Anul--LIII Blaj, Ia 7 August 1943 C e n z u r a i

Numărui 32 PROPRI STAR-DIRECTOR

A U G U S T I * ? P O P A

Redacţia şi administraţia s l A j , JUD. TÂRNAVA MICĂ

I N S E R A T E

C t regulamentului de a-, pilcare a tarifului comer

cial, categoria V.

REDACTOR

DUMITRU NEDA

Foaie înscrisă în Registra» de Publicaţii al Trib.Târaava-Mlci

eub Nr. 2—Í938.

ABONAMENTE Pe un an . . . 300 Lei Pe 6 l u n i . . , 180 Lei Pentru străinătate 900 Lei

F©aia t3ls@rîseas£Să-poiifieă~ ~- Apare în f iecare Sâmbătă

Mereu acelaşi mesaj al infernului. Prin presă, pe undele eterului, în conversaţii cu prietenii, aceeaşi raţie cotidiană de eroism şi de moar te : Am bombardat . . . am sdrobit. . . am scufundat . . . am doborî t . . . am omorît. Cuvinte sonore care s'au tocit de atâta uz şi abuz, şi în dosul cărora nici nu mai vedem grozăvia diabolică pe care o ascund. Ştim totuşi că dincolo de paravanul vorbelor fu-negă ruine, se aud gemete sfâşietoare, se îting vieţi tinere în chinuri groaznice...

Vârtejul acesta satanic al prăpădului totaKşi ştiinţific, îţi învălue puterile toate ca intr'o cămaşă de zale nevăzute. Ţi-se lasă peste suflet ceaţa întristării şi voia de viaţă se ofileşte ca florile în aceas tă cumplită secetă care s'a întărit par 'că definitiv pe bolta cerească. De ce să mai, trudeşti, de ce să m \ clădeşti, de ce să mai creezi ? Pentruca

mâne, într 'un nou aces de furie distructivă, colectivitatea să sfarme şi să pustiască tot ce s'a zidit, risipind în zare doar scrumul atâtor-măreţe zădărnicii omeneş t i !

Da, acest crâncen spectacol al morţii ii al deşertăciunii este dezolant . Printre uine se umblă încet; şi pe sicrie lacrimile înnt singurele mărgăritare potrivite.

Oricât de firesc însă, plânsul rămâne otuşi meserie de babe. Noi avem altceva de acut. Noi creştinii în primul rând. Fiindcă oi ştim rostul tainic al acestei furtuni în-ângera te . Ştim că ea plăteşte tribut greu reptăţii batjocorite; şi ne dăm seama că stă î puterea noastră să clădim, pe locul putre-aiului ce-1 mătură, în aerul înviorat pe care-1 urăţă, o lume nouă, cu faţă şi suflet trans-gurat. Taborul, cu strălucirea celestă a lu-îinii ce iradia din adâncul fiinţei Mântuito-J l u i , este pentru noi program şi metodă a iruinţii.

^ Lumea aceasta t rebue neapăra t să se chimbe la faţă! Răsboiul şi distrugerea, în iuda înfăţişării lor desolante, sunt un prilej i o scară spre această ţintă. După prăpăd 'a trebui să construim. Nouile aşezări vor fi •Itfel decât cele de până acum. Alte instituţii, ''te întocmiri sociale. Şi mai ales şi mai pre U s de toa te alt suflet!- Numai atunci lumea

l°»ă va fi Tabor al păcii şi luminii, dacă ^ a spiritul omenirii se va revărsa peste toate Wefea dreptăţii şi vraja dulce a iubirii feştine.

Este datoria ceasului de faţă a pregăti } suflete aceas tă transfigurare, care mâne a trebui apoi coborîtă şi în înfăţişarea ex-^ r n â a orânduirilor sociale. Nouă, păturei ^ducă toa re şi decizătoare a destinului co-

c t i v , ne-a lipsit în mare măsură acest suflu ^ spiritualitate serioasă adăpată.din credinţă.

" dureros şi poate fatal dacă n'am re-

"găsi-o nici acum, în această teribilă învolburare care cerne valorile, arzând toate pa iele şi putregaiele. Indiferentismul nostru pentru cer ne-ar cufunda şi mai adânc în mocirla frivolităţii, în care s'ar putea întâmpla să ne înecăm definitiv.

Sunt semne care îndreptăţesc speranţe mângâitoare. Nu numai în mulţimile poporului credinţa se adânceş te şi purifică, ci şi în clasa intelectuală ba te vântul unui început de lume nouă. Sunt grăitoare, în aceas tă privinţă, între altele, rândurile, luminoase scrise de d. T. Arghezi în „Vremea" din 11 Iulie c. sub titlul: „Un tineret nou". Iscusit cititor în suflete, d. Arghezi stă de vorbă cu mulţi tineri frământaţi de probleme, cari în mijlocul răsturnărilor generale îşi caută drum şi orienta re . Diagnosticul pe care-1 pune este cât se poa te de reconfortant. ,

Tinerii aceştia nu se aseamănă cu cei de mai nainte. „Ei suferă de ceva, ca pomii de invalidităţile viscolelor şi viforniţei, îndura te pe loc cu statornicie şi strânşi pe viaţă şi pe moarte de rădăcini, ca să nu-i poată nimic descleşta de pământul, din care le-a răsărit cândva frageda tulpină". Apoi autorul cont inuă:

„Observ la tinerii mei o tendinţă categorică, sinceră, către spiritualitate. Sentimentul religios le s tăpâneşte toată gândirea, cu o putere, pe care n'am mai simţit-o cu emoţie până azi decât la papistaşi. Nu pot să uit de ' pildă călugării desculţi din biblioteca Universităţii catolice din Fribourg, matematicieni, chimişti, fizicieni, mari învăţaţi misionari, nici pe cei şase flăcăi străluciţi, doctori în medicină, consacraţi în genunchi, a doua zi după diplomă, în catedrala Notre-Dame din Paris şi trimişi în leprozerii. Toţi aceşti cenobiţi şi anahoreţi , din care unii se duceau la moarte sigură prin contaminare, trăiau o viaţă interioară necunoscută clerului nostru practic, de bănci, cooperative, deputăţii şi tarife. Diferenţa, se poate spune, e ca dela cer la pământ.

Tinerii cei mai buni, din cei mai noi ai noştri, dovedesc fără ca niciun motiv să-i silească, aceeaş râvnă setoasă. Gravitatea lor nu permite îndoiala, ironia şi ambiguitatea, atitudinea lor morală împiedică şi interzice comentariul. Stânca se impune stâncă. Niciun fanatism la ei şi nici spirit polemic: ei nu sunt nişte răsvrătiţi ai nenorocirilor mărunte. O neclintire din eternitate, rece, îi caracterizează.

Se schimbă c e v a . . . San-Marc din Veneţia lui Eminescu bate prelung şi sufletul nostru pare să fi trecut de-acum, de miezul nopţii. Intră la noi capacitatea de a crede şi a devotamentului fără tocmeală, în credinţa ce-o ai, orice credinţă ai avea şi negativă.

Procesul indiferenţii, care-i starea sufletească cea mai penibilă pentru o colectivitate, îl fac tinerii dela masa rotundă dintre vişini, cu toate piesele la dosar: Judecata le e cinstită şi lucidă şi nu se teme de confruntări, mărturii şi concluzii. S'a schimbat negreşit ceva . Evul steril pare pe sfârşite. Tinerii noi au harul cu ei".

Sch imb de t e l e g r a m e î n t r e V a t i c a n ş i E p i s c o p a t u l n o s t r u . Cu ocazia bombardării Romei, Episcopatul român unit din România a trimis Preafericitului Părinte P a p a Pius al XII următoarea te legramă:

„Episcopatul român , unit din România la parte cu toată Inima la nouile dureri cauzate Părintelui comun de răsboiul fratricid". — ss. VALERIU TRAÍAN FRENŢIU Administrator Ap. al Arhidiecezi de Alba Iulia şi Făgăraş, ss. ION BĂLAN Episcopul Lugojului.

La aceasta Sfântul Părinte a răspuns cu următoarea t e l eg ramă :

„îngrijorarea şi devotata participare a Episcopatului român unit la durerea Părintelui comun a impresionat plăcut inima Augustului Pontifice care Vă binecuvintează părinteşte. — ss. CARDINAL MAGLlONE~

Cuvânt preoţesc de pe front Acum doi ani, când începuse răsboiul,

pe frontispiciul lui erau scrise două mari cuvinte: cruce şi credinţă. După reîntregirea frontierei dinspre răsărit, aceste două cuvinte trebuiau să formeze mobilul sufletesc al armatelor noastre cari să ducă din victorie în victorie.

Logic vorbind, nu putea Anticrist să d i strugă pe Anticrist. Cum totdeauna lupta s ' a dat între două mari principii, — al binelui şi al răului — de data aceasta o armată pornise in numele Iui Hristos ca să doboare pe acest Anticrist, care întruchipa principiul Răului. Armatele noastre purtau în suflet stigmatele Creştinismului.

Au trecut doi ani, ca două zile. învăţămintele morale pe cari le-am scos din acea stă încăerare pe viaţă şi pe moarte, sunt că răsboiul este el însuşi o „cruce" după cum este şi o „credinţă". Este o „cruce" pentrucă. aduce cu sine multă jale şi durere, dar e s t e o „credinţă" ştiind că vom birui. Aceas tă . . cruce şi credinţă au luat-o pe umerii lor s u t e şi mii de soldaţi ca să o urce sus pe Golgota, dar nu pe Golgota răstignirilor, ci pe acea a unor zări de vieaţă şi trăire nouă a unui Neam victorios. Faptele de arme ne ilustrează minunat aceste adevăruri, iar pentru noi ce i din prima linie de bă t ae , sunt adevărur i trăite şi simţite, evidente prin ele însele . Există însă fiinţe dubioase şi din punct de vede re . al principiilor şi şi al convingerilor,

P a e . 2

nu-mi scrie nevasta. Oare ce s* , Or îi murit...? Şi peste ch.pu lu. d e b r o n doui picuri de cristal alunecară 4 e sub gene

Un altul, dupăce -terminasem s anta J i lurghie, mă opri în faţa casei »1 cu glas stana îmi povesti toa tă viaţa lut de pe front.-. „Am plecat la răsboiu să ne batem pentm Cruce şi Credinţă. De aceea eu n'am îndrăznit să-mi schimb nevasta, căci m a r bate Dumnezeu; dar veni veste din sat, că in casa l a t i n e ' a r fi un alt bărbat. Să" mă răzbun Părinte când voiu merge în conced iu . . / ?

Soldatul M. P. voluntar, bătrân ca la 40 de ani, mă duse din vorbă în vorbă, apoi se opri deodată: Părinte,, de când sunt pe front n'am luat nici o ceapă. Am mâncat ce am avut. Ai mei scriu că se fură azi una mâine alta. Mă doare sufletul când aud... *

Multe alte drame, pe cari nu le pot scrie fiind prea dureroase, sosesc aci, aşternute pe hârtie de un prieten ori frate, dureri cari pătrund mai adânc decât gloanţele şi distrug mai mult decât bombele.

Să se facă educaţie morală celor de acasă. Să se vorbească în Biserică şi Şcoală despre familie, despre datoriile soţiilor faţă

cediu. Alte lucruri am aflat şi cari dor mai f d e s o ţ j } l o r plecaţi pe front, despre fidelitatea

fiinţe cari voit îşi limitează orizonturile de a gândi şi vedea . Acest fel de indivizi nu fac altceva decât să murdărească amintirea celor ce mor şi să eclipseze jertfa celor ce luptă pentru o credinţă. Frontul este unitar când -cel de acasă e sufleteşte alături de cel de aci. Moralul nu trebue ridicat celor de aici, ci celor din lăuntrul ţării. Aici, toate frunţile stau sus şi ochii ţintă la duşman. De multe ori, omul simplu face cea mai înaltă filosofie şi-ţi dă cea mai morală lecţie. Acestor oameni cari sufere" şi se jertfesc fără â murmura, le datorăm totul. Urmele paşilor lor trebuesc presărate cu flori, iar faţa. lor brăzdată de vifor şi schije sărutată ca o relicvă. Ei sunt eroi, deci să fie respectaţi ca eroi.

Când m'am decis să scriu aceste rânduri de aci, din vuetul de bombe, voiam să aduc prinos de recunoştinţă acestor dragi camarazi, iar celor de acasă să le fac cunoscut ceeace ei nu pot şti.

Ca părinte sufletesc al celor de aci, chemat ca să împac aceste suflete cu Dumnezeirea ori cu ele înşile, am avut prilejul să iac uh mare examen al conştiinţelor. In clipele de repaus, nimeni n'a venit să se plângă că e greu răsboiu!, ori că nu i-s'a dat con

încercărilor, poate, fiindcă ne

-tare decât cea mai cumplită rană. Cine pro voacă aceste răni? Cei de acasă! Erau dela aceia p e . cari îi apără ei, Iată câteva din aceste săgeţi veninoase cari au ajuns pe front.

So lda tu l . . . Petru, înalt ca un brad şi bine încheat ca un Făt-Frumos din poveste, se aşează pe s"caun cu un oftat adânc.

— Ce dureri ai frate? — Părinte, eram numai noi doi, Floarea

şi cu mine. Aveam în casă de toate. Ara plecat la răsboiu lăsând acasă bunătăţi şi avuţie ca într'o coşniţă de albine. Azi primii o altă scrisoare dela fratele meu în care scrie că Floarea a vândut tot din casă şi a plecat cu Şeful din sat. M-a înşelat....' îşi încreţi fruntea, faţa se crispa şi s ta gata să ia arma împotriva acestor duşmani ai săi.

Soldatul . . . Nicolae, voinic, cu faţa arsă d e soare, se apropie sfios de mine şi-mi

conjugală. Iar cei vinovaţi să fie puşi la stâlpul infamiei.

Vom câştiga- răsboiul armelor, — să câştigăm însă şi bătălia morală.

Cuban, 1943. \ Pr. cpt. A u r e l J i d a v u

Colec tă p e n t r u p a r o h i i l e d in Vechiu l Rega t . De câţiva ani nu s'a mai făcut a-ceastă colectă introdusă curând după unire. Fiindcă ne apăsau pe toţi greutăţile mari ale răsboiului. — Acum însă nevoile cresc şi a-jutor nu avem de nicăiri. Ordinariatul Blaj se vede nevoit a face din nou apel la obolul jertfei publice. In' Cercularul X-43 apelul se justifică precum urmează:

„Sfatul cel nepătruns al Atotputernicului nu socoteş te a îi sosit timpul să pună capăt

vrednici să ne purtăm încă osânda 0 - . -vrea să ne o ţe lească pentru alte sc înalte, dar pe cari nu suntem î n S[^S le înţelege. %

Deoda tă însă cu aceas ta C O n ţ i împrejurărilor vi t rege, au sporit . ş j ^ dificultăţile de păstor i re a f r a ţ i i 0 r risipire. O mare mulţ ime de c red i n c i 0 * giaţi şi-au găsit adăpos t şi aşezare nică tocmai în aces te ţinuturi ale v / ? Regat, unde organizarea noastră biserj nu a putut ajunge să se desăvârşea^; o altă par te a credincioşilor noştri nevoiţi a se ocroti prin Bucovina, Bas"' şi Transnistria, unde i-a dus nu tlumaf cazul- ci şi ordinul autorităţilor de Stat turi de însufleţirea individuală de a se'l şi de a contribui la consolidarea românea! a acestor teritorii".

Toţi aceştia ne-au cerut mereuşiij într 'una să nu-i l ăsăm părăsirii şi uitănV până acum am îicut pentru ei tot cei» stat în putinţă. Dar dificultăţile continui se înteţesc, şi ajutor deocamdată nu pmt spera şi aş tep ta de nicăiri. Suntem lăsaţi singure puterile noas t r e ! "

Colecta se va face în ziua de ¡5Aşi sărbă toarea Adormirii Preacuratei. Sperăm dea rezul ta te vrednice de scopul înalt ce; urmăreşte .

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ j

P . Sf. Iu l iu a l Clu ju lu i în drumapi!

t o l i c . In „Săptămâna" din Bistriţa, gazeta; care Păr. Ioan Costan pune multă căldura/r iubire, citim despre un nou drum apoi al P. Sf. Iuliu, neobositul „episcop altă ţiilor canonice" , cum a fost numit psii/j drepta te . I

Dupăce în prealabil luase parte lat multe s inoade protopopeşti , unde a-ţinu1, s tea de vorbă cu preoţii săi în toată iâ ta tea , Ex. Sa a plecat în 17 Iulie spre Bisti însoţit numai de Păr. Dr. EmttVan Unt profesor la teologie şi de clericul Victoi, Pop. După câ te o scurtă oprire la Şintetes apoi la Şieu-Măgheruş, unde îl aşteaf,

S i ISI FOIŢĂ „UNÎRIÎ" m

Visul lui Don Bosco Sf. Ioan Bosco sau Don Bosco, cum se

*obişuueşte a i-se spune mai pe scurt, fu unul dintre cei mai de seamă pedagogi ai omenire!. Cu toate acestea viaţa şi opera lui minunată e foarte puţin cunoscută la noi, unde, nin păcate, se proslăveşte un Jean Jacques Rousseau, care nu crescuse decât căţei, — cei cinci copii ce-i avusese cu Tereza Leva-sseur, îi expuse imediat după naştere la „Hotel des Enfants trouves" —, şi se lasă într 'o uitare pe cât de complectă pe atât şi de culpabilă un sf. Ioan Boseo, acest pedagog ce nu scrise tratate pedagogice, dar care ştiu să adune copiii nimănui de prin cartierele de ^mizerie ale marilor oraşe, spre a face din ei sfinţi, savanţi, mari bărbaţi de stat, comercianţi, .şi industriaşi de elită, excelenţi meseriaşi, etc. etc.

Dau, aci mai jos, în traducere o scurtă dar minunată vorbire a unuia dintre cei mai

glorioşi ilustratori ai amvonului catolic din Franţa, a Părintelui S tephen Coube, ţinută la Paris, în ziua de 31 Mai 1910, în capela Benedictinilor, din rue Monsieur no. 10, în favorul Operelor sfântului Ioan Bosco.

„Pater eram pauperum' \lob XXIX, 16)

Scumpii mei,Ftaii, In 1824, în împrejurimile Turiuului, un

copil de nouă ani avu un vis. Văzu nişte fiare sălbatice care se băteau şi un glas îi zise: „Ia-ţi toiagul şi du-le la păscut". Se supuse numai decât şi iată că, încetul pe încetul, fiarele se schimbau îo oiţe şi unele chiar în păcurari.

Ioan-Melchior Bosco nu înţelese acest vis imediat, dar câţiva ani mai târziu îl realiza. Ei aduna în jurul toiagului său miraculos sute, apoi mii de t opii săraci, pă răs i t , de jumătate însalbâtăciţi, cu mâinile murdare şi cu sufletul uneori şi mai pătat. Ii închidea în nişte prea frumoase păşuni datorite carităţii ce se năştea la fiecare pas al său, şi, după multă bunătate şi paciinţă, îi transforma în oiţe curate şi blânde, în buni creştini, şi pe urni chiar în păstori, în preoţi zeloşi. Visul micului Italian devenea una dintre cele mai splendide realităţi ale veacului al XlX-lea.

. Astăzi acest vis continuă să se realizeze. Părinţii Salezieni, fiii lui Don Bos :o, cutreeră lumea; cercetează cartierele populare, şi, asemenea lui Orfeu, fermecând dobitoacele din păduri, sunt urmaţi de trupe întregi de copii din care fac buni cetăţeni şi excelenţi creştini.

Aş vrea, Fraţilor, sa vă povestesc prin ce mmune de caritate şi de devotament Venerabilul (azr sfârşitul) Don Bosco îndeplini

acest gând.- Insă, D-Voastre, dio partea Voas t re , vă rog, să ajutaţi din inimă ceR vă permite libertatea, ca fiii săi să-i P. continua opera sa regeneratoare .

I. O r i g i n i l e o p e r e i

Ioan Bosco s'a născut în ziua * August 1815 la Castelnuovo d'Asti lângă1

rino, din părinţi săraci. Pierzându-şi pe ^ său la etatea de doi ani, fu crescut de" evlavioasa şi voinica sa mamă, şi, lecţiilor ce le primi dela preotul Con C* se pregăti la statul clerical. j

Fu hirotonit preot în ziua de ^') Î841 la Torino. In seara acestei mari zii1 > cu maică-sa una dintre acele întreţin^1

morabile care arată la ce înălţ ime de ere»1' se poate ridica o sărmană femee din „Fiul meu, îi zise ea, iată-te p reo t ; yeiî? să sufer i ; rămâi sărac ca şi maică-ta! j te vei îmbogăţi, eu nu te voiu mai re?e

nu voiu mai pune nici odată piciorul 1" t a ; născută săracă, vreau să mor săr8

mulţimi mari în frunte cu parohii lor, P. S. Sa a intrat în Bistriţa unde i s'a făcut o primire deadreptul grandioasă. In faţa porţilor de triumf, mulţimi fără număr, popor şi intelectuali din Bistriţa şi jur, t ineret mult in port naţional, sş tepta cu flori şi cu calde cuvinte de salut pe Gelce vine întru numele Domnului. N'au lipsit autorităţile şi reprezentanţii tuturor celorlalte culte, cu toţii exprimând bucuria pentru această inaltă vizită.

Liturghia arhierească din 18 Iulie, la care a cântat corul bisericesc din Bistriţa şi s'au cuminecat peste 600 persoane, a fost un adevărat triumf al credinţii. Predica rostită de arhiereu a rămas în suflete ca o biruitoare solie a dreptăţii şi învierii.

„Intr'o lume care plânge, — a spus P. Ş. Sa — într'o mare de lacrimi şi desnădejde, sub un orizont dela care aşteptăm răsăritul strălucitor, în mijlocul atâtor necazuri, dureri, nevoi, suferinţe, Vă zic: „Bucuraţi-Vă, Domnul este aproape. Bucuraţi-Vă. Domnul este în sufletele voastre. Rămâneţi în credinţa tare, vie şi neşovăelnică primită dela moşi-stră-moşi de veacuri şi pentru veacuri. Paşii voştri să fie luminaţi de lumina Lui Hristos, sufletul vostru e al Lui, prin faptele voastre El să fie preamărit. Bucuraţi-Vă, Domnul e aproape!"

După Liturghie au fost recepţii la casa parohială, prezentând omagii diferitele asociaţii şi corporaţiuni din ţinutul năsăudean. — După masă s'a ţinut sinodul protopopesc, cu participarea P. S. Sale, care a dat şi cu acest prilej preoţilor săi sfaturi înţelepte, căutând să a ţâ ţe mereu în inimile preoţeşti flacăra iubirii de suflete.

Seara P. S. Sa s'a întors la reşedinţă, Isând în părţile Năsăudului amintirea unei a)e mari, care nu se va u i ta !

E p i s c o p u l l a t i n al Transnistrie î . Dincolo de Nistru, pe teritorul desrobit de sub stăpânirea comunistă de trupele germano-române, au fost şi episcopi romano catolici. In Nord e r a Dieceza de Cameniţa, cu credincioşi mai ales poloni. In sud era Dieceza de Tiraspol, cu sediul la Saratov (Saratovul

e încă sub stăpânire" comunistă). Se numea de Tiraspol, dar îşi avea reşedinţa la Saratov. Nu se putea numi* Dieceză de Saratov fiindcă după veche rânduială rusă oraşul cu un episcop ortodox nu putea fi şi reşedinţa unui episcop catolic (sau cel puţin nu putea fi titular al acelui oraş). S'a cerut stăpânirii să fie episcopie la Odesa, dar nu s'a admis fiindcă Odesa avea arhiepiscop ortodox. Ultimul episcop de Tiraspol cu sediul la Saratov a fost Mons Kessler. In cele două de -decenii de stăpânire comunistă clerul diecezei a fost aproape extirpat. După cucerirea Transnistriei vieaţa religioasă a renăscut. Au fost trimişi preoţi din Dieceza de Iaşi, având înfrunte pe Mons. Dr. Marcu Glaser. Sfântul Părinte a binevoit să creeze Episcop pe Mons. Glaser. Noul episcop îşi va avea sediul la Odesa. Poartă titlul de episcop de Cezariopol. A fost consacrat la Bucureşti, în 26 Iulie de Excelenţa Sa Andrea Cassulo, Mitropolit, nunţiu papal, decanul corpului diplomatic, şi de Excelenţele Lor Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop de Bucureşti şi Mihaiu Robu, episcop de Iaşi.

Mons. Marcu Glaser s'a născut în Lan-dau (colonie germană din Ucraina) în 1880. A studiat la Seminarul din Saratov şi la Roma, unde obţine titlul de doctor în Sfânta Teologie. Reîntors la Saratov e hirotonit preot şi numit profesor laSeminarul Diecezan. Ani îndelungaţi a ostenit pe acele plaiuri. A fost numit mai târziu paroh de Chişinău şi şi decan al parohiilor catolice din Basarabia. In 1937 a fost chemat la Iaşi, ca rector şi profesor la Seminarul Diecezan din Iaşi. Atât la Chişinău cât şi la Iaşi a fost foarte iubit căci e blând şi smerit, afabil cu toată lumea. In 1941 s'a dus lâ Odesa şi în frumosul port maritim e azi cel dintâiu episcop catolic. Ii dorim păstorire rodnică. Intru mulţi ani Stăpâne ! (prof. Ioslf Naghiti).

Nimiceşt i cu t ă c e r e a cât nu doboară a d e s e a nici puşca

Pag. 3

La picioarele Preacuratei Din pastorala P. S. IULIU al Clujului

de poslul Sântei Mării [...] „Să p l in im sf. post a l Sfintei Măr i i

Mari, să-1 sf int im şi să n e sfinţim". Să s e înal ţe r u g ă c i u n i l e ' n o a s t r e ca lde în t o a t e biserici le e p a r h i i l o r n o a s t r e în t o a t e se r i l e , în cân t a r ea , a C a n o n u l u i de m â n g â i e r e , a sfântului P a r a c l i s , p e n t r u a lua h a r d e l a c ea pl ină de h a r din cl ipa zămisl i r i i S a l e n e p r i h ă n i t e şi s ă l u ă m m â n g â i e r e din Izvo ru l Mângâ ie r i l o r t u tu ro r în t r i s ta ţ i lor .

P l ânge re şi t â n g u i r e mu l t ă ejde în lumea î n t r e a g ă . T o a t e p o p o a r e l e p l â n g în ceasur i le de î n t u n e c a r e şi de î n c e r c a r e c u m nu s 'a pomen i t în lume. Pu te r i l e î n -tunerecu lu i s ' au des lănţu i t . Cu sufletele c u t r e m u r a t e p r i v i m î n g r o z i t o a r e a p u t e r e a morţi i . Sece r i şu l î n s p ă i m â n t ă t o r al mor ţ i i /

î n c u n u n a r e a cu lumina m ă r i r e i lu i D u m n e z e u a Maicii noas t r e , c a r e îri d u rer i le sufletului s ă u , s t r ăbă tu t de s a b i a durer i i o v i a ţ ă î n t r e a g ă , p â n ă la d u r e r i l e Cruci i Fiului său , ne -a n ă s c u t s p r e v i a ţ ă n o u ă în t ru Hr i s to s I sus D o m n u l n o s t r u . Să cură ţ im sufletele . n o a s t r e în pos t şi rugăc iune , să sfinţim sufletele n o a s t r e în de s l ega rea lua t ă î n t r u i e r t a re şi astfel s ă ne a p r o p i e m de p r a z n i c u l l umina t p e n t r u a ferici, c u suflet c u r a t , pe Maica D o m nului, c a r e a făgădui t c ă v a ferici pe" ce i ce vor ferici pe D â n s a . Cu suflet î m p ă c a t c u D u m n e z e u s ă p l in im p ro roc i a Maici i P r e a c u r a t e : „Iată de a c u m m ă v o r ferici toa te n e a m u r i l e , c ă mi -a făcut mie m ă r i t e Cel Pu te rn i c şi Sfânt e n u m e l e Lui. (Luca .1, 48 49).

Astfel v o m l u a b u c u r i e d in b u c u r i a sufletului Maicii n o a s t r e şi milă m u l t ă d in izvorul milelor, c ă c i „mila Lui din n e a m în neam, s p r e ce ice s e tem de El" . (Luca 1.50.) Vom t r ece d in m o a r t e la v ia ţă .

Sufletul a d â n c c re ş t inesc al p o p o r u l u i nos t ru , pe î n t r e a g a c a l e a vieţi i s a l e m u l ţ î n c e r c a t ă de v e a c u r i , a fost t o t d e a u n a c u -

îmbrăca odăjdiile preoţeşti când auzi deodată în dosul său o dispută. Crâsnicul certa şi bătea un tânâr pierdevară ce făcuse ceva rău şi-1 dădea în chip brutal pe uşă afară. Don B:seo, emoţionat, chemă înapoi copilul. Bar-tholomeo Garelii părea o t înără fiară scăpată dintr'o pădu re ; orfan, părăsit de toţi, locuia pe unde putea, mânca ceeace afia şi nu ştia nici un cuvânt din religie.

Don Bosco încercă să-1 domesticească. Ii vorbi cu blândeţă şi-1 făcu să-i promită că va reveni de seară. In zilele următoare, bunul preot s trânse de pe d rum o întreagă trupă de mici săîbătecuţi: în curând fură o sută pe care-i Îngrămădi într'o cameră mizerabilă. Ii învăţa să citească, să scrie şi să iubească pe bunul Dumnezeu. Vocaţiunea sa devenea foarte l impede; el devenea tatăl orfanilor şi a l săracilor: Pater eram pauperum.

Se află totdeauna în lume copii abando-"aţi, victime ale greşelilor părinţilor lor şi ale negligenţei societăţii, născuţi pa marginea râului, crescuţi în plin vânt sau în fundul Utl«si cocioabe, în sunetul blasfemiilor şi a c&ntecelor murdare, în mijlocul miasmelor tuturor boalelor fizice şi morale.

Sărmanii de ei, au şi ei un suflet, ascuns ca o pepită de aur în ganga mizeriei

o r> Acest suflet este viu şi-şi aro drepturile 8 a Je ; are drept Ia viaţă şi la lumină, la ade-V a r 9i ideal. El a r s lipsă de bunătate, de

dragoste şi ds desmierdare ; îşi are şi el foamea sa şi setea sa, — mai ales setea după Dumnezeu. • . \ Lăsaţi-i să crească, pe aceşti nefericiţi, în ignoranţa religioasă şi veţi vedea că germenul vieţii morale se atrofiază în ei. Instinctul brutei se desvoaltă. Bestia umană, cea mai înfricoşătoare dintre toate, urlă. Micile fiare devin marile săibătăciuni}' desfrânaţi, hoţi, asasini şi societatea este o junglă mai de nelocuit decât pădurile populate Cu tigri. .

Şi iată ce Dumnezeu nu vrea. El iubeşte pe aceşti mici sărmani şi de când e lumea, dragostea sa s'a întrupat în oameni admirabili care s'au făcut părinţii lor.

Isus Hristos iubi copiii; Ii atrăgea la sine pentru a-i binecuvânta: pinite pawulos venire ad me. Dar el iubi în chip deosebit pe cei mai săraci, pe cei mai părăsiţi. El venise, spunea el, pentru oiţele pierdute, pentru mame, dar ce milă nu-i era şi pentru mieluşeii pierduţi, pentru copii!

Sf. "Vincenţiu de Paul fu, şi ol, tatăl orfanilor: ol adună de pe drumuri şi crescu mii de copii părăsiţi de părinţii lor.

Don Bosco fu în zilele noastre un mare imitator al Sfântului Vincenţiu de Paul şi al lui Isus Hristos. El simţi mila lui Hristos cum "se naşte în inima sa la vederea acestor mici vagabonzi, cerşitori, care "roiau in jurul său

fără foc, fără adăpost, fără tată şi fără mamă. Gândul la mizeria lor, îl obseda zi şi noapte. Credea că ie aude plânsul în visurile sále¿ Nu era acel panem et circenses al plebei ro-'[ mane cerând pâine şi distracţii, spectacole^ Era strigătul sufletului pe care-1 auzise pentru primadată în Evanghelie, care se ridica în jurul său din câmpia d'Asti pe care ecoul i-1 aducea da pe toate ţărmurile lumii: panem, nostrum guotidianum da noblshodiel Oh, nu va fi, oare, nimeni care să ne frângă pâinea adevărului, nouă demoşteniţilor pământului^ pâinea dreptăţii, pâinea idealului, pâinea fe ricirii veşnice? Nu se va afla, oare, nimeni pentru a ne iubi, pe noi care n'am cunoscut dragostea mamei noas t re? Noi murim de foame la uşa palatelor do unde suntem alun-, gaţi, şi la şcoală şi la biserică nimeni nu ne conduce!

Şi foarte adeseori acest strigăt desolat înoare îa tăcerea indiferenţei universale: nu este pâine pentru cei mici! Parvuli petierunt panem et non eiat qui frangeret eis.

Marii sfinţi au avut adeseori astfel de vise în care vedeau trecând suflete care-i chemau. Sf. Pavel zărea pe ţărmul 'Macedoniei un om care-i înt indea mâna şi-i z iceat Fianclscus adjuoa nos. Treci marea, vino do. ne mântuej Visul lui Don Bosco nu fu mai puţin mişcător. Toţi copilaşii din lume abandonaţi de alţii îi înt indeau bretele, zicându-i: Salveazíi-ne 1 (Va urma).

traduc. P r . I . V u l t u r .

Pag. 4 O-NIREA

cernic cinstitor al Maicii Domnului. Ca un prunc iubitor de Maică a închinat dragostea inimii sa le Mântuitorului J s u s şi Maicii Sa le Preacurate, pe care în toate Yremile veacuri lor a mărturisit-o de Maică Preasfântă. Să rămânem întru această cinstire a Celei mai cinstite decât Heruvimii şi mai mărită decât Serafimii. Maica Domnului la rândul Său ne va cinsti pe noi cu belşugul harurilor Fiului său Dum-nnzeesc şi din plinirea harului sufletului său de mamă v a îmbogăţi sufletele noastre însetate de viaţă şi de pace .

Pentru cinstirea Maicii Precurate dimpreună cu mulţimile credincioşilor, în praznicul luminat al preamărirei Sale, voi urca din nou, ca în toţi anii păstoririi noastre, dealul s c u m p al Mănăstirei Ni . cula, şi acolo v o i u pleca genunchii sufletului şi a trupului în rugăciune pentru pacea lumii întregi. Hcolo voi închina, din nou, întreaga eparhie Maicii Preacurate, Fecioarei dela Fatima, în gândul închinării Bisericii întregi din partea Sfântului Părinte al Creştinătăţii Papa Pius al XH-Iea, pentru a cerşi şi prin această închinare pacea lui Hristos întru împărăţia lui Hri-stos...

• Ş t i r i ' m ă r u n t e

Personale. Ven. Ordinariat al Maramureşului a făcut mai nou următoarele numiri: Florian Sabou din Tămăgeşti, a fost numit paroh la Lipău; loan Munteanu din Băifa, a fost rânduit la Necopoi, iar noul hirotonit Simeon D. Popp a fost rânduit la la Năneşti.

Păr. Romul R. Stoica, vrednicul vicar îora-neu eplscopesc al Haţegului, canonic onorar, şi-a serbat la 26 Iulie 1943 împlinirea alor 60 de ani în plină vigoare. Din acest prilej s'a întrunit la Haţeg preoţimea din vicariat,-iar dintre prietenii dela Blaj, — unde păr. vicar Stoica şi-a făcut educaţia tn liceu gi seminar,^—au fost de faţă păr. A. Fol ea canonic mitrop. păr prof. Gh. Veliciu şi Preacuv. Sa Augustin A. Pop Protoegumenul basilian dela Obreja, — cari l-au bineventat pe jubilant, după servirea sfintei liturgii în sobor. In numele mirenilor a vorbit Dl Ion Danciu preşed. flgrului, răspunzând tuturor emoţionat cel sărbătorit. — S'a ţinut apoi obişnuita reuniune lunară a preoţilor din vicariat şi a conferenţiat păr canonic Dr. Gheorghe Fireza din Mănăstirea S. I. dela Toteşti, făcând un Istoric al vicariatului. — Din partea noastră încă dorim păr. vicar Stoica să poată continua cu a-celaşl zel şi devotament, cunoscut din trecut, activitatea sa laborioasă pentru prosperarea s. biserici.

Preot, doctor în drept Tânărul nostru preot din^ Vulcan, (eparhia Lugojului), păr. Eugeniu Suciu, a fost promovat, nu de mult, doctor în drept, secţiunea politico-economică. Teza de doctorat a Sf. Sale are subiectul: Un Stat nou: Cetatea Vaticanului, şi a fost clădită pe o bogată bibliografie romanească. Ceeace s'a accentuat in chip deosebit cand cu susţinerea ei. — Felicitările noastre noului preot doctor in drept!

Episcopia Lugojului publică concurs la ajutoare din fondurile diecezane. Cererile însoţite de actele^obişnuite se vor înainta până la data de 25 August 1943. — Acelaş Ordinariat publică pe data de 31 August c. concurs de primire, la sf. teologie.

Pentru o mai bună catehizare. Ultimul cer cular arhidiecezan obligă pe fiecare preot să aibă două cărţi deosebit de importante pentru catehet: «Principii de pedagogie creştină" de /. Miclea şi ediţia pentru cateheţi a .Micului catehism cu elemente de'Biblie" de Dr. N. Brînzeu. — Cu acelaş ordin se ia o măsură practică foarte binevenită: pe viitor lecţia practică ce se ţine cu prilejul sinoadelor protopopeşti să fie pregătită de către toţi preoţii districtuali, dintre cari se va desemna apoi tn sinod prin tragere Ia sorţi cel care va ţinea-o si cei cari vor face critica.

Serviciul militar al clericilor s'a modificat niţel In bine. Marele Stat Major s. I. prin ord. Nr. 164450 din 2 Iulie 1943 dispune ca toţi seminariştii

şi teologii de orice confesiune, can tşi »au în sens angajamentul de a deveni preoţr, vor f. " P a r c a ţ i , după terminarea serviciului militar, la servicii sa-nitare sau li se vor da întrebuinţări înafara serviciului combatant. Angajamentul se face în faţa comandantului unităţii sau şcoalei respective.

Reuniuni Mariane de femei se vor Înfiinţa din ordin, până la 25 August, şi în acele puţine parohii care nu le-aii constituit până acum din râvnă proprie. - Dispoziţia e binevenită. Intre împrejurările de astăzi cu greu se mai poate imagina o bună pastoraţie-fără asociaţii religioase. _

Locale. Duminica viitoare, de prasnicul A-dormirii Maicii Domnului va predica în catedrală păr. Dr. Leon Sârbii, prof. de teologie şi rector aj Internatului „Vancean"de băeţi.

— O aleasă echipă a Teatrului Naţional din Cluj, vremelnic la Timişoara,_ sub conducerea d. /. Tâloan, a jucat Marţi seara, în sala plină a Palatului Cultural, piesa Avram lancu de Lucian Bla-ga. Jocul escelent al actoiilor a făcut să se uite montarea prea săracă. Deosebit succes a raportat Dş. -Sili Munteanu, fiică a oraşului nostru, care interpretează desăvârşit rolul hangiţei Erji din piesă.

„Astra" Ia sate . Vineri, la sărbătoarea Schimbării la faţă" a Domnului, s'a ţinut o reuşită şezătoare a „Astrei" in comuna Veza de lângă Blaj. Poporului adunat la şcoală i-a vorbit d. proî. Iacob Borcea despre comoara naţională pe care o reprezintă portul, dansul şi cântecul nostru străbun, iar prof. Aug. Popa directorul nostru şi preşed. desp. Blaj al „Astrei" s arătat drumul dreptăţii româneşti care va trebui să ducă încurând la reîntregirea •'României. Dş. S/7/' Munteanu, dela Teatrul Naţional din Cluj-Timişoara, a spus, cu desăvârşită artă, versuri din Coşbuc şi Iustin Ilieşiu. +

Monetele ga lbene , de 10 şi 20 lei scoase din circulaţie pe data de 31 Iulie c , au obţinut încă o ultimă şi definitivă prelungire de circulaţie pStiă la 20 August c , iar monetele de 5 lei până la 3i August. După aceste termene monetele amintite s e . vor putea utiliza numai în plata impozitelor către Stat.

Morile dreptăţii macină încet dar sigur. Nimic nu-i atât de ascuns ca să nu iasă la iveală şi mai curând ori mai târziu toată fapta îşi are răsplata. — Aşa se Întâmplă nu numai tn regimurile de libertate, unde există un aprig control deprins de opinia publică, ci şi în celea autoritare, azi de castă închisă, cum a fost cel fascist din Italia O telegramă Rador anunţă din Roma că noul guvern a numit o comisiune care va proctda din oficiu sau pe baza rapoartelor făcute de organele financiare la anchetarea averilor anormale dobândite de persoane cari au ocupat funcţiuni publice sau politice dela 22 Oct. 1942 până la 24 Iulie 1913, procedând şi la eventuala confiscare a acestor .averi în beneficiul statului. \

t Mihaiu Pop, distinsul protopop şi arhidiacon din familia Pop de Băşeşti, a trecut la cele veşnice în Cuceu (jud! Sălaj) în 15 Iulie 1943, după 73 ani de viaţă şi 48 de vrednică slujbă la altarul Domnului. Cu el dispare încă un stâlp de rezistenţă a vieţii româneşti şi bisericeşti a fraţilor robiţi, lăsând în urmă doar amintirea unei vieţi pilduitoare, unei hărnicii rare şi a drumului drept urmat fără' şovăire între toate împrejurările. Tot ce a avut Sălajul mai bun 1-a petrecut la groapă pe venerabilul Părinte, prohodul săvârşindu-1 cu marc asistenţă 11. Sa Dr. Gheorghe Bob prepozit capitular, ca delegat al P. Sfinţitului Alexandru dela Baia-Mare. — Dumnezeu să aşeze în corturile drepţilor pe vrednicul preot şi' marele român care a fost protopopul Mihai Pop din Cuceu.

t Doctorand Liviu A. Lupeunu, stud. în a V la facultatea de muzică, din Cluj-Sibiu, preşed. Astru-lui, a căzut la datorie, în vârstă de 22 ani Refugiat din Ardealul de Nord, a fost înmormântat la Deva, în 29 Iulie c. - Să-i fie somnul lini

Mulţumită

Familia preotului A Peculea -din. Cer-găul Mare ţine să mulţumească şi pe această cale tuturor acelora cari au încercat să-i mângâie cu vorba, ori în scris, cu prilejul cumplitei lovituri ce. au primit prin pierderea iubitului lor Aurel de neuitată amintire.

S c o a l ă T e h n i c ă I n d u s t r i a l ă Grafl j * „Sf Iosiî" B l a j

Nr. 1365/1943-44.

flviz şeolar Pentru anul şcolar 1943/1944 se pu^.

următorul aviz în conformitate cu dispoz^ şcolare şi ordinul Onor. Minister al 0 % , Naţionale şi al Cultelor Nr. 146,566 d j n 2 } Iulie 1943.

In anul şcolar 1943/44 şcoala va iuueţi0I1| cu ciclul complect de şcoală tehnică \ ^ striaiă grad I., adecă şase clase.

In clasa I. se primesc absolvenţi a ce! puţin 4 clase "primare, având etatea' l at t e 10 ' /2 -13 ani. Elevii absolvenţi ai cursului gttJ praprimar se pot prezenta la examenul di diferenţa, dacă îndeplinesc condiţiile de vârstăl conform normelor din regulamentul legii din 1936, adecă pentru cl. II. sau a IlI-a. Abso]. venţii a 1, 2, 3 clase de şcoală teoretică ss primesc în clasele următoare, după trecerea unui examen de Tliferenţă şi dacă îndeplinea condiţiile de vârstă. Elevii dela şcolile de ucenici, dacă îndeplinesc condiţiile de vârstă, pot intra în clasa pe care au absolvit o prin examen da diferenţă Ia obiectele pe care m le-au făcut la şcoala de ucenici şi o'proM la atelier.

Nu se admite nici o dispensă de vârsta. Exameunl de admitere în cl. I. se n

ţinea între 25—28 August 1943 şi constă i proba scrise la 1. română şi aritmetică, proM orală la 1. română, ambele din materia cU IV-a primară. Taxa de examen este de 400 Lei,

Examenele do diferenţă se vor ţinea între 20—25 August 1943 şi constau din ut mătoarele mate r i i :

Pentru cl. II.: 1. germană, geometrie, de sen geometric, pocum şi o .probă practică it atelier, toate după programa cl. I. ă şcoliioi! tehnice ind. grad I. Pentru cl. II.: 1 germana, geometrie, fizică, desen geometric, proecţii şi o probă practică de atelier programa cl. I. şi II. Pentru cl. IV-a: u«» riile de spacialitate din cl. III. desen industrial tehnologia, desen ornamental, şi ca piob?( practică efectuarea anei lucrări de puterea elevilor ssbselvenţi ai cl. IlI-a.

Taxa do examen este de 800 Lei. Tot între 20—25 August 1943 se vor,

ţinea examenele pentru schimbarea de secţty la care se pot prezenta elevii absolvent' ^ cl. I. şi II. în "condiţiile fixate da ordin-, Onor. Minister Nr. 146.566/1943.

Cererile de înscriere- t imbrate legal vor înainta până la data de 20 August 19# Cele ale elevilor noi vor fi Însoţite de uri* toarele ac t e : Certificat şcoiar, Extras de W stere, Extras de botez, Certificat de origi^ etnică şi naţionalitate, Buletin de revaccin^ Certificat de s ta rea 'mater ia lă şi familiara1, părinţilor elevului, Adeverinţă de prestare', muncii de război. Foştii elevi vor mai ene*J adeverinţă, dela postul de jandarmi, că W întoarcerea dela şcoală s'au prezentat şi Pu'| tarea avută în timpul vacanţei. Elevii vti de capacitate pentru absolvenţii cl. ^ " ^ e » vor să încheie primul ciclu, dupa din 1936.

\

fir. 3 2 ' J N 1 R E A P a g 5 Taxele pentru anul şcolar 1943/44 sunt :

cent ru elevii delà secţia lăcătuşerie : 8000 Lei, Jar pentru cei delà secţia tâmplărie 6000 Lei. f,a înscriere vor achita elevii delà secţia lăcătuşerie 5000 Lei, iar cei delà tâmplărie

J00O Lei. Restul de 3000 Lei pentru elevii delà secţia lăcătuşerie şi 3000 Lei pentru cei ĵeSa tâmplărie se vor achita cel mai târziu

până la 8 Ianuarie 1944. Toţi elevii sunt obligaţi să poarte chipiu

.şi număr de ordine. Pentru lucru în atelier e s t e strict obligatoriu halat de culoare închisă şi bască. Fără acestea elevii nu vor fi primiţi la ateiier. Elevii externi nu-şi vor putea angaja locuinţă fără aprobarea direcţiunii.

Părinţii cari doresc să-şi înscrie elevii la internatul şcolii vor înainta cereri separate până la data de 20 August crt. Elevii primiţi

•vor avea un număr de ordine pe care îl vor coasa pe toate efectele lor.' Efectele pentru internat sunt următoarele: 1 saltea, 1 perină, 1 plapomă sau pătură călduroasa, 2 cearceafuri pentru saltea, 2 pentru plapomă, 2 feţe de perină şi 1 acoperitoare de pai aibă, 4

«cămăşi de z'", 4 perechi indispensabile, 3 cămăşi de noapte, 3 ştergare, 3 şervete, 6 batiste, 2 perechi ghete, 5 perechi ciorapi, perii -de ghete, de haine, periuţă de dinţi, una cutie sau săculeţ pentru perii şi una pere the papuci de noapte. Efecte !e ce se vor spăla vor fi numai albe, s a i de culoare care nu se

ş t e r g e la spălat. Taxele de internat sunţ următoarele:

32.000 Lei anual, care sumă se va plăti ast-rîel : 16.000 Lei la înscriere, 8000 Lei la Crăc iun şi 8000 Lei la Pajti. Direcţiunea îşi rezervă dreptul de a mări taxele după scum-petea de pe piaţă. Fiecare rafă trebue plătită in întregime, chiar dacă elevul s'ar retrage sau ar fi eliminat în cursul unui trimestru.

DIRECŢIUNEA

Şcoa la Normală Română Unită de învă-ţători , — Blaj

Nr. 2550-942/43. ,

Aviz şcolar; 1. In clasa I-a s u n t v a c a n t e 30 b u r s e ,

-a c ă r o r m ă r i m e v a îi f ixată de Minister. iSe p r i m e s c î n a c e a s t ă c l a s ă abso lven ţ i de ce l p u ţ i n . p a t r u c l a se p r i m a r e , în v â r s t ă î n t r e 11—14 ani . Cere r i l e de pr imire se v o r î n a i n t a Direcţ iuni i ş coa l e i cel mai tâ r z iu p â n ă î n s e a r a zilei d e 19 August. La c e r e r e a legal t imbra t ă (2a lei), s e m n a t ă d e p ă r i n t e l e s a u tu tore le e l evu lu i , se v o r a-n e x a u r m ă t o a r e l e a c t e : 1. E x t r a s de b o t e z ; 2. E x t r a s de n a ş t e r e ; 3. A c t de v a c c i n ă ; 4. Cert i f icat ş c o l a r ; 5. Cert if icat c o m u n a l p r in c a r e s ă se facă* d o v a d ă că e l evu l e fiu de c e t ă ţ e a n r o m â n ş i î n c a r e s ă se a r a t e o r i g inea e tn ică a p ă r i n ţ i l o r ; 6. Cer tificat c o m u n a l p r in c a r e s ă s e a re t e n u m ă r u l copi i lo r din familie, v â r s t a f iecăruia , a v e r e a păr in ţ i lo r şi impoz i tu l ce p l ă t e sc către s t a t , judeţ şi c o m u n ă .

2. Concu ren ţ i i v o r d e p u n e u n examen de a d m i t e r e în z iua d e 20 Augus t , ora 8 d i m i n e a ţ a . A c e s t e x a m e n va c o n s t a din u r m ă t o a r e l e p r o b e :

a) Un e x a m e n m e d i c a l . b) Un e x a m e n muz ica l , pen t ru cons t a

r e a a u z u l u i m u z i c a l . c) Un e x a m e n în sc r i s din l imba ro

mână şi d in ma tema t i c i , i s tor ia Români lo r Şi geograf ia Român ie i , d u p ă p r a g r a m a cl. i V - a p r i m a r ă .

3. Foşt i i e levi v o r a d u c e cu s ine la 1 «scr iere .avizul ş c o l a r s e m n a t de p ă r i n t e

s a u tutor şi e v e n t u a l e l e acte c e le l i p sesc . 4. In c lase le II, III, V—VIII, se p r i

m e s c , în limita locur i lo r v a c a n t e , şi e lev i de la alte şcoli n o r m a l e , însă n u m a i p r i n t r a n s f e r a r e a p r o b a t ă de onor. Minister .

5. Toţi elevii v o r îi interni . Ex t e rn i po t îi n u m a i e levi i d in localitate,, cu a p r o b a r e specia lă din p a r t e a P r e a v e n e r a t u l u i Cons i s to r A r h i e p i s c o p e s c .

6. Taxa şco la ră fixată de P . V. Cons i s tor pen t ru elevii d in cursu l inferior e s t e de 4500 lei; i a r p e n t r u cei din cu r su l s u p e r i o r 5000 lei, c a r e s e v a plăti in d o u ă r a t e egale , Ia î n s c r i e r e şi la 8 I a n u a r i e

Taxa e x a m e n u l u i de a d m i t e r e în cl I-a es te 400 lei, i a r în clasa V-a este d e 600 lei .

înscrierea în şcoală se face numai.după ce se va dovedi că s'au achitat toate restanţele taxelor şcolare şi a taxelor de întreţinere în Internat. .

7. înscr ie r i le s e î a c în zilele de 30 şi 31 A u g u s t . C u r s u r i l e î n c e p în 1 S e p t e m -

f v r i e , ora 8. 8. .Examenele d e cor igentă se v o r î a c e

I în 30 A u g u s t şi v o r cons ta din o p r o b ă i s c r i s ă şi u n a o r a l ă . Corigenţ i i v o r plăt i o ! t a x ă de 100 lei de f i eca re mater ie , i a r r e -i pe ten ţ i i 500 lei p e n t r u repe ten tă .

9. E x a m e n e l e in tegra le p e n t r u e lev i i r ă m a ş i neclas i î ica ţ i î n Iunie se îac în 30—31 /August.

10. Abso lven ţ i i c l a se i IV, c a r e a u îos t r e sp inş i la e x a m e n u l de admi t e r e î n c l a s a V-a , din s e s i u n e a Iun ie a. c , v o r î a c e a-ces t e x a m e n î n z i u a de 30 A u g u s t . — In conformi ta te c u a r t . 230 din l egea î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r - n o r m a l , abso lvenţ i i d e g imnaz i i s a u c u r s in îer ior de l i ceu v o r p u t e a îi pr imi ţ i la e x a m e n u l de a d m i t e r e î n c l a sa V-a n o r m a l ă , î n limita locur i lo r disponibi le , d a c ă a u ob ţ inu t şi a p r o b a r e a min i s t e r i a l ă , î n a c e s t s c o p . E x a m e n u l d e a d m i t e r e în cl. V - a s e face, pe l â n g ă m a ter i i le dela l iceu, şi din muz ică v o c a l ă şi v io l ină .

11. Toţi e levi i s u n t obligaţi să a i b ă v io l ină cu toc, p e c a r e o v o r p r e z e n t a î n a i n t e de î n s c r i e r e .

12. Elevi i v o r p u r t a în m o d obligato r chipiul r e g l e m e n t a r a l şcoale i şi n u m ă r de o rd ine . Toţi e lev i i vor a v e a şi cos t u m de g imnas t i că .

13. Elevii v o r a d u c e , d o v a d a d e s p r e p r e s t a r e a munc i i de r ăzbo iu , fără de c a r e n u v o r pu tea î i î n sc r i ş i .

14. Condiţiile de p r i m i r e în In te rna t s e p u b l i c ă de Rec tora tu l In te rna tu luLşcoa le i .

Domni i in te lectual i a i sa te lo r s u n t ruga ţ i , să a t r a g ă a t e n ţ i u n e a celor in t e re sa ţ i a s u p r a aces tu i p r o s p e c t şi s ă î n d e m n e p e păr inţ i i c a r e ar dor i să-şi d e a copii i la ş coa la no rma lă , s ă c e a r ă a d m i t e r e a la c o n c u r s u l p e n t r u p r i m i r e a în c l a s a I-a.

Blaj, 5 A u g u s t 1943. DIRECŢIUNEA

I n t e r n a t u l Şcoa l e i N o r m a l e R o m â n e U n i t e de î n v ă ţ ă t o r i d in Blaj

Condiţiile de primire a n u l ş c o l a r 1943-1944

P r e a v e n e r a t u l Cons i s to r A r h i e p i s c o -p e s c , cu Ord . Nr. 4 5 4 - 1 9 4 3 a îixat cond i -ţ iuni le de p r i m i r e la In te rna tu l Şcoa le i N o r m a l e R o m â n e Uni te d e învă ţ ă to r i p re c u m u r m e a z ă :

1. T a x a pe a n u l ş co la r 1943-44 es te de 35.000 lei.

A c e a s t ă t a x ă de în t r e ţ i ne re în b a n i s e v a plăt i în 3 r a t e şi, a n u m e : 15.000 l a însc r i e re , 12.000 la r e î n t o a r c e r e d in v a can ţa de C r ă c i u n şi 8000 la r e î n t o a r c e r e a din v a c a n ţ a de Paş t i .

Burs ier i i v o r a c h i t a la î n c e p u t u l a -nului ş c o l a r r a t a î n t â i a î n t r e a g ă . Ce le la l te r a t e p e n t r u b u r s i e r i s e vor î ixa d u p ă c e On. Minister n e v a c o m u n i c a m ă r i m e a burse lor .

In cazu l c â n d în cursu l a n u l u i ş c o l a r pre tur i le s ' a r r id ica s imţi tor faţă d e c e l e c u r e n t e , P r e a v e n e r a t u l Cons is tor îş i r e - . z e r v ă drep tu l d e a impune o s u p r a t a x ă c o r e s p u n z ă t o a r e .

2. Nici u n e l e v nu se va p u t e a i n s ta la în in t e rna t la î n c e p u t u l a n u l u i ş c o l a r , d a c ă nu v a a c h i t a r a t a în tâ ia î n t r e a g ă , p r e c u m şi r e s t a n ţ e l e din t recu t .

3. F i e c a r e r a t ă t r e b u e p lă t i tă î n î n t r e g ime ,chiar şi î m c a z u l c â n d e l evu l s ' a r r e t r a g e s a u a r îi e l imina t în c u r s u l t r i m e s t ru lui .

4. F i e c a r e e l e v v a ach i ta o t axă s u p l imen ta r ă fixată în cu r su l a n u l u i ş c o l a r , p e n t r u r e p a r a r e a s t r icăc iuni lor , t axă p r o por ţ iona lă cu p a g u b e l e c a u z a t e i n t e r n a tului. ,

5. T r u s o u l n e c e s a r se c o m p u n e d in 1 sa l tea de paie s a u de l â n ă ; o p e r i n ă ; o p ă t u r ă g r o a s ă s a u p l a p o m ă ; 4 c e a r c e a f u r i (2 pen t ru sa l tea şi 2 p e n t r u p ă t u r ă s a u p l a p o m ă ) ; 2 feţe de p e r i n ă ; 2 a c o p e r i t o a r e a lbe p e n t r u p a t ; 5 c ă m ă ş i ; 5 p e r e c h i ' i s -m e n e ; 2 c ă m ă ş i de n o a p t e ; 4 ş t e r g a r e ; 1 ş t e rga r p e n t r u v a s e ; 2 pe r ech i g h e t e ; o p e r e c h e pantofi de c a s ă ; o p e r e c h e p a n - . ta loni de ba i e d e c u l o a r e î n c h i s ă ; p e r i i de ha ine şi de g h e t e ; per ie de dinţi ş i o cutie p e n t r u a r t i co l e l e de toa le tă . P e t o a t e rufele ca r i se d a u la s p ă l a t s e v a c o a s e n u m ă r u l c e s e v a ind ica din p a r t e a R e c tora tu lu i . Elevi i d in a n u l t r ecu t v o r a v e a n u m ă r u l v e c h i u .

6. Toţi e lev i i v o r fi s u p u ş i ' a c e l u i a ş r e g u l a m e n t i n t e r n .

Blaj, 5 A u g u s t 1943.

RECTORATUL

Liceul C o m e r c i a l R o m â n Uni t d e b ă e ţ i d i n Bla j

Nr. 1362-1943. ' /

înştiinţare pentru anul şcolar 1943 - 44

In liceul nostru se propune limba i ta l iană . Primirea în liceu se face în baza unei

cereri legal timbrate (20 lei), înaintată Direc-ţiunei până la data de 25 August 1943. Nu se va da curs cererilor netimbrate.

Elevii cari cer pentru îutâia oră înscrierea în liceul nostru vor anexa la cerere următoarele a c t e : a) actul de naştere (dela of. stării civile); b) actul d e botez ; c) certificatul şcolar de pe ultima clasă promovată ; d) certificatul de naţ ional i ta te ; e) certificatul de originea etnică; f) Certificatul că au pres ta t munca de războiu. Dacă certificatul este eliberat de un particular, trebue să fie vizat d e o autoritate administrativă; g) buletinul de revacinare.

Elevii vechi vor înainta numai ce re rea şi actul de sub f).

In cl. I. se pot înscrie absolvenţii a cel puţin 4 clase primare, cari au împlinit 10 ani şi n'au trecut de 13 ani, iar în clasele II—VIII absolvenţii claselor I—VII

Taxele* şcolare sunt următoarele : a)

!

Pag. 6 U N I R E A

Pentru cursul inferior: 7000 lei.- b) Pentru cursul superior: 8000 lei.

Până lă noui dispoziţiuni, toţi elevii sunt obligaţi să poar te chipiul şcoalei, iar pe braţul stâng al hainei, pe o bucată de stofă verde închis, formă păt ra tă de dimensiunea- 6/6, iniţialele liceului şi numărul de ordine. Cei din cursul superior îşi vor coase numărul cu fir auriu, iar cei din cursul inferior cu fir argintiu.

Examene: 1. Examenele de corigentă, atât pentru

elevii ordinari cât şi pentru cei particulari, se vor ţinea în zilele de 20 şi 21 August.

2. Examenele de diferenţă şi intregale, încep la 23 August, conform programului afişa t la şcoală.

3. Examenele de admitere în clasa a V-a şi clasa I-a a tâ t pentru elevii ordinari cât şi pentru cei particulari, încep la 23 August. Aceste examene se dau la următoarele materi i : Clasa I-a scris: limba română şi matematici; oral: 1. română. Cl. a V-a scris: limba română, şt. comerciale şi mărfuri, oral aceleaşi precum şi geografie, matematici şi terminologie germană. Cererile pentru examenele de mai sus se vor înainta Direcţiunii până la 21 August a. c.

4. Examenele particulare încep în 16 August.

Cursurile'încep în ziua de 1 Septemvrie, orele 8 dimineaţa.

internatul liceului î . Taxa de întreţinere pentru anul şcolar

1943-44 este: 40.000 lei. Această taxă trebue achitată trimestrial

în 3 rate şi anume, la intrare în internat: 15.000 Iei, la înapoierea din vacanţa de Crăciun: 15.000 lei şi la înapoierea din vacanţa de Paşti: 10.000 lei.

2. Trusoul necesar se pompune din 1 saltea, 2 cearceafuri pe saltea, 1 perină, 2 feţe de perină, 1 pătură groasă sau plapomă, 1 palton, 6 cămăşi de zi, 2 cămăşi de noapte, 5 izmene, 2 şervete de masă, 1 pahar, 4 ştergare, 6 perechi ciorapi, 10 batiste, 2 perechi ghete bune, 1 perie de haine, 1 perie de dinţi, 2 perii de ghete.

Pe toate rufele ce se dau la spălat se va coase numele elevului cu aţă colorată, iar după ce se va fixa numărul de control, se va coase şi acesta.

3. Cererile de înscriere în Internat se adresează Direcţiunii Internatului până Ia 25 August 1943.

D i r e c ţ i u n e a

Ş C O A L A N O R M A L Ă r o m â n ă u n i t ă d e î n v ă ţ ă t o a r e din Bla j

A V I Z Se a d u c e la c u n o ş t i n ţ ă că la Şcoa l a

N o r m a l ă de î n v ă ţ ă t o a r e din Blaj cu r su r i l e î n c e p în z iua d e 1 S e p t e m v r i e a . ' c . c u slujba re l ig ioasă la c a r e s e vor p r e z e n t a toa te e leve le .

Cerer i le de î n s c r i e r e şi r e în sc r i e r e se vo r îna in ta p â n ă la 25 August a. c. La c e r e r e se v a a l ă t u r a d o v a d a pen t ru m u n c a de folos obş tesc .

E leve le s u n t ob l iga te să-şi p r o c u r e 1 kg . l ână ca m a t e r i a l p e n t r u lucru , in şi e â n e p ă pen t ru o re l e de ţ e s u t ; să-ş i p r e g ă t e a s c ă uni forma (şorţ î n t r e g pepi ta , ş o r ţ mic n e g r u , gu le r a lb , c r a v a t ă n e a g r ă ) , i a r p e n t r u s ă r b ă t o a r e s ă a d u c ă cos tum r o m â n e s c .

Elevele c a r i d o r e s c s ă r ă m â n ă ext e r n e — vor face c e r e r e di recţ iuni i , s p r e

a obţine a p r o b a r e a P reavene ra tu lu i Ordi -na r ia t Arh i ep i s copesc . In c e r e r e se v a a-r ă t a mot ivul şi familia la c a r e vo r locu i în Blaj.

E x a m e n e l e de corigentă şi i n t eg ra le se vor ţ ine în zilele de 2 3 - 2 4 Rugus t , e x a menul de a d m i t e r e pentru cl. I-a se v a ţ ine în 20 A u g u s t i a r e x a m e n u l de a d m i tere pen t ru cl. V-a în z iua de 25 Augus t .

In cl. I-a şi cl. V-a mai s u n t l ocu r i l ibere. Cerer i le de înscr ie re la e x a m e n e l e pen l ru o c u p a r e a aces tor locuri v o r fi în soţite de u r m ă t o a r e l e acte."

1. Certificat de studii . 2. E x t r a s de naş t e re . 3. E x t r a s d e botez. 4. Certificat de na ţ iona l i t a te . 5. Buletin de r e v a c c i n a r e . Taxa ş c o l a r ă p e n t r u anu l 1943 44 e s t e

de 4500 lei c u r s inferior şi 5000 lei c u r s super ior , plăt ibi lă în 3 ra te ( S e p t e m v r i e , Ianuar ie , Apri l ie) .

Lista m a n u a l e l o r ş co la re v a îi a f işa tă la şcoală .

'. Blaj, 4 A u g u s t 1943. DIRECŢIUNEA

Liceu l R o m â n U n i t de băe ţ i „Sf. Vas i l e c e l M a r e " — Blaj

Nr. 3303-1942/43.

Prospect penfru anul şcolar 1943-1944 Conform ord inu lu i Nr. 130.456—1943

al Onor . Minis ter c u r s u r i l e a n u l u i şco la r 1943'44 v o r î n c e p e la 1 Sept . a. c. o r a 8 a. m .

Cererile de înscriere şi reînscriere, l ega l timbrate," s e v o r î n a i n t a până în ziua de 20 August a. c. — Ele v o r îi s e m n a t e de p ă r in te le s a u t u t o r e l e , e l e v u l u i . L a c e r e r e foştii e levi ai l i ceu lu i nos t ru v o r a n e x a n u m a i avizul ş co la r , i a r cei din cl. III—VIII ş i d o v a d a de p r e s t a r e a munc i i d e r ă z b o i u şi e v e n t u a l e l e ac te c e le l ipsesc .

Elevi i d in cl. I. şi cei car i v in dela a l t e scoa le , v o r a n e x a l a c e r e r e u r m ă t o a r e l e a c t e : 1. Cer t i f ica tul de s tudi i , d e s p r e u l t ima c l a să p r o m o v a t ă ; 2. E x t r a s de n a ş t e r e ; 3. Ex t r a s de b o t e z ; 4. Bulet in de r e v a c c i n a r e ; 5. Cert i î icat . d e n a ţ i o n a l i t a t e ; 6. Cer t i î ica t de a v e r e .

In c lasa I, vo r fi înscr iş i n u m a i elevi* c a r i la 1 Sept . a. c. v o r a v e a v â r s t a de ce l puţ in 10 an i împlini ţ i şi cel mul t 13 a n i D i s p e n s a de v â r s t ă d e b j u m ă t a t e de a n o poa te a c o r d a d i r e c t o r u L ia r m a i m a r e ( p â n ă la 9 şi la 15 a n i ) Minis terul (Art. 50 d in Reg.)

Elevii c a r i n u v o r îi pr imiţ i v o r îi î ncunoş t in ţa ţ i p e n t r u a-şi pu tea ce r e î n s c r i e r e a în a l t ă ş c o a l ă .

Examene: 1. E x a m e n e l e particulare î n c e p în ziua d e 16 A u g u s t a. c.

2. E x a m e n e l e d e corigentă, integrale şi de diferenţă î n c e p î n 20 Augus t .

3. E x a m e n u l d e admitere în clasa / . s e v a d a î n 23 A u g u s t . T a x a 400 lei.

4. E x a m e n u l d e admitere în clasa V. î n z iua de 24 A u g u s t a. c. Taxa 800 lei.

Taxe şcolare: E l e v i i din cursul inferior (cl. I - I V ) v o r ach i t a t a x a de 7000 Iei, d in c a r e r a t a I, d e 4000 lei se ach i tă la î n s c r i e r e , iar r a t a II. d e 3000 lei la r e în toa r c e r e din v a c a n ţ a d e C r ă c i u n . '

Elevii d in cursul superior (cl. V—VIII) v o r ach i ta t a x a d e 8000 lei, din c a r e 5000 lei la î n s c r i e r e , i a r r a t a II. de 3000 lei d u p ă v a c a n ţ a de C r ă c i u n . In cazul c â n d

Tipografia Seminarului Blaj

în c u r s u l a n u l u i v a l o a r e a b a n u l u i ar dea în m o d s imţ i to r , d i r e c ţ i u n e a , cu a ! j C i i " b a r e a P r e a v e n e r a t u l u i Cons i s t e r , îŞ{ z e r v ă d r e p t u l d e a i m p u n e o s u p r a t ^ ' c o r e s p u n z ă t o a r e . . x«.

Elevi i c a r i n u a u o r i g i n e a etnică î 0 m â n ă p l ă t e s c t a x e dub le .

Cei ca r i a u r e s t a n ţ e d e t axe ş c o l a r e sau de î n t r e ţ i n e r e la I n t e r n a t u l „Vancean" vor îi î n s c r i ş i n u m a i d u p ă c e v o r prezenta dovadă d e s p r e a c h i t a r e a t axe lo r restante

DIRECŢIUNEA

Mi t ropo l i a r o m â n ă u n i t ă — Blaj

Nr. 4600-1943

Concurs de primire ia Teologie Cu da t a d e 19 August s'è pub l i că con

c u r s de p r i m i r e l a A c a d e m i a d e Teologie pen t ru a n u l a c a d e m i c 1943—44. V o r putea îi pr imi ţ i a b s o l v e n ţ i ai l iceului teoretic cu b a c a l a u r e a t şi ab so lven ţ i a i şcol i lor norm a l e cu d i p l o m a de c a p a c i t a t e .

C e r e r i l e s e v o r î n a i n t a P r e a v e n . Or-d ina r i a t A r h i e p . p â n ă la d a t a d e mai sus., însoţ i te de u r m ă t o a r e l e a c t e :

1. E x t r a s d e b o t e z ; 2. E x t r a s de naşt e re ; 3. D i p l o m a de b a c a l a u r e a t s a u cap a c i t a t e ; 4. D o v a d a de p r e s t a r e a muncii, d e r ă z b o i u ; 5. Cer t i î i ca t de- p u r t a r e din p a r t e a of iciului p a r o h i a l c ă r u i a aparţine c a n d i d a t u l ; 6. Cert i f icat d in p a r t e a profes o r u l u i d e r e l i g i e ; 7. Cei d i n a n u l I vor a n e x a şi u n a n g a j a m e n t d in p a r t e a părinţilor că v o r r e s t i t u i t oa t e a ju toare le pe c a r e l e - a r p r i m i fiul lor în s e m i n a r , la caz că din v i n a lu i s ' a r r e t r a g e din Seminar. A c t e l e d e l a Nr . 5 şi 6 t r e b u e să îie trimise conf idenţ ia l direct P r e a v e n e r a t u l u i Ordina-r ia t A r h i e p i s c o p e s c .

C a n d i d a ţ i i p e n t r u a n u l I se vor -p re - ' z en ta p e r s o n a l Ia Blaj p e n t r u viz i ta medica lă şi p e n t r u e x a m e n u l de m u z i c ă vocală, pe z iua d e 19 Aug. ora 9.

înscrierile l a a c a d e m i e se v o r îace în zilele 1- 2 O c t o m v r i e p r in prezentarea personală a t u t u r o r c ler ic i lor la Secre ta r ia t Deschiderea solemnă a anului academic va» a v e a loc în z i u a d e 3 Oct. i a r lun i , 4 Oct v o r î n c e p e c u r s u r i l e . Clericii c a r i nu se v o r p r e z e n t a l a î n sc r i e re , v o r îi conside-' ra ţ i c a r e t r a ş i d e l a A c a d e m i e -

T a x a a n u a l ă de î n t r e ţ i ne re î n Semi-' n a r e s t e de Lei 35.000. D e o d a t ă c u înscrier ea , f iecare c le r i c v a a c h i t a t a x a de însc r i e re de Lei 1620 p e n t r u a n u l .1, şi H 2 ° p e n t r u an i i II, III, IV, i a r p e n t r u întreţi-: nere r a t a I de 12.000 lei.. Clerici i săraci ; da r mer i tuoş i , v o r beneficia de b u r s e .

F i e c a r e s t u d e n t v a p r e z e n t a la intrare în S e m i n a r h a i n e l e de pa t ş i d e c o r p " c ' c e s a r e : o s a l t e a c u d o u ă c e a r ş a f u r i , o pia' p o m ă (ţol) c u d o u ă feţe d e p l a p o m ă (ori. două c e a r c e a f u r i pt. ţol), o p e r i n ă , trei feţe- de p e r i n ă , d o u ă c ă m ă ş i d e noap te trei ş t e r g a r e , u n ş t e r g a r de b u c ă t ă r i e , trei' ş e rve te , o a c o p e r i t o a r e de pa t , cel p*4 i l V

pa t ru r â n d u r i d e a lbi tur i de c o r p , ş a s e perechi ' c iorapi , ş a s e bat is te şi reverenda obli' gatorie. Clerici i din ani i IL—IV v o r aveŞ cusut pe t oa t e h a i n e l e n u m ă r u l d in a*513' t recut .

V e n e r a t u l c l e r es te r u g a t s ă dea toţ c o n c u r s u l p e n t r u a l e g e r e a şi î nd rumarea la A c a d e m i e a e l e m e n t e l o r ce lo r ma i ser ioase ; d i n t r e iii p a r o h i e i lor. A

Blaj, d in ş e d i n ţ a cons i s to r i a l ă - tintala 22 Iulie 1943.

f