integrarea socio-profesionala a tinerilor ce parasesc centrele de plasament

INTEGRAREA SOCIO - PROFESIONALA A TINERILOR CE PARASESC CENTRELE DE PLASAMENT

INTRODUCERE

“Chaque enfant qu’on enseigne est un homme qu’on gagne” Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câştigăm!

VICTOR HUGO

Acest studiu îşi propune să cerceteze situaţia tinerilor ce părăsesc centrele de plasament: consecinţele instituţionalizării asupra dezvoltării, formării ca personalitate, resursele ce pot fi valorificate pentru o integrare reuşită a tinerilor în societate, dar şi pe piaţa muncii. Studiul este realizat în cadrul Masteratului european de protecţia drepturilor copilului, al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi şi îşi propune de asemenea să urmărească încălcarea drepturilor tinerilor în mediul instituţional sau în momentul lansării pe piaţa muncii şi în societate.

Datele pentru cercetare au fost obţinute prin aplicarea unor metode de cercetare calitativă dar şi prin consultarea şi analiza unor documente, statistici şi alte resurse documentare puse la dispoziţie de personalul fundaţiei sau instituţiei unde am realizat ancheta de teren.

După o documentare meticuloasă realizată de membrii echipei de cercetare, am ajuns la creionarea unei problematici generale a sistemului de protecţie a copilului şi a strategiilor şi politicilor publice din acest domeniu.

Conform ultimelor date prezentate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, cca. 6436 de tineri cu vârste până în 26 ani urmează o formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială(Sursa: Statistici. Situaţia protecţiei copilului), din care, în instituţii publice 5989 şi 447 în sistemul privat.

Ca şi calificare , cei mai mulţi dintre tinerii din sistemul de protecţie, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, sunt orientaţi cu precădere spre confecţii, tâmplărie, mecanică, construcţii şi alimentaţie publică(Sursa: ANPDC- Raport de activitate 2005). Astfel pregătirea profesională poate fi considerată sursă a excluderii sociale şi a marginalizării. Faptul că nu îşi pot găsi un loc de muncă generează alte probleme: nu-şi pot permite plata unei chirii a locuinţei(deoarece nu au o casă), nu au mijloace proprii de subzistenţă şi cad adesea victime ale criminalităţii.În prezent, în Judeţul Iaşi există un număr total de 1686 copii instituţionalizaţi. Dintre aceştia 943 au peste 16 ani, urmând să părăsească sistemul de protecţie începând din 2008. Problemele ce trebuie rezolvate derivă din nevoile identificate în judeţul Iaşi sunt: nevoia de realizare a unor strategii comune, de cooperare a instituţiilor publice, ong-urilor şi reprezentanţilor mediului economic în domeniul incluziunii sociale a tinerilor postinstituţionalizaţi, nevoia de informare a angajatorilor cu privire la problematica tinerilor care au crescut în mediul instituţionalizat şi cu privirea la facilităţile acordate prin lege în cazul angajării acestor tineri, nevoia de mobilizare a

1

resurselor comunitare în vederea eficientizării programelor sociale, nevoia de formare a abilităţilor necesare accesării şi menţinerii unui loc de muncă, nevoia de sprijin a membrilor grupurilor ţintă în vederea realizării demersului de căutare a unui loc de muncă, nevoia de sprijin material şi financiar în identificarea şi menţinerea unui spaţiu de locuit, nevoia de sprijin moral a grupului ţintă, în vederea depăşirii riscului de marginalizare şi excluziune socială cu care se confruntă.

Instituţionalizarea echivalează în momentul de faţă cu o excludere pe termen lung din societate, o izolare de viaţa socială.

În felul acesta, copilul odată abandonat într-un leagăn de copii parcurge automat un drum ce trece prin mai multe instituţii de ocrotire(leagăn, casă de copii preşcolari, casă de copii şcolari) până la vârsta de 18 ani.

La abandonul mamei sau al familiei se adaugă deci abandonul societăţii, al statului, al instituţiilor de ocrotire, al specialiştilor şi, în ultima instanţă, al tuturor.

Instituţionalizarea determină o serie de efecte negative în ceea ce priveşte integrarea socio-profesională. Se ştie că în perioada instituţionalizării copiii şi tinerii dobândesc comportamente mai puţin valorificate social şi profesional. Sunt „obişnuiţi” să primească totul de-a gata, nu ştiu de cele mai multe ori să folosescă banii. Referitor la timp şi la alte resurse materiale, aceşti tineri sunt nesiguri, ajung să deprindă în permanenţă de cineva (educator sau instructor din centrul de plasament). În planul creativităţii sunt rigizi şi mai greu adaptabili. După terminarea studiilor şi părăsirea instituţiei aceşti tineri se trezesc în mijlocul unei societăţii incapabile să le asigure un suport de care au nevoie în perioada de tranzit de la viaţa de instituţie la viaţa liberă, fapt care îi fac pe cei mai slabi dintre ei să cadă în zona delincvenţei. Chiar dacă în instituţii, condiţiile de viaţă uneori sunt mai bune decât cele în familie, lipsa părinţilor şi a susţinerii emoţionale exercitate de aceştia asupra copiilor are efecte greu de compensat pe termen lung.

Tinerii proveniţi din instituţii de asistenţă socială sunt expuşi unui risc ridicat de a fi atraşi în lumea delincvenţei, consumului de alcool şi drogurilor, prostituţiei, reţelele de cerşit. Găşti de cartier sau grupuri de tineri ai străzii. Unii dintre aceştia nu au familie care să le asigure suport , iar cei mai mulţi nu se pot baza pe ele, datorită perioadei mari de întrerupere a legăturii, mulţi dintre ei fiind abandonaţi de la naştere.Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie socială şi în mod special cei cu dificultăţi reprezintă un grup vulnerabil, datorită faptului că după ieşirea din sistem care este bruscă şi timpurie(16-19 ani), aceştia sunt lipsiţi de asistenţă acordată în mod normal de către părinţii tinerilor care pleacă de acasă. Ei sunt lipsiţi de un sprijin social(contact regulat prin telefon, scrisori sau vizite), emoţional(încurajare, simpatie), consultativ(consiliere, sfaturi practice) şi/sau sprijin finaciar (bani, cadouri). Tinerii instituţionalizaţi trăiesc într-o stare de incertitudine în legătură cu viitorul lor.

O altă posibilă cauză a eşecului de integrare socio-profesională a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-20 ani se poate datora şi numărului mare de ani petrecuţi în instituţie, la aceasta adăugându-se şi calitatea îngrijirii oferite de instituţii. Regulile de funcţionare a acestor centre nu au permis implicarea acestor tineri în activităţi de formare a deprinderilor de viaţă, nu sunt implicaţi în gospădărirea centrelor(ca de exemplu, aranjarea mesei, strângerea mesei, prepararea, sub supravegherea adultului, a unui fel de mâncare preferat ş.a). Supra-protecţie poate fi un element negativ în dezvoltarea adolescenţilor din instituţiile de asistenţă socială: pregătirea şi

2

servirea centralizată a mesei, spălarea hainelor de către personal, împiedică dezvoltarea autonomiei şi responsabilităţii copilului.

Integrarea sau neintegrarea în colectivul clasei are legătură directă cu dezvoltarea ulterioară a adolescentului. De cele mai multe ori integrare în colectivul clasei este deficitară şi este rezultatul marginalizării, etichetării acestora. Aceşti tineri dezvoltă complexe de inferioritate, teamă şi ruşine în a se prezenta celorlalţi, existând teama etichetării ca fiind „copii din casa de copii”. Unor asemeni atitudini de respingere li se „răspunde” de către adolescenţi cu comportamente violente, limbaj agresiv, lipsă de interes faţă de procesul de învăţare, dezvoltarea unor forme de „apărare”.

De asemenea cei mai mulţi nu ştiu să scrie un CV şi cum să se comporte la un interviu; nu ştiu unde trebuie să se adreseze pentru căutarea unui loc de muncă. Ceea ce atrage atenţia este că aceşti tineri au urmat cursuri de formare profesională pentru meserii care nu mai sunt cerute pe piaţa muncii, fapt care nu îi ajută în găsirea unui loc de muncă. Această dificultate de integrare profesională este explicată prin lipsa consilierii în momentul orientării profesionale şi a lipsei alternativelor educţionale, iar cei care ajung la şcoli profesionale sunt cei care nu au promovat examenul de capacitate şi trebuie să frecventeze orice formă de învăţământ pentru a putea rămîne în instituţii.

CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT

Statul Român acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor, fapt garantat prin Constituţie, care la Articolul 49-Protecţia copiilor şi a tinerilor, prevede:

1. copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

2. statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.

În ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt în dificultate, au fost adoptate o serie de acte normative care în mod direct sau indirect fac referire la modul în care Statul, prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini integrarea socio-profesională. Astfel:

1. Legea 272 / 2004 - Copilul beneficiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege, până

la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu;- Tânărul poate beneficia de prelungirea măsurii de protecţie, în cazul în

care îşi continuă studiile până la vârsta de 26 de ani;- Tânărul care a terminat o formă de învăţământ şi nu se poate reintegra în

familia de origine, poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de până la 2 ani, cu scopul realizării inserţiei sale socio-profesionale.

2. Legea nr. 116 / 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării - Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şi

dreptul garantat legal la un loc de muncă;

3

- Reducerea şomajului în rândul tinerilor cu vârste până în 35 de ani, persoane supuse riscului de marginalizare;

- Tinerii proveniţi din centrele de plasament, din cadrul serviciilor publice specializate şi al organismelor private autorizate în domeniul protecţiei copilului;

- Tineri singuri cu copii în întreţinere;- Tineri familişti cu copii în întreţinere;- Tineri familişti fără copii în întreţinere;- Tineri familişti care au executat pedepse de libertate.

3. Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

4. Legea nr. 107 / 2004 În vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj:

- Absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani şi care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;

- Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale.

5. Ordonanţă nr. 68 din august 2003 privind serviciile sociale - Servicii specializate ce au scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea

capacităţilor individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unei situaţii de nevoie specială;

- Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv:.a) Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile în dificultate;b) Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o

perioadă determinată, în conformitate cu legislaţia în vigoare;c) Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de

protecţie a copilului;6. Hotărârea Guvernului nr. 829 privind aprobarea Planului Naţional Antisărăcie şi

Promovare a Incluziunii Sociale

DEFINIREA UNOR CONCEPTE CHEIE CE AU FACILITAT DESFĂŞURAREA CERCETĂRII:

PROTECŢIE SOCIALĂ ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Protecţia socială- ansamblul de măsuri, politici, instituţii, organisme care asigură sprijinul persoanelor şi grupurilor aflate în dificultate şi care nu pot să realizeze prin efort propriu condiţii normale, minime de viaţă. Prin sistemul de protecţie socială se caută posibilităţi de redistribuire a resurselor materiale şi umane ale colectivităţii către acele persoane şi grupuri

4

aflate în dificultate în vederea eliminării decalajelor mari dintre aceştia şi populaţia majoritară. Protecţia socială poate fi plasată la niveluri distincte: a) la nivelul întregii colectivităţi; b) la nivelul diferitelor categorii (copii, vârstnici, handicapaţi, şomeri) şi c) la nivel personal (rezolvarea unor probleme personale legate de starea individului la un moment dat). Pentru a asigura o protecţie socială în toate situaţiile de risc pentru persoane sau grupuri în nevoie , sunt utilizate în principal două tipuri (modalităţi) de sprijin: a. sistemul asigurărilor sociale şi b. sistemul asistenţei sociale;

Asistenţa socială- ansamblul de instituţii, programe, măsuri, activităţi profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunităţi cu probleme soaciale, aflate temporar în dificultate, în criză şi deci vulnerabile. Acestea datorită unor motive personale de natură economico-financiară, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a se integra prin mijloace şi eforturi proprii în colectivitate , în limitele unui mod normal, decent de viaţă. Pentru o anumită perioadă de timp, ele nu pot duce o viaţă activă, auto-suficientă, fără un ajutor economico-material sau fără un suport fizic, moral, social din exterior. Asistenţa socială oferă celor în nevoie posibilităţi de cunoaştere şi de acces la srvicii specializate de protecţie socială, îi orientează către înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială, mobilizează comunitatea, persoanele şi grupurile în dificultate de a influenţa activ politicile sociale.Ea furnizează celor în nevoie ajutor finnaciar, material, moral, psihoterapie, consiliere.;

Centru de plasament- reprezintă un grup social permanent constituit, instituţionalizat,

organizat menit să asigure – prin statutul său substitut al familiei – protecţie, ocrotire socială, şcolarizare completă, asistenţă medicală, psihopedagogică copiilor ocrotiţi, dispune de toate condiţiile unei dezvoltări optime până la integrarea lor socio-profesională (18-26 ani);

FORME DE EVALUARE A SERVICIILOR ŞI POLITICILOR PUBLICE

Clasificarea tipurilor de evaluare

Evaluarea a posteriori este retrospectivă. După generarea impactului unei politici publice, analistul încearca să înteleagă ce s-a întamplat şi să elaboreze cunoştinţe privind realitatea. Identificarea şi măsurarea rezultatelor unei politici publice constituie nucleul dur al întregii evaluări. Vizează cuantificarea efectelor unei politici, trebuie sa observe datele, să le trateze. Aprecierea impactului, eficienţei şi eficacităţii unei politici publice se bazează pe întelegerea procesului de punere în practică a unei politici publice. Factori care cuantifică efectele: nivelul şi natura mijloacelor angajate; performanţa organismelor însărcinate cu implementarea politicii; teoria schimbării sociale. Evaluarea a priori este prospectivă. Este utilizată ca un instrument care să sprijine luarea de decizii atunci când există mai multe alternative. Tipurile de efecte sunt anunţate în prealabil şi evaluatorul se limiteaza la a lua în considerare numai efectele comparabile reţinute. Se acordă prioritate efectelor de tip econ-fin lăsând la o parte cele de de ordin social si politic. Se bazează pe calcul economic, cost/beneficii. Trebuie să includă: luarea în considerare a experienţei dobandite, contextul socioeconomic, opţiunile strategice, priorităţile reţinute, cuantificarea obiectivelor.Evaluarea intermediară. Determină primele rezultate ale politicii. Furnizează informaţii care pot fi utilizate pentru îmbunătăţirea programului aflat în derulare. Consta în a stabili dacă

5

priorităţile reţinute sunt întotdeauna pertinente în raport cu evoluţia contextului şi a analiza coerenţa dintre nevoi, obiective şi rezultate scontate.

Tipuri de indicatori utilizaţi în evaluareIndicatori de rezultate şi de impact. Pun în evidenţă volumul produselor şi serviciilor furnizate de autorităţile publice şi efectele obţinute în urma acestora. Ex: construirea unor centre de plasament este indicator de rezultate, iar cel de impact e numărul copiilor care sunt luaţi în ocrotire.Indicatori de eficacitate. Conţin infmormaţii asupra gradului în care obiectivele politicii sau ale programelor au fost realizate. Trebuie să conţină informaţii referitoare la gradul în care se produc efecte neaşteptate asupra populaţiei, efecte pozitive sau negative şi de calitatea serviciilor prestate în acord cu necesităţile populaţiei.Indicatori de activitate. Substituie indicatorii de eficacitate deoarece sunt mai uşor de calculat (nr de ore lucrate, nr de dosare inreg)Indicatori de eficienţă. Necesari pentru a pune în corelaţie reultatele obţinute cu volumul de resurse consumate în acest scop.

Categorii de metode şi tehnici de evaluareTehnici de planificare şi structurare a evaluăriiTehnici de colectare şi prezentare a datelorTehnici de analiza a informaţiilorTehnici de realizare a unor judecăţi evaluative.

Condiţiile pentru a asigura succesul implementării unei PP

- obiectivele politicilor să fie clare şi concise- legislaţia să includă o teorie cauzală adecvată, care să identifice principalii factori

care influenţeaza realizarea obiectivelor- legislaţia să structureze un proces de implementare, a implementării să se

maximalizeze probabilitatea ca responsabilii cu execuţia să acţioneze conform aşteptărilor

- responsabilul cu implementarea să posede suficientă susţinere politică şi capacitate de gestiune pentru a-şi ţndeplini misiunea.

- apariţia PP în condiţii de dificultăţi socioeconomice să nu afecteze obiectivele prioritare ale acestora.

CERCETARE ACŢIUNE ŞI INTERVENŢIE

Cercetarea acţiune - Kurt Lewin este fondatorul recunoscut al cercetării-acţiune, căreia îi conferă, în Psychologie dinamique ( PUF, Paris,1959), statutul de ,,activitate de investigaţie orientată spre acţiune’’, urmată de reflexie şi evaluare.(V.Miftode,Tratat de asistenţă socială,vol.I, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2003, p.389). Cercetarea acţiune poate începe printr-o observaţie participativă orientată nu atât spre descriere, constatare, verificare de ipoteze, cât

6

spre înţelegerea faptelor şi a fenomenelor respective în globalitatea lor, pentru a putea formula măsuri de intervenţie.

Cercetarea acţiune poate fi cu adevărat eficientă numai în condiţiile participării tuturor celor implicaţi: profesionişti-cercetători, operatori de teren, subiecţi-beneficiari, actori locali, lideri responsabili.

Este binecunoscut faptul că orice investigaţie ştiinţifică de teren are şi efecte practice, comunitatea umană reacţionând chiar şi la simpla prezenţă a echipei de cercetare în zona respectivă.Se poate vorbi de două forme principale ale cercetării acţiune:

1. Cercetarea realizată în asociere cu un beneficiar (întreprindere, instituţie, comunitate socială, organism de decizie etc.), în care:- beneficiarul urmăreşte cu prioritate schimbarea comandată;- echipa de cercetare urmăreşte îndeosebi cunoaşterea problemei.

2. Cercetarea acţiune internă forului ştiinţific, în cazul căreia atât analiza, cât şi schimbarea sunt vizate de aceeaşi echipă, din aceeaşi instituţie (fiind atît contractant-beneficiar, cât şi executant ). Este vorba, de exemplu, de cercetări pe probleme de educaţie, de sănătate, protecţie socială, violenţă, reinserţie socială etc. comandate şi executate în cadrul aceluiaşi organism social. (V.Miftode, Tratat de asistenţă socială,vol.I, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2003, p.389).

Cercetarea Acţiune-Intervenţie presupune implicarea tuturor persoanelor afectate de probleme. Acestea împreună cu cercetătorul identifică problema reală, o numesc, o definesc, o analizează şi o soluţionează. Design-ul unei cercetări acţiune- intervenţie încorporează: titlul temei, introducerea – argument, obiectivele, definirea conceptelor, variabilelelor, indicatorilor, tehnicile, rezultatele prelucrării informaţiilor culese, comentariile, recomandările, soluţiile aflate, bibiliografia şi anexele.

SFÂRŞITUL UNEI MĂSURI DE PROTECŢIE(ASPECTE LEGALE, INSTITUŢIONALE, SOCIALE, PSIHOINDIVIDUALE ŞI FAMILIALE)

Secţiunea a V-a - Monitorizarea aplicării măsurilor de protecţie specială art. 70 din Lege nr. 272/2004.

La încetarea măsurilor de protecţie specială prin reintegrarea copilului în familia sa, serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor, persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti, de la domiciliul sau, după caz, de la reşedinţa părinţilor au obligaţia de a urmări evoluţia dezvoltării copilului, precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil. În acest scop acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadă de minimum 3 luni.

La implinirea vârstei de 18 ani legea spune că tinerii care au fost instituţionalizaţi trebuie să părăsească centrul de plasament, dacă tinerii nu îşi continuă studiile. În situaţia în care un tânăr alege să îşi termine studiile la o instituţie de stat, acesta va rămâne instituţionalizat până la finalizarea anilor de învăţământ. În acest timp, le sunt asigurate condiţiile de studiu de către

7

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. O situaţie specială este atunci când tânărul decide să urmeze şi o a doua facultate sau studii post-universitare, cum ar fi masterul. În astfel de cazuri se caută colaborări externe pentru obţinerea sprijinului şi sponsorizărilor.

Dacă tânărul nu doreşte să urmeze studii universitare după terminarea liceului, pentru o perioadă între 6 luni şi un an, acesta este consiliat vocaţional şi se încearcă o integrare socio-profesională. Dacă tânărul are familie şi dacă doreşte, se încearcă integrarea în mediul familial, dacă nu vrea să se întoarcă în familie, reprezentanţii DGASPC se preocupă de găsirea unei locuinţe sociale sau a unei gazde şi apoi de găsirea unui loc de muncă care să corespundă abilităţilor tânărului. În toată perioada în care sunt instituţionalizaţi, tinerii beneficiază de consiliere în alegerea unui loc de muncă şi sunt îndrumaţi în acest sens.

Perioada normală de monitorizare este între 3 si 6 luni.

INSTITUŢIONALIZARE ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI. VIOLENŢĂ INSTITUŢIONALĂ

Impactul instituţionalizării asupra copiilor Dezvoltarea întârziată a acopiilor instituţionalizaţi trebuie înţeleasă nu ca o reacţie la

separarea de părinţi, ci ca un efect al mediului nestimulativ, în special al lipsei oportunităţilor de interacţiune spontană şi afectuoasă cu adulţii.

Efectele pe termen lung asupra sănătăţii mentale reprezintă nu numai o reacţie la pierderea părintelui sau a unui substitut al acestuia, ci şi incapacitatea minorului de a trăi – în casa de copii – experienţa unor relaţii călduroase, apropiate şi de durată cu adulţi în care să poată avea încredere şi – de multe ori – chiar cu prietenii de aceeaşi vârstă.

1. Îngrijirea fizică

Una dintre principalele cauze ale instituţionalizării este sărăcia. Mulţi părinţi optează pentru această variantă în ideea că vor asigura astfel măcar supravieţuirea fizică a copiilor lor. Nivelul îngrijirii fizice în majoritatea instituţiilor se află în jurul standardelor minime acceptabile.

2. Îngrijirea copilului „ca întreg”

Se înregistrează lipsuri în cunoştinţele despre dezvoltarea copilului şi nevoile sale psihologice. În numeroase instituţii, atenţia este îndreptată aproape exclusiv către asigurarea nevoilor fizice ale copilului.David Tolfree(2000) identifică cinci caracteristici ale instituţiilor care se află la originea acestei situaţii nesatisfăcătoare:

- Filosofia instituţională- Calitatea interacţiunii copil-adult- Nivelul de stimulare oferită copilului- Regimul instituţional(modelul organizaţional, metodele de menţinere a disciplinii şi

rutină)- Rolul grupurilor de copii în asigurarea răspunsului la unele nevoi nonmateriale

8

3. Abuzul instituţional asupra copilului

Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului(1989, articolul 19) stabileşte că: „statele semnatare vor lua măsuri necesare protejării copilului de orice formă de violenţă fizică, mentală, accident sau abuz, neglijare sau tratament neglijent, malpraxis, abuz sexual sau exploatare atât timp cât acesta se află în îngrijirea părintelui⁄părinţilor, tutorelui stabilit de lege sau a oricărei alte persoane care are în grijă copilului.

Cu toate acestea relatările despre abuzul fizic, emoţional sau sexual asupra copiilor din instituţii abundă şi nu prezintă doar cazuri izolate.„Nevoia de stabilitate a instituţiei” şi lipsa de acces la consiliere şi asistenţă juridică a celor abuzaţi fac ca de cele mai multe ori aceste abuzuri să rămână nepedepsite sau chiar necunoscute. Ele sunt săvârşite atât de membrii ai personalului de îngrijire, cât şi de copii mai mari, copii care au fost la rândul lor abuzaţi.Dincolo de cazurile extreme de abuz fizic sau sexual, tot în categoria abuzului instituţional, emoţional de această dată, se încadrează deprivarea copilului de afecţiune şi/sau comfort.

METODE DE LUCRU

Interviul este una din metodele majore de lucru în cercetarea sociologică cea mai utilizată pentru colectarea datelor în investigaţia calitativă a socioumanului. Această metodă permite cercetătorului să înţeleagă profund şi nuanţat fiinţa umană, relaţiile ei cu lumea, credinţele şi comportamentele specifice grupurilor sociale. Oakely(1981, p.41) scrie: ,,interviul este ca şi căsătoria: toată lumea ştie ce este, foarte mulţi oameni o practică şi cu toate acestea, o mulţime de secrete se ascund în spatele uşilor închise’’.

La ora actuală, metoda interviului este utilizată pe scară largă în ştiinţele socio-umane, ca şi practica diferitelor profesii.

Ca raport social – subliniază A.Blanchet şi A.Gotman (1998) -,,interacţiunea intervievator-intervievat este cea care va hotărî desfăşurarea interviului’’.

Intrerviul semistructurat este semiformal, de obicei bazat pe unele întrebări predefinite, dar care permite intervievatorului să devieze de la plan ca să pună întrebări relevante potrivite. Intervievatorul introduce tema, apoi ghidează discuţia punând întrebări specifice. Interviul de acest tip este o tehnică atât cantitativă cât şi calitativă destinată să producă atât date statistice cât şi calitative. Interviul este un important instrument de culegere a datelor referitoare la experienţa de viaţă a subiecţilor investigaţi şi totodată o formă de interacţiune psihologică şi socială cu influenţă imediată asupra comportamentului actorilor implicaţi. Interviul ca metodă de investigare ştiinţifică a universului subiectivităţii umane are câteva caracteristici definitorii prin care se deosebeşte de alte forme de comunicare precum şi de alte metode de culegere a datelor verbale cum ar fi ancheta prin chestionar.

9

Observaţia ştiinţifică este o metodă fundamentală de culegere a datelor empirice utilizată în ştiinţele socioumane şi în practica asistenţială. Spre deosebire de observaţia spontană folosită în contextul vieţii cotidiene observaţia ştiinţifică este o acţiune planificată, ghidată de scopuri şi ipoteze, desfăşurată după reguli precise şi îndelung verificate.

Observaţia participativă presupune integrarea observatorului în comunitatea cercetată pentru o perioadă lungă de timp în scopul unei cunoaşteri în profunzime de tip calitativ.

Studiul de caz este doar una dintre diferitele metode de a efectua cercetări în domeniul ştiinţelor sociale. Ca strategie de cercetare, studiul de caz este de multe ori folosit pentru a contribui la cunoştinţele noastre cu privire la indivizi, grupuri, organizaţii, societate, politică şi alte fenomene înrudite. Asistentul social cercetător identificăo situaţie problematică de viaţă socioumană cotidiană cu ajutorul celor implicaţi în ea. El va descrie condiţiile, resursele, valorile, normele, factorii, actorii înarmându-se cu o orientare sau ipoteză cu care traversează situaţia şi caută să-i surprindă complexitatea. Aceasta nu înseamnă că nu-şi completează informaţiile din studierea cazului cu documente oficiale, cu observaţii directe, convorbiri.Pe scurt, metoda le permite cercetătorilor să extragă caracterisicile evenimentelor din viaţa reală cum ar fi ciclurile de viaţă individuale, procesele organizaţionale şi manageriale, schimbările din vecinătăţi, relaţiile internaţionale şi maturizarea industriilor.

10

PREGĂTIREA TINERILOR PENTRU INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ.

CHILDREN ON THE EDGE

SCURT ISTORIC·1990 Fundaţia The Body Shop International începe în România proiectul The Body Shop Eastern Europe Relief Drive destinat ameliorării condiţiilor de viaţă ale copiilor instituţionalizaţi din judeţul Iaşi·1996 The Body Shop Eastern Europe Relief Drive este înregistrată ca fundaţie cu personalitate juridical românească·2000 are loc schimbarea denumirii în Fundatia Children On The Edge(COTE), România·2007 Fundaţia COTE România acreditată ca furnizor de servicii sociale destinate integrării sociale şi profesionale a tinerilor (post)instituţionalizaţi.

SERVICII ŞI PROIECTE ÎN DERULARE

SERVICIUL DE INTERVENŢIE PE TERMEN LUNG·APARTAMENTE DE TIP FAMILIAL – alternativă la instituţiile de tip clasic, oferă condiţii de viaţă de tip familial pentru tineri instituţionalizaţi.·APARTAMENTE DE TRANZIŢIE – serviciu de asistenţă şi sprijin de tip rezidenţial destinat tinerilor postinstituţionalizaţi , facilitează integrarea socială şi profesională a acestora.·CONTINUARE DE STUDII – asistenţă şi suport pentru tinerii (post)instituţionalizaţi care doresc să îşi continue studiile liceale sau universitare.

SERVICIUL DE INTERVENŢIE PE TERMEN SCURT·INTERVENŢIE ÎN SITUAŢIE DE CRIZĂ – furnizarea de măsuri şi acţiuni de intervenţie în vederea înlăturării situaţiei de criză cu care se confruntă tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie.

Fundaţia Children On The Edge România este principal furnizor de servicii sociale destinate integrării sociale şi profesionale a tinerilor postinstituţionalizaţi la nivelul judeţului Iaşi, oferind servicii în conformitate cu exigenţele impuse de standardele de asistenţă socială şi ţinând seama de politicile şi strategiile naţionale în domeniu.

Echipa fundaţiei este formată din profesionişti cu studii de specialitate (asistenţă socială, psihologie). O resursă importantă în derularea activităţilor o constituie voluntarii (în medie 25/an) a căror implicare în activităţi ce vizează dezvoltarea abilităţilor relaţionale, de comunicare, şi sociale a beneficiarilor este extrem de valoroasă.Pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale acordate tinerilor instituţionalizaţi şi postinstituţionalizaţi Fundaţia Children On The Edge România a beneficiat de finanţare constantă din partea fundaţiei fondatoare, Children ON The Edge UK şi a unor organizaţii din SUA(Lift The Children, Global Fund for Children), precum şi ale Uniunii Europene (Phare Societate Civilă 2001, Componenta 4. Acces Social – 20.08.2004).

11

Experienţa acumulată de specialiştii fundaţiei în management de proiect este valorificată în implementarea prezentelor proiecte, ca şi a celor ulterioare, iar colaborarea cu instituţiile reprezentative în domeniul oferirii de servicii pentru grupuri vulnerabile asigură un management eficient.

Prezenta linie de finanţare oferă oportunitatea Fundaţiei COTE România de a dezvolta serviciile acordate în domeniul incluziunii sociale a tinerilor postinstituţionalizaţi, mai ales în condiţiile în care în judeţul Iaşi nu există suficiente servicii sociale destinate acestei categorii.

Fundaţia „Children on the Edge UK” a lucrat în România, încă din 1990, cu copiii şi tinerii din centrele de plasament, dezvoltând în acest timp mai multe programe menite să imbunătăţească condiţiile de viaţă din centrele de plasament de pe raza judeţului Iaşi. Activitatea organizaţiei a debutat cu renovarea şi recompartimentarea, sub formă de module de tip familial a caselor de copii din Hălăuceşti şi Paşcani, a continuat cu Programele „Playscheme” (1990 – 2005) şi „Big Brother Big Sister” (1997-2003) care vizau îmbunătăţirea abilităţilor sociale şi de comunicare ale copiilor).

Începând din 1996, Fundaţia Children on the Edge România este înregistrată ca fundaţie cu personalitate juridică românească şi a continuat să dezvolte programe şi servicii destinate aceleiaşi categorii de beneficiari: copii şi tineri proveniţi din sistemul de stat privind protecţia copilului. În anul 1996, a fost demarat programul „Absolvent” destinat reintegrării socio-profesionale a tinerilor postinstituţionalizaţi din judeţul Iaşi. El a fost dezvoltat de Fundaţia Children on The Edge România într-o perioadă în care tinerii care părăseau instituţiile de ocrotire nu constituiau un element de interes şi o prioritate pentru legislaţia sau autorităţile în domeniu, ei ajungând de cele mai multe ori în stradă. Acest program a oferit, începând din 1996, găzduire temporară în apartamentele aflate în proprietatea fundaţiei, activităşi de formare a deprinderilor de viaţă independentă, activităţi de socializare, sprijin material şi financiar, consiliere şi suport emoţional, unui număr de 155 de tineri proveniţi din instituţiile de protecţie a copilului. Cea mai mare parte dintre ei au fost ajutaţi să îşi găsească un loc de muncă şi o gazdă. Unii dintre ei au beneficiat de sprijin şi suport pentru completarea studiilor, fiind susţinuţi la liceu sau la facultate. Astfel, se poate spune că Programul Absolvent constituie pentru mulţi dintre aceşti tineri o salvare şi o şansă de a deveni persoane autonome, capabile să se adapteze şi să se integreze în societate.

În anul 2001, a fost iniţiat Programul „Apartamente de tip familial” (Iaşi Living Units). Scopul acestui program, localizat în Iaşi, este de a ameliora condiţiile de viaţă a copiilor şi tinerilor institutionalizaţi prin asigurarea unui mediu de viaţă de tip familial ca a alternativă la instituţiile de tip clasic. El a apărut ca răspuns la nevoia unei soluţii pentru 35 de copii, băieţi şi fete, cu vârste cuprinse între 11-17 ani, rezidenţi într-un centru de plasament din oraşul Paşcani, judeţul Iaşi, care urma să fie închis. Aceşti tineri beneficiază de rezidenţă dar şi de programe adecvate de consiliere şi suport oferite de profesioniştii fundaţiei, iar traiul într-un mediu de tip familial, în comunitate au condus la reducerea efectelor instituţionalizării şi la dezvoltarea autonomiei lor personale şi sociale. Ei primesc asistenţă şi suport din partea fundaţiei şi după ce măsura de protecţie încetează, până la integrarea socială şi profesională. Serviciile oferite în cadrul acestui program sunt complementare şi suplimentare celor asigurate de DGASPC Iaşi.

Evaluarea permanentă a reuşitelor, observarea dificultăţilor întâmpinate şi analiza cauzelor acestora, a dus la adaptarea permanentă a cadrului de intervenţie în cazul acestor tineri.

12

Acest proiect continuă acţiunile anterioare ale Fundaţiei COTE România în domeniul serviciilor oferite tinerilor proveniţi din instituţiile de protecţie a copilului, propunând activităţi/ elemente noi care să contribuie semnificativ la reuşita demersului de integrare socială şi profesională a acestora.

Voluntarii reprezintă o resursă foarte importantă pentru Fundaţia COTE România. Anul 2007 a reprezentat un pas înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea programelor de voluntariat ale fundaţiei. Au fost iniţiate şase proiecte noi în care au fost implicaţi voluntarii, al căror număr s-a ridicat în acest an la 44. Principalele activităţi desfăşurate de către aceştia cu beneficiarii serviciilor oferite de către fundaţie (şi implicit în folosul acestora):·Activităţi de socializare şi orientare în oraş·Activităţi educative în grup·Instruire utilizare PC·Meditaţii la diferite materii şcolare·Activităţi sportive·Cineforum·Activităţi artistice·Teatru·Sensibilizarea tinerei generaţii cu privire la problematica tinerilor din Centrele de Plasament.

Activitatea denumitã „Cineforum” (vizionarea şi discuţiile pe marginea unui film tematic) a avut cel mai mare succes. Camera în care aceasta s-a desfăşurat s-a dovedit neîncăpătoare pentru numărul mare de beneficiari care doresc să participe la vizionare şi dezbateri. Obiectivele principale urmărite sunt: dezvoltarea abilităţilor de comunicare, consolidarea sistemului de valori, stimularea gândirii critice, dezvoltarea capacităţii de a recepta cu discernământ informaţiile propagate de mass-media, etc.

POPULAŢIA OCROTITĂ(PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FAMILIILOR ŞI COPIILOR)

BENEFICIARI(Apartamente de Tip Familial): 24 de tineri(13 fete şi 11 băieţi) cu vârste cuprinse între 17-21 ani proveniţi din CP Paşcani, în prezent asistaţi ai CP Tătăraşi

BENEFICIARI(Apartamente de Tranziţie - ABSOLVENT): 31 de tineri proveniţi din centrele de servicii comunitare din judeţul Iaşi.·14 dintre aceştia au fost preluaţi în octombrie 2006 şi au fost susţinuţi până în septembrie 2007 fiind monitorizaţi până la sfârşitul acestui an.·17 tineri au fost incluşi în septembrie 2007 în ediţia a 11-a a programului, urmând a fi susţinuţi până în vara anului 2008.

Tinerii care părăsesc instituţiile sunt o categoria extrem de expusă riscului de excluziune socială. Numărul acestora, la nivel naţional, este de aproximativ 5000 pe an. La nivelul judeţului Iaşi numărul lor este de aproximativ 150/an. La împlinirea vârstei de 18 ani, dacă nu-şi continuă studiile, obligaţiile sistemului legal de ocrotire a copilului încetează, tânărul trebuind să-şi asume responsabilităţile vieţii adulte Marea majoritatea a lor nu găsesc sprijin în familie şi sunt puşi în situaţia de a-şi asigura singuri toate condiţiile necesare unui trai decent(un spaţiu de locuit, hrană, îmbrăcăminte, acces la servicii medicale şi la oportuniţăţile de petrecere a timpului liber). Adesea ei, fie nu ştiu sa practice o meserie, fie au calificări care nu sunt cerute pe piaţa muncii, fie manifestă o slabă cunoaştere a meseriilor pentru care au fost calificaţi. Experienţa

13

instituţionalizării îşi pune amprenta asupra structurii lor de personalitate. Insuficienta maturizare afectivă şi socială creează dificultăţi de, adaptare la cerinţele unui anumit sistem de valori şi norme implicate în procesul de integrare socială. Proiectul ia în considerare dificultăţile cu care se confruntă membrii grupului ţintă: capacitate redusă de evaluare a potenţialului personal, dificultăţi în luarea deciziilor, lipsa informaţiilor cu privire la piaţa muncii, drepturi, obligaţii implicate de statutul de angajat, inexistenţa resurselor financiare necesare căutării unui loc de muncă(convorbiri telefonice, costuri de transport, costul analizelor medicale), calificare necorespunzatoare în raport cu piaţa muncii. Intervenţiile realizate prin acest proiect acţionează asupra acestor dificultăţi şi îşi propun să conducă la reducerea riscului de marginalizare/excluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de stat privind protecţia copilului.

RESURSE CE POT FI UTILIZATE ÎN INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR

O hartă a resurselor cuprinde informaţii de orice natură(socială, psihologică, de sănătate, educaţională, profesională, de istoric) legate de tinerii ale căror problematici sunt reprezentate de inserţia socio-profesională şi adaptabilitatea la cerinţele societăţii actuale. Informaţii despre tinerii care provin din instituţiile de protecţie trebuie să fie cât mai clare şi prezentate complet în cadrul dosarelor sociale, psihologice şi medicale ale fiecărui tânăr în parte. Discuţiile cu personalul educator sau cu cel auxiliar din cadrul fundaţiei, care cunosc tinerii de mulţi ani furnizează o serie de informaţii utile pentru obiectivul urmărit. Membrii personalului au fost cel mai mult în preajma tinerilor, cunoscându-le îndeaproape obiceiurile, preferinţele, reacţiile, aşteptările, etc.Pornind de la informaţiile, notele, observaţiile cuprinse în fişele de evaluare/reevaluare în rapoartele de caz, în planurile de protecţie se desprind intenţii, linii directive sau sugestii ale unor modalităţi de inserţie în comunitate sau într-o profesie.

Găsirea şi menţinerea unui loc de muncă este una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta tinerii în dificultate, la părăsirea centrului de plasament. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi nu dispune de suficiente resurse umane pentru a realiza pregătirea tinerilor pentru integrarea profesională înainte ca ei să părăsească centrele de plasament. In şcolile profesionale şi de ucenici lipsesc spaţiile adecvate, dotările necesare procesului de instruire care să ţină pasul cu nevoile mereu în schimbare ale pieţei forţei de muncă. Agenţia Judeţeană de Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi oferă servicii tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi nu dispun de logistică sau resursele umane suficiente. Direcţia de Asistenţă Comunitară furnizează servicii de asistenţă şi protecţie socială diferitor categorii de persoane vulnerabile(copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane singure, familii sărăce etc.) iar acest lucru face dificilă focalizarea pe nevoile tinerilor postinstituţionalizaţi.

Volumul mare de muncă şi insuficienţa personalului în cadrul instituţiilor publice fac dificilă o intervenţie eficienţa şi de calitate, adecvată nevoilor specifice a tinerilor postinstituţionalizaţi.

Nevoile identificate la nivelul comunităţii:

14

Nevoia de realizare a unor strategii comune, de cooperare a instituţiilor publice, ong-urilor şi reprezentanţilor mediului economic în domeniul incluziunii sociale a tinerilor postinstituţionalizaţi

Nevoia de informare a angajatorilor cu privire la problematica tinerilor care au crescut în mediul instituţionalizat;

Nevoia de informare a angajatorilor cu privirea la facilităţile acordate prin lege în cazul angajării tinerilor din grupul ţintă;

Nevoia de mobilizare a resurselor comunitare în vederea eficientizării programelor sociale;

Nevoia de formare a abilităţilor necesare accesării şi menţinerii unui loc de muncă în rândul tinerilor postinstituţionalizaţi;

Nevoia de sprijin a grupurilor ţintă, în vederea realizarii demersului de căutare a unui loc de muncă;

Nevoia de sprijin material şi financiar în identificarea şi menţinerea unui spaţiu de locuit; Nevoia de sprijin în realizarea accesului la servicii de educaţie şi de sănătate; Nevoia de sprijin moral a grupului ţintă, în vederea depăşirii riscului de marginalizare si

excluziune social cu care se confruntă;

POTENŢIALUL ŞI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A TINERILOR

Este importantă evaluarea pregătirii profesionale pe care tinerii o urmează sau au urmat-o şi a calificărilor obţinute în urma absolvirii unei unităţi de învăţământ. Totodată este necesar să fie identificate abilităţile deosebite, talentele sau preocupările preferenţiale ale tinerilor. Toate aceste elemente sunt deosebit de importante în procesul de inserţie socioprofesională a beneficiarilor. Ele vor acţiona ca indicatori de orientare către locurile de muncă potrivite pregătirii şi abilităţilor tinerilor.

Pot exista situaţii în care după obţinerea unei calificări pentru o anumită profesie, tânărul să indice că nu doreşte să fie angajat în domeniul de calificare sau că nu are suficiente abilităţi pentru a urma specializarea studiată.În aceste situaţii este necesară o reevaluare a potenţialului tânărului, pentru a identifica abilităţile ce vor înlesni orientarea către o altă specializare. Se poate recurge la urmarea unor cursuri de recalificare sau la angajarea ca muncitor necalificat cu posibilitate de calificare la locul de muncă.

Este foarte importantă opinia tânărului asupra vieţii independente şi a domeniului profesional dorit, ca şi cunoaşterea atitudinii tânărului faţă de eforturile necesare dobândirii independenţei, a nevoilor şi temerilor sale privind dobândirea independenţei a domeniilor profesionale preferate de acesta. În contextul unei lipse de spaţii sociale de cazare, precum şi a unei pieţe a forţei de muncă destul de restrânse şi concurenţiale, este dificilă asigurarea unor condiţii optime de viaţă şi integrare profesională a tinerilor ce părăsesc instituţia. Din acest motiv, în procesul de integrare, opiniile, sugestiile, preferinţele şi abilităţile profesionale ale tinerilor au un rol decisiv.

Aceşti tineri nu au interese conturate, motivaţiile pentru alegerea unei anumite orientări sunt de ordin material. Alegerile pe care le fac tinerii au character vag şi tranzitoriu, acestea sunt

15

adesea abandonate în momentul în care apare o altă alternativă, fără a fi evaluate avantajele şi dezavantajele alegerii, costurile şi beneficiile deciziei. O altă problem care se iveşte adesea este lipsa asumării responsabilităţilor pe care le presupune un loc de muncă, tânărul abandonându-l imediat ce se confruntă cu un obstacol. Stilul lor decizional nu este unul planificat, de cele mai multe ori deciziile sunt amânate, tinerii sunt uneori impulsive în luarea unei decizii, alteori sunt foarte ezitanţi. Nivelul scăzut al stimei de sine determină sentimental de imposibilitate în efectuarea unei anumite specializări. O caracteristică preponderentă este tendinţa de a urma trasee scurte şi de a alege profesia care nu necesită o pregătire şcolară de lungă durată. Chiar şi cei care înregistrează rezultate şcolare bune prefer întreruperea studiilor în favoarea unui loc de muncăprin intermediul căruia să obţină un venit imediat şi care să le ofere sentimental libertăţii şi al independenţii. Unii dintre ei reuşesc să plece din ţară cu ajutorul altor tineri din sistem, care lucrează ilegal peste hotare sau alţi specialişti care se ocupă cu recrutare de forţă de muncă. Datorită lipsei de informaţii referitoare la condiţiile peste hotare, a lipsei de maturitate şi responsabilitate pentru propriile decizii, aceşti tineri cedează mirajului lumii de dincolo de graniţe însă adesea se întorc dezamăgiţi de realitate.

Majoritatea acestor tineri nu pot să îşi planifice cheltuielile în perspectiva unei vieţi independente, nu pot să îşi ierarhizeze necesităţile.

FAMILIA NATURALĂ SAU EXTINSĂ

Pentru o parte dintre tinerii din instituţii relaţia cu părinţii, fraţii sau cu alţi membri ai familiei extinse a fost menţinută în perioada de instituţionalizare. Este posibil ca această relaţie să fi fost încurajată în ultimii ani. Interesul membrilor familiilor naturale sau extinse pentru tinerii aflaţi în cadrul serviciilor de protecţie poate constitui un punct de plecare pentru inserţia socială a acestora.

Anexa 2, Interviu CP, Fundaţia COTEAi ţinut legătura cu părinţii tăi?Da.Şi acum?Da.Mergi la ei în vacanţă?Câteodată, aşa....mai mă duc, da’ mă sună ei.Ai fraţi, surori?Da, şase fraţi.Cum te înţelegi cu ei?Foarte bine, când au nevoie de mine tre’ să-i ajut pe ei. Când am şi eu, aşa mă ajută şi ei pe mine.

Există familii pentru care reintegrarea tânărului în cadrul serviciilor reprezintă un lucru firesc, acceptat şi aşteptat. Acestea sunt familiile ale căror copii necesită educaţie specială şi pentru care unităţile de învăţământ sunt plasate la distanţe destul de mari de domiciliu, acest fapt determinând instituţionalizarea tinerilor în cadrul apartamentelor fundaţiei aferent şcolilor speciale respective.

Atât tinerii cât şi părinţii pot fi orientaţi de către asistenţii sociali către agenţiile pentru

16

ocuparea forţei de muncă, către diferite alte servicii sociale de sprijin, însă, dobândirea sprijinului stabil din partea familiei naturale sau extinse este un element deosebit pentru garantarea unei adaptări comunitar-profesionale a tinerilor. În contextul unui sprijin din partea familiei naturale orice posibil eşec proesional sau de altă natură poate fi depăşit mai uşor. Există şi familii pentru care reintegrarea poate reprezenta o sarcină dificilă. Adesea, motivul principal al acestor familii este de ordin material.

Anexa 2, Interviu LC, Fundaţia Children on the edge

Ţi-ar plăcea să fii reintegrat în familie?În familia mea normală?Da, în familia ta....Da, mi-ar plăcea.Te-ai înţelege bine cu ei?M-am înţeles oricum, conflictele care le au, ei îmi spun mie, .....dacă eram lângă ei le explicam altfel......Ţii legătura cu ei?Da, ţin, că am stat şi de Crăciun şi de Revelion.Şi bunicii?Nu ştiu dacă trăiesc......

Cu toate acestea, tânărul reintegrat în familie poate contribui prin muncă la echilibrarea lipsurilor materiale. Trebuie să fie luat în considerare întreg sistemul de relaţii de rudenie ca potenţial sprijin de rudenie pentru tinerii care părăsesc serviciile rezidenţiale de protecţie.

FUNDAŢIA CHILDREN ON THE EDGE SAU ALTE ONG-URI

Poate oferi sprijin tinerilor proveniţi din forme rezidenţiale de protecţie, venind în întâmpinarea problemelor de integrare socio-profesională specifice acestei categorii de tineri. După perioada de instuţionalizare, tinerii nu au abilităţile sociale necesare pentru a lua decizii responsabile, pentru a finaliza demersurile legate de găsirea unui loc de muncă. Astfel, ei solicită ajutorul ong-urilor în care au încredere. Dorinţa de independenţă ulterioară părăsirii instituţiilor coexistă cu incapacitatea acestor tineri de a se descurca singuri.

Susţinerea sesiunilor de informare a tinerilor care se pregătesc să părăsească sistemul de stat privind protecţia copilului. Această activitate urmăreşte informarea tinerilor cu privire la modalităţile de inserţie pe piaţa muncii şi familiarizarea lor cu institu ţiile şi serviciile care îi pot ajuta după ce vor părăsi centrele de plasament. Aceste sesiuni de informare vor fi organizate cu sprijinul DGASPC Iaşi, respectiv prin colaborarea cu asistenţii sociali de cadrul centrelor de plasament din judetul Iaşi, şi se adresează tinerilor instituţionalizaţi care urmează să părăsească sistemul de stat privind protecţia copilului începând cu anul 2008, o dată cu finalizarea unei forme de învăţământ. Această activitate va fi desfăşurată de 2 asistenţi sociali angajaţi în cadrul proiectului în colaborare cu psihologul şi cu sprijinul a 2 voluntari. Fiecare sesiune de informare va avea o durată de maxim 1.5 ore, în care se vor prezenta, într-o maniera atractivă, clară şi concisă, informatii privind: serviciile oferite in cadrul proiectului si modalitatea de accesare a acestora, demersurile ce trebuie

17

realizate in vederea angajarii, modalitatile de prevenire a riscului de a deveni victime a exploatarii prin munca, informatii privind statutul de angajat s.a. Prezentarea informatiilor se va face pe videoproiector, materialele fiind elaborate in format Power Point. Se va asigura o maniera interactiva de desfasurare a sesiunii de informare, care sa permita clarificarea intrebarilor tinerilor cu privire la piata muncii, identificarea nivelului lor de informare si asteptarile legate de viata profesionala. Aceasta activitate se va desfasura in prima saptamana din cea de a treia luna si in ultima saptamana din luna a 10 - a proiectului. Al doilea seminar de informare va prezenta, sub forma unor interviuri filmate, cazuri concrete ale unor tineri care au beneficiat de serviciile de asistenta si sprijin in vederea insertiei pe piata muncii oferite de Fundatia COTE Romania in aceasta perioada, precum si rezultatele inregistrate in urma implementarii proiectului.

Activităţi derulate pentru susţinerea campaniei de sensibilizare a angajatorilor asupra problematicii copiilor şi tinerilor institutionalizati.

Servicii de consiliere profesională şi pregătire a tinerilor în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abilităţilor de integrare pe piaţa muncii. Fiecare tanar va beneficia de sprijin pentru stabilirea unui plan individual de dezvoltare profesionala. Acesta va cuprinde evaluarea potentialului de integrare profesionala, alcatuirea unui CV, scrisoare de intentie, completarea dosarului personal de angajare, prezentarea la interviu, analiza statutului de angajat (program, regulament de ordine interioara, drepturi si obligatii ale angajatilor, contractul de munca, grila de salarizare, relationarea cu sefii, cu colegii etc). Aceasta activitate este responsabilitatea asistentului social, si va fi realizata impreuna cu psihologul. Pregatirea tinerilor in vederea imbunatatirii cunostintelor si abilitatilor cerute pe piata muncii va fi organizata sub forma unor activitati individuale sau de grup in care vor fi discutate principalele aspecte legate de procesul de integrare profesionala: cautarea unui loc de munca (meseria pe care doreste sa o urmeze, calificarea ceruta, oferta pe piata muncii, modalitatea de informare cu privire la gasirea unui loc de munca), si selectarea ofertelor de angajare (informatii privind, contractul de munca, programul, locatia, conditiile de munca, salarizarea, facilitati posibile – cursuri de clarificare, bonuri de masa, prime etc). De asemenea vor fi incluse teme referitoare la relationare, comunicare si control comportamental, teme care vor fi responsabilitatea psihologului. Participantii la activitatile de grup vor fi selectati atat din randul tinerilor care se pregatesc sa paraseasca sistemul de protectie a copilului care au participat la seminarul de informare, cat si din randul tinerilor postinstitutionalizati care acceseza serviciile Fundatiei COTE Romania

Servicii de acompaniament social personalizat tinerilor din grupul ţintă în vederea încadrării în muncă. Asistentii sociali vor oferi sprijin individualizat, in realizarea demersurilor de intocmire a dosarului de angajare (analize medicale, alte documente cerute de angajator). Cei mai multi dintre au cunostinte minime despre functionarea societatii in ansamblu, cu greu fac distinctie intre diferitele institutii ale statului. Au nevoie de informare pentru a cunoaste institutiile la care pot apela, au nevoie de indrumare in accesarea acestora si de suport in depasirea sentimentului lor de neincredere in diferitele institutii si capacitatea lor de a se descurca singuri. Asistentul social va avea un rol important in depasirea acestor probleme, implicand activ tanarul in gasirea de solutii precum si in rezolvarea acestora.

Activităţi de sprijinire a tinerilor postinstituţionalizaţi în dificultate de către

18

membrii comunităţii din judeţul Iaşi prin construirea unor relaţii bazate pe mentorat în cadrul firmelor angajatoare. Pentru a creste sansele de acomodare la noul loc de munca si de pastrare a acestuia, asistentul social, impreuna cu psihologul va identifica, cea mai potrivita persoana, dintre colegii sau sefii directi ai tanarului, de a deveni mentor. Rolul acestei persoane este de model si sfatuitor. El trebuie sa fie o persoana capabila sa inteleaga si sa empatizeze cu tanarul, dornica sa initieze o relatie de suport bazata pe respect, suport si incurajare. El va avea un rol activ in depasirea dificultatilor de acomodare a tanaralui, dar si in asigurarea de noi oportunitati de relationare. In identificarea si selectarea mentorilor, asistentul social va colabora cu angajatorul si va tine seama si de opinia si preferintele tanarului. Dupa identificarea mentorilor se va semna un contract de voluntariat prin care vor fi clar stabilite resonsabilitatile si obligatiile acestora. Asistentul social va avea un rol activ in sustinerea relatiei de mentorat, prin intalniri lunare la locul de munca, convorbiri telefonice. In luna a 10-a se va organiza un picnic al mentorilor. Acest eveniment va constitui atat o modalitate de motivare, de recunoastere si apreciere a importantei implicarii acestor persoane in actiunile de mentorat, cat si o oportunitate de intensificare a relatiei intre mentor si tanar, de cunoastere a mentorilor intre ei, de impartasire a experientei comune dobandite.

Fundaţia Children on the edge a dezvoltat o serie de programe de pregătire a tinerilor proveniţi din instituţii pentru viaţă independentă. Aceste programe vizează instruirea tinerilor în scopul dobândirii unor deprinderi necesare unei vieţi independente.

Deprinderi pentru viaţă cotidiană Pregătirea alimentelor pentru hrana zilnică Deprinderi de igienă personală Purtarea şi întreţinerea hainelor Gestionarea banilor Deprinderi pentru folosirea resurselor comunităţii Cunoaşterea localităţii şi a împrejurimilor Deţinerea unei locuinţe proprii Modul de accesare a instituţiilor şi serviciilor publice Deprinderi pentru viaţa în cadrul societăţii Asumarea proprii identităţi Familia Controlul emoţiilor şi gestionarea conflictelor Comunicarea Activităţi pentru timpul liber Deprinderi pentru viaţa individuală şi pentru muncă Deprinderi de gestionare a timpului Deprinderi de învăţare Deprinderi de muncă

Fundaţia deţine apartamente care sunt oferite tinerilor drept locuinţă pentru o anumită perioadă de timp. Există o serie de pachete de facilităţi de care tinerii pot beneficia: scutirea parţială de la plata unor taxe de întreţinere, achitarea unei sume modice pentru chirie, servicii de asistenţă socială în vederea obţinerii unui loc de muncă şi a păstrării acestuia, servicii de

19

consiliere pe diverse teme. Aceste locaţii sunt extrem de necesare îndeosebi pentru tinerii care nu pot reveni în familia naturală. Aceste locuinţe sunt concepute pentru maxim 8 tineri. Spaţiile sunt dotate cu bucătărie şi baie proprii, calculatoare, tinerii fiind sub supravegherea unei mame sociale.

Anexa 2, LCPe ce persoane crezi că poţi să te bazezi?În general....Mai mult de la Fundaţie, pe Alice, pe Iulian Ghica, care-i director, şi atâta.Pe cei de la Direcţie?Nu prea, că nu are rost, că nu comunică.Tu ai venit aici direct din Centrul de la Paşcani?Da.Din 2001 staţi în apartament?Da.Vrei să apelezi la un program de-al Fundaţiei?ABSOLVENT...., după asta să mă bag la o Fundaţie......, asta, Bethany, să fac nişte cursuri de bucătar.De recalificare?Da.

ABSOLVENTScopul acestui proiect este de a sprijini integrarea sociala si profesionala a tinerilor

postinstitutionalizati. Acest program este derulat in judetul Iasi de Fundatia Children On The Edge Romania din anul 1997. El a aparut din ca raspuns la nevoia urgenta a fiecarui tanar care paraseste sistemul de protectie a copilului de a beneficia de o locuinta de tranzitie pana la integrarea lui profesionala si sociala. In acest scop au fost achizitionate si dotate 3 apartamente (2 in municipiul Iasi, 1 in municipiul Pascani) si o casa in satul Goruni, com. Tomesti care a fost reamenajata si dotata.

In prezent, tinerii postinstituţionalizaţi pot beneficia de găzduire temporară în una dintre locaţiile aflate în proprietatea fundaţiei: 2 apartamente în Iaşi, în Centrul Goruni, comuna Tomeşti, care asigură un număr maxim de 20 de locuri de cazare. In cadrul acestui program, pe lângă găzduire în componenta rezidenţială, tinerii beneficiază şi de programe adecvate de consiliere şi suport în vederea integrării sociale şi profesionale.

ILU (Iasi Living Units – Apartamente de tip familial)Scopul acestui program, localizat în Iaşi, este de a oferi ameliora condiţiile de viaţă a

copiilor şi tinerilor institutionalizaţi prin asigurarea unui mediu de viaţă de tip familial ca o alternativă la instituţiile de tip clasic. Acest program, funcţionează din 15 iunie 2001, data la care 35 de copii baieti si fete, cu varste cuprinse intre 11 – 17 ani, asistati ai Centrului de Plasament Pascani au fost mutati in Iasi. In septembrie 2001 Centrul de plasament nr. 2 Pascani urma să se inchida. Pentru derularea programului Apartamente de tip familial, Fundaţia Children on the Edge Romania a achiziţionat si utilat 6 apartamente, cu 3 si 4 camere situate in Iaşi si le-a pus la dispozitia DG.A.S.P.C. Iasi pentru desfaşurarea acestui program pentru o perioada de 10 ani. De-a lungul timpului dinamica evoluţiei situaţiei tinerilor a determinat modificări ale numărului de beneficiari (reintegrări in familie, transfer in alte institutii, dezinstitutionalizarea odata cu finalizarea studiilor si implinirea varstei de 18 ani).

20

Din septembrie 2007 au ramas 19 tineri care locuiesc, pana la finalizare studiilor, in 3 apartamente.

Programul „Apartamente de tip familil” s-a dezvoltat la iniţiativa Fundatiei COTE Romania şi se derulează în parteneriat cu DGAPSC Iaşi. Serviciile oferite în cadrul acestui program de Fundaţia Cote sunt suplimentare şi complementare celor asigurate de DGASPC Iaşi şi constau în:

plata integrală a utilităţilor în fiecare apartament(întreţinere, gaz, electricitate, tv, telefon, internet)

suplimentarea necesarului de alimente suplimentarea necesarului de igienă şi curăţenie cheltuieli de transport pentru activităţi extraşcolare cheltuieli de socializare cheltuieli pentru aniversarea zilelor de naştere îmbrăcăminte şi încălţăminte asistenţă socială şi psihologică susţinute de profesioniştii fundaţiei

Aceste servicii asigură spijinul de care tinerii au nevoie dar constitue şi un element de pregătire pentru o viaţă independentă. Serviciile reprezintă un element de tranziţie de la viaţa dependentă din instituţii la viaţa independentă ulterioară perioadei postinstituţionale.

În prezent Fundaţia Children On The Edge România furnizează servicii sociale de asistenţă şi sprijin în regim rezidenţal pentru tineri instituţionalizaţi(Programul Apartamente de tip familial) şi postinstituţionalizaţi(Programul Absolvent). Activităţile sunt desfăşurate în cadrul acestor programe sunt elaborate şi desfăşurate în funcţie de specificul programului, beneficiarilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui tânăr şi includ:

1. Găzduirea) găzduire în sistem protejat, pe perioada determinata a 19 tineri peste 18 ani care

beneficază de măsura plasamentului in sistem rezidenţial, in condiţiile legii.b) gazduire temporara pentru tineri peste 18 ani, postinstinstitutionalizati, in conditiile legii

2. Activităţi de informare. În cadrul acestei activitati se facilitează accesul tinerilor institutionalizaţi şi postinstitutionalizaţi la informaţii cu privire la situaţia lor specifică, la viaţa socială, la drepturile sociale de care poate beneficia şi condiţiile în care le pot accesa, lista la nivel local a furnizorilor de servicii sociale

3. Asistenţă socială. (demersuri de accesarea a unor drepturi sociale legal prevăzute, de obţinere a actelor de identitate, demersuri de identificare a familiei biologice sau de reluare/menţinere a legăturii cu aceasta, mediere şi acompaniament pe piaţa muncii)

4. Activităţi social-educativea) activităţi de educaţie pentru sănătate(educaţie sexuală şi contraceptivă, educaţie

împotriva fumatului, a consumului de băuturi alcoolice şi de droguri etc.)b) activităţi de învăţare în grup care facilitează orientarea în mediul social, cunoaşterea şi

folosirea resurselor comunităţii

21

c) activităţi de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentăd) activităţi de îmbunătăţire a abilităţilor de relaţionare şi comunicare, prin implicarea

voluntarilor

5. Consiliere psihologică, centrată pe autocunoaştere, înţelegerea propriilor sentimente şi probleme, rezolvarea conflictelor, rezolvare de probleme prin identificarea de noi soluţii, reducerea problemelor emoţionale sau de comportament, îmbunătăţirea adaptării la viaţa din apartament, şcoala, locul de munca, in familie, sau în grupul de egali, îmbunătăţirea stimei de sine, orientare şcolară şi profesională pentru copiii/tinerii care urmează să-şi aleagă o meserie sau să îşi găsească un loc de muncă

6. Acordare de suport material şi financiar: Sprijin în vederea găsirii unui loc de muncăa) Sprijin în vederea găsirii unei gazde / menţinerii acesteiab) Sprijin în vederea soluţionării unor probleme medicale (analize, reţete)c) Sprijin în vederea înscrierii la cursuri de calificare/recalificare (oferă şanse suplimentare

de găsirea sau de păstrarea unui loc de muncă)d) Sprijin în vederea asigurării unor nevoi de bază(alimente, produse igiena îmbrăcăminte,

încălţăminte s.a.)

7. Activităţi de evaluare şi monitorizare a cazurilor. Aceste activităţi constau în: evaluarea nevoilor şi elaborarea planurilor de intervenţie şi servicii, evaluarea şi monitorizarea evoluţiei fiecărui tânăr pe parcursul intervenţiei şi postintervenţie.

Fundaţia Bethany oferă gratuit cursuri de recalificare tinerilor ce sunt nemulţumiţi de specializarea lor.

AGENŢIILE JUDEŢENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

Identificarea unui loc de muncă potrivit pentru tinerii ce părăsesc instituţiile de protecţie este un proces dificil. Accesarea serviciilor oferite de AJOFM poate fi extrem de utilă în soluţionarea necesităţii de integrare profesională a candidaţilor. AJOFM nu oferă doar o imagine de ansamblu asupra bursei locurilor de muncă disponibile, ci un pachet complex de servicii cu o acoperire foarte largă asupra necesităţilor de angajare:

- Informare, orientare şi consiliere profesională pentru persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă

- Medierea muncii- Cursuri de calificare şi recalificare- Stabilirea şi plata drepturilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă şi a

altor categorii socio-profesionale- Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţi.

SOCIETĂŢI COMERCIALE ANGAJATOARE

22

Există societăţi care sunt deschise către astfel de programe de angajare. Se încearcă menţinerea unei bune relaţii cu personalul managerial al acestor societăţi, în vederea sesizării unor oportunităţi de angajare, care pot fi exploatate în cadrul integrării profesionale a grupurilor de tineri proveniţi din sistemul de protecţie. Pot fi cunoscute/stabilite persoane de contact din cadrul firmelor care pot fi contactate periodic în vederea obţinerii informaţiilor cu privire la posibilităţile de angajare.

Susţinerea unui seminar de informare a angajatorilor de către COTE. Seminarul va fi organizat cu sprijinul si participarea directa a AJOFM Iasi. Prin intermediul AJOFM, pornind de la baza de date cu firmele din Iasi, se vor contacta direct un numar de 20 firme din diferite domenii de interes pentru tinerii postinstitutionalizati din judetul Iasi, ai caror reprezentanti vor fi invitati sa participe la un seminar de informare cu privire la problematica copiilor institutionalizati. Acest seminar se va desfasura in luna a treia, pe parcursul unei zile, avand o durata de 8 ore. Agenda seminarului, va fi atasata invitatiei, si va fi structurata astfel incat sa acopere urmatoarele teme: problematica copiilor si tinerilor institutionalizati, importanta facilitatilor acordate prin lege in cazul angajarii tinerilor din grupul tinta, rolul activ al comunitatii in reducerea riscului de excluziune sociala. Prima activitate a seminarului va consta in realizarea a doua focus grupuri. Grupurile vor fi constituite din participantii la seminar, respectand regulile generale de organizare si utilizare a focus-grupurilor. Utilizarea acestei metode va permite identificarea convingerilor si atitudinilor fata de problematica tinerilor institutionalizati, obtinerea unor informatii despre opiniile si atitudinile potentialilor angajatori privind implicarea lor in sprijinirea incluziunii sociale a membrilor grupului tinta. Interviurile realizate in cadrul celor doua focus-grupuri vor fi inregistrate cu ajutorul reportofoanelor pentru analize ulterioare si generarea de noi idei si solutii care sa vina in sprijinul tinerilor post institutionalizati. Scopul acestui seminar este de a stabili o relatie cu factorii de decizie din institutiile potential angajatoare si identificarea de angajatori de insertie care sa manifeste disponibilitate in angajarea tinerilor postinstitutionalizati. Focus-grupurile, vor fi moderate de asistentul social responsabil de relatia cu angajatorii impreuna cu supervizorul; temele legate de problematica tinerilor institutionalizati vor fi moderate de psiholog, iar subiectele legate de facilitatile legislative acordate in cazul angajarii tinerilor din grupul tinta vor fi expuse de un reprezentant desemnat de AJOFM.

MODALITĂŢI ŞI PROCEDURI DE INSERŢIE SOCIALĂ A TINERILOR PROVENIŢI DIN SISTEMUL DE PROTECŢIE

Pornind de la analiza informaţiilor complexe despre tinerii din grupul ţintă, precum şi de la identificarea resurselor disponibile se pot contura modalităţi de inserţie fie în comunitate/societate, fie în forţa de muncă, modalităţi înţelese ca forme-cadru prin care se urmăreşte scopul menţionat.

1. PRIN INTERMEDIUL FAMILIEI NATURALE

2. PRIN INTERMEDIUL ALTOR MEMBRI AI COMUNITĂŢII

Pe parcursul perioadei de instituţionalizare există tineri care dezvoltă relaţii constante cu diferite

23

persoane sau familii din cadrul comunităţii. Ei petrec cu aceste familii vacanţe, sfârşituri de săptămână şi diferite alte ocazii. Pentru tineri aceste familii/persoane sunt foarte importante, ei dorindu-şi ca la finalizarea perioadei de instituţionalizare, să poată fi primiţi în cadrul acestora. Este nevoie să se dicute cu membrii acestor familii şi să se stabilească dacă au disponibilitatea pentru a sprijini aceşti tineri pe viitor. Pot fi identificate astfel intenţii favorabile din partea acestor familii eficiente pentru inserţia comunitară a tinerilor – cazare permanentă sau periodică, masă, menţinerea unor relaţii de familie, medierea unui loc de muncă, etc. Tinerilor li se poate solicita participarea la întreţinerea casei, la plata unei părţi a taxelor. Pentru cazare li se poate percepe o taxă de chirie.

3. PRIN INTERMEDIUL RELAŢIILOR DE PRIETENIE

Există cazuri în care tinerii din centrele de plasament/alte forme rezidenţiale de protecţie au legat prietenii care au evoluat în relaţii de cuplu cu persoane de sex opus din comunitate. Aceste relaţii pot să continue şi după încetarea măsurii de protecţie. În aceste situaţii se pot lua în considerare diferite forme de sprijin pe care persoana din comunitate şi familia acesteia pot/sunt dispuse să le ofere tânărului/ei care provine din instituţie. În perspectiva unei relaţii serioase cuplul poate fi ajutat să locuiască împreună, să aibă un spaţiu intim.

4. PRIN ACCESAREA UNOR PROGRAME DE FORMARE DERULATE DE AUTORITĂŢILE LOCALE/ ONG-URI

Tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie trebuie să li se ofere accesul la astfel de cursuri de pregătire pentru un trai independent, desfăşurate în cadrul autorităţilor locale sau organizate de ong-uri. Este important ca asistenţii sociali care se ocupă de consilierea grupurilor de tineri în vederea inserţiei sociale să cunoască programele în curs de desfăşurare, pentru a putea să integreue grupurile în cadrul acestora.

Participarea la astfel de cursuri favorizează accesul la anumite cunoştinţe şi informaţii necesare pentru viaţa adultă. Iniţiativa organizării acestor programe este destul de recentă în domeniul protecţiei sociale.

5. PRIN INTERMEDIUL SERVICIILOR DE CAZARE ŞI ASISTENŢĂ DEZVOLTATE DE ONG

24

Anexa 2, Interviu CP, Fundaţia COTEŞi alte persoane sprijin?Sprijin?D-na Irina.D-na Irina?Cine-i d-na Irina?Mama mea socială, care şapte ani o stat cu mine, din 2001 până acum 2009.Dar dintre voluntari?Din voluntari, nimeni. Numai tu.

6. PARTENERIATE INTER-INSTITUŢIONALE DE ORIENTARE A TINERILOR ÎN SCOPUL INTEGRĂRII SOCIO-PROFESIONALE

PROGRAMUL START - Serviciul de asistenţă şi sprijin a integrării socio-profesionale pentru tineri postinstitutionalizaţi al Fundaţiei Children On The Edge

Obiectivul general al proiectului:Creşterea incluziunii sociale a tinerilor care părăsesc sistemul de stat privind

protecţia copilului prin facilitarea accesului pe piaţa muncii. Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului constituie o prioritate naţională. Tinerii proveniţi din instituţiile de ocrotire au dificultăţi majore la angajare, fiind expuşi şomajului, cei mai mulţi nu au familie sau aceasta nu poate constitui o resursă pentru ei, nu îşi pot găsi o locuinţă personală, sunt adesea victime ale criminalităţii, vagabondajului, consumului de droguri, proxenetismului sau altor forme de abuz şi exploatare. Integrarea acestori tineri în societate prin facilitarea accesului lor pe piaţa muncii reprezintă un element esenţial pentru reducerea riscului de excluziune socială. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare acţiuni comune ale diferitilor actori sociali(ong, instituţii publice) implicaţi care să conducă la responsabilizarea şi determinarea agenţilor economici de a angaja tineri proveniţi din sistemul de protecţie a copilului.

Obiectivul specific al proiectului:Dezvoltarea unui serviciu de asistenţă şi sprijin a integrării socio-profesionale a 60 de

tineri postinstituţionalizaţi din judeţul Iaşi pe durata a 12 luni. Acest serviciu va asigura pregătirea tinerilor care au părăsit sistemul de stat privind protecţia copilului, va oferi asistenţă în obţinerea efectivă a unui loc de muncă precum şi sprijin pentru menţinerea acestuia. Pentru integrarea pe piaţa muncii a tinerilor, pe lângă programele de consiliere şi pregătire socio-profesională, se vor realiza servicii directe de acompaniament social personalizat pentru identificarea unui loc de muncă, angajare şi menţinerea acestui loc de muncă. De asemenea, acest proiect contribuie în mod semnificativ la creşterea nivelului de informare, conştientizare şi implicare a reprezentanţilor mediului economic şi a comunităţii ieşene cu privire la problematica tânărului instituţionalizat.

Proiectul este în acord cu Strategia naţională de incluziune a tinerilor care părăsesc sistemul de stat privind protecţia copilului şi raspunde în mod concret Planului de Măsuri de Incluziune Socială a tinerilor care încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza normelor legale de protecţie acordată copiilor instituţionalizaţi. Prin activităţile propuse a fi realizate, proiectul vine în sprijinul autorităţilor locale şi judeţene responsabile de aplicarea măsurilor de incluziune socială a mebrilor grupului ţintă.

In cadrul acestor servicii, Fundaţia Cote România, încearcă să uşureze tranziţia tinerilor de la mediul instituţionalizat la viaţa socială activă. Serviciile furnizate includ găzduire temporară iar intervenţia vizează formarea deprinderilor de viaţă independentă şi dezvoltarea abilităţilor necesare accesării unui loc de muncă. Experienţa dobândită în lucrul cu tinerii institutionalizaţi şi postinstitutionalizati a relevat ca o problema majora consta in capacitatea acestor tineri de accesare dar mai ales de mentinere a unui loc de munca. Cei mai multi dintre ei

25

(un procent de 75%) abandoneaza cu usurinta un loc de munca, la scurt timp dupa angajare, din motive ce tin atat de lipsa spatiului de locuit si a mijloacelor de subzistenta, cat mai ales din motive ce tin de configuratia unei personalitati structurate in mediul institutionalizat Acest proiect, prin activitatile propuse, creeaza cadrul si resursele necesare unei interventii care sa conduca la o integrare reala, de lunga durata, pe piata muncii a tinerilor postinstitutionalizati.

Un element de noutate pe care îl propune proiectul şi care este foarte important se referă implicarea activă a reprezentanţilor mediului economic în integrarea profesională a acestor tineri. Campania de sensibilizare vizează informarea dar şi determinarea unor reprezentanţi ai unor firme şi companii din judeţul Iaşi de a deveni angajatori de inserţie pentru această categorie de tineri. Un alt element de noutate îl reprezintă demersurile de iniţierea unor acţiuni voluntare de sprijinire a tinerilor postinstituţionalizaţi în dificultate de către membrii comunitatii, identificaţi in rândul colegilor de serviciu şi construirea unor relaţii bazate pe mentorat. Activităţile de consiliere şi de pregătire a tinerilor prevăzute în proiect, serviciile de mediere şi de acompaniament social prevăzute pun accentul pe informarea, educarea, responsabilizarea şi mobilizarea beneficiarilor în acţiunea de a găsi singuri soluţii şi de a le implementa.

CONCLUZII în urma interviurilor

- Beneficiarii provin din familii numeroase, cu mulţi copii - Dintr-un mediu foarte sărac, din zona rurală- Reintegrarea in familie: 3 pro, 2 nu- Legături cu membrii familiei(3 tineri mai ţin legătura cu membrii familiei şi îi vizitează

în timpul vacanţelor)Pentru unii reintegrarea în familie nu este o opţiune deşi este dorită, cazul tânărului BOC.

BOC, Children on the edge

De ce ai ajuns într-un centru de plasament? Din cauza.......?Părinţilor, nu au avut posibilităţi să mă crească. Mama a fost şi ea condamnată la trei ani, şi de asta n-o putut sa mă ţină.Mai ai fraţi, surori?Singur.Părinţii ţin legătura cu tine în momentul acesta?Am sunat acu’ doi ani, da’ a răspuns altă familie, înseamnă că s-au mutat, dar nu ştiu, eu n-aş crede…., eu cred că au auzit de Fundaţia COTE, îţi spun eu ….., c-o schimbat subiectul, i-o minţit, oricum nu cred….Când a fost ultima oară când ai vorbit cu ei?2001 de când am venit,….m-am dus cu ăştia de la Fundaţie s-o văd pe mama, ea nu era acasă, , era internată la spital.Şi nu ai mai?Şi de atuncea nu…Am mai fost şi cu o mamă socială, dar n-am găsit blocul, că erau toate împrăştiate, adresa, nu ştiu cum era…………..

- Sprijin, Persoane-resurse

Fundaţia COTE, mama socială, asistent social din CP, naşii de botez, membri ai familiei

26

restrânse sau înlărgite

Anexa 2, Interviu AAM, Fundaţia COTEŢii legătura cu părinţii tăi?Da, ţin.Ai ţinut legătura de-a lungul timpului?Da,ei mă cunosc, au venit in vizită la cămin când eram eu mică, deci şi acuma mare.Vara mergi la ei?Nu, mergeam vara, da acuma nu.Unde stau ei?La Sârca.În afară de prieteni, colegi si cei de la fundaţie ce persoane resurse mai ai?Cu cine mai ţii legătura?Mai ţin legatura cu cineva de la Paşcani.De la centrul de plasament?Da, da,asistentul, cam atâta...,m-ai ţineam cu naşii mei,dar am pierdut legatura cu ei.De ce?Ei...că ei îs pre hoţi şi când ajungeam la ei acasă mă punea..... tot timpul,vorbeam cu naşa mea.... şi ea e educatoare, ...ştii....,şi îmi spunea că dacă nu iau Bac-ul,nu mai vorbeşte cu mine,şi eu nu suport morale de-astea...,cu religia lor...şi eu nu-s prea credincioasă.

- Gradul de pregătire – liceu(1), şcoală profesională(4)- Experienţă pe piaţa muncii

Anexa 2, Interviu LC, Fundaţia COTE Ai mai lucrat?Am lucrat în construcţii.Cum ţi s-a părut?Greu, dar asta e.................Ai găsit uşor?Nu, când te bagă să vezi dacă-i bun, te bagă la pământ şi tre’ să munceşti de jos în sus.Ai întâmpinat probleme la locul de muncă?Nu.Cu colegii de muncă?Am avut conflicte, dar i-am lăsat baltă, le-am întors spatele.

Toţi cei 5 au lucrat pe timp de vară însă doar 3 pe calificarea învăţată- Îşi doresc să plece în străinătate

Anexa 2, Interviu REI, Fundaţia Children on the edgeÎţi cunoşti familia? Ţineţi legătura?Am fost şi-acasă, îmi fac şi casă.Vrei să te reintegrezi în familie?Oricum...... şi chiar dacă nu era Fundaţia, eu mă duceam de bună voie.Ţii legătura cu toţi membrii familiei?Cu toţi.Cu cineva mai special?Cu bunica mai mult.

27

Da?Şi cu tata care-i plecat în Italia.Vrei să pleci şi tu?Logic, unde-i tata

Anexa 2, BOC, COTECe calificare ai terminat? Finisor Constructor.Şi-ţi găseşti în domeniul tău?Da, imi găsesc.Ai mai lucrat?Da, am mai lucrat, nu stiu ce a fost în capul meu să plec, regret......Ai plecat tu?Era vorba să plec în Grecia şi uite......, m-am lăsat pe mâna lu’ doamna asta de la apartament, ei....c-o zis că are un prieten de-a ei, şi-o zis că are nevoie de nişte oameni să muncească în Grecia, şi ea s-o gândit la noi, când colo....maxim peste o săptamână plecaţi.Ei şi.....m-am lăsat de muncă, l-am anunţat pe şef, i-am zis ca plec în Grecia şi uitaţi............După aceea nu ai putut să revii la locul de muncă?Nu, nu.Nu ai vrut?Nu de asta, că el ...o dată ce ai plecat, a doua oară nu mai are rost să te mai întorci.Era bun serviciul?Da, era bun, ştiţi, că de la colegi învăţăm foarte mult, de la ei, învăţăm meserie, dacă nu ştiai....., dacă nu înţelegeai o dată de două ori, ei îţi arătau, ziceau ,,mă, decât să stricaţi, mai degrabă îmi spuneţi,,.Erau băieţi corecţi, îmi plăcea de ei.

Doi dintre tineri îşi doresc să plece în străinătate- Intenţii de continuare a studiilor

Anexa 2, AAM, COTEDupă ce termin liceul unde vrei să dai?Vreau să dau la Asistenţă Socială.Vrei să lucrezi în domeniul de asistenţă socială?Da,eu mai mult vreau să lucrez în domeniul cu copiii,deci eu pentru asta vreau mai mult...,dacă vroiam dădeam la psihologie, tot aşa....undeva cu educatori,dar e foarte greu, am obsevat şi nu, nu vreau. Mai degrabă la asistenţă socială unde se comunică cu copii.Şi dacă ar fi să nu-ţi gaseşti in domeniu?Aş face, am făcut nişte cursuri de baby-sitter şi tot în domeniul cu copii aş vrea, nu contează.

DATELE DE IDENTIFICARE A INSTITUŢIEI

Numele:Asociaţia „ARCA POSTEL”Adresa: sat. SCHINENILocalitate: com. SĂUCEŞTIJudeţ: BACĂUPersoana de contact: Vicepreşedinte MARIA H.HANNENTelefon: 0234/215122

28

Momentul înfiinţăriiAsociaţia umanitară „Arca Postel” a fost înfiinţată de un ordin de călugăriţe catolice din

Germania şi a deschis în comuna Săuceşti un centru rezidenţial pentru copii, schimbând în bine destinele a 16 micuţi preluaţi de stat după ce fuseseră abandonaţi de părinţii iresponsabili sau cu o situaţie materială precară. Ideea proiectului centrului de plasament a apărut în 1999, când surorile din Germania colaborau, într-un proiect din judeţul Prahova, cu Iuliana Ciceu, un asistent social din Bacău. Unitatea s-a deschis în anul 2000 cu patru asistaţi luaţi din sistemul public de Protecţia Copilului. Era o căsuţă, numită «Sfânta Familie», şi atmosfera era exact ca într-o familie de la ţară. Cu ajutorul fondurilor din Germania, fără a apela la autorităţile locale, s-au făcut în următorii trei ani şi celelalte două clădiri, numite «Sfântul Iosif» şi «Bernard Bosch»".

Asociaţia “Arca Postel” este o instituţie cu o activitate privată şi a fost acreditată conform deciziei 51/27.10.2006 până la 27.10.2009.

Grupul ţintă - 16 copii, cu vârste cuprinse între 7-18 ani proveniţi din familii sărace, orfani sau abandonaţi de familie’

Beneficiarii locuiesc câte patru în dormitor;două dormitoare pentru fete şi două pentru băieţi. Educatorii au şi ei o încăpere, iar voluntarii sunt cazaţi în prima casa, destinată acum oaspeţilor. Casele au fiecare bucătărie, salon şi băi cu duşuri la fiecare dormitor, plus un hol mare la intrare cu jucării şi un joc mecanic de fotbal. Copiii şi personalul fac totul împreună: temele şcolare pentru a doua zi, curaţenie, mîncare, gradinărit sau îngrijirea animalelor de curte. Familiile de origine, în general cazuri sociale, vin uneori să-i vadă. La preluarea de la Protecţia Copilului, s-a ţinut cont ca fraţii să nu fie despărţiţi, şi mereu au fost luaţi împreună.

Tipuri de servicii oferite- Gazduire pe perioada determinata- Asistenţă medicală şi îngrjire- Suport emoţional şi consiliere, recuperare şi reabilitare- Socializare şi petrecere a timpului liber- Servicii de asigurare a hranei si suplimentelor nutritive ( prepararea, servirea si

distribuirea hranei)

Orientare Profesională cu: * asistent social * educator * psiholog * personal voluntar * ingrijitor copii

Asociaţia colaborează cu DGASPC Bacău, DGASPC fiind cea care în urma cererii Asociaţiei, le incredinţează spre ocrotire şi educare pe benficiari. Pe plan local colaborează cu şcoala, primaria si poliţia. Asociaţia are legături şi în străinătate preşedintele fiind din Germania. Fiind o asociatie cu caracter privat fondurile pentru cheltuielile necesare îngrijirii copiilor şi pentru plata personalului, provin aproape în toatalitate de la persoane fizice şi asociaţii din

29

străinătate.

RESPONSABILITĂŢI ALE REFERENTULUI SOCIAL LEGATE DE RELAŢIA CU COPIII

- ajută copiii la pregătirea temelor - menţine permanent legătura cu şcoala, educatorii, învăţătorii şi profesorii devenind un partener în instruirea şi educarea copiilor, efectuează vizite regulate la scoală pentru a discuta situaţia fiecărui copil- organizează activităţi de grup, în funcţie de propunerile şi preferinţele personale ale copiilor, stimulând libera exprimare a opiniei, contribuind la educarea spiritului în echipă, la promovarea întrajutorării, a comunicării între copii- organizează şi animă activităţile de timp liber: sportive, culturale, gospodăreşti, turiste, jocuri- identifică şi stimulează individualizat aptitudinile fiecărui copil, colaborând cu animatorii- comunică cu copiii pentru a stimula dezvoltarea personalităţii- cunoaşte motivele ocrotirii centrului şi istoria personală a fiecarui copil- contribuie la dezvoltarea limbajului- stimuleaza comunicarea intre copii- crează în relaţiiile cu copiii o atmosferă bazată pe sinceritate, înţelegere, afecţiune şi încredere reciprocă- urmăreşte să formeze dezvoltarea caracteristicilor individuale ale copilului- urmăreste să formeze şi să dezvolte aptitudinile de comunicare- acţionează pentru asigurarea unui mediu securizant pentru copil- contribuie la prevenirea îmbolnăvirii copiilor- formează autonomia copilului în hrănire, gospodărie, igienă- conştientizează rolul său în echipa multidisciplinară a instituţiei- colaboreaza cu celelalte categorii de personal ale instituţiei- stimulează şi ajută copilul să menţină legătura cu familia- stimulează şi organizează activităţi în comun cu ceilalţi copii din comunitate- sprijină integrarea copilui în comunitate- însoţeşte copiii la spectacole, manifestări culturale sportive, distractive, organizate în comunitate

RESPONABILITĂŢI LEGATE DE CALITATEA DE PROFESIONIST- cunoaste strategia instituţiei, participă la reuniuni, exprimându-şi opinia cu privire la eventualele schimbări- constientizează rolul său în echipa multidisciplinară a instituţiei şi dezvoltă relaţii profesionale pe verticală şi pe orizontală- colaboreaza cu celelalte categorii de personal ale instituţiei- apelează la ceilalţi specialişti în orice situaţie profesională- colaborează cu asistentul social în vederea dezvoltării legăturilor familiale ale copiilor din centru- participă la întâlnirile din organizaţie ori de câte ori este chemat

30

PUNCTE TARI SLABE ALE ORGANIZAŢIEIUn punct tare al organizaţiei este faptul ca are sponsori străini şi în general nu există

probleme financiare, aceştia trimiţând mereu bani şi alte lucruri necesare pentru buna desfăşurarea a activităţilor în cadrul instituţiei.

Faptul că directorul general se află în străinătatea poate fi considerat şi punct tare dar şi punct slab. Punct slab pentru că el nu prea are la cunoştinţă situaţia reală din instituţie, venind doar de două ori pe an să se intereseze. Necunoscând adevărata situaţie şablonul trimis de ea s-ar putea să nu corespundă nevoilor copiilor şi să nu aibă bune rezultate.

Studiu de caz

Copilul S L născut la data de 19.03.1994 în loc.Bacău, jud Bacău, fiica lui S L şi a S M, este ocrotit în cadrul Asociaţiei "Arca Postel" din satul Schineni, com. Săuceşti jud Bacău prin Hotărârea Comisiei Protecţiei Copilului Bacău nr 523/13.07.2004. În 2003 tatăl a plecat la muncă în străinătate. În lipsa acestuia mama a părăsit domiciliul din com. Parava jud.Bacău si sa întors după un an si trei luni. Ea a trăit în această perioadă în concubinaj în Jud.Prahova. S-a reîntors la domiciliul cu concubinul ei în vârstă de numai 19 ani. Soţul ei înaintează cauza de divorţ care se soluţionează în august 2004.

S L.are14 ani şi este în clasa a opta la Şcoala cu clasele I-VIII din com. Săuceşti. De când este în centru a luat mereu premiul întâi. Foarte rar are nevoie de ajutor la efectuarea temelor. Este o fetiţă silitoare. Are un scris ordonat si curat. Îi place să citească. Manifestă veleităţi literare şi artistice: compune poezii şi desenează foarte frumos. A învăţat să cânte la fluier intr-un timp record. Acum studiază chitara cu un voluntar. Învaţă limba germană cu un voluntar şi limba italiană cu mine. O interesează datorită faptului că tatăl este la muncă în Italia. Este un copil sociabil, prietenos şi harnic. Are mulţi prieteni din rândul colegilor dar şi din sat pe care îi vizitează. De asemeni participă la evenimentele legate de viaţa comunităţii, fie laice sau religioase. Este o fetiţă foarte responsabilă şi are o deosebită grijă de cele două surori mai mici,care şi ele sunt în centru.

S L nu are probleme de sănătate deosebite. Periodic este consultată de medicul de familie. Este foarte ataşată de bunica paternă care o vizitează lunar. Mama o vizitează rar dar menţine legătura telefonic, la fel şi cu tatăl. Prezentarea problemei:• Aşa cum este văzută de client Clientul nu vede o problema faptul ca sta intr-un centru deoarece condiţiile sunt mult mai bune decât unde locuia cu părinţii ei. Îşi învinovăţeşte însă ambii părinţi pentru eşecul căsătoriei lor. • Aşa cum este văzută de asistentul social Din punctul de vedere al asistentului social de la centru datorită faptului că sa îngrijit de surorile ei pe perioada cât mama a lipsit de la domiciliul, S L intervine mereu în educarea surorilor ei,intrând dese ori în conflict cu educatorul, asistentul social şi voluntarul.• Aşa cum este văzută de educator

31

Din punctul de vedere al educatorului, datorită faptului că a dus lipsuri în perioada cât mama a fost plecată şi ea a trebuit să se îngrijească de hrana surorilor ei, S L are mereu tendinţa de a conserva hrana în cameră şi este foarte zgârcită.

Resursele copilului sunt: Asociaţia şi personalul ei, Şcoala, Biserica, familia lărgită.

Puncte tari vs Puncte slabePuncte tari Puncte slabe

Atitudinea faţă de şcoală pozitivă, citeşte mult pentru a-şi îmbogăţi vocabularul

Se implică la activităţile casei Fiind cea mai mare se simte

responsabilă şi îşi ajută surorile mai mici

Menţine legatura cu familia prin scrisori şi telefonic

Dispoziţia de colaborare cu voluntarii si dorinţa de a rămâne în centru

Participă la activităţile legate de biserică şi de scoală

Lipsa sprijinului din partea parinţilor

Modul de viaţă neexemplar al mamei

Atitudine negative faţă de copiii rromi din centru

P. I . PPrestaţii :

Instituţia Responsabilă

Tipul prestaţiei

Detaliere Cuantum Data începerii acordării

Perioada

Asociaţia “Arca Postel”

Masa zilnică S L împreună cu ceilalţi beneficiază de trei mese pe zi

15Ron/ zi 15.03. 04 Pe perioada menţinerii în plasament


Pachet igienico sanitary

Pachetul lunar constă în materiale igienico-sanitare

30Ron/ lună 15. 03.04 Pe perioada menţinerii în plasament


Îmbrăcăminteîncălţăminte

-În funcţie de necesităţi

15.03. 04 Pe perioada menţinerii

32

în plasament


Pachet rechizite

Pachetul conţine cele necesare pentru şcoală

10Ron/ lună 15.03. 04 Pe perioada menţinerii în plasament

Servicii

Tipul Obiective generale Responsabil Perioada de acordare

- Plan educaţional

- Crearea unui climat cât mai apropiat de cel familial în vederea dezvoltării optime a copilului- Însuşirea deprinderilor de igienă- Pregătirea pentru viaţa independentă

- Coordonator de proiect- Responsabilul educaţional- Voluntari- Îngrijitorul

3 luni

- Plan social - Socializare prin participarea la diferite activităţi specifice vârstei în comunitatea locală - Realizarea unor relaţii bune cu ceilalţi copii din centru

- Coordonator de proiect- Îngrijitorul- Voluntari

3 luni

Plan psihologic

- Consultaţii psihologice- Îmbunătăţirea situatie psiho-sociale a copilului prin terapie de grup şi individuală

- Psihologul 3 luni

- Plan medical

- Monitorizarea stării de sănătate

- Medicul de familie din comună

Permanent

P. I. S

33

Pe plan educativ:

Obiective pe termen scurt

Obiective pe termen mediu

Obiective pe termen lung

Responsabili

Dezvoltarea abilităţilor de interelaţionare şi comunicare în grup- Creşterea increderii in sine- Conştientizarea situaţiei în care se află

- Perfectionarea limbii germane si italiene- Îmbunătăţirea cunoştintelor generale

- Terminarea anului scolar cu medie mare

- Cordonator de proiect- Resposabilul educational- Voluntari- Beneficiarul

Pe plan familial: Obiective pe termne scurt

Obiective pe termen mediu

Obiective pe termen lung

Responsabili

- Creşterea gradului de interes al familiei în ceea ce priveşte situaţia copilului

- Informarea familiei cu privire la situaţia şcolară şi socială a copilului- Menţinerea şi încurajarea relaţiilor afective cu familia extinsă

- Evaluarea posibilităţilor de reintegrare în familia naturală extinsă.

- Coordonator proiect- Familie- Beneficiar- Voluntari

Modalitatea de ieşire pe care asociaţia insistă este reintegrarea fetiţei S L în familia lărgită, respectiv bunica paternă. Se ia în calcul şi cazul în care tatăl plecat la muncă în Italia ar reuşi să strângă suficienţi bani pentru a putea sa ofere condiţii de viaţă decente copilului.În caz contrar copilul va urma cursurile unui liceu din Bacău iar dacă rezultatele şcolare sunt la fel de performante ca şi până acum va urma cursurile unei facultăţi dorinţă deja exprimată de copil.Fiind o asociaţie relativ tânară nu a avut decât un singur caz în care un beneficiar a părăsit centrul de plasament. Tânărul a reusit să-şi găsească un loc de muncă la o benzinărie şi o chirie cu ajutorul asociaţiei. Pastrează mereu legătura cu el şi uneori îl ajută cu produse alimentare şi haine primite de la sponsorii din Germania.

Studiu de caz în care am aplicat observaţia participativă

Fraţii Sebastian 16 ani, Florin 15 ani şi Emil 13 ani se află în momentul de faţă într-un centru de plasament din Judeţul Bacău. Ei se află în acest centru din anul 2004 în urma unei hotărâri judecătoreşti. Ei s-au născut într-o comună din judeţul Bacău dintr-o familie de ţigani.

34

Mama lor a decedat în urmă cu 5 ani datorită unui cancer, iar tatăl lor neavând un loc de muncă nu avea condiţii să-i crească. Serviciul de asistenţă socială din comună în urma anchetei sociale făcute la domiciliul copiilor, a decis internarea lor înt-un centru de plasament din oraşul Bacău. De acolo ei au fost transferaţi într-un centru de plasament al unei Asociaţiei Arca Postel condusă de nişte călugăriţe romano-catolice care îşi au sediul în Germania.

Copiii au fost botezati în Biserica Ortodoxă Sfântul Gheorghe din comuna natală. Odată cu venirea lor în centru de plasament al acestei asociaţii ei au fost treptat supuşi influenţei catolice. Orarul zilnic este făcut în aşa fel încât ei să poată participa la practicile religioase specifice bisericii catolice din localitate. În orarul lor este obligatoriu participarea la 2 slujbe bisericeşti în timpul săptamânii în localitatea unde se află centru de plasament plus la liturghia duminicală. În lunile mai si octombrie –luni în care e cinstită în mod deosebit Fecioara Maria în Biserica romano catolică-orarul e realizat în aşa fel încât copiii să poată merge la biserică pentru a participa la rugaciunile specifice liturgiei catolice inchinate Sfintei Maria. Acelaşi lucru se întâmplă deasemenea în posturile dinaintea Crăciunului şi Paştelui catolic. Deasemeni ei fac zilnic rugăciunea de dimineaţă şi de seară, rugăciune dinaintea meselor şi de după masă. Cântecele religioase pe care copiii au fost învăţaţi să le cânte în timpul programului spiritual sunt toate din repertoriul latin al bisericii catolice. Deşi copiii sunt ortodocşi ei fac toate aceste rugăciuni de rit romano-catolic. Supuşi mereu influenţei catolice aceşti copii după 2 ani de şedere în acest centru de plasament au trecut la religia romano-catolică. De menţionat că dacă un copil refuză să facă rugăciunile el este somat că nu va primi hrană sau alte lucruri necesare. Un alt lucru care trebuie spus este faptul că ei sunt „şantajaţi” să meargă la spovadă pentru mărturisirea păcatelor. Când copiii nu vor să o facă deoarece nu simt acest lucru li se spune că aceasta o ajută mult pe mama lor decedată, lucru neadevărat. Mărturisirea păcatelor este personală şi deci prin urmare îi sunt iertate pacatele celui care face mărturisirea lor, acest lucru neavând nimic în comun cu morţii.

Personalu angajat trebuie să ţină seamă cu stricteţe de programul spiritual al copiilor, acest lucru fiind adus la cunoştinţă în momentul angajării. În codul deontologic al angajaţilor asociaţiei este prevăzut o conduită morală ireproşabilă, acesta fiind şi criteriu de selectare al angajaţilor.

Voluntarul care este din Germania şi care este de religie protestantă deasemenea trebuie să facă împreună cu copiii tot rugăciuni catolice, deorece participarea la programul spiritual face parte din programul său. Copiii nu au mereu starea de spirit de a face aceste rugăciuni catolice, iar voluntaru a sesizat aceasta, el aflându-se în aceiaşi situaţie. Că în alegerea acestui program încărcat de rugăciuni si practici de pietate catolice nu s-a ţinut seama “de interesul superior al copilului” cum spune legea 272/204, se poate vedea prin faptul că atunci când un angajat reduce programu de rugăciune copiii se bucura foarte mult.

Hotărârea copiilor de a trece la religia romano catolică e clar că a fost influenţatţ de modu de viaţă care le-a fost impus de personalu care lucrează în acel centru format din călugariţe romano catolice şi laici de aceiaşi religie. Că aceşti copii au fost ortodocşi se poate vedea clar prin faptul că în momentul rostirii rugăciunii Slavă Tatălui (rugăciune comună ambelor culte ortodoxă şi catolică), copiii îşi duc mâna instinctiv să facă semnul Sfintei Cruci, acest gest neexistând la rostirea acestei rugăciuni în Biserica romano-catolică.

Tatăl copiilor şi-a dat acordul ca fii lui să treacă la religia romano-catolică, dar el este o persoană iresponsabilă care nu se interesează de situaţia copiilor, iar în acest sens este relevant

35

faptul că nu i-a vizitat niciodată în această perioada de timp de când copiii se află în acest centru de plasament.

În cadru asociaţiei lucrează şi personal specializat cum ar fi educatori şi asistent social. Acesta din urmă ca specialist şi cunoscător al legii fiind romano catolic nu a luat nici o masură ca acestor copii să nu li se impună un program spiritual de orientare catolică având în vedere ca fraţii Şerban sunt de religie ortodoxă.

În cazul de faţă legea care a fost încălcată este Legea 272/2004 art.25 dar şi art. 27 având în vedere ca sunt ţigani. Citez din lege Art.25 alin.4: ”Atunci când copilul beneficiază de protecţie specială persoanele în îngrijirea cărora se află le sunt interzise orice acţiuni menite să influenţeze convingerile religioase ale copilului.” Iar mai departe art.27 alin.1:”Copilul aparţinând unei minorităţi naţionale, entice, religioase sau lingvistice are dreptul la viaţa culturală proprie, la declararea apartenenţei sale entice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum şi dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alţi membri ai comunităţii din care face parte.”

Având o bună colaborare cu asistentul social al asociaţiei am avut acces la dosarele copiilor putând astfel face un studiu real. Participând de dimineaţă până seara la activităţile zilnice ale copiilor, am putut să fac o observatie atentă a comportamentului copiilor şi a modului cum sunt educaţi de personal. În final fiind absolventu al Facultăţii de teologie, a fost mai uşor pentru mine să fac această observaţie, fiind domeniul meu de specialitate.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi

Scurt istoric

Activitatea de protecţie socială a copilului şi familiei în judeţul Iaşi s-a cristalizat la nivel instituţional începand cu anul 1995 având ca nucleu Centrul de Sprijin Familial şi Ocrotire a Copilului ca serviciu social descentralizat al Consiliului Judetean Iaşi.

36

Prin hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi nr.55/ 24.07.1997 a fost înfiinţată Direcţia Generală de Protecţie a Drepturilor Copilului ca Serviciu Public Specializat pentru Protecţia Copilului la nivelul judeţului Iaşi, instituţie care a preluat întreaga activitate de protecţie socială a copilului .

Un moment important în activitatea DGPDC a fost trecere în subordinea sa, în iulie 1998, a celor 13 Case de Copii de pe raza judeţului Iaşi aflate până în acel moment în subordinea Ministerului Învăţământului, care ocroteau, la data preluării un număr de 2176 copii , precum şi momentul ianuarie 1998. Atunci a fost preluat de la Ministerul Sănătăţii Leaganul de copii Iaşi, cu cele 4 secţii ale sale, care ocroteau un număr de 354 copii .

Aceste măsuri au fost luate în conformitate cu două acte normative extrem de importante pentru alinierea activităţii de protecţie a copilului la legislaţia internaţională - O.U.G. 26/1997 respectiv Legea108/1998.

A urmat o perioadă deosebit de complexă în care s-a trecut la transformarea leagănelor şi Caselor de copii în Centre de Plasament. Aceasta transformare nu a însemnat numai schimbarea denumirii, reorganizare internă sau o nouă schemă de personal, ci ăn primul rând o schimbare a principiilor care stau la baza funcţionării instituţiei. Noile principii au determinat schimbări de structură, de funcţionare, de schema de personal, antrenând ţn mod obligatoriu schimbări în activitatea personalului, în abordarea problematicii copilului în dificultate şi în mentalitatea celor implicaţi direct sau indirect în întegrarea /reintegrarea copilului în societate.

În august 2000, Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Iaşi a preluat de la Inspectoratul Şcolar Judeţean 8 unităţi de învăţământ special, de la Direcţia de Sănătate Publică, 4 unităţi destinate îngrijirii copiilor distrofici şi cu boli cronice, copiii din Cămin Spital Hârlău şi Secţia Poieni a Spitalului Sf. Maria , în acest mod protecţia tuturor copiilor aflaţi în dificultate fiind coordonată de aceeaşi autoritate. În urma acestor preluări, (peste 2500 copii cu nevoi speciale), numărul de copii ocrotiţi prin măsuri de tip rezidenţial a crescut, ajungând la 4566 la sfârşitul anului 2000 .

Tabel. Unitati preluate de DGPDC Iaşi în perioada 1998-2000 Număr copii Număr personal

Unităţi preluate în 1998/1999 2309 1680

Unităţi preluate la 01.08.2000 2491 676

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi 208/18.12.2003 a fost înfiinţată Direcţia de Asistenţă Socială prin unirea celor două servicii specializate existente respectiv Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Iaşi, instituţie care a preluat întreaga activitate de protecţie socială la nivelul judeţului Iaşi, oferind servicii pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate, copii sau adulţi.

Direcţia de Asistenţă Socială s-a reorganizat ca Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.193/21.12.2004 Activitatea specialiştilor din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socialp şi Protecţia Copilului s-a desfăşurat pe baza strategiilor adoptate de Consiliul Judeţean Iaşi , strategii care au vizat implementarea reformei în domeniul asistenţei sociale, răspunzând nevoilor şi cerinţelor comunităţii locale.

37

S-a avut în vedere în principal promovarea protecţiei copilului prin alternative de tip familial, evaluarea copiilor din instituţiile de tip rezidenţial în vederea dezinstituţionalizării, înfiinţarea de noi servicii în vederea prevenirii abandonului şi reducerii instituţionalizării.

De asementea, strategia DGASPC, prevede ca obiective prioritare reorganizarea sistemului de protecţie pentru celelalte categorii de beneficiari, respectiv persoane adulte cu handicap, persoane de vârsta a treia, alte categorii de persoane adulte aflate în dificultate – femei abuzate, victime ale violenţei în familie, persoane dependente, persoane abuzate emoţional, fizic, sexual (traficul de persoane), persoane afectate de sărăcie etc, precum şi diversificarea servicilor de asitenţă socială oferite acestor categorii sociale.

Echipa de profesionisti : 1. Serviciul de Asistentaţă Socială Persoane Adulte : 2 psihologi, 7 asistenţi sociali 2. Comisia de Expertiză Medicală : 10 medici, 1psiholog,1 membru ONG, 1 secretară,

Preşedinte ( medic). Preşedintele Comisiei, psihologul şi secretara sunt angajaţii DGASPC Iaşi, iar membrii sunt numiti în conformitate cu prevederile O.G. 14/2003

3. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Hârlău : Compartiment pentru ingrijirea sănătăţii ; 6 medici, 1 farmacist, 1 asistent farmacie, 46 asistenţi medicali, 1 asistent igienă 134 infirmieri ; Compartiment reabilitare : 1 fizioterapeut,1 kinetoterapeut,2 maseuri, 2 asistenţi medicali fizioterapie ; Compartiment psihosocial : 4 psihologi, 8 asistenţi sociali ; Compartiment terapie ocupatională : 1 instructor ergoterapie, 8 instructori practică. Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane : 2 asistenţi sociali, 2 psihologi, 1 medic, 2 consilieri educaţionali, 1 consilier juridic Centrul social pentru ocrotirea femeilor victime ale violenţei domestice : 3 asistenţi sociali, 3 psihologi Serviciul pentru Persoane cu handicap

B. PRESTAŢII SOCIALE Tipul prestaţiei: Protecţia specială a persoanelor cu handicap (copii şi adulţi) în condiţiile O.U.G. 102/1999 modificată şi aprobată prin Legea 519/2002 aprobată ulterior prin Legea 343/2004 : a) Drepturi bănesti : - alocaţie pentru copii în cuantum majorat de 100% , în condiţiile legii -alocaţie lunară de hrană pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA ; -indemnizaţie lunară de 1400000 pentru adulţii cu handicap fără alte venituri, indemnizaţie pentru salariaţi/pensionari în cuantum de 50% pentru handicap grav , respectiv 30% pentru handicap accentuat ; b) Drepturi cu caracter social/facilităţi acordate : - scutire de la plata abonamentului telefonic cu 100 impulsuri incluse pentru persoanele cu handicap şi cu 400 impulsuri incluse pentru nevăzători ; - scutire de la plata abonamentului energie electrica nevăzători cu handicap grav ;

38

- gratuitatea transportului interurban în limita a 12 călătorii dus-întors la alegere pe calea ferată/auto pentru persoanele cu handicap grav şi însoţitorii/asistenţii personali ai acestora ţi în limita a 6 călătorii dus-intors pe calea ferată/auto pentru persoanele cu handicap şi pentru însoţitorii copiilor cu handicap. - eliberare adeverinţe de scutire pentru gratuitatea la transportul urban care se acordă de către Primării ;

Localizarea : Consiliul Judeţean Iaşi - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului –Asistenţă Socială Persoane Adulte -Serviciul Persoane Adulte cu Handicap ; Iaşi- str. Vasile Lupu, nr. 57 A .

DESCRIEREA GENERALĂ A SERVICIULUI

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, prin intermediul Biroului Intervenţie Situaţii de Abuz şi Neglijenţă (înfiinţat la data de 7.03.2001, odată cu funcţionarea liniei de urgenţă 983) îşi propune sa asigure ajutorul (sprijinul) adecvat copilului abuzat şi/ sau neglijat prin reţeaua profesională a instituţiei, cât şi printr-o reţea interinstituţională. Linia telefonica–983-funcţionează în regim non-stop, iar prin intermediul acesteia se preiau toate sesizările privind cazurile de copii abuzaţi (este deservită de un nr. de 47 asistenţi sociali, 40 psihologi şi 5 şoferi) • POPULATIA ŢINTĂ Copilul cu vârsta cuprinsă între 0 – 18 ani victima a abuzului, neglijării, dar şi familia acestuia. • OBIECTIVE ŞI SERVICII OFERITE Obiectivele biroului sunt : • Asigurarea de servicii de asistenţă socialp prin găsirea de strategii pe termen scurt, mediu şi lung privind prevenirea abuzului/neglijaăii asupra copilului • Schimbarea mediul generator al maltratării prin intervenţia directp a specialistului (consiliere, terapie, suport moral, consultanţă juridică, etc) care în cazuri excepţionale propune plasamentul în regim de urgenţă a victimei. • Îmbunătăţirea relaţiilor intrafamiliale; • Micşorarea nivelului conflictual în familie; • Îmbunătăţirea relaţiei victima –agresor. Servicii oferite : • Intervenţia directp în teren, prin care se evaluează durata, gravitatea actului de abuz, contextul socioeconomic şi cultural al familiei • Consiliere, suport moral, iar în cazuri excepţionale separarea victimei de mediul generator al maltratării prin plasamentul în regim de urgenţă a copilului. • Consiliere psihologică şi terapia copilului – agresorului, realizată fie în cadrul cabinetului psihologic din cadrul DGASPC, fie în cabinetele special amenajate din cadrul centrelor de plasament, dacă s-a impus separarea copilului de mediul familial • Monitorizarea cazului pe o perioadă de 3-6 luni Asistenţa juridică asigurată de către juriştii din cadrul DGASPC prin reprezentarea copilului în faţa instanţei judecătoreşti., dacă se impune decăderea din drepturile părinteşti sau urmărirea penală a abuzatorului.

39

SERVICIUL PENTRU PROBLEME DE TIP REZIDENTIAL ALE COPILULUI are urmatoarele atribuţii: • supervizeaza modul în care este asigurată securitatea şi integritatea sa fizică şi morală în instituţiile de tip rezidenţial ale DGASPC; • supervizeaza respectarea drepturilor copilului şi respectarea standardelor de îngrijire; • supervizeaza modul cum este asigurat accesul copilului la o măsură permanentă de ocrotire (reintegrare, adopţie) sau la îngrijirea într-o familie substitut (plasament, încredinţare, asistenţă maternală); • supervizeaza modul cum se realizează managementul centrelor de plasament; • supervizează modul în care se organizează activitatea educativă în centrele de plasament, dacă sunt respectate planificările şi există documentaţia necesară desfăşurării corespunzătoare a activităţii educative; • supervizeaza modul în care sunt asistate persoanele cu capacitate deplină de exercitiu care îşi continuă studiile şi sunt ocrotiţi în centrele de plasament; • supervizeaza modul în care sunt aplicate şi respectate hotararile Comisiei pentru Protecţia Copilului cu privire la copiii instituţionalizaţi în centrele de plasament ale DGASPC; • supervizeaza activitatea asistenţilor sociali comunitari în instrumentarea cazurilor copiilor instituţionalizaţi în centrele de plasament ale DGASPC; • sprijină profesioniştii centrelor de plasament în relaţiile cu autoritatile locale, cu reţeaua de asistenţă socială comunitară, cu alte instituţii de stat sau private, la nivelul judeţului Iaşi, care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului, precum şi cu alte direcţii de protecţie a copilului sau alte instituţii din ţară; • sprijină personalul centrelor de plasament în vederea pregătirii continue şi a specializării pentru creşterea calităţii muncii; • oferirea de consultanţă specialiştilor din centrele de plasament în probleme de legislaţie în domeniul protecţiei copilului, metode şi tehnici de lucru în asistenţă socială; • asigurarea contactului asistenţilor sociali din centrele de plasament cu persoane cheie din domeniu, pentru promovarea unei relaţii de colaborare între instituţiile de stat sau private, în interesul superior al copilului; • consultarea echipei pluridisciplinare a centrului de plasament pentru identificarea nevoilor copilului institutionalizat, pentru elaborarea proiectelor, stabilirea strategiilor de aplicare şi implementare a proiectelor la nivelul centrelor de plasament; • instrumentarea cazurilor de dezinstitutionalizare la nivelul municipiului Iaşi (reintegrare, plasament în familia largită) prin: întocmirea dosarelor, susţinerea cazului în faţa Comisiei pentru Protecţia Copilului, urmărirea evoluţiei copilului în familia naturală / de ocrotire şi întocmirea rapoartelor trimestriale, conform legii; • sprijinirea materială a familiei, postreintegrare/plasament, în măsura posibilităţilor DGASPC; • evaluarea psiho-socială a copiilor aflaţi în centrele rezidenţiale ale DGASPC, prin reactualizarea anchetelor sociale şi completarea fişelor de evaluare psihologică; • identificarea posibilităţilor de reintegrare sau a altor alternative de tip familial pentru copiii institutionalizaţi;

40

• introducerea în centrele de plasament nou înfiinţate a instrumentelor de lucru specifice îngrijirii rezidenţiale: caiet de evidenţă a vizitelor, Caietul Educatorului Specializat, Proiectul Personalizat şi alte instrumente de lucru;

Serviciul Consiliere şi Sprijin Părinţi este un serviciu în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi înfiinţat ca urmare a implementării unui proiect PHARE, în octombrie 2001. Serviciul Consiliere şi Sprijin Părinţi acordă părinţilor naturali/substituţi consiliere socială şi psihologică şi suport material necesar pentru a-i asigura copilului un nivel de viaţă corespunzator dezvoltării sale fizice, mentale, morale şi sociale, promovând dreptul acestuia la păstrarea relaţiilor familiale.

Beneficiarii acestui tip de serviciu sunt: • părinţii: • părinţii cu situaţie socio-economică defavorizată, • părinţii aflaţi în situaţii critice, fapt care influentează exercitarea responsabilităţilor lor parentale: divorţaţi, bolnavi cronic, părinţi vitregi, şomeri, asistenţi maternali, părinţi adoptivi, pprinţi singuri. • părinţii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale • părinţii copiilor cu dificultăţi de adaptare şcolară (de învăţare, tulburări de comportament, eşec şcolar, abandon şcolar) - părinţii cu un comportament violent. • părinţii aflaţi în situaţii normale dar care: • temporar au nevoie de sprijin, • simt nevoia unei informări periodice, • au nevoie de perfecţionarea practicilor parentale, • părinţii cu dificultăţi în relaţia de cuplu • copiii: • abuzaţi (fizic, psihic, sexual), • cu părinţi alcoolici, • cu risc crescut de abandon şcolar, • cu deficienţe de comunicare şi relaţionare, • cu tulburări de comportament, • cu nevoi speciale. • aflaţi într-o formă de protecţie şi care au dreptul la pensie de urmaş Tipuri de servicii oferite: • Consiliere socială: • informare, orientare profesională; - informare asupra cadrului legislativ actual; - informare cu privire la alternativele la instituţionalizarea copilului: asistenţă maternală, adopţia, gradiniţele/creşele din comunitatea locală, centrele de zi din judeţ; • Evaluarea situaţiei socio-familiale prin vizite la domiciliu (echipe formate din asistent social şi psiholog/psihopedagog). • Informare, îndrumare, referire către instituţiile de sprijin din comunitate (Primării, ONG-uri, AJOFM , ISJ, CJP). • Consiliere psihologică individuală (părinţi şi/ copii)

41

• Consiliere de grup cu părinţii : • grupuri de suport pe teme de educaţie parentală (sustinerea şi dezvoltarea abilităţilor parentale, pregătirea pentru rolul de părinte, îmbunăţirea comunicării în familie, disciplina în familie) şi informare socială. • Terapie de familie - în cazuri de conflicte intrafamiliale (violenţa domestică, abuz de autoritate în familie, conflicte/supraîncărcari de rol, neglijenţă). • Grupuri de suport pentru copii • Evaluare psihologică( părinţi şi copii). • Consiliere şcolară în şcolile "Alexandru cel Bun "(sc.13) şi "G. Călinescu " (sc. 39). Se preiau din aceste şcoli cazuri de copii cu absenteism/eşec şcolar repetat, tulburări de comportament, copii abuzaţi, copii delincvenţi. La solicitarea cadrelor didactice, specialiştii de la aceste cabinete oferă sprijin în derularea orelor de dirigenţie şi a şedinţelor cu părinţii. • Sprijin material temporar acordat familiilor defavorizate • Sprijin educaţional în efectuarea temelor de către copiii cu risc crescut de eşec şcolar

STUDIU DE CAZ - Reintegrare

1. Date despre beneficiar:Copil:Nume şi prenume: B. D.Data şi locul naşterii: 22.05.1997, Iaşi Starea de sănătate: bunăDomiciliul: sat/comuna M, judeţul IaşiStatut socio – educaţional: elevă în clasa a V - a Naţionalitate: RomânăReligie: ortodoxăMăsura de protecţie: plasament familial

2. Prezentarea cazuluiCazul minorei B. D. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin referatul

de transfer nr. **/31.10.2008 prin care se solicită evaluarea posibilităţilor de reintegrare familială a minorei la părinţii B. C. şi I. L.

Doamna I. L. întreţine o relaţie de concubinaj cu domnul B. C. din anul 1982, relaţie din care au rezultat şapte copii:

1. C. E. – 24 ani, este căsătorită şi are patru copii; 2. B. I. – decedat în 2008 în accident de muncă; 3. B. M. – 18 ani, întreţine o relaţie de concubinaj, locuiesc împreună cu părinţii; 4. B. A. – 16 ani, munceşte şi locuieşte la o familie din comuna ;5. B. M. – 13 ani, a abandonat şcoala, locuieşte împreună cu părinţii;6. B. D. – minora în cauză;7. B. G. – 9 ani, elev în clasa I deoarece a rămas repetent, locuieşte împreună cu

părinţii;În anul 2005, pentru minora B. D. s-a instituit măsura de plasament familial la familia H.

ca urmare a faptului că părinţii nu aveau condiţii oprime de creştere şi îngrijire a unui copil şi doreau pentru fiica lor o situaţie mai bună.

42

În 2008, familia H. a solicitat revocarea măsurii de plasament familial pentru minora B. D.

Minora şi-a exprimat dorinţa de a locui împreună cu părinţii săi.În data de 06.11.2008 o echipă din cadrul Serviciului de Reintegrare Familială s-a

deplasat în sat/comuna M în vederea evaluării situaţiei socio-familiale. Părinţii locuiesc întro casă proprietate personală, formată din două camere mobilate modest. Starea de igienă este precară. Locuinţa este racordată la reţeaua de curent electric, iar încălzirea se face la sobă.

Veniturile familiei provin din ajutorul social şi alocaţiile copiilor. Familia nu are teren agricol în proprietate.

Părinţii doresc reintegrarea în familie a minorei, dar nu se pot prezenta în vederea evaluării psihologice deoarece nu au bani de transport.

3. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Puncte slabe- menţinerea legăturii cu familia de origine;- relaţia cu mama (vizitele periodice);- relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii;- faptul că mama are un loc de munca;- sprijinul primit din partea familiei;- prezenţa locuinţei;

- lipsa tatălui biologic;- insuficienţa veniturilor;

4. Plan de protecţieMotivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală

Prestaţii

Tipul CuantumulAutoritatea locală

responsabilăData de începere

Perioada de acordare

Alocaţie de plasament

Alocaţie de stat

90 lei

200 leiD.D.F.S.S Iaşi

Primaria Iaşi

17.07.2007 Lunar

SERVICII PENTRU COPIL

TipulInstitutia

responsabilaObiective generale

Data de începere

Perioada de desfăşurare

Responsabilul de

caz/persoana responsabilă

43

Protecţia Copilului

Serviciul Asistenţă Maternală

Monitorizarea măsurii de plasament

17.07.2007 lunarŞef Serviciu

Asistent Maternal

SănătateCabinet Medical Individual

Monitorizarea şi menţinereastării de sănătate

17.07.2007 lunar

Asistent maternal

Medic de familie

Socializare şi petrecerea

timpului liber


Dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală

17.07.2007 lunar Asistent maternal

Menţinerea legăturilor cu

familia


Stabilirea unui program de vizite copil părinţi

17.07.2007 lunar Asistent social

Dezvoltarea deprinderilor

de viaţă


- dobândirea deprinderilor de autoservire- formarea de abilităţi de autonomie personală


Reintegrarea în familie

Serviciul Reintegrare Familială

Întrevederi mamă copil

Pregătirea copilului în vederea realizării întrevederilor cu mama .

17.07.2007 periodic Şef Serviciu

SERVICII PENTRU FAMILIE

TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de




Consolidarea relaţiei de ataşament dintre copil şi mamă.

17.07.2007 31.12.2008Asistent social

Psiholog

44

Educaţia formală şi

nonformală /informală


Formarea de abilităţi parentale

17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Sănătate

Cabinetul individual

Menţinerea legăturii cu medicul de familie

17.07.2007 lunarMedic de familie

Altele

SERVICII PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT

TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de




Cunoaşterea legislaţiei în

vigoare17.07.2007 01.12.2008

Asistent social

Psiholog




Îmbunătăţirea abilităţilor parentale

17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Sănătate



Asistent maternal

5. Obiectivele intervenţiei:1. Obiective pe termen lung:

crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice; menţinerea legăturii cu familia de origine; menţinerea minorei în familia naturală;

2. Obiective pe termen mediu: sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare; crearea unui spaţiu de creştere adecvat; reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul; motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei;

3. Obiective pe termen scurt:

45

îmbunătăţirea relaţiei mamă - copil; îmbunătăţirea relaţiei cu familia; participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi

a încrederii în propriile forţe; consiliere în vederea acordării importanţei familiei şi problemelor morale; consilierea mamei în vederea îmbunătăţirii abilităţilor parentale; participarea mamei la cursuri de educaţie parentală; reintegrarea minorei în familia naturală;

Plan de acţiuneNr.Crt.

Obiective Activităţi Persoane implicate

Data îndeplinirii

1. Obţinerea unui loc de muncă adecvat;

- identificarea locurilor de muncă din ziare locale;- solicitarea unui loc de muncă la A.J.O.F.M.

mama 3 luni

2. Dezvoltarea abilităţilor parentale;

- consiliere în vederea conştientizării calităţii de părinte;- conştientizarea rolului de mamă;- cursuri de educaţie parentală;

mama 3 luni

3. Consolidarea relaţiei mamă – copil;

- participarea la întâlniri monitorizate cu copilul aflat în asistenţă maternală;

mama 3 luni

6. Concluzii: Pe perioada măsurii de plasament familial, părinţii au menţinut legătura cu fiica

lor. Minora B. D., în vârstă de 11 ani, doreşte să locuiască împreună cu părinţii săi. Familia dispune de condiţii materiale necesare reintegrării.

7. Propuneri:

Revocarea măsurii de plasament familial la familia H. pentru minora B. D. şi reintegrarea acesteia în familie.


1. Date despre beneficiar:Nume şi prenume: G. R.

46

Data şi locul naşterii : 17.02.2006, IaşiStarea de sănătate: aparent bunăDomiciliul: IaşiMăsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală

2. Prezentarea cazuluiCazul minorului G. R. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin cererea

nr. ***/03.10.2008 prin care domnişoara L. A., mama minorului, solicită reintegrarea acestuia în familie.

Minorul G. R. a fost născut în urma relaţiei nelegalizate dintre L. A. şi G. E. La acea dată tatăl era elev în clasa a XII-a, iar mama studentă. Ambii părinţi doreau să-şi continue studiile.

Din cauza lipsei de resurse financiare şi a faptului că nici unul dintre părinţi nu aveau finalizate studiilie au solicitat pentru minorul G. R. plasamentul la un asistent maternal profesionist.

Pe toată durata plasamentului în regim de asistenţă maternală domnişoara L. A. a menţinut legătura cu minorul, vizitându-l periodic.

În data de 06.10.2008, a fost efectuată o deplasare la domiciliul familiei L., unde s-au constatat următoarele: familia locuieşte într-o casă alcătuită din două camere şi o bucătărie. Casa are un aspect îngrijit, este mobilată corespunzător, familia are combină frigorifică, aragaz, televizor, calculator. Casa este racordată la reţeaua de curent electric şi gaz.

Locuinţa este proprietatea personală a domnului L. R., bunicul matern al minorului. Bunicii materni au dat declaraţii conform cărora sunt de acord ca fiica lor L. A. să locuiască la ei împreună cu fiul ei. Deasemenea bunicii materni au declarat că îi vor acorda fiicei lor sprijin în creşterea şi educarea minorului G. R.

Tatăl minorului, domnul G. E., a dat o declaraţie înregistrată la D.G.A.S.P.C. Iaşi cu nr. ***/09.10.2008 prin care îşi exprimă acordul cu privire la reintegrarea la mamă a fiului său G. R.

În prezent domnişoara L. A. este angajată cu forme legale ca operator relaţii cu publicul, conform Contractului Individual de muncă nr.***.

Din punct de vedere psihologic domnişoara L. A. este o persoană cu abilităţi sociale foarte bine dezvoltate, optimistă, cu capacitate bună de concentrare a atenţiei, motivaţie intrinsecă şi voinţă puternică, cu încredere în forţele proprii, responsabilă, perseverentă, care se adaptează uşor la situaţii noi. Domnişoara L. A. prezintă spirit de iniţiativă şi de observaţie, având o imagine pozitivă şi reală asupra propriei persoane, manifestând, totodată, în situaţii problematice o uşoară rigiditate şi iritabilitate, teamă de afirmare, interiorizare şi emotivitate.

În urma evaluării psihologice s-a constatat că domnişoara L. A. are abilităţi parentale optim dezvoltate şi a primit aviz favorabil pentru reintegrarea în familie a fiului său.

Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Puncte slabe- menţinerea legăturii cu familia de origine;- relaţia cu mama (vizitele periodice);- relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii;- faptul că mama are un loc de munca;


47

- sprijinul primit din partea familiei;- prezenţa locuinţei;


Prestaţii





Alocaţie de stat

90 lei


Primaria Iaşi

17.07.2007 Lunar


TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de






Asistent Maternal



17.07.2007 lunar

Asistent maternal

Medic de familie


timpului liber





familia





de viaţăServiciul Asistenţă Maternală

- dobândirea deprinderilor de autoservire- formarea de


48

abilităţi de autonomie personală







TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de





17.07.2007 31.12.2008Asistent social

Psiholog





17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Sănătate




Altele


TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de





vigoare17.07.2007 01.12.2008

Asistent social

Psiholog

Educaţia

49

formală şi nonformală /informală



17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Sănătate


17.07.2007 lunarMedic de familieAsistent maternal




3. Obiective pe termen scurt: îmbunătăţirea relaţiei mamă - copil; îmbunătăţirea relaţiei cu familia; participarea mamei la şedinţe de consiliere individuală în vederea creşterii stimei de sine şi




Data îndeplinirii



mama 3 luni


- consiliere în vederea conştientizării calităţii de părinte;- conştientizarea rolului de mamă;- cursuri de educaţie

mama 3 luni

50

parentală;3. Consolidarea relaţiei mamă

– copil;- participarea la întâlniri monitorizate cu copilul aflat în asistenţă maternală;

mama 3 luni

Concluzii:

Pe perioada măsurii de protecţie în regim de asistenţă maternală, mama a menţinut legătura cu fiul său.

Bunicii materni constituie persoane resursă, care şi-au manifestat disponibilitatea de a ocroti şi creşte pe minorul G. R., împreună cu mama acestuia.

Familia dispune de condiţii materiale şi financiare necesare reintegrării.

Propuneri: Având în vedere faptul că s-au schimbat condiţiile care au dus la instituirea măsurii de

protecţie specială, propunem revocarea măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală pentru minorul G. R. şi reintegrarea acestuia în familie.


1. Date despre beneficiar:

CopiiiNume: T. Prenume: R.Data şi locul naşterii: 20.01.1999, IaşiSituaţia şcolară: elevă în clasa a lI – aMăsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternalăDomiciliul: Iaşi

Nume: P.Prenume: A.Data şi locul naşterii: 28.04.2003, IaşiSituaţia şcolară: grădiniţăMăsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternalăDomiciliul: judeţ Iaşi

2. Prezentarea cazuluiCazul minorilor T. R. şi P. A. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintegrare Familială prin

Cererea nr. ***/16.07.08 prin care mama acestora, T. L., solicită reintegrarea minorilor în familie. Doamna a declarat că domiciliază efectiv în Italia şi solicită ca reintegrarea să fie făcută în această locaţie.

51

Doamna T. L. a avut o relaţie de concubinaj cu domnul P. R., timp de nouă ani, relaţie din care au rezultat cei doi copii. Deşi poartă numele mamei, fata în vârstă de 9 ani a fost recunoscută de tată. Doamna T. L. ne-a informat că au locuit cu chirie într-o cameră de cămin pînă în anul 2005 când, din cauza relaţiilor tensionate din familie (domnul P. R. era gelos şi foarte agresiv) şi a veniturilor insuficiente, doamna a hotărât să plece la muncă în Italia, motiv pentru care a solicitat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi instituirea unei măsuri de protecţie pentru cei doi copii.

Menţionăm că, în prezent, minorii T. R. şi P. A. se află în plasament în regim de asistenţă maternală deoarece mama copiilor urma a fi evacuată din camera de cămin în care locuia şi nu mai putea asigura condiţiile corespunzătoare pentru creşterea şi îngrijirea copiilor.

Pe toată durata plasamentului, domnul P. R. nu s-a interesat de situaţia celor doi minori. Doamna T. L. a menţinut legătura telefonic cu copiii, le-a trimis pachete şi i-a vizitat.

Doamna avocat, reprezentant al doamnei T. L., s-a prezentat la sediul D.G.A.S.P.C. Iaşi în luna iulie 2008 pentru a aduce documentaţia necesară în scopul reintegrării minorilor în familie (contract de închiriere a locuinţei, contract individual de muncă, atestat de conformitate a permisului de şedere pentru cetăţenii Uniunii Europene, declaraţia raportului de muncă domestică, precum şi confirmarea de înregistrare a acestuia, copie a cărţii de identitate a numitei T. L. şi copii ale certificatelor de naştere ale minorilor). Conform contractului de închiriere, doamna locuieşte într-un imobil cu o cameră constând în circa 40 mp. Imobiliul este prevăzut la intrare cu o uşă din lemn şi cu o mobilă cu patru uşi din sticlă semidublă. Bucătăria e dotată cu hotă, chiuvetă cu robinet şi cu conexiune la maşina de spălat, instalaţii apă şi canalizare. În spate se află baia, placată cu faianţă albă, grup sanitar, chiuvetă, duş. Pavimentul este constituit din cărămidă, piatră şi marmură, iar tencuiala nu prezintă fisuri.

În data de 11.08.2008 doamna T. L. s-a prezentat la sediul D.G.A.S.P.C. Iaşi pentru realizarea evaluării psihologice şi pentru a aduce cazierul judiciar. Din punct de vedere psihologic, Doamna T. este o persoană cu abilităţi sociale bine dezvoltate, responsabilă, optimistă, perseverentă. Doamna prezintă randament cantitativ în muncă şi în activităţile gospodăreşti, spirit de observaţie, are abilităţi parentale optim dezvoltate şi este ataşată de copii.

3. Analiza câmpului de forţe: Puncte tari Puncte slabe

- menţinerea legăturii cu familia de origine;- relaţia cu mama (vizitele periodice);- relaţia tinerei cu părinţii şi fraţii;- faptul că mama are un loc de munca;- sprijinul primit din partea familiei;- prezenţa locuinţei;



Prestaţii

52





Alocaţie de stat

90 lei


Primaria Iaşi

17.07.2007 Lunar


TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de






Asistent Maternal



17.07.2007 lunar

Asistent maternal

Medic de familie


timpului liber





familia





de viaţă




Reintegrarea în familie Serviciul

Reintegrare



53

Familială Pregătirea copilului în vederea realizării întrevederilor cu mama .


TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de





17.07.2007 31.12.2008Asistent social

Psiholog





17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Sănătate




Altele


TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de





vigoare17.07.2007 01.12.2008

Asistent social

Psiholog





17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Menţinerea Medic de

54

Sănătatelegăturii cu medicul de familie

17.07.2007 lunar familie

Asistent maternal








Data îndeplinirii



mama 3 luni



mama 3 luni



mama 3 luni

55

6. Concluzii:- doamna T. L. doreşte reintegrarea în familie a celor doi minori şi dispune de

resurse financiare necesare traiului zilnic;- doamna deţine locuinţă adecvată;- doamna este ataşată de copii şi este aptă din punct de vedere psihologic să se

ocupe de aceştia;

7. Propuneri:- reintegrarea familială a minorilor T. R. şi P. A.


1. Date despre beneficiar:Nume şi prenume: V. A.Data şi locul naşterii: 08.11.1991, Iaşi Starea de sănătate: bunăDomiciliul legal: judeţ IaşiStatut socio – educaţional: elevă în clasa a XI aNaţionalitate: RomânăReligie: ortodoxăMăsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternală

2. Prezentarea cazuluiCazul minorei V. A. a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin cererea

nr. ***/25.09.2008 prin care doamna V. M., mama minorei, solicită reintegrarea acesteia în familie.

Doamna V. M. s-a căsătorit cu domnul V. A. în anul 1990, căsătorie din care au rezultat trei copii:

8. V. A. – 17 ani, elevă în clasa a XI-a, în prezent se află în plasament în regim de asistenţă maternală;

9. V. A. – 14 ani, elev în clasa a VIII-a, în prezent se află în plasament în regim de asistenţă maternală;

10. V. P. – 10 ani, elev în clasa a III-a, în prezent se află în plasament în regim de asistenţă maternală;

Doamna V. M. a absolvit Şcoala Profesională, iar acum urmează cursurile la Liceul Seral. În anul 2007 cei doi soţi au divorţat, deoarece domnul nu avea ocupaţie, consuma alcool

şi era violent cu soţia şi copiii. După divorţ domnul V. a vândut garsoniera în care locuiau, motiv pentru care pentru cei trei minori s-a instituit măsura plasamentului în regim de asistenţă maternală.

Doamna V. M. a locuit împreună cu tatăl său în Iasi, dar acesta nu este de acord cu reintegrarea în familie a nepoatei sale V. A.. În prezent doamna V. M. locuieşte la familia P. Un coleg de serviciu. Domnul P. împreună cu soţia sa au dat declaraţii pe propria răspundere

56

înregistrate la DGASPC. Iaşi precum că sunt de acord să o ia în spaţiu pe doamna V. M. şi pe fiica acesteia.

În data de 02.10.2008 o echipă din cadrul Serviciului de Reintegrare Familială s-a deplasat la domiciliu în vederea evaluării situaţiei socio-familiale. Locuinţa este proprietatea domnului P., coleg de serviciu cu doamna V. M., şi este alcătuită din două camere şi o bucătărie, complet mobilate şi utilate. Casa este racordată la reţeaua de curent electric şi apă curentă, iar încălzirea se face la sobă.

În prezent doamna V. M. lucrează ca agent de pază, având un salariu de încadrare în valoare de 625 lei.

Din punct de vedere psihologic, doamna V. M. este o persoană puternică, optimistă, energică, perseverentă, hotărâtă, responsabilă, cu abilităţi sociale bine dezvoltate. Doamna prezintă o imagine pozitivă asupra sinelui, valorizându-se prin muncă. Este orientată spre atingerea scopurilor legate de propriile interese şi manifestă, totodată, oscilaţii ale dispoziţiei în situaţii conflictuale, rigiditate şi iritabilitate, emotivitate în situaţii frustrante.

În data de 10.10.2008 minora V. A. a dat o declaraţie înregistrată la D.G.A.S.P.C. Iaşi prin care precizează că nu mai doreşte menţinerea măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală, ci doreşte să locuiască împreună cu mama sa.

Întrucât asistentul maternal profesionist nu doreşte să o mai îngrijească pe minora V. A., mama acesteia a solicitat reintegrarea în familie a fiicei sale.

Ceilalţi doi minori, V. A. şi V. P., vor rămâne în plasament în regim de asistenţă maternală întrucât mama nu are condiţii optime pentru reintegrarea în familie a celot trei minori.

3. Analiza câmpului de forţe:




Prestaţii





Alocaţie de stat

90 lei


Primaria Iaşi

17.07.2007 Lunar

57


TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de






Asistent Maternal



17.07.2007 lunar

Asistent maternal

Medic de familie


timpului liber





familia





de viaţă










Tipul Institutia Obiective Data de Perioada de Responsabilul

58

responsabila generale începere desfăşurarede





17.07.2007 31.12.2008Asistent social

Psiholog





17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Sănătate




Altele


TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de





vigoare17.07.2007 01.12.2008

Asistent social

Psiholog





17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Sănătate



Asistent maternal


crearea unui mediu adecvat dezvoltării fizice şi psihice; menţinerea legăturii cu familia de origine;

59

menţinerea minorei în familia naturală;2. Obiective pe termen mediu:

sprijinirea copilului în dezvoltarea capacităţilor de comunicare; crearea unui spaţiu de creştere adecvat; reducerea factorilor de risc în ceea ce priveşte abandonul; motivarea mamei pentru a se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorei;





Data îndeplinirii



mama 3 luni



mama 3 luni



mama 3 luni

6. Concluzii: Pe perioada măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală, mama a

menţinut legătura cu fiica sa. Minora V. A., în vârstă de 17 ani, doreşte să locuiască împreună cu mama sa. Familia dispune de condiţii materiale necesare reintegrării.

7. Propuneri:

60

Revocarea măsurii de plasament în regim de asistenţă maternală pentru minora V. A. si reintegrarea acesteia în familie.


I. Date despre beneficiar:Nume şi prenume: L. I.-G.Data şi locul naşterii: 22.06.2007, IaşiStarea de sănătate: bunăDomiciliul: IaşiMăsura de protecţie: plasament în regim de asistenţă maternalăHotărâre nr. ***/17.07.2007

II. Prezentarea problemei:Cazul minorei a ajuns în atenţia Serviciului de Reintergrare Familială prin cererea nr.

***/18.06.2008 prin care mama minorei solicită reintegrarea acesteia în familie.Copilul L. I.–G. a fost născut în urma unei relaţii întâmplătoare a domnişoarei L. A.–M..

Familia acesteia nu a ştiut nimic despre existenţa sarcinii. Bunica maternă a aflat de situaţia fiicei sale cu două săptămâni înainte de naştere. Cele două au fost internate în maternitate în aceeaşi perioadă. Din cauza relaţiilor tensionate cu familia, L. A.–M. a solicitat pentru fiica sa măsura de protecţie în regim de asistenţă maternală, imediat după naştere.

L. A.–M. nu doreşte să vorbească despre tatăl copilului, a declarat că nu-l cunoaşte aproape deloc. Cei doi au fost colegi de serviciu, iar relaţia lor a fost foarte scurtă. L. A.–M. şi tatăl copilului nu s-au mai întâlnit din ianuarie 2007. Acesta nu ştie de existenţa fiicei sale.

Mama, L. A.–M., provine dintr-o familie reorganizată, ca urmare a decesului tatălui său în anul 1993. Mama sa, C. V., în vârstă de 42 de ani, este implicată într-o relaţie de concubinaj cu numitul H. D. Cei doi au în întreţinere şase copii, după cum urmează:

1. L. A.–M., mama minorei în cauză2. C. M.–I., născută la data de 05.11.1990, elevă în clasa a VII 3. C. P.–E., născută la data de 07.04.1992, elevă în clasa a IX 4. C. D.–G., născută la data de 26.04.1994, elevă în clasa a VII–a 5. H. P.–E., născut la data de 04.07.1995, elev în clasa a V 6. H. D.–G., născut la data de 23.06.2007 Bunica maternă şi concubinul acesteia, domnul H. D., au dat declaraţii conform cărora

sunt de acord cu reintegrarea în familie a minorei L. I.-G.În data de 25.06.2008, a fost efectuată o deplasare la domiciliul familiei C., unde s-au

constatat următoarele: familia locuieşte într-o casă alcătuită din două camere, un hol şi o bucătărie. Casa are un aspect neîngrijit, dar este mobilată corespunzător, familia are combină frigorifică, aragaz cu butelie, televizor, calculator. Aprovizionarea cu apă potabilă se face de la o cişmea din curte. Casa este racordată la reţeaua de curent electric. Pentru această locuinţă familia plăteşte chirie la stat.

61

În locuinţă locuiesc opt persoane: L. A.–M., mama acesteia, concubinul acesteia, H. D. şi încă cinci copii. Venitul familiei provine din salariul domnului H. (650 lei), salariul doamnişoarei L. A.-M. şi alocaţia celor cinci copii.

Pe tot parcursul măsurii de protecţie specială mama a menţinut legătura cu minora prin vizite periodice.

III. Evaluare iniţială:Scopul evaluării: reintegrarea în familia naturală a minorei care, în prezent, se află în plasament în regim de asistenţă maternalăLocul efectuării evaluării: domiciliul familiei C.Cine a referit cazul: cererea mamei de reintegrare Date de identificare a copilului: L. I.-G.Naţionalitate: RomânăReligie: OrtodoxăEtnia: RomânăNu a mai fost în atenţia altor O.N.G-uri.Starea sănătăţii: aparent bunăDate de identificare a părinţilor: mama (L. A.-M.) – 20 ani, a absolvit opt clase, în prezent lucrează ca femeie de serviciu la o firmă. A avut o relaţie întâmplătoare cu un coleg de serviciu, relaţie din care a rezultat minora în cauză. Tânăra a ascuns sarcina, astfel încât familia ei nu a ştiut nimic. Mama sa a aflat cu două săptămâni înainte de sarcină.Tata – NaturalIV. Relaţia tinerei cu familia de origine: la început au existat certuri groaznice între tânără şi mama acesteia, motivul fiind sarcina. Au fost relaţii tensionate deoarece tânăra a ascuns sarcina şi mama acesteia a fost luată prin surprindere. Relaţia cu tatăl vitreg şi cu fraţii este una destul de bună. La început, bunica maternă nu a vrut să audă de sarcină, a considerat că fiica sa nu este suficient de matură şi nu poate creşte singură un copil, motiv pentru care, după naştere, pentru minoră s-a instituit măsura plasamentului în regim de asistenţă maternală.

V. Nevoile copilului:1. Nevoi fizice:

nevoia unei locuinţe care să-i asigure dezvoltarea optimă din punct de vedere fizic, psihic şi social;

nevoia de hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte şi medicamente; nevoia de securitate;

2. Nevoi socio-afective: nevoia de dragoste părintească; nevoia de înţelegere şi sprijin; nevoia de apartenenţă la un grup; nevoia de a se juca cu copii de seama ei; nevoia de a avea lucruri proprii; nevoia de a fi în armonie cu cei din jur.

3. Nevoi imediate:nevoia de a creşte alături de mama sa naturală;

62

nevoia de a fi îngrijită corespunzător;nevoia de afectivitate, de dragoste părintească;

VI. Analiza câmpului de forţe:



VII. Plan de protecţieMotivul întocmirii planului de servicii: reintegrare în familia naturală

Prestaţii





Alocaţie de stat

90 lei


Primaria Iaşi

17.07.2007 Lunar


TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de






Asistent Maternal



17.07.2007 lunar

Asistent maternal

Medic de familie

Socializare şi Serviciul Dezvoltarea

63

petrecerea timpului liber

Asistenţă Maternală

abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală



familia





de viaţă










TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de





17.07.2007 31.12.2008Asistent social

Psiholog





17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Sănătate




Altele

64


TipulInstitutia


Data de începere


Responsabilul de





vigoare17.07.2007 01.12.2008

Asistent social

Psiholog





17.07.2007 31.12.2008 Şef Serviciu

Sănătate



Asistent maternal

VIII. Obiectivele intervenţiei:1. Obiective pe termen lung:





Plan de acţiune

65

Nr.Crt.


Data îndeplinirii



mama 3 luni



mama 3 luni



mama 3 luni

Concluzii: de trei luni minora L. I.-G. este reintegrată în familia naturală. Minora a beneficiat de măsura plasamentului în regim de asistenţă maternală o perioadă de un an şi patru luni. Minora era foarte ataşată de asistenta maternală profesionistă pe care o cunoştea drept mama sa. Tânăra L. A.-M. A fost consiliată de specialişti în vederea dezvoltării abilităţilor parentale, iar pentru minoră a fost necesară o perioadă de acomodare.

În urma vizitelor de monitorizare post-servicii s-a constatat că minora este sănătoasă, este bine îngrijită şi iubită, s-a acomodat foarte bine în familia naturală.

În urma reintegrării în familia naturală, tânăra mamă beneficiază de un sprijin din partea statului constând în acordarea de alimente în valoare de 300Ron pe o perioadă de trei luni.

66

COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE NR. 2

CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC

CENTRELE DE PLASAMENT (C.A.S.T.P.C.P.)

Cap I. Descrierea Centrului

CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC

CENTRELE DE PLASAMENT- BÂRLAD este o componentă funcţională a Complexului de

Servicii Comunitare nr.2 BÂRLAD, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Vaslui, care are drept scop diversificarea şi eficientizarea sistemului de

asistenţă socială comunitară prin acordarea asistenţei şi sprijinului în vederea incluziunii sociale

şi profesionale a tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, nu mai continuă nici o formă de

învăţământ şi care până la această vârstă au beneficiat de o măsură de protecţie a copilului în

dificultate prevăzută de lege.

În cadrul Complexului de Servicii Sociale nr. 2 Bârlad funcţionează centrele: etajul I –

CENTRUL DE RECUPERARE ŞI REABILITARE A COPILULUI DELICVENT, etajul II –

CENTRUL DE ÎNGRIJIRE DE ZI, etajul III – CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN

PENTRU TINERII CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT, etajul IV- CENTRUL DE

ASISTENŢĂ ŞI SUPORT PENTRU FEMEIA GRAVIDĂ PREDISPUSĂ LA ABANDONUL

COPILULUI, etajul IV – CENTRUL MATERNAL.

Scurt istoric: CENTRUL DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE

PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT- BÂRLAD a fost înfiinţat în anul 2005, prin

Proiect nr.1- din Programul PHARE 2001 „Coeziune economică şi socială – Schema de investiţii

în servicii sociale” aflat în subordinea Consiliului Judeţean Vaslui.

67

Locaţia: Centrul de Asistenţă şi sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament

Bârlad dispune de o locaţie accesibilă comunităţii (se află situat în mijlocul municipiului Bârlad,

pe str.Vasile Pârvan nr. 4, în cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr.2 Bârlad , etajul 3,

loc extrem de accesibil membrilor comunităţii din punct de vedere al existenţei mijloacelor de

transport şi de amplasare a celorlalte servicii din comunitate de care pot beneficia copiii), resurse

financiare suficiente şi o bază materială corespunzătoare derulării tuturor activităţilor care se

desfăşoară în centru.

Agenţia Locală Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, este situată în imediata apropiere a

Centrului de Asistenţă şi sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament, astfel

colaborarea cu acest serviciu necesar integrării socio-profesionale fiind mult mai facilă,

A.L.O.F.M. se află pe bulevardul Epureanu nr. 32.

Grup ţintă : Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament

Bârlad este o instituţie de protecţie şi asistenţă socială pentru următoarele categorii de

beneficiari direcţi şi indirecţi:

Beneficiarii direcţi sunt tineri peste 18 ani ce au beneficiat de o măsură de

protecţie (plasament sau încredinţare) în cadrul centrelor de plasament aflate în

subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui

Beneficiarii indirecţi sunt tinerii cărora le-a încetat măsura de protecţie din

partea D.G.A.S.P.C. Vaslui, sunt reintegraţi în familie şi nu şi-au găsit un loc de

muncă. familiile tinerilor; comunitatea locală .

Centrul Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament Bârlad, se

adresează unui număr cât mai mare de tineri din judeţul Vaslui care îndeplinesc următoarele

condiţii:

o tineri care s-au reintegrat în familia naturală sau familia lărgită, dar care sunt în

continuare în dificultate sau în situaţie de risc;

o tineri care la părăsirea centrului de plasament sau a familiei substitutive şi-au găsit un loc

de muncă şi o locuinţă, dar au nevoie în continuare de sprijin de specialitate şi/sau de

suport;

o tineri provenind din centre de plasament care urmează studii superioare, locuiesc în

cămine studenţeşti şi care beneficiază de consiliere şi/sau suport;

o tineri care nu pot fi reintegraţi în familia restrânsă sau lărgită şi nu au nici un alt fel de

sprijin.

o tineri care nu suferă de boli cronice – infecţioase

68

o tineri care sunt apţi pentru muncă din punct de vedere fizic şi psihic.

Capacitate: 20 locuri.

MISIUNEA

Misiunea Centrului de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de

Plasament Bârlad, este de a oferi posibilitatea tinerilor proveniţi din centrele de plasament din

judeţul Vaslui să beneficieze de consiliere (psihologică, socială, juridică, vocaţională),

îndrumare, suport în căutarea, găsirea şi păstrarea unui loc de muncă.

Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă are drept misiune

crearea, dezvoltarea şi aplicarea unui ansamblu de măsuri şi proceduri menite să ducă la

formarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de viaţă independentă pentru tinerii aflaţi în

evidenţa sistemului de protecţie al copilului.

Misiunea centrului este avizată de către Directorul General al D.G.A.S.P.C.Vaslui,odată cu

celelalte documente de organizare a centrului, putând fi revizuită o dată pe an sau ori de câte ori

este nevoie.

Misiunea este formulată conform:

- Ordinul nr.21/2004 pentru aprobarea S.M.O pentru serviciile de protecţie a copilului/tânărului

de tip rezidenţial;

- Hotărâre nr.1434 - 02/09/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi

funcţionare ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;

- Ordinului nr.1955/1995 pentru aprobarea Normelor de Igienă privind unităţile pentru

ocrotirea,educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor.

- Ordinul nr. 14/2007 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind Serviciul

pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi a ghidului metodologic de

implementare a acestor standarde.

CAP. 2 ORGANIZAREA CENTRULUI DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII

CARE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT- BÂRLAD

CENTRULUI DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE PĂRĂSESC

CENTRELE DE PLASAMENT - BÂRLAD este o componentă funcţională a Complexului de

Servicii Comunitare nr.2 BÂRLAD, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Vaslui, care are drept scop diversificarea şi eficientizarea sistemului de

asistenţă socială comunitară prin acordarea asistenţei şi sprijinului în vederea incluziunii sociale

69

http://www.copii.ro/afisareact.aspx?id_act=104

şi profesionale a tinerilor care provin din centre de plasament şi/sau familii aflate în stare de

vulnerabilitate precum şi eliminarea riscurilor de marginalizare socială ale acestora.

Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament are în

componenţa sa:

birou şef centru;

cabinet psiholog - psihopedagog;

birou asistenţă socială ;

birou consiliere profesională;

bucătărie pentru prepararea şi servirea hranei ;

sală de consiliu-în vederea susţinerii întâlnirilor zilnice cu beneficiarii şi personalul de

specialitate. dormitoare - în număr de şapte;

grup sanitar (duşuri – 6 locuri, toalete – 4 locuri, asigurarea intimităţii tinerilor de

ambele sexe – dotat cu maşini de spălat, uscător etc.)

Reguli privind desfăşurarea activităţilor

Activitatea Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament

este organizată în funcţie de cele două componente:

1.Componenta rezidenţială care presupune :

asigurarea locuinţei în condiţii de securitate permanent, mediul de viaţă apropiat de cel

familial permiţând dezvoltarea optimă fizică şi mentală a tinerilor ce au rezidenţă în acest

centru;

asigurarea condiţiilor de auto-îngrijire ( igiena corporală, prepararea hranei şi servirea

mesei).

Componenta rezidenţială este utilată cu aparatură electrocasnică şi electronică(maşini automate

de spălat,uscătoare rufe, T.V,radiocasetofon,video,aparat de fotografiat,reportofon,etc).

În acest sens, în cadrul centrului sunt amenajate şapte dormitoare cu câte 3 paturi dotate cu:

saltea;

pernă;

pătură;

pilotă;

două seturi de lenjerie de pat completă;

noptieră cu oglindă;

dulap cu 2 uşi;

veioză;

Fiecare tânăr deţine următoarele obiecte de uz personal:

70

farfurie întinsă;

farfurie adâncă

farfurie desert;

lingură;

linguriţă;

furculiţă;

pahar;

cană;

cuţit;

Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de Plasament dispune

de o bucătărie utilată cu trei aragaze cu butelii, chiuvetă inox (1 buc), hote aragaz (4 bucăţi),

dulapuri suspendate (3 bucati) şi fixe (4 bucăţi), pentru păstrarea veselei, unde beneficiarii

centrului pregătesc şi servesc masa în funcţie de activităţile pe care le au, conform Ordinului

nr.1955/1995 pentru aprobarea normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi

instruirea copiilor şi tinerilor.

Dotarea spaţiului special amenajat pentru prepararea hranei şi servirea mesei crează o

atmosferă de veselie şi de dezvoltare a respectului faţă de semenii săi, astfel tinerii sunt încurajaţi

spre deprinderile de autogospodărire.

2. Componenta privind activităţile de consiliere, suport şi îndrumare profesională:

Tinerii - beneficiari ai centrului participă la activităţi specifice ,după cum urmează:

îngrijire şi întreţinere zilnică într-un cadru de viaţă cât mai asemănător celui din familie;

dezbaterea fiecărui caz în reuniune pluridisciplinară;

educaţie pentru sănătate, pentru învăţarea şi aplicarea deprinderilor de viaţă independentă

referitoare la igiena personală şi la mediul de viaţă;

stimularea capacităţii de comunicare a tinerilor, prin crearea unui climat de încredere, de

respect reciproc;

dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la un grup social, familie, sentimentul de înţelegere

şi acceptare a situaţiei în care se află, a propriei istorii;

dezvoltarea relaţiilor tânărului cu comunitatea prin organizarea de vizite pentru cunoaşterea

oraşului, a instituţiilor şi a serviciilor oferite de acestea;

activităţi de grup şi programe individualizate pentru fiecare tânăr;

activităţi de petrecere a timpului liber;

observare şi evaluare sistemică a evoluţiei tânărului;

GAMA DE SERVICII SOCIALE ACORDATE

71

dezbaterea fiecărui caz în reuniune pluridisciplinară;

evaluare psihologică, socială, juridică;

conceperea unui program de activităţi de consiliere şi psihoterapie a tânărului, de către

echipa pluridisciplinară a centrului;

implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor, de consultare în stabilirea planului

individual de integrare socio-profesional;

programe individualizate privind inserţia socio-profesională.

Componenta de tip rezidenţial are menirea să stimuleze participarea tânărului la

autogospodărire, la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la întreţinerea dotărilor existente, precum

şi responsabilizarea tânărului faţă de bunurile şi serviciile de care beneficiază. În cadrul acestei

componente trebuie să se asigure respectare unor reguli de convieţuire şi căpătarea unor

deprinderi sociale de bază, cum ar fi:

-respectarea regulilor de convieţuire civilizată;

-să se interzică fumatul, consumul de băuturi alcoolice şi droguri;

- monitorizarea anturajului tânărului,anturaj care ar putea avea o influenţă nefastă asupra

obiectivului principal, acela de a fi integrat profesional;

-beneficiarii au dreptul să primească în vizită colegi, prieteni, membri ai familiei etc.

-să fie pregătiţi pentru integrarea în comunitate şi cîştigarea autonomiei depline , după

expirarea contractului de servicii.

Componenta de consiliere, informare, suport, evaluare şi monitorizare, ajută practic

fiecare tânăr ajuns la vârsta majoratului şi care este nevoit sa părăsească sistemul de protecţie.

În trimp ce componenta de tip rezidenţial se adresează unui număr destul de limitat de

beneficiari, costurile îngrijirii fiind destul de ridicate, aceasta a doua componentă este deschisă

unui număr mult mai mare de tineri cum ar fi:

tineri rezidenţi ai acestui serviciu;

tineri care s-au reintegrat în familia naturală sau în familia lărgită, dar care sunt în

continuare în dificultate sau în situaţie de risc;

tineri care la părăsirea centrului de plasament sau a familiei substitutive şi-au găsit un

loc de muncă şi o locuinţă, dar au nevoie în continuare de sprijin de specialitate şi/sau

suport;

tineri provenind din centre de plasament care urmează studii superioare, locuiesc în

cămine studenţeşti şi care beneficiază de consiliere şi/sau suport;

72

tineri provenind din familii aflate în dificultate, care au fost în evidenţa unor servicii de

consiliere şi suport şi care continuă să locuiască în familia lor dar se confruntă cu mari

probleme de integrare socială şi profesională;

tineri cu deficienţe sau handicap care au urmat/urmează programe de recuperare în alte

servicii de consiliere, orientare şi suport;

tineri cu antecedente în sfera delicvenţei (fără responsabilitate penală).

CAP. 3 .ADMITEREA ÎN CADRUL CENTRULUI

Anual, un număr de aproximativ 90 de tineri care au beneficiat de o măsură de protecţie

(plasament sau încredinţare S.P.S.) în cadrul centrelor de plasament aflate în subordinea Direcţiei

Generale pentru Protecţia Copilului Vaslui, dobândesc capacitate deplină de exerciţiu şi sunt

nevoiţi să părăsească centrele de plasament, odată cu împlinirea vârstei de 18 ani şi dacă tânărul

alege să nu îşi continue studiile.

Astfel, ei sunt expuşi riscurilor de devianţă socială şi fenomenelor de marginalizare şi

sunt defavorizaţi în obţinerea unui loc de muncă şi a unei locuinţe.

Identificarea beneficiarilor va fi realizată în urma evaluării situaţiei şcolare, sociale, familiale şi

juridice a tinerilor defavorizaţi cu participare specialiştilor din cadrul D.G.A.S.P.C. VASLUI.

Aceşti tineri beneficiază de componenta rezidenţială ce constă în găzduire, acordare de

servicii sociale specifice nevoilor lor, tineri care nu au nici un sprijin familial, material sau

financiar.

Criterii de admitere:

Pentru a beneficia de serviciile acestui centru, tinerii trebuie să aibă vârsta de 18 ani

împlinită, să fie absolvenţi ai unei forme de învăţământ, trebuie să părăsească instituţia de

ocrotire (centrul de plasament) şi să nu aibă nici un sprijin familial, material ori financiar.

La momentul prezentării tânărului în centru, tânărul este însoţit de către asistentul social

al centrului de plasament respective, cu toată documentaţia - dosarul personal al tânărului,

precum şi Hotărârea de încetarea a măsurii de protecţie, Dispoziţia de rezidenţă în cadrul

centrului.

I se întocmeşte contractul de rezidenţă, pe baza căruia va căpăta statutul de rezident şi va

avea obligaţia să respecte normele centrului, acestea fiind stipulate în contract.

După această primă etapă, tânărului i se vor aduce la cunoştinţă serviciile sociale de care va

beneficia, N.I:F,scopul centrului, asistentul social începând a întocmi documentaţia necesară

îndeplinirii obiectivelor centrate pe nevoile tânărului(instrumente de lucru as soc)

73

Pentru fiecare tânăr/ă se vor aplica de către echipa multidisciplinară evaluări centrate pe

deprinderi de viaţă independentă, (D.V.I.), planul D.V.I. şi planul de integrare socio-

profesională.

DREPTURILE BENEFICIARILOR

de a fi respectat fără nici o discriminare;

de a fi informat cu privire la serviciile sociale;

de a beneficia de condiţii igienico- sanitare corespunztoare;

de a merge în familia proprie, rude, prieteni, precum şi de a fi vizitat de

aceştia (în afara

programului de activitate din centru);

de a participa la acţiuni cultural – educative;

de a fi ascultat şi ajutat în rezolvarea diferitelor probleme personale;

de a participa la evaluarea periodică;

asistenţă medicală de urgenţă şi administrare tratament medical;

sprijin în descoperirea şi dezvoltarea abilităţilor deosebite;

consiliere în vederea orientării profesionale;

recreere pentru fiecare tânăr beneficiar al centrului;

educaţie continuă;

consiliere psihologică, socială, juridică, vocaţională şi sprijin pentru a

dobândi independenţă (autogospodărire, găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă);

CAP. 4 PROCEDURI DE INSERŢIE SOCIO-PROFESIONALĂ

Consilierea tinerilor în vederea integrării lor socio-profesionale, se realizează cu

concursul unui grup de specialişti (psiholog, psihopedagog, asistent social, jurist, consilier de

îndrumare şi orientare profesională).

Se facilitează accesul la informaţie cu caracter practice, prin organizarea unui punct de

informare (panouri de afişaj, standuri cu pliante şi broşuri etc.), se organizează reuniuni de

informare pe teme de interes.

Proiectele personale de orientare, calificare şi integrare socio-profesională vor fi realizate

de personalul angajat în conformitate cu înclinaţiile, aptitudinile şi nevoile fiecărui tânăr. Va

avea loc la un interval de 30 de zile o evaluare şi o monitorizare a evoluţiei în cadrul unităţilor.

Pentru fiecare tânăr se întocmeşte un Proiect de Orientare şi Integrare, având loc o intervenţie

personalizată, individualizată. Va avea loc de asemenea o strânsă colaborare cu comunitatea, cu

societăţile comerciale care pot oferi locuri de muncă, participarea la târgurile pentru locuri de

muncă, pentru pregătirea integrării tinerilor.

74

Tinerii rezidenţi locuiesc în cadrul centrului şi li se asigură toate condiţiile pentru a-şi

dezvolta independenţa şi autonomia personală. Ei sunt învăţaţi să se autogospodărească, să-şi

procure şi să-şi preapare hrana, să-şi spele hainele, să relaţioneze cu alte persoane etc.

În pregătirea tinerilor pentru o viaţă independentă se urmăresc următoarele subactivităţi:

consilierea tinerilor în probleme legate de riscurile la care sunt supuşi;

activităţi de gospodărire: pregătitul mesei, spălatul rufelor, întreţinerea lucrurilor

personale etc;

informare cu privire la locurile de muncă;

orientarea şi reorientarea profesională;

pregătirea pentru susţinerea unui interviu pentru angajare;

realizarea unui curriculum vitae şi a unei scrisori de intenţie.

Deprinderile de viaţă independentă

Pregătirea pentru viaţa independentă este o formă de educaţie nonformală, participativă,

de stimulare şi dezvoltare personală. Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independentă este responsabil de asigurarea tuturor condiţiilor de dezvoltare armonioasă a

personalităţii tinerilor, în sfera deprinderilor de viaţă independentă.

Deprinderile pentru viaţa independentă sunt acele abilităţi tehnice şi psihosociale, însuşite

până la automatism, care îi permit individului să ducă o existenţă normală, fără a depinde de

asistenţă din partea societăţii şi folosind oportunităţile pe care societatea i le oferă.

Sintagma “viaţă independentă” nu trebuie să ne creeze impresia că ar fi borba despre

viaţa unui singuratic care duce o existenţă în afara societăţii, fără reguli care trebuie respectate;

dimpotrivă, viaţa independentă reprezintă viaţa de zi cu zi, în societatea modernă, împreună cu

semenii noştri.

Domeniul deprinderilor de viaţă zilnică: nutriţie, planificarea meniului, cumpărarea

alimentelor, prepararea mâncării, comportamentul correct la masă, curăţenia bucătăriei şi

depozitarea mâncării, managementul şi siguranţa casei.

Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinţei şi folosirea resurselor comunitare:

se referă la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un tânăr să facă o tranziţie pozitivă către

comunitate. Sunt incluse gestiunea locuirii, transportul şi resursele comunitare.

Deprinderi privind managementul banilor: se concentrează pe arii de deprinderi care îi

ajută pe tineri să ia decizii financiare înţelepte; noţiuni despre bani, economii, venituri şi

impozite, operaţiuni bancare, obţinerea de credite, plan de venituri şi cheltuieli (buget personal),

abilităţi de consummator.

75

Deprinderi privitoare la îngrijirea personală: promovează dezvoltarea fizcă şi

emoţională armonioasă a tânărului prin igiena personală, stil de viaţă sănătos, sexualitate corectă.

Deprinderi vizând dezvoltarea socială: se concentrează asupra modului în care tânărul

relaţionează cu ceilalţi prin dezvoltare personală, conştiinţă culturală, comunicare, relaţii sociale.

Deprinderi pentru integrare profesioanlă: se referă la ariile de deprinderi care îi ajută pe

tineri să îşi finalizeze programele educaţionale şi să urmeze o carieră conform interesului lor.

Acest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei, angajare, luarea deciziilor şi

pregătire prin studiu. Tinerii se lovesc de prejudecăţile unor patroni care nu vor să audă de

angajaţi proveniţi din “casa de copii”. Cei mai mulţi tineri pot să aibă lacune cu privire la

locul/instituţia unde ar putea să se adreseze pentru găsirea unui loc de muncă şi să nu ştie să scrie

un C.V. sau cum să se comporte la un interviu. Chiar dacă au mai lucrat, dar fără contracte de

muncă, nu au suficiente cunoştinţe cu privire la drepturile angajatului şi obligaţiile angajatorilor;

când lucrează undeva, intră uşor în conflicte sau nu reuşesc să facă o impresie bună, trădându-şi

inadaptarea. Adesea generează conflicte, fiind singurul pattern cu care sunt obişnuiţi a trata

autoritatea.

Integrarea profesională a tinerilor

Integrarea profesională are două componente: integrarea profesională în cadrul

domeniilor în care tinerii s-au pregătit sau integrarea tinerilor în cadrul unor locuri de muncă în

firmele locale care au fost conatactate de către comunitatea locală şi în acest sens se va acţiona

pentru o reconversie profesională a tânărului a tânărului.

Stabilirea unei reţele de suport pentru integrarea socio-profesională a tinerilor peste 18

ani afalţi în dificultate va urmări următoarele activităţi:

stabilirea de contacte cu firmele care pot oferi suport acestor tineri

realizarea de contacte telefonice cu reprezentanţii oficiali ai firmelor potenţial

angajatoare

participarea la târgurile pentru locuri de muncă

realizarea unor activităţi în parteneriat cu firmele contactate (vizite, informări etc)

Există mai multe metode necesare pentru inserţia socio-profesională a tinerilor aflaţi în

dificultate:

identificarea intereselor profesionale şi a valorilor tinerilor aflaţi în dificultate

(interviu, întrevedere etc)

identificarea aptitudinilor şi a trăsăturilor de personalitate (stabilirea profilului

psihologic) a tinerilor peste 18 ani ce provin din centrele de plasament

76

încurajarea autonomiei pesonale şi determinarea unui stil de viaţă independent

(informare, exemple)

consiliere pentru depăşirea complexelor de origine socială şi personală (complexul

de inferioritate)

construirea, împreună cu tânărul, a planului vieţii, clarificarea şi precizarea

proiectelor personale în conformitate cu aspiraţiile, interesele şi aptitudinilor sale,

armonizate cu cerinţele de pe piaţa muncii şi cu cele sociale

facilitarea atragerii tânărului în activităţi de voluntariat care să-l ajute în inserţia

socială

organizarea unor cursuri (cu caracter practic ) de autoprezentare pentru tinerii care

urmează să se prezinte la selecţii profesionale

organizarea de cursuri de recalificare pentru tinerii a căror meserie nu este

solicitată pe piaţa muncii.

Integrarea profesională a tinerilor va fi realizată cu ajutorul şi prin colaborarea cu diferite

firme din domenii de activitate, prin informarea firmelor cu privire la intenţiile tinerilor de

angajare, solocitarea organizării de cursuri de pregătire profesională, urmate de perioada de

ucenicie, participarea la târgurile pentru locurile de mnuncă etc.

Pentru găsirea unor persoane de sprijinire a tinerilor, personalul angajat al fiecărui centru

va realiza şedinţe de consiliere, evaluări, discuşii şi întâlniri cu eceste persoane (rude, societăţi

comerciale, persoane interesate) la sediul Direcţiei sau la domiciliul acestora

Pregatirea tinerilor pentru o viaţă independentă are în vedere consilierea tinerilor,

informarea lor cu privire la locurile de muncă, orientarea şi reorientarea lor profesională,

pregătirea pentru susţinerea unui interviu etc.

Reintegrarea tinerilor în familie va fi urmărită prin programe de consiliere atât a

părinţilor cât şi a tinerilor în cadrul cărora specialistul va urmări să realizeze o cunoaştere a

tinerilor de către părinţii lor, de încurajare a vizitelor tânărului în familie, de cunoaştere e

rezultatelor obţinute de către tineri, a diferitelor performanţe, rezultate şcolare, perspective de

viitor.

CAP. 3 PROCEDURI DE ÎNCETARE A REZIDENŢEI

Condiţiile în care tinerii părăsesc centrul sunt:

77

integrare socio-profesională cu succes (obţinerea contactului de muncă individual)

reintegrarea în familia de origine sau lărgită (în cazul în care familia manifestă interes

faţă de tânăr)

nerespectarea regulilor impuse de regulamentul de ordine interioară (actele de

indisciplină repetate pot duce la încetarea rezidenţei)

declaraţie dată de către tânăr precum că nu doreşte să mai beneficieze de pachetul

complet de servicii oferit de către centru

tânărul poate refuza până la 3 locuri de muncă, la al- 3- lea încetându-i-se contractul de

rezidenţă, în cazul în care motivele sunt imputabile tânărului

există şi situaţii când tânărul îşi poate pierde locul de muncă din motive neimputabile lui

(nerespectarea drepturilor salariale, a drepturilor stipulate în contractul individual de

muncă, discriminări de ordin cultural, religios, social etc)

Încetarea contractului de rezidenţă se face în baza unui referat întocmit de către asistentul

social, şeful de centru sau consilierul de îndrumare şi orientare profesională, în funcţie de

motivul pentru care se realizează încetarea, nu i se mai întocmeşte statul de plată prin care

primea o sumă lunară alocată de către D.G.A.S.P.C. Vaslui pentru hrană.

După vizarea referatului de încetare de către directorul general al D.G.A.S.P.C. Vaslui, se

întocmeşte Decizia de încetare a rezidenţei din partea Serviciului Rezidenţial din cadrul

D.G.A.S.P.C. Vaslui, care va fi depusă la dosarul social al tânărului.

CAP. 4 PROCEDURI DE MONITORIZARE POST-SERVICII

După încetarea contractului de rezidenţă a tânărului, există o perioadă de monitorizare

post-servicii de 3 luni.

În fişa de monitorizare post-servicii se scriu ultimele date, informaţii cu privire la

situaţia profesioanală şi socială a tânărului;

Se efectuează contacte telefonice cu reprezentanţii firmelor angajatoare pentru a

urmări evoluţia sau involuţia tânărului, în cazul în care se obţinuse contract de

muncă individual;

Tinerii reintegraţi în familiile de origine sau extinse, sunt monitorizaţi la

domiciliu şi telefonic;

Pentru tinerii care au părăsit centrul la cerere sau din motive disciplinare, în fişa

de monitorizare se vor menţiona ultimele informaţii culese de la apropiaţii

tânărului, persoane care au intrat în contact cu tânărul respective.

78

Pentru această categorie o monitorizare cât mai exactă este mai dificil de realizat,

informaţiile de multe ori fiind eronate.

CAP. 5 RESURSE UMANE

MANAGEMENT ŞI ADMINISTRARE

ASPECTE PRIVITOARE LA RECRUTARE ŞI ANGAJARE: NUMĂRUL ŞI

STRUCTURA DE PERSONAL: FORMAREA PERSONALULUI

PERSONALUL CENTRULUI DE ASISTENŢĂ ŞI SPRIJIN PENTRU TINERII CARE

PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT

Personalul ce lucrează direct în cadrul Centrului de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii

care Părăsesc Centrele de Plasament Bârlad:

Şef CENTRU – psiholog – inspector de specialitate

Asistent social - 2 posturi – referent de specialitate

Jurist 1 post – referent de specialitate - concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului

Consilier de îndrumare şi orientare profesională - 2 posturi – referent de specialitate

Supraveghetor de noapte – 1 post - referent

COLABORATORI

În vederea atingerii obiectivelor organizaţionale, centrul dezvoltă o serie de colaborări şi

cu alte instituţii sau organizaţii neguvernamentale. Astfel a fost dezvoltată de-a lungul timpului o

relaţie foarte bună de colaborare cu:

- Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bârlad- care în

permanenţă a susţinut activitatea centrului, fiind derulate acţiuni comune care vizează

integrarea profesională a tinerilor care beneficiază de serviciile centrului; au fost făcute şi

campanii de informare atât în rândul tinerilor cât şi în rândul angajatorilor cu privire la

facilităţile acordate de statul român prin legislaţia în vigoare, în urma angajării unor tineri

din această categorie;

- Inspectoratul Teritorial de Muncă Bârlad- care asigură înregistrarea

contractelor de muncă ale tinerilor care se angajează; prin inspectorii de specialitate, se

urmăreşte apoi modul cum este respectată de către angajatori legislaţia muncii;

- Primăria Bârlad- prin compartimentul de specialitate asigură înregistrarea

dosarelor tinerilor care doresc să obţină o locuinţă socială; se anunţă apoi de câte ori este

posibil ca un tânăr să ocupe o astfel de locuinţă în momentul în care apare o astfel de

oportunitate;

79

- Poliţia de Proximitate Bârlad- care a iniţiat în permanenţă acţiuni de

informare cu privire la normele de conduită socială, posibilele pericole la care se expun

tinerii în momentul în care intră în diverse anturaje, precum şi alte evenimente care se

derulează la un moment dat;

- Podul Dragostei Bârlad- este un ONG care a derulat acţiuni comune cu centrul

în vederea monitorizării şi integrării socio-profesionale a unor tineri.

Studiu de caz

Rezumatul cazului

În acest caz, este vorba de tânara M.Dana, născută în municipiul Constanţa, absolventă a

Şcolii de Arte şi Meserii “Sf. Ecaterina” Huşi, cu specializarea de zugrav.

Date despre familia naturală

Tânara, în cauză, a fost abandonată încă de la naştere în maternitatea din oraşul Bârlad,

nu a menţinut legătura cu părinţii. Dana îl cunoaşte doar pe fratele său, M.C. în vârstă de 25 de

ani, care locuieşte pe raza municipiului Bârlad. Din discuţiile purtate cu acesta, reiese că nu

poate s-o primească pe Dana în locuinţa proprie, întrucât soţia sa nu este de acord.

În urma, anchetei sociale întocmită de către reprezentanţii autorităţilor locale la domiciliul

mamei naturale, se constată că familia M. nu dispune de condiţii materiale şi garanţii morale

pentru o dezvoltare corespunzătoare. În plus starea de sănătate a mamei s-a înrăutăţit.

Evoluţie

M.Dana are măsura de protecţie încetată din cadrul Centrului de Plasament Huşi,

deoarece are vârsta de 18 ani împlinită şi urmează a deveni beneficiara pachetului complet de

servicii oferit de către Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care Părăsesc Centrele de

Plasament Bârlad. Pe perioada cât a fost rezidentă în centru, la sugestia personalului, tânăra a

fost de acord să urmeze anumite cursuri de recalificare şi anume de ospătar-bucătar, cursuri

gratuite oferite de către A.J.O.F.M. Bârlad. Tânăra a beneficiat de şedinţe de consiliere socială,

psihologică şi de orientare profesională. Ulterior este angajată la o societate unde presta servicii

ca muncitor necalificat, deoarece domeniul în care era specializată este greu accesibil femeilor.

După o perioadă de 8 luni tânăra a renunţat la locul de muncă respectiv pentru motivul că nu îi

erau respectate drepturile de salariat. Perioada ce a urmat după renunţarea la locul de muncă sus

menţionat, a avut un impact psihologic asupra tinerei, lucru care a necesitat şedinţe repetate de

consiliere. I s-a oferit ajutor şi sprijin din partea centrului, fiind găzduită în incinta acestuia până

la găsirea unui loc nou de muncă. M.D. fiind asistată în cadrul acestui centru, primea lunar suma

80

de 210.00 ron, bani necesari pentru a-şi asigura hrana, sumă de care nu mai beneficiază în

momentul în care obţine contract de muncă ori i se încetează rezidenţa în centru din motive

imputabile sau nu.

Puncte tariEste o persoană tenace, perseverentă şi cu simţul răspunderii. A fost interesată permanent

de un nou loc de muncă şi de alte perspective ce i s-ar putea oferi. În ceea ce priveşte grupul de

prieteni din care face parte aceasta prezintă dispoziţie afectivă pozitivă, generozitate, sprijin

pentru aceştia; este îndrăgită de ceilalţi beneficiari ai centrului, dar şi de personal.

Puncte slabe

O deprimă lipsa familiei, şi-ar dori să poată ignora sentimentul de abandon familial. M.D.

În ciuda acestui fapt, tânara doreşte să îşi construiască singură viitorul, considerând că este

imperios necesar să ia totul de la capăt. De asemenea, aceasta susţine că şi-ar dori să mai

întâmpine atât de multe greutăţi ca la locul de muncă precedent, patronii adoptând o atitudine de

respingere pe motiv că provine de la casa de copii. Regretabil este faptul, că încă mai există

mentalitatea, precum tinerii proveniţi din centrele de plasament nu fac treabă, fură, nu sunt

capabili să lucreze etc.

Ieşirea din sistem

În cele din urmă, M.Dana se hotărăşte să plece în localitatea Focşani, unde susţine că are

o cunoştinţă, şi care o va ajuta să îşi găsească un loc de muncă. Încercarea tinerei de a pleca a

fost de bun augur, ea integrându-se profesional cu succes, nemaifiind nevoită să apeleze la alte

organizaţii ori societăţi.

Trebuie menţionat faptul că M.D., în cazul în care ar pierde locul de muncă din motive

imputabile sau nu ei, nu mai poate beneficia de pachetul complet de servicii, însă ar putea

beneficia la cerere de componenta de consiliere pentru a putea fi îndrumată şi sfătuită spre alte

oportunităţi.

81

ANEXA 1

GHID DE INTERVIU

I. CONDIŢIILE ÎN CARE COPILUL A INTRAT ÎN SISTEMUL DE OCROTIRE

De cât timp este în Centrul de PlasamentA mai fost instituţionalizat sau s-a mai luat vreo măsură de protecţie înainte de aceastaCine a propus Cine a luat decizia

II. FAMILIA – MODUL ÎN CARE A CONSIMŢIT INTRAREA ÎN SISTEM

Date despre familieSituaţia socio-profesională a membrilor familieiRelaţii in familie: rude, fraţi, suroriPersoane-resurse(prieteni, educatori, voluntari, asistenţi sociali, cadre didactice)Sprijinul primit(vizite, vacanţe petrecute în familie, aniversări, sprijin material)

III. PARCURSUL COPILULUI ÎN SISTEM ŞI CONDIŢIILE ÎN CARE URMEAZĂ SĂ PĂRĂSEASCĂ DISPOZITIV DE PROTECŢIE

Gradul de socializareContactul cu familia(frecvenţă)Sprijin din partea ONG, alte instituţii, colaborări cu fundaţiiŞcoala - nivel de educaţie(profesie, meserie)Gradul de pregătireDeprinderi de viaţă independentăGradul de dependenţă de serviciile sociale

82

IV. PLANURI DE VIITOR

Intenţii de continuare a studiilor/ integrare profesionalăSoluţii alternative găsite de beneficiarMotivaţia integrării socio-profesionale

ANEXA 2Interviuri aplicate beneficiarilor din cadrul Fundaţiei Children On The Edge

INTERVIU(aplicat beneficiarului Bârliba Ovidiu Cristian - COTE )

Povesteşte-mi un pic despre tine, voi ţineţi de Centrul de Plasament din Tătăraşi?Da, am aparţinut, am un an de când sunt pe cont propru.

Cum e?Vom vedea....,bani.....,mâncare.

Dar înainte de centrul din Tătăraşi ai mai fost la vre-un centru?Paşcani.

De ce ai ajuns într-un centru de plasament? Din cauza.......?Părinţilor, nu au avut posibilităţi să mă crească. Mama a fost şi ea condamnată la trei ani, şi de asta n-o putut sa mă ţină.

Mai ai fraţi, surori?Singur.

Părinţii ţin legătura cu tine în momentul acesta?Am sunat acu’ doi ani, da’ a răspuns altă familie, înseamnă că s-au mutat, dar nu ştiu, eu n-aş crede…., eu cred că au auzit de Fundaţia COTE, îţi spun eu ….., c-o schimbat subiectul, i-o minţit, oricum nu cred….

Când a fost ultima oară când ai vorbit cu ei?

83

2001 de când am venit,….m-am dus cu ăştia de la Fundaţie s-o văd pe mama, ea nu era acasă, , era internată la spital.

Şi nu ai mai?Şi de atuncea nu…Am mai fost şi cu o mamă socială, dar n-am găsit blocul, că erau toate împrăştiate, adresa, nu ştiu cum era…………..

Vouă vă dă adresa? La centru aveţi adresa lor,nu?Eu am dus-o la mine la Fundaţie, oricum am adresa lor….., nu ştiu, eu m-aş duce să stau…., e greu…., decât să stau pe drumuri, da’….., chiar dacă m-au abandonat, o ajut pe mama, iî dau şi ei 2 milioane ca să aibă aşa pentru mâncare, da’ măcar să ştiu că stau la ei, chiar dacă m-o abandonat, îi înţeleg.

Fundaţia din ce an te-a preluat? Din ce an participi la programele fundaţiei?De mic.Înainte ei s-au numit BODY SHOP..........?Înainte era......, o doamnă, d-na Pascaru, asistent social, ea s-a ocupat de părinţii noştri, datorită ei am căutat noi părinţii, dacă nu..........., nu ştiu.

În afară de părinţi, bunici sau ceva rude mai ai?Păi...,mama stă cu părinţii ei.

Şi nici cu ei nu ai ţinut legătura?Ba da, am fost o data acasă la ei, de Paşti.

În rest, nu te vizitează?Nu, nu şi pe mătuşa mea, stăteau toţi într-un apartament.

Primeşti vre-un sprijin din altă parte în afara de Fundaţie?Eu........, nu, sincer........nu.

Poate alte fundaţii?Nu, nu, asta ar însemna că tre’să fac transfer……….Ştiu că acum…………., o dată ce nu mai am treabă cu fundaţia, aş putea apela la altă fundaţie.

Eşti mulţumit?Da.

Cât timp mai durează colaborarea cu ei?Cu fundaţia? Normal, eu am terminat aşa cu ei………

Cum se numeşte programul în care tu eşti?Absolvent.

Participi la cercuri făcute de fundaţie, la Cineforum?Da, da mai particip.

Te m-ai duci?Păi…., acuma nu ştiu, mai ales că mâine tre’ să mă duc să-mi caut, mă duc la interviu.

Deci beneficiezi şi de programul START?

84

Da, da.

Ce calificare ai terminat? Finisor Constructor.Şi-ţi găseşti în domeniul tău?Da, imi găsesc.

Ai mai lucrat?Da, am mai lucrat, nu stiu ce a fost în capul meu să plec, regret......

Ai plecat tu?Era vorba să plec în Grecia şi uite......, m-am lăsat pe mâna lu’ doamna asta de la apartament, ei....c-o zis că are un prieten de-a ei, şi-o zis că are nevoie de nişte oameni să muncească în Grecia, şi ea s-o gândit la noi, când colo....maxim peste o săptamână plecaţi.Ei şi.....m-am lăsat de muncă, l-am anunţat pe şef, i-am zis ca plec în Grecia şi uitaţi............

După aceea nu ai putut să revii la locul de muncă?Nu, nu.

Nu ai vrut?Nu de asta, că el ...o dată ce ai plecat, a doua oară nu mai are rost să te mai întorci.

Era bun serviciul?Da, era bun, ştiţi, că de la colegi învăţăm foarte mult, de la ei, învăţăm meserie, dacă nu ştiai....., dacă nu înţelegeai o dată de două ori, ei îţi arătau, ziceau ,,mă, decât să stricaţi, mai degrabă îmi spuneţi,,.Erau băieţi corecţi, îmi plăcea de ei.

Ce vârstă ai?Am 21.

În mod normal de la 18 ani trebuie să fii pe cont propriu deja?Da.

Ţi se pare că anii aceştia în centrul de plasament v-au învăţat deprinderi de viaţă independentă? V-au pregătit?Nu zic.....da, da ne-au învăţat, de când am venit în Iaşi am învăţat mai multe...

Ţi-a fost mai uşor după aia?Da, da.

Acum stai aici în apartament?Am o gazdă în Frumoasa.

Îţi plăteşti singur chiria?Da, 3mil 300.

În cazul în care nu reuşeşti să te angajezi, nu doreşti să faci o recalificare?Adică cum? Să înveţi o altă meserie, dacă nu reuşeşti să gaseşti

85

Nu stiu, mie mi se pare că în construcţii se câştiga bine, şi aş vrea şi eu să am, să-mi fac un cont, să-mi strâng bani.

Cum te înţelegi cu ceilalţi băieţi de la Fundaţie?Mă înteleg bine, cu Roberta, uneori aşa ne sfidează.

Roberta, asistentul social?Da, da, nu-mi place. Mi-o făcut o fază..., ştii....,a venit şi cică.........”caută repede în ziar şi după asta pleci’’.Vorbeşte aşa în sictir, aşa cu mine şi nu mi-o plăcut.

Cu Maria şi Remus?Mă înţeleg foarte bine, şi cu Iulian Ghica şi cu Alice. Roberta....nu ştiu... nu-mi place de ea. Am observat că ea e o persoană prefăcătoare şi nu-mi place. Ea niciodată nu m-o ajutat. Eu dacă vroiam să-i cer ajutorul, niciodată nu m-o ajutat.

Poate ea e pe alt program?Nu, eu am terminat cu ea Absolvent, s-o ocupat de mine. În loc să-i cer ei ajutor, îmi zicea du-te singur şi descurcă-te.

Poate ea vroia să te înveţe cum să fii independent....Da, da, dacă vroiam măcar aşa oleacă de ajutor, nu vroiam mult.

Prima oară când te-ai angajat ţi-ai găsit uşor de lucru?Da,mi-am găsit repede.

Din primele anunţuri?Da, da, cum să nu?Am stat vre-o 3 luni, da n-am mai rezistat 12 ore, era foarte obositor, de luni până sâmbătă.

Îţi pare că angajatorii fac discriminări între copiii care vin din centrele de plasament şi ceilalţi?Da, să ştiţi că fac.

Cu şeful tău ai avut probleme de genul acesta?Da, nu zic, uneori aşa mai râdea de mine şi mă simţeam prost.Mai exact, ceţi zicea?Nu ştiu, când ziceam ceva, începea să râdă..... sau dacă nu înţelegeam ceva începea să râdă.... chiar dacă m-o durut, dar eu sincer, nu i-am băgat în seamă.

Dacă ar veni părinţii tăi sa-ţi propună să mergi în familie, ţi-ar plăcea?Eu m-aş duce, sincer, m-aş duce.

Sunt din Iaşi?Da, din Iaşi.

Dacă ţi-ar cere să te duci în alt oraş la serviciu, de exemplu, ai putea?La serviciu?

Ai putea să te adaptezi în alt oraş sau localitate?Nu.....

Dacă ţi se cere să te duci la ţară, de exemplu?

86

Nu,nu. Eu mă adaptez foarte greu.

Ok. Nu te-ai gândit să urmezi studiile? Să faci facultate?Da, da, eu aş vrea.La anul aş vrea măcar să fac Seral, după asta...atât.

Ai dat Bacalaureatul?Nu, eu atâta vreau, să fac Seralul, să am diplomă de liceu, în caz că vreau să plec încolo, să am diplomă.

Deci tu te gândeşti să pleci?Da, eu vreau să plec încolo, în Anglia.

Ştii engleză?Nu ştiu, oleacă mai înţeleg, cât de cât, sau în Spania.

Eşti gata să înveţi ca să pleci?Încă nu sunt pregătit.

Bine, mulţumesc.

INTERVIU(aplicat beneficiarului Răţoi Edy Ionuţ - COTE )

Cum te numeşti?Edy Ionuţ.

Am înţeles că aparţineţi de Centrul de Plasament din Tătăraşi.....Nu am stat în Tătăraşi.

Unde ai stat?Primăverii.

Înainte de Primăverii?Paşcani.

De la ce vârstă?Mică.

Îţi cunoşti familia? Ţineţi legătura?Am fost şi-acasă, îmi fac şi casă.

Vrei să te reintegrezi în familie?Oricum...... şi chiar dacă nu era Fundaţia, eu mă duceam de bună voie.

Ţii legătura cu toţi membrii familiei?Cu toţi.

Cu cineva mai special?Cu bunica mai mult.

Da?

87

Şi cu tata care-i plecat în Italia.

Vrei să pleci şi tu?Logic, unde-i tata.

Ce faci acum?Finisor constructor.

Ai lucrat în domeniu?vara?Vile, case, blocuri.

Ţi s-a părut greu să te angajezi?Pentru mine, nu, depinde de om, dacă-i place munca.

În principiu, vă angajaţi uşor?Pentru mine, da.

Angajatorii nu au reticienţe faţă de tinerii proveniţi din centre?Nu, nu, unde m-am dus eu, la patroni mai răi decât am auzit de la băieţi. N-am avut probleme cu nici unul. Am lucrat şase ani la o firmă belgiană şi una din Olanda, am lucrat.

Eşti mulţumit?Pentru profesie, da. Mă dau în tâmplărie, pregătesc anumite, ce tre’ să facă un finisor constructor.

Cu Fundaţia cum ai început să colaborezi?De mic.

Cu COTE? Children on the Edge?Da.

Ai participat la multe programe de ale lor?Nu prea..... eu de felul meu nu prea mă bag la orice fel de programe de ale lor, decât dacă mă cheamă, nu-mi place mie uneori......

Dintre programele la care ai participat care ţi-a plăcut mai mult?Calculatoarele.

Informatica? Cursuri de informatică?Da, da, singur, şi din apartament şi din toţi copiii pe care-i are Fundaţia, singurul care am făcut....

Alte activităţi?Atelier sau de creaţie?Atât, altceva nu. Nu-s eu cu d-astea. Mie poate să-mi zică şi mama ,,du-te acolo’’, nu mă duc. Nu-mi place.

Cum te înţelegi cu cei de la Fundaţie?Asistentul social, psihologi, voluntari?Cu ăştia, voluntarii, aşa şi aşa, cu ăştia de la Fundaţie tot aşa si aşa, şi atât. Nu pot să zic şi bine şi rău, aşa şi aşa.

În rest, ai prieteni, ieşiţi în oraş?

88

De la Fundaţie sau din afară?

Nu, din afara Fundaţiei?Cu colegii de apartament?Cu colegii de apartament mai puţin, mai mult cu cei din familie.

Deci ai legături foarte strânse cu cei din familie?Cu cei din familie, da.

Ţi se pare că ai putea să faci o recalificare în cazul în care nu găseşti de muncă în domeniul tău?Da.

Dacă ţi se pare , la un moment dat, că nu mai sunt cereri de angajare în construcţii?Da, eu zic că mă pot angaja şi în altă parte, depinde de om.

Anul acesta termini, ce vei face după asta? Te-ai gândit?Păi, ce să fac.....acuma am început să-mi ridic casă.

Vrei să te muţi acolo?Aicea n-o să stau, pe drumuri sau să dorm ca boschetarii.

Dar dacă te angajezi in Iaşi?Păi, dacă nu reuşesc în Iaşi, lucrez în Paşcani la termopane.

Deci, vrei să mergi acolo?Da.

Nu vrei să colaborezi cu nici un program de la Fundaţie? ABSOLVENT?Ba da, asta da.

Ei îţi oferă un sprijin la un moment dat....Da, da după aceea?

Te-ai gândit sa faci facultate?Ţi-ar plăcea?Da, poate doar la informatică.

Nu vrei să urmezi cursuri la Universitate?Nu, pentru că nu pot.

Trebuie să termini liceul, nu? Dacă lucrezi o perioadă, strângi nişte bănuţi, nu te-ar interesa să faci studii universitare?Trebuie să ştii multe chestii acolo, decât la profesională....

E greu într-adevăr, dar sunt bine plătiţi informaticienii.......Ştiu că sunt plătiţi mai bine, am un neam de-al meu care lucrează pe aşa ceva.

Ai întâmpinat greutăţi în perioada în care ai colaborat cu COTE?Pentru mine la fel.

În perioada asta ai încercat să te întorci în familie?Am fost, nu ne-a pus nimeni restricţie să nu mă duc.......

89

Situaţia familiei e mai rea şi de asta a trebuit să rămâi în centru?Nu, a avut mama nişte chestii şi de-asta, dar acuma că şi primăria a ajutat-o , ne-o dat casă.................

Ai fraţi, surori?Da, doi căsătoriţi, eu îs al treilea.

Ţii legătura cu ei şi cu familiile lor?Da, cum să nu, şi cu socrii lor...........

Mulţumesc.INTERVIU

(aplicat beneficiarului Luca Cătălin - COTE )

Cum te numeşti?Cătălin.

Am înţeles că toţi veniţi de la Centrul de Plasament Paşcani. Înainte de Paşcani unde aţi stat?La Hălăuceşti.

De la ce vârstă?De la trei ani.

Părinţii tăi au propus să fii dat la Centrul de Plasament?Da.

Ai mai ţinut legătura cu ei?Da, ţin şi în continuare.

Mergi în vacanţă? Îi vizitezi?Da.

Ai fraţi, surori?Da, dintre care trei surori căsătorite.

Cu cine ţii legătura de la Fundaţie?Mai mult cu d-na Alice.

Dintre voluntari?Dintre voluntari, nu prea.

Te înţelegi bine cu băieţii de aici?Înainte, nu prea. Acum, binişor.

Nu aveţi conflicte?Conflicte, nu...............

Ce faci acum? Eşti la liceu?Nu, profesională.

Şi ce faci?

90

Finisor constructor.

Termini anul acesta?Nu, celălalt.

Ce vrei să faci după asta?Vreau sa fac nişte cursuri de bucătar, după aia să muncesc.

Cum aşa? E mare diferenţă între finisor constructor şi bucătar.Dacă nu am şanse mari ca şi constructor............

Crezi că nu ai să ai?Cam aşa cred.

Băieţii spuneau că în construcţie se găseşte greu loc de muncă.......Da, sunt unii care te dau afară, nu le place cum munceşti, nu le place aşa....

Crezi că sunt discriminaţi tinerii care vin din Centrele de Plasament la angajare?Nu, toţi suntem egali.

De-a lungul timpului la ce programe ai participat de la Cote?Care ţi-au plăcut?Astea, lucrul cu mărţişoarele, cu activităţi de lucru manual, la iarnă, crăciun, de paşti.

Primiţi sprijin din partea lor?Acuma nu, am primit.....

Ţi-ar plăcea să faci liceul şi să dai la facultate?Nu prea.....

Eşti pregătit să fii pe cont propriu după ce termini?Eu zic că da.

Crezi că ai destule deprinderi de viaţă independentă?Da.

Ai mai lucrat?Am lucrat în construcţii.

Cum ţi s-a părut?Greu, dar asta e.................

Ai găsit uşor?Nu, când te bagă să vezi dacă-i bun, te bagă la pământ şi tre’ să munceşti de jos în sus.

Ai întâmpinat probleme la locul de muncă?Nu.

Cu colegii de muncă?Am avut conflicte, dar i-am lăsat baltă, le-am întors spatele.

91

Ce ţi-ar plăcea să schimbi?Doar atât, în bucătărie, la mine atâta e.................

Ţi-ar plăcea să fii reintegrat în familie?În familia mea normală?

Da, în familia ta....Da, mi-ar plăcea.

Te-ai înţelege bine cu ei?M-am înţeles oricum, conflictele care le au, ei îmi spun mie, .....dacă eram lângă ei le explicam altfel......

Ţii legătura cu ei?Da, ţin, că am stat şi de Crăciun şi de Revelion.

Şi bunicii?Nu ştiu dacă trăiesc......

Pe ce persoane crezi că poţi să te bazezi?În general....Mai mult de la Fundaţie, pe Alice, pe Iulian Ghica, care-i director, şi atâta.

Pe cei de la Direcţie?Nu prea, că nu are rost, că nu comunică.

Tu ai venit aici direct din Centrul de la Paşcani?Da.

Din 2001 staţi în apartament?Da.

Vrei să apelezi la un program de-al Fundaţiei?ABSOLVENT...., după asta să mă bag la o Fundaţie......, asta, Bethany, să fac nişte cursuri de bucătar.

De recalificare?Da.

Ok.Mulţumesc mult.

INTERVIU(aplicat beneficiarului Corodeanu Petronela - COTE )

Cum te numeşti?Petronela.

De când esti în programul Fundaţiei?La COTE?

Da, la Cote. Ce programe erau pe atunci?

92

Păi, prima dată ne-am dus la Hălăuceşti, când eram mai mici, şi apoi ne-o dus la Paşcani, Şi apoi în Iaşi, ne-o mutat aşa.

Ok. De la ce vârsta?Când am venit în Iaşi?

Nu, când ai fost la Hălăuceşti?Trei ani, patru.

Ai ţinut legăture cu părinţii tăi?Da.

Şi acum?Da.

Mergi la ei în vacanţă?Câteodată, aşa....mai mă duc, da’ mă sună ei.

Ai fraţi, surori?Da, şase fraţi.

Numai băieţi?Numai un băiat avem.

Cum te înţelegi cu ei?Foarte bine, când au nevoie de mine tre’ să-i ajut pe ei. Când am şi eu, aşa mă ajută şi ei pe mine.

Sunt mai mari sau mai mici?Mai mari.

Toţi?Da.

Sunt şi ei în programele Fundaţiei?Nu.

Stau acasă?Da, numai eu sunt în casa de copii.

Ok. Ce sprijin primeşti în afară de sprijinul Fundaţiei? Mai mult ăştia de la Fundaţie.

Cu cine ţi-i legătura de la Fundaţie?Cu Alice.

În rest?Cu Roberta şi cu Maria, atâta.

Şi alte persoane sprijin?Sprijin?D-na Irina.

93

D-na Irina?Cine-i d-na Irina?Mama mea socială, care şapte ani o stat cu mine, din 2001 până acum 2009.

Dar dintre voluntari?Din voluntari, nimeni. Numai tu.

În afară de mine. Alţii?Nu.

Participi la programele Fundaţiei?Da.

La care?La creaţie.

La atelierul de creaţie?Şi ce faci acolo?Şi la joc de documente. Era fain de tot.....La creaţie facem balerini pentru 8Martie şi fundiţe...., eu fac mai mult fundiţe că eu nu pot face balerinii..., îi face după aceea ne serveşte d-na cu prăjituri, ca să nu zică nu ne-o servit şi nouă........

La şcoala aveţi ceva activităţi?Da, mai mult ne pune să facem prăjituri care se fac la patiserie.

Asta e specializarea ta?Da, patiseria.

Eşti bună?Îs bună.....

Le faci şi acasă fetelor?Da, am făcut data trecută plăcinte cu brânză şi mere şi-o plăcut şi-o terminat toate prăjiturile.

Au mai fost programe înainte care ţi-au plăcut şi acum nu mai sunt?Acum, numai anul ăsta, care au venit de aici de la Fundaţie. Atât.

Crezi că poţi să mai primeşti sprijin şi din altă parte, de la altă fundaţie?Nu, nu, numai fundaţia atâta, altceva nu.

Alte instituţii, alte colaborări?Numai atât.

Dar cu cei de la Direcţie ţineţi legătura?De la Direcţie?Când terminăm noi şcoala ne ducem la Direcţie să ne dee banii şi gata, atât.

Ce bani?Când am terminat noi şcoala.Am terminat internatul din Tătăraşi, ne dă banii, trei milioane şi atâta.

Pentru ce sunt banii aceştia?Pentru noi, să ni-i cheltuim, că am terminat şcoala.

94

Ai lucrat ca patiser?Nu, n-am lucrat.Pe timp de vară am lucrat ca femeie de servici, la birouri, în Păcurari.

Cum a fost?Ai găsit uşor de muncă?Da, am şters mesele, am făcut la băi, mai multe....

Crezi că dacă termini acum şcoala ai să te angajezi uşor?Ai să poţi să trăieşti singură?E greu să găsesc loc de muncă, dar.....tre’ să caut.Am înţeles că fundaţia vă ajută?Da, ne ajută...

Ţi-ar plăcea să dai Bac-ul şi să dai la facultate?Da, dacă reuşesc da, dacă nu, asta e....

Vei încerca?Da.

Ce facultate vrei să faci?La sport vreau.

Ce vrei să fii?Jucătoare de performanţă?La volei.

Îţi place volei?Da, imi place.

Ce probleme aţi întâlnit voi, în general, de-a lungul timpului?În centrele de plasament, în apartament?Ei......, la Paşcani nu ne-o învăţat nimica,mai mult..., dacă n-ai învăţat iei bătaie, dacă nu asta e..

Vă băteau?Da.

Cine?Cu tocul în cap.

La şcoală?La şcoală, da..., dacă n-am fost cuminte şi am spart dulapul....

Dacă ar fi sa-ţi alegi altă profesie, ce ţi-ai alege în afară de patiser?Dacă ar fi să faci o recalificare?Eu ştiu....., femeie de serviciu, la birouri, care mai uşoară.

Altceva nu?Dacă fac la birouri e foarte bine.

Ce ai vrea să shimbi în viaţa ta?Să fiu pe picioarele mele, să am o gazdă care să fie bine, nu....care să fie gazdă urâtă, să fie bună.

95

Tu crezi că poţi să te descurci singură?Ai deprinderi de viaţă independentă?Astea-s aşa.....mai......

Ştii să speli, să calci?Da.

Ţi-ar plăcea să revii în familie?În familia mea? Nu...că părinţii mei când m-au văzut că-s mare.....hai vină la mine acasă, şi-am zis nu.

De ce?Păi...m-o alungat pe mine, de ce nu i-o alungat şi pe fraţii mei, eu eram atuncea încă de mică...., eram pe stradă.....şi m-o adus ăştia de la Fundaţie, atuncea nu ştiam cine-i fundaţia şi m-o adus la leagăn.

Părinţii tăi unde stau? În ce localitate?La Târgu Neamţ, mama stă acolo, părinţii mei stau aici în Podul Roş, aproape....., şi câteodată mai vine şi pe la şcoală, mai m-o bătut....., nu tre’ să fie cu bătaia, da ei nu înţeleg, aşa-s ţiganii din ziua de azi....

Bine, mulţumesc, Petronela.

INTERVIU(aplicat beneficiarei Alexandru Ana Maria - COTE )

Cum te numeşti?Alexandru Ana Maria.

De când eşti în programele de la CHILDREN ON THE EDGE?De mică.

De la ce vârstă?De bebeluş.

Direct la ei?De când am fost mică,nu se chema COTE, se chema, în mai multe feluri, s-o schimbat numele de fundaţie.

Băieţii ziceau că au aparţinut mai întâi de Hălăuceşti,Paşcani.....Păi, eu la fel.

Acelaşi traseu îl aveţi, nu?Da.

Acum de Tătăraşi?Da, toţi aparţinem de Tătăraşi.

Ţii legătura cu părinţii tăi?Da, ţin.

Ai ţinut legătura de-a lungul timpului?

96

Da,ei mă cunosc, au venit in vizită la cămin când eram eu mică, deci şi acuma mare.

Vara mergi la ei?Nu, mergeam vara, da acuma nu.

Unde stau ei?La Sârca.

În afară de prieteni, colegi si cei de la fundaţie ce persoane resurse mai ai?Cu cine mai ţii legătura?Mai ţin legatura cu cineva de la Paşcani.

De la centrul de plasament?Da, da,asistentul, cam atâta...,m-ai ţineam cu naşii mei,dar am pierdut legatura cu ei.

De ce?Ei...că ei îs pre hoţi şi când ajungeam la ei acasă mă punea..... tot timpul,vorbeam cu naşa mea.... şi ea e educatoare, ...ştii....,şi îmi spunea că dacă nu iau Bac-ul,nu mai vorbeşte cu mine,şi eu nu suport morale de-astea...,cu religia lor...şi eu nu-s prea credincioasă.

După ce termin liceul unde vrei să dai?Vreau să dau la Asistenţă Socială.

Vrei să lucrezi în domeniul de asistenţă socială?Da,eu mai mult vreau să lucrez în domeniul cu copiii,deci eu pentru asta vreau mai mult...,dacă vroiam dădeam la psihologie, tot aşa....undeva cu educatori,dar e foarte greu, am obsevat şi nu, nu vreau. Mai degrabă la asistenţă socială unde se comunică cu copii.

Şi dacă ar fi să nu-ţi gaseşti in domeniu?Aş face, am făcut nişte cursuri de baby-sitter şi tot în domeniul cu copii aş vrea, nu contează.

La ce programe ai m-ai participat în afară de programele de la COTE? În afara şcolii, Cineforum, atelierul de creaţii?Da, nu ştiu nu sunt din aia....

S-au organizat plecări pentru voi sau tabere?Cu şcoala?

Cu centre, alte fundaţii?Cu alte fundaţii nu am avut nici o treabă.

Situaţia socio-economică a familiei tale cum este?Nu-i cine ştie ce bună, îţi dai seama, e aşa...mai....

Ai fraţi, surori?Da, mai am încă şapte, mai am şi plecaţi şi pe-aici prin Iaşi.

Vă întîlniţi, ţineţi legătura?Nu, anul trecut am ţinut, dar acuma nu mai vreau, m-o dezamăgit de la o chestie şi nu mai ....,când mă dezamăgeşte cineva, e greu,de asta nu mai vorbesc cu familia mea, de anul trecut.O persoană care mă dezamăgeşte foarte tare....deci se plânge la mine, şi nu ştiu ce, şi

97

după aia ţii partea la altcuiva....mi se pare prea aiurea, ştii?N-am ce să fac, asta este....,chiar dacă e familia mea, numai.... .

Ai fost vre-o dată angajată?Da.

Ai încercat să te angajezi vara?Vara asta, nu, dar anul trecut, deci am lucrat doi ani la rând.

Ai găsit uşor de muncă?Am găsit printr-un educator, care-i de la Centru de la Bucium.... .Nici nu vroiam să lucrez....,am zis cât stau la fundaţie nu vreau să lucrez, doar aşa să stau, să lenevesc, ştii?S-o interesat că mie îmi plac foarte mult copiii şi citesc foarte multe cărţi despre copii şi ştiam...., m-o pus să mă angajez, deci am lucrat cu un băieţel.

Eşti pregătită să-ţi iei viaţa în mâini?Jumate da, jumate nu. Mi-e cam frică aşa, de viaţă ştii? Dacă am nevoie de ceva, poate n-o să mă spijine nimeni, da cu un sfat, nu se ştie în ziua de azi cum e.

Ţi se pare că poţi să te angajezi uşor?Eu stiu...,dacă să rămân la domeniul cu industria alimentară, eu aş zice că da,m-aş angaja uşor....Dacă s-ar zice că m-aş angaja în alt profil,nu cred.

Crezi că există diferenţe mari în ceea ce îţi doreşti tu şi ceea ce poate să-ţi ofere meseria de asistent social? Ce aşteptări ai tu de la asistenţă socială şi cam ce crezi că se întâmplă? De exemplu, Roberta e asistentă socială, ai putea să lucrezi ca ea?Da, de ce nu?

Îţi place munca?Da normal, odată ce vrei să faci anumite chestii...aşa, normal, că lucrezi cu mare drag.Dacă nu-ţi place ceea ce faci, ca şi cum înveţi obligatoriu.

ANEXA 3

INTERVIU LUAT FETIŢEI S L, DE LA ASOCIAŢIA „ARCA POSTEL”

Cum te numeşti şi câţi ani ai?Mă numesc S L şi am 14 ani.De cât timp eşti în acest centru?Sunt din 2004.Ai mai fost şi în alt centru? Nu am venit direct aici de acasă.Cine a propus ca tu să vii aici? Asistentul social de la noi din comună.Părinţii tăi mai trăiesc împreună, muncesc?Părinţii mei au divorţat, mama nu munceşte iar tatăl e plecat la lucru în Italia.Ţii legătura cu părinţii şi rudele tale?Tatăl meu mă sună foarte des, mama mai rar iar bunica de pe tată mă vizitează cam o dată pe lună.

98

Mai ai şi alţi fraţi?Mai am două surori mai mici care sunt aici cu mine în centru.Pe perioada vacanţei rămâi în centru sau mergi în familie?Stau mereu în centru iar în tabară merg cu copiii din centru.În ce clasă eşti?În clasa a opta.Ce materie îţi place mai mult?Îmi place matematica, să desenez şi să scriu poezii.Ce vrei să te faci când vei fi mare?Aş dori să fac facultatea şi să devin asistent social ca să jut copiii.Îţi doreşti să locuieşti cu părinţii tăi?Mi-ar plăcea ca tata să reuşească să strângă bani ca să poată face o casă şi să locuim împreună cu surorile mele.

Interviu 2, SS, Asociaţia „Arca Postel”

Cum te numeşti şi câţi ani ai?Mă numesc S S şi am 16 ani.De cât timp eşti în acest centru?Sunt din 2005.Ai mai fost şi în alt centru? Da, am fost în alte două centre din Bacău înainte să ajung aici.Cine a propus ca tu să vii aici? Nu ştiu, într-o zi mi-au spus doar că mă vor muta într-un alt centru.Părinţii tăi muncesc?Mama mea e decedată, iar tatăl munceste pe perioada cât e cald ca cioban într-un sat apropiat de al nostru.Ţii legătura cu tatăl şi rudele tale?Tatăl meu nu m-a vizitat niciodată de când sunt aici în centru însă m-a vizitat sora mea mai mare şi cumnatul meu.Mai ai şi alţi fraţi?Mai am doi fraţi mai mici care sunt aici cu mine în centru.Pe perioada vacanţei rămâi în centru sau mergi în familie?Uneori merg pe o perioadă scurtă şi stau la sora mea, în rest stau aici cu fraţii mei şi ceilalţi copii în centru.În ce clasă eşti?În clasa a opta.Ce materie îţi place mai mult?Îmi place geografia, să cânt la chitară, sa repar lucrurile care se strică aici în centru.Ce meserie vrei sa ai?As dori să devin tâmplar pentru că şi bunicu meu face multe obiecte din lemn, pe care le vinde. Îţi doreşti să locuieşti cu tatal tău?Acasă îmi place mai mult decât aici, însă acolo nu am condiţii de a merge la şcoală, şi bani să-mi cumpăr haine.Ce nu-ţi place aici?Nu-mi place pentru că unii colegi de la şcoala din sat râd de mine că sunt ţigan şi ca am peste 16 ani şi sunt doar în clasa a opta.

99

ANEXA 4Interviu

(aplicat personalului care lucrează în cadrul C.A.S.T.P.C.P.)

1. Pentru început aş dori să-mi spuneţi câteva lucruri cu caracter personal pentru a ne cunoaşte Mă numesc B. Esmeralda, am împlinit de curând frumoasa vârstă de 31 de ani. 2. Ce funcţie ocupaţi?Cea de manager, adică coordonez şi supraveghe toate activităţile care se derulează în cadrul C.A.S.T.P.C.P.3 .Spuneţi-mi câteva lucruri despre pregătirea dumneavoastră profesionalăAm absolvit Facultatea de Filosofie, Specializarea Asistenţă Socială, promoţia 1996- 2000, după care am urmat Facultatea de Drept, promoţia 1999-2003, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi. În plus am participat la cursuri în materia drepturilor copilului, cursuri de comunicare, etc.4. De când lucraţi în acest centru?Am activat în domeniul asistenţei sociale în urmă cu trei ani de zile. Debutul a fost în calitate de asistent social, după care am fost promovată în actuala meserie.5. Sunteţi mulţumit de locul dumneavoastră de muncă?Faptul că lucrez de trei ani de zile în acest loc, denotă multe lucruri, şi credeţi-mă nu intenţionez să demisionez. Când m-am înscris la Facultatea de Asistenţă Socială, nu ştiam prea multe lucruri despre această meserie. Însă pot să spus că dintotdeauna m-am simţit atrasă de acest domeniu. Eram sigură de un lucru, şi anume că iubesc copii, recunosc că asta m-a impulsionat în a opta această activitate. Nici în momentul în care am absolvit facultatea nu aveam habar de ce mă aşteaptă, dar mă bazam pe cunoştinţele acumulate în cursul celor patru ani de facultate. Cei trei ani de experienţă şi-au spus cuvântul. Acum aveam o viziune clară asupra asistenţei sociale, şi îmi doream să pot face ceva pentru a-i ajuta pe copii aflaţi în dificultate, aflaţi în număr mare.6. Cum apreciaţi dezvoltarea tinerilor care se află în centru?Dispunem de posibilităţi şi mijloace financiare/ materiale suficiente necesare unei dezvoltări armonioase. Spaţiul pus la dispoziţie permite satisfacerea nevoilor de bază pentru fiecare beneficiar în parte. Avem în vedere exercitarea şi respectarea dreptului la intimitate, de aceea fetele dorm separat de băieţi. Punem preţ şi pe alimentaţie, care se cere să fie cât mai diversificată şi cu un bogat conţinut proteic.7. Ce personal ajută la implementarea obiectivelor proiectului? Şef CENTRU – 1 post, asistent social - 2 posturi – referent de specialitate, jurist 1 post – referent de specialitate, consilier de îndrumare şi orientare profesională - 2 posturi – referent de specialitate şi supraveghetor de noapte – 1 post – referent. Cu precizarea, că pe lângă abolvirea studiilor de specialitate, personalul care lucrează în cadrul C.A.S.T.P.C.P, beneficiază de cursuri de perfecţionare, înfiinţate şi desfăşurate de D.G.A.S.P.C. Vaslui.8. Cum relaţionează tinerii între ei şi cu personalul?Mi-ar plăcea să cred că între aceştia există o relaţie de prietenie, propice pentru beneficiarii serviciilor oferite de centrul nostru, care îi va ajuta într-adevăr pe cei din urmă să se integreze pe piaţa forţei de muncă.9. Cum reacţionaţi dacă copilul greşeşte?Evident, lucrul acesta nu îmi trezeşte o stare de bucurie. Prin urmare mi-aş dori ca aceştia să nu greşească grav. De multe ori creează probleme disciplinare, comiţând abateri de la normele şi regulile sociale unanim acceptate. Atunci când un copil, minor, este admis în centru pe baza dosarului personal întocmit, primul lucru pe care îl fac în calitate de jurist este să-i aduc la cunoştinţă regulamentul de ordine interioară. Dar luăm întodeauna în calcul faptul că aceşti copii provin din medii familiale dezorganizate, ccea ce necesită multă răbdare şi înţelegere. 10. Cum reacţionează acesta când este mustrat?

100

Depinde de la caz la caz. Unora le trece mai uşor, alţii dimpotrivă ţin mânie, fixându-te cu priviri pline de ură şi răceală.11. Ce părere aveţi despre relaţia dumneavoastră cu colegii ?Pe ansamblu, bună. Am avut colegii care au plecat recent din centru, iar cei care au venit în locul lor de abia am avut timp să schimbăm câteva cuvinte.12. În ce mod rezolvaţi conflictele cu aceştia?Nu prea au fost conflicte, sau nu ştiu dacă se pot chema conflicte. Din când în când mai au loc discuţii, dacă vreţi reproşuri, dar sunt contructive, din care avem ce învăţa, prin urmare discuţii de acest gen sunt mereu binevenite. 13. Beneficiarii serviciilor oferite de C.A.S.T.P.C.P. menţin legătura cu familia naturală?Membrii familiei tinerilor beneficiari din cadrul C.A.S.T.P.C.P. Bârlad au manifestat dezinteres vădit faţă de creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor. Au existat şi cazuri fericite, când am reuşit să identificăm pe unul dintre membrii familiei lărgite. În acest sens, am fost nevoiţi să solicităm sprijinul autorităţilor locale. După îndelungate eforturi de identificare, ne-am confruntat cu refuzul acestora de a-şi asuma responsabilităţile parentale specifice creşterii şi educării copiilor. Motivele invocate de către cei din urmă au fost de diferite natură, însă de cele mai multe ori situaţia financiară precară îi împiedică să le asigure o dezvoltare armonioasă din punct de vedere fizic, psihic, intelectual, etc. 14. Cum poate fi definit C.A.S.T.P.C.P, mai exact de reprezintă acest centru pentru tinerii?O definiţie simplă ar suna în felul următor: C.A.S.T.P.C.P. reprezintă o formă adiacentă de asistenţă socială, care vine în sprijinul tinerilor care au beneficiat de o anumită măsură de protecţie specială, aceştia având vârsta de 18 ani împlinită şi măsura de protecţie încheiată.15. Prin urmare, principalul obiectiv urmărit prin serviciile acordate care este?Obiectivul este integrarea socio-profesională, stabilirea, fixarea şi dobândirea deprinderilor de viaţă independentă ce ajută tânărul să păşească într-o nouă viaţă, asigurându-şi astfel un trai decent.

Interviu(aplicat beneficiarului de servicii oferite de C.A.S.T.P.C.P.)

1. Care este numele şi prenumele tău ?M.George.

2. Vârsta, locul naşterii şi adresa?Am 20 ani. Când am împlinit vârsta de 18 ani, am cerut să-mi aflu identitatea. Consultând dosarul am aflat că m-am născut în maternitatea din Bârlad, iar din acel moment am fost abandonat în acel loc, ca urmare a faptului că eram consecinţa unei întâmplări, mai bine spus am fost un copil „nedorit”. Mama a întreţinut o relaţie de natură uniconsensuală cu un anumit tip, care locuia pe raza municipiului Bacău, în urma căreia a rezultat un copil, adică ...eu, cu alte cuvinte, o sarcină nedorită.

3. De ce te aflii aici?Nu am păstrat legătura cu nici un membru al familiei. Practic nu am unde să locuiesc, C.A.S.T.P.C.P. reprezintă totul pentru mine, îmi asigură şi acoperişul, dar mai presus de toate este familia mea.

4. Dacă ar fi să o iei de la început ce ai dori să schimbi în viaţa ta?Sincer să fiu simt lipsa familiei, şi nu mă refer aici doar la sprijinul material, sunt momente în care sprijinul moral este suficient pentru depăşirea situaţiilor dificile.

5. Ce nu ai dori să schimbi?

101

A..... Aţi spune că sunt un caz nefericit, însă optimismul a fost dintotdeauna punctul meu forte. Ar fi multe lucruri la care nu aş renunţa... De pildă, prietenii mei, care se află tot în acest centru. Între noi s-a legat o adevărată prietenie, cuvânt care prea puţini îi cunosc adevăratul sens şi-l înţeleg. Ne cunoaştem de la o vârstă mult prea fragedă, împărtăşim aceeaşi soartă, toţi am fost abandonaţi, dacă nu în maternitate aşa cum este cazul meu, în alte locuri, străzi, gări, etc.

6. De ce boli ai suferit sau suferi în prezent (inclusiv traume)?Păi cred că din punct de vedere fizic sunt dezvoltat conform vârstei cronologice şi nu am suferit de boli, sau poate când eram mult prea mic, de nu îmi mai aduc aminte...nu am avut pe cine să întreb... Nu ştiu dacă psihic stau bine....(râde) Mai primesc reproşuri din când în când precum aş fi depresiv, şi că nu ţin la glumă...

7. Te simţi iubit/ă în acest centru, de către cine?Mi-aş dori să pot spune că sunt îndrăgit de toată lumea, însă sunt conştient că nu pot să cer imposibilul. Frecvent se ivesc divergenţe de opinii cu personalul care lucrează în cadrul acestui centru. Însă astfel de incidente se ivesc frecvent, important e să le depăşim.

8. Obişnuieşti să fumezi sau să consumi unele substanţe (alcool, droguri) ?Ce pot să spun în această privinţă, nu exagerez cu aceste lucruri, ca orice om... Mai am anumite vicii, mai fumez, mai consum din când în când băuturi alcoolice atunci cînd sărbătorim aniversări sau onomastice, dar niciodată nu întrec măsură. Îmi place să cred că sunt stăpân pe situaţie, am urât dintodeauna termenul „dependenţă” şi în special consecinţele existenţei acestuia. De droguri, nu m-am apropiat niciodată şi sper că nu voi consuma niciodată.

9. La ce vârstă ai început prima dată să consumi?Nu mai reţin exact la ce vîrstă. Cred că eram în şcoala generală, prin clasa a VII, a VIII a. Am fumat din simplă curiozitate, auzeam prin jur pe cei mai mari decât mine că fumează, aşa că am încercat şi eu. Actualmente mai trag şi eu nişte fumuri, dar rar, atunci când sunt nervos, am înţeles că ajută să te calmezi.

10. Crezi că e nevoie de o schimbare în viaţa ta?Numai una? E nevoie de mai multe. Îmi doresc multe lucruri. Dar cred că satisfacţia supremă este cea de pe plan profesional, întemeierea unei familii. Dar sunt conştient că pentru asta trebuie să-mi găsesc un loc de muncă, care îmi va asigura sursă de venit, necesară pentru un trai decent. Însă nu mă grăbesc, sunt tânăr, abia am împlinit 20 ani, le voi lua trepat pe fiecare în parte, de un lucru sunt sigur, că oricât de multe probleme voi întâmpina pe viitor nu îmi voi părăsi copii, aşa cum au procedat părinţii mei, am încercat pe pielea mea.

11. Ce se va întâmpla cu tine dacă nu vor avea loc schimbările dorite în viaţa ta?Niciodată nu m-am lăsat victimă pesimismului. Cred că am trecut prin ce era cel mai greu de suportat pentru o fiinţa umană, să ştie că a fost abndonat de către părinţii săi, întrucât nu era dorit de aceştia. Un lucru mai rău decât ăstă, nu ştiu ce ar putea fi...

12. Cine este responsabil pentru situaţia în care te aflii?Îi găsesc vinovaţi, în primul rând pe părinţii mei. Dar dacă stau bine şi mă gândesc cred că şi societatea românească a contribuit la situaţia în care mă aflu, deoarece am certitudinea că părinţii mei nu au dispus de posibilităţi şi mijloace financiare necesare unei creşterii şi îngrijirii adecvate. Şi pentru asta îi găsesc vinovaţi, pe cei care se ocupă de guvernare, acei politicieni care rostesc discursuri impresionante, pentru a-şi asigura votul cetăţenilor, dar care nu fac nimic pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai.

102

13. Ce obstacole trebuie să depăşeşti în viaţa ta?Comportamentul discriminatoriu al celor din jur. Ni s-a întâmplat, de multe ori, atunci când mergem să vizionăm un film, o piesă de teatru, sau să vizităm grădina zoologică din oraş, să stârnim reacţii adverse celor din jur. Am observat că au tendinţa de a ne stigmatiza, folosind frecvent expresii care denotă mila sau compătimirea lor, ca de exemplu „sărmanii de ei”, „uite şi orfanii aştia”, etc. Ceea ce vrem noi este ca ceilalţi să înţeleagă că avem şi noi sentimente ca şi ei, chiar dacă am crescut într-un centru de plasament.

14. Cât timp ţi-ai căutat un loc de muncă?Nu foarte mult timp. Am căutat prin ziare locurile de muncă scoase la concurs, la care m-am prezentat pentru interviu. Ducându-mă la interviu am citit nemulţumirea de pe faţa intervievatului privind pregătirea mea profesională. Având în vedere că am absolvit Şcoala de Arte şi Meserii, Nr. 3, din Bârlad, ei au considerat că este insuficientă pentru acoperirea cerinţelor profesionale şi prin urmare nu m-au angajat.

15. Ţi-ar plăcea să-ţi găseşti un loc de muncă?În mod evident, da. În prezent beneficiez de un program de orientare şi recalificare profesională, organizat şi desfăşurat de C.A.S.T.P.C.P, cu ajutorul căruia îmi voi îmbogăţi cunoştinţele, necesare angajării mele.

16. Găseşti că este greu să vorbeşti despre acest lucru?Iniţial, am crezut că este o ruşine faptul că nu am un loc de muncă. Însă, realizez că fiecărui om i se poate întâmpla ca la un moment dat să devină şomer. În plus este evident că acesta este principalul motiv pentru care mă aflu aici şi aşa cum bine vedeţi, nu numai eu sunt în această situaţie, dar sper că acest lucru se va remedia în viitorul apropiat.

17. Numeşte , te rog, câteva valori valabile în cazul tău.Deşi nu am fost crescut în familia naturală, pot să afirm că au fost situaţii dificile, în care am dat dovadă că am primit cei şapte ani de acasă. În restul timpului mă ghidez după câteva principii, de care ţin cont, indiferent de context, de pildă: „Doamne fereşte-mă de prieteni, că de duşmani mă feresc eu”, „Trăieşte ziua de azi ca şi cum ar fi ultima”, etc. Păreţi surprinsă....de spusele mele. Precizez că viaţa unui orfan diferă mult de cea a unui copil care a trăit alături de părinţii şi fraţii săi.

18. Ce calităţi ai?A.... Nu prea am calităţi. Aşa cum am spus puţin mai devreme, sunt optimist, ambiţios, când îmi propun ceva, lupt ca să obţin „acel” ceva, cam atât.

19. Care sunt defectele tale?Îmi îmaginam că îmi veţi adresa această întrebare (se amuză). Astea ar fi multe, dar nu vreau să vă las o impresie neplăcută, mă rezum în a vă spune că sunt o persoană sensibilă, mi-ar place să manifest dezinteres faţă de lucrurile care se întâmplă în jurul meu, să nu mă mai afecteze; sunt sincer, calitate pe care mulţi nu ştiu s-o aprecieze, dimpotrivă profită de pe urma acestei calităţi şi....... emotiv, cum sunt în acest moment.

20. Numeşte trei cuvinte care ţi-ar plăcea să fie spuse despre tine.Mi-aş dori să se spună mai multe cuvinte „de bine” referitor la persoana mea, nu doar trei. Mă consider o fire sociabilă, comunicativă şi punctuală.

21. Numeşte trei lucruri pe care le faci bine.

103

Lucrurile pe care le voi afirma prezintă fapte reale, afirmaţie întărită de spusele prietenilor mei. Atunci când aceştia se află într-un necaz, într-o situaţie dificilă, vreau să ştie că le sunt alături, venindu-le în sprijin cu un sfat. Nu pot promite că acela va fi unul bun, şi că îi va ajuta să depăşească situaţia de criză. Îmi place să cred că sunt un bun consilier şi că îmi ajut prietenii în momentele dificile. Joc bine fotbal, din cauză asta prietenii mă refuză când le propun să jucăm, şi fac nişte cartofi pai foarte gustoşi.

BIBLIOGRAFIE

Agabrian, Mircea, Cercetarea calitativă a socialului, Editura Institutul European, Iaşi, 2004

Gheorghiu, Dinu Mihai, Analiză şi intervenţie în ştiinţa socială, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005

Mărginean, Ion, Politici sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2003

Miftode, Vasile, Tratat de asistenţă socială,vol.I, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2003

Mitulescu, Sorin(coord.), Anghelescu, Carmen, Păuş, Viorica, Mitulescu, Rodica, Manual pentru formarea deprinderilor de viaţă independentă la adolescenţii/tinerii din centrele de plasament , Editura RO media, 2003

Muga, Maria(coord.), Studiu privind situaţia tinerilor ce părăsesc sistemul de protecţie a copilului, Editura Institutul Naţional de cercetare ştiinţifică în domeniul muncii şi protecţiei sociale, Bucureşti, 2005

Nanu, Michaela; Bunescu, Brânduşa; Negriţoiu, Valentina; Covaciu, Maria; Glavce, Cristina; Marin, Elena, Adolescentul instituţionalizat. Ghid de asistenţă socială, Editura Per Omnes Artes, Bucureşti, 1997

Neamţu, George(coord.), Tratat de asistenţă socială, Editura Polirom, Iaşi, 2003

Peretz, Henri, Metodele în sociologie. Observaţia. Editura Institutul European, Iaşi, 2002

Pop, Luana Miruna(coord.), Dicţionar de politici sociale, Editura Expert, Bucureşti, 2002

Zamfir, Elena(coord.), Surse ale excluziunii sociale în România, în „Revista de Asistenţă Socială”, nr. 2-3, 2004

104

Zamfir C., Vlăsceanu , L.(coord.), Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti, 1993

Tutty, Leslie M., Rothery, Michael A., Grinnell, Richard M., Jr., Cercetarea calitativă în asistenţa socială. Faze, etape şi sarcini. Editura Polirom, Iaşi, 2005

Yin, Robert K., Studiul de caz. Design-ul, colectarea şi analiza datelor, Editura Polirom, Iaşi, 2005

105

integrarea socio-profesionala a tinerilor ce parasesc centrele de plasament

Documents