MARIUS STANVLADIMIR TISMANEANU

Dosar Lenin.Vraja nihilismului

Cuvint inainte de

MrHAr $ORA

cuRrEA @vncHE

Cuprins

Cuvdnt inainte (Mihai $ora) .

Dialog intre Marius Stan gi Vladimir Tismineanu

Partea IMarxism, leninism, revolufii

1. Visuri redemptive: doctrina lui Marx gi sanctificareaviolenlei ..... 45

2. Visele revoluflonare ruse: utopie, teroare,cataclism social . .... 50

3. Opiul intelectualilor: totalitarismul ca religie politici. . . 544. Ideile au consecinfe: despre marxism,

marxologie qi Gulag ....... 59" 5. Despre resentiment: furtuni de foc, lacrimi gi singe . . . . 64

6. ,,Strivifi devia(ionismul!", sau despre Leninca artist al insultei . . . 68

7. Octombrierogu: UlianovdevineLenin. ........ 748. Un sofism amoral: Salus revolutionis suprema lex. . . . . . 789. Revolufia rusi din februarie 1917:

origini, semnificafii, implicafii .... 8210. De ce conteazi Agnes Heller? Auschwitz, filosofia politici

gicongtiin(atragici. ....... 91

11. Leninismul, un bastard al Primului Rizboi Mondial . . . 98

Partea a II-aDiscipoli, parteneri, critici

12.PiggyFoxy, sau tragedia lui Nikolai Buharin13. Toporigca lui Mercader qi chiliasmul leninist:

75 de ani de la asasinarea lui Tro{ki.

7

9

111

118

14. in numele Tati.dui: epigonii lui Lenin qi lupta

pentrumantauasupremi" " ":" " : " " "' 126

tS. Rosa Luxemburg, ienin qi cattzelepierdute ' ' ' ' 138

16. Lenin gi ra&calismul de stinga ' ' ' L46

17. 50 de ani de la puciul de partid din octombrie 1964'

NikitaHrugciovqiagoniabolgevismului' " " " 150

18. Copilulteribil al coriunismului secolului XX''''' "' 157

19. Ioip Broz Tito 9i tragedia leninismului iugoslav' ' ' ' ' ' 165

20. Moartea unui dictator leninist "'A'mintirea tovarl$ului

--' Ci"otghe Gheorghiu-Dej, veqnic vie in inima partidului'

aclaseimuncitoare, apoporului""" "' " " "' 168

21. Moartea genialissimului generalissim ' ' ' 180

22. Ultimul stalinist:

ce a fhcut Ion Iliescu pentru Rominia? ' ' 184

23,lJnocean de amintiri amare: Nicolae Ceauqescu

gitragicomediacomunismuluidinastic' " " " ' 187

24. Leninism balcanic, leninism iberic:

CeauqescuqiCarrillo ""' 191

25. Stalinism, teroare, narcisism:

desprecultulluiCeauqescu ""'' 195

Partea a III-aOnoarea kremlinologiei

26. Polifonia sovietologiei " " 207

2T.tJtopialeninistl qivocaliakremlinologiei' ' ' ' ' ' 2lO

28. Acuta actualitate a sovietologiei:

Adam Ulam qi Noul Rizboi Rece " " " ' 216

29. T radiliasovietologici: Martin Malia'

Rusiagisocialismul' """ 222

30. Exerciliu de recunogtin[i: Robert C' Tucker' mentor'

model,Prieten ""' 227

31. Moralitate qi istorie: Richard Pipes

qi radicalismul bolgevic' " ' 231

32. Onoarea sovietologiei" in memoriam Robert Conquest

(rsL7-2lrs) """' 237

33. Despotism, fanatism gi ideologie:Richard Pipes qi totalitarismul

34. Pasiuni radicale, iluzii eguate:testamentul lui Frangois Furet

35. Avatarurile sovietismului.36.Zbigniew Brzezinski, un strategvizionar . . .. . . 257

Partea a IV-alnapoi la Lenin?

37. Mamism, bolqevism gi hybrisul iacobinalluiSlavojZiZek. .......265

38. Dupi leninism: trecutul nu e nicicind mort,nicimicarnuestetrecut... ......26g

39. Luciditate, cinism gi comunism:Kolakowski, ZiZekgiTro[ki. ..... 273

40. Neototemism secular: mai are totalitarismulunviitor? ...27g

41. Leninismul, intre extinclie ireversibill

, 42. Contrarevolufie gi omor politic in Rusialui Putin:,,Pourquoi ont-ils tu6 Nemfov?o .. .. ........ 2g2

43. Clarificiri necesare: mitul politic al rusofobiei . . 2g744. Lenin, Wagner gisupraoameniitotalitari ...... 30045. Hannah Arendt, celilalt Scholem

gitragediastangiigermane ......30346. Despre inextricabilitateamodernismului rus. . . ... . .. 30747. Cadavnrl viu, sau Lenin qi privighetorile. . . . . . . 310

lnapoi la Lenin?. 315

319

245

250

2s3

Index.

PARTEA IMarxism, leninism, revolutii

IVisuri redemptive:

doctrina lui Marx si sanctificarea violentei

Marxismul, indeosebi in versiunea sa bolgevici, este unultlintre cele mai importante mituri politice maniheiste ale

istoriei contemporane. Este un discurs fundamental al

nrodernitifii care contrapune aga-zisele fo4e ale reacfiunii,lrarbariei qi declinului celor care reprezinti progresul istoric.

Marxismul este o soteriologie: el promite salvarea prin inter-mediul distrugerii unui sistem perceput ca fiind bazat pe

clominafie, exploatare gi alienare. In aceasti viziune soterio-

logicl, proletariatul este MAntuitorul omenirii sau, aqa cum

a afirmat in tinere[e insugi Marx, clasa-Mesia a istoriei. Incseul de fa[6, ne concentrim asupra avatarurilor acestei

cscatologii utopic-revolufionare, indreptindu-ne atenfia

asupra tezelor Manifestului Partidului Comunist. Acest text

incendiar a fost numit pe buni dreptate de citre Leszek

Kolakowski ,,o capodoperi a literaturii de propagandi".

Manifestul a formulat miezul unei ideologii al cirei scop

principal a fost transformarea societi(ii, economiei, culturiirii, nu in ultimul rind, a naturii umane.Intr-adevir, marxis-

mul a fost, lnainte de toate, un proiect demiurgic fixat asupra

distrugerii societifii burgheze fundamentate pe respectarea

gi protejarea proprieti[ii private.

Marele sociolog Daniel Bell spunea ci societatea civilieste numele politic al economiei de pia{i. In viziunea unui

Ernest Gellner, pe care o gi impirt[gim, societatea civili qi

economia de pia[6, deci opusul celei planificate, sunt condifii

esen[iale ale libertn$i. Statul de drept nu este pur 9i simplu

o efemeri suprastructuri, ci o premisi a demniti{ii indivi-

dului, fundamentul a ceea ce filosoful politic Avishai Margalit

numegte societatea decenti. Invocind pretinsele legi inexora-

bile ale progresului istoric, agadar invocdnd un mit politic,

marxismul a urmirit si transcendi o societate socotiti a fiincurabil reificati. Obiectivul era de a pregiti fo4ele sociale

revolulionare pentru confruntarea finali care urma si aduci

cu sine ,,saltul din imperiul necesitilii in imperiul liberti[ii."Pentru Marx, convingerea ci Istoria este guvernati de legi

aechivalat cu faptul ci aceste legi pot fi cunoscute qi chiar

,,stipanite". in consecinli, concep(ia sa despre lume a fost

in mod necesar gtiinlifici, non-utopici, distingindu-se astfel

de orice alti formi anterioari de socialism.

Una dintre ideile centrale ale Manifestulur este aceea a

luptei de clasi. Pentru Marx Ei Engels, istoria tuturor socie-

ti!ilor omenegti este aceea a luptei dintre clase, deci realizarea

concreti a viziunii hegeliene despre unitatea qi lupta con-

trariilor. Este vorba de o paradigmi a conflictului inexorabil

in urma ciruia unul dintre termenii contradicliei sociale, inacest caz burghezia, trebuie anihilat' suprimat ca incarnare

sociali, in calitatea sa de clasi. Primatul eliberirii a ficutca violenla, sanctificati drept act purificator, si fie situatl ininima proiectului marxist. Mai tirziu,leninismul s-a folosit

gi a abuzat aceasti filosofie a Aufhebung-ului (depigire,

transcendere) istoric-revolulionar. El a impus supremafia

partidului de avangardl (o falangi de aleqi) in condiliile ab-

sen{ei unui proletariat matur intr-o Rusie subdezvoltati

industrial. Ca gnozi politici, filosofia bolgevici a Propus

r,pusul a ceea ce Marx a accentuat in scrierile sale din tinere(e,gl anume, dezvoltarea spontani a congtiin(ei de clasi. Aga cumr arltat tinirul Georg Luk6cs, extaziat el insuqi de acest visrcdemptiv, pentru Marx, clasa revolufionari, expresia istoricia congtiinlei nefericite, era incarnarea totalitetii, credndu-senstfel premisele pentru a ajunge la adevirul istoric suprem(coincidenfa subiect-obiect din metafizica hegeliani). Pentrul,cnin insi, Partidul indeplinea o astfel de funclie izbivitoareln care predestinarea se contopea cu infailibilitatea. Aceastirlistinc(ie capitali a fost punctul de pornire pentru diferenleleescnfiale dintre marxismul sovietic Ai cel occidental, de laconflictul dintre Lenin qi Rosa Luxemburg pini la sfirgitulrecolului trecut.

Pot fi identificate, agadar, doui direcfii in mesajul Mani-testului care anticipeazi experienfele viitoare ale teorieimarxiene. Pe de o parte, existi accentul pus pe dezvoltareaautonomi, spontani, organici a conqtiinfei de clasi. Pe deiltl parte, avem glorificarea qi cultul violenfei. Perpetuareaunei asemenea dihotomii in istoria Ei evolufia marxismuluimoate in eviden(i problema centrali a acestei filosofii poli-tlce: cea a moralitilii praxisului revolufionar. Manifestuldcmonstreazi ambivalen{a fatali a emancipirii dobAnditeprin violenfi: in numele demoira{iei proletare autentice, liber-tl[ile formale trebuie suspendate, chiar reprimate. Pentru a

rtinge un nivel inalt de moralitate, care transcende ipocriziaburghezi, moralitatea trandilionali trebuie abrogati (a se

vedea tezele lui Tro(ki pe acest subiect, reluate mai nou de

tllavoj ZiZek gi adepfii sli). Marxismul pretinde ci delinefrAiele destinului omenirii, deoarece crede ci are solu{ia laruferinlele gi anxietifile milenare ale societifii. Nu credemeA a existat weodat[ weun alt proiect revolufionar impregnatde o mai ampli preten(ie profetici sau de un mai masivrlnr[ al predestinirii charismatic-istorice. Din acest punct

de vedere, mitul ,,partidului de tip nou" al lui Lenin este un

ecou fidel al mitului lui Marx al clasei hirizite care urmeazi

si aduci salvarea umanitifii dincolo de propriile sale condi-

{ioniri subiective.

Aga cum au scris Agnes Heller gi Ferenc Feh6r, amurgul

marxismului ca strategie de transformare radicall a societifii

a insemnat sfArqitul epocii de universalism a radicalismului.

in acelaqi timp insi, componenta utopici a marxismului igi

pistreazl relevanla gi influenfa. Durabilitatea, persisten{a

acesteia din urmi este explicabili prin intermediul nizuin{ei

scientiste a doctrinei. Marxismul a subordonat imperativul

etic ambi(iei sale hiperralionaliste gi ultrapozitiviste. Pentru

Marx, nerecunoaqterea validitilii postulatelor sale a fost egali

cu orbirea istorici, cu instriinarea ideologici a subiectului,

cu ,,congtiinla falsi". Toli cei care nu au reuqit si interiorizeze

axiomele marxismului au devenit in chip ,,obiectiv" avoca{ii

statu-quoului, victime alienate ale mistificlrilor ideologice'

Acesta este gi ethosul Manifestului: o intreagl clasi - bur-

ghezia - este pusi la stilpul infamiei, iar ordinea sa sociali -capitalismul - este proclamati, cu fervoare chiliastic-oracu-

lari, drept linta unei anihiliri obiective qi inexorabile.

Manifestuleste textul sacru care proclami legitimitatea

morali a revolufiei totale 9i totalizante. in acest sens, Mani-

festul prescrie marxismul drept substitut secular al religiei

tradilionale. Milenarismul siu incandescent explici magne-

tismul acestui text. El a impus marxismul drept doctrina

noului eroism romantic, a colectivismului inflamat gi infla-

mant. Nara{iunea Manifestului prezinti epopeea electrizanti

a conflictului iremediabil in cadrul societi[ii umane preco-

muniste, devine sursa justificativl a speran(ei 9i iluziilorcelor care au ales calea radical transformatoare, oricare ar ficosturile umane ale acestei aventuri. in ultime instanli,

raportat la traducerea sa concretl in istorie, Manifestul este

48

lotugi punctul de pornire al teribilei inginerii sociale extermi-niste a secolului XX. Este pamfletul in care Marx gi Engels auproclamat adepfilor drumul privilegiat citre Edenul reg6sit,noua gridini a Omului in care nu vor mai exista discordie,rlzboi, foamete, prigoani gi frici. in chip deopotrivi tragicgi ironic, a devenit evanghelia extremismului de stdnga, scu-l'undat solipsistic in himera eliberirii universale a omenirii.