tinerii si drogurile

8/16/2019 Tinerii Si Drogurile

1/15

ONIȚIU (MARA) IONELAȘCOALA POSTLICEALĂ MED FARM

SPERANȚA CUGIR

TINERII ȘI DROGURILE


2/15


3/15

CELE MAI FRECVENTE CAUZE CARE ÎI DETERMINĂ PE TINERI SĂ CONSUME DROGURI?

1.Curiozitata !.Dori" a # a $i a%%&tatț .- tendin a de a nu rămâne în urmă de prieteni ori al iț ț

reprezentan i ai grupei sociale.ț '. Sti(a # )i" $oart )%azut* +.Dori" a # #i)tra% i i # )ati)$a% i )"ti("ta,*-ț ț ș ț !ul i tineri considerăț

că marijuana face se"ul mai accesibil i plin de desfătareș . Dori" a # a ) #/ara)a # ",i"i)ta i"tr"*0 # a $ui # &ro/,(.ț

#inerii timizi sunt mai predispu i la folosirea drogurilor, pentru că drogulșreprezintă procedeul care le permite acestora să se simtă printe al i oameni maițcomod, liber.

2. N3oia # a- i %o")u(a "riaș $dolescen ii au nevoie în permanen ă deț țstimuli care sa le activeze imaginatia, inteligen a, creativitatea.ț Dacă energia nueste consumată în activită i pozitive, consumul de droguri va deveni una dintrețalternativele tentante.


4/15

4. I"$,u" a &ari" i,orț ț % părin ii nu corespund modelului de rol. &i folosesc narcoticeț

i servesc drept model de rol pentru folosire lor.ș 5. A%%)u, $a%i, ,a #rouri 6 petreceri, discoteci 7. At" ia 8arat* 9 #$i%itu, # at" i #i" &arta &*ri" i,or-ț ț ț $tentia este un alt

factor care poate determina consumul de droguri. 'neori, asa-zisii adolescenti problema beneficiaza de toata atentia celor din jur. #endinta adultilor este de a-i tine pe

adolescentii mai dificili langa ei mai degraba decat a discuta problemele decomportament pe care acestia le au. $lteori, parintii sunt prea ocupati cu serviciul pentru a acorda suficienta atentie copiilor. (n cazul unui deficit de atentie, adolescentiinu cer parintilor sa le acorde mai mult timp, ci au tendinta de a se indeparta de acestia,iar consumul de droguri este pentru ei o alternativa.

1:. Di3or uri,-ț când lipsesc unul s-au ambii părin i de acasă o perioadă îndelungatăț

de timp. 11. I")u$i%i" a %o(u"i%*rii 6 ț rezultatele unor cercetari făcute în acest domeniu arată,

că acesi copii care pot vorbi deschis cu proprii părin i mai rar decurg la droguri decâtțcei care nu au această posibilitate.


5/15

'n studiu efectuat în )e* +or a eviden iatțurmătoarele corelări. Despre preadolescen ii carețau început să folosească substan e narcotice seț

pot spune următoarele nu aveau rela ii strânse cuț părin ii. Părin ii lor aveau un caracter deț țconducător i le cereau respectarea unei discipliniș

de fier. )u aveau rela ii apropiate cu cei mai buniț prieteni. !anifestau indici depresivi


6/15

PRINCIPALELE DROGURI CONSUMATE ÎN ROMÂNIA

onform noilor date, canabisul ocupă un loc frunta în statisticileșreferitoare la infraciunile legate de droguri, /0 1 dintre capturi fiindcapturi de canabis, în timp ce consumul sau posesia de canabis pentruconsum personal reprezintă 20 1 din totalul infraciunilor la regimuldrogurilor raportate.

$nual, în &uropa se raportează apro"imativ un milion de capturi dedroguri ilegale. ele mai multe dintre acestea sunt cantităi mici dedroguri confiscate de la consumatori, dar o mare parte din cantitatea totalăde droguri capturate este reprezentată de transporturile mari, de ordinulilogramelor, capturate de la traficani i producători.ș

anabisul este drogul capturat cel mai frecvent, reprezentând apro"imativ/ din 30 capturi în &uropa, ceea ce reflectă prevalena relativ ridicatăa consumului acestui drog.

ocaina se plasează pe locul al doilea, cu un număr de capturi raportate

de peste două ori mai mare în comparaie cu amfetaminele sau heroina. )umărul capturilor de ecstas4 este relativ redus.


7/15

5omânia continuă să se numere printre ările europene cucel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritateadrogurilor sub media europeană a consumului. De6i pentruconsumul de canabis se înregistrează cea mai

semnificativă cre6tere, 5omânia se numără printre statelecu cea mai mică prevalenă a acestui tip de consum 7locul89 din 8: de state raportoare;. ele mai recente studiirealizate atât în popula ia colară, cât i în cea generală,ț ș ș

indică faptul că, la fel ca i în celelalte state membre aleș'niunii &uropene, în 5omânia, %a"a/i)u, )t %, (ai%o")u(at #ro0 ;" )&%ia, ;" r


8/15

anabisul este folosit în principal sub < forme marijuana, ha iș și ulei de ha i . !arijuana este produsul rezultat din uscareaș ș șflorilor i a frunzelor plantei de canabis. &ste produsul cel maiș

pu in puternic i de obicei se fumează. =a i ul este obtinut dinț ș ș șră ină. &ste uscat, presat i fumat, consumat ca atare sau adăugatș șîn mâncare.

ei care încep să consume canabis înainte de 32 ani sunt predispu i la schizofrenie. >olosirea canabisului de către cei careșsuferă de schizofrenie duce la înrăută irea simptomelor psihotice.ț

'nele studii i rapoarte arată că utilizarea canabisului poate aveașurmatoarele efecte pierderi mari de memorie, depresie, slăbireasistemului imunitar stări de vomă puternice, paranoia.


9/15

COCAINA De obicei, pudra de cocaină se prizează sau se inhalează, însă uneori se injectează, în timp ce

cocaina crac de regulă se fumează. onsumul regulat de cocaină se asociază cu dependena, cu probleme cardiovasculare, neurologice i de sănătate mintală i cu un risc ridicat de accidente.ș ș (njectarea cocainei i consumul de cocaină crac sunt asociate cu cele mai mari riscuri asupraș

sănătăii, inclusiv cu transmiterea bolilor infecioase.

Si(&to( a, a/uzu,ui # %o%ai"* Printre efectele fizice pe termen scurt ale abuzului de cocaină se numară vase de sânge

contractate, pupile dilatate, cre terea temperaturii corporale, a pulsului i a tensiunii.ș ș onsumatorii înrăi i de cocaină pot suferi de ??psihoza cocainei@, cu efecte cum ar fi paranoia,ț

confuzie, depresie, halucina ii. Persoanele dependente de cocaină î i pot pierde sim ul ra iunii 7nuț ș ț țse mai poate discuta cu ei;, devin violente, au senza ia că au gândaci sub piele, suferă dețtremurături, vertijuri, contrac ii musculare.ț

>olosirea cocainei crează impresia cre terii performan ei 7la coala sau la serviciu;, urmată deș ț șscăderea drastică a acesteia. Dependen a de cocaină poate fi foarte scumpă i poate astfel incita laț școmiterea de ilegalită i pentru procurarea de bani care să sus ină dependen a. Dependen aț ț ț țdistruge rela iile cu prietenii i familia.ț ș


10/15

ocaina este cel mai consumat drog stimulentilegal în &uropa, de i majoritatea consumatorilorșse află doar în câteva ări. $cest fapt este ilustrat

de datele sondajelor conform cărora cocaina estemai răspândită în sudul i vestul &uropei.ș


11/15

COMERCIALIZAREA DROGURILOR

În ceea ce prive te pia a drogurilor, traficul de droguri caș țfenomen rămâne, i în anul 803A, concentrat în Bucure6ti,ș#imi6oara, onstana, i (a i prezentând în continuare interes.ș ș

Deasemenea internetul este o piaă importantă pentru vânzareasubstanelor psihoactive noi către europeni. În 803


12/15

DE=UTUL ÎN CONSUMUL DE DROGURI

Debutul în consumul de do!u" înce#e de l$ %$ste t"m#u""& sub '( $n" - 1'>0 3A-3E ani - 1:>0 32-39 ani - +10'>.

$ccesibilitatea drogurilor este ridicată în locurile de petrecere a timpului liber, precum discoteci, baruri, etc. 78


13/15

onform datelor ob inute prin intermediul indicatorului $dmiterețla tratament ca urmare a consumului de droguri, numărul total al

persoanelor care au solicitat tratament în perioada 800< % 803A aoscilat între un minim înregistrat în 8002 i un ma"im înregistrat înș

anul 803A. Î" &rioa#a a"a,izat*0 ) o/)r3* %* roi"a a $o)t #rou, a,

%*rui %o")u( a "rat %, (ai (ar "u(*r # &r)oa"a#(i) ,a trata("t0 %u u" (a8i( # /"$i%iari0 ati") ;" a"u,

!::5. $dmiterile la tratament ca urmare a consumul de canabis au atins

un ma"im în 803A, în principal, pe fondul modificărilor legislative.


14/15

MOARTE SURVENITĂ ÎN URMA CONSUMULUI DE DROGURI

În 803< au fost raportate peste /00 de decese asociateconsumului de cocaină 7date culese din 89 de ări;.

Ia nivel naional, în anul 803A, au fost declarate


15/15

PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI

onform unui studiu realizat în licee, în opinia adolescen ilor din araț țnoastră, măsurile eficiente de prevenire a consumului de droguri ar fi -e"isten a servicilor de psihoterapie i consiliere în coli,ț ș ș

disponibilitatea psihologului colar fa ă de elevi cu problemeș ț -sanc iuni consistente pentru trafican iț ț -sanc ionarea severă a consumatorilor de droguriț -realizarea de campanii de informare în mass media asupra efectelor

consumului de droguri -implicarea familiilor în supraveghearea conduitei tinerilor -eficientizarea controlului vamal -multiplicarea posibilită ilor de dezinto"icareț

tinerii si drogurile

Documents