabolic.– Da, Dane. Cât de naiv` e[ti! Ai uitat c` servitorii bârfesc?

A fost v`zut, idiotul, [i [tie asta! to]i fijienii a[teapt` c`s`toriavoastr`. De ce crezi c` a luat aceast` decizie? Este destul degreu s` rezi[ti presiunilor lui Maurice, dar onoarea lui trece\naintea tuturor, chiar [i a iubirii… Cum a fost? Ce-ai sim]itcând…

– Ginny, este intolerabil! Opre[te-te! Nu inten]ionez s` m`c`s`toresc cu Dane!… Nu te sim]i bine, relu` ea dup` o clip`,speriat` de intensitatea privirii lui Ginny [i de ticul nervos caref`cea s`-i tresar` maxilarele.

– Bolnav` de iubire, spuse Ginny, luptând vizibil pentrua-[i reg`si calmul.

Dup` un moment reu[i. Privirea \[i reg`si calmul.– Nu ai nici o speran]`, relu` ea cu un aer distant. |mi este

aproape mil` de tine. Nu-mi imaginez nimic mai r`u decât s`


fii so]ia lui Dane, [tiind c` te dispre]uie[te. Vei tr`i un infernde durere [i umilin]`, pentru ca nimeni s` nu poat` punemâna pe mo[tenirea pe care ]i-o va l`sa Maurice.

– Maurice va avea grij` de asta, r`spunse Meredith,folosind unul dintre argumentele care o lini[teau. Dane nutrebuie s` se sacrifice.

– Nu vrei s` m` crezi, dar vei vedea, la momentul potrivit.O, suntem to]i foarte civiliza]i. L-au g`sit pe Sean pentru mine[i ne vom c`s`tori. Astfel, v` voi vedea foarte des [i voi asistala dec`derea ta.

Exaltarea r`ut`cioas` care i se sim]ea \n voce o speria peMeredith, dar nu se putea \mpiedica s` nu aib` un sentimentde mil` pentru aceast` femeie.

– Ai face mai bine s` te \ntorci acas`. |l voi trimite pe Joe s`te conduc`.

– A[teapt`!Ginny s`ri \n picioare [i o prinse pe Meredith de mân`.– Nu m` crezi, nu-i a[a? Vei vedea! Te crezi suficient de

puternic` pentru a ie[i din orice situa]ie, dar Dane e diavolul\n persoan`. Se va folosi de iubirea ta pentru el…

Se opri [i \ncepu s` râd` v`zând-o pe Meredith p`lind brusc.– Da, [tie, prostu]o. Bine\n]eles c` [tie! Mi-a spus \nainte

ca lui Maurice s`-i vin` aceast` idee ridicol`. Se va servi de asta[i te va for]a s`-l iei de so]. Atunci vei [ti cum e \n infern,Meredith.

Cu un gest la fel de nea[teptat, ridic` mâna [i o zgârie pegât pe Meredith.

– O amintire de la mine, spuse ea \ndep`rtându-se.Când zgomotul ma[inii disp`ru, Meredith \ncepu s` alerge

spre gr`din`, ca [i când ar fi v`zut o fantom`. Mark se juca.

112 LAUREY BRIGHT

Spre marea lui surpriz`, Meredith \l lu` \n bra]e, strângându-lcu putere. |ncetul cu \ncetul, b`t`ile inimii reveneau lanormal.

– Plângi? \ntreb` Mark nelini[tit.– Nu, nu plâng.|ncerc` s` râd`, dar râsul ei sem`na cu un plânset.– Atunci, joac`-te cu mine.Trebuia s` se for]eze s`-l asculte pe Mark. Cât timp

r`mase cu el, imaginea lui Ginny disp`ru. Totu[i, fu nevoit`s` ia un somnifer pentru a alunga amintirea acelei zileodioase.

A doua zi diminea]` avea ochii grei. Dane \i zâmbi, p`rândfericit c` o vede. Meredith se for]a s`-[i calmeze nervii \ntin[i.Trebuia s` fie puternic`, altfel via]a ei ar fi devenitinsuportabil`, a[a cum prezisese Ginny.

– Am re]inut o mas` la Mango pentru seara asta.– De ce? a \ntrebat ea ridicând din umeri.– Pentru c` am chef s` te scot la cin`. S` spunem c` este o

recompens` pentru efortul pe care \l faci fa]` de familie.– Nu am nevoie de recompense. Este datoria mea.– Atunci, fiindc` este un capriciu din partea mea.F`r` nici o \ndoial`, gândi ea trist.– Mul]umesc, Dane, dar…Nu, spuse ea, \ndep`rtându-se.Dane zâmbi. |i lu` mâna [i o duse la buze; pulsul

dezordonat \i tr`da emo]ia.– Ba da, drag` veri[oar`. Sau voi veni chiar eu s` te iau din

camer`.Acest ton hot`rât o enerva pe Meredith. Contactul buzelor

lui Dane cu pielea ei o f`cea s` tremure. Ea se \ndep`rt`glumind.


– Nu fi prost, Dane. Nu sunt una dintre admiratoarele talepentru a m` supune capriciilor. Ai fost atât de rar respins,\ncât nu admi]i un refuz?

– Ce este cu urmele astea pe gâtul tù?Meredith avu impresia c` va le[ina. Ridic` mâna pentru a

ascunde semnul de pe pielea fin`.– Nimic, min]i ea. M-am zgâriat cu o creang`, adùg` ea.

Nu-i nimic. Las`-m`, Dane. Dac` vrei s` invi]i pe cineva, invit-ope Ginny, tocmai s-a \ntors.

– A, da?Vorbise pe un ton egal, dar tr`s`turile chipului i se

\n`sprir`. Tr`gând-o pe Meredith spre el, se aplec` pentru astudia zgârietura.

– Ai pus ceva?– Da. Totul e bine, te asigur!– Atunci, s` fii gata la ora [apte.Se aplec` [i o s`rut` de dou` ori pe gât. Tân`ra se sim]i

str`b`tut` de o vag` dorin]`. |ntorcându-se pe tocuri, fugi s`caute refugiu \n camera sa.

Era u[or s` spun` nu, dar imposibil s`-l fac` pe Dane s`-irespecte decizia. La nevoie, ar veni dup` ea, a[a cum a spus.O stare de anxietate o cuprinse pe Meredith. A[a dorea Danes` o ia de so]ie? B`tându-[i joc de p`rerile ei?

Nu avea decât oribilele insinu`ri ale lui Ginny \n leg`tur`cu aceast` posibil` c`s`torie. Dup` acea oribil` scen`, nimeninu o mai putea considera pe Ginny drept o persoanèchilibrat`! De la \nceput pân` la sfâr[it, se comportase \ntr-unmod ira]ional. Probabil c` Renadi \l v`zuse pe Dane ie[ind dincamera ei [i cu sim]ul practic pe care \l au fijienii, tr`seseconcluzia c` erau aman]i.

114 LAUREY BRIGHT

Cum aflase Ginny? |i spusese Dane? Cu siguran]`, era pu]inprobabil c` servitorii lui Maurice s` fi vorbit. Dane râsese cuGinny de veri[oara \ndr`gostit` de el? Perfect! |i va dovedi cèra capabil` s`-[i st`pâneasc` sentimentele fa]` de el.

Meredith alese o rochie cu un decolteu adânc, ce i se mulaperfect pe corp. |[i f`cu o piept`n`tur` pe spate, \ntr-un stilmai sever, care o f`cea mai matur`. Se machie cu grij`,ascunzându-[i zgârietura cu fond de ten [i-[i puse un inel curubin.

Un rid i se form` pe frunte, \n timp ce se privea \n oglind`:bustiera, de[i era decent`, era prea decoltat`!

Dup` o rapid` cùtare \n cutia cu bijuterii, g`si ceea cecùta: un fermec`tor colier cu un desen delicat, care atr`geacu siguran]` aten]ia.

Pu]in parfum [i fu gata. Cu fruntea sus, se \ndrept` spresalon.

– Anne Boleyn, spuse Dane cu o privire admirativ` care of`cu s` ro[easc`. Sau poate Mary, regina Sco]iei.

– Ea era ro[cat`.– N-a avut noroc, murmur` Dane pe un ton u[or. S`raca

Mary! Prea mul]i aman]i nu folosesc la nimic, nici chiar uneiregine!

Meredith p`li sub machiaj, dar privirea \i r`maseneclintit`. |i zâmbi lui Maurice, care \i privea cu sprâncenele\ncruntate.

– Pari prost dispus, \i spuse ea.– Sunt. N-ai f`cut economie \n privin]a machiajului, \n

seara asta…– Este pentru a-mi dovedi c` nu-i este team` de mine,

spuse Dane.


– Pictur` de r`zboi… Pe vremea mea, nici o doamn`respectabil` nu s-ar fi ar`tat a[a.

– |n zilele noastre femeile respectabile [i cele cu oreputa]ie \ndoielnic` arat` la fel.

Dane zâmbea. Ochii de ambr` priveau ironic furianeputincioas` a lui Meredith.

– Te sim]i bine, bunicule? Ai prefera s` r`mân aici?– Nu e nevoie! spuse el. Vasilau se ocup` de mine mai bine

decât oricine altcineva. Haide, pleca]i! Sunt fericit c` voipetrece [i eu o sear` lini[tit`, m`car o dat`.

– Atunci, noapte bun`! \i spuse Meredith, \mbr`]i[ându-limpulsiv. Dar dac` mai stai a[a serios, vei avea riduri.

– Insolento! spuse el râzând. Distrac]ie pl`cut`.Mango era discoteca unuia dintre cele mai mari hoteluri

din Nadi. Mâncarea era aici excelent`, iar orchestra discret`.Meredith privea \n jurul ei cu interes, \n timp ce erau condu[ila mas`. Dane era vizibil un client obi[nuit. F`r` \ndoial`,venise aici deseori \nso]it de Ginny, se gândi Meredith,alarmat` de gelozia pe care i-o provoca acest gând.

– Ceva de b`ut? \ntreb` Dane, a[ezându-se confortabil.– Da, mul]umesc. Un sherry.– M` bucur c` n-ai luat obiceiul cocteilurilor, relu` el dup`

plecarea chelnerului. |]i ard cerul gurii \naintea unei meseconsistente.

– Da?B`utura era seac`, limpede [i o pi[c` de limb`.– Bine\n]eles.Cu un zâmbet str`lucitor, \i ar`t` c` era con[tient de

sfidarea mut` pe care i-o arunca. Ca [i când ea n-ar fi avut ovoin]` proprie, alese el meniul, ceea ce o irit` [i mai mult peMeredith.

116 LAUREY BRIGHT

– Las` expresia asta posac` [i vino s` dans`m, spuse el.Numeroase cupluri dansau pe ringul de m`rimea unei

batiste. Dane o trase aproape de el, luând-o de talie. Speriat`,\[i ridic` privirea.

– Pune-]i mâinile pe umerii mei, te vei sim]i mai bine,zâmbi el.

Era aproape o \mbr`]i[are; mâinile lui Meredith seodihneau pe umerii largi ai lui Dane, iar el o \nl`n]uia cubra]ele \n jurul taliei. Meredith lu` o atitudine impasibil`, \n\ncercarea de a-[i st`pâni emo]ia provocat` de apropierea lui.Cu un gest aproape tandru, o trase [i mai aproape [i-[i lipiobrazul de fruntea ei. La acest gest, se lipi gra]ios de el.

Imediat, el \ncet` s` mai danseze.– Vom fi imediat servi]i, spuse el cu un zâmbet ironic. Hai

s` ne \ntoarcem la mas`.Probabil c` sentimentul de frustrare i se citea pe fa]`, dar

se for]` s` ascund` cât de mult o r`nea acest joc.De-a lungul mesei, Dane se ar`t` amabil [i amuzant. O

asculta vorbind, cu un interes real. Inteligent, cu vastecuno[tin]e, era un excelent partener. Treptat, Meredith \[i uit`pruden]a [i \ncepu s` vorbeasc` liber.

El se ridic` de mai multe ori pentru a vorbi cu cei careveneau s`-l salute. O prezent` pe Meredith ca fiind veri[oaralui, iar aerul mali]ios o f`cea pe Meredith s`-i vin` s`-l ia lab`taie. De-a ce se juca? se \ntreba ea. |n atmosfera slabluminat`, \i era greu s`-i deslu[easc` expresia fe]ei. Prinurmare, nici el nu putea s` i-o vad` pe-a ei. Dar era destul defin pentru a-i citi reac]iile la mi[c`rile mâinilor, la inflexiunilevocii pe care \ncerca s` o p`streze cât mai neutr`.


Era ca un drog \n sânge. Meredith avea impresia c` prinvene \i curgea [ampanie, de[i nu b`use decât vin. |n timp ce oajuta s` se ridice, totul se rotea \n jurul ei. Sunt beat`, se gândiea \ngrozit`.

– Nu, nu e[ti, spuse el, \nt`rindu-i convingerea c` vorbisecu voce tare. Poate doar pu]in ame]it`, dar asta va disp`rea.Hai s` mai dans`m o dat` [i apoi vom merge acas`.

De data asta se lipi de el ca [i când ar fi avut acest drept, iarDane o strânse \n bra]e.

– Meredith! \i [opti el.Ea \[i ridic` privirea, iar el o s`rut` pe frunte. Fl`c`rile

arz`toare din privirea lui Dane o \nv`luiau, paralizând-o s`mai gândeasc`, s`-[i mai foloseasc` ra]iunea. Cl`tinându-se,Meredith \nchise ochii.

– Nu adormi pe um`rul meu, râse el.U[or, deschise pleoapele [i \ntâlni lic`rirea rece [i amuzat`

a ochilor de ambr`.– Ce faci? \ntreb` ea.– Te duc acas`, r`spunse el.Sosi]i la vil`, Dane o \nso]i pân` la u[a camerei ei.– Ai aerul epuizat. S` dormi pân` târziu, mâine.– Da…Noapte bun`, Dane [i mul]umesc.– A, \nc` un lucru, spuse el re]inând-o.– Nu! strig` ea. Nu! Nu vreau s` m` s`ru]i!– Va trebui s` supor]i, c`ci \mi doresc foarte mult.– |mi va displace!– Nu face pe eroina! o sf`tui el râzând. |]i va pl`cea.Buzele lui erau ferme, iar s`rutul pasional. Meredith gemu

u[or. Durerea [i extazul erau atât de amestecate, \ncât nu [tiaunde \ncepea unul [i unde se sfâr[ea cel`lat sentiment. |n celedin urm`, \[i ridic` privirea.

118 LAUREY BRIGHTgiannijollys

– E[ti livid`. De ce?– Din cauza ta.– Prostii. R`spunde-mi, Meredith.– M` doare capul, capitul` ea. Mi se \ntâmpl` uneori. |mi

va trece dac` dorm.– S`rmanul copil, râse el tandru. Prea multe emo]ii nu-]i

fac bine.|nainte ca ea s` poat` protesta, o lu` \n bra]e. Era delicios

s`-[i sprijine capul pe um`rul lui, s`-l lase pe el s` ia deciziile.Dac` \nceta s` mai lupte, via]a ei ar fi mereu la fel de simpl`:altcineva ar lua decizii \n locul ei [i s-ar mul]umi s` fie docil`.|l cuno[tea destul pe Dane pentru a-[i da seama c` avea\ncredere \n puterea lui de a o ]ine \nl`n]uit` prin leg`turi pecare ea n-ar vrea niciodat` s` le rup`.

Pentru prima dat`, admitea c`-i era fric` de Dane. Naturane\ndur`toare pe care o ghicea \n el o uimea: nu-i \n]elegeafor]a, atât de disciplinat` de a putea s`-[i abandoneze femeiape care dorea s` o ia de so]ie pentru a intra, f`r` scrupule,\ntr-o rela]ie lipsit` de iubire.

Tremura \n timp ce el o punea pe pat. Nu, nu putea s`-l iade so]! Iubirea nu aduce fericire decât dac` este \mp`rt`[it` [iera la fel de inutil s` a[tepte iubire din partea lui Dane ca [i s`a[tepte z`pad` \n Fiji.

– O voi trimite pe Renadi, spuse el. Ai medicamente?– |n dulapul din baie. Aceste migrene devin un obicei,

explic` ea pe un ton sc`zut.– Tensiunea are efecte curioase asupra oamenilor, spuse el

\nainte de a pleca.|n timp ce Meredith \[i lua pastilele, Renadi o ajut` s` se

dezbrace. Foarte curând, se cufund` \n uitare.


– Ce-i cu povestea asta cu durerea de cap? se nelini[tiMaurice pe un ton dispre]uitor, a doua zi.

– A trecut, oricum.– Ai b`ut prea mult, f`r` \ndoial`.– Nu, n-am b`ut prea mult! Dane \mi este martor!– A l`sat un mesaj pentru tine. Trebuie s` mearg` s`-l vad`

pe administratorul unei mine [i se gândea c` ai dori [i tu s`mergi.

Meredith p`ru c` mediteaz`.– Nu, nu cred. Nu prea l-am v`zut pe Mark zilele astea. A[

vrea s` r`mân cu el.– Ia-l cu tine. Drumul este bun [i nu e prea departe. Iar

familia Anderson are copii.Meredith \ncerc` s` ia un ton ironic.– Dane ar putea refuza. S` iei un copil de doi ani \ntr-o

c`l`torie cu ma[ina nu este \ntotdeauna u[or…– Este con[tient de asta. Dar chiar dac` mergi sau nu, \l va

lua pe Mark. Acum du-te [i \mbrac`-te cu ceva mai convenabildecât ace[ti pantaloni scur]i!

– Da, e adev`rat. Nu trebuie s` uit cine sunt, spuse ea trist.– Dac` nu-]i place acest sistem, Meredith, pleac`! spuse el

cu ner`bdare. |n via]`, nimic nu e gratuit.– |mi este indiferent s` pl`tesc! Dar detest s` mi se dea

ordine ca unei idioate!– Când vei dovedi c` te compor]i ra]ional, asta va \nceta.– Da? Ce \nseamn` s` m` comport ra]ional?– Dac` nu [tii, nu te pot \nv`]a acest lucru.– Nu, desigur!Ea se \ndep`rt` cu pa[i mari. Sim]ea cum capcana se

\nchidea \n jurul ei.

120 LAUREY BRIGHT

Maurice avea dreptate, drumul era excelent. |n orice alt`ocazie, Meredith ar fi apreciat peisajul, drumurile m`rginitede copaci, copiii \mbr`ca]i cu uniforme impecabile.

– Cum fac pentru a r`mâne cura]i? se mir` ea. Hainele luiMark sunt \ntotdeauna murdare dup` zece minute.

– Nu [tiu. Indienii [i fijienii sunt oameni foarte \ngriji]i.Meredith cl`tin` din cap. Se \ntoarse spre Mark, confortabil

a[ezat \ntr-un scaun pentru copii.– E[ti mul]umit, dragul meu?El \i zâmbi vesel.– Fericit`, Meddy?– Da, foarte fericit`.– Nu prea pari, murmur` Dane privind-o cu coada

ochiului. E din cauza migrenelor?– Da. De fapt, nu ]i-am mul]umit pentru c` mi-ai trimis-o

pe Renadi asear`.– Te rog. Eram tentat s` te pun \n pat chiar eu, dar m-am

gândit c` ai fi mai pu]in jenat` dac` a[ l`sa acest lucru peseama unei persoane neutre.

Meredith, cu ochii fixa]i la drum, \ncerc` s` disimulezero[ea]a din obraji.

– Ai avut dreptate. Dane… Vorbe[te-mi de p`rin]ii t`i.– P`rin]ii mei?Inflexiunea stranie din voce atrase aten]ia lui Meredith.– Tat`l meu a murit când aveam opt ani. |mi amintesc de

el ca de un vizitator ocazional care o f`cea s` plâng` pe mama.Era un alcoolic.

Vocea lui egal` nu tr`da nici o emo]ie, dar ea avea inimastrâns`.


– |mi pare rù, [opti ea.– A fost acum mult timp. Maurice a intervenit. A avut

dispute periodice cu mama \n leg`tur` cu educa]ia mea, darau g`sit un compromis. Am crescut considerând casa luiMaurice un al doilea c`min al meu. Mama a murit acum cinciani. Se rec`s`torise [i a trìt ani ferici]i \nainte de a muri. Iatìstoria familiei mele. {i a familiei tale?

– Eu… Pardon?– Am impresia c` ai trecut sub t`cere mari momente din

via]a ta.– Nu cred c` te a[tep]i s`-]i povestesc via]a mea \n detaliu,

nu-i a[a?– Nu. Dar ai fost atât de discret`… e[ti foarte rezervat`,

nu-i a[a?Sim]i o team` ascu]it` punând st`pânire pe ea. Se ab]inu

s`-l priveasc` pe Mark.– Ce vrei s` [tii?– Circumstan]ele \n care a fost conceput Mark m`

intereseaz` mult, spuse el.{ocul [i disperarea o f`cur` pe Meredith s` p`streze

t`cerea. |i era foarte cald, \n ciuda aerului condi]ionat.– Nu am chef s`-]i satisfac curiozitatea.– {i vrei s` investighez un subiect atât de delicat, adùg` el

cu un zâmbet. Dar mi se pare foarte important.– De ce? [opti ea f`r` s` \ncerce s`-l priveasc`.– S` zicem c` unele detalii nu se potrivesc.T`cerea care urm` o intimid` pe Meredith. Se sim]i

aproape constrâns` s`-l \ntrebe:– De ce l-ai angajat pe Don Poole? Tu ai fost, nu-i a[a?– Da, admise el. Din fericire, se descurc` foarte bine. Este

un tân`r cu un viitor str`lucit, dup` opinia lui Lamont.

122 LAUREY BRIGHT

– Nu-mi spune pove[ti! spuse ea cu vocea tremurând.– De ce nu? Tu \mi tot spui \nc` de la venirea ta aici.– Aveam motive, murmur` ea.– L-am angajat pe tån`rul Poole pentru c`, dup`

\ntâlnirea din insula Hibiscus, m-am gândit c` poate va finevoie de un so].

Meredith avu impresia c` se sufoc`. A[a deci, Dane ocredea \n continuare o femeie u[oar`! Poate c` la urma urmeinu se \ndoia c` Mark este fiul ei.

– |n]eleg, spuse ea aspru. Prev`z`tor ca \ntotdeauna. Dar\n seara aceea nu [tiai cine sunt.

– }i-am v`zut numele \n registru.– |n]eleg, repet` ea.– M` \ndoiesc. Am sosit. S` \ncet`m aceast` discu]ie

interesant`.


Capitolul 9

Ma[ina mergea de-a lungul unei alei m`rginite de floriag`]`toare. Dane se opri \n mijlocul unei oaze de vegeta]ie.

Meredith aprecie imediat familia Anderson [i atitudinearelaxat` fa]` de via]`. Keith Anderson \[i iubea munca, [tia c`o face bine [i avea o extraordinar` \ncredere \n el. Secomporta la fel cu toat` lumea, chiar [i cu Dane, iar Meredithfu ciudat de u[urat` s` vad` c` v`rul ei aprecia sinceritatea luiKeith.

Lois Anderson era ca toate femeile con[tient` de magnetismulviril al lui Dane, dar era destul de sigur` de iubirea so]ului eipentru a-[i tachina u[or patronul. Aveau doi copii, o feti]`autoritar` care \l lu` imediat sub ocrotirea ei pe Mark [i alta,de un an, care \[i petrecea timpul \n patru labe pe podea.

– E singura modalitate pe care o [tie de a se deplasa, oap`r` vesel Lois. Merge la fel de repede ca oricine altcineva…Nu, nu-i zâmbi lui Dane, el râde de eforturile tale. Dane esteundeva vreo femeie care s`-]i reziste?

– Sunt multe, spuse el. De exemplu, Meredith m` detest`.Meredith surprinse privirea mali]ioas` a gazdei.– Da, \n]eleg… De ce nu r`mâne]i aici \n noaptea asta?

propuse ea. Am putea merge la Misiune. Lui Meredith i-arpl`cea, sunt sigur`. Haide Dane!

Ochii de ambr` c`utar` privirea lui Meredith, apoi Daneridic` din umeri.

– De ce nu? Meredith nu a v`zut \nc` nimic din Fiji. Oexcursie la Rakiraki i-ar permite s` cunoasc` partea umed` ainsulei.

Seara petrecut` fu poate cea mai pl`cut` dintre toate, de lavenirea ei aici. Cu familia Anderson, Dane era relaxat, glume],absolut fermec`tor. Pentru prima dat` de când locuia aici,Meredith renun]` la rezerva ei obi[nuit`. Keith [i Lois erauinteresa]i de ea, dar nu ar`tar` curiozitatea indiscret` pe careMeredith o provoca de obicei necunoscu]ilor.

Cele dou` ma[ini plecar` de diminea]` a doua zi, \naintechiar de r`s`ritul soarelui [i se a[ternur` la drum silen]ioase.

– Am putea merge s` vedem alt` insul`, de aici? \ntreb`Meredith.

– Nu, suntem prea jos.– Dane, vorbe[te-mi despre Misiune. N-am avut ocazia s`

pun \ntreb`ri ieri sear` [i se pare c` e ceva special.– A[ prefera s` o descoperi singur`, spuse el dup` o t`cere.

Nu te deranjeaz`, nu?– Nu, desigur.Totu[i, Meredith era surprins`. Se a[ez` confortabil pe

scaun pentru a admira peisajul. Dane, un foarte bun ghid, \iatr`gea aten]ia asupra locurilor interesante.


Când se f`cu prea cald, f`cur` o pauz` lâng` un mormântp`trat. {eful care era \ngropat acolo, fusese un canibal detemut, explic` Dane.

Dup` ce trecur` de hotelul Rakiraki, umbrit de un imensbananier, \[i continuar` drumul. Meredith nu v`zuse niciodatò vegeta]ie mai verde [i mai luxuriant`.

Drumul nu era separat de mare decât printr-un câmp deorez. Trecur` de un imens golf [i schimbar` direc]ia pentru aurca pe drumul unei coline care ducea \n fa]a unei biserici depiatr`.

– Casa lui Novanibitu, spuse Dane \ntinzându-i un fular.T`cerea domnea pretutindeni. Locul p`rea pustiu.

Meredith \i impuse lui Mark s` fac` lini[te. Se sim]eaintimidat` de pacea infinit` care domnea aici.

Interiorul edificiului \i tìe pur [i simplu r`suflarea. B`ncilefuseser` \nlocuite de rogojini cu margini colorate. Peretelealtarului era ornat cu o fresc` splendid`. Icoana neagr` a luiIisus veghea asupra acestui loc sfânt, maiestuos, enigmatic.Era \nconjurat de fijieni care aduceau ofrande.

Alte dou` fresce \l ar`tau pe Iisus tân`r, lucrând cu tat`l sù[i Maria vizitat` de |nger, \n timp ce ]esea.

– E ca o legend`, [opti Meredith. Cine le-a creat?– Jean Charlot, r`spunse Dane.Lois [i Dane \i explicar` pe rând simbolistica imaginilor.

Mark, t`cut [i absorbit, st`tea sprijinit de picioarele surorii lui[i contempla avid desenele. Dup` câteva minute, Keith \[iduse copiii afar` [i li se auzea vocea \n prospe]imea aerului.Ie[ind pe u[a deschis`, se vedea marea m`rginit` de palmieri.

Se \ntoarser` mai târziu decât fusese prev`zut.

126 LAUREY BRIGHT

– Mul]umesc c` m-ai adus aici, spuse Meredith.– A fost un privilegiu.Pe buzele altei persoane, aceste cuvinte n-ar fi avut nici un

sens, dar ea era convins` c` Dane chiar credea ceea ce spunea.Cu un suspin, se rezem` de sp`tarul scaunului.

Meredith fu trezit` de zgomotul sta]iei. Cu un c`scat, sea[ez` mai confortabil. Dane vorbea extrem de \ncordat.

– Da… vom fi acolo \n jum`tate de or`. Avertizeaz`-l.– Ce s-a \ntâmplat? \ntreb` ea, dup` ce puse microfonul la loc.– Maurice a suferit un atac cardiac, spuse el. Doctorul

spune c` nu mai are nici o [ans`. Este la spital la Lautoka.– Cine a sunat? [opti ea.– Vasilau. Crede c` e mai bine s` mergem acolo cât mai

repede posibil.– |n]eleg…– Pentru numele cerului, nu te preface c` e[ti afectat` de o

durere pe care e[ti departe de a o sim]i! explod` el, ca [i cândacest r`spuns l-ar fi f`cut furios.

– Chiar m` dispre]uie[ti, nu-i a[a? r`spunse Meredith peun ton dur. Spui c` am un comportament u[uratic, dar nici alt`u nu e irepro[abil. Afl` c` nu am chef s`-l v`d pe Mauricemort. Nu-l iubesc, dar \l respect! Nu mi-ar pl`cea s` te v`dmort, \ncheie ea, [i Dumnezeu [tie c` nu simt pentru tine niciiubire [i nici respect!

– Te sim]i f`r` \ndoial` mai bine acum? Taci [i las`-m` s`m` concentrez.

Dane conducea ca un profesionist. F`r` s`-[i asume riscuriinutile, men]inea o vitez` peste limita admis`. Meredith avuimpresia c` ajunser` \n câteva minute la spital.


|i era ru[ine c` fusese agresiv`. Dane meritase cuvintele ei,dar durerea \l f`cuse s` reac]ioneze astfel, de data asta. Ar fitrebuit s` \n]eleag` decåt s` se comporte ca un copil capricios.

– Va dori cu siguran]` s`-l vad` pe Mark, \i spuse simpluDane când intrar` \n cl`dire.

Maurice era culcat pe un pat \ngust, cu ochii \ndrepta]ispre u[`.

– A sosit momentul, [opti el. Spune-le s` ias` afar`. To]i, \n afar` de Vasilau, ie[ir` din camer`.– Bine… Meredith… Promite-mi…– Da.Maurice aproape zâmbi.– |ntotdeauna s` descoperi… ce, mai \ntâi. C`s`tore[te-te

cu Dane. Acum!– Bunicule…– Vreau c` Mark s` aib` un tat`… Dane… Dane!– Se v` c`s`tori cu mine, promise Dane strângând puternic

bra]ul lui Meredith. Nu-i a[a, Meredith?|nvins`, ea cl`tin` din cap.– Da, bunicule, m` voi c`s`tori cu el. Acum \ncearc` s` te

odihne[ti.– Acum! insist` Maurice cu o voce [i mai r`gu[it`.

Vasilau…Servitorul deschise imediat unui preot vizibil dezorientat.

Meredith avea curioasa impresie c` tr`ie[te un vis. Se sprijineade bra]ul lui Dane, con[tient` de privirea imperioas` pe careb`trânul o fixa asupra ei.

– Dane? [opti ea.Era departe cu gândul, absorbit de o hârtie pe care Vasilau

tocmai i-o d`duse. |l lu` pe Mark din bra]ele surorii lui [i-l

128 LAUREY BRIGHT

\ntinse fijianului. Ochii de ambr`, la fel de reci ca ghea]a, \iinterziceau s` pun` \ntreb`ri sau s` protesteze.

– Draga mea, spuse el blând, [tiu c` nu este c`s`toria pecare fiecare dintre noi [i-o dorea, dar trebuie s` o celebr`maici, pentru ca Maurice s` fie prezent.

– Dane… Eu… Da.Meredith [tia acum c` asta era concluzia inevitabil` a

evenimentelor petrecute de la sosirea ei \n insulele Fiji.Ceremonia fu scurt`, inelul de pe degetul lui Dane trecu

pe al ei. Apoi, toat` lumea ie[i. Maurice relu`:– Nu puteam face multe pentru Dinah. Slab` [i

\nc`p`]ânat`. Vei reu[i. |mpreun` cu Mark [i Dane.Cu ochii fixa]i asupra copilului, \nchise pleoapele. P`rea c`

doarme. Bulversat`, Meredith sim]i lacrimile ag`]ându-i-se degene. Nemilos pân` la cap`t, b`trânul murise la fel cum tr`ise,\mpunându-[i voin]a celor din jur.

– Adio! [opti ea, f`r` s`-[i dea seama c` vorbea cu voce tare.Mâna lui Dane se relax` u[or pe bra]ul ei. Se \ntoarse spre

profilul viril care p`rea sculptat \n piatr`.– Chema]i doctorul! ordon` el. – Este prea târziu, remarc` Vasilau.– {tiu, dar cheam`-l totu[i.|ntor[i acas`, Meredith \l \ncredin]` pe Mark lui Renadi,

teribil de trist`. La degetul s`u, inelul lui Dane, prea larg,ap`sa greu. Era cald când i-l pusese pe deget, datorit` c`lduriicorpului lui. Tremurând, ie[i pe verand`.

Era aproape noapte, când intr` Dane.– Bea asta, o sf`tui el, \ntinzându-i un pahar.– Nu cred c` am nevoie, spuse ea surd. Dane, … Este o

c`s`torie legal`?


– Da! Se pare c` Maurice ob]inuse certificatul de câtevas`pt`mâni. Sim]ise c` avea s` moar`. Cred c` l-ai cunoscutsuficient pentru a [ti c` nu l`sa nimic la voia \ntâmpl`rii.

Am`r`ciunea din vocea lui o f`cu s` tresar`.– Am putea s` o anul`m.– {i s` risc`m s` ne bântuie? Niciodat`! De ce ai aerul `sta

[ocat? {tiai c` dorea s` ne vad` c`s`tori]i.– {i tu?– Folose[te-]i ra]iunea, spuse el.– De când ai aruncat-o pe Ginny \n bra]ele acelui b`rbat,

am [tiut ce pl`nuiai s` faci. Te dispre]uiesc, Dane.– Bea, ordon` el. E[ti tulburat`, ceea ce nu m` surprinde.

N-ar trebui s` te la[i manipulat`. Uit` totul pentru unmoment. Am luat contactul cu Australia. De mâine, voi avealista celor care vor lua parte la funeralii. Cea mai mare parte ainvita]ilor vor r`mâne aici, desigur. Te po]i ocupa de asta?

– A[ face bine, nu-i a[a?Dane \ntinse mâna [i-i ridic` b`rbia. Privirea p`trunz`toare

analiza fa]a palid` [i epuizat`. Se \mblânzi observândcearc`nele adânci de sub ochi, tremurul abia perceptibil algurii.

– Nu te l`sa sl`bit` de moartea asta, spuse el aproapetandru, dându-i drumul. Ai clas` [i spirit, iar el admira acestecalit`]i la fel cum le admir [i eu. Vom reu[i, Meredith.

– Cu o c`s`torie f`r` iubire? Dane, nu vreau s` fiu legat` detine toat` via]a!

Dumnezeu s`-mi ierte minciuna, \[i spuse ea \n gând.– M` bucur c` ]i-ai dat sema. Suntem uni]i pentru

toat` via]a.

130 LAUREY BRIGHT

– Dar nu trebuie…Bâlbâindu-se, s`ri \n picioare. Oboseala o f`cea

ne\ndemânatec`, iar paharul c`zu pe jos.– O! Uite ce-mi faci! strig` ea, \ncapabil` s`-[i opreasc`

lacrimile.– Calmeaz`-te, drag`, \i [opti Dane, luând-o pe genunchi.

Nu vreau o so]ie \necat` de plâns \n patul meu, \n seara asta.– Ce vrei s` spui? [opti ea \ngrozit`.– Ai auzit bine.Inima lui Meredith \ncepu s` bat` nebune[te. Corpul se

sprijini de cel al lui Dane, puternic [i bine f`cut. Eracon[tient` de for]a lui.

– Nu! protest` ea, zb`tându-se.F`r` efort, o re]inu lâng` el, cu bra]ul trecut \n jurul taliei ei.– Ba da! Va trebui s` te compor]i ca so]ia mea. Va fi mai

u[or dac` vei fi so]ie din toate punctele de vedere. Nu voiaccepta aceast` uniune, f`r` s`-mi iau drepturile.

– Nu e nevoie s` dormim \n aceea[i camer`!– Nu fi proast`, zâmbi el. Renadi [i Litia sunt pe cale s`-]i

mute lucrurile.– Nu pot. Dane, nu pot!– Po]i [i o vei face. La urma urmei, n-ar fi pentru prima

dat`, nu-i a[a? A[ putea \n]elege c` teama de necunoscut tenelini[te[te, dar nu po]i invoca acest motiv, nu-i a[a? Nu-i a[a?insist` el \n fa]a t`cerii ei.

Meredith nu mai [tia ce s` fac`. Dac` \i spunea deminciun`, Dane ar fi desf`cut poate aceast` c`s`torie,eliberându-se astfel de o leg`tur` pe care nu [i-o doriseniciodat`. Avea ochii plini de lacrimi. Ce \ncurc`tur`!


– Nu fi atât de ru[inat`! mi-ar fi dificil s`-]i repro[ezexperien]a, fiindc` nici eu nu sunt lipsit de ea.

Meredith tres`ri involuntar.– Gândul acesta te nelini[te[te? Nu te teme, nu se va mai

\ntâmpla. Am crezut \ntotdeauna c` a te c`s`tori este oexcelent` ocazie de a fi fidel.

– M` vei amenin]a? \ntreb` ea. S`-]i r`mân fidel`?El \ncepu s` râd`.– Este inutil, dulce veri[oar`. N-ai de ce s` te \ngrijorezi; \]i

voi ocupa timpul atât de mult, \ncât nu vei mai avea când s`te gânde[ti la distrac]ii.

Senzualitatea vocii evoca imagini ale unor nop]i petrecute\ntr-o fericire pasional`.

– Nu pot!Ea se ridic` brusc, dar fu tras` de o [uvi]` de p`r.– Au!O \ntoarse cu brutalitate spre el.– Ba da, vei putea! \i spuse \nainte de a pune st`pânire pe

buzele ei.Meredith tremura, speriat` de violen]a \mbr`]i[`rii. Dane

era furios [i p`rea hot`rât s`-i \nving` rezisten]a.– Ce se \ntâmpl`? De-a ce te joci?Când \ncerc` s`-i r`spund`, o s`rut` din nou. Nu

cunoscuse \nc` un s`rut mai pasionat.– S`rut`-m`, \i ordon` el aspru. Nu [tii cum s` satisfaci un

b`rbat?– Nu! gâfâi ea, zb`tându-se.– Ei bine, este timpul s` \nve]i!Luând-o \n bra]e, travers` veranda.

132 LAUREY BRIGHT

– Las`-m`!El schi]` un zâmbet.– Calmeaz`-te, Meredith.Desigur, ar fi putut s` strige [i s` se zbat`, dar [tia c` Dane

n-ar fi f`cut decât s` se amuze [i mai mult. R`mase nemi[cat`\n bra]ele lui.

Meredith nu-i \n]elese inten]ia decât când se \ndrept`spre camera sa. Nici \n acel moment nu-i veni s` cread`. Prinu[a deschis`, se auzea Litia fredonând un cåntec de iubire,fijian.

– Cel pu]in ea nu are iluzii, spuse Dane.– N-ai \ndr`zni…Ba da, ar \ndr`zni. Meredith nu mai avea nevoie de

zâmbetul lui ironic pentru a-[i da seama. Sim]i c` p`le[te cândo puse pe pat [i-i spuse servitoarei s` nu-i deranjeze.

– {i acum, doamna mea so]ie… amenin]` el, descheindu-sela c`ma[`.

– Ai \nnebunit?– Nu. Te vreau [i [tii asta de la sosirea ta aici. Nu exist` nici

un motiv pentru a amâna.O lic`rire de furie \i str`luci \n ochi, \n timp ce \ncerc` s`-l

resping`.– Nu i-am spus noapte bun` lui Mark.– Dormea când am venit eu. |[i ridic` privirea. Ochii de ambr` era \nsp`imânt`tori,

amestec de pasiune [i furie [i ceea ce credea ea a fi durere.– S`rut`-m`, spuse el r`gu[it. Ia-m` \n bra]e, Meredith. Fii

generoas`.Ca un automat, datorit` iubirii ei, ridic` mâinile [i-i atinse

chipul cu o mângâiere u[oar`, foarte intim`.


– Dane, [opti ea, vrând s`-i m`rturiseasc` adev`rul.El izbucni \ntr-un râs amar [i o determin` s` tac`.– Iube[te-m`, ordon` el dup` mai multe minute. Nu-i chiar

a[a groaznic, nu-i a[a? \i spuse el v`zându-i expresia fe]ei.|ntins` sub el, Meredith sim]ea ap`sarea dur` a coapselor

[i tensiunea mu[chilor. Propria dorin]` o ardea ca un focmistuitor. Nu-i rezist` când \ncepu s` o dezbrace.

– E[ti frumoas`, atât de frumoas`!|i s`rut` gâtul [i-i mângâie pieptul, trezindu-i infinite

senza]ii.Sub mângâierea buzelor lui, dorin]a devenea din ce \n ce

mai arz`toare. |[i cobor\ privirea spre chipul brun [i-l \nl`n]uiconvulsiv.

Dup` aceast` tr`dare a corpului, \[i pierdu orice capacitatede a gândi coerent. Era pierdut` \ntr-un univers \n caresingurele realit`]i erau buzele [i mâinile lui Dane.

|i explora corpul. F`cea instinctiv mi[c`ri care \i smulgeaului Dane gemete de pl`cere. |n cele din urm`, o f`cu a lui [idureroasa tensiune explod` \ntr-un extaz dincolo de realitate.

– Deschide ochii.Gâfâind, cu mâinile \mpreunate pe spatele lui Dane, deschise

ochii [i v`zu un chip necunoscut. Ochii so]ului ei erau arz`tori.Extazul deveni supliciu. Meredith ]ip` [i plonj` \n uitare.

Dane puse capul lui Meredith pe pieptul s`u. Ea ro[i,jenat` de modul \n care reac]ionase la s`ruturile lui.

– Cred c` trebuie s` discut`m, \i spuse el.– Despre ce?Ea \l fixa, \ncercând s` ghiceasc` ce se ascundea \n spatele

m`[tii impasibile. Extazul pe care \l tr`iser` \mpreun` le vapermite s` se \n]eleag` mai bine de acum \nainte.

134 LAUREY BRIGHT

– Despre dispozi]iile ce trebuie luate pentru funeralii.– Da! Care sunt?Ea tres`ri de durere sub degetele crude.– Vorbe[te cu mai mult respect! \i ordon` el aspru. Mi-ai

spus c`-l stimai chiar dac` nu-l iubeai! continu` el s`rinddin pat.

Uimit` de violen]a lui, Meredith se a[ez`. Cum putea fi atâtde arogant dup` ceea ce tr`iser` \mpreun`?

– Sunt gata s` primesc ordinele.– Haide, Meredith! Nu te po]i abandona \n bra]ele mele ca

s` pretinzi apoi c` nu sim]i nimic pentru mine!– Nu cred c` trebuie s`-]i amintesc faptul c` iubirea [i

atrac]ia fizic` sunt dou` lucruri diferite.El se a[ez` pe marginea patului. O expresie ironic` i se

citea pe chip.– Prea târziu, \i [opti el.|i mângâie cu un deget pielea [i zâmbi v`zând-o ro[ind.

Pasiunea era ca un foc \n venele ei, un foc ce o consuma \n\ntregime.

– De ce prea târziu?– Nu po]i pretinde c` te las indiferent`, murmur` el.– Trebuia s` [tiu c` nimic nu se va schimba!Fu str`b`tut` de un frison. Nu putea ignora mi[carea

senzual` a mâinii care-i mângâia cele mai sensibile p`r]i alecorpului. |[i d`du seama c`-i dovedea inten]ionat faptul c` [tias` o fac` s` reac]ioneze.

– Fii blestemat! strig` ea, \ncruci[ându-[i bra]ele pe piept.Dane \ncepu s` râd`. |i prinse bra]ele [i o for]` s` [i le

ridice.


– Ar fi mai bine s`-]i spun ce a[tept de la tine.– Apoi, \]i voi spune ce a[tept eu de la tine.– Ai tupeu, dar am toate atuurile \n mân`, Meredith.Tonul vocii, ca [i privirea pe care i-o arunc`, \i spunea lui

Meredith c` unul dintre aceste atuuri era modul \n care \ir`spundea la mângâieri.

– La urma urmei, nu este nici un motiv pentru care n-amreu[i. Fizic ne potrivim. Nu po]i nega asta, \n ciuda dorin]ei dea o face.

– Demon arogant! \i strig` ea.– Ai prefera o comedie romantic`? o \ntreb` el, dându-i

drumul. Trebuie s`-]i jur o iubire etern`, s`-]i promit luna de pecer [i s` joc un rol pentru c` e[ti prea orbit` de o speran]`nebun` pentru a accepta? M-ai adora dac` ]i-a[ spune c` te iubesc?

– Nu!Furia [i mânia pe care le sim]ea \i d`dur` energia s` sar`

din pat. |[i lu` un halat. Disperarea \i era intens`, dar se for]as` par` la fel de calm` ca el. Va plånge mai târziu pentru c`fusese atât de naiv` \ncât s` cread` c` extazul tr`it \mpreun`ar fi putut [terge tot ce se \ntâmplase \nainte.

|[i contempla mâinile care se odihniser` pe mu[chiiputernici ai spatelui lui, \n timp ce-i luase \n posesie corpul.Reac]ia sa pl`cuse \n mod vizibil lui Dane! De ce a trebuit s`te iubesc? se gândi ea.

– E[ti o vr`jitoare \nsetat` de sânge?Meredith ridic` ochii pentru a-i \ntâlni privirea ironic`.– Poftim?|i ar`t` um`rul, iar ea privi zgârieturile care dovedeau

abandonul total c`ruia \i c`zuse prad`.

136 LAUREY BRIGHT

– Doamne!– |mi imaginez c` ar trebui s` m` simt flatat, spuse el,

apropiindu-se de ea. Este clar c` n-ai mai reac]ionat niciodat`astfel… Te-ai calmat?

– Da.– Bine. Vino s` te a[ezi [i s` discut`m mai calm. Lini[te[te-te

Meredith. |n câteva s`pt`mâni, te vei obi[nui cu mine.Aceast` m`rturisire a intimit`]ii lor \i aduse o lic`rire de

furie \n privire, dar nu spuse nimic.– Dar este inutil s` anun]`m acum. De mâine, vor sosi

asocia]ii [i familia.– Ca o band` de lupi fl`mânzi!– Vor fi f`r` \ndoial` interesa]i de testamentul lui Maurice.

|n ceea ce prive[te fabrica, totul a fost stabilit \n urm` cu maimul]i ani.

El continu` s` vorbeasc`. Meredith se \ntreba dac` distan]adintre ei se datora mor]ii lui Maurice sau nop]ii petrecute\mpreun`. Apoi, con[tient` c` era stupid s` nu-l asculte,\ncerc` s` se concentreze asupra a ceea ce spunea Dane.

|i vorbea ca unui egal. Meredith \[i uit` durerea [i jena.Brusc, f`r` s`-[i dea seama c` era obosit`, adormi.

Se trezi dintr-o dat`. Lâng` ea, Dane vorbea la telefon.Revenindu-[i, \[i d`du seama cine era interlocutorul.

– Nu este nici un motiv pentru a nu lua parte, draga mea,spuse el blând. Nu trebuie s`-]i faci probleme asupra modului\n care te va primi Meredith, nimic nu s-a schimbat… Te vatrata cu amabilitatea obi[nuit`, sunt sigur…

Dup` un moment, spuse la revedere [i \nchise.– Vorbe[te \n numele t`u, ]ip` Meredith. Nu m` cuno[ti

\nc` pentru a-mi prezice reac]iile.


– Da?El râse [i intr` sub cear[af. Din câte se p`rea, Dane avea

obiceiul de a dormi gol. Nimic nu-i \mpiedica mâna s`-ialunece de pe piept pe talia ei. O trase mai aproape de el [iizbucni \n râs \n fa]a revoltei ei.

– Nu voiam s` spun…Ea se opri. O c`ldur` neb`nuit` o cuprinse, incitând-o s` se

abandoneze. O s`rut`. U[or, ca \ntr-un vis, \i cuprinse umerii.Se trezi \n ea dorin]a.

Buzele lui Dane \i atinser` gâtul, iar ea gemu.Se lipi de el,incapabil` s`-[i controleze rec]iile. Dar \n ciuda a tot, se\ndep`rt` de el. |i veni \n gând o b`nuial`. Vocea lui Ginnyfusese cea care \i trezise lui dorin]a?

– Deci, nu sunt capabil s`-]i prev`d reac]iile?– Demonule! Furioas`, \l mu[c` de um`r.– Vr`jitoareo!Dane se ridic` \n coate [i o prinse de gât. Degetele lui o

strânser` suficient pentru ca ea s`-i simt` for]a, dar nu\ndeajuns pentru a o r`ni.

– Nu m` provoca.– Nu voiam s` te provoc, protest` ea.– Nu te cred, spuse el l`sând-o. |nva]` s`-]i controlezi

cuvintele, Meredith sau voi avea eu grij` de asta.– Adori s` m` amenin]i, nu-i a[a?– Nu-mi place s` amenin] pe nimeni. M` consideri un tiran

decis s`-]i fac` via]a imposibil`, \n timp ce eu nu am f`cutdecât s`-i protejez pe cei fa]` de care aveam o obliga]ie.

138 LAUREY BRIGHT

– Maurice [i Ginny.– Da, Maurice [i Ginny. Maurice era un b`trân [i faptul c`

Mark este urma[ul lui conta mult pentru el. Poate c` am fostpu]in dur cu tine \nc` de la prima \ntâlnire, \n parte, datorit`faptului c` te doream.

Auzindu-l vorbind atât de rece despre dorin]a lui, Mereidthsim]ea c` r`mâne f`r` suflare. Cine era acest b`rbat care d`deadovad` de tandre]e, ca \n momentul urm`tor s` fie atât deimpersonal?

– {i Ginny?– Dac` n-ai fi sosit, a[ fi sfâr[it prin a m` c`s`tori cu ea.Dorise s` afle, acum [tia! |ncet, \[i puse bra]ele pe piept. |[i

sim]ea inima b`tând surd, dureros.– |n]eleg. Crezi c`-i datorez scuze?– E[ti geloas`, Meredith?– De ce? M-ai luat de so]ie, \mi pot permite s` fiu

generoas`!– Sper.Se instal` o lung` t`cere. Meredith lupta \mpotriva geloziei

care pusese st`pånire pe ea. Se for]` s` priveasc` realitatea \nfa]`. Se \ndr`gostise de un b`rbat care exista doar \nimagina]ia ei, sperând c` poate va \nv`]a s` o iubeasc` [i el.

Cât` naivitate! Dane nu [tia ce \nseamn` iubirea! |n]elegeadorin]a, desigur. Dar atitudinea lui demonstra clar c` nusim]ea decât dispre] pentru Meredith.

Numeroase c`s`torii reu[ite fuseser` f`cute cu mai pu]inde atât. Dac` Meredith avea grij`, putea s`-i devin`indispensabil` lui Dane, dar merita?


Nu avea de ales. Dane n-ar fi l`sat-o s` plece cu Mark, iarMark avea nevoie de un tat`. |nainte de a-[i abandona definitivvisele [i speran]ele, trebuia s` mai [tie un lucru.

– Ginny era amanta ta?– Nu. |mi pare r`u s` te dezam`gesc, dar nu sem`n

imaginii pe care ]i-ai creat-o despre mine. Nu am o aventur`cu fiecare femeie pe care o doresc.

– Ca Ginny?Regret` imediat c` pusese aceast` \ntrebare. Aceast`

c`utare \n trecutul lui Dane n-o privea [i-i tr`da gelozia.– Ca Ginny, repet` el sec.Suspin` [i \nconjur` cu un bra] umerii lui Meredith.– Asta te va putea convinge c` Ginny apar]ine trecutului ,

iar pe mine m` intereseaz` doar prezentul [i viitorul?De data asta fu mai blând. O seducea cu vocea, cu mâinile.

Era st`pân pe el, \n timp ce Meredith \[i pierdea capul,r`spunzându-i cu ardoare. Tremurând` [i disperat`, era \ntotalitate la dispozi]ia lui. Când Dane se retrase, nu se putuab]ine s` nu plâng`.

– O, Meredith! suspin` Dane, ironic. Ce m` voi face cutine? Ce te sup`r`?

Fu pe punctul de a-i spune totul, \mpins` de dorin]a de aclarifica situa]ia dintre ei. Din fericire, se gândi la Ginny carenu ezitase s` sune \n noaptea nun]ii lor, Ginny pe care odorise.

– Nu. De ce? Totul este exact cum [i-a dorit Maurice: ai oso]ie, Mark are p`rin]i care \l iubesc, fabrica Fowler este \nmâini bune, am un so] care m` amenin]` de fiecare dat` cândse apropie de mine…

140 LAUREY BRIGHT

– M` bucur c` nu e[ti prea timid` [i c`-mi spui cum te sim]i…– Tu cum te sim]i?– Obosit. Ziua a fost lung`.– Noapte bun`, atunci!Avea o anumit` tandre]e \n modul \n care o s`rut` [i o lipi

de el, o tandre]e care era singura consolare a lui Meredith.A doua zi, cei din familia Fowler sosir` \n mas`. To]i erau

foarte interesa]i de aceast` recent` c`s`torie [i de Mark.Måncau, beau [i discutau f`r` \ncetare; Meredith sim]ea c`\nnebune[te din cauza curiozit`]ii lor avide, implacabile. |nfiecare sear` adormea instantaneu lâng` Dane. |n fiecarediminea]` se trezea brusc, gata de o nou` zi epuizant`.

|n adâncul sufletului, credea c` Dane nu-[i d`duse seama c`fusese primul care luase ceea ce ea oferise cu atâta pasiune.

Dane nu p`rea s` fie preocupat de Ginny. Totu[i,domni[oara Moore [i mama ei erau \n mod constant \n cas`,ca [i când nimic nu se schimbase, ca [i când Ginny era \ncontinuare o invitat` de onoare. Ca [i când scena \n care \[ipierduse sângele-rece \ntr-un mod atât de oribil, nu existaseniciodat`.

Urma disp`ruse. Dar de fiecare dat` când o vedea paGinny, Meredith o sim]ea arzându-i pielea.

– E[ti o gazd` admirabil`, \i spuse doamna Lamont dup`\nmormântarea lui Maurice, dar ai un aer obosit.

– Se vede tare? se nelini[ti Meredith.– Doar pentru cei care te iubesc. Am remarcat c` Dane nu

te scap` din ochi.Era cu siguran]` pentru a se asigura c` nu are nevoie de

ajutor, dar nu avea s`-i m`rturiseasc` asta.


– Este foarte posesiv, continu` doamna Lamont. A[a a fostmereu. Este p`cat c` moartea lui Maurice a gr`bit lucrurile.Speram c` Dane \]i va face curte \ndelung. |l [tiam foarte\ndr`gostit, desigur, dar nici tu nu p`reai foarte sigur` desentimentele pentru el, \n acel moment.

– Când? \ntreb` Meredith, uimit` de aceast` declara]ie.– |n prima noastr` sear` ici, desigur! Se vorbise de un

tân`r, Peter King…Meredith se sim]ea pu]in vinovat` c`-l l`sase pe Peter s`

ias` din via]a ei f`r` nici o explica]ie. |l cùt` pe Dane dinpriviri. Vorbea cu un [ef local [i un om de afaceri indian [idomina toate persoanele prezente.

Totul se petrecu foarte bine. Farfuriile [i bùturile circulausub privirea atent` a lui Vasilau. Era clar c` \n afar` de Dane,nimeni nu era sup`rat din cauza mor]ii lui Maurice.

Acest gând o \ntrist` pe Meredith. |[i st`pâni lacrimile [i-[imu[c` buzele pentru a nu-i tremura. S`rmanul Maurice, atâtde bogat, atât de puternic, \[i pusese afacerile \nainteafamiliei. Recolta ceea ce sem`nase.

Dar se asigurase de viitorul lui Meredith. A doua zi, afl` cèa [i Mark intrau \n posesia unei mo[teniri care \i f`cea boga]i.Dar Ginny avusese dreptate, Dane era curatorul.

– Foarte convenabil, coment` ea când fu singur` cu Dane.E[ti la curent?

– Da, am discutat despre asta.{i apoi, discutase cu Ginny. Dane \[i turn` un pahar de

whisky. Se \ntâmpla rar s` bea la acea or` din noapte, dar eravizibil \ncordat, iar ridurile din jurul ochilor se observau,tr`dându-i oboseala.

142 LAUREY BRIGHT

F`r` s` se gåndeasc`, Meredith se apropie de el [i-l s`rut`pe obraz.

– |]i lipse[te, nu-i a[a?– Da. Nu sunt norocos c` a organizat aceast` nunt`? Era

cea mai bun` metod` de a m` face s`-mi uit durerea.– A[a m` vezi?– Ce altceva e[ti? Cu siguran]` nu o so]ie iubitoare! E[ti

jignit` pentru c` pot s`-]i provoc dorin]a. M-ai obligat s` tefor]ez…

– Aduci totul la cel mai jos nivel. {tii c` este fals. Tedoream la fel de mult cum m` doreai tu pe mine.

O s`rut` u[or pe obraz, cu ochii \nchi[i. Meredith \l privi.P`rea obosit, aproape vulnerabil.

– Ce se va \ntâmpla cu noi? [opti ea.– M` vei ajuta s`-mi uit durerea! Când te ]in \n bra]e nu m`

pot gândi decât la tine [i la efectul pe care \l ai asupra mea.Pu]in \mi pas` ce ni se va \ntâmpla. |mi doresc uitarea, pe caredoar tu mi-o po]i da.

– O, Dane!Meredith ezit`. Dac` i-ar fi m`rturisit dragostea, i-ar fi

apar]inut trup [i suflet.Deschise ochii [i o lu` \n bra]e. O duse pân` la pat.– O, Meredith! o imit` el ironic. Nu mai fi atât de speriat`!

acum o clip` s-ar fi zis c` \]i doreai s` te iubesc. E prea târziupentru a mai da \napoi, iar tu [tii asta.

– Nu a[a, murmur` ea.|[i d`du seama c` Dane interpretase gre[it ezitarea ei [i c`

era furios.– A[a… {i cât de mult mi-a[ dori s` vrei s` m` iube[ti,

spuse dezbr`când-o. Ce se \ntâmpl`? Nu m` mai dore[ti?

SUB VRAJA IUBIRII 143giannijollys

– Vreau s` fii tandru, \l rug` ea. Nu s` ac]ionezi ca [i când…– Ca [i când ai fi tårf` vulgar`? termin` el cu un zâmbet f`r`

bucurie. Dar te-am cump`rat, Meredith. Singura diferen]` estec` te-am cump`rat pe via]`. Maurice mi-a dat de \n]eles c`dac` nu te iau de so]ie, tutela va fi \ncredin]at` altuia. Având\n vedere c` averea ta reprezint` un num`r considerabil deac]iuni, n-a[ fi vrut s` le v`d pe mâna altuia.

– De ce-mi spui asta?Vocea lui Meredith nu era decât o [oapt`. Dane \i d`duse o

lovitur` mortal`, iar ea avea s` p`streze cicatricea pentrutotdeauna. Sim]ea c` \nghe]ase. Atingerea mâinilor lui \i erainsuportabil`, dar nu putea s`-l resping`.

– Ca s` nu-]i mai faci idei romantice. Ceea ce sim]i pentrumine trebuie s` se bazeze pe realitate, pe fapte. Nu perezultatul unei imagina]ii care confund` dorin]a cu iubirea…De ce pari atåt de [ocat`? Nu mai e[ti o [col`ri]` sentimental`.Ai iubit un alt b`rbat [i i-ai purtat copilul. Conduci aceast`cas` ca [i când ai f`cut-o dintotdeauna. E[ti curajoas` [iinteligent`. |nc` \]i mai dore[ti o declara]ie de iubire etern`?

– Nu.Râdea, dar privirea p`trunz`toare o dezarma de orice

\ncercare de a se ap`ra. |nc` un moment [i va [ti.– Taci! \l rug` tr`gându-l spre ea.– M` dore[ti? [opti el.– Da, da!– Primul t`u amant ]i-a spus c` te iube[te?Meredith aproape c` plângea de frustrare [i de mânie. Ro[i

[i \[i \ntoarse capul, dar Dane \[i puse câte o mân` de fiecareparte a fe]ei, \mpiedicând-o s` se ascund`.

144 LAUREY BRIGHT

– Sune-mi, insist` el, cum \l chema, Meredith? Unde a fostconceput Mark? Cum…

– |nceteaz`! Las`-m` singur`! gâfâi ea, hipnotizat` de ochiilui de ambr`.

– Nu-]i place s` vorbesc despre el. De ce, Meredith?– Te rog, Dane!– Prive[te-m`!|ngrozit` c`-i poate descoperi secretul, r`mase cu ochii

\nchi[i.– Pentru numele cerului, nu mai fi atât de \ngrozit`! Nu voi

fi violent!Ea tremur` [i deschise ochii. Dane se \ndrept` spre u[`.– Unde te duci? \ntreb` ea.– S` lucrez!U[a se \nchise \n urma lui. Meredith \[i lu` repede c`ma[a

de noapte [i se strecur` \n pat.Dane reveni dup` ora dou`. Meredith respira u[or, f`r` s`

se mi[te, dar el nu-i d`du nici o aten]ie. Se dezbr`c` \n baie\nainte de a intra \n pat. Mergea u[or, dar nu prea, ca [i cândnu-l interesa dac` o trezea sau nu.


Capitolul 10

– Ai sl`bit, remarc` Sarah. Sper c` nu este din cauza climei,c`ci nu suntem \nc` \n perioada musonului.

Meredith se for]` s` zâmbeasc`, dar nu ridic` privirea.– Nu, nu este din cauza climei. Sunt obosit` dup` moartea

lui Maurice [i toat` aceast` invazie de lume.Sarah se a[ez` [i-[i scutur` picioarele pline de nisip.– N-ai spus nimic despre c`s`torie.– Este adev`rat. Nu prev`zusem s` ne c`s`torim atât de

repede, dar ni s-a p`rut normal s` \ndeplinim aceast` ultim`dorin]` a lui Maurice.

– A fost o mare surpriz`, m`rturisi sincer Sarah. Pentrutoat` lumea, mai pu]in pentru Peter. Pretinde c` a [tiutdintotdeauna c` Dane era \ndr`gostit de tine.

– Sper c` nu l-a afectat foarte mult, murmur` Meredith. Nuvoiam s`-l r`nesc.

– Nu! N-a nutrit niciodat` vreo speran]`. Vreau s` spun c`e[ti o Fowler, iar Dane e atåt de seduc`tor! Peter se mul]umea

s` te admire de la distan]`. |n plus, este destul de \ndr`gostitde o fat` al c`rei tat` este director la banca din Suva. Estedr`gu]`, iar tat`l ei este mult mai abordabil decât domnulFowler.

Era o glum`, iar Meredith \ncepu s` râd` u[urat`. Tr`isemomente dezagreabile gândindu-se la Peter.

– Ar fi mai bine s` intr`m. Cred c` este ora mesei.– De acord, zâmbi Sarah. Presupun c` \nc` sunte]i la

stadiul \n care nu pute]i sta separa]i. Ce efect are c`s`toria,Meredith?

– Unul minunat, spuse ea cu o voce \n`bu[it`.– Da, desigur, aprob` Sarah râzând. Dar cred c` este destul

de dificil s` \mpar]i totul. M-am \ntrebat ce se \ntâmpl` dup`ce trece prima be]ie a iubirii.

– D`-ne un pic de timp!– Desigur! |mi pare r`u c` am f`cut o remarc` atât de

stupid`, se scuz` Sarah.|ntr-adev`r, nu fusese nici o be]ie, se gândi amar Meredith

\n ma[in`. Doar acele ore dup` c`s`torie, \n care Dane ocon[tientizase de corpul ei de femeie. Apoi, nimic! Nop]i\ntregi petrecute \n patul imens, ascultând respira]ia egal` alui Dane. |n timpul zilei, se ar`ta politicos [i distant, ceea ceera [i mai umilitor.

Ginny avusese dreptate, o luase de so]ie pentru a-i controlaaverea. |i va cere un copil, mai târziu, când \[i va dori unul.A[teptând, voia ca Meredith s` \n]eleag` c` nu avea nici oimportan]` \n ochii lui.

|l blestema pe Maurice. Din vina lui trebuia s` suporteacest infern! Uneori, \n timpul lungilor nop]i de veghe, ardea


de dorin]`. Dar mândria [i teama de a nu fi din nou umilit` ore]ineau s` fac` primul pas.

– Te las f`r` s` mai intru, spuse Sarah. Trebuie s`-mi facvalizele pentru mâine.

– Ne vom vedea la Cr`ciun?– Da, m` voi \ntoarce. Vei fi aici?– Nu avem planuri de plecare.– Din câte spune Ginny Moore, \n]elesesem c` ve]i petrece

s`rb`torile la Sydney.Meredith \[i re]inu un r`spuns acid.– Ea, f`r` \ndoial`. Noi, nu [tiu, spuse ea cu o voce

egal`.Comentariul nevinovat al lui Sarah o chinuia. Deci, Ginny

era \n continuare prin preajm` [i discuta despre proiectelelor… Meredith nu-[i putea imagina c` domni[oara Moore arfi avut curajul s` se avânte astfel, f`r` acordul tacit al lui Dane.

O cuprinse furia. Cum \ndr`zneau s` ia decizii f`r` s` oconsulte? Dac` Dane credea c` putea p`stra o so]ie [i oamant`, \l va face s`-[i schimbe p`rerea. Nu degeaba era oFowler. Incon[tient, ridic` privirea.

– Pari furioas`, observ` Sarah.– Nu sunt. M` gândeam la cin`, atâta tot. |mi vei lipsi

Sarah.– {i tu mie, Meredith. Te g`sesc interesant`. Sub aerul

supus, ai o voin]` de fier. Este impresionant!– Auzindu-te par mai degrab` o ipocrit`.– Prostii! Era un compliment! |ntr-adev`r, v` st` foarte bine

\mpreun`, ]ie [i lui Dane. Are nevoie de cineva la fel deputernic ca el.

148 LAUREY BRIGHT

Dac` ar fi [tiut! Avea impresia c` \mb`trânise cu o sut` deani. Dup` ce \i ur` succes la examene lui Sarah, \l duse peMark \n hol, unde i-l d`du lui Renadi.

Un murmur de voci o conduse pe Meredith \n salon.Ginny, prizonier` \n bra]ele lui Dane, \[i pusese mâinile pefa]a lui viril`.

– O, Dane, spunea ea. De ce…– Cred c` cel pe care-l ]ii \n bra]e este so]ul meu, spuse

rece Meredith.Ginny se \ntoarse cu o lic`rire de triumf \n ochi.– Cred c` ar trebui s` fii mai atent`, relu` Meredith. Ce

s-ar fi \ntâmplat dac` eram o servitoare?Ginny r`mase cu gura c`scat`, cu un aer stupid [i

scandalizat.Meredith \l privi pe Dane; avea un aer distant [i amuzat.– Sunt sigur` c` m` vei ierta, ad`ug` Meredith adresându-se

lui Ginny, dar cred c` vizita s-a \ncheiat. |i voi spune luiVasilau s` te conduc`.

– O, dar o va face Dane!Ginny \[i puse o mân` peste alta [i lu` un fals aer de

compasiune.– Draga mea, nu trebuie s`-]i imaginezi ce-i mai r`u. Dane

nu f`cea decât s` m` lini[teasc`… Am aflat ve[ti proaste.– Probabil c` este ziua ve[tilor proaste!Meredith era palid` de furie.– Meredith, [tii c` eu [i Dane suntem vechi prieteni.– Iar eu cu el suntem proasp`t c`s`tori]i, r`spunse ea. Ar

trebui s` [ti]i amândoi c` nu \mpart nimic.


Dane o contempla, ignorând-o pe Ginny. Orice b`rbatsurprins de so]ie \n bra]ele altei femei ar fi dat dovad` de oanumit` jen`, dar el era capabil s` nu lase nimic s` se vad`.

– O caracteristic` specific` Fowler, remarc` el. Dar nimeninu-]i cere s` \mpar]i nimic. Mama lui Ginny este bolnav`.

– |n acest caz, de ce nu este la c`p`tâiul ei?– E[ti o…Vocea tran[ant` a lui Dane \i impuse t`cere lui Ginny.

Tân`ra avea un aer acru [i p`rea mult mai \n vârst`. Era clar c`lucrurile nu se derulau pe placul ei.

– Te \nso]esc, spuse Dane, pe un ton scurt.Fulgerul s`lbatic din ochii ei se concentr` o clip` pe gåtul

lui Meredith.– Ar trebui s` v` lua]i la revedere. Ginny [i mama ei pleac`

\n Austria.– Credeam c` doamna Moore este bolnav`.– Este! spuse ap`sat Ginny. |[i va face analize. Mul]umesc,

dragul meu, c` te-ai ocupat de tot, spuse ea, luându-i mâna\ntr-a sa.

– Sunt dezolat` pentru doamna Moore, spuse Meredith.– Nu-]i imaginezi ce simt eu, relu` Ginny zâmbind. Mama

\mi este foarte drag`. A f`cut multe sacrificii pentru mine,pentru a m` proteja de influen]ele negative. O credeamsever`, dar circumstan]ele mi-au dovedit \n]elepciunea ei.

Se \ntrerupse [i zâmbi, v`zând-o pe Meredith p`lind.Satisf`cut` c`-[i atinsese scopul, se \ntoarse spre Dane:

– Sunt gata, dragul meu. Cred c` Meredith \mi va permites`-]i scriu când voi fi la Sydney.

– Meredith nu-mi cite[te coresponden]a [i a[ fi fericit s`aflu ve[ti despre doamna Moore.

150 LAUREY BRIGHT

– Atunci, ne-am \n]eles.Ginny era satisf`cut`.– La revedere, Meredith!– La revedere!Supliciul lui Meredith nu era terminat. Pentru a-i da de

\n]eles c` avea putere deplin` asupra ei, Dane se apropie [i os`rut`. Gura lui era crud`.

– M` \ntorc \n jum`tate de or`.– Foarte bine. Eu nu voi fi aici.– De ce?– Sarah pleac` mâine [i voi merge s` o ajut la bagaje.– Nu pleci nic`ieri sau voi veni dup` tine.– Du-te naibii!El râse [i-i atinse buzele.– Ne vedem \ntr-o jum`tate de or`, draga mea.Cel pu]in aceast` replic` [terse zâmbetul lui Ginny, dar [i

pe cel al lui Meredith.Dup` ce asist` la masa lui Mark, f`cu un du[ [i-[i puse o

rochie. Zilele erau din ce \n ce mai calde [i urmau s` fie a[apân` la Cr`ciun.

Dane inten]iona s` mearg` la Sydney? Putea merge, dac`dorea, \[i spuse Meredith. Va r`mâne aici cu Mark. {i o va\mpiedica pe domni[oara Moore s` mai pun` piciorul \n casa asta.

Se \ncord` când \l auzi pe Dane intrând, dar nu se gr`bi.Intr` \n camer` [i o privi aprobator.

– Vrei s` bei ceva \nainte de mas`?– A[ vrea o citronad`, mul]umesc.U[a frigiderului se \nchise u[or. Auzi zgomotul paharelor,

\n timp ce-[i punea o pereche de cercei asorta]i cu rochia.Silueta lui Dane \n spatele ei \ntunec` oglinda.


– Nu mai sta \mbufnat` [i bea asta.– Nu sunt \mbufnat`, protest` ea f`r` s` se \ntoarc`.– Atunci, ce faci?– Sunt furioas`.– Este deja ceva, remarc` el ridicând din umeri. M`

\ntrebam cât timp te vei mai ascunde \n spatele acesteifa]ade?

Surprins`, Meredith schimb` tactica. |[i regret` imediatgestul. Cu un zâmbet for]at, Dane o prinse de umeri.

– Ce fa]ad`?– Cea \n spatele c`reia te ascunzi de când ne-am c`s`torit.– Tu e[ti cel care poart` o masc`, protest` ea, nu fac decât

s` te imit.– M` felicit c` am s`rutat-o pe Ginny, spuse calm Dane.

Asta te-a for]at s` explodezi.– Nu \ncerca prea des, s-ar putea s`-mi pierd calmul [i s`

omor pe unul dintre voi. Cred ceea ce spun, Dane. Nu vreaus` \mpart nimic.

– Dar m-ai crede dac` ]i-a[ spune c` n-am s`rutat-o? \ntreb`el cu un zâmbet ironic.

– {tiu deja, r`spunse ea. N-ai urme de ruj pe buze. Dar ces-ar fi \ntâmplat dac` n-a[ fi intrat?

– Nimic. S-a aruncat de gâtul meu auzindu-te venind,explic` el zâmbind de aerul ei suspicios.

– Frumoas` scuz`! strig` ea indignat`. De ce ar fi reac]ionatastfel?

– Pentru a sem`na discordia \ntre noi.Pentru o clip`, Meredith crezu c` \n]elesese gre[it. Abia mai

\ndr`znea s` respire.

152 LAUREY BRIGHT

– Cred c` voi bea acest pahar, suspin` ea \n cele din urm`.– Adu-l aici [i hai s` ne instal`m confortabil.Dup` ce se a[ez`, el r`mase \n picioare. A[tepta \n mod

vizibil ca ea s` \nceap` prima.Meredith deschise gura de dou` ori pentru a pune o

\ntrebare. A treia oar` reu[i s` spun`:– De ce-ar fi vrut s` semene discordia?– F`r` \ndoial` fiindc` o amenin]asem cu defìmarea dac`

\ndr`znea s` afirme c` Mark este fiul tù. I-am spus c` am f`cutdeja toate verific`rile, \nainte de venirea ta aici, pentru adovedi c` Mark este fratele tù.

Meredith avu impresia c` va le[ina. Când camera \ncet` s`se mai \nvârt` \n jurul ei, bù o gur` de citronad`.

– Dac` [tiai, de ce te-ai comportat atât de oribil cu mine?– Don Poole.– |n]eleg, dar de ce, Dane? M-ai urât din prima zi.– }i-am spus de ce. Te doream.– Nu este un motiv suficient, protest` ea. Cu siguran]`, ai

dorit [i alte femei f`r` s` le tratezi ca pe ni[te târfe, \ncheie eatremurând.

Dane se \ndrept` spre ea [i o ridic`. Mâinile lui erau durepe pielea catifelat`.

– Vrei s` [tii totul, nu-i a[a? Incon[tient, eram deja\ndr`gostit de tine. V`zându-te \n insula Hibiscus, m-am duss`-]i v`d numele \n registru. Nu am fost prea surprins s` aflucine erai. Asta mi se p`rea un semn al destinului. {i apoi…

Buzele \i devenir` rigide.– Apoi te-am v`zut cu Don Poole, \n timp ce v` s`ruta]i [i

v` \ndrepta]i spre camer`. A[ fi putut s` v` omor pe amândoi!


– Nu cred \n dragoste la prima vedere!– Nici eu! De la sosirea ta aici, ai ie[it cu tân`rul King. Erai

vesel`. Singurul lucru care m` alina era antipatia ta fa]` de Ginny.Strânsoarea lui deveni mângâiere senzual`, pe care

Meredith o aprecie. Dar nu putea s`-l lase s` continue, \naintede a fi clarificat totul.

– Credeam c` o iube[ti, c` erai gata s` te c`s`tore[ti cu ea.Ea \mi spusese…

– Ce?– C` te vei c`s`tori cu mine pentru avere. {i tu mi-ai spus

asta. Credeam c` ai discutat cu ea, ca [i despre minciuna mea\n leg`tur` cu Mark [i…

Se \ntrerupse brusc, ro[ind.– {i? insist` el. – M-a asigurat c` [tiai c` te iubesc.– Când ]i-a spus toate astea?– Cu o zi \nainte de \ntoarcerea ta din Filipine. Ai v`zut

semnul de pe gâtul meu.– Ea ]i-l f`cuse?Tonul era sec. Meredith cl`tin` din cap, speriat` pu]in de

lic`rirea de furie pe care i-o citea \n ochi.– Crezusem c` ai ghicit.– Nu, credeam c` fusese Mark [i c`-l protejai.|ncepu s` \njure printre din]i. Meredith \l opri, punându-i

mâna pe buze. Atunci, el \i s`rut` palma, iar Meredith sim]ipulsul accelerându-i-se.

– Nu [tiu de ce, [opti ea, dar te iubesc cu adev`rat. Nicichiar un muribund nu m-ar fi f`cut s` iau de so] un b`rbat fa]`de care nu simt nimic.

154 LAUREY BRIGHT

– Te cred.– Nu v`d asta. De ce? Ce trebuie s` fac pentru a te

convinge?O s`rut` u[or, apoi brutal ca [i când ar fi vrut s` uite

durerea [i mânia.– Nu m` iube[ti destul pentru a-mi spune adev`rul despre

Mark, \n ciuda sarcasmului meu. Te-am \ntrebat de mai multeori [i ai refuzat de fiecare dat` s` ai \ncredere \n mine. M-aiexasperat!

– Eram tulburat`, murmur` ea. Credeam c` tu [i Mauricem-a]i fi putut deap`r]i de Mark. {i, dup` c`s`toria noastr`,credeam c` te pedepseam dac` m` ar`tam distant`. Speram s`te r`nesc l`sându-te s` crezi c` nu erai primul.

Mâinile lui Dane se \ncle[tar`, t`indu-i respira]ia. Ame]it`,ridic` privirea [i \ntâlni o privire la fel de cald` ca soarele.Pentru prima dat` \[i d`dea seama ce putere avea asupraacestui b`rbat care era so]ul ei.

– M` doare! spuse ea. – Mi-ar pl`cea s` te distrug, dar asta mi-ar provoca o durere

imens`.Cu un gest rapid, ea \[i desf`cu fermoarul rochiei.– M` sperii, spuse el. {tii s` m` faci s` suf`r. Atâtea nop]i

\n care te-am dorit!… Meredith, te iubesc.Rochia c`zu u[or pe jos. Cu un gest instinctiv, \[i acoperi

pieptul cu mâinile [i f`cu un pas \napoi. Ar fi c`zut, dac` Danen-ar fi prins-o.

– Nu fugi! [opti el.Uimit`, Meredith \l privi punându-se \n genunchi pentru

a-i scoate sandalele.


– |n genunchi, Dane?El ridic` privirea. Mâinile posesive alunecar` pe pielea

satinat`.– }i-ar pl`cea s` m` vezi la picioarele tale?– Nu, spuse ea ridicându-l. Te iubesc a[a cum e[ti.Tot ce-i refuzase \n noaptea nun]ii \i d`du acum. F`r` s`

\nceteze s`-l s`rute, Meredith \i descheie nasturii de la c`ma[`.|[i strecur` måinile pe spatele lui [i se lipi de el.

– Vr`jitoare! spuse el ducând-o spre pat.El râse.– Spune-mi c` m` iube[ti, \i [opti ea.– Te iubesc [i am nevoie de tine, Meredith, am nevoie de

iubirea ta, de râsul t`u. Te iubesc dintotdeauna.Meredith se abandon` mângâierilor. Dorin]ele [i pasiunea

lor se amestecar`, ducându-i \ntr-un extaz pe care nu-lcrezuser` posibil.

– Acum m` crezi? \ntreb` ea senin`.El zâmbi [i o \mbr`]i[`.– Da, dac` nu te cred, voi \nnebuni.– Dane!– Draga mea, am [tiut de la \nceput c` nu puteam a[tepta

din partea ta sentimente la fel de profunde ca ale mele. E[tiatât de tân`r`! Am tr`it suficient pentru a face diferen]a \ntreiubire [i atrac]ie fizic`. Tu mai ai multe de \nv`]at. De astan-am f`cut nimic pentru a te debarasa de falsele tale idei.

Meredith era uimit`.– Ce idei false?– Mai \ntâi Ginny. }i-am spus c` avusesem inten]ia s` o iau

de so]ie. A fost adev`rat, cândva. Maurice \mi vorbea despre

156 LAUREY BRIGHT

c`s`torie de ceva vreme [i eu \i eram dator. O doream peGinny f`r` s` o iubesc, dar asta nu avea importan]`. Am fost\ntotdeauna ne\ncrez`tor \n fa]a jur`mintelor de iubire.P`rin]ii mei nu-mi fuseser` un bun exemplu. Nici ai tì, defapt. {i trebuie s` admi]i c` Ginny este inteligent`, spiritual` [irelaxant`.

Meredith era gata s` admit` orice. Nu mai reu[ea nici sò deteste pe aceast` femeie. Când \i spuse, el \ncepu s`râd`.

– Este uimitor cum câteva simple cuvinte te pot \mblânzi,draga mea, \i spuse el blând… Totul s-a schimbat când te-amv`zut, dar nu [tiam dac` aceast` inocen]` era o fa]ad`, dac`micul incident din insula Hibiscus era un s`rut de adio f`r`consecin]e sau preludiul unei nop]i de iubire. Insistai asuprafaptului c` Mark era fiul tù, nu voiai s` ai \ncredere \n mine.A[a c` am fost cu tine pe cât de dur posibil. Te obsevam f`r`\ncetare, pentru a afla adev`rul.

– Te-am urât, m`rturisi ea. M` dispre]uiai [i eu m-amdispre]uit, prima dat` când m-ai s`rutat [i lumea s-a n`ruit \njurul meu.

– |n acea sear`, am \nv`]at multe, dar nu suficient.– Dac` a[ fi avut o aventur` cu Dane Poole, ce-ai fi f`cut,

Dane?– Nimic! Acest gând m` \nfuria, dar nu m-am comportat \n

totalitate ca un idiot. De ce s` a[tept o puritate virginal` cândeu n-o puteam oferi? Când te-am auzit vorbind cu Poole \ngr`din`, am fost nebun de fericire! Recunosc c` sunt fericit s`fiu primul.

S`rutul fu lent, voluptuos, dar Meredith \l opri.


– S` termin`m mai \ntâi cu explica]iile, Dane. Cum de [tiaGinny atât de multe? Testamentul, faptul c` Renadi te-a v`zutie[ind din camera mea \n seara balului?

– Ce mai este [i cu povestea asta?Când afl`, reac]ion` furios.– A \ncercat totul! Cred c` a sim]it de la \nceput cât de mult

m` atr`geai, pentru a fi ghicit atât de bine! Am uitat cât deviclean` era!

– N-am vorbit niciodat` despre tine cu ea, relu` el dup` ot`cere. Nu [tiam c` m` iube[ti [i-mi pare rù. La fel [i pentruRenadi… Sora ei lucreaz` la Ginny. Nu cred c` ]i-a vrut rùlspunându-i [i sunt sigur c` a[a a aflat Ginny. Mo[tenirea… Eibine, cred c` a spus asta la \ntâmplare. Din nefericire, a ghicit.

Destul de incredibil, p`rea s` o roage pe Meredith s` ocread`. Ea nu ezit` s`-i mângâie chipul.

– Ar fi trebuit s`-mi dau seama. {tiam c` m` ur`[te. Dac` a[fi fost mai matur`, a[ fi \n]eles de ce. Dar era atât de sigur` peea! {i nu [tiam ce sim]eai pentru mine…

– Ea \ns` [tia. Era foarte subtil`. V`zând felul \n carereac]ionam \n fa]a ta, a decis s` fac` tot posibilul pentru a nesepara. Cred c` m-ai crezut odios!

Meredith \l privi cu adora]ie.– Da, m`rturisi ea. Dar te iubeam. Te iubesc atât de mult!– Dac` m` po]i iubi dup` modul josnic \n care m-am

comportat, nu sunt demn de tine, iubita mea! Trebuia s` teiau de so]ie. Trebuia s` te seduc \n cazul \n care ai fi vrut sànulezi c`s`toria dup` moartea lui Maurice; nu vei [ti niciodat`cât de team` mi-a fost c` am distrus totul \ntre noi! Mi-amjurat s` nu te mai ating pân` ce nu mi-ai fi ar`tat c` m` dore[ti.

158 LAUREY BRIGHT

– Credeam c` \]i fusese de-ajuns s`-]i satisfaci curiozitatea.– Prostu]o! \i repro[` el. Nu m` voi s`tura niciodat` de

tine, curiozitatea mea nu va fi niciodat` satisf`cut`! Tu [i cumine suntem dou` jum`t`]i ale aceluia[i \ntreg. Am [tiutimediat. Maurice v`zuse asta [i Ginny la fel, din p`cate. Chiar[i Mark ne unea, \n felul lui! Fusese scris s` vii aici [i s`-mi daivia]a peste cap.

Mâna lui mângâietoare o f`cea pe Meredith s` tremure.– M` iube[ti? \ntreb` ea.– Nu, te ador… f`r` tine, via]a n-ar fi decât o rutin`

monoton`. Tu e[ti ra]iunea mea de a fi!– Ah, Dane! suspin` ea, profund emo]ionat` de aceast`

m`rturisire. Te iubesc, Dane. Te iubesc atât de mult!Se gândi brusc la Maurice care murise \n pace, [tiind c`

Meredith [i Dane \mp`rt`[eau aceea[i iubire ca cea careexistase \ntre el [i so]ia lui, la mama ei care se temuse c` Fijiva fi sinonimul durerii [i al deziluziei, la Mark care avea [ansade a cre[te \ntr-un c`min fericit.

Buzele lor se unir` [i \n timp ce locuitorii din MareaSudului se preg`teau pentru siest`, Meredith uit` tot ce nuf`cea parte din aceast` c`l`torie a sim]urilor, una dintremultele maniere de a-[i exprima iubirea unul fa]` de cel`lalt.Sub protec]ia acestei iubiri, viitorul nu le rezerva nici o team`.

Sfår[it


giannijollys

sub vraja iubirii - romanededragoste.files.wordpress.com · sub vraja iubirii 7 – câteva...

Documents