MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE

COLEGIUL SILVIC TRANSILVANIA NASAUD

Absolvent: Vasilică TimisProf. Indrumator: Neamț Gioconda

Tema proiectului: Inventarierea speciilor din parcul dendrologic și descrierea speciilor de bază

Modulul: Plante lemnoase de interes forestier

IntroducereParcul Dendrologic Năsăud cu o suprafață de 1,3 ha este

îngrijit de elevii Colegiului Silvic, în ultimii ani s-a investit în păstrarea sau îmbogăţirea în specii a parcului.

Analiza biodiversității s-a realizat în parcul dendrologic aflat in Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, parc care indeplinește un rol instructiv educativ pentru elevii Colegiului Silvic din Năsăud.

Inventariarea speciilor lemnoase din parcul dendrologice s-a facut folosind metoda de inventariere fir cu fir. Aceste inventarieri s-au facut în mai multe etape pentru a updata informațiile anterioare și pentru a corecta eventualele exemplare omise în timpul unei inventarieri. În urma inventarierilor succesive s-au stabilit un număr de 554 exemplare aparținând unui număr de 72 de specii în Parcul dendrologic din Năsăud. Monitorizarea speciilor s-a efectuat în paralel cu monitorizarea factorilor ecologici, prin determinarea tipului de sol, pH-ul solului, temperatura medie anuală și cantitatea anuală de precipitații.

Geologia, geomorfologia şi edafologia zonei: tipul de sol; caracteristicile fizice, chimice şi biologice; roca mamă.

Aspecte geografice la Năsăud: lunca Someşului Mare, podişul Someşan, muscelele Năsăudului; Dealurile Năsăudului; dealuri subcarpatice; Subcarpaţii Transilvaniei; “platforma Năsăudului”,

ASPECTE GEOLOGICE LA NASAUD

Predomină rocile sedimentare reprezentate prin gresii.Prezența eruptivului este accidentală în Dealurile Năsăudului și nu se impune, în mod deosebit, decât în măgurile vulcanice alcătuite din dacite, care închid spre est Depresiunea Sângeorz-Băi. Riodacitele de la Parva, puternic alterate, au condiționat acumularea rezervelor de caolin, iar cele din Dealu Pietrișului (962 m), pe care îl ocolește Valea Rebrei, o masă apreciabilă de grohotișuri (dovadă și denumirea dată de localnici).Malul drept:Tipul Someș - dealuri și muscele: dezvoltate pe depozite paleogene și miocene, cu structură predominant monoclinală, uneori slab cutanată și cu relief dominant erozivo-structural. (MG RPR 1, p. 188)

2.1. DESCRIEREA SOLULUI LA NASAUD.

Tipul de solMalul drept al Someșului: – soluri argiloiluviale brune podzolite

Fagus sylvatica - Caractere morfologice

2.2.1.MorfologieArbore de mărimea I, de până la 30 m înălțime (excepțional pînă la 40-45 m) și de până la 2 m în diametru, în limita longevității fiziologic.Înrădăcinarea pivotant-trasantă (pivotantă în tinerețe).Tulpina, în masiv, de multe ori bine conformată, cilindrică, elagată pe mari lungimi. Frecvența înfurcirilor este destul de mare. Scoarța cenușie pânăla albicioasă, de multe ori cu pete mari albe-cretacee; este subțire și nu formează ritidom decât rareori, mai ales la baza trunchiului. După elagarea ramurilor laterale, în timp, pot să apară pe tulpină linii curbe de culoare închisă (acolade), denumite ‚‚bărbi chinezești’’. Alteori, insolația produce pârlituri ale scoarței sub formă de pete mai mari sau mai mici, rugoase, iar gerurile pot provoca gelivuri (crăpături în lemn.Coroana ovoidală în masiv, larg globuloasă la arborii izolați cu lujerii anuali geniculați, la început păroși, apoi glabri, bruni sau verzi, iar mugurii sunt fusiformi și mult îndepărtați de ax, de până la 2-3 cm lumgime, cu vârful ascuțit, solzoși (urmele solzilor rămân ca niște cerculețe fine, suprapuse, la baza lujerilor).Frunzele sunt eliptice până la ovate, mai rar slab obovate

Arealul fagului În prezent, în țara noastră, arealul natural și de cultură al fagului însumează circa 2 milioane ha, adică aproximativ 33% din suprafața păduroasă a țării. Trebuie remarcat faptul că, fagul formează singur un etaj fitoclimatic, respectiv etajul momtan-premontan de făgete dar arealul acestuia în Carpați nu coincide cu arealul molidului, deoarece coboară la altitudini inferioare, în amestecurile de rășinoase cu fag. Totodată, fagul coboarăla 200m ,in Carpatii Occidentali , in Muntii Banatului.

Areal FagetelorCarpatilor Occidentali in FM1-FD4, FM2

OUERCUS PETRAEA -GORUNUL

Repartiția geografică a gorunului – zona dealurilor si posisurilor cu altitudine intre 400-700m in etajul deluros de fageto-gorunete-FD3

Importanța Gorunului

Gorunul ramane una din speciile de baza a fondului forestier din regiunea de coline si dealuri a tarii, asigurand cantitati insemnate de masa lemnoasa de valoare deosebita si reprezentand un element

important de echilibru si stabilitate a landsaftului carpatic. Utilizat in industria mobilei, dogărit, furnire estetice fiind una din cele mai apreciate

specii din Romania.

Coroana are ramurile orientate pe verticală, frunzele au

petiolul lung iar ghindele sunt sesile (fără peduncul)

Quercus petraea

Quercus petraea ssp. dalechampii 

Quercus robur L. (Quercus pedunculata Ehrh.) (fig.4) - Stejar, Tufan.Stejarul este o specie de climat variat, frecvent cu trasaturi continentale. Manifesta cerinte ridicate fata de caldura în timpul sezonului de vegetatie, este mezoterm, se dovedeste foarte rezistent la gerurile de iarna. Este pretentios fata de sol. Creste viguros pe soluri aluvionare din lunci. Datorita radacinilor sale profunde poate totusi sa reziste si pe soluri compacte, argiloase.  

CONCLUZIISpeciile forestiere din familia Fagaceae sunt specii foarte valoroase care reprezintă aproximativ 48% din fondul forestier si se intind pe suprafete mai mari de 3000000 ha fiind considerate ca specii reprezentative ale fondului forestier din Romania. Se recomanda mentinerea lor in cultura in etajele bioclimatice specifice dar si introducerea unor specii de esenta tare ca specii diseminate in arboretele de deal si montane cum sunt: Prunus avium, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Juglans nigra.

Bibliografie

Milescu, I.- Cartea SilvicultoruluiŞofletea, N., - 2001, „Dendrologie, volumele I şi II”, Editura „Pentru Viaţă”, Braşov.www.myfarmlife.com/asides/creating-your-own-shelterbelt