UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ Cluj-Napoca

Către, _____________________________________ Vă invităm să participati la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată “Studiul

unor elemente de landșaft montan (cu privire specială asupra ecosistemelor de pajiști din comuna Gârda de Sus, Munții Apuseni)” elaboartă de domnișoara inginer GÂRDA NICOLETA TEODORA, în vederea obţinerii titlului de doctor în domeniul “Agronomie”.

Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc la data de 28.09.2010 orele 1200, în anfiteatrul A4 al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Componenţa comisiei de doctorat este următoarea:

Preşedinte: Prof. univ. dr. Roxana VIDICAN - Şef catedră IV al Facultăţii de Agricultură, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Ioan ROTAR - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca

Referenţi oficiali: Prof. univ. dr. Alexandru MOISUC - Univesitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Timişoara

Prof. univ. dr. Vasile VÎNTU - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași

C.P. I. dr. Teodor MARUȘCA - Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti, Braşov

Aprecierile, observaţiile şi sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi pe adresa

ŞCOLII DOCTORALE a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Str. Calea Mănaştur, nr. 3-5, cod 400372, Cluj-Napoca, până la data de 27.09.2010.

Teza de doctorat este depusă la Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, unde poate fi consultată.

2

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA

ȘCOALA DOCTORALĂ

Facultatea de Agricultură

Ing. Nicoleta Teodora Gârda

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Studiul unor elemente de landșaft montan (cu privire

specială asupra ecosistemelor de pajiști din comuna Gârda

de Sus, Munții Apuseni)

Conducător științific

Prof. univ. dr. Ioan ROTAR

Cluj-Napoca 2010

3

CUPRINS Teză Rezumat CUVÂNT ÎNAINTE 6 INTRODUCERE 8 5 PARTEA I STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR ÎN DOMENIU

10

1. NOŢIUNI DESPRE LANDŞAFT 10 7 1.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE PEISAJ SAU LANDŞAFT 10 1.2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE LANDŞAFT 13 1.2.1 Landşaftul natural 13 1.2.2 Landşaftul cultural 15 1.2.3 Landşaftul agricol 18 1.2.4 Landşaftul pastoral 21 1.3 PAJIȘTILE ȘI ROLUL LOR ÎN LANDȘAFT 23 1.3.1 Multifuncţionalitatea pajiştilor 24 1.3.2 Biodiversitatea pajiştilor 26 1.3.3 Importanţa landşaftului şi pajiştilor în practicarea turismului 29 1.4 ELEMENTELE DE LANDŞAFT ŞI FORMAREA LOR 31 1.4.1 Clasificarea elementelor de landşaft 31 1.4.2 Formarea elementelor de landşaft 34 1.4.3 Principalele categorii de folosinţă cu rol în formarea elementelor de landşaft

38

2. INFLUENŢA ACTIVITĂŢII UMANE ASUPRA LANDŞAFTULUI 41 7 2.1 DINAMICA LANDŞAFTURILOR 41 2.2 INTENSITATEA FOLOSIRII LANDŞAFTULUI 44 2.3 MANAGEMENTUL ŞI CONSERVAREA LANDŞAFTULUI 51 PARTEA A II-A: REZULTATELE CERCETĂRILOR PROPRII 56 3. OBIECTIVELE CERCETĂRII ȘI CADRUL NATURAL 56 7 3.1 OBIECTIVELE CERCETĂRII 56 7 3.2 CADRUL NATURAL 58 8 3.2.1 Relieful 60 3.2.2 Materiale parentale 63 3.2.3 Geologie 64 3.2.4 Clima 64 3.2.5 Solul 71 4. METODE DE CERCETARE 77 9 4.1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A LANDŞAFTULUI PLATOULUI GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA

77 9

4.2 IDENTIFICAREA ŞI CARTAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE DE LANDŞAFT

80 9

4.3 IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAJIŞTI ŞI CARACTERIZAREA LOR

82 9

5. CARACTERIZAREA GENERALĂ A LANDŞAFTULUI DIN PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA

102 11

5.1. EVOLUŢIA LANDŞAFTULUI CULTURAL ÎN CADRUL COMUNEI GÂRDA DE SUS

102 11

5.1.1. Istoricul populării zonei 104 5.1.2 Demografia comunei Gârda de Sus şi a Platoului Gheţari - Poiana Călineasa

106

5.1.3 Principalele ocupaţii ale populaţiei comunei Gârda de Sus 113

4

5.1.4 Evoluția efectivelor de bovine și cabaline pe Platoul Ghețari – Poiana Călineasa

115

5.1.5 Evoluţia principalelor categorii de folosinţă în cadrul comunei Gârda de Sus

119

5.2 PRINCIPALELE CATEGORII DE FOLOSINŢĂ A TERENULUI DE PE PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA

125 13

6. ELEMENTELE DE LANDŞAFT CULTURAL MONTAN DE PE PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA

137 16

7. PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIŞTI DE PE PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA ŞI CARACTERIZAREA LOR

149 18

7.1 MULTIFUNCŢIONALITATEA PAJIŞTILOR DE PE PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA

149 18

7.2 ROLUL PAJIŞTILOR SEMI-NATURALE ÎN LANDŞAFTURILE CULTURAL ŞI AGRICOL ALE PLATOULUI GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA

151 19

7.3 STABILIREA TIPURILOR ŞI SUBTIPURILOR DE PAJIŞTI PE PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA

155 19

7.4 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI ŞI SUBTIPURI DE PAJIŞTE

160 24

7.4.1. Caracterizarea tipului Festuca rubra - Agrostis capillaris 160 24 7.4.2 Caracterizarea tipului Agrostis capillaris - Festuca rubra 170 24 7.4.3 Caracterizarea subtipului Agrostis capillaris – Trisetum flavescens 181 25 7.4.4 Caracterizarea tipului Festuca rubra 192 26 7.4.5 Caracterizarea subtipului Nardus stricta – Festuca rubra 202 27 7.4.6 Caracterizarea subtipului Festuca rubra – Trisetum flavescens 212 28 CONCLUZII 224 29 BIBLIOGRAFIE 228 32 ANEXE 235 REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT 268

5

INTRODUCERE

Landşaftul este tabloul proceselor de evoluţie a culturii în timp şi influenţele

dintre om şi mediul său natural sau un tot unitar în care sunt înglobate anumite elemente

naturale şi culturale (www.petrarca. info).

În prezent este cunoscut faptul că, la nivel global, multe dintre activităţile umane

epuizează resursele naturale. Acest lucru se datorează, în principal, activităţilor şi

practicilor legate de dezvoltarea industrială şi urbană, dezvoltarea infrastructurii,

practicarea agriculturii industrializate şi păşunatului intensiv, plantaţiilor forestiere şi

turismului masiv. Există însă, cazuri în care activităţile umane de lungă durată şi

interacţiunea lor cu natura au creat ecosisteme cu înalta valoare conservativă a florei si

faunei. Asemenea ecosisteme sunt, printre altele, pajişti şi fâneţe vechi, forme specifice

ale pădurilor exploatate tradiţional sau chiar mozaicuri de pajişti, câmpuri cultivate şi

păduri. Aceste „mozaicuri ale Pământului, formate de obicei de sisteme tradiţionale de

folosinţă ale terenului cu intensitate scăzută, caracterizate de munca manuală, cu ajutorul

uneltelor simple şi a animalelor, sunt cunoscute ca landşafturi culturale tradiţionale sau pe

scurt, landşafturi culturale” (EWALD, 1994; MEEUS, 1995; PHILLIPS, 2002).

În comuna Gârda de Sus, Munții Apuseni, aplicarea lucrărilor de întreținere a

pajiștilor, în modul culturii moțești, timp îndelungat, a creat multe elemente de landșaft

de o importanță deosebită în identitatea landșaftului local, cum ar fi: grămezile de pietre,

gardurile de lemn. Modul de folosință a creat categoriile de folosință (cosit, pășunat,

mixt), și împreună, creează un landșaft dinamic cu anumite elemente sezoniere, cum ar fi:

căpițe de fân, transportul fânului, pășunatul, etc.

Pe parcursul cercetărilor de teren și elaborării tezei de doctorat am beneficiat de

sprijinul mai multor persoane și organizații cărora doresc să le mulțumesc.

În primul rând, aduc calde mulțumiri domnului Prof. univ. dr. Ioan Rotar,

conducătorul de doctorat, care m-a îndrumat neobosit și cu profesionalism, arătând

întotdeauna încredere și bunăvoință.

6

Sincere mulțumiri aduc distinșilor referenți și membrii ai comisiei de doctorat,

care au avut amabilitatea de a evalua prezenta teză de doctorat.

Mulțumesc colectivului disciplinei de Cultura pajiștilor și a Plantelor Furajere,

care a fost alături de mine în acești trei ani de doctorantură și a contribuit la formarea mea

profesională.

În timpul deplasărilor în comuna Gârda de Sus pentru colectarea datelor, am fost

sprijinită de primarul comunei, dl. Marin Vârciu, de localnici binevoitori și ospitalieri,

cărora le mulțumesc pe această cale.

Familia, cei apropiați, prietenul meu și familia lui mi-au oferit sprijin suflestesc,

înțelegere, răbdare și încredere pe parcursul acestor trei ani, și le mulțumesc cu această

ocazie. De asemenea, mulțumesc tuturor care au contribuit într-un fel sau altul la

finalizarea lucrării.

Realizarea aceastei teme de cercetare şi atingerea obiectivelor aferente au fost

susţinute şi finanţate de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul

Superior prin grantul BD 192 cu titlul: „Studiul unor elemente de landşaft montan (cu

privire specială asupra ecosistemelor de pajişti din comuna Gârda de Sus, Munţii

Apuseni)”.

Vă mulțumesc,

Nicoleta Gârda

7

Capitolul 1

NOŢIUNI DESPRE LANDŞAFT

În primul capitol sunt prezentate etimologia termenului de „landșaft”, câteva

definiții ale acestui termen, studii de pionierat și actuale în domeniul științei landșaftului,

o clasificare a principalelor tipuri de landșaft (natural, cultural, agricol și pastoral),

precum și rolul pajiștilor în formarea landșaftului și importanţa landşaftului şi pajiştilor în

practicarea turismului. Ultimul subcapitol tratează noțiunea de elemente de landșaft și

numeroase exemplificări din literatura de specialitate. „Mozaicurile Pământului, formate

de obicei de sisteme tradiţionale de folosinţă ale terenului cu intensitate scăzută,

caracterizate prin munca manuală, cu ajutorul uneltelor simple şi a animalelor, sunt

cunoscute ca landşafturi culturale tradiţionale sau pe scurt, landşafturi culturale” (Ewald,

1994; Meeus, 1995; Phillips, 2002).

Capitolul 2

INFLUENŢA ACTIVITĂŢII UMANE ASUPRA

LANDŞAFTULUI

În acest capitol sunt prezentate problemele cu care se confruntă landșafturile

culturale în prezent, prin modul lor de folosire și sunt descrise intensitățile de folosință și

importanța modului tradițional în menținerea lor la stadiul actual. Capitolul se încheie cu

istoricul acțiunilor de management și conservare a landșaftului și avertizarea despre

necesitatea protejării landșafturilor culturale valoroase.

Capitolul 3

3.1 OBIECTIVELE CERCETĂRII ȘI CADRUL NATURAL

3.1 OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivele generale şi specifice ale prezentei cercetări sunt conforme cu cele

prevăzute în grantul CNCSIS tip BD cod 192, cu titlul „Studiul unor elemente de landșaft

8

montan (cu privire specială asupra ecositemelor de pajiști din comuna Gârda de Sus,

Munții Apuseni)” și anume:

1. caracterizarea generală a landşaftului din Platoul Gheţari-Poiana Călineasa;

a. caracterizarea socio-economică a comunei Gârda de Sus şi a Platoului Gheţari

– Poiana Călineasa;

b. prezentarea evoluției landşaftului cultural şi agricol al comunei Gârda de Sus

c. identificarea principalelor categorii de folosinţă a terenului neîmpădurit al

zonei de studiu şi caracterizarea lor;

2. identificarea, cartarea şi caracterizarea principalelor elemente de landşaft ale

zonei de studiu, care au rezultat în funcţie de modul de folosinţă a pajiştilor și de modul

de viață al locuitorilor;

3. identificarea principalelor tipuri și subtipuri de pajişti ale zonei de studiu şi

caracterizarea lor;

a. multifuncționalitatea pajiștilor și rolul lor în landșaft;

b. determinarea principalelor tipuri şi subtipuri de pajişti;

c. analiza compoziţiei floristice şi biodiversităţii pajiştilor;

d. exigenţa faţă de factorii ecologici a tipurilor şi subtipurilor de pajişti;

e. comportamentul tipurilor şi subtipurilor la perturbaţiile mecanice (cosit,

călcat, păşunat);

f. caracterizarea tipurilor şi subtipurilor în funcţie de intensitatea de exploatare.

3.2 CADRUL NATURAL

Cercetările s-au desfășurat în cadrul comunei Gârda de Sus unde am stabilit ca

zonă de studiu Platoul Gheţari – Poiana Călineasa, întrucât constituie o zonă

reprezentativă din punct de vedere a exploatării tradiţionale a resurselor, fapt ce ii conferă

landşaftului o estetică deosebită.

9

Capitolul 4

METODE DE CERCETARE

4.1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A LANDŞAFTULUI PLATOULUI

GHEţARI – POIANA CĂLINEASA

Caracterizarea socio-economică a comunei și platoului, precum și evoluţia

landşaftului cultural şi agricol a fost studiată prin colectarea şi interpretarea datelor din

planul urbanistic general, strategia de dezvoltare şi registrele agricole puse la dispoziţie

de Primăria comunei Gârda de Sus.

Identificarea principalelor categorii de folosință a terenului neîmpădurit al zonei

de studiu a fost realizată prin observaţii efectuate în timpul deplasărilor în teren şi prin

descrierea principalelor moduri de folosinţă a terenului. Principalele categorii de folosinţă

a terenului au fost marcate pe ortofotoplanurile listate la scară mică, după care au fost

transpuse pe ortofotoplanurile georeferenţiate ale platoului cu ajutorul programului

ArcView GIS 3.3 prin digitizare manuală

4.2 IDENTIFICAREA ŞI CARTAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE DE

LANDŞAFT

Acest obiectiv s-a realizat prin câteva etape de lucru: observaţii în teren,

marcarea elementelor pe ortofotoplanul listat la scară mică, digitizarea manuală în

ArcView GIS 3.3 şi generarea hărţilor cu distribuţia lor în cadrul platoului. Caracterizarea

elementelor de landşaft a fost realizată în urma notițelor luate în timpul inteviurilor

purtate cu localnici interesați de subiectul analizat.

4.3 IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAJIŞTI ŞI

CARACTERIZAREA LOR

Pentru studiul compoziţiei floristice a fost nevoie de un studiu complex pentru

care s-au realizat 426 de relevee floristice folosind metoda Braun-Blanquét (Braun-

Blanquét, 1932) aplicată pe suprafaţa de 25 m2, folosind formularul de specii întocmit

special pentru aceste studii. Complementar, în momentul efectuării fiecărui releveu

floristic, folosind aparatul GPS (Global Positioning System), s-au înegistrat date privind

10

altitudinea (în metri deasupra nivelului mării) şi expoziţia (în grade 0 – 360 o) punctului

de cercetare a releveului.

Răspândirea tipurilor şi subtipurilor de pajişte identificate a fost realizată în mai

multe etape:

marcarea numărului releveului corespunzător pajiştii pe ortofotoplan în

timpul activităţii de teren;

ordonarea releveelor floristice pe tipuri şi subtipuri de pajişte în programul

Excel;

transpunerea acestor date în programul ArcView GIS 3.3 pentru generarea

hărţii de răspândire a tipurilor şi subtipurilor de pajişte şi determinarea

suprafeţei ocupate de acestea în perimetrul studiat.

Cerinţele plantelor faţă de factorii ecologici (lumină, temperatură, umiditatea

solului, reacţia solului şi cantitatea de azot mineral din sol) au fost concretizate prin valori

indicatoare ale speciilor (de la 1 la 9) după ELLENBERG (1952, 1992), actualizați de

Agenția Federală de Conservare a Naturii, Germania (Bundesamt für Naturschutz –

www.floraweb.de), şi adaptaţi la condiţiile ţării noastre de KOVÁCS (1979).

Denumirile specifice ale speciilor în funcţie de categoriile ecologice ale unui

factor s-au utilizat cele elaborate de Păcurar şi Rotar (material în curs de publicare).

Rezistenţa plantelor împotriva perturbaţiilor mecanice, cum sunt: cosit, călcat şi

păşunat s–a concretizat prin valori indicatoare (de la 1 la 9) după DIERSCHKE ŞI BRIEMLE

(2002), iar denumirile corespunzătoare speciilor în funcţie de categoria perturbării s–au

luat după PĂCURAR ŞI ROTAR (material în curs de publicare). Apoi, tot după DIERSCHKE

ŞI BRIEMLE (2002), s–a realizat interpretarea modului de folosinţă şi încadrarea în clase

de intensivizare.

Interpretarea statistică a datelor s-a realizat folosind statistica descriptivă prin

analize care se împart în două categorii: parametrii ai tendinţei centrale şi indicatori ai

împrăştierii datelor. Din prima categorie de parametrii s-au calculat în acest sens: media,

mediana şi modulul, iar din cea de-a doua abaterea standard, coeficientul de variabilitate,

minimul, maximul, indicii de asimetrie şi boltire. Ca indici fitosociologici au fost

calculați abundența-dominanța medie, indicele Shannon-Wiener și constanța.

11

Capitolul 5

CARACTERIZAREA GENERALĂ A LANDŞAFTULUI DIN

PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA

5.1. EVOLUŢIA LANDŞAFTULUI CULTURAL ÎN CADRUL COMUNEI

GÂRDA DE SUS

Acest subcapitol tratează istoricul populării zonei, date referitoare la demografia

comunei Gârda de Sus, respectiv a Platoului Ghețari – Poiana Călineasa, evoluția

numărului de gospodării din zona de studiu, principalele ocupații ale locuitorilor, evoluția

efectivelor de bovine și cabaline din zona de studiu, evoluția principalelor categorii de

folosință ale terenurilor comunei.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Ocoale Hănășești Dealu Frumos Dealu Ordâncușii Ghețari

1966 1977 1992 2002

FFiigg.. 55..22.. EEvvoolluuţţiiaa ppooppuullaaţţiieeii ssaatteelloorr aappaarrțțiinnâânndd PPllaattoouulluuii GGhheețțaarrii –– PPooiiaannaa

CCăălliinneeaassaa îînnttrree aanniiii 11996666 –– 22000022 ((ssuurrssaa:: ****** CCaaiieetteellee ccoommuunneeii GGâârrddaa ddee SSuuss))

12

0

20

40

60

80

100

120

Ocoale Hănășești Dealu Frumos Dealu Ordâncușii Ghețari

1966 1977 1992 2002 2006 2009

FFiigg.. 55..44.. EEvvoolluuțțiiaa nnuummăărruulluuii ddee ggoossppooddăărriiii îînn ssaatteellee aappaarrțțiinnâânndd PPllaattoouulluuii GGhheețțaarrii

–– PPooiiaannaa CCăălliinneeaassaa îînnttrree aanniiii 11996666 –– 22000099 ((ssuurrssaa:: ****** CCaaiieetteellee ccoommuunneeii GGâârrddaa ddee SSuuss))

194

263

153173

256

142

109

70 6779

0

82

58 5271

53

29 20 1530

96

40

110

77 75

0

50

100

150

200

250

300

1966 1977 1992 2002 2009

Ocoale Hănășești Dealu Frumos Dealu Ordâncușii Ghețari

FFiigg.. 55..77.. EEvvoolluuțțiiaa eeffeeccttiivveelloorr ddee bboovviinnee îînn ssaatteellee aappaarrțțiinnâânndd PPllaattoouulluuii GGhheețțaarrii ––

PPooiiaannaa CCăălliinneeaassaa îînnttrree aanniiii 11996666 –– 22000099 ((ssuurrssaa:: ******RReeggiissttrreellee AAggrriiccoollee aallee ccoommuunneeii

GGâârrddaa ddee SSuuss))

13

2011 2063 1976 1933 1948 1933

6091 5944 5865 5942 5998 6024

168 263 309 395 406 3130

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1985 1990 1998 2000 2001 2005

Perioada (period)

ha

Suprafaţa agricolă (Agricultural land) Păduri (Forest) Alte suprafeţe (Other areas)

FFiigg.. 55..1133.. EEvvoolluuţţiiaa pprriinncciippaalleelloorr ccaatteeggoorriiii ddee ffoolloossiinnţţăă îînn ccaaddrruull tteerriittoorriiuulluuii

ccoommuunneeii GGâârrddaa ddee SSuuss ((ssuurrssaa:: ****** DDiirreeccţţiiaa JJuuddeeţţeeaannăă ddee SSttaattiissttiiccăă AAllbbaa))

5.2 PRINCIPALELE CATEGORII DE FOLOSINŢĂ A TERENULUI DE PE

PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA ŞI CARACTERISTICILE

ACESTORA

Pe Platoul Gheţari – Poiana Călineasa am diferenţiat următoarele categorii de

folosinţă: pădure, fâneaţă, păşune, teren arabil şi suprafaţa aferentă gospodăriilor.

Categoriile de folosinţă au fost transpuse şi reprezentate grafic pe ortofotoplanul platoului

cu ajutorul programului ArcView GIS 3.3 prin digitizare manuală.

TTaabbeell 55..33

PPrriinncciippaalleellee ccaatteeggoorriiii ddee ffoolloossiinnţţăă aa tteerreennuulluuii șșii ssuupprraaffaațțaa ooccuuppaattăă ppee PPllaattoouull

GGhheeţţaarrii –– PPooiiaannaa CCăălliinneeaassaa

Modul de folosinţă Suprafața ha

Pădure 952,13 Fâneaţă 633,60 Păşune 137,65

Teren arabil 5,09 Teren abandonat 56,18

Gospodărie 33,45 Suprafața totală 1818,10

14

FFiigg.. 55..1155.. HHaarrttaa pprriinncciippaalleelloorr ccaatteeggoorriiii ddee ffoolloossiinnţţăă aa tteerreennuulluuii ddee ppee PPllaattoouull

GGhheeţţaarrii –– PPooiiaannaa CCăălliinneeaassaa îînn aannuull 22000088

Ponderea principalelor categorii de folosinţă a terenului din zona studiată este

prezentată în fig. 5.16., respectiv a categoriilor de folosinţă a terenului agricol în fig. 5.17.

15

7.57 % 0.28 %3.09 % 1.84 %

34.85 %52.37%

Pădure / Forest Fâneaţă / Hay meadowPăşune / Pasture Teren arabil / Arable landTeren abandonat / Abandoned land Gospodărie / Household

FFiigg.. 55..1166.. SSttrruuccttuurraa ccaatteeggoorriiiilloorr ddee ffoolloossiinnţţăă aa tteerreennuulluuii ddee ppee PPllaattoouull GGhheeţţaarrii –– PPooiiaannaa

CCăălliinneeaassaa îînn aannuull 22000088

76.11 %

6.75 %0.61 %

16.53 %

Fâneaţă / Hay meadow Păşune / PastureTeren arabil / Arable land Teren abandonat / Abandoned land

FFiigg.. 55..1177.. SSttrruuccttuurraa ccaatteeggoorriiiilloorr ddee ffoolloossiinnţţăă aa tteerreennuulluuii aaggrriiccooll ppee PPllaattoouull GGhheeţţaarrii ––

PPooiiaannaa CCăălliinneeaassaa îînn aannuull 22000088

16

Capitolul 6

ELEMENTELE DE LANDŞAFT CULTURAL MONTAN DE

PE PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA ŞI

CARACTERISTICILE ACESTORA

Un factor important cu implicaţii directe în diversitatea elementelor de landşaft

este modul de folosinţă a terenului. Realizarea diferitelor activităţi de către localnici

determină în timp elemente de peisaj originale, care dau o anumită specificitate spaţiului.

Principalele activităţi ale localnicilor de pe Platoul Gheţari – Poiana Călineasa sunt

exploatarea lemnului şi creşterea animalelor. Pe lângă acestea se mai practică şi

cultivarea unor specii legumicole şi, sporadic, activităţi turistice. În urma studiului în

teren s-au obţinut câteva rezultate cu privire la formarea şi descrierea elementelor de

peisaj cultural existente pe Platoul Gheţari – Poiana Călineasa. Elementele de landşaft

remarcate caracterizează un mod de viaţă secular de convieţuire a omului cu natura.

Dintre cele mai importante sunt: aşezările umane permanente, casele tradiționale,

drumurile tradiţionale, șura cu acoperiş de cetină, grămezile de pietre, gardurile de lemn,

căpiţele de fân, păşunatul în pădure, terasele înţelenite, terenul arabil împrejmuit,

fântânile tradiționale, pajiştile cu pruni, molizii cu găuri cicatrizate, fagul cu trunchi

contorsionat, molidul cu trunchi golaş, frasinul folosit, fagul cu scoarţa jupuită.

Folosind datele colectate din teren referitor la poziționarea elementelor de

landșaft mai rar întâlnite de-a lungul zonei de studiu, programul ArcView GIS 3.3 a

generat harta cu răspândirea lor (fig. 6.14).

17

FFiigg.. 66..1144.. HHaarrttaa eelleemmeenntteelloorr ddee llaannddșșaafftt ccuullttuurraall ddee ppee PPllaattoouull GGhheețțaarrii –– PPooiiaannaa CCăălliinneeaassaa

18

Capitolul 7

PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIŞTI DE PE PLATOUL

GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA ŞI CARACTERIZAREA LOR

7.1 MULTIFUNCŢIONALITATEA PAJIŞTILOR DE PE PLATOUL

GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA

În landşaftul agricol al comunei Gârda de Sus, pajiştile se întind pe suprafeţe

însemnate de teren. Mai precis, în cazul zonei de studiu – Platoul Gheţari – Poiana

Călineasa – din suprafaţa totală delimitată de 1818 ha, pajiştile ocupă 771 ha, adică

42,5 %. Ponderea mare a pajiştilor (42,5 %) se explică prin faptul că locuitorii zonei

au nevoie de serviciile oferite de ecosistemele de pajişti în desfăşurarea activităţii de

creştere a animalelor. Fânul obţinut este folosit ca hrană principală pentru animale în

timpul iernii, neexistând acces la alte posibilităţi de furajare, iar primăvara şi toamna

pajiştile se păşunează cu vitele şi caii.

Pajiştile contribuie la un management fluent al sistemelor de cultură, în cazul

nostru, în zona de studiu practicându-se sistemul de agricultură cu „pârloagă”.

O funcţie importantă a pajiştilor este cea de sursă de plante medicinale care

au diferite întrebuinţări, în total 26 de specii fiind identificate de noi, dintre care una

extrem de bine apreciată în ţările Europei de vest, şi anume Arnica montana. O altă

specie medicinală importantă şi ca sursă de fructe de pădure este Vaccinium myrtillus,

care se întâlnește pe unele pajişti de Nardus stricta. Alte plante medicinale care pot fi

identificate frecvent pe pajişti sunt: Achillea millefolium, Alchemilla vulgaris,

Colchicum autumnale, Euphrasia rostkoviana, Linum catharticum, Pimpinella major,

Potentilla erecta etc.

Ca teren deschis, pajiştile oferă o vedere mai largă în activitatea de

supraveghere a animalelor la păşunat sau a diferitelor activități practicate în natură.

În peisajul (landşaftul) zonei, pajiştile au un rol extrem de bine definit prin

ambientul plăcut pe care-l generează, cu rol în atragerea turiştilor, formând împreună

cu pădurile nebănuite surse de sănătate şi frumuseţe.

19

Pajiştile din zona de studiu au fost investigate şi din punctul de vedere al

fitodiversităţii, stabilind în total 426 de puncte de cercetare, iar în 314 dintre acestea s-

a înregistrat indicele Shannon - Wiener cu o medie de 2,26 variind între limitele 0,43

până la 3,09. Bogăţia floristică totală a fost în medie de 29 specii per 25 m2 şi a variat

de la 10 la 52.

7.2 ROLUL PAJIŞTILOR SEMI-NATURALE ÎN LANDŞAFTURILE

CULTURAL ŞI AGRICOL ALE PLATOULUI GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA

În urma defrişărilor, landşaftul natural iniţial şi omogen s-a transformat într–

unul caracterizat de diversitate şi armonie. O dată cu începuturile folosirii pajiştilor,

landşaftul s-a deschis, a devenit mai accesibil, mai „ospitalier” vieţii, expus

schimbărilor şi punctat de diferite elemente caracteristice. În acelaşi context al

landşaftului platoului, acestuia i se atribuie şi o valoare ridicată de naturaleţe datorită

coloritului pajiştilor, sesizat începând cu perioada de după topirea zăpezii până toamna

târziu.

De asemenea, landşaftul Platoului Gheţari - Poiana Călineasa este marcat de

anumite activităţi sezoniere legate de managementul pajiştilor, creând un scenariu

dinamic, pus în legătură directă cu „actorii” care îi dau viaţă şi îl modelează: oamenii

şi animalele lor.

În zona de studiu activităţile şi serviciile turistice se află la început de drum și

o infrastructură corespunzătoare va fi un pas uriaş spre dezvoltarea și diversificarea

ocupațiilor locale.

7.3 STABILIREA TIPURILOR ŞI SUBTIPURILOR DE PAJIŞTI PE

PLATOUL GHEŢARI – POIANA CĂLINEASA

După analizarea celor 426 de relevee floristice, în funcţie de ponderea

speciilor din familia Poaceae, s-au stabilit 44 de tipuri şi subtipuri de pajişti cu

frecvenţa corespunzătoare (tab. 7.1).

Cea mai mare pondere o deţine tipul 5 Festuca rubra - Agrostis capillaris cu

o prezenţă de 28% urmat de tipul 4 Agrostis capillaris - Festuca rubra cu 22%. Cu o

prezenţă de 9% apare subtipul 1 Agrostis capillaris - Trisetum flavescens, apoi cu 6 %

20

tipul 12 Festuca rubra, cu 5 % subtipul 22 Nardus stricta - Festuca rubra, iar apoi cu

4% este prezent subtipul 2 Festuca rubra - Trisetum flavescens. Celelate tipuri şi

subtipuri au acoperiri sub 4% din suprafaţa studiată (fig. 7.5).

Tipurile şi subtipurile identificate au fost transpuse în programul ArcView

GIS în vederea generării hărţii cu răspândirea acestora pe arealul studiat al platoului şi

pentru a determina suprafeţele ocupate de principalele tipuri şi subtipuri de pajişti (fig.

7.6).

TTaabbeelluull 77..11

TTiippuurriillee şşii ssuubbttiippuurriillee ddee ppaajjiişşttee iiddeennttiiffiiccaattee ppee PPllaattoouull GGhheeţţaarrii –– PPooiiaannaa

CCăălliinneeaassaa şşii ffrreeccvveennţţaa lloorr

Nr. crt. Tipul sau subtipul de pajişte Frecvența

1. Agrostis capillaris - Trisetum flavescens 37 2. Festuca rubra - Trisetum flavescens 18 3. Festuca pratensis - Trisetum flavescens 2 4. Agrostis capillaris - Festuca rubra 94 5. Festuca rubra - Agrostis capillaris 119 6. Trisetum flavescens - Agrostis capillaris 8 7. Festuca pratensis - Cynosurus cristatus 3 8. Festuca rubra - Briza media 3 9. Trisetum flavescens - Festuca pratensis 6 10. Trisetum flavescens 3 11. Agrostis capillaris - Festuca pratensis 5 12. Festuca rubra 24 13. Trisetum flavescens - Festuca rubra 9 14. Dactylis glomerata - Trisetum flavescens 3 15. Trisetum flavescens - Dactylis glomerata 3 16. Briza media 1 17. Poa trivialis - Dactylis glomerata 1 18. Agrostis capillaris 2

21

Continuare Tabel 7.1

Nr. crt. Tipul sau subtipul de pajişte Frecvența

19. Poa trivialis 1 20. Festuca rubra - Cynosurus cristatus 4 21. Festuca rubra - Nardus stricta 10 22. Nardus stricta - Festuca rubra 22 23. Nardus stricta - Deschampsia flexuosa 3 24. Festuca pratensis - Bromus squarrosus 1 25. Festuca pratensis - Deschampsia caespitosa 1 26. Festuca pratensis - Poa trivialis 1 27. Nardus stricta 7 28. Cynosurus cristatus - Festuca rubra 1 29. Deschampsia flexuosa - Festuca rubra 2 30. Festuca rubra - Deschampsia caespitosa 1 31. Deschampsia caespitosa 1 32. Festuca rubra - Anthoxanthum odoratum 3 33. Nardus stricta - Anthoxanthum odoratum 2 34. Agrostis capillaris - Deschampsia flexuosa 1 35. Deschampsia flexuosa 1 36. Briza media - Festuca rubra 6 37. Dactylis glomerata - Festuca rubra 2 38. Agrostis capillaris - Dactylis glomerata 2 39. Festuca rubra - Dactylis glomerata 2 40. Agrostis capillaris - Nardus sricta 4 41. Nardus stricta - Agrostis capillaris 4 42. Dactylis glomerata 1 43. Agrostis capillaris - Anthoxanthum odoratum 1 44. Elymus repens - Dactylis glomerata 1 Total - 426

22

4%

9%

22%

28%

6%

5%

Agrostis capillaris - Trisetum flavescensFestuca rubra - Trisetum flavescensFestuca pratensis - Trisetum flavescensAgrostis capillaris - Festuca rubraFestuca rubra - Agrostis capillarisTrisetum flavescens - Agrostis capillarisFestuca pratensis - Cynosurus cristatusFestuca rubra - Briza mediaTrisetum flavescens - Festuca pratensis

Trisetum flavescensAgrostis capillaris - Festuca pratensisFestuca rubraTrisetum flavescens - Festuca rubraDactylis glomerata - Trisetum flavescensTrisetum flavescens - Dactylis glomerataBriza mediaPoa trivialis - Dactylis glomerataAgrostis capillaris

Poa trivialisFestuca rubra - Cynosurus cristatusFestuca rubra - Nardus strictaNardus stricta - Festuca rubraNardus stricta - Deschampsia flexuosaFestuca pratensis - Bromus squarrosusFestuca pratensis - Deschampsia caespitosa Festuca pratensis - Poa trivialisNardus stricta

Cynosurus cristatus - Festuca rubraDeschampsia flexuosa - Festuca rubraFestuca rubra - Deschampsia caespitosaDeschampsia caespitosaFestuca rubra - Anthoxanthum odoratumNardus stricta - Anthoxanthum odoratumAgrostis capillaris - Deschampsia flexuosaDeschampsia flexuosaBriza media - Festuca rubra

Dactylis glomerata - Festuca rubraAgrostis capillaris - Dactylis glomerataFestuca rubra - Dactylis glomerataAgrostis capillaris - Nardus srictaNardus stricta - Agrostis capillarisDactylis glomerataAgrostis capillaris - Anthoxanthum odoratum Elymus repens - Dactylis glomerata

FFiigg.. 77..55.. PPoonnddeerreeaa ttiippuurriilloorr șșii ssuubbttiippuurriilloorr ddee ppaajjiișșttii iiddeennttiiffiiccaattee ppee PPllaattoouull GGhheețțaarrii –– PPooiiaannaa CCăălliinneeaassaa

23

FFiigg.. 77..66.. HHaarrttaa rrăăssppâânnddiirriiii ttiippuurriilloorr şşii ssuubbttiippuurriilloorr ddee ppaajjiişşttii ppee PPllaattoouull GGhheeţţaarrii

–– PPooiiaannaa CCăălliinneeaassaa

24

7.4 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI ŞI SUBTIPURI DE

PAJIŞTE

7.4.1. Caracterizarea tipului Festuca rubra - Agrostis capillaris

Fitocenoza este prezentă în 119 relevee floristice fiind cea mai des întâlnită

(28 %) în pajiştile studiate. Acest tip de pajişte se întâlneşte la altitudinea cuprinsă

între 912 - 1420 m și ocupă 258 ha. Expoziţiile cel mai des întâlnite, în 35 % dintre

locaţii, sunt cuprinse între 90 - 180º, adică între cea estică şi cea sudică, urmate în 29

% din cazuri de cele nordice până pe cele estice (0 - 90º).

Familia Poaceae participă în alcătuirea covorului ierbos în medie cu 37,19 %

până la un minim de 6 % şi un maxim de 80 %. Familiile Cyperaceae şi Juncaceae au

o participare redusă, în medie de 0,59 % (tab. 7.2), în cele mai multe cazuri nefiind

prezente. Speciile din familia Fabaceae sunt prezente cu o medie de 10,21 %, cu un

minim de 0 % şi un maxim de 38,5 %. Plantele din alte familii botanice se înscriu în

compoziţia floristică cu o acoperire medie de 48,39 %, cu un maxim de 79,5 % şi un

minim de 12 %.

Diversitatea floristică a acestui tip este caracterizată printr-o valoare medie a

indicelui Shannon-Wiener de 2,43, înregistrând de asemenea o valoare minimă de 1,47

şi una maximă de 3,02. Numărul mediu de specii este 29,78, cel minim 17, iar cel

maxim 44.

Din punct de vedere al valorii furajere, tipul F. rubra – A. capillaris face

parte din clasa a VII – a, categoria de pajişte este medie şi suportă o încărcătură de

0,61 – 0,80 UVM / ha. Tipul F. rubra – A. capillaris are un caracter heliofil,

microterm, mezofil, slab – acidofil, moderat până la mediu nitrofil, mediu rezistent la

cosit, mediu rezistent la călcat şi rezistent la păşunat.

7.4.2 Caracterizarea tipului Agrostis capillaris - Festuca rubra

În cazul nostru, tipul A. capillaris - F. rubra a fost descris în etajul boreal la

altitudini cuprinse între 1077 şi 1384, în general pe expoziţiile estice până pe cele

sudice (90 o – 180 o). Din totalul ponderii celor 44 de tipuri şi subtipuri identificate pe

platou, acest tip a fost întâlnit în 94 de locaţii, reprezentând 22 % din totalul pajiştilor

25

studiate şi fiind răspândit pe o suprafaţă totală de 226 ha. Tipul este exploatat de cele

mai multe ori prin cosit.

Familia Poaceae îşi face simţită prezenţa în covorul ierbos cu o participare

medie de 46,49 % , datele având amplitudine mare (minim = 9,25 % şi maxim = 78,75

%). Participarea medie a familiilor Cyperaceae şi Juncaceae la acest tip de pajişte este

foarte redusă (0,20 %), înregistrând un maxim de 5,50 %. Familia Fabaceae participă

în compoziţia floristică, în medie cu 10,73 %, înregistrând un maxim de 45 %. Plantele

din alte familii botanice sunt prezente în medie cu 42,27 %, înregistrând un minim de

10 % şi un maxim de 76,50 %.

Diversitatea floristică a acestui tip este evidenţiată de valoarea medie a

indicelui Shannon - Wiener de 2,27, înregistrând de asemenea o valoare minimă de

1,63 şi una maximă de 3,09. Numărul mediu de specii este 31,7, cel minim 20, iar cel

maxim 52.

În ceea ce priveşte valoarea agronomică a pajiştei, tipul A. capillaris – F.

rubra se încadrează în clasa a VI – a, categoria de pajişte este medie şi suportă o

încărcătură de 0,81 – 1,00 UVM / ha.

Tipul A. capillaris – F. rubra este heliofil, microterm, mezofil, moderat

acidofil, moderat nitrofil, mediu rezistent la cosit, mediu rezistent la călcat şi mediu

rezistent la păşunat.

7.4.3 Caracterizarea subtipului Agrostis capillaris – Trisetum flavescens

Fitocenoza de A. capillaris – T. Flavescens a fost identificată în 37 de locaţii

cărora le corespunde o pondere însemnată de 9 % din totalul pajiştilor studiate. În zona

noastră de studiu acest subtip de pajişte apare la altitudini cuprinse între 1070 şi 1337

m şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 60 ha. În general s-a întâlnit pe toate expoziţiile,

dar cel mai frecvent (35 % din locaţii) pe expoziţii estice până pe cele sudice (95 - 180 o). Acest subtip se foloseşte numai prin cosit.

Poaceae - le sunt prezente în medie cu 48,4 % cu un minim de 23,5 % şi un

maxim de 81 %. Familiile Cyperaceae şi Juncaceae au o participare redusă, în medie

1,01 %, în cele mai multe cazuri nefiind prezente. Speciile din familia Fabaceae sunt

prezente în covorul ierbos cu o medie de 10,8 %, cu un minim de 0 % şi un maxim de

26

28 %. Plantele din alte familii botanice apar în medie cu o participare de 45,15 %, cu

un minim de 16 % şi un maxim de 75 %.

Diversitatea floristică a acestui este evidenţiată de valoarea medie a indicelui

Shannon - Wiener de 2,32, înregistrând de asemenea o valoare minimă de 1,47 şi una

maximă de 2,85. Numărul mediu de specii este 27,73, cel minim 13, iar cel maxim 43.

În ceea ce priveşte valoarea agronomică a pajiştei, aceasta se încadrează în

Clasa a VI – a, categoria de pajişte este medie şi suportă o încărcătură de 0,81 – 1,00

UVM / ha.

Subtipul A. capillaris – T. flavescens are un caracter heliofil, microterm,

mezofil, moderat acidofil, mediu nitrofil, mediu rezistent la cosit, mediu rezistent la

călcat şi mediu rezistent la păşunat.

7.4.4 Caracterizarea tipului Festuca rubra

În zona de studiu, acest tip de pajişte se întâlneşte în 24 de locaţii,

reprezentând 6 % din totalul pajiştilor studiate şi ocupă o suprafaţă de 42 ha. Tipul F.

rubra a fost găsit la altitudini cuprinse între 1034 şi 1340 m. 33,3% din locaţii se

găsesc pe versanţi cu expoziţii estice până la cele sudice (90 º - 180 º), iar 29 % pe

expoziţii de la cele sudice până pe cele vestice (180 º - 270 º). Pajiştile se folosesc în

cele mai multe cazuri prin păşunat.

Familia Poaceae participă în fitocenoza tipului F. rubra în medie cu 15,63 %,

cu un minim de 2 % şi un maxim de 39 %. Participarea familiilor Cyperaceae şi

Juncaceae la acest tip de pajişte este redusă (1,76 % în medie), înregistrând un maxim

de 11,2 5%. Familia Fabaceae participă în medie cu 5,57 %, cu un minim de 0,5 % şi

un maxim de 33 %. Plantele din alte familii botanice participă cu un procent destul de

mare comparativ cu cea din alte tipuri: 61,03 %, cu un minim de 44 % şi un maxim de

89,5 %.

Diversitatea floristică a acestui subtip este evidenţiată de valoarea medie a

indicelui Shannon - Wiener de 2,31, înregistrând, de asemenea, o valoare minimă de

0,43 şi una maximă de 3,07. Numărul mediu de specii este 29,92, cel minim 11, iar cel

maxim 46.

27

În ceea ce priveşte valoarea agronomică, tipul de pajişte F. rubra se

încadrează în clasa a IX-a, categoria de pajişte degradată şi suportă o încărcătură de

0,21 – 0,40 UVM / ha..

Tipul Festuca rubra are un caracter heliofil, mezoterm, mezoxerofil,

neutrofil, azotofug, mediu sensibil la cosit, mediu sensibil la călcat şi mediu sensibil

până la mediu rezistent la păşunat.

7.4.5 Caracterizarea subtipului Nardus stricta – Festuca rubra

Fitocenoza N. stricta – F. rubra a fost identificată în 22 locaţii reprezentând 5

% din totalul pajiştilor studiate şi ocupând o suprafaţă de aproximativ 40 ha. Acest

subtip de pajişte a fost întâlnit la altitudini cuprinse între 1094 m şi 1332 m.

Aproximativ 41 % dintre locaţii sunt situate pe versanţi sud-estici şi sudici (115 º- 180

º) şi 31 % pe versanţi nord-estici (15 º- 90 º). În general, acest subtip de pajişte este

folosit prin păşunat.

Familia Poaceae participă în medie cu 43,86 %, cu un minim de 24 % şi un

maxim de 63 %. Participarea familiilor Cyperaceae şi Juncaceae la acest subtip de

pajişte este redusă (2,06 %), dar înregistrează şi un maxim de 20,25 %. Familia

Fabaceae are o participare medie în covorul ierbos de 2,09 % şi un maxim de 23 %.

Plantele din alte familii botanice participă la compoziţia floristică în medie cu 43,45

%, cu un minim de 10 % şi un maxim de 72,5 %.

Diversitatea floristică a acestui subtip este evidențiată de valoarea medie a

indicelui Shannon-Wiener de 1,74, înregistrând de asemenea o valoare minimă de 1,26

și una maximă de 2,11. Numărul mediu de specii este 22,23, cel minim 10, iar cel

maxim 38.

În ceea ce priveşte valoarea agronomică, pajiștea face parte din clasa a IX-a

de vegetație, categoria de pajiște - degradată, suportând o încărcătură de 0,21 – 0,40

UVM / ha.

Subtipul N. stricta – F. rubra are un caracter heliofil, microterm, mezofil,

puternic acidofil, azotofug, mediu sensibil la cosit, mediu rezistent la călcat și mediu

rezistent la pășunat.

28

7.4.6 Caracterizarea subtipului Festuca rubra – Trisetum flavescens

Cercetarea noastră a identificat 18 fitocenoze reprezentând 4 % din totalul

pajiștilor studiate. Subtipul identificat apare începând de la altitudinea minimă de 1083

m până la cea maximă de 1337 m, ocupând o suprafață de aproximativ 32 ha.

Expozițiile pe care se întâlnește acest tip diferă de la cea nord-estică și estică (15 – 90

o) până la cea nord - vestică (315 o), dar mai des, în 33,3 % din locații, pe expoziții sud

- estice până pe cele sudice (105 - 180 o). Pajiștea se folosește de cele mai multe ori

prin cosit.

Familia Poaceae participă în fitocenoză în medie cu 37,86 %, cu un maxim

de 60,5 % și un minim de 11,5 %. Participarea familiilor Cyperaceae și Juncaceae la

acest subtip de pajiște este foarte redusă: 0,03 %, înregistrând un maxim de 0,5 %.

Familia Fabaceae participă în medie cu 14,78 % în compoziția floristică, cu un maxim

de 29 % și un minim de 1,5 %. Plantele din alte familii botanice (AFB) sunt prezente

în fitocenoză în medie cu 47,17 %, cu un maxim de 67,5 % și cu un minim de 25 %.

Diversitatea floristică a acestui subtip este evidențiată de valoarea medie a

indicelui Shannon-Wiener de 2,50, înregistrând de asemenea o valoare minimă de 1,80

și una maximă de 2,98. Numărul mediu de specii este 32,39, cel minim 21, iar cel

maxim 51.

Din punctul de vedere al valorii furajere, subtipul face parte din Clasa a VI –

a de vegetație, categoria de pajiște este medie și suportă o încărcătură de 0,81-1,00

UVM / ha.

Subtipul de pajiște Festuca rubra – Trisetum flavescens are un caracter

heliofil, microterm, mezofil, moderat acidofil și mediu nitrofil. De asemenea, are un

caracter rezistent la cosit, mediu – sensibil la călcat și rezistent la pășunat.

29

CONCLUZII

1. Landșaftul Platoului Ghețari – Poiana Călineasa se încadrează în

tiparele landșaftului cultural tradițional, fiind caracterizat de structuri și

elemente, care conferă spațiului specificitate, situându-l în rândul celor mai

valoroase zone ale României și Europei, fiind reprezentativ pentru cultura

românească.

2. Analiza evoluției numerice a populației din comuna Gârda de Sus,

respectiv a Platoului Ghețari – Poiana Călineasa, conduce la următoarea

concluzii:

- populația comunei scade în perioada 1966 – 2002, după care prezintă o

stabilizare, pentru ca în anul 2006 aceasta să ajungă la 1838 de persoane;

- în anul 2002, la nivelul platoului, numărul locuitorilor din satele

Hănășești, Dealu Frumos și Dealu Ordâncușii prezintă o scădere peste

media comunei față de anul 1992, iar în satele Ghețari și Ocoale

dinamica de scădere este mai lentă.

3. Principalele ocupații ale locuitorilor sunt: agricultura și exploatarea

și prelucrarea lemnului, în cea mai mare parte, iar în unele sate se desfășoară,

în plus, activități turistice și comerciale (Ghețari și Ocoale).

4. Creșterea bovinelor în zona de studiu prezintă următoarea evoluție:

în anul 1977 se înregistrează cele mai mari efective, în perioada 1977 – 2002

numărul de bovine este în scădere, iar în perioada 2002 -2009 are loc o ușoară

tendință de creștere datorată acordării de subvenții.

5. În ceea ce privește cabalinele, în general, numărul lor s-a menținut

relativ constant în perioada analizată, iar în unele sate, cum sunt Ocoale,

Ghețari și Dealu Frumos, chiar a crescut, pe când în satele Dealu Ordâncușii

și Hănășești există o ușoară tendință de scădere.

6. Suprafața luată în studiu de 1818 ha, denumită Platoul Gheţari –

Poiana Călineasa, are următoarele folosințe: pădurea ocupă 52,37 %, fânețele

30

34,85 %, păşunile 7, 57 %, terenul abandonat 3,09 %, gospodăriile 1,84 %, iar

terenul arabil 0,28 %.

7. Principalele elemente de landșaft identificate sunt: aşezările umane

permanente, drumurile tradiţionale, casele tradiționale, șura cu acoperiş de

cetină, grămezile de pietre, gardurile de lemn, căpiţele de fân, fagul cu trunchi

contorsionat, molidul cu trunchi golaş, frasinul izolat, păşunatul în pădure,

terasele înţelenite, terenul arabil împrejmuit, pajiştile cu pruni, molizii cu

găuri cicatrizate, fagul cu scoarţa jupuită.

8. Multifuncționalitatea pajiștilor de pe Platoul Ghețari – Poiana

Călineasa este compusă din următoarele elemente:

sistemele pastorale furnizează hrană pentru animalele domestice pe

toată perioada anului atât sub formă de masă verde, cât și sub formă de fân;

tehnicile agricole folosite dau specificitate landșaftului pastoral;

pajiștile semi – naturale sunt de origine secundară, având un rol

esențial în formarea unui landșaft specific Munților Apuseni, în care

alternanța pădure – fâneață colorează aspectul landșaftului;

flora diversă a pajiștilor cuprinde și multe plante cu rol în terapia

naturistă, și nu numai (ex: Alchemilla vulgaris, Polygala comosa, Vaccinium

myrtillus, Vincetoxicum hirundinaria, Arnica montana etc.)

întreaga activitate umană este dependentă de sistemul praticol, care

are roluri domestice multiple: de la reciclarea dejecțiilor din gospodărie până

la cel de sursă de plante ce servesc la înfrumusețarea terenurilor adiacente

caselor.

9. În urma studiilor noastre s-au identificat următoarele tipuri și

subtipuri principale: Festuca rubra – Agrostis capillaris, Agrostis capillaris –

Festuca rubra, Agrostis capillaris – Trisetum flavescens, Festuca rubra,

Nardus stricta – Festuca rubra și Festuca rubra – Trisetum flavescens.

10. Tipul Festuca rubra – Agrostis capillaris are un caracter heliofil,

microterm, mezofil, slab – acidofil, moderat până la mediu nitrofil, mediu

rezistent la cosit, mediu rezistent la călcat şi rezistent la păşunat.

31

11. Tipul Agrostis capillaris – Festuca rubra este heliofil, microterm,

mezofil, moderat acidofil, moderat nitrofil, mediu rezistent la cosit, mediu

rezistent la călcat şi mediu rezistent la păşunat.

12. Subtipul de pajişte Agrostis capillaris – Trisetum flavescens are un

caracter heliofil, microterm, mezofil, moderat acidofil, mediu nitrofil, mediu

rezistent la cosit, mediu rezistent la călcat şi mediu rezistent la păşunat.

13. Tipul Festuca rubra are un caracter heliofil, mezoterm, mezoxerofil

până la mezofil, neutrofil, azotofug, mediu sensibil la cosit, mediu sensibil la

călcat şi mediu sensibil până la mediu rezistent la păşunat.

14. Subtipul Nardus stricta – Festuca rubra are un caracter heliofil,

microterm, mezofil, puternic acidofil, azotofug, mediu sensibil la cosit, mediu

rezistent la călcat şi mediu rezistent la păşunat.

15. Subtipul Festuca rubra – Trisetum flavescens are un caracter heliofil,

microterm, mezofil, slab acidofil, mediu nitrofil, rezistent la cosit, mediu

sensibil la călcat şi rezistent la păşunat.

16. Dintre fitocenozele studiate, cea mai mare diversitate floristică

concretizată de valoarea medie a indicelui Shannon – Wiener (2,50) este

deținută de subtipul Festuca rubra – Trisetum flavescens, iar cea mai scăzută

(1,74) de subtipul Nardus stricta – Festuca rubra.

17. Tehnicile tradiţionale de management din regiune au creat condiţii

favorabile pentru menţinerea fâneţelor bogate în specii. Bogăţia floristică

medie cea mai mare (32,39 specii per 25 m2) a fost întâlnită în cazul

subtipului Festuca rubra – Trisetum flavescens, iar cea mai scăzută, aceeași

situație ca și diversitatea floristică, s-a constatat în cazul subtipului Nardus

stricta – Festuca rubra (22,23 specii per 25 m2).

32

Bibliografie selectivă

1. AMANTIDOU DESPINA, 2005. Analysis and Evaluation of a Traditional

Cultural Landscape as a Basis for its Conservation Management. A case

Study in Vikos-Aoos National Park-Greece, Fakultät für Först und

Umweltwissenschaften, Albert Ludwigs Universität, pg. 5-15

2. ANTROP M., 2005. Why landscapes of the past are important for the future,

în Landscape and Urban Planning, Elsevier, pg. 21 – 24

3. BARBIERI M., SIMONA BRANIŞTE, VERONICA CONSTANTIN, 2007. Strategia de

dezvoltare a comunei Gârda de Sus 2007-2013, material în curs de publicare

4. CONSILIUL EUROPEI, 2000. European Landscape Convention, Florence,

http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/176.htm

5. DIERSCHKE H., G. BRIEMLE, 2002. Kulturgrasland. Wiesen, Weiden und

verwandte Staudenfluren, Editura Verlag Eugen Ulmer GmbH & Co.,

Stuttgart, Germania, pg. 31-33, 205-216

6. ELLENBERG, H.; H. E. WEBER, R. DÜLL, V. WIRTH WERNER, W. D.

PAULISSEN, 1992. Zeigerwerte von Pflanzen in Mitteleuropa. - Scripta

geobotanica 18

7. FARINA A., 2007. Principles and Methods in Landscape Ecology. Towards a

Science of Landscape, Editura Springer, Dordrecht, Olanda, pag. 1-5, 270-

275

8. FAUCON F., L. RIEUTORT, 2004. Dynamiques de l’ocupation du sol et

enjeux paysagers: de l’ information geographique a l’ elaboration de projets

dans les territoires sensibles auvergnats, Revue d’ Auvergne Des paysages

pour le développement local, numero 571, pag. 211-216

9. GOIA A., EVELYN RUŞDEA, A. PERŞOIU, ADRIANA ŢUŢUIANU, C. ŞUTEU,

2008. Călătorie în timp în Ţara Moţilor, Editura Apltip, Alba Iulia, pag.8-46

10. HÖCHTL F., EVELYN RUŞDEA, H. SCHAICH, P. WATTENDORF, CLAUDIA

BIELING, TATJANA REEG, W. KONOLD, 2007. Building bridges and crossing

borders: Integrative approaches to rural landscape management in Europe în

33

Norsk Geografisk Tidsskrift - Norvegian Journal of Geography, vol 61, Oslo,

pag. 157-169

11. KONOLD W., 1996. Von der Dynamik einer Kulturlandschaft, Das Allgau als

Beispiel, Naturlandschaft und Kulturlandchaft, Editura Ecomed, pag 121-131

12. KONOLD W., R. BÖCKER, U. HAMPICKE, 2001. Handbuch Naturschutz und

Landschaftspflege, Editura Ecomed, Bobingen

13. KOVÁCS J.A, 1979. Indicatorii biologici, ecologici şi economici ai florei

pajiştilor, Redacţia de propagandă tehnică agricolă, pg. 1-50

14. LAUBER S., S. ERZINGER, A. MOHRING, S. PFEFFERLI, GEHRIG SCHMIDT,

S. DIETSCHI, 2004. Combining farm models and GIS to examine farm

structures, land use and effects on landscape, Grassland Science in Europe,

vol.9 - Land Use Systems in Grassland Dominated Regions, EGF 2004,

Luzern, Switzerland, pag. 78-82

15. MÜLLER J., 2005. Landschaftselemente aus Menschenhand. Biotope und

Strukturen als Ergebnis extensiver Nutzung, Editura Elsevier Spektrum

Akademischer Verlag, München, pag. 4-10