studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului

8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului

1/190

BUCUREŞTI, Str. Povernei nr. 6-8, sector1Telefon/fax: 312 40 69

Studiu privind situaţia tinerilor

care părăsesc sistemul de protecţiea copilului

Studiul a fost realizat sub patronajul grupului interministerial pe problematica tinerilor care

păr ăsesc sistemul de protec ţ ie a copilului

Coordonator d-na Maria Muga,Secretar de stat în Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şiFamiliei - Departamentul "Asistenţă Socială şi Politici Familiale"

Colectiul de realizare:

Nicolina Racoceanu CS IAniela Alexandrescu CS

Andra-Bertha Polch CS

2005

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIULMUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE


2/190

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

1

Studiu privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului.

1. Consideraţii generale

Copiii instituţionalizaţi reprezintă o categorie de persoane care necesită o atenţie şi o

grijă specială din partea statului fiind privaţi de afecţiunea şi sprijinul unui mediu familial

natural. La împlinirea vârstei de 18 ani, dacă nu-şi continuă studiile, obligaţiile sistemului legal

de ocrotire a copilului încetează, tânărul trebuind să-şi asume responsabilităţile vieţii adulte.

Anual, aproximativ 5000 de tineri urmează1 să păr ăsească sistemul de ocrotire fiind nevoiţi să se

integreze în viaţa socială şi profesională. Este o etapă a vieţii dificilă pentru orice tânăr, dar cu

atât mai dificilă pentru tinerii care au beneficiat până la aceasta vârsta de o protecţie în sistemul

de ocrotire public sau privat şi r ămân f ăr ă nici un sprijin, în lipsa unui suport familial.

Numărul mare al copiilor instituţionalizaţi este o grea moştenire a regimului comunist.

Perpetuarea încă multă vreme după anul 1990 a sistemului de ocrotire instituţionalizat s-a datorat

în mare parte dezvoltării anevoioase a sistemului de servicii sociale în anii tranziţiei, ca urmare a

lipsei unui cadru legal care să reglementeze organizarea şi finanţarea acestora, precum şimodalităţile de furnizare şi de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. Cu toate că s-au f ăcut

eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa a copiilor aflaţi în instituţiile de ocrotire şi s-au

dezvoltat unele măsuri alternative la instituţionalizare, numărul copiilor aflaţi în aceste

aşezăminte este încă foarte mare potrivit datelor furnizate de ANPDC.

Procentul copiilor cu vârsta 0-3 ani din totalul copiilor aflţti in instituţii - 4,12%;Procentul copiilor cu vârsta 10-17 ani din totalul copiilor- 59,56 %;

CP sub 1 an 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani peste 18 ani TOTAL

publice 411 475 1534 2572 5988 10773 5610 27.363

private 164 302 886 945 1314 1474 373 5.458

TOTAL 575 777 2.420 3.517 7.302 12.247 5.983 32.821

procentaj 1,75% 2,37% 7,37% 10,72% 22,25% 37,3% 18,2% 100%

Numar copii pe grupe de varsta (ani impliniti) in centrele de plasament -Ianuarie 2005


3/190


2

Procentul copiilor cu vârsta 10-18 ani din totalul copiilor- 77,79%;

La începutul anului 2005 se aflau în sistemul de ocrotire 32.821 de copiii, între care o

pondere importantă o reprezintă cei cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, respectiv 12.247 copii

şi 5.983 copii de 18 ani şi peste. Procentul mai scăzut al copiilor de vârstă mică este o dovadă a

faptului că măsurile alternative la instituţionalizare au început să funcţioneze prin dezvoltareaserviciilor de îngrijire a copiilor aflaţi în dificultate în familii substitutive (asistenţi maternali,

rude până la gradul IV inclusiv). Astfel, numărul copiilor instituţionalizaţi a scăzut în perioada

2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la 32.821, din care mai mult de jumătate au vârste peste 14

ani, urmând ca în următorii patru ani aproximativ 4.500 -5.000 de copiii să păr ăsească anual

sistemul de protecţie.

Numarul de copii si tineri în vârstă de 14-17 ani, 18 ani şipeste, aflati în evidenta DGASPC-urilor la 28.02.2005

107115721

1519 392

Public 14-17 Public >18 Privat 14-17 Privat >18

Sursa de date: ANPDC

Aceşti tineri sunt o categorie vulnerabilă de persoane expusă riscului excluderii sociale şi

marginalizării deoarece:

întâmpină greutăţi la angajare fiind expuşi şomajului;

sunt expuşi vagabondajului şi delincvenţei;

nu au o locuinţă şi nici posibilităţi de închiriere sau de cumpărare; cad adesea victime ale criminalităţii, consumului de droguri, exploatării sexuale;

nu au familie şi nici mijloace proprii de subzistenţă.


4/190


3

Dintr-un studiu realizat în 2003 cu finanţarea UNICEF-ului2 pe un lot de 81 de copiii care au

fost instituţionalizaţi mai mult de 10 ani reiese că mediul de tip „cazon”, marcat de violenţă, mai

ales în raport cu cei nou veniţi sau de vârstă mai fragedă, lipsa afecţiunii şi ruperea contactelor

cu societatea reală le alterează capacitatea de integrare în societate la ieşirea din instituţie,

suferind un şoc în lipsa unui sprijin din partea familiei sau a comunităţii locale.

Adesea ei nu ştiu să practice o meserie, au o educaţie precar ă şi capacitate scăzută de

socializare. Nu sunt obişnuiţi să ia decizii şi să ducă o viaţă socială independentă pentru că nu au

primit aceste deprinderi în sistemul instituţionalizat de protecţie socială. Aceste deficienţe se

datorează în mare parte organizării sistemului de protecţie a cărui reformare nu s-a încheiat.

Aspectele deficitare se datorează în mare parte şi insuficienţei resurselor umane în domeniu şi a

lipsei personalului cu pregătire de specialitate, precum şi slabei dezvoltări a sistemului de

servicii sociale pentru această categorie de persoane ameninţată de riscurile sociale care potconduce la marginalizare şi excludere socială.

Revenirea multora dintre tineri pe locurile unde au tr ăit în instituţie arată o altă slă biciune

datorată deficienţelor sistemului: este vorba de un anumit imobilism, lipsa capacităţii de

adaptare, nevoia de repere stabile. Pornind de la aceste constatări studiul finanţat de UNICEF3

supune atenţiei faptul că orice soluţii de transferare a acestor tineri pe alte meleaguri ar avea

puţine şanse de reuşită. Soluţiile ar trebui găsite de către comunitatea locală care să-şi asume

întreaga responsabilitate.

Studiul evidenţiază, totodată, slă biciunile specifice sistemului nostru de protecţie socială

legate de categoria tinerilor care păr ăsesc instituţiile de ocrotire şi anume:

lipsa unui acompaniament social personalizat care să urmărească rezolvarea fiecărui

caz în parte în funcţie de particularităţile acestuia;

lipsa monitorizării pe o perioadă mai îndelungată de către serviciile de asistenţă

socială şi protecţie a copilului a modalităţilor de integrare a acestor tineri în viaţa

socială şi profesională.

2 Monitorizarea efectelor instituţionalizării pe termen lung. Studiu pilot în judeţul Prahova finanţat de Reprezentanţa UNICEF înRomania, 2003, coordonator studiu Sorin Mitulescu2 idem


5/190


4

Cea mai grea problemă pe care o întâmpină aceşti tineri r ămâne găsirea unei locuinţe şi a

unui loc de muncă care să le permită începutul unui trai independent.

Această problemă revine în responsabilitatea organismelor locale care, potrivit

prevederilor legislative, au responsabilităţi în domeniul protecţiei sociale. Cunoaşterea

permanentă a situaţiei în plan local privind nevoile de asistenţă socială a grupurilor defavorizate,

în care se înscrie şi categoria tinerilor care păr ăsesc sistemul de protecţie, existenţa unei baze de

date privind aceste nevoi creează posibilitatea stabilirii unui plan de măsuri pe termen scurt şi

lung şi alocarea pe această bază a resurselor financiare în bugetele locale.

De asemenea, o mai bună politică în plan local de încurajare şi dezvoltare a

parteneriatului cu societatea civilă ar putea avea o contribuţie importantă la rezolvarea nevoilor

sociale.

Din analiza datelor privind eşaloanele de tinerii care păr ăsesc sistemul de protecţie lanivel naţional în perioada 2004 - 2005 rezultă că faţă de anul 2003 acestea sunt mai însemnate

din punct de vedere numeric.

Situaţia tinerilor care păr ăsesc sistemul de protecţie

după împlinirea vârstei de 18 ani şi care au nevoie de

locuinţă

31%

35%

34%

an 2003 an 2004 an 2005

Sursa: ANPDC

Un număr mare de tineri care păr ăsesc sau au păr ăsit instituţiile de ocrotire în perioada2003-2005 se înregistrează în regiunea Nord-Est, Nord-Vest şi Centru.


6/190


5

Procentul tinerilor din total tineri care păr ăsesc sistemul

de protec ie după împlinirea vârstei de 18 ani şi care au

nevoie de locuin ă , în perioada 2003-2005, pe regiuni de

dezvoltare

32%

10%

6%9%9%

13%

13%

8%

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest

Vest Nord-Vest Centru Bucuresti

Sursa: ANPDC

Cel mai mare număr de tineri în această situaţie sunt în judeţele Iaşi (1100), Municipiul

Bucureşti (449), Vaslui (397), Mureş (336), Timiş (236), Botoşani (228), Buzău (227), Satu –

Mare (251). În restul judeţelor numărul tinerilor care au păr ăsit sau urmează să păr ăsească

sistemul de protecţie este sub 200 pentru această perioadă de timp (în Anexa I este prezentată

situaţia pe fiecare regiune de dezvoltare).

Multe instituţii practică soluţia menţinerii lor şi după împlinirea vârstei limită legale,

pentru că nu îi pot abandona în stradă.

Nr de tineri care au dobandit/dobandesc in anul 2005 capacitate deplina de

exercitiu

0 0

2173 2040

6596

1297

01000200030004000500060007000

Nr tineri care au/

dobandesc 18 ani si

au masura de

protectie

Nr tineri in varsta de

pana la 26 ani care

urmeaza o forma de

invatamant

nr tineri care au 18

ani care nu continua

studiile, nu au

posibilitatea reveniriiin propria familie si

pot beneficia de

protectie 2 ani


7/190


6

Astfel, un număr de 6.596 de tineri la nivel naţional cu vârste până în 26 ani urmează o

formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială. O parte dintre

aceştia, 2.040 de tineri, pot reveni în propriile familii după cum rezultă din evidenţele ANPDC,

alţii nu au această posibilitate, dar mai pot beneficia de protecţie încă doi ani de la împlinirea

vârstei de 18 ani, deşi nu îşi continuă studiile.

2. Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care părăsesc sistemulde protecţie

Incluziunea socială şi integrarea profesională a tinerilor este o temă de maxim interes

care se dezbate la ora actuală atât la nivel european cât şi naţional. Instituţiile europene recunosc

că este nevoie de o nouă abordare în domeniu şi de o atenţie sporită acordată problematiciitinerilor. Prin semnarea Pactului European pentru Tineret, în martie 2005 la Bruxelles, şefii de

stat şi de guvern se angajează pentru îmbunătăţirea educaţiei şi a formării lor profesionale,

pentru creşterea mobilităţii, pentru facilitarea concilierii între viaţa familială şi viaţa

profesională. Se consider ă că integrarea tinerilor în viaţa activă şi în societate, precum şi

folosirea optimă a potenţialului lor reprezintă elemente esenţiale pentru ajungerea la o creştere

durabilă în Europa. O atenţie deosebită şi măsuri sporite de protecţie socială, în vederea

incluziunii sociale şi profesionale, trebuie acordate tinerilor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate,

care riscă să fie marginalizaţi la intrarea lor în viaţa socială şi profesională, datorită lipsei unui

sprijin din partea familiei. O astfel de categorie de tineri o reprezintă tinerii instituţionalizaţi care

la împlinirea vârstei de 18 ani păr ăsesc sistemul de ocrotire şi totodată statutul de „copil” trecând

în viaţa adultă. Aceasta presupune asumarea unor responsabilităţi legate de propria lor viaţă, dar

şi sprijin care să le faciliteze integrarea lor socială şi profesională. Un studiu lansat în 2005 de

Comisia Europeană, referitor la integrarea socială a tinerilor marginalizaţi, va analiza

oportunitatea inser ţiei lor pe piaţa muncii, autonomia lor şi participarea activă la societate.

Integrarea socială şi profesională a tinerilor care păr ăsesc sistemul de protecţie a

copilului constituie şi pentru Guvernul României o prioritate care necesită o abordare integrată şi

o intervenţie imediată aşa cum se prevede în Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008.

Totodată, elaborarea şi aplicarea unor „strategii de protejare a copiilor instituţionalizaţi” este o

măsur ă prevăzută în Acquis-ul comunitar pentru care ţara noastr ă şi-a asumat un angajament şi


8/190


7

pentru care se depun eforturi de accelerare a implementării alături de alte măsuri în vederea

ader ării la UE.

Principalele obiective urmărite în politica guvernului privind tinerii care păr ăsesc

sistemul de protecţie socială la împlinirea vârstei de 18 ani se axează pe:

Crearea unui sistem coerent şi coordonat de incluziune social ă;

Reducerea riscului de marginalizare şi excluziune social ă;

Integrarea şi participarea activă în comunitate.

Problematica copilului instituţionalizat ridică o multitudine de aspecte care pretind o

atenţie specială nu numai din partea Guvernului ci şi a comunităţilor locale. În principal, acestea

sunt legate de organizarea instituţională, de administrarea sistemului de protecţie, de natura şi de

nivelul de competenţe ale resurselor umane alocate, de supravegherea sistemului de educaţie pe

care îl primesc aceşti copii, precum şi de formarea lor profesională.De modul în care sunt pregătiţi şi formaţi aceşti tineri în instituţiile de ocrotire, pe care la

vârsta de 18 ani le păr ăsesc, depinde în mare parte reuşita inser ţiei lor sociale şi profesionale.

Reglementarea normelor de funcţionare a sistemului şi îmbunătăţirea protecţiei sociale a

copiilor instituţionalizaşi a devenit o preocupare permanentă pentru organismele responsabile

din România. În Rapoartele periodice ale Comisiei Europene se afirmă că «în domeniul

protecţiei copilului, România a înregistrat şi continuă să înregistreze progrese semnificative».

Cu toate că s-au f ăcut paşi importanţi în acest sens, Guvernul consider ă că trebuieacţionat în continuare pentru reformarea sistemului şi pentru ridicarea standardelor la nivelul

cerinţelor UE.

Având în vedere necesitatea reformării întregului sistem de protecţie a copilului,

Guvernul îşi propune să dezvolte, pe de o parte, o strategie prin care se va acţiona în principal în

direcţia diversificării serviciilor sociale de sprijinire a familiei pentru evitarea abandonului,

precum şi în direcţia diversificării serviciilor alternative la instituţionalizare, având ca scop

reducerea numărului de copii din sistemul rezidenţial; pe de altă parte, Guvernul intenţionează să dezvolte o strategie care să vină în sprijinul tinerilor care după împlinirea vârstei de 18 ani

încetează să mai beneficieze de ocrotire şi urmează să fie integraţi în viaţa socială şi

profesională.


9/190


8

În ceea ce priveşte integrarea socială şi profesională, au fost iniţiate o serie de programe

şi planuri de acţiune care au cuprins în obiectivele lor măsuri exprese pentru sprijinirea acestor

categorii de tineri, măsuri legate de:

asigurarea unui venit minim şi servicii sociale pentru integrarea lor social ă şiasumarea statutului de adult, responsabil pentru propria sa via ţă;

asigurarea unui loc de muncă;

asigurarea unei locuin ţ e.

3. Analiza programelor şi a cadrului legal şi instituţional privind tinerii care

părăsesc sistemul de protecţie a copilului din perspectiva sistemului de servicii

sociale şi ocupaţionale puse la dispoziţia acestora în vederea incluziunii lor

sociale şi profesionale

3.1 Programe de măsuri pentru tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire

Menţionăm în acest sens:

Programul de Guvernare 2005-2008, Cap. – Politica de protec ţ ie social ă , prin care

Guvernul se angajează în direcţia sprijinirii integr ării sociale a copiilor şi tinerilor

instituţionalizaţi, promovând măsuri de integrare socială;

Planul Naţional de Acţiune pentru Tineret, ca prim document de programare în

domeniul politicii de tineret, elaborat în conformitate cu Programul Naţional pentru

Aderarea României la UE, (capitolul “Politica în domeniul tineretului”), prevede

masuri speciale pentru aceasta categorie de tineri afla ţ i în situa ţ ii de risc de integrare

prin “promovarea de reglement ări specifice şi dezvoltarea de programe alternative şi

proiecte specifice de preven ţ ie şi combatere a factorilor de risc, în vederea reducerii

numărului de tineri afla ţ i în pericol sau în situa ţ ie de marginalizare sau excludere

social ă “. Documentul specifică faptul că la aceşti tineri vulnerabilitatea devine mai

accentuată datorită unor elemente specifice (au greutăţi insurmontabile la angajare,

fiind expuşi şomajului; sunt expuşi vagabondajului şi delincvenţei; nu-şi pot găsi o


10/190


9

locuinţă personală; sunt adesea victime ale criminalităţii, consumului de droguri, ale

proxenetismului, prostituţiei, pedofiliei etc.; nu au familie şi nici mijloace proprii de

subzistenţă). Obiectivele generale de dezvoltare a PNAT-R sunt subsumate

dezideratului de apropiere de standardele existente în ţările UE referitoare la:

participarea economico-socială a tineretului şi implementarea de măsuri specifice de

combatere a marginalizării şi excluderii sociale a tinerilor.

Programul de interes na ţ ional în domeniul protec ţ iei drepturilor copiilor , lansat de

Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Drepturilor Copilului cuprinde, legat de

problematica grupului ţintă, măsuri pentru „Integrarea socio-profesional ă a

copiilor/tinerilor din sistemul de protec ţ ie”, prin care se prevede creşterea cu 2000 a

numărului de tineri integraţi socio-profesional. Măsurile vizează: crearea şi

dezvoltarea de practici integrative îmbunătăţirii şanselor acestora de integrare socio- profesională; dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme care să faciliteze

dobândirea abilităţilor necesare pentru integrarea lor educaţională, ocupaţională şi

identificarea unei forme legale de angajare; implementarea standardului minim de

calitate în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind

problematica specifică a copilului/tânărului; gestionarea eficientă a resurselor umane

şi financiare implicate în sistemul de protecţie a copilului;

Planul Na ţ ional pentru Ocuparea For

ţ ei de Munc

ă (PNAO) lansat de ANOFM

prevede programe specifice pentru grupul ţintă de tineri între 15-24 ani în cadrul

Pilonului nr.1, „Îmbunătăţirea capacităţii de angajare” - Linia directoare 1

„Prevenirea şi combaterea şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului de lung ă

durat ă”. Vor fi dezvoltate prin acest Plan programe active de informare şi consiliere

privind cariera, pe baza unui plan individual de consiliere. În anul 2002, ANOFM a

derulat un program naţional pentru ocuparea for ţei de muncă prin care se prevede

încadrarea în muncă a unui număr de absolvenţi din centrele de plasament cu vârsta

de peste 18 ani. Din numărul planificat de 1020 de tineri s-a reuşit încadrarea la

sfâr şitul anului a 613 persoane din această categorie. Programul a continuat şi în anii

următori.

Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social pentru anul 2005

întocmit de AMOFM potrivit atribuţiilor ce-i revin din Legea nr. 116/2002 pentru


11/190


10

prevenire şi combaterea marginaliz ării sociale (Programul face parte din Programul

de ocupare a for ţei de muncă pe anul 2005, bazat pe proiecţiile pe termen lung din

PNAO). Planul a fost fundamentat pe baza propunerilor venite de la agenţiile de

ocupare a for ţei de muncă în urma analizei la nivel local a situaţiei privind piaţa for ţei

de muncă şi a posibilităţilor de absorbţie a tinerilor marginalizaţi social. Planul

prevede pentru tinerii care păr ăsesc instituţiile de protecţie: asigurarea de servicii de

mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere; servicii de consiliere

profesională privind piaţa muncii şi posibilităţile de participare la cursuri de formare

profesională; identificarea angajatorilor de inser ţie; Prin acest program se estimează

încadrarea la nivel naţional a 2500 de persoane marginalizate;

Programe de inser ţ ie social ă şi profesional ă pentru tinerii priva ţ i de libertate (2

penitenciare pentru minori şi tineri şi 3 centre de reeducare) prevăd programe

educa ţ ionale pentru continuarea studiilor la toate nivelele de învăţământ, inclusiv cel

universitar prin învăţământul la distanţă (în anul universitar 2003-2004 au promovat 5

tineri la această formă de învăţământ); educaţie profesională prin cursuri de calificare

şi recalificare recunoscute de MMSSF şi MEC prin diplome la absolvirea lor (cca.

234 de minori şi 151 de tineri beneficiari în anul 2004); programe de terapie

complexă educativă; de acces comunitar şi resocializare; alte programe pentru

reintegrarea socială a tinerilor derulate în parteneriat cu autorităţile locale, ONG-uri

şi Biserică;

CASPIS – Planuri anti săr ăcie şi promovarea incluziunii sociale – cuprind măsuri

exprese pentru tinerii post instituţionalizaţi care se refer ă în principal la asigurarea

unei locuinţe (în apartamente asistate, centre de tranzit, adă posturi temporare,

adă posturi de noapte, etc.) şi asigurarea unui loc de muncă. Majoritatea judeţelor au

prevăzut în planurile lor de măsuri diferite acţiuni de suport pentru incluziunea

socială a acestor categorii de tineri. Din raportul de monitorizare a modului de

implementare a Planurilor jude ţ ene anti-săr ăcie şi promovare a incluziunii sociale,

întocmit de CAPIS la sfâr şitul anului 2004, rezultă că cele mai multe programe

identificate la nivelul judeţelor s-au dezvoltat în sfera serviciilor de consiliere şi de

pregătire socio-profesională. Acestea sunt desf ăşurate fie în centrele specifice de

asistenţă şi sprijin, fie prin planuri individuale de pregătire a acestor tineri. In ceea ce


12/190


11

priveşte spaţiul de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul

adă posturilor, puţine programe fiind de tipul locuinţelor asistate. Pentru integrarea pe

piaţa muncii, programele întreprinse vizează, pe de o parte pregătirea şi formarea

profesională a tinerilor şi pe de altă parte, asistenţă în obţinerea efectivă a unui loc de

muncă. Programele de consiliere şi pregătire socio-profesională sunt de altfel cele

mai r ăspândite pe ansamblul tuturor programelor menţionate (36 din 82 programe

identificate). Acestea sunt desf ăşurate fie în centre specifice de asistenţă şi sprijin, fie

prin planuri individuale de pregătire a tinerilor în instituţii. În privinţa inser ţiei

profesionale, programele vizează servicii care includ:4 încheierea contractelor de

solidaritate, angajare în muncă (în 6 judeţe: Ilfov, Maramureş, Neamţ, Prahova,

Suceava, Vâlcea); amenajarea de ateliere protejate (în 4 judeţe: Bistriţa Năsăud,

Braşov, Galaţi, Maramureş); medierea între agenţii economici şi tinerii în căutare delocuri de muncă prin organizarea unor întâlniri între aceştia şi agenţii economici (ex.:

bursa locurilor de muncă în 2 judeţe: Iaşi, Mureş). 5

În raport se subliniată iniţiativa câtorva judeţe (Bistriţa Năsăud, Olt, Prahova) de a

dezvolta programe de formare a tinerilor ca lucr ători sociali: instructori de educaţie, asistenţi

sociali comunitari, părinţi sociali şi încadrarea lor în serviciile publice de asistenţă socială. 6

Aproape trei sferturi dintre programe sunt judeţene, ponderea celor naţionale fiind extrem

de redusă şi vizând angajarea în muncă prin contractele de solidaritate conform Legii nr.116. În

cadrul programelor judeţene, cele mai multe sunt de consiliere şi formare, iar în cadrul

programelor locale, cele mai multe sunt de tipul adă posturilor temporare.

Strategia Na ţ ionala pentru Persoanele cu Handicap din România si Planul Na ţ ional

de Ac ţ iune pentru perioada 2003 – 2006, elaborate de ANPH şi Exper ţ i desemna ţ i de

Guvernul Regatului Olandez, propun modalităţi de reformare a sistemului de protecţie a

persoanelor cu handicap din România , bazat pe evaluarea şi planificarea individuală, pe

restructurarea instituţiilor rezidenţiale, pe crearea de servicii alternative, pe consolidarea parteneriatului public – privat si pe creşterea competenţelor autorităţilor locale. Acţiunile

principale de implementare a Strategiei vizează: reintegrarea în comunitate a persoanelor

4 Date preluate din Raportul de monitorizare CASPIS, dec. 20045 Exemplele sunt luate din Raport de monitorizare CASPIS, dec. 20046 idem


13/190


12

cu handicap din instituţiile rezidenţiale sau din familiile care sunt lipsite de mijloace

materiale; promovarea unei participări active a persoanelor cu handicap în societate la

toate nivelurile şi în toate sferele vieţii cotidiene; crearea unui sistem de servicii

comunitare bazate pe standarde şi normative adecvate care să permită persoanelor cu

handicap să ducă o viaţa independentă cu asistarea acestora, la nevoie, de o reţea de

suport alcătuită din oameni calificaţi .

3.2 Cadrul legal şi instituţional

Pentru socializarea tinerilor care păr ăsesc sistemul, precum şi pentru inser ţia lor pe piaţa

muncii legislaţia prevede o serie de responsabilităţi care revin în plan local serviciilor deasistenţă socială de la nivelul administraţiilor publice locale, direcţiilor judeţene pentru protecţia

drepturilor copilului, direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie, agenţiilor judeţene

pentru ocuparea for ţei de muncă, organizaţiilor neguvernamentale a căror activitate este legată

de protecţia copilului, altor instituţii şi organisme desemnate prin lege.

Cadrul legal care asigur ă protecţia socială a acestor tineri cuprinde o serie de reglementări

din domeniul asistenţei sociale şi din cel al asigur ărilor sociale care ofer ă diverse prestaţii în

bani, precum şi servicii sociale şi ocupaţionale, inclusiv servicii de suport pentru obţinerea unei

locuinţe.

3.2.1 Cadrul legal şi institu ţ ional din domeniul asisten ţ ei sociale:

Legii nr.705/2001 privind sistemul na ţ ional de asisten ţă social ă reglementează

organizarea, funcţionarea şi finanţarea sistemului naţional de asistenţă socială, categoriile de

beneficiari, tipurile de prestaţii şi servicii oferite de sistem, precum şi atribuţiile administraţiilor

publice locale în acest sens. Totodată, legea încurajează coeziunea socială în vederea realizăriiacţiunilor sociale comunitare. Astfel, parteneriatul dintre instituţiile publice şi reprezentanţii

societăţii civile poate fi un bun exemplu pentru punerea în practică a coeziunii sociale în

comunităţile locale.


14/190


13

Potrivit atribuţiilor ce le revin prin Legea nr.705/2001 privind sistemul naţional de

asistenţă socială, consiliile judeţene şi locale înfiinţează şi organizează prin Hotărârea de Guvern

nr.90/2003 serviciile publice de asisten ţă social ă. Atribuţiile din lege se completează, prin

această Hotărâre, cu atribuţii noi, în funcţie de caracteristicile sociale ale unităţilor administrativ-

teritoriale. Astfel, serviciile publice de asistenţă socială pot desf ăşura activităţi în domeniile

protecţiei copilului, familiei, persoanelor cu handicap, persoanelor vârstnice şi ale oricăror

persoane aflate în nevoie.

Legislaţia în domeniul asistenţei sociale prevede pentru tinerii care au împlinit vârsta de

18 ani şi care păr ăsesc sistemul de protecţie diverse prestaţii în bani şi servicii sociale după cum

urmează:

- aloca ţ ia de stat pentru copii

- venitul minim garantat;

- ajutoare (burse sociale, ajutoare pentru plata energiei termice pe timp de iarnă,ajutoare pentru plata cheltuielilor de întreţinere);

- cantina de ajutor social;

- alte beneficii şi servicii sociale

Alocaţia de stat pentru copii (Legea nr. 61/1993, Legea nr. 261/1998) - devenită un

drept universal, această prestaţie se acordă tuturor copiilor, indiferent de venitul părinţilor,

statutul lor social sau rangul copilului în familie. Potrivit prevederilor Legii nr. 61/1993 privind

aloca ţ ia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază

de alocaţie de stat şi tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile de învăţământ

liceal, profesional sau superior, organizate în condiţiile legii. Prestaţia se finanţează de la bugetul

de stat.

Venitul minim garantat (Legea nr. 416/2001) - venitul minim garantat este ocomponentă a sistemului de asistenţă socială şi, totodată, reprezintă o realizare importantă a

procesului de reformă în domeniu. Această prestaţie se întemeiază pe art. 43 din Constituţie prin

care statul se obligă să ia măsuri de protecţie socială pentru cetăţeni prin diverse forme de

asistenţă socială. Scopul pentru care s-a creat această formă de ajutor este de a asigura un venit

minim familiilor sau persoanelor singure, f ăr ă venituri sau cu venituri scăzute. Legea extinde


15/190


14

câmpul de aplicare şi asupra persoanelor lipsite de venituri şi care nu au domiciliu, precum şi

asupra cuplurilor consensuale şi a soţilor despăr ţiţi în fapt, care erau excluşi din categoriile de

beneficiari în vechea legislaţie a ajutorului social.

Venitul se acordă pe baza anchetei sociale care verifică încadrarea în condiţiile de acces

la prestaţie şi stabileşte nivelul acesteia. Sumele alocate pentru această prestaţie se suportă din

bugetele locale. Pentru stimularea interesului faţă de căutarea unui loc de muncă persoanele

beneficiare ale venitului minim sunt obligate să se prezinte periodic la oficiile de şomaj, dacă

sunt apte de muncă şi să efectueze, lunar, un număr de 72 de ore de muncă în folosul

comunităţii, pentru persoanele apte de muncă, în vederea integr ării pe piaţa muncii (nu au

această obligaţie persoanele care: au în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la

şapte ani; urmează o formă de învăţământ până la împlinirea vârstei de 26 de ani; sunt în

incapacitate de muncă).Tinerii care beneficiaz ă de ajutoare sociale au dreptul la asisten ţă medical ă , f ăr ă plata

contribu ţ iei pentru asigur ările sociale de sănătate. Contribu ţ ia în aceste cazuri este suportat ă de

Ministerul Muncii Solidarit ăţ ii Sociale şi Familiei. Ajutoarele sociale nu se impoziteaz ă.

Ajutorul social sub forma venitului minim garantat poate fi acordat în bani, dar şi în natur ă. De

asemenea, acesta poate fi acordat şi indirect, prin plata cheltuielilor de întreţinere.

Burse sociale pentru studenţi (Legea nr.84/1985, Hotărârea de Guvern nr.690/1997 cu

modificările ulterioare. Bursa socială constă într-o sumă acordată celor care provin din familii

sărace, în cazul în care aceştia nu beneficiază de o bursă de studiu sau de o bursă de merit.

Acordarea bursei este condiţionată de venitul lunar pe membru de familie care nu trebuie să

depăşească 75% din salariul minim pe ţar ă. Bursa de ajutor social se poate acorda şi ocazional,

la cerere, pentru îmbr ăcăminte, studen ţ ilor orfani de ambii părin ţ i, celor proveni ţ i din casele de

copii sau din plasament familial. Pentru îmbr ăcăminte, bursa de ajutor social se poate acorda de

două ori în decursul unui an universitar. Suma este la nivelul cuantumului lunar al bursei de

ajutor social. Studentele mai pot primi o bursă de ajutor social de maternitate, dacă soţii lor sunt

studenţi, nu realizează venituri sau efectuează stagiul militar obligatoriu. În caz de deces al

unuia dintre soţi studenţii pot primi şi o bursă socială. Finanţarea burselor sociale se realizează

de la bugetul de stat, iar principalul ordonator de credite este Ministerul Educa ţiei şi Cercetării.

Cantinele de ajutor social (Legea nr. 208/ 1997) sunt unităţi publice de asistenţă

socială, cu personalitate juridică care funcţionează în subordinea consiliilor locale şi prestează


16/190


15

servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii economico-sociale sau

medicale deosebite. De serviciile cantinei de ajutor social pot beneficia tinerii care nu au venituri

sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o singur ă persoană, luat în

calcul la stabilirea ajutorului social. Serviciile cantinei de ajutor social se adaug ă venitului

minim garantat . De masa la cantina de ajutor social beneficiază şi tinerii care revin în familie şi

sunt în întreţinerea acesteia dacă veniturile medii nete lunare pe o persoană în întreţinere sunt

sub nivelul venitului net lunar pentru o persoană singur ă luat în calcul la stabilirea ajutorului

social şi dacă urmează cursurile de zi la instituţiile de învăţământ care funcţionează în condiţiile

legii, până la terminarea acestora, dar f ăr ă a depăşi vârsta de 25 (26) ani; Persoanele care

realizează venituri peste nivelul venitului net lunar pentru o persoană singur ă, luat în calcul la

stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social cu plata unei

contribuţii de 30% din venitul pe persoană, f ăr ă a se depăşi costul meselor stabilit pentru perioada respectivă.

Cantinele de ajutor social prestează după caz, următoarele servicii sociale persoanelor

îndreptăţite: două mese, zilnic, de persoană, prânzul şi cina, în limita alocaţiei de hrană

prevăzută de reglementările legale; aprovizionarea contra cost, de la sediul cantinei, cu produse

agroalimentare de bază, la preţurile la care acestea au fost achiziţionate; transport gratuit, pentru

persoanele care beneficiază de aprobare pentru distribuirea hranei la domiciliu; pregătirea şi

distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaţii deosebite.

Pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, Guvernul a emis Legea

nr.116/2002 prin care se asigur ă “garantarea accesului efectiv, în mod deosebit al tinerilor, la

drepturi elementare şi fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă , la o locuin ţă , la

asisten ţă social ă , la educa ţ ie, precum şi instituirea unor mă suri de prevenire şi combatere a

marginaliz ării sociale”.

Marginalizarea social ă, în înţelesul legii, este definită “prin poziţia socială periferică, de

izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaţionale

şi comunicaţionale ale colectivităţii; ea se manifestă prin absenţa unui minimum de condiţii

sociale de viaţă.” Nivelul venitului până la care o persoană este considerată marginalizată, se

stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, înaintea depunerii în Parlament a Legii bugetului de

stat. Consiliile locale au obligaţia, potrivit acestei legi, să identifice persoanele şi familiile care

se găsesc în această situaţie şi să stabilească măsurile necesare pentru prevenirea marginalizării


17/190


16

lor sociale, în principal, asigurarea accesului la o locuinţă şi la serviciile publice de strictă

necesitate (apă, energie electrică, gaze naturale, termoficare, etc.)

Sarcina de urmărire a modului de aplicare a prevederilor Legii nr.116/2002 revine

Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei care a înfiinţat un compartiment special

însărcinat cu supravegherea realizării măsurilor prevăzute pentru combaterea marginalizării

sociale.

Pentru realizarea obiectivelor prevăzute de lege sunt mobilizate instituţiile centrale şi

locale cu atribuţii în domeniu: Agenţia Naţională pentru Ocuparea For ţei de Muncă, consiliile

judeţene şi locale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Agen ţ ia Na ţ ional ă pentru Ocuparea For ţ ei de Muncă( ANOFM) va oferi tinerilor cu

vârste între 16 şi 25 ani, aflaţi în dificultate şi confruntaţi cu riscul excluderii profesionale,

servicii de mediere7 şi consiliere profesională. În scopul integr ării sau reintegr ării acestor tineriîn muncă, ANOFM-ului îi revine sarcina de a-i plasa în muncă, la agenţii economici avizaţi de

agenţie, pe baza unui contract de solidaritate8. În baza contractului de solidaritate, angajatorul

încheie cu tânărul un contract individual de muncă pe o perioadă determinată, care va fi egală cu

cea a contractului de solidaritate. În baza unei convenţii încheiate între angajator şi Agenţie,

salariul de bază al tânărului este suportat de aceasta din urmă.9

Aceste măsuri se adresează următoarelor categorii de tineri :

proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire:

singuri, cu copii în întreţinere;

familişti cu copii în întreţinere;

familişti f ăr ă copii în întreţinere;

familişti care au executat pedepse privative de libertate;

alte categorii de tineri aflaţi în dificultate.

7 Serviciile de mediere şi consiliere sunt furnizate de personalul specializat din cadrul Agenţiei care va întocmi şi un plan individualde mediere 8 Contractul de solidaritate poate fi încheiat între tânărul beneficiar şi Agenţie pe o durată de până la doi ani, dar nu mai puţin de unan.9 Salariul de bază lunar al tânărului, suportat din fondurile Agenţiei, nu poate depăşi 75% din câştigul salarial mediu net peeconomie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă la data încetării contractului de solidaritate, tânărul va fi angajat cucontract pe durată nedeterminată, Agenţia va rambursa angajatorului pentru acesta, lunar, pe o perioadă de doi ani, 50% dinindemnizaţia de şomaj pe care el ar fi primit-o dacă ar fi fost disponibilizat. Vârsta până la care tânărul va putea beneficia deaceastă facilitate este de 25 ani.


18/190


17

Consiliilor jude ţ ene şi Consiliului general al municipiului Bucure şti le revine sarcina de a

facilita accesul la o locuinţă al persoanelor marginalizate. Sunt luate în considerare persoanele cu

vârste de până la 35 ani care nu au o locuinţă şi se află în imposibilitate de a şi-o cumpăra cu

for ţe proprii. În ajutorul lor, consiliile judeţene şi Consiliul general al municipiului Bucureşti vor

suporta, potrivit prevederilor legii, integral valoarea estimată a avansului ce urmează să fie plătit

pentru dobândirea unei locuinţe sau pentru plata chiriei pentru o perioadă de până la trei ani,

pentru o locuinţă închiriată.10

Această măsur ă are în vedere următoarele categorii de persoane defavorizate:

tineri proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire;

familişti în vârstă de până la 35 ani cu copii în întreţinere;

familişti în vârstă de până la 35 ani f ăr ă copii în întreţinere;

alte persoane în vârstă de până la 35 ani.

Consiliile locale au sarcina de a asigura condiţii pentru accesul persoanelor

marginalizate, care au dreptul la venitul minim garantat, la toate formele de asistenţă a sănătăţii

şi pot organiza servicii de asistenţă socială în care aceste persoane să fie îngrijite până la

reinser ţia lor socială.

Cheltuielile pentru serviciile de asistenţă medicală curativă şi de urgenţă sunt suportate

din bugetul asigur ărilor sociale de sănătate, f ăr ă plata unei contribuţii din partea acestor categorii

de persoane. Finanţarea măsurilor pentru combaterea marginalizării sociale se realizează din

bugetele locale şi de la bugetul de stat.

3.2.2 Legislaţia din domeniul ocupării forţei de muncă

Ocuparea este cea mai bună protecţie contra excluziunii sociale. În acest sens, o

contribuţie importanţă o au serviciile de ocupare. Dezvoltarea diferitelor tipuri de servicii de

ocupare este cu atât mai importantă cu cât amploarea fenomenelor de marginalizare şi excludere

socială este mai mare. Tipurile de servicii publice furnizate de către ANOFM şi instituţiile sale

descentralizate au ca scop creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de

muncă. Serviciile publice de ocupare se încadreaz ă în măsurile active de ocupare prin care se

10 Valoarea avansului se stabileşte la începutul fiecărui an de către consiliul judeţean, respectiv Consiliul general al municipiuluiBucureşti, în funcţie de prevederile actelor normative care reglementează construcţia de locuinţe şi poate fi ajustată periodic înfuncţie de preţurile de consum sau, după caz, în funcţie de costurile unei locuinţe.


19/190


18

urmăreşte inser ţia şomerilor pe piaţa for ţei de muncă prin diverse acţiuni de formare, calificare şi

recalificare a şomerilor. Măsurile active de ocupare sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Potrivit legislaţiei, şomerii, respectiv persoanele apte de muncă care nu pot fi încadrate

pe piaţa muncii din lipsă de locuri de muncă disponibile, corespunzătoare pregătirii lor,

beneficiază de prestaţii şi servicii de protecţie socială.

Unele servicii au un caracter personalizat şi sunt oferite în cadrul agenţiilor de ocupare,

care deţin monopolul pe piaţa serviciilor de ocupare, altele sunt oferite indirect prin diverse

programe de stimulare a angajatorilor în vederea angajării persoanelor aflate în şomaj.

O serie de servicii vizează categoria persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii (şomerii

de lungă durată, persoanele cu handicap, femeile care se reîntorc pe piaţa muncii după creşterea

copiilor, rromii, tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi trebuie să păr ă sească institu ţ iile de

ocrotire, lucr ătorii vârstnici, persoanele ieşite din detenţie) .

Serviciile publice de ocupare personalizate urmăresc:• informarea şi consilierea profesional ă;

• medierea muncii;

• formarea profesional ă;

• oferirea de consultan ţă şi asisten ţă pentru începerea unei activit ăţ i independente

sau pentru ini ţ ierea unei afaceri;

• completarea veniturilor salariale ale angaja ţ ilor;

• stimularea mobilit ăţ ii for ţ ei de muncă.

Prin aceste servicii, tinerii cu vârste între 16 şi 25 de ani aflaţi în dificultate vor beneficia de de

acompaniament social menit să faciliteze accesul acestora la un loc de muncă.

În paralel cu serviciile publice personalizate care urmăresc prin acţiuni directe creşterea

ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă, sunt puse în aplicare măsuri şi servicii

indirecte pentru stimularea încadr ării în muncă a şomerilor prin programe care au ca scop

stimularea angajatorilor pentru includerea în ocupare a acestor categorii de persoane.Măsurile se realizează prin:

• subven ţ ionarea locurilor de muncă;

• acordarea de credite în condi ţ ii avantajoase în vederea creării de noi locuri de

muncă;


20/190


19

• acordarea unor facilit ăţ i.

În domeniul construcţiei de locuinţe, legislaţia prevede construcţia de locuinţe pentru tineri

şi familiile lor, care să le fie atribuite în proprietate sau închiriere în condiţiile pieţei. În nomele

metodologice de aplicare a Legii nr.152/1998, aprobate prin H.G. nr. 962/2001, modificată si

completată prin H.G. nr. 1396/2002, se prevede că pot beneficia de o locuinţă construită prin

programul de locuinţe pentru tineri destinate închirierii, persoanele în vârstă de până la 35 de ani.

Programul se adreseaza tinerilor care nu îşi permit să cumpere un apartament sau să închirieze o

locuintă de pe piata liber ă. Blocurile construite de ANL au 3-4 etaje şi sunt împăr ţite in

garsoniere şi apartamente cu 2 sau 3 camere. Au prioritate în repartizarea unei locuin ţ e tinerii

proveni ţ i din casele de ocrotire social ă , care au împlinit vârsta de 18 ani, şi solicitan ţ ii care au

adoptat şi/sau adopt ă copii din casele de ocrotire social ă.

3.2.3 Contribuţia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale şi

ocupaţionale pentru tinerii aflaţi în dificultate a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii

ani. Menţionăm în acest sens şi aportul Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei care

a dezvoltat şi îmbunătăţit cadrul legal pentru funcţionarea şi finanţarea serviciilor sociale în

favoarea categoriilor de populaţie defavorizată. Menţionam în acest sens Legea nr. 34/1998

privind acordarea unor subven ţ ii asocia ţ iilor şi funda ţ iilor române cu personalitate juridică ,

care înfiin ţ eaz ă şi administreaz ă unit ăţ i de asisten ţă social ă prin care se stimulează funcţionareaserviciilor sociale comunitare realizate în parteneriat între ONG-uri şi consiliile locale.

Conturarea cadrului legal pentru organizarea şi finanţarea serviciilor sociale, precum şi

reglementarea condiţiilor de furnizare a acestora şi de acreditare a furnizorilor de servicii sociale

s-a realizat prin Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G: nr. 68/2003.

Potrivit legii, serviciile sociale se organizează la nivel comunitar în funcţie de nevoile

existente în plan local şi sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale care pot fi persoane fizice,

juridice, publice sau private. Serviciile sociale pot fi furnizate şi în sistem integrat prin asocierea

altor servicii la serviciile sociale, precum serviciile medicale, educaţionale, de ocupare în muncă.

Pentru tinerii care păr ăsesc sistemul de protecţie socială un rol important îl au serviciile cu

caracter primar care includ: activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, activităţi de

informare despre drepturi şi obligaţii; măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;

măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză; măsuri şi acţiuni de


21/190


20

sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate; activităţi şi servicii de

consiliere; măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitar ă în plan social pentru

încurajarea participării şi solidarităţii sociale; orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop

prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la

marginalizare sau excluziune socială. Pentru tinerii cu handicap se organizează potrivit legii

serviciile sociale specializate, de recuperare şi reabilitare, reinser ţie socială şi profesională.

Potrivit Programului de Guvernare, se prevede ca până în anul 2008, aproximativ 45%

din actualele servicii sociale pentru copii şi tineri să fie contractate de către organizaţiile

neguvernamentale.

Între organizaţiile neguvernamentale care au derulat cu succes proiecte pentru tinerii care

păr ăsesc sistemul de protecţie menţionam proiectul „Apartamente 7 sociale” derulat de

Fundaţia « Parada », „Învăţ să tr ăiesc independent” derulat de asociaţia « Salvaţi copii »,„Orientare pentru viaţă” şi „Grup de tip familial” derulate de Fundaţia « Pestalozzi », „Locuinţe

pentru tinerii instituţionalizaţi” derulat de asociaţia « SOS satele copiilor », asociaţia « Hr ăniţi

copiii », „Sanda, Laura şi Dinu” care se adresează persoanelor cu handicap, derulat de Fundaţia

“Pentru Voi”, jud. Timiş, „Reintegrarea Socială a Tinerilor Proveniţi din Centrele de Plasament”

– program derulat de organizaţia Feed the Children – România, program finanţat de USAID, .

Proiectele au avut ca principale obiective inser ţia socială şi profesională a tinerilor şi dezvoltarea

deprinderilor de viaţa independentă.


22/190


21

4. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor statistice puse la dispozitie de

catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului

4.1. Analiza cantitativa a Anexei 1

Anexa 1 a fost construita in scopul colectarii de date privind tinerii din sistemul de

protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Lipsa coerentei in completare ne-a obligat sa nu

intervenim prea mult in aranjamentul informatiilor colectate, intrucat nu am vrut sa alteram

continutul informatiilor respective. Este cazul variabilei care se refera la « tipul de protectie » de

care beneficiaza grupul tinta, dar si a variabilei « pregatire profesionala ». Intrucat colectarea

datelor din teritoriu nu s-a realizat in baza unor instructiuni precise, am ales sa redam datele

referitoare la tipul de protectie asa cum au fost ele colectate din teritoriu, pentru a nu perturba

informatia continuta de datele transmise.

De mentionat faptul ca exista cazuri in care relatia « varsta-nivel educational » nu este

conforma cu etapele pe care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere

educational raportat la varsta pe care o traverseaza. Exista cazuri, asa cum se va vedea din datele

de mai jos, in care tinerii se afla inca la nivel de invatamant primar, sau parcurg cursuri de

alfabetizare, etc. Trebuie sa precizam faptul ca nu toti tinerii care, in ciuda varstei, inca se afla la

un nivel educational scazut, sufera de un anumit grad de handicap. De asemenea, in ceea ce

priveste variabila « handicap », am ales sa oferim o analiza statistica doar a numarului de copii

cu deficiente, deaorece datele din teritoriu nu au fost completate uniform si prin urmare nu au

putut fi postcodificate si prelucrate corespunzator, in functie de gradul de handicap.

Variabila «profesie/calificare» ofera in analiza de mai jos informatii care vor fi luate in

considerare doar ca trend/tendinta, intrucat datele din teritoriu nu au fost complete referitor la

aceasta variabila. De asemenea, au existat numeroase cazuri in care au lipsit informatii legate de

nivelul educational, respectiv de clasa/anul de studiu al tinerilor din sistemul de protectie.Oferim mai jos rezultatele analizelor statistice realizate pentru fiecare regiune/judet in

parte. La final vom trage cateva concluzii generale privind datele culese din teritoriu conform

Anexei 1.


23/190


22

4.1.1. Regiunea de dezvoltare Centru

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Centru, toate judetele din cadrul acesteia au

raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din

raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putemspune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1239 de copii/tineri care se afla in

sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din

tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Sibiu

(27,2%), iar cei mai putini in judetul Covasna (7,2%).

JUDET Frecvente Procente

Alba 252 20,3

Brasov 121 9,8

Covasna 89 7,2

Harghita 238 19,2

Mures 202 16,3

Sibiu 337 27,2

Total 1239 100,0

Tabelul de mai jos reda situatia tinerilor din sistem in functie de tipul de protectie de care

beneficiaza in fiecare judet din regiune.

Judet Tip protectie Frecvente Procente

parteneriat public-privat/casuta 24 9,5

Plasament OPA 21 8,3privat/casuta 8 3,2

public/AMP 6 2,4

public/apartament 10 4,0

public/casuta 34 13,5

public/centru de plasament 149 59,1

Alba

Total 252 100,0

Plasament OPA 114 94,2

C.P.C. 7 5,8

Brasov

Total 121 100,0

Incredintare 7 7,9

Plasament 82 92,1

Covasna

Total 89 100,0

Plasament 49 20,6

AMP 20 8,4

C.P.F.- apartament 20 8,4

C.P.F.- casa 25 10,5

Harghita

centrul de plasament clasic 26 10,9


24/190


23

CPF 77 32,4

Plasament la CP (clasic) pentru copii cuhandicap

10 4,2

Rezidential 11 4,6

Total 238 100,0

centrul de plasament clasic 20 9,9Casa de tip familial 14 6,9

Centru clasic 60 29,7

centru de plasament 30 14,9

Plasament familial 78 38,6

Mures

Total 202 100,0

centru de plasament 229 68,0

OPA 108 32,0

Sibiu

Total 337 100,0

Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in toate

judetele aferente regiunii de dezvoltare Centru majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt

de sex masculin.

109

53

31

10895

146143

6858

107

191

130

0

50

100

150

200

250

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

SEX F SEX M

Variabila “handicap” masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete

precum Sibiu, Mures, Harghita, Brasov, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de

handicap este mult mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de protectie. Singurul judet in care proportia este inversa, este judetul Alba.


25/190


24

146

1935

62 52 47

102

54

176

150

290

106

0

50

100

150

200

250

300

350


HANDICAP da HANDICAP nu

In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se

remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat

sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu

ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti

decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de

protectie.

88

9 4

4721

164

11285

191 181

337

0

50

100

150

200

250

300

350

400


SPRIJIN da SPRIJIN nu

Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de

catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din

regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de

protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.


26/190


25

VARSTAJUDET

14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani

Total

Alba 46 57 53 57 39 252

Brasov 41 27 27 16 10 121

Covasna 7 27 16 29 10 89

Harghita 35 52 48 73 30 238Mures 21 48 47 57 29 202

Sibiu 60 55 69 82 71 337

Total 210 266 260 314 189 1239

Judetul Alba are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si

Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de

« invatamant primar ». De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de

deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.

Nivel educational CLASA Frecvente Procente

a II-a 1 10,0

a III-a 2 20,0

a IV-a 2 20,0

clasa I 5 50,0

Invatamant primar

Total 10 100,0

a V-a 14 9,2

a VI-a 32 20,9

a VII-a 52 34,0a VIII-a 55 35,9

Invatamant gimnazial

Total 153 100,0

absolvent 2 2,5

an I 38 48,1

an II 29 36,7

an III 10 12,7

Invatamant profesional

Total 79 100,0

a IX-a 4 40,0

a X-a 2 20,0

a XI-a 4 40,0

Invatamant liceal

Total 10 100,0

Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au

dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din

tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala


27/190


26

(ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire

profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul Alba,

cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « confectii »,

« tamplarie » si « lacatuserie ».

PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 175 69,4

agricol 5 2,0

barman ospatar 1 0,4

brutar patiser 1 0,4

ceramica 2 0,8

comert 2 0,8

confectii 18 7,1

constructii 3 1,2

electromecanic 1 0,4

industrial 1 0,4

industrie usoara 1 0,4

lacatuserie 9 3,6

marochinerie 1 0,4

mecanica 5 2,0

pedagogic 1 0,4

pielarie 1 0,4

stiintele naturii 1 0,4

tamplarie 15 6,0

tehnician electronist 1 0,4

textile-pielarie 2 0,8turism-alimentatie 1 0,4

zugrav-vopsitor 5 2,0

Total 252 100

Judetul Brasov se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Centru, are cei

mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational liceul. Exista insa si cazuri de tineri care

nu sunt scolarizati sau care urmeaza programe speciale de terapie. Situatia acestora este prezenta

in tabelul de mai jos.Nivel educational CLASA Frecvente Procente

Invatamant primar a IV-a 2 100,0

a V-a 1 2,7

a VI-a 6 16,2

a VII-a 4 10,8


a VIII-a 5 13,5


28/190


27

nespecificat 21 56,8

Total 37 100,0

nespecificat 6 50,0

an I 1 8,3

an II 3 25,0

an III 2 16,7


Total 12 100,0


a IX-a 2 3,9

a XI-a 1 2,0

Invatamant liceal

Total 51 100,0

urmeaza programe de terapiecomplexa si integrata in cadrul

centrului

1 6,7

urmeaza programe de terapieocupationala

14 93,3

alte cazuri

Total 15 100,0nescolarizat Total 4 100,0

In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se

observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs

de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « alimentatiei

publice/industrie alimentara ».


NR/NC 60 49,6

alimentatie publica 15 12,4comert 2 1,7

constructii 1 0,8

electrician 1 0,8

electromecanic 2 1,7

industrie alimentara 7 5,8

mecanica 9 7,4

silvic 2 1,7

tamplarie 2 1,7

textile-pielarie 6 5,0

urmeaza programe de terapieocupationala 14 11,6

Total 121 100

Referitor la nivelul educational, in judetul Covasna, cei mai multi dintre tineri, asa cum

ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din

tabelul de mai jos, 7 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-a specificat fie


29/190


28

nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta

Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.


Necompletat NR/NC 3 100

a III-a 1 25a IV-a 3 75

Invatamant primar

Total 4 100

a V-a 4 12,9

a VI-a 6 19,4

a VII-a 3 9,7

a VIII-a 9 29,0

Nespecificat 9 29,0


Total 31 100

Invatamant profesional Total 21 100

Nespecificat 7 70

a IX-a 2 20

a X-a 1 10

Invatamant liceal

Total 10 100

alte cazuri Total 13 100

nescolarizat Total 7 100

In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie

la nivelul judetului Covasna, nu ni s-au furnizat date care sa ne permita prezentarea unei astfel de

situatii.

Judetul Harghita are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Si

in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational sau

clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem.



nespecificat 2 40

a IV-a 3 60

Invatamant primar

Total 5 100a V-a 1 0,9

a VI-a 5 4,3

a VII-a 13 11,2

a VIII-a 15 12,9



Total 116 100

Invatamant profesional nespecificat 53 75,7


30/190


29

an I 12 17,1

an II 4 5,7

an III 1 1,4

Total 70 100


a IX-a 5 17,9a X-a 3 10,7

a XI-a 1 3,6

a XII-a 1 3,6

Invatamant liceal

Total 28 100

nescolarizat Total 9 100

Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului

Harghita, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au orientat

catre sectorul « confectii » (textile, pielarie, etc), apoi catre « tamplarie » si « mecanica ».PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 160 67,2

agricol 2 0,8

alimentatie publica 3 1,3

barman ospatar 1 0,4

bucatar 2 0,8

canto 1 0,4

cofetar 2 0,8

comert 1 0,4

confectii 11 4,6constructii 1 0,4

contabilitate 3 1,3

dulgher parchetar 2 0,8

ecologie 1 0,4

electrician 1 0,4

estetica si igiena corpuluiuman

2 0,8

hotelier 1 0,4

informatica 1 0,4

instalator 1 0,4

lacatuserie 1 0,4

mecanica 7 2,9

ospatar 1 0,4

padurar 1 0,4

prelucrarea lemnului 3 1,3

protectia mediului 1 0,4

tamplarie 9 3,8


31/190


30

tapiter 1 0,4

teologie 2 0,8

textil 11 4,6

tinichigiu 2 0,8

turistim 3 1,3

Total 238 100

Judetul Mures se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel

educational majoritar profesional. Exista insa un numar de 78 de cazuri in care nu a fost

specificat nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.



Invatamant primar a IV-a 5 100

a V-a 4 10,8

a VI-a 6 16,2a VII-a 11 29,7

a VIII-a 15 40,5

Nespecificat 1 2,7


Total 37 100

Nespecificat 1 1,6

an I 26 40,6

an II 27 42,2

an III 10 15,6


Total 64 100

a IX-a 8 44,4

a X-a 9 50

a XI-a 1 5,6

Invatamant liceal

Total 18 100

Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este deloc elocventa la

nivelul acestui judet. Tabelul de mai jos situatia celor care au completat campul referitor la

pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie.


NR/NC 192 95,0

agricol 3 1,5ceramica 1 0,5

comert 2 1,0

confectii 1 0,5

contabilitate 1 0,5

economic 2 1,0

Total 202 100


32/190


31

In Judetul Sibiu cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul

colectarii datelor invatamantul gimnazial. Exista insa si 64 de cazuri despre care nu stim ce

forma de invatamant urmeaza sau daca urmeaza vreo forma de invatamant.


Necompletat NR/NR 64 100,0

a III-a 2 33,3

a IV-a 3 50,0

clasa I 1 16,7

Invatamant primar

Total 6 100,0

a V-a 10 6,7

a VI-a 24 16,0

a VII-a 34 22,7

a VIII-a 48 32,0

Nespecificat 34 22,7


Total 150 100,0

Absolvent 1 1,3

an I 66 84,6

an II 11 14,1


Total 78 100,0

a IX-a 4 13,8

a X-a 13 44,8

a XI-a 7 24,1

a XII-a 5 17,2

Invatamant liceal

Total 29 100,0abandon scolar abandon scolar 1 100,0

Invatamant specialdeficiente de auz

3 33,3

Invatamant specialnevazatori

6 66,7

alte cazuri

Total 9 100,0

Tabelul de mai jos prezinta distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care

urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele

de invatamant mai sus mentionate. Si in cazul acestui judet au fost mentionate in foarte putine

cazuri si pregatirea profesionala/calificarea pe care o dobandesc in special absolventii

invatamantului profesional.


33/190


34/190


33

INCREDINTARE FAMILIE 12 1,9

INCREDINTARE RUDE 14 2,2

OPA 27 4,2

OPA apartament 3 0,5

OPA casuta 54 8,5

OPA clasic 24 3,8PLASAMENT AMP 32 5

PLASAMENT FAMILIE 16 2,5

PLASAMENT RUDE 123 19,3

TUTELA 14 2,2

Total 638 100

Cp clasic 1 0,3

Centrul de plasament-clasic O.P.A. 28 7,1

AMP a SPS 48 12,1

C.P. - a SPS 137 34,6

Casa de tip familal -a SPS 5 1,3Casa rurala - a SPS 25 6,3

Centru de recuperare pentru copii cu handicap a SPS 39 9,8

Complex de apartamente - a SPS 92 23,2

Modul familial O.P.A. 8 2

Modulul de tip familial - a SPS 14 3,6

Botosani

Total 397 100

OPA 1 0,1

Casuta de tip familial – privat 15 1,1

Centru de plasament privat 48 3,6

CP public 1023 77,7

Plasament asistenta maternala 230 17,5

Iasi

Total 1317 100

OPA 10 6,2

AMP 15 9,3

CASA TIP FAMILIAL 5 3,1

SPS – APARTAMENTE 32 19,7

SPS 100 61,7

Neamt

Total 162 100

Apartament 1 0,2

AMP 71 16,4

Casuta (OPA) 4 0,9

Casuta (SPS) 65 15

CP(OPA) clasic 61 14,1

CP(SPS) clasic 224 51,7

Plasament 7 1,6

Suceava

Total 433 100


35/190


34

Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista

diferente majore intre sexe. Singurul judet in care exista mai multi tineri decat tinere in sistemul

de protectie este judetul Iasi.

315

224

575

85

222

323

173

742

77

211

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava

SEX F SEX M

Variabila “handicap” masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judetul

Iasi numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu

numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Neamt exista doar 3

cazuri de tineri cu deficiente.

163116

645

3

188

475

281

672

159

245

0

100

200

300

400

500

600

700800


HANDICAP da HANDICAP nu

In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se

remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat

sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu

ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti


36/190


35

decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de

protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin

din partea familiei este judetul Iasi, judetul care de altfel este cel care are si cel mai mare numar

de tineri in sistemul de protectie la nivel de regiune, dar si la nivelul intregii tari.

70 79

483

3185

568

318

834

131

348

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900


SPRIJIN da SPRIJIN nu

Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de

catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din

regiunea de dezvoltare Nord-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de

protectie sunt cei in varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.

VARSTAJUDET

14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani

Total

Bacau 125 133 135 165 80 638

Botosani 69 69 108 82 69 397

Iasi 201 264 314 316 222 1317

Neamt 32 35 40 35 20 162

Suceava 89 88 107 97 52 433

Total 516 589 704 695 443 2947

Judetul Bacau are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala

si Protectia Copilului, cei mai multi tineri elevi la gimnaziu (308 tineri). De mentionat ar fi

faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant

al nivelului educational. Exista 69 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta

unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din

sistem in functie de variabila nivel educational.


37/190


36

NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 69 100,0

a II-a 2 6,3

a III-a 7 21,9

a IV-a 17 53,1

clasa I 6 18,8

Invatamant primar

Total 32 100,0

a V-a 16 5,2

a VI-a 25 8,1

a VII-a 52 16,9

a VIII-a 100 32,5

Absolvent 40 13,0

Nespecificat 75 24,4


Total 308 100,0

Absolvent 1 1,1

Nespecificat 47 50,5an I 33 35,5

an II 12 12,9


Total 93 100,0

Nespecificat 6 5,2

a IX-a 32 27,8

a X-a 48 41,7

a XI-a 21 18,3

a XII-a 8 7,0

Invatamant liceal

Total 115 100,0

abandon scolarTotal 9 100,0nescolarizat Total 12 100,0

Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au

dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din

tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala

(ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire

profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul

Bacau, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « mecanica »,

« confectii » si « tamplarie ».


NR/NC 575 90,1


arte plastice 1 0,2

confectii 9 1,4


38/190


37

constructii 1 0,2

dulgher 1 0,2

electrician 3 0,5

industria alimentara 2 0,3

industria lemnului 1 0,2

instalator 4 0,6mecanica 28 4,4

tamplarie 5 0,8

zugrav 5 0,8

Total 638 100

Judetul Botosani se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est,

are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul profesional. De

asemenea, de remarcat ar fi faptul ca tot raportat la intregul regiunii Nord-Est, in judetul

Botosani exista cei mai putini elevi inscrisi in invatamantul primar. Exista insa si cazuri de tineri

care nu sunt scolarizati sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de

mai jos.



a II-a 1 9,1

a III-a 4 36,4

a IV-a 6 54,5

Invatamant primar

Total 11 100,0

a V-a 16 9,8

a VI-a 26 15,9

a VII-a 47 28,7

a VIII-a 68 41,5

absolvent 6 3,7

nespecificat 1 0,6


Total 164 100,0

absolvent 2 1,3

an I 76 49,0

an II 57 36,8

an III 20 12,9


Total 155 100,0

a IX-a 8 42,1

a X-a 6 31,6

a XI-a 5 26,3

Invatamant liceal

Total 19 100,0

abandon scolar abandon scolar 2 100,0


39/190


38

Invatamant ladomiciliu

3 75,0

Scoala dereeducare

1 25,0

alte cazuri

Total 4 100

nescolarizat nescolarizat 41 100

In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se

observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs

de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul

« confectiilor ».


NR/NC 297 74,8

agricol 1 0,3


arte plastice 1 0,3

bucatar 8 2,0

coafor-frizer 3 0,8

coafura frizerie 1 0,3

cofetar-patiser 1 0,3

confectii 42 10,6

constructii 10 2,5

electrotehnic 2 0,5



instalator 2 0,5lacatuserie 1 0,3

mecanica 3 0,8

ospatar 3 0,8

seminar teologic 3 0,8

sticlar 2 0,5

tamplarie 7 1,8

tinichigerie 6 1,5

zidarie 1 0,3

Total 397 100

Referitor la nivelul educational, in judetul Iasi, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne

arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din

tabelul de mai jos, 70 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-au specificat


40/190


39

clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de

Asistenta Sociala si Protectia Copilului.


Necompletat NR/NC 42 100,0

a II-a 6 15,4

a III-a 6 15,4

a IV-a 24 61,5

Absolvent 1 2,6

clasa I 2 5,1

Invatamant primar

Total 39 100,0

Absolvent 2 0,3

a V-a 65 9,8

a VI-a 136 20,6

a VII-a 204 30,9

a VIII-a 242 36,6

nespecificat 11 1,7

Repetent 1 0,2


Total 661 100,0

Absolvent 2 0,6

nespecificat 4 1,1

an I 179 50,9

an II 94 26,7

an III 67 19,0an IV 6 1,7


Total 352 100,0

a IX-a 78 51,0

a X-a 47 30,7

a XI-a 26 17,0

a XII-a 2 1,3

Invatamant liceal

Total 153 100,0

nescolarizat nescolarizat 70 100,0

In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectiela nivelul judetului Iasi, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au obtinut

sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul « confectii », urmati apoi de alte

sectoare precum « constructii », « tamplarie » si « turism ».


41/190


40


NR/NC 981 74,5

agent comercial feroviar 2 0,2

Agricol 3 0,2


bucatar-patiser 4 0,3Bucatar 1 0,1

coafor-frizer 6 0,5

cofetar patiser 1 0,1

Comert 7 0,5

Confectii 89 6,8

Constructii 32 2,4

crestere animale 5 0,4

Electrician 1 0,1

Electromecanic 12 0,9

Electrotehnic 1 0,1faiantar-mozaicar 1 0,1

Horticultura 5 0,4



Instalator 14 1,1

Lacatuserie 17 1,3

Legumicultura 6 0,5

Mecanica 10 0,8

Panificatie 1 0,1

Pantofar 5 0,4

Patiser 4 0,3

Sudor 1 0,1

Tamplarie 33 2,5

Tapiter 1 0,1

Tehnic 3 0,2

tehnici tipografice 6 0,5

tehnician designer 1 0,1

textile pielarie 4 0,3

Tinichigerie 15 1,1

Turism 24 1,8

Zidarie 9 0,7

studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului

Documents