Cuprins

Introducere--------------------------------------------------------------------------------------1

Capitolul 1. Definirea turismului montan---------------------------------------------1

Capitolul 2. Particularităţile turismului montan-------------------------------------4

2.1. Formele turismului montan---------------------------------------------------------------------------4

2.2. Factorii de succes ai unei staţiuni turistice montane.------------------------------------------7

2.3. Impactul ecologic şi încercările de armonizare ale turismului montan în mediul

natural-----------------------------------------------------------------------------------------------------------8

Capitolul 3. Principalele destinaţii turistice şi touroperatori-------------------9

3.1. Destinaţii turistice montane pe plan naţional şi internaţional-------------------------------10

3.2. Touroperatori-------------------------------------------------------------------------------------------15

3.4. Imaginea turismului montan românesc în rândurile turiştilor români şi străini---------17

Capitolul 4. Studii de caz-----------------------------------------------------------------20

Prin Himalaya cu ”mocăniţa” indiană-------------------------------------------------------------------20

Kitzbuhel - Capitala sporturilor de iarnă---------------------------------------------------------------24

Concluzie---------------------------------------------------------------------------------------26

Bibliografie------------------------------------------------------------------------------------27

Introducere

Zona montană oferă posibilitatea efectuării odihnei totale şi active, a activităţilor

sportie, distracţie şi recreere, activităţi care contribuie nemijlocit la refacerea psiho-fizică şi a

capacităţii de muncă. Necesitatea dezvoltării turismului montan decurge din multiplele

posibilităţi pe care le deţine muntele în satisfacerea motivaţiilor turistice deosebit de diverse.

Punctul forte ale turismului montan mondial este reprezentat de potenţialul turistic

deosebit de valoros de o mare complexitate şi o varietate a resurselor naturale şi antropice,

precum şi o natura virgină în mare parte. De asemenea, îmbinarea armonioasă a resurselor

turistice montane cu factorii naturali terapeutici permit amenajarea şi dezvoltarea unor staţiuni

cu profil complex şi atractiv.

Datorită acestor considerente, muntele atrage importante fluxuri de turişti, el devenind

prin valenţele sale recreative, deconectante, curative, sportive, un factor cu o importanţă

socială şi educativă pentru populaţie.

Capitolul 1. Definirea turismului montan

Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit în

variante dintre cele mai felurite: „arta de a călători pentru propria placere” (M. Peyromarre

Debord); „activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de

reşedinţa, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei de culturi, datorită cunoaşterii

unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); „fenomen al timpurilor

noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi de schimbare a mediului

încojurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltării

comerţului, industriei şi a perfecţionării mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

Turismul şi călătoriile reprezintă o ramură economică de sine stătătoare care oferă o

sumă de produse precum şi servicii pe care le preia din alte ramuri de activitate economică

legată direct sau indirect de turism.

Două organisme internaţionale, Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) şi

Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) monitorizează permanent stadiul de dezvoltare

atins de industria turismului şi călătoriilor.

Muntele a reprezentat şi reprezintă pentru omul modern o atracţie deosebită pe tot

parcursul anului. Turismul montan se bucură de recunoaştere internaţională deoarece s-a

1

constatat că există un mare interes al populaţiei globului pentru vizitarea regiunilor montane,

la care se adaugă dimensiunile mondiale ale zonelor montane: 24% din totalul mondial, iar un

plus de 14% din populaţia globului se află la contactul regiunilor montane cu regiunile

limitrofe1.

Turismul montan include o paletă largă de activităţi de recreere, spirituale şi

economice, care se desfăşoară în diverse regiuni montane. Este o sursă economică

importantă a multor comunităţi montane, generând locuri de muncă, venituri care, în cele din

urmă, permit localnicilor să-şi organizeze şi continuie traiul în conformitate cu tradiţiile şi

obiceiurile culturale proprii. Totuşi, impactul turismului asupra mediului natural şi comunităţilor

montane este semnificativ, iar în unele zone poate ameninţa biodiversitatea şi atracţiile

culturale sau sociale care reprezintă tot atâtea motivaţii ale deplasărilor turistice în zona

respectivă. Deşi efectele turismului de masă constau în alterarea culturii locale, planificarea şi

managementul eficient pot contribui, în mod decisiv, la păstrarea obiceiurilor, a preocupărilor

artistice tradiţionale, a ospitalităţii, generând totodată o varietate de activităti turistice

interesante şi atractive2.

Turismul montan, ca și concept al industriei turismului, reprezintă o formă de turism „de

interferenta” derivat din :

- turismul de iarnă - formă de turism individualizată pe baza criteriului sezonalității,

având două caracteristici distincte care motivează deplasarea: turismul pentru zăpada și

turismul pentru soarele căutat și în timpul iernii,

- turismul de agrement, turismul de odihnă și recreere sau turismul sportiv - formă de

turism individualizată în funcție de motivațiile deplasărilor.

- Turismul de sejur, care în funcție de timpul disponibil pentru călătorii poate fi un sejur

lung, mediu sau scurt.

Coordonatele evidențiate reprezintă baza diferențierii variantelor de practicare ale

activităților turistice în zonele montane, între care se identifică: turismul pentru sporturi de

1 Price.M, F., Jansky, L. Iatsenia, A., Key Issues for Mountain Areas, United Nations University Press, New York, 2004, p.12 Băltescu, C.A. - Strategii de marketing in turismul montan romanesc, Editura Universităţii 'Transilvania', Braşov, 2010

2

iarnă, turismul itinerant montan, turismul de drumeție montană, turism-alpinism și turism

climateric montan pentru odihnă sau agrement3.

Turismul montan este, de asemenea, o componentă importantă care leagă, prin profilul

activității, cele două categorii de stațiuni: balneoclimaterice și montane, incluzându-se în

tendința de diversificare a activităților în stațiune și de conferire acestora a polifuncționalității,

dar și de includere a muntelui, prin caracteristicile sale morfopeisagistice (altitudine,

componente morfologice, pantă, expunere a versanților, etc.) în circuitul turistic.

Turismul pentru sporturi de iarnă este o formă de turism sportiv, care se

intercondiționează cu celelalte activități din stațiunile climaterice montane. Este dependent

de anumite condiții morfoclimatice, pe de o parte, de dotări caracteristice în spațiul mijlociu

al muntelui, între stațiuni și regiunea înaltă, precum și de infrastructură specifică din stațiunile

ce servesc drept bază de desfășurare, pe de altă parte.

Turismul itinerant montan se leagă de zona montană la peste 1500m, fiind dependent

de căi de acces de o factură aparte (poteci turistice, drumuri forestiere), precum și de factori

naturali morfopeisagistici ce atrag iubitorii muntelui.

Turismul de drumeție montană este foarte răspândit și stimulat de valoarea

peisagistică de o mare diversitate a regiunii montane înalte, dependentă de substratul litologic

și de învelișul vegetal ce înregistrează etajarea altitudinală. Punctele nodale în desfășurarea

drumeției montane sunt cabanele amplasate în poziții favorabile, alese din punct de vedere al

accesului, cât și din punct de vedere al amplasării în apropierea unor obiective turistice cu

impact.

Turismul-alpinism este o formă exclusiv sportivă a turismului montan, practicat de o

categorie restrânsă de persoane cu aptitudini fizice deosebite și antrenate special în acest

scop. Practicarea alpinismului solicită condiții morfologice deosebite: versanți cu pante

abrupte, ridicați până la verticală și energie de relief de sute de metri.

3 Cianga, N., România. Geografia Turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, p 184-186

3

Turismul climateric montan pentru odihnă și agrement este o formă de turism de

stațiune (sejur), practicat în cardul stațiunilor climaterice montane. Amenajările turistice sub

forma stațiunilor se identifică prin dimensiune, respectiv numărul de locuri de cazare asigurat

și dotări aferente, de complexități diferite. Aceste amenajări aparțin în exclusivitate spațiului

montan și sunt legate de componența peisagistică orientată spre factorul relief, la care se

adaugă condițiile climatice și bioclimatice stimulative pentru odihnă și agrement.

Capitolul 2. Particularităţile turismului montan

E minunat că oamenii caută tot mai mult tovărășia munților, că vor să trăiască cât mai

mult din timpul lor liber în natură, să inspire ozonul înălțimilor, aerul ionizat al pădurilor, să-și

fortifice organismul. Dar o excursie la munte nu-i o banală plimbare, ci presupune

cunoașterea unor reguli de fier de care depind bună reușită a călătoriei, bucuria și satisfacția

trăirii o zi, două sau o vacanță în măreția "cetăților de piatră".

Pentru a fi turist trebuie să înveți să faci turism. Mai ales cel care merge la munte

trebuie să știe să o facă. Una e să urci într-un autocar, să te instalezi comod într-un fotoliu

moale și să asculți explicațiile unui ghid și cu totul altceva este să-ți pui ruxacul în spate, să

urci zile întregi un munte, să treci peste prăpăstii și crește, să știi cum să-ți întinzi un cort,

cum să aprinzi un foc pe vânt, cum să te orientezi pe ceața, cum să dai primul ajutor unui

tovarăș rănit, să ocrotești natura pură a muntelui, dar mai ales cum să-ți prețuiești pe munte

propria-ți viață.

Omul nu se îndreaptă spre munte numai pentru frumusețea lui, pentru faptul că îi oferă

o experiență de viață unică4.

2.1. Formele turismului montanDezvoltarea activităților turistice în zonele și stațiunile montane presupune asigurarea

condițiilor și dotărilor necesare practicării unei varietăți de acțiuni și programe turistice.

Caracteristicile extrem de complexe și diferite ale segmentelor de clientelă turistică,

necesitatea funcționării echipamentelor turistice pe durată întregului an, ca o condiție

intrinsecă a acoperirii cheltuielilor indirecte, cu pondere foarte mare, mai ales în industria

ospitalității și asigurarea premiselor de îndeplinire ale criteriilor de eficienţă economică și

4 Preda, I. Omul şi muntele, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981, p.1

4

socială, etc., sunt doar câteva dintre considerațiile care argumentează importanța și rolul

determinant al valorificării depline a potențialului natural și antropic existent în arealele

montane prin diversificarea formelor și acțiunilor specifice turismului motan.

Formele turismului montan pot influența dezvoltarea rapidă a multor piețe turistice, nu

necesită investiții mari, pot aduce beneficii notabile comunităților locale și pot fi extinse la o

scară mai mare decât formele de turism tradiționale5.

Speoturismul reprezintă incursiunea ghidată în peșteră, orientare și depășirea unor

variate obstacole. Vizitarea peșterilor prezintă un interes sportiv aparte, explicat prin mersul în

apă, cascade, rapeluri, avene, probleme de orientare, precum și un interes științific, fiind

bogate în formațiuni de tipul coloanelor, stalactitelor, stalagmitelor, draperiilor, tuburilor de

orgă, etc. Recent, tot mai multe persoane sunt interesate de vizitarea peșterilor (mai ales în

rândul generației tinere). Curiozitatea, dorința de cercetare, dar în cele mai multe cazuri

bogăția formelor și culorile subterane sunt principalele motive de vizitare6.

Țările reprezentative pentru practicarea turismului speologic sunt Franţa, Italia,

Spania, Austria, Slovenia, Slovacia, SUA şi Mexic.

Turismul de aventură presupune vizitarea unei regiuni aproape neafectată de

impactul montan, antrenarea unui efort fizic relativ mare și asumarea unor riscuri mai mari,

fiind o combinație între natură și adrenalină. Caracteristicile unui produs de turism de

aventură vizează existența unui anumit factor de risc, prezența unor îndemânări specifice

pentru turistul care practică această formă de turism și se desfășoară în zone mai puțin

accesibile.

În ultimii douăzeci de ani au apărut două forme de turism de aventură: aventură ușoară

și aventură dură. Aventura dură se caracterizează prin activități exterioare de mare

provocare, cum ar fi alpinism , cățărat pe blocuri de gheață și stâncă, deplasări cu pluta sau

caiacul pe ape repezi, parcurgerea canioanelor sau cheilor precum și alte sporturi de exterior

care necesită putere, energie și îndemânare. Turismul de aventură dură este riscant și

interesează un număr relativ mic de turiști.

5 Stănciulescu, G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura Econmică, Bucureşti, 2004, p.100-1016 Lascu, C., Ghidul turismului de aventură, Editura House of Guides, Bucureşti, 2007, p35

5

Pe de altă parte, turismul de aventură ușoară atrage interesul unui segment mult mai

mare de turiști, în mod special dacă i se adaugă mersul pe jos, drumeția, plimbarea cu

bicicletă, mersul cu plută, canoe, caiac, cu barca pe lacuri, înotul, călăritul, schi fond, schi și

schi placă, pe părții ușoare sau moderate. Turismul de aventură ușoară se poate concentra

pe un singur sport sau poate include activități polisportive. Această formă de turism se

adresează tuturor persoanelor, indiferent de vârstă. În general, sunt persoane care manifestă

respect pentru natură și sunt dornice să învețe cât mai multe lucruri despre locurile pe care le

vizitează. În plus, este un segment de piață interesat să sprijine întreprinzătorii locali și să

guste bucătăria locală.

Principalele forme ale turismului de aventură sunt7 :

- alpinismul – concept care desemnează orice activitate recreativă sau sportivă care

are ca scop ascensiunea în munți. Alpinismul implică, în majoritatea cazurilor,

asumarea unei doze mai mici sau mai mari de risc, datorită naturii traseelor care pot fi

deseori o combinatie de pasaje de stâncă, zăpada sau gheață.

- Bungee jumping – este o săritură de la mare înălțime (câteva sute de metri).

Persoana care sare este legată la capătul unei corzi elastice care este prinsă de locul

unde se efectuează săritura,

- Raftingul – este acea formă a turismului de aventură care presupune coborârea

râurilor învolburate cu barcă pneumatică,

- Traversarea pe corzi mobile (paralele în plan vertical sau orizontal) include

deplasarea pe distanțe cuprinse între 10-40m, la înălțimi de 3-40m în funcție de

locație și solicitări. Traversarea se face individual sau câte doi, participanții fiind

asigurați cu centuri, atât de corzi cât și lateral, pentru eventuale recuperări,

- Traversarea cu tiroliana – cuprinde deplasări pe distanțe între 30-50m, la înălțimi de

5-40m pe un cablu de oțel, dublu asigurat, atelierul cu rolă în care fiecare participant

se instalează urmând a fi tras de restul echipei în partea cealaltă,

- Mountain bike – reprezintă plimbări în grup cu biciclete speciale pe trasee de munte

(drumuri forestiere, poteci).

7 Lascu, C., op.cit., pp. 83-102

6

Acestor forme ale turismului de aventură li se adaugă drumețiile și trekking-ul

(călătorii pe jos de lungă durată), scufundări, vânătoarea și studierea vieții animalelor

sălbatice, s.a.

Turismul rural și agroturismul presupun dezvoltarea activităților turistice în sau pe

lângă satele tradiționale interesante, unde turiștii se cazează, servesc masa, observă și

participă la activitățile satului. Facilitățile sunt construite și conduse de localnici, care

asigură și servirea mesei (bucătăria locală și alte servicii turistice. De asemenea, turiștii au

posibilitatea să cunoască stilul de viață local, tradițiile, artă, meșteșugurile artizanale și

activitățile economice. Locuitorii pot fi ghizi pentru parcurgerea traseelor amenajate din

zonele învecinate și pot organiza spectacole de muzică și dans8.

2.2. Factorii de succes ai unei staţiuni turistice montane.Patrimoniul turistic este alcătuit din resurse naturale și antropice, din infrastructura

generală și de interes turistic, din suprastructura turistică (baza tehnico-materială a

turismului răspândite în teritoriu în cadrul unor zone, subzone, stațiuni și centre turistice.

Stațiunea turistică reprezintă unitatea de bază în activitatea de turism. Se indentifică

stațiuni balneare, stațiuni climaterice, stațiuni termale, stațiuni pentru sporturi de iarnă

etc9.

Conform normelor O.M.T., o stațiune de sporturi de iarnă este o localitate montană

dotată cu echipamente (structuri) hoteliere și sportive în vederea practicării sporturilor de

iarnă. Localitățile care au zăpadă, dar nu dispun de amenajări nu pot fi numite stațiuni

pentru sporturi de iarnă, ci « centre de schi și turism de iarnă »10.

Succesul unei staţiuni montane va fi dat de componentele principale ale produsului

turistic obţinut prin amenajarea şi exploatarea sitului montan:

- domeniul schiabil şi dotările aferente

- serviciile de cazare şi alimentaţie

- serviciile suplimentare

- protecţia mediului.

Principalele coordonate de apreciere ale atractivităţii unei staţiuni montane sunt:

8 Stănciulescu, G., op.cit. pp.101-1029 Erdely G., Gherghilas, A., Amenajari turtistice, Ed. Universitară, Bucureşti, 2006, p.4710 Idem, p. 48

7

- lungimea şi calitatea pârtiilor de schi

- indicatorul metrii-pârtie pe loc cazare

- numărul şi calitatea tehnică a mijloacelor mecanice de urcat şi corelaţia cu capacitatea

de cazare

- structura şi diversitatea amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă, cât şi de

vară

- volumul şi gradul de confort al capacităţii de cazare

- originalitatea ofertei turistice şi calitatea serviciilor oferite.

Destinul turistic al zonei montane depinde de mare masura de dorintele si nevoile

clientelei potenţiale dar şi de imaginea pe care o au diferitele situri în zona montană. În acest

sens implementarea unei staţiuni montane reprezintă o decizie condiţionată de

interdependenţa complexă dintre cadrul natural, infrastructura generală şi fluxurile turistice.

Aceşti factori sunt esenţiali în selectarea stilului ce urmează a fi amenajat şi în elaborarea şi

realizarea amenajării staţiunilor.

2.3. Impactul ecologic şi încercările de armonizare ale turismului montan în mediul natural

Între toate tipurile de regiuni ce pot fi amenajate turistic, mediul montan este, probabil,

cel mai exigent și cel mai vulnerabil. Cu toate că zona montană a fost considerată astfel,

procesul de amenajare și dezvoltare a fost rapid și nu în toate situațiile s-a reușit prevenirea

sau evitarea efectelor nedorite. În esență, problemele impactului turismului montan asupra

mediului nu diferă de cele întâlnite în alte zone, chiar dacă fragilitatea ecosistemelor montane

este mai mare. O particularitate deosebită este cea a riscului alterării imaginii turistice a

muntelui, o amenințare apărută odată cu multiplicarea amenajărilor turistice montane.

În zona montană, ca și pretutindeni, turismul generează paradoxal degradări sau chiar

distrugeri resurselor peisagistice care l-au generat. Una dintre cele mai vechi și mai

importante practici turistice - contemplarea peisajului - este astăzi amenințată de creșterea

circulației turistice și de multiplicarea echipamentelor în masivele montane. În afara unor

efecte negative punctuale cum ar fi poluarea aerului în stațiunile cu circulație rutieră intensă,

prezența deșeurilor pe traseele montane, eroziunea solului pe pârtiile de schi s.a., un aspect

important și care ar trebui să dea de gândit îl reprezintă artificializarea resurselor turistice

montane.

8

Circulația turistică este o sursă a dezechilibrelor la nivelul ecosistemelor montane.

Defrișarea masivă, practicile agricole care nu țin cont de evoluțiile naturale ale ecosistemelor,

prelevarea apei din rezervele subterane, agravată de moda golfului și piscinelor,

imposibilitatea tratării apelor reziduale, ale căror grad de poluare crește ca urmare a

practicilor agricole contemporane, datorită condițiilor fizico-geografice sau investițiilor

deosebit de scumpe constituie probleme ecologice majore. Prezența turiștilor însăși este o

sursă de perturbare a mediului. Eroziunea solului este mai mare în siturile foarte frecventate

și acolo unde amenajările au necesitat dispariția covorului vegetal (poteci, pârtii de schi).

Dezvoltarea montană necontrolată, cu efectele de poluare asupra mediului înconjurător duce

în timp la pierderea atracției inițiale asociate unei destinații turistice.

Capitolul 3. Principalele destinaţii turistice şi touroperatori

Turismul montan pe plan mondial a cunoscut o evoluție în ritmuri înalte după cel de-al

doilea război mondial, a evidențiat preocupările deosebit de intense ale unor țări de a

dezvolta, cu prețul unor investiții imense, o bogată și diversificată ofertă în stațiunile

montane, bazată în mare parte pe practicarea sporturilor de iarnă. Eforturile investiționale s-

au îndreptat spre acele situri montane care îmbinau un cadru natural propice și o anume

atractivitate pentru unele sisteme de valori foarte precise; cu alte cuvinte, stațiunile montane

au fost amenajate în acele zone în care se îmbinau perfect condițiile naturale cu cele sociale

și economice.

Țările dezvoltate economic dețin și cele mai competitive stațiuni montane și beneficiază

de un potențial turistic montan valoros: țările alpine europene (Franța, Elveția, Austria, Italia,

Germania), S.U.A. și Canada, țările scandinave, Japonia. O serie de alte țări, cu un nivel

economico-social mai scăzut au încercat și ele să pătrundă pe piața turismului montan

internațional, dezvoltând o ofertă mai mult sau mai puțin competitivă: Cehia, Slovacia,

Polonia, Slovenia, România, Bulgaria, Maroc, Liban, Argentina, Nepal și altele. Astfel că în

prezent întâlnim o ofertă montană deosebit de bogată și diferențiată, care poate satisface

cerințele unor numeroase segmente de turiști.

9

Aşa cum menţionam anterior, cea mai mare concentrare a amenajărilor se observă în

următoarele areale sau regiuni11:

        Munţii Alpi (Franţa, Austria, Elveţia, Italia, Germania, Slovenia);

        Munţii Carpaţi (Cehia, Slovacia, Polonia, România);

        Munţii Scandinaviei (Norvegia, Suedia, Finlanda);

        Munţii Pirinei (Franţa, Spania);

        Munţii Apalachi (estul S.U.A. si Canadei);

        Munţii Stancosi (vestul S.U.A.);

        Munţii Anzi (America de Sud);

        Munţii Himalaya (Nepal, China);

        Muntele Fiji (Japonia) etc.

3.1. Destinaţii turistice montane pe plan naţional şi internaţionalȚările europene grupate în jurul Munților Alpi se constituie în cei mai importanți

promotori și ofertanți ai turismului montan mondial, afirmație justificată prin elementele

potențialului natural și cultural-istoric de care dispun, cărora li se alătură gradul de dezvoltare

atins în organizarea tehnico-materială a turismului montan că urmare a implementării unor

proiecte ample și costisitoare de amenajare turistică cu desfășurări continue, facilitățile

existențe și faptul că lansează trendurile modei în activitățile de profil12.

Dintre destinaţiile turistice montane internaţionale, enumerăm13:

Aspen, SUA

Una dintre cele mai cunoscute stațiuni montane de iarnă, Aspen, situată în Munții

Stâncoși din SUA, este renumită pentru pârtiile sale de schi, dar și pentru frumusețea

locurilor, indiferent de sezon. Este un loc perfect atât pentru cuplurile tinere, cât și pentru

familiile cu mulți copii.

Orice îți dorești poți găsi în Aspen: de la sporturile specifice acestei perioade (schi,

patinaj, săniuș) până la plimbări cu sania trasă de câini sau rafting. Trebuie să știți că, dacă

aveți noroc, puteți asista chiar la una din numeroasele competiții internaționale de schi, la

care participă cei mai buni sportivi ai lumii.

11 Tigu, G., Turismul montan, Editura Uranus, Bucureşti, 2001, . 9112 Băltescu, C.A, op.cit., p. 5313 http://stirileprotv.ro/exclusiv/travel/top-10-cele-mai-frumoase-statiuni-de-ski-din-lume.html

10

Cortina D'Ampezzo, Italia

Pe cât de renumită este Italia pentru mâncărurile delicioase și monumentele istorice unice

în Europa, pe atât de apreciată este și pentru stațiunile montane. Stațiunea alpină Cortina,

situată în inima Munților Dolomiți, a găzduit Jocurile Olimpice de iarnă din anul 1956.

Orășelul montan este recunoscut ca fiind ‘perla’ regiunii și este destinat clienților obișnuiți cu

luxul. Cortina, aflată la 1224 metri altitudine, are un farmec alpin greu de egalat, recunoscut

atât de cei care vin pentru a se relaxa și a admira natura, cât și de pasionații sporturilor de

iarnă.

Pentru cei care vor să încerce ceva nou în materie de sport, există în stațiune și o pistă

de bob. Cei 110 kilometri de pârtii, cu cele 39 de instalații de urcat, atrag că un magnet

‘crema’ schiorilor europeni. Zona cea mai bună pentru practicarea acestui sport este Sella

Ronda, un traseu ce include mai mulți versanți legați între ei și care poate fi parcurs într-o zi.

Mont Tremblant, Canada

Una dintre cele mai încântătoare stațiuni de vacanță canadiene este Mont Tremblant,

situată la aproximativ 100 de kilometri de Montreal. Aceasta este faimoasă pentru cele 96 de

părții de schi, dintre care peste 60 sunt luminate până noaptea târziu. În afară de schi sau

drumeții pe numeroasele trasee, turiștii pot face canoe, rafting sau pot participa chiar la curse

de mașini.

Dacă aveți șansa să ajungeți aici, vă puteți demonstra talentul într-ale sculpturii și nu

oricum, ci în gheață. Sau, de ce nu, puteți participa la competițiile prin labirintele de zăpada

organizate pe timpul iernii. Nu ratați nici plimbarea prin Parcul Național din Mont Tremblant,

care oferă peisaje spectaculoase asupra munților, râurilor și lacurilor din regiune..

Stowe, SUA

Stațiunea Stowe din Vermont, Statele Unite este renumită pentru unele din cele mai

abrupte pârtii din lume destinate schiorilor profesioniști. Cele două zone de schi din Stowe

sunt Mount Mansfield și Spruce Park.

Stowe este unul dintre cel mai renumite locuri dedicate sporturilor de iarnă și este

recunsocut pentru șarmul aparte, tipic american. Este printre puținele locuri de unde poți lua

telescaunul până în altă stațiune.

Chamonix Mont Blanc, Franta

11

Stațiunea Chamonix, situată la 1.035m altitudine, la poalele Masivului Mont Blanc, este

una din cele mai căutate destinații de schi din Europa. Trebuie să precizăm că Chamonix

este gazda primelor Jocuri Olimpice de iarnă, din 1924..

Aici putem găsi una dintre cele mai lungi pârtii din lume, de aproape 24km (Vallée

Blanche). În această stațiune, autoritățile au pus la dispoziția turiștilor 48 de mijloace de

transport pe cablu, pentru cele 66 de pârtii dispuse pe o distanță de 140 de kilometri și 67 de

mașini pentru zăpada artificială.

Kitzbuhel, Austria

O altă stațiune montană renumită în Europa este Kitzbuhel din Austria. Aici aveți la

dispoziție nu mai puțin de 148 de kilometri de pârtii, la altitudini între 800 și 2.000 de metri

Regiunea este cunoscută și datorită concursului masculin din cadrul circuitului Cupei

Mondiale, unde anual se întrec cei mai buni schiori ai lumii. Un alt eveniment la care ar trebui

să fiți prezenți este Festivalul anual al Automobilelor de Epocă, Kitzbuheler Alpenrallye.

Lake Louise, Canada

Localizat în mijlocul Parcului Național Banff, Lake Louise este una dintre cele mai

frumoase zone montane din lume. Aici există trei zone principale de schi: Mount

Norquay/Mystic Ridge, Sunshine Village și Lake Louise - aflate la o distanță de câțiva

kilometri unele de altele.

Lake Louise este teritoriul perfect pentru cei care vor să scape de aglomerație și tot ce își

doresc este o vacanță în care să se relaxeze în intimitate - orășelul în sine nu este foarte

mare, având câteva hoteluri și magazine, însă are un transport extrem de bine pus la punct,

astfel încât puteți ajunge foarte repede la oricare dintre zonele de schi menționate mai sus.

Zermatt, Elveţia

Zona Zermatt din Elveția este dotată cu 195 kilometri de pârtii, din care un sfert au tunuri

de zăpada. Este una dintre cele mai renumite stațiuni de lux din Europa.

Un lucru interesant este că stațiunea Zermatt este numită ‘lumea fără masini’, asta pentru că

accesul autoturismelor nu este permis.

Cel mai mare avantaj al acestui loc este că zăpada este aproape în permanență, pe

durată întregului an. Astfel, stațiunea este renumită ca având cel mai lung sezon de schi. Un

punct turistic obligatoriu de vizitat în Zermatt este ‘Sala de Gheata’, o grotă naturală situată

sub ghețarul Matterhorn, la altitudinea de 3820 de metri

12

Vail, SUA

Regiunea Vail din Colorado, este una din cele mai cunoscute destinații dedicate

sporturilor de iarnă din Statele Unite. Aici aveți la dispoziție nu mai puțin 2600 de hectare de

teren unde puteți schia în voie.

În afară de activitățile specifice unui astfel de loc (sporturi, plimbări cu caleașcă trasă de căi

sau trasee superbe), puteți găsi galerii de artă sau muzee.

Intre destinaţiile turistice naţionale, enumerăm :

Sinaia

Denumită şi Perla Carpaţilor, Sinaia se diferenţiază de celelalte staţiuni turistice de pe

Valea Prahovei prin vilele pitoreşti ce se înşira şi de o parte şi de alta a drumului care

traversează staţiunea.

Sinaia se află la doar 120 km de Bucureşti şi doar 35 de km de Braşov; asta o face să fie

foarte accesibilă pentru turiştii care vin aici din sud dar şi din alte zone ale ţării pentru câteva

zile de recreere.

Staţiunea beneficiază de 5 pârtii de ski, cu dificultate mică, medie şi mare deservind astfel

toate categoriile de turişti, de la cei experimentaţi la cei mai puţin.

Predeal

Predeal este orașul situat la cea mai mare altitudine din România, și anume între 1.030 m

și 1.110 m..

Aceasta este una dintre cele mai vizitate stațiuni montane pe timp de iarnă; cele 5 pârtii

de ski din Predeal dotate cu telescaun și teleschi devin neîncăpătoare pentru turiștii aflați aici

în plin sezon. Pentru iubitorii dansului pe gheață, aici există și 2 pationare; primul este situat

în cadrul complexului ‘Fulg de Nea’, lângă pârtia Clăbucet și cel de-al doilea este situat lângă

piața agroalimentară. De asemnea, turiștii se pot bucura de traseele pentru ATV, activitate

care a luat amploare în ultimii ani. Orașul se află la cca 140 km distanță de București, 25 km

distanță de Brașov, 25 k distanță de Castelul Peleș de la Sinaia și 30 km distanță de Bran.

Rânca

Stațiunea Montană Rânca stă de veghe la capătul celui mai înalt drum de la noi din țara,

Transalpina. Situată la altitudinea de 1650 m, statinea oferă turstilor ocazia ca aceștia să se

relaxeze vara departe de căldura orașelor aglomerate. Pe timp de iarnă, Rânca devine punct

13

de interes pentru împătimiții sporturilor albe. Stațiunea are 5 pârtii de ski, 4 cu grad de

dificutate mic și una cu grad de dificultate mediu; pârtiile se află pe Muntele Cornescu. Pârtia

M1 pentru începători este dotată și cu nocturnă, teleschi și babyschi, în vreme ce partille M2,

M3 și M4 sunt dotate doar cu teleschi (lungime: 610 m). Cea mai lungă pârtie are 710 m, are

dificultate mică și are doar teleschi; în stațiune se găsesc și puncte de închiriere echipament

de iarnă: schiuri sau plăci de snowboard. De reținut că iarna accesul în stațiune și implicit pe

Transalpina, se face doar din Novaci și doar cu mașini echipate corespunzător de iarnă

(lanţuri).

Stâna de vale

Stațiunii Stâna de Vale, i se potrivește ca o mănușa localizarea ”in inima munţilor”.

Aceasta este situată sus, în inima Munților Apuseni (Vlădeasa), la altitudinea de 1100 metri,

înconjurată pe toată părțile de zidurile munților. Atracțiile ce îi fac cinste zonei, sunt dintre

cele mai diverse: de la pârtie de ski cu teleski, până la Izvorul Minunilor, izvor despre care

legendele transmise prin viu grai spun că ar avea ape tămăduitoare. Iubitorii traseelor

montane sunt și ei împăcați de acestă regiune montană: câteva dintre principalele puncte de

atracție din zonă, sunt date de Izvorul Muntelui, Cascada Iadolina, drumeții montane pe nici

mai mult nici mai puțin de 16 trasee montane bine marcate. Urmând traseele de aici, puteți

vedea cea mai mare cascadă din România: Saritoarea Bohodeia, ce are o înălțime de 96 de

metri. Alte atracții montane sunt date de vizite la Peștera Urșilor, Peștera Ferice, Peștera

Onceasa, Peștera Alunului și Meziad, excursii ce duc la Popasul Pescăresc Cefa sau la

Păstrăvăria Stâna de Vale.

Poiana Braşov

Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România și

totodată un important centru turistic internațional, devenind destinația ideală pentru o

vacanță relaxantă în sânul naturii. Vara turistul învățat cu muntele poate să facă drumeții

montane în masivul Postăvarul și împrejurimi descoperind numeroasele trasee marcate. Iarna

îi stau la dispoziție turistului 12 pârtii de ski de diferite grade de dificultate destinate atât

începătorilor cât și avansatilor în arta skiului. Transportul pe munte este asigurat cu mijloace

mecanice pe cablu.

14

3.2. TouroperatoriTouroperatorul este un organizator de voiaje care face oficiul de producător pentru

industria turistică. Produsul pe care touroperatorii îl oferă este pachetul de servicii format din

servicii de transport, cazare în hotel, transfer la şi de la aeroport. Pe lângă acestea, pachetul

poate cuprinde şi servicii de divertisment, plimbări, închirieri maşini şi altele.

Din punct de vedere al localizării, touroperatorii se deosebesc de hoteluri, care, de

obicei, sunt localizate în număr mai mare în ţările receptoare de turişti, ei fiind localizaţi în

ţările emiţătoare de turişti, având totuşi filiale în unele ţări receptoare mai mari.

Experienţa touroperatorilor ca producători şi distribuitori de servicii turistice, cunoaşterea

pieţei internaţionale şi accesul lor la servicii complementare creează o dependenţă a ţărilor

receptoare de aceştia.

Dintre touroperatorii specializaţi pe turismul montan, pe plan internaţional, enumerăm:

- Touroperatori din Statele Unite ale Americii

▪ Bike Tours Direct – Ciclism

▪ Adventure Collection - Scuba diving, Mountain bike, Ciclism

▪ Access Trips - Surfing, Skiing, Snowboarding

▪ Alaska Backcountry Tours & Adventure - Escaladă, Drumeţie

▪ Rocky Mountain Getaways - Escaladă pe gheaţă, Ski, Echitaţie

▪ Experience plus - Mountain biking, vacanţe de aventură

▪ Alta Ski Area – Ski

- Tour operatori din Australia

▪ All Trails - Drumeţie, Ciclism, Trekking

▪ Executive Edge - vacanţe de aventură

▪ Trek Larapinta - Trekking

- Touroperatori din Franţa

▪ Chalet L Oreade - Mountain biking, Snowboarding, Skiing

▪ Generation mountain bike - Mountain Biking

▪ Skiidy Gonzales - Skiing, Snowboard, Mountain Biking, Cycling

- Touroperatori din Germania

▪ Cycle Green Tours - Mountain Biking

15

▪ Sachsische Schweiz e. V - Cycling, Walking, Ecotourism

- Touroperatori din Austria

▪ Feelfree - Mountain Biking, Canyoning, Whitewater Rafting

▪ GetWet Outdoor Adventures - Canyoning, Trekking, Adventure Holiday

▪ Minster Travel Service Ltd - Ice Climbing, Snowboarding, Skiing

- Touroperatori din Polonia

▪ Wanderer - Walking, Survival Courses, Trekking

▪ Tatra Extreme - Adventure Racing, Bungee Jumping, Canyoning

In România, dintre touroperatorii specializaţi pe activităţi în zona montană, enumerăm:

▪ Apuseni Experience - Drumeţii, ciclism, vacanţe de iarnă, vacanţe la ţara

▪ Barefoot – Canoe - Pescuit sportiv, Trekking

▪ Explore România - Drumeţie, Mountain biking, Escaladă, Activităţi de iarnă

▪ Mountainbike România - Mountain bike

▪ Extreme Travel - Trekking, Expediţii, Aventură

▪ Adventure Transylvania - Trekking, Hiking, Mountain biking

▪ Active Holidays - Drumeţie, Wildlife and Nature

Anul acesta, s-a format cel mai mare grup de touroperatori din România, Christian

Tour, formulă din care fac parte: Christian Tour (lider în vacanțe internaționale), Pegas

Holidays (singura agenție din România cu prezenţă importantă pe piețele din afara țării),

Europa Travel (cel mai mare turoperator pe vacanțe low cost) și Bibi Touring (turoperator de

top specializat exclusiv în turism intern). Asocierea celor patru mari agenții, considerată de

specialiștii în domeniu cel mai mare eveniment al anului, deschide o nouă etapă în domeniul

pieței de ‘travel’. După patru ani de criză, obiceiul de consum, orizontul de așteptare și

standardele turiștilor s-au schimbat. Romănii îsi doresc acum produse complete și pun un

accent din ce în ce mai mare pe vacanțe sigure, garantate, la cel mai bun raport calitate -

preț. Pentru acest tip de pachet turistic un turoperator are nevoie de forță financiară, de

experiență, de echipe specializate și mai ales de volume mari de turiști. Un trust de turism

puternic înseamnă forță de negociere cu partenerii străini, fie ei hotelieri, companii aeriene

sau turoperatori locali. Membrii grupului lucrează la un program inedit de fidelizare și

bonusare, care oferă turiștilor, dar și partenerilor, posibilitatea de a beneficia de discounturi,

16

bonusuri și vacanțe incentive dintre cele mai apreciate. Acestea acoperă o plajă diversă, de

la sejururile interne, la pachetele exotice; de la călătoriile low cost, la vacanțele clasice14.

3.4. Imaginea turismului montan românesc în rândurile turiştilor români şi străiniINSOMAR a realizat în cursul anului 2009 o serie de cercetări de piaţa cu scopul de a

evidenţia caracteristicile consumului de servicii turistice în Romania15

O parte însemnată a cetățenilor români, respectiv 69.2% declară că preferă să

petreacă concediul/zilele libere într-o stațiune sau localitate turistică din România, motivele

principale fiind: prețul mai convenabil (70%) și faptul că prietenii sau cunoștințele îi conving în

acest sens (36%).

Un procent de 26.7% și-au exprimat intenția de a petrece o vacanță într-o stațiune de

munte din România, a doua opțiune după litoral (34%).

Cele mai importante caracteristici în alegerea unei destinații de vacanță sunt: un

raport preț/calitate convenabil (68.2%), posibilitatea tratării sănătății (39.7%), calitatea cazării

și a serviciilor de servire (38.8%), urmate de calitatea peisajelor și a mediului înconjurător,

posibilitățile de distracție, ușurința deplasării. Referitor la motivele principale pentru selecția

unui hotel se păstrează aceeași ierarhie..

Impactul acțiunilor de promovare în rândurile turiștilor români este foarte scăzut, 48%

nu cunosc campania "România, the land of choise", 62.4% nu au văzut clipul de promovare

turistică a României, iar 69.6% nu au auzit de programul "O săptămâna la munte".

Sintezele statistice ale turismului din țara noastră evidențiază o lipsă evidentă de

popularitate a României în rândul turiștilor străini. Turiștii străini care vizitează România

motivați de cunoaștere, odihnă sau petrecerea timpului liber aleg varianta circuitelor de 7-10

zile, care le oferă posibilitatea cunoașterii marilor orașe din țara noastră și a unor zone care

se bucură de o anumită notorietate (precum zona Sibiului, Brașovului), în timp ce sejururile în

zonele montane, litorale sau balneare sunt puțin solicitate 16.

În perioada 2005-2006, Ministrul Turismului a comandat o serie de studii legate de

identificarea imaginii pe care o are țara noastră în rândurile turiștilor proveniți dintr-un număr

14 http://www.infotravelromania.ro/blog/2012/10/s-a-format-cel-mai-mare-grup-de-turoperatori-din-romania/ 15 INSOMAR, Raport de cercetare - Consumul de servicii turitice în România, August 2009, Octombrie 2009, Noiembrie 200916 Baltescu, C.A., op.cit. p.57

17

de 11 țări europene: Austria, Germania, Norvegia, Italia, Marea Britanie, Spania, Franța,

Finlanda, Ungaria, Suedia și Danemarca. Aceste analize au fost realizate de firme

specializate în efectuarea cercetărilor de marketing din țările de proveniența ale turiștilor

străini și au fost postate pe site-ul www.mturism.ro.

În Franța, de exemplu, în ceea ce privește destinațiile montane, atractivitatea față de

țara noastră este redusă (24%), fapt datorat diversității, calității și notorietății produselor

turistice de profil din țara de origine, care nu pot fi comparate cu ofertele similare românești.

În egală măsură, numărul redus al vizitatorilor francezi se datorează promovării precare a țării

noastre în exterior (66%), serviciilor de cazare modeste sau oportunităților reduse de

distracții și de petrecere a timpului liber..

Turiștii germani nu dețin informații numeroase asupra României că destinație turistică,

aprecierile cele mai numeroase (63%) relevând existența unei oarecare idei legată de

posibilitatea practicării turismului în România.

Turiștii germani preferă vacanțele litorale, urmate de vacanțele la munte, cele de schi,

precum și cele motivate de practicarea sporturilor de vară.

În cadrul ofertelor touroperatorilor germani pentru România, pe prima poziție se

situează circuitele în Transilvania, în timp ce deplasările spre zonele montane se află pe

poziția a 4a.

Turiștii austrieci au ca principală motivație de deplasare în străinătate practicarea

turismului de litoral (58%). În ceea ce privește practicarea turismului de schi și montan,

ofertele interne au o pondere covârșitoare. Practicarea sporturilor de iarnă nu reprezintă o

motivație a deplasărilor în țara noastră, iar practicarea sporturilor de vară, a ascensiunilor

sunt opțiuni cu procentaje foarte scăzute. Peisajele, drumețiile și plimbările în natură,

practicarea înotului la mare sau lacuri, orașele și târgurile romantice precum și mediul rural

reprezintă principalele atracții semnalate17.

În imaginea turiștilor proveniți din Spania, România, că și destinație de vacanță, se

confruntă cu o concurență foarte puternică a altor țări, precum Polonia, Cehia sau Ungaria.

Transilvania și Contele Dracula sunt elemente care asigură notorietatea turistică a

României. Firmele touroperatoare spaniole remarcă lipsă unor experiențe unicat în alcăturiea

ofertelor turistice românești.

17 Baltescu, C.A., op.cit. p.58

18

În ceea ce privește pe turiștii italieni, principala atracție este constituită de organizarea

de circuite, iar profilul consumatorului italian de produse turistice româneşti se identifică prin

vârstă maximă 55 ani, un nivel de educație medie, nivel al venitului mediu inferior.

Practicarea turismului montan în țara noastră înregistrează valori potențiale medii, precum:

alpinismul în Munții Carpați (20%), turismul de aventură (rafting, canoe 14%), practicarea

schiului (8%)

Trăsăturile dominante ale turiștilor proveniți din Marea Britanie se reflectă în

obișnuința de a călători în străinătate și în faptul că sunt călători experimentați. Un procent de

3% dintre cei chestionați au vizitat România în ultimii 10 ani, iar motivația principală este

aceea de practicare a schiului în sezonul reze, satele și stațiunile turistice montane.

Turiștii suedezi au o părere neutră despre România că destinație de vacanță, litoralul,

cultură și peisajele fiind elemente care îi atrag.

România reprezintă pentru turiștii maghiari cea mai populară destinație de vacanță în

străinătate, Austria fiind pe locul al doilea. România este percepută că destinație turistică prin

corelație directă cu Transilvania, frumusețile naturale și munții înalți întregind imaginea

pozitivă pe care o au turiștii maghiari despre țara noastră. Asocierile negative sunt

determinate de sărăcie, mizerie și calitatea nesatisfăcătoare a șoselelor18.

Capitolul 4. Studii de caz

Prin Himalaya cu ”mocăniţa” indianăPentru turistul care are în vedere o aventură în multimilenara Indie, vizitarea nordului

acestei ţări-subcontinent se constituie într-un deziderat demn de toată strădania spre a fi dus

la îndeplinire. Clima este mai răcoroasă, deci suportabilă, ţânţarii mai puţini, aerul ozonat al

înălţimilor este respirabil. Bonus: imaginile ireal de frumoase ale Himalayei şi oraşele de

munte care abundă de un pitoresc specific. Dacă întreaga aventură este desăvârşită la bordul

trenurilor de epocă colonială, farmecul călătoriei se va transforma în amintiri de neşters!

Complexul de căi ferate Himalaya Railways of India, ridicat în prezent la rangul de sit

UNESCO, face parte dintre cele mai preţuite şi căutate obiective turistice ale Indiei, ceea ce,

dacă ne raportăm la imensul potenţial în domeniu al acestei ţări, este fără doar şi poate un

lucru remarcabil.

18 Baltescu. C.A. op.cit.p. 60

19

Toate cele cinci căi ferate sunt perfect operaţionale şi fac legătura între numeroase

obiective demne de vizitat, precum oraşe străvechi, parcuri naţionale şi monumente istorice.

Trenurile respective străbat agale tuneluri nesfârşite, pante nefiresc de înclinate, trasee

pitoreşti până la absolut şi gări rămase aproape neschimbate din perioada colonială.

Nu trebuie uitat nici faptul că sunt căile ferate care deţin recordul de înălţime al Indiei.

Povestea lor începe la mijlocul secolului al XIX-lea, ele fiind un rezultat direct al intereselor

administraţiei britanice de a controla şi investiga Himalaya, precum şi regiunile muntoase de

altitudine mai mică din estul, sudul şi vestul Indiei.

Definitivarea complexului feroviar al înălţimilor montane din India a fost desăvârşită

odată cu construirea în anul 1878 a căii ferate Darjeeling Himalayan Railway. Franklin

Prestage, un talentat inginer din cadrul Eastern Bengal Railway a avut strălucita idee de a

construi calea ferată pe terasamentul de la Hill Cart Road, de la Siliguri la Darjeeling.

Includerea căilor ferate pe lista UNESCO World Heritage a avut loc încă din anul 1999, iar

astăzi pachetele turistice care includ parcurgerea traseelor himalayene la bordul acestor

cochete vagoane de epocă tractate de locomotive cu aburi se bucură de un succes maxim

printre turiştii care aleg o vacanţă în nordul mai "suportabil" al Indiei.

Să vedem principalele atracţii turistice ale celor 5 căi ferate şi gări de legendă:

Calea Ferată Darjeling - 88 kilometri

Este cea mai faimoasă destinaţie turistică din Himalaya indiană, iar atât calea ferată şi gara,

cât şi oraşul în sine au primit statut de World Heritage Site. Ruta turistică a fost inaugurată

încă din anul 1881, şi a rămas până în prezent una dintre cele mai căutate destinaţii de

vacanţă din India. În prezent 17 locomotive opresc zilnic în gară, dintre acestea 13 fiind

acţionate cu aburi, fiind neîntrerupt în funcţiune încă de la începutul secolului trecut.

Trenurile acoperă trei rute: de la Darjeeling la New Jaipalguri, la Kurseong şi înapoi la

Darjeeling. În afară de serviciile turistice obişnuite, Darjeeling Himalayan Railway oferă

reduceri de sărbători şi servicii de charter. Halta Ghum este cea mai înaltă staţie de tren din

India.

20

Calea Ferată Kalka Shimla - 95, 66 kilometri

A fost dată în folosinţă în anul 1903 şi face legătura între Kalka, de lângă Chandigarh, Punjab

cu Shimla, una dintre cele mai celebre gări de munte din India. Iniţial, era rezervată înaltelor

oficialităţi britanice din perioada colonială, în drum spre capitala de vară a Indiei britanice.

Drumul de la Shimla la Kalka durează în medie o oră şi jumătate. Pe parcursul traseului,

norocosul turist parcurge 103 tuneluri, 969 poduri, 919 curbe extrem de strânse şi 20 de mici

gări locale. În prezent, această rută de cale ferată este una dintre cele mai apreciate destinaţii

de profil din întreaga lume.

Calea Ferată Valea Kangra - 164 kilometri

Această cale ferată asigură legătura dintre staţiile Pathankot şi Joginder Nagar, în districtul

Kangra din statul indian Himachal Pradesh. În limbajul specific, este cunoscută şi sub numele

de Kangra Toy Train şi a fost inaugurată în anul 1929. Cu toate că nu a atins popularitatea

deţinută de Darjeeling, Kangra oferă peisaje spectaculoase, linia ferată străbătând înălţimile

abrupte ale celui mai înalt lanţ muntos al lumii. Trenul trece peste numeroase poduri

21

construite deasupra prăpăstiilor ameţitoare şi cascadelor glaciare. Peisajul este întregit de

silueta piscului Dhaulagiri, care veghează orizontul, alături de ruinele vechiului fort Kangra.

Calea Ferată Nilgiri - 46 kilometri

Distanţa de 46 kilometri este parcursă în aproxiamtiv 5 ore şi leagă staţiile Mattupalayam de

Ooty. Dar nu care cumva să credeţi că cele 5 ore sunt parcurse cu plictisitoarea viteză a

melcului. Nici pe departe.

În cele 5 ore, garantat veţi sta mai mult la fereastră. Traseul spre Nilgiri este cea mai veche

cale ferată în care trenul nu poate să meargă prin forţa locomotivei, ci este tractat printr-un

sistem de scripeţi acţionat mecanic. Terenul este atât de abrupt, încât nici chiar puternicele

locomotive moderne nu îl pot parcurge. Peisajul este fabulos, călătorul având ocazia să

admire de la junglele tipice indiene, la zăpezile perene de mare altitudine ale Himalayei.

Străbaterea junglei Nilgiri şi a celor 250 de poduri şi 16 tuneluri este o experienţă care trebuie

trăită pe viu, pentru a fi conştientizată cu adevărat.

Calea Ferată Neral -Matheran - 20 kilometri

22

Este o altă bijuterie a căilor ferate indiene, situată la 108 kilometri de aglomeratul Mumbai.

Din cauza terenului dificil, distanţa de doar 20 kilometri este parcursă în circa 90 de minute.

Dar fiecare minut petrecut în tren este pe deplin compensat de peisajul a cărui frumuseţe taie

răsuflarea privitorului. Curbele sunt extrem de strânse, motiv pentru care viteza trenului este

limitată la 20 kilometri pe oră. Planurile pentru construirea dificilei căi ferate au fost întocmite

încă din anul 1900, iar calea ferată a fost dată în folosinţă şapte ani mai târziu. Linia a fost

declarată operaţională în toate anotimpurile de-abia în anul 1980, odată cu încheierea

lucrărilor de securizare a versanţilor stâncoşi.

(Sursa: http://travel.descopera.ro/9016234-Prin-Himalaya-cu-mocanita-indiana )

Kitzbuhel - Capitala sporturilor de iarnăCeea ce a fost la începuturile sale un mic oraş medieval ascuns în Alpii Tirolezi, s-a

transformat cu timpul până într-atât, încât în zilele noastre este considerat destinaţia secretă

din visurile oricărui împătimit al sporturilor de iarnă.

Dincolo de pârtiile şi facilităţile ideale pentru schiat, Kitzbühel este un minunat obiectiv

istorico-cultural. Pe scurt, schior pasionat sau simplu turist, te vei simţi minunat în această

bijuterie austriacă. Cum iarna este în plină desfăşurare, ai toate motivele pentru o aventură

albă în Kitzbühel!

Zona înconjurătoare a oraşului oferă peisaje pitoreşti şi frumuseţi naturale, rămase

conservate şi protejate graţie legilor severe ale statului austriac. De fapt, întreaga vale unde

este astăzi situat oraşul este garnisită de pajişti alpine. Cea mai mare concentrare de pajişti

înflorite se află pe malurile râului Ache şi în zona celebrului "Wilder Kaiser".

Agricultura ecologică şi-a pus în mod strălucit amprenta pe impactul vizual al întregii zone.

23

Contribuţia semnificativă a fermierilor tirolezi se poate observa cu ochiul liber la orice

colţ. Este chiar dificil să îţi imaginezi Kitzbühel fără fermele idilice, păşunile domoale,

împrejmuite cu garduri din lemn caracteristice regiunii, sau căpiţele de fân.

Pentru cei pasionaţi de istorie şi arhitectură, o excursie printre bisericile şi capelele din

regiune este mai mult decât indicată. Timp de secole, viaţă rurală din Tirol a fost marcată de

influenţa Bisericii Romano-Catolice, şi chiar dacă credinţa oamenilor a scăzut mult în zilele

noastre, multe obiceiuri şi tradiţii specifice se mai păstrează încă în sate. Acestea includ un

număr de procesiuni religioase ţinute în Tirol în fiecare an, laolaltă cu cele câteva sărbători

precum Corpus Christi, în cadrul cărora comunităţile locale se reunesc la biserică.

Una dintre aventurile din Kizbuhel care trebuiesc neapărat încercate constă în

parcurgerea traseului care leagă oraşul-staţiune de păşunile Bichlalm. Totuşi, mândria

localităţii constă în faptul că a devenit în ultimii ani cea mai renumită destinaţie de schi din

întreaga Austrie, ceea ce la posibilităţile în domeniu ale ţării în cauză, este prin definiţie o

performanţă de invidiat!

Istoria schiatului în Kitzbühel începe acum circa 120 de ani, oraşul administrând de

fapt primele pârtii şi trasee de schi amenajate special din întreaga lume. Legendele Franz

Reisch, Toni Sailer şi alţi sportivi de marcă austrieci, au dominat timp de decenii întrecerile de

la Hahnenkamm şi Kitzbühel's "Alpine Skiing Dream Team", aducând celebritatea meritată

pentru "Oraşul Caprei Negre", cum mai este supranumit Kitzbühel.

Situate între munţii Hahnehkamm (1712 metri înălţime) şi Kitzbuhler Horn (1996 metri),

se află pârtiile care găzduiesc Cupa Mondială la Schi, eveniment anual. Tot aici are loc cea

mai importantă fază a evenimentului, cursa de coborâre pe celebra pârtie Streif.

Şi aceasta nu este decât începutul! Kizbuhel oferă împătimiţilor sporturilor de iarnă un total de

170 de pârtii de schi şi 33 kilometri de trasee propice schiatului. Un număr record de 54 de

telecabine şi telescaune deservesc sutele de mii de turişti din toate colţurile lumii, care sosesc

aici iarna. Dacă sunteţi novici în ale schiatului, ei bine în Kitzbühel funcţionează 8 şcoli de

schi, unde peste 500 de instructori de schi şi alte sporturi de iarnă vă vor ajuta să vă

familiarizaţi cu lunecatul pe zăpada şi gheaţă, sub toate formele posibile inventate de om!

Nici snowboarderii nu sunt uitaţi, ba chiar ar putea să creadă, că au ajuns nici mai mult nici

mai puţin decât în Paradisul zborului pe placă şi al adrenalinei sănătoase, în doze maxime!

24

Regiunea mai deţine un record invidiat de concurenţa din domeniu: uriaşa regiune

pentru schiat "Kitzbühel Alps" este cea mai mare zonă interconectată dedicată sporturilor de

iarnă din întreaga Austrie, la care poţi avea acces cu un simplu card. Denumit "AllStarCard",

acesta oferă accesul pe un număr impresionant de pârtii şi telescaune, toate localizate la

doar câţiva kilometri de oraş.

(Sursa: http://travel.descopera.ro/7947105-Kitzbuhel-Capitala-sporturilor-de-iarna)

Concluzie

Apărut în zonele cu potențial natural și economic bogat, turismul montan a cunoscut în

ultimele decenii o evoluție spectaculoasă, atât în planul ofertei, cât și al cererii, sub influența

a numeroși factori. Dintre aceștia, un impact deosebit l-au avut creșterea veniturilor,

dezvoltarea ofertei turistice montane, prin crearea unor situri de referință și multiplicarea lor în

foarte multe țări ale lumii, dezvoltarea infrastructurii, etc..

Tendințele actuale de pe piață turismului montan relevă o relativa stagnare a pieței

sporturilor de iarnă și în același timp creșterea interesului pentru practicarea unor sporturi de

vară în zonele montane și pentru petrecerea vacantelor în mediul rural montan, fiind preferate

acele destinații care oferă o bună acesibilitate pentru principalele centre urbane emițătoare și

o mare atractivitate turistică corespunzătoare principalelor motivații (contemplarea peisajelor,

drumeție, sporturi de vară, schi, etc.)

25

Țările ce privesc turismul că un element important al strategiei de dezvoltare, trebuie

să acorde o mai mare atenție motivațiilor practicării turismului montan, factorilor ce le

generează și cauzelor obiective sau subiective ce influențează deplasările turiștilor în

staţiunile montane. Printre factorii ce influențează dezvoltarea turismului montan și implicit

circulația turistică din stațiuni, se situează: nevoia de recreere, odihnă, timpul liber,

practicarea unor sporturi de iarnă, olimpiade sportive, organizarea de conferințe și

simpozioane, festivaluri naționale de artă tradițională, activități sportive,etc

Bibliografie

1. Băltescu, C.A. - Strategii de marketing în turismul montan românesc, Editura

Universităţii 'Transilvania', Braşov, 2010

2. Cianga, N., România. Geografia Turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,

2001

3. Erdely G., Gherghilas, A., Amenajări turtistice, Ed. Universitară, Bucureşti, 2006

4. Lascu, C., Ghidul turismului de aventură, Editura House of Guides, Bucureşti, 2007

5. Preda, I. Omul şi muntele, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981

6. Price.M, F., Jansky, L. Iatsenia, A., Key Issues for Mountain Areas, United Nations

University Press, New York, 2004

7. Stanciulescu, G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura

Econmică, Bucureşti, 2004

8. Tigu, G., Turismul montan, Editura Uranus, Bucureşti, 2001

26

9. INSOMAR, Raport de cercetare - Consumul de servicii turistice în România, August

2009, Octombrie 2009, Noiembrie 2009

10. Info travel România http://www.infotravelromania.ro/blog/2012/10/s-a-format-cel-mai-

mare-grup-de-turoperatori-din-romania/

11.Descoperă http://travel.descopera.ro/9016234-Prin-Himalaya-cu-mocanita-indiana

12.Descoperă http://travel.descopera.ro/7947105-Kitzbuhel-Capitala-sporturilor-de-iarna

13.http://stirileprotv.ro/exclusiv/travel/top-10-cele-mai-frumoase-statiuni-de-ski-din-

lume.html

27