NARG

Principalele cuvinte-cheiecare îi descriu pe irlandezisunt: muzică, literatură,cultură celtică, o societateîn schimbare, preţuricorecte, vacanţe înstrăinătate, vreme, sport,urbanizare şi imigrare.

Pagina 2

Personal branding sereferă la modalitateaprincareîţiconstruieştio imagine puternicădespretinecaindividşicaprofesionist. Pagina 4

Sãptãmânal editat deUniversitatea Constantin Brâncoveanuîn colaborare cu Brio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERUL ZILEI

JOI // 15 NOIEMBRIE 2012// ANUL IX // NR. 588 // www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

DIALOGstudenþesc brâncovenesc

Leadership - ul este „orelaţie complexă şimorală între oameni,bazată pe încredere,obligaţie, angajament,emoţie şi o viziunecomună despre ceînseamnă binele”. Pagina 3

� Universitatea Constantin Brâncoveanu, exemplu de bună practică de internaţionalizare

Relaţiile Internaţionale, punct - cheie al strategieiUniversităţii Constantin Brâncoveanu

Relaţiile internaţionale şi stabilirea departeneriate cu universităţi din Europa, darşi din Statele Unite ale Americii reprezintăuna dintre priorităţile principale aleUniversităţii Constantin Brâncoveanu.Aceasta se reflectă în crearea de oportunităţide care au beneficiat studenţi, cadre didacticeşi personal administrativ în ultimii ani.

Departamentul de RelaţiiInternaţionale (DRI) este cel care realizeazăparteneriatele, selectează studenţii şiîntocmeşte toată documentaţia necesarăpentru accesarea programelor de studii, deinternship sau de predare. Acesta şi-aînceput activitatea în 2005 şi de atunci adevenit o structură solidă şi reprezentativă auniversităţii, care crează şi implementeazăstrategia specifică ce vizează relaţiileinternaţionale ale UCB.

În anul 2007, prin Departamentul deRelaţii Internaţionale, UniversitateaConstantin Brâncoveanu a primit o nouăacreditare de la Comisia Europeană pentruaceleaşi tipuri de activităţi. Recent,universităţii i-a fost acordată acreditarea„Erasmus University CharterEXTENDED", care permite mobilităţi destudenţi pentru studii, stagii practice încompanii europene, mobilităţi de predare şide formare pentru cadrele didactice şi,

totodată, mobilităţi de formare pentrupersonalul administrativ.

ObiectivePrincipalele obiective ale

Departamentului de Relaţii Internaţionalesunt:

� iniţierea şi elaborarea acordurilor decooperare academică internaţională;

� promovarea dimensiunii europene aînvăţământului superior;

� realizarea unor module comune încolaborare cu partenerii instituţionali străini;

� coordonarea mobilităţilor studenţeştişi acordarea de sprijin studenţilor interesaţide acestea;

� dezvoltarea programului ErasmusPlacement / Stagiu Practic, menit să formezestudenţii din punct de vedere professional;

� facilitarea implicării studenţilor şicadrelor didactice în procesul de accesare aunei burse Erasmus.

MobilităţiCa parte integrantă a strategiei generale a

universităţii, Departamentul de RelaţiiInternaţionale promovează calitatea îneducaţie şi transparenţa experienţelorinternaţionale avute fie de către studenţi, fiede către cadrele didactice sau de personaluladministrativ. Astfel, departamentul oferăcomunităţii sale academice:

�130 de mobilităţi şi de burse pentrustudii;

�55 de mobilităţi pentru practică şitraining;

�25 de mobilităţi pentru profesori şipentru cercetare;

�10 mobilităţi pentru training-ulpersonalului administrativ.

Toate aceste oportunităţi sunt asiguratede către bursele Erasmus şi sunt co-finanţatede către Universitatea ConstantinBrâncoveanu.

Feed-back-ul celor care au ales acestemobilităţi este foarte important pentruuniversitate. Noi ne dorim în permanenţă săne asigurăm că experienţa tinerilor a fost unapozitivă, să aflăm modul în care acesta le-ainfluenţat dezvoltarea personală şiprofesională, să arătăm persoanelor care încănu au accesat o mobilitate toate avantajelecare pot să decurgă din ea şi să asigurămcomunitatea de gradul nostru ridicat detransparenţă. În acest sens, am intervievat ceitreizeci de studenţi care au accesatprogramele Erasmus de studii şi deinternship din Porto, Portugalia. Cu acestnumăr, vom începe publicarea lor cu scopulde a le arăta şi celorlalţi studenţi posibilităţilevariate de a-şi îmbunătăţi educaţia şi de abeneficia de o experienţă internaţională.

JOI // 15NOIEMBRIE 2012 // ANUL IX // NR. 588

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro2

Adrian Ilie este student în anul II,specializarea Contabilitate şi Informatică deGestiune a Facultăţii de Finanţe-Contabilitate. El este unul dintre studenţiicare au optat pentru un program demobilitate Erasmus Placement în Porto,Portugalia, în timpul verii. Cum a fost pentruel această experienţă şi ce planuri de viitor arevom afla din interviul de mai jos.

DSB: 1. Care a fost motivul accesării uneimobilităţi Erasmus Placement?

Ilie Adrian: Motivele pentru care amaccesat mobilitatea Erasmus Placement aufost, în primul rând, pentru a obţine orecunoaştere internaţională de practică, dar şipentru a vizita o ţară străină şi a învăţa despreo cultură nouă, despre care poate nu aş fi avutocazia, din diverse motive.

DSB: 2. Ce te-a surprins plăcut când ai ajunsacolo?

A.I.: Când am ajuns acolo, am fost plăcutsurprins de amabilitatea oamenilor şi depeisajele frumoase adiacente locului unde amstat în această perioadă.

DSB: 3. Cât de greu/uşor te-ai adaptat? Cediferenţe culturale ai descoperit?

A.I.: M-am adaptat foarte uşor deoarece

sunt o persoană deschisă, mai ales la cevanou. Ca diferenţe culturale, aş putea săenumăr lipsa spiritului de petrecere aloamenilor aşa cum eram obişnuit în ţară,oameni mai amabili şi mult mai liniştiţi, de ocalmitate imensă şi sociabili, care respectăfoarte mult tradiţiile şi sărbătorile, dar şitradiţiile universitare între studenţii de anterminal şi cei din primul an.

DSB: 4. Într-o frază, spune-ne care este celmai mare beneficiu al unei burse ErasmusPlacement.

A.I.: Cel mai mare beneficiu al unei burseErasmus Placement este, după părerea mea,recunoaşterea internaţională, necesară la CVpentru o mai uşoară angajare, participare ladiverse evenimente.

DSB: 5. Care este impactul acestui tip deformare profesională în viaţa unui student?A.I.: Acest tip de formare profesională

antreneză studentul pentru o viaţă în care estenevoit să se descurce singur, îl ajută să îşigestioneze mai bine timpul şi banii şi îl ajutăsă fie mai organizat şi mai punctual.

DSB: 6. Pe viitor...

A.I.: Pe viitor, cred că o să mai accesezdiferite burse, mai ales Erasmus, deoarececonsider că sunt utile în viaţa de zi cu zi, atâtacum, cât şi pe viitor.

„Cel mai mare beneficiu al unei burse ErasmusPlacement este recunoaşterea internaţională”

I luz ie

Stăteam lângă fereastranoastră;

Ce vremuri depărtate...Şi-ncremenit în zarea-

albastrăCu ochii te vedeam în

toate...

Tu doar atâta aşteptai –Să mă gândesc la tine

Din zare iute-mi apăreai,Privind duios la mine.

Şi te vedeam zburândgrăbită –

Un fluture în zori de zi,Căci tu ştiai că fericităNumai o zi puteai a fi...

Apoi făptura-ţi prefăceaiÎn pasăre măiastră.

Eu te chemam ... şi tuveneai

Să cânţi iubirea noastră.

Rupeam o floare – untrandafir,

Să simt al tău miros;Iar tu, cu-al vieţii elixir,

Te-nvăluiai în roz ...

Atunci, eu am crezut căviaţa

O ai captivă într-o floare;Şi-am vrut să-ţi dau, din

nou, speranţaDe-a fi nemuritoare.

Am început să rup toţicrinii

Şi roşii trandafiri;Să-ţi dau în dar taina

iubiriiŞi viaţa să ţi-o-nşir ...

Dar tu ai dispărutdeodată,

Te-ai cufundat de tot înzare;

Şi-am înţeles: iubireanoastră

Cere o jertfă mult preamare...

Ionuţ Lihor

Anul III, Jurnalism

Universitatea ConstantinBrâncoveanu, Piteşti

Astăzi: IrlandaŞtiu că, de obicei, nu sunt mulţi studenţi care

aleg Irlanda ca ţară în care să meargă şi să studiezesau să facă un trimestru de Internship prin programulde studii Erasmus. Poate pentru că atracţiile turisticenu se compară cu cele ale Franţei, poate că de vinăeste accentul mai puţin obişnuit sau poate că sunt altemotive. Însă, cei care, totuşi, se decid să opteze pentruIrlanda ca ţară în care să plece prin programulErasmus, ar trebui să cunoască o serie de lucruriimportante pentru ca şederea lor acolo să fie una plinăde lucruri pozitive.

Principalele cuvinte-cheie care îi descriu peirlandezi sunt: muzică, literatură, cultură celtică, osocietate în schimbare, preţuri corecte, vacanţe înstrăinătate, vreme, sport, urbanizare, imigrare.Atitudinile lor şi principalele subiecte de discuţii suntconstruite în jurul acestora. Alături de cuvintele-cheie, specialiştii în comunicare interculturală auidentificat câteva exerciţii care să îi descrie pelocuitorii Irlandei cu cea mai mare acurateţe. Printreele se numără şi: modest, de încredere, cu simţulumorului, sociabil, încrezător şi ospitalier.

Încă din momentul în care ai coborât dinavion, eşti nevoit să intri în dialog cu ei. Ca să îţi fiecât mai uşor posibil, iată câteva sugestii extrem deutile. În primul rând, trebuie să ştii că irlandezii suntparteneri de discuţie entuziaşti, cărora le place odezbatere însoţită de umor. Înainte de a te cunoaştemai bine, ei preferă o mică discuţie de convenienţăpentru a-şi putea da seama de tipul de raport pe care

este necesar să îl stabilească cu tine. Aceste micidiscuţii pot fi despre vreme, sport, călătoria ta spreIrlanda, gastronomie, băuturi etc. Dacă se lasă linişteapeste conversaţie, irlandezii vor considera aces faptdrept grosolan, iar tu le vei părea rece şi neprietenos.Mai mult decât atât, într-o situaţie de comunicare,

irlandezii tind să treacă repede de la adresareaprotocolară la cea care foloseşte numele mic.Titlurileprofesionale sau academice nu le trezesc, neapărat,respect. Depinde doar de individ să le câştige stimasau respectul.Cea mai bună manieră de a stabili o întâlnire cu un

locuitor al Irlandei este în holul unui hotel bun.Nu teaştepta să primeşti o invitaţie acasă la ei decât dacă tecunosc destul de bine, au încredere în tine şi se simtconfortabil în prezenţa ta; iar pentru acest lucru, celmai bine ar fi să ai o atitudine modestă.Dacă ai o întâlnire cu un irlandez, este bine de ştiut

că ei preferă o strângere fermă de mână la venire şi laplecare, însă, pe parcursul discuţiilor, trebuie săpăstrezi distanţa de 60 de cm şi să nu intri în spaţiullor personal. De-a lungul schimbului de replici, nupierde contactul vizual cu interlocutorul, care ar pueacataloga acest act drept nepoliticos.Oamnii de afaceri irlandezi sunt persoane foarte

ocupate şi mereu pe fugă, aşa că fii punctual, nu teîndepărta de subiect şi scurtează, pe cât de multposibil, întâlnirea.La fel de bine, există câteva cuvinte sau formulări

periculoase pentru ei. De exemplu, evită superlativele,nu te alătura autocriticii pe care şi-o fac şi ai grijă dacă

vrei să faci o glume, fiindcă irlandezii cred căpersoanele venite din alte ţări nu au niciun pic deumor. Între subiectele preferate de căre ei într-oconversaţie sunt: istoria, familia, sportul, televiziunea,vremea şi călătoriile. Dar sunt şi câteva teme caretrebuie evitate cu orice preţ, şi anume religia şi Irlandade Nord.Dacă ţii cont de toate elementele enumerate mai

sus, ai toate premisele ca experienţa ta internaţionalăsă îţi ofere doar amintiri plăcute şi parteneriate desucces.

Tips & Triks despre ţările Erasmus

JOI //15NOIEMBRIE 2012 // ANUL IX // NR. 588

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro3Săptămânal editat de Universitatea Constantin Brâncoveanu.Se distribuie gratuit în cotidianul CURIERUL ZILEI

E octombrie. Îmi amintesc cu multă băgare de seamă stropiice se prelingeau pe-o fereastră oarecare a unui liceu sucevean, acumaproape un veac… şi cum priveam în ochi frigul şi ceaţa. Am reuşitatunci să mă transform, preţ de o oră, în cel pe care-l iubeam atât demult: marele Bacovia. I-am citit gândurile, mi-a ghidat condeiul, i-am simţit suferinţa. Întregul univers mi-era strivit de roşul oraşului,iar de ftizie mi-erau parcă roase cu sălbăticie oasele. Nu-miamintesc nimic tangibil. Asemenea lui Kant,mintea mea saturată seîmbulzea spre o creaţie specific teleologică. Şi-am reuşit. M-amdezmorţit târziu. Am realizat şi m-am trezit din aspiraţie. Maiauzeam decât fad, în vis, cum îmi şoptea „Obsesii”: „Cu gândulmeu/ La tine,/ Am întâlnit/ Aspecte similare./ Părea că eşti/ Chiartu.../ Doar sufletul tău/ Mai rămânea/ Să difere.”Acum a trecut ceva timp, însă mi-e dor, ca măcar o clipă, să mă

mai depărtez de vară, de dragostea deziderativă a lumii, să mairetrăiesc claustrarea specifică celui ce a pus monopol pe un întreganotimp şi l-a transformat, cu egoism, în stare de spirit. Toamna,prin definiţie, e o jertfă adusă unui nebun îndrăgostit de sublim.Oh,şi totuşi, cât de mult îl iubesc!Închid ochii, ascult liniştea apăsătoare a ploii. Gerul îmi roade cu

neruşinare toate mădularele şi le transfigurează. Simt o smintealăprofundă asupra mea. Parcă am deschis ochii şi mă văd pe mineînsămi, din exterior... Şi mă îngrozesc. Azi pot lua chipul oricui şipot privi din punctul lor de vedere. Şi mă îngrozesc. Azi trăiesc uncoşmar concretizat în imagini şi culori fade,mă depărtez de tot ceeace era Adevărul meu şi mă îndrept spre Adevărul lor, iar Realitateaeste undeva la mijloc. Îmi doresc să pot opri cumva aceste vocimeschine din capul meu ce mă hulesc, ce mă împing la pământ şi-

mi incinerează cu răutate sufletul. V.Hugo spunea cândva, cu multăcandoare „Omul care merge ignorând sufletul este asemeni unui orbcare rătăceşte prin întuneric purtând o torţă stinsă”.Mă simt grea. Simt că mă apasă întreaga viaţă şi mă cuprinde

spaima. Încerc să-mi găsesc rostul dar mă dezamăgesc, căcideznădăjduiesc.M-au reajuns temerile acestei vieţi incomensurabileşi patima schimbării. Mă uit la poze din liceu şi mă simt urâtă,grasă, bătrână... trecută, şi mă apucă spaima.Apoi mă gândesc că amdoar 20 de ani şi mi-e frică de responsabilitate, de familie. Trăiescdrama specific Lenei deghizată în Ileana. Îmi simt sângele cumfierbe în vene de amorul artei, îmi simt pântecul cum se zbate spreGeneză, dar mai aştept o clipă. Mai zăbovesc. Mai am un momentde răgaz, o teamă atemporală – „Sunt uneori stări care parcă îşi pierddurata. Nu ştii - sau nu-ţi aduci aminte - când au început, ce le-adezlănţuit, cum se transformă” (M. Eliade – „Nuntă în cer“). M-aşputea regăsi perfect printre creaţiile lui Eliade, o portretizare plinăde culoare. O formă atât de plină de fond. Dar nu, eu nu mă ridic laacel nivel. Mă strivesc de pietrele mediocrităţii umane. Simt iartendinţa de a fugi.Dar cât să mai fug? Unde să mai fug? Până când?Şi apoi mi-e frică de viitor. „O umbră, în odaie, pe umeri m-apăsa -/ Vedeam ce nu se vede, vorbea ce nu era” (Bacovia – „Umbra“).Acum, am un plâns arierat şi de-a dreptul jenant. Îmi plâng părul

cândva lung, ca pe un om, şi cad în păcat pentru ceva atât de infim.Îmi jertfesc sufletul obiectelor. Îmi pierd echilibrul. Nu-mi găsescliniştea şi mă simt obosită, când de fapt aş avea atâtea de făcut. Darnu este oboseală, e sminteală. E lene. E toamnă. E frig. Aş vrea săfac ceva măreţ, dar mă simt neputincioasă, căci eu, în loc să-mi cautmenirea, să-mi urmez vocaţia, să-mi găsesc locul, mă încurc cu

mărunţişuri, copilării şi leneviripăcătoase. Şi mi-este frică să maitrăiesc aşa, ca un cadavru deshumatdacă sufletul mi-e mort... Şi rătăcesc.Doamne! Mi-aş dori să-şi facăDivinul Absolut milă de mine şi să-midea şi mie smerenie şi liniştesufletească, să nu mai rătăcesc, să numă mai încurc pe mine însămi, să numă mai condamn la moartesufletească...Dar până atunci, rămân un corp

părăsit de conştiinţă, hulit şi bătut debrumă. Am ochii deschişi, dardegeaba, dacă m-a părăsit sufletul. Cu sufletul mort, trupul mi-eincapabil, e o carcasă goală fără valoare.Mai bine să se degradeze, săhrănească pământul, să hrănească animalele ce sunt mai demnedecât el: halcă de carne putredă şi necistită.Şi mă trezesc. Mă dezbrac de hainele de plumb şi respir uşurată.

Ah, ce frumoasă e ofranda Bacoviană… dar să nu uităm că toamnanu-i decât o planşă mâzgălită cu pricepere de-un nor. Iar eu rămâna timpului nălucă, uitată într-un turn apotropaic în care se îmbinăfrumuseţi rare.Mi-aş dori să simt cu-adevărat, mai mult de-o clipă,Adevărul lui. Dar e posibil numai în acele dimineţi în care bruma seîmbină cu lumina într-un dans celest. „Dacă timpul ar fi avutfrunze, ce toamnă!” (Nichita Stănescu)

Graţiela – Teodora Vlad,An I - Comunicare şi Relaţii Publice,Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Râmnicu Vâlcea

Leadership - ul ca instrument de business

Leadership-ul este un domeniu destul de recent apărut înRomânia, dar care are o mare influenţă şi importanţă in Europa şiîn America. Pentru a începe discuţia despre conceptele-cheie aleacestui domeniu, este necesar, în primul rând, să îl definim. Hersey& Blanchard, cercetătorii americani care au elaborat teorialeadership-ului situaţional, definesc conceptul ca fiind „un procescare influenţează activităţile unei persoane sau ale unui grup, înefortul lui de a atinge un ţel într-o anumită situaţie”. ProfesorulJoanne B. Ciulla de la Universitatea Richmond afirmă despreleadership că este „o relaţie complexă şi morală între oameni, bazatăpe încredere, obligaţie, angajament, emoţie şi o viziune comunădespre ce înseamnă binele”.

Înţelesuri

Definiţiile sunt foarte diferite, în funcţie de cine analizeazăconceptul şi de unghiul din care este el privit. Pentru că leadership-ul este făcut de oameni penru oameni, multe persoane cred că dejaîl practică sau îl cunosc, însă acest lucru nu este neapărat adevărat.Mai mult decât atât, există multe dezbateri care au ca premizăîntrebarea: „Leadership-ul este management sau nu?” Pentru arăspunde la ea, putem pleca de la ideea că management înseamnă:planificare, organizare, coordonare, iar leadership-ul înseamnăinfluenţarea oamenilor, nu doar organizarea şi supravegherea lor.Fără a minimaliza importanţa managementului, putem spune că

leadership-ul este diferit de el şi îl are ca bază pentru dezvoltaredeoarece un management defectuos nu permite leadership-ului să sepună în mişcare.

Tipuri de leadership

Pentru a exemplifica şi mai mult ce înseamnă, de fapt, acestdomeniu, vom spune că literatura de specialitate ilustrează câtevatipuri de leadership, şi anume: adaptativ, apreciativ, autentic,carismatic, dinamic, eroic şi participativ.Începând detalierea fiecăruia, putem spune că primul se referă la

necesitatea liderilor de a se adapta la fiecare situaţie care le iese înfaţă astfel încât să îşi poată menţine concentrarea asupra proiectelorcare trebuie definitivate.Leadership-ul autentic are la bază autenticitatea ca trăsătură

fundamentală a unui lider. Acesta trebuie să fie el însuşi în orice

situaţie, să nu aibă o personalitate cameleonică, să acţioneze mereudupă propriile valori, pe care să le insufle şi celorlalţi angajaţi,trebuie să se întrebe dacă sufletul companiei este ilustrat înmisiunea, viziunea şi valorile companiei.Leadership–ul apreciativ este definit de către teoreticieni ca fiind

o capacitate relaţională de a mobiliza potenţialul creativ, de a puneîn mişcare încrederea, energia, entuziasmul şi performanţa pentru acrea o diferenţă notabilă în lume. Atenţia acestui lider seconcentrează pe ce nu merge bine şi pe implementarea strategiilorsalvatoare.Cel carismatic îşi atrage aprecierea celorlalţi datorită

personalităţii şi şarmului său mai mult decât datorită puterii sauautorităţii sale. Când intră într-o sală şi trebuie să salute oamenii, secomportă cu fiecare ca şi cum ar fi cea mai importantă persoană depe Pământ. El este foarte persuasiv şi îşi foloseşte limbajul trupuluica să întărească ideile pe care le emite. De multe ori luptă pentrucrezul său şi, datorită acestui motiv, multe persoane sunt dispuse săîl urmeze în atingerea scopului final.Liderii dinamici sunt atenţi la trei elemente care să asigure o

bună funcţionare a companiei: coerenţă, adaptativitate şi putere.Coerenţa se referă la o bună colaborare între toate departamentelecompaniei pentru ca activitatea să poată fi coordonată cu succes.Adaptativitatea asigură organizaţiei capacitatea de a nu avrea un

moment de blocaj atunci când intervin factori noi, care pot să nufie benefici. în acest caz, puterea se referă la un lider care este capabilsă privească holistic trendurile şi mişcările din piaţă şi să anticipezeposibile probleme care pot sa apară din cauza lor.Leadership–ul eroic este foarte important pe timp de criză,

deoarece astfel de lideri transmit o imagine solidă, pe care angajaţiise pot baza în situaţii dificile. Dezavantajul acestuia este că liderulare o imagine de neînduplecat, pentru care nu există greşeală şi carenici nu îşi cere scuze pentru ceea ce face.A fi un lider participativ înseamnă a implica toţi membrii echipei

în rezolvarea unei probleme, mai ales în momentul în care estenevoie de o gândire creativă. Cel mai mare avantaj al acestui tip deleadership este acela că îţi valorizezi angajaţii profesionişti, îi faci săse simtă importanţi şi creşti productivitatea.

Domenii de aplicare

Dacă după descrierea de mai sus ne putem face o imagine despretipurile de leadership şi despre caracteristicile lor esenţiale, pentru aavea o viziune holistică asupra subiectului este necesar să adăugămşi faptul că cercetătorii au identificat cinci domenii distincte în careleadership–ul se poate manifesta: leadership pentru tine însuţi,pentru alte persoane, pentru echipe sau grupuri, pentru organizaţiisau pentru comunităţi.Când o persoană aude verbul „a conduce”, îi vine în minte un om

care îi îndrumă pe alţii într-o anumită direcţie. Însă, în ultimul timp,oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că dacă un individ nu sepoate conduce pe sine însuşi înspre atingerea unui scop, atunci nueste capabil să îi coordoneze pe alţii. De aceea, aplicarea leadership-ului începe cu tine însuţi. Ca acest demers să aibă succes, o persoanăare nevoie de: abilitatea de a învăţa, rezolvarea rapidă a problemelor,gândire critică, stabilirea scopurilor personale, prioritizare,managementul timpului şi stresului, inteligenţă emoţională,automotivare şi echilibru între viaţa personală şi cea profesională.Leadership–ul pentru alte persoane se manifestă prin coaching,

consiliere, delegare şi mentorat. Coaching–ul implică lucrul înechipă: coacher–client pentru a asigura structură, ghidare şi suportpentru client cu scopul ca acesta să aibă o viziune corectă şi realăasupra existenţei sale, să îşi stabilească un set de scopuri clare, bazatepe nevoile sale, să acţioneze în direcţia atingerii obiectivelorpropuse, să reflecteze în permanenţă asupra acţiunilor întreprinse şisă ofere un feed-back constant coach – ului. Consilierea se referă laa ajuta, în mod practic, o persoană în rezolvarea unei probleme. Unconsilier poate să se folosească de o mulţime de instrumente pentrua-şi duce la capăt misiunea: evaluări, diagnostice, planuri detratament, ascultare activă, clarificarea valorilor.Delegarea sarciniloreste o activitate complexă, care implică alegerea unei persoanepotrivite pentru a îndeplini sarcina, atribuirea ei, specificarea clară arezultatelor obţinute, comunicarea permanentă şi evaluareapersoanei care a îndeplinit sarcina. Activitatea principală dementorat se rezumă la a ghida un protejat, adică o persoană maipuţin experimentată, la a progresa în carieră. El este, de fapt, unproces de transmitere informală a cunoaşterii, a capitalului social şia suportului psihico–social de la o persoană cu o mare experienţăprofesională cuiva care este mai puţin experimentat.Leadership–ul destinat echipelor se realizează prin facilitarea,

rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor în grup, managementulîntâlnirilor şi managementul de proiect. Prima dintre acestea sereferă la activităţile care includ: derularea unei întâlniri,planning–ul, design–ul, implementarea şi evaluarea întâlnirii. Rolullui este de a ghida grupul către obţinerea rezultatelor pe care şi le-astabilit la începutul şedinţei. Rezolvarea problemelor şi luareadeciziilor în grup este un proces elaborat şi dificil de dus până lacapăt deoarece implică luarea în considerare a opiniilor unui numărrelativ mare de persoane, care trebuie să ajungă la un consens.Misiunea liderului este de a trece prin acest procedeu cât mai repedeşi fără a crea tensiuni în cadrul grupului.Leadership–ul pentru companii este un domeniu vast, care

implică un număr mare de coordonate. Elementul de bază alacestuia se referă la capacităţile de leadership pe care le manifestăCEO–ul în managerierea întregii organizaţii. Dacă o companie esteprivită ca un individ, atunci ea va fi mai uşor de coordonat, deoarecei se pot aplica strategiile şi tacticile folosite în cazul leadership–uluipentru sine însuşi.Ultimul tip de leadership, cel pentru comunităţi, are la bază

identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea în carecompania, reprezentată de către lider, activează şi în organizarea decampanii de responsabilitate socială pentru a le rezolva sau pentru ale diminua. Mai mult decât atât, leadership–ul se manifestă cuamploare atunci când liderul reuşeşte să atragă de partea lui lideriide opinie ai comunităţii, ONG –uri sau simpli oameni care să îisprijine demersurile.

ConcluziiAcestea sunt doar câteva dintre elementele de bază ale

leadership-ului, pe care orice persoană ar trebui să le cunoască, cuatât mai mult top managementul unei companii. Chiar dacă, laprima vedere, pare un domeniu despre care o persoană se poategândi că nu o priveşte, multe dintre principiile sale pot fi aplicate şila nivel individual, pentru a uşura munca unei persoane sau pentrua-i facilita drumul către atingerea obiectivelor personale sauprofesionale.

Adriana Cocîrţă

Exegeză

NARG

Sãptãmânal editat deUniversitateaConstantin Brâncoveanu în colaborare cuBrio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERULZILEI 4

JOI// 15NOIEMBRIE 2012 // ANUL IX // NR. 588

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

Gabriela Huţanu este unul dintre numeroşiitineri care au ales Universitatea ConstantinBrâncoveanu pentru a-şi continua studiile la niveluniversitar. Acum este studentă în anul II la Drept, laFacultatea de Ştiinţe Juridice, Administrative şi aleComunicării a Universităţii, iar primul său anuniversitar a fost încheiat cu media 10.UCB doreşte să evidenţieze studenţii care au

obţinut rezultate deosebite la specializările pentrucare au optat, astfel că fiecare dintre ei a fostintervievat, iar interviurile vor fi publicate, periodic, înziarul „Dialog Studenţesc Brâncovenesc”.

1. Dialog Studenţesc Brâncovenesc: Spuneţi-necâteva lucruri despre dvs. Dacă ar trebui să vă prezentaţiunui amfiteatru în care ar fi colegii dvs. care nu văcunosc, ce le-aţi spune?

Gabriela Huţanu: Consider că sunt o persoanăatipică, termen care necesită a se interpreta raportat lauzanţe şi nu la noţiunea generală şi abstractă anormalităţii. Iubesc viaţa şi acţionez în consecinţă,mădedic ei şi ea se dedică mie. Urmăresc împlinirea meaca om, în înţelesul de fiinţă raţională.Colegilor mei le-aş sugera să-şi stabilească ţeluri.

Fericirea este, într-adevăr, scopul vieţii, asociatăidealului sau perfecţiunii, însă presupune o definireatât de individuală, încât să permită determinarea şiatingerea ei.Infatuarea poate avea ca bază justificabilă numai

inteligenţa. Asta face diferenţa dintre cei mai buni şiceilalţi. Vă rog să interpretaţi cuvintele mele subforma unei „instigări” la superlativ. Nu vă temeţi dehiperbolic doar pentru că alţii clasifică actele

dumneavoastră aşa! Acţionaţi în sens democratic,sunteţi liberi să gândiţi, să spuneţi, să faceţi.

2. DSB: Ce v-a determinat să optaţi pentruUniversitatea „Constantin Brâncoveanu”?

G.H.: Universitatea „Constantin Brâncoveanu”presupune un etalon ce descrie cel mai bine relaţiadintre şcoală şi student. Am căutat altceva şi am găsit.Universitatea „Constantin Brâncovenanu” cunoaşte şiaplică sintagma „respectul se câştigă, nu seachiziţionează”. De asemenea, am găsit aici un raportechitabil între preţ şi calitate, burse stimulante şi altebeneficii.

3. DSB: Cum apreciaţi specializarea aleasă şimediul universitar de la UCB?

G.H.: Am optat pentru specializarea Drept,căutând putere, în condiţiile unei încălcări masive aprincipiului separaţiei puterilor în stat, căutândschimbare într-un sistem obosit de tranziţie şi bolnav,parcă, de democraţie excesivă.Mi-am propus, ca oricestudent la Drept, să aduc societăţii virtuţi care sepierd: onestitate, sinceritate şi alte valori propriijustiţiarului.Am întâlnit în Universitatea „ConstantinBrâncoveanu” un raport perfect între libertate şiconstrângere. Apreciez deschiderea, colaborarea şiimplicarea acesteia în relaţia universitate-student şinu numai.

4. DSB: Ce planuri aveţi pentru următorii cinciani?G.H: Următorii cinci ani sunt dedicaţi progresului

continuu. Pe lângă continuarea studiilor, îmi voigestiona timpul în vederea îndeplinirii unor condiţiicare se impun pentru obţinerea calităţii de lichidatorjudiciar. De asemenea, îmi propun ca, în viitorulapropiat, să intru în politică si să reuşesc realizareaunor obiective necesare şi nu doar utile statului pecare îl compun, respectiv să îl ajut să progreseze.

5. DSB: Ce le-aţi spune unor elevi care terminăacum clasa a XII-a despre Universitatea „ConstantinBrâncoveanu”?

G.H: Îi sfătuiesc pe elevii claselor a XII-a săaccepte provocarea unei noi etape, frumoase, unice,dar şi dificile. În Universitatea „ConstantinBrâncoveanu” veţi avea ocazia să vă perfecţionaţi, săvă evidenţiaţi şi vă definiţi vocaţia de leader, jurist,economist. Daţi un sens înteligenţei! Vă provoc lamai mult şi la cel mai bun - adică Universitatea„Constantin Brâncoveanu”!

„Universitatea Constantin Brâncovenanu cunoaşte şi aplică sintagma

<<respectul se câştigă, nu se achiziţionează>>”

Personal Branding

Din ce în ce mai multă lume vorbeşte, înultimul timp, despre personal branding, ştiind,mai mult sau mai puţin, despre ce este vorba.Pentru a clarifica noţiunea şi a evidenţia motivelepentru care brandingul personal este foarteimportant, vom începe cu definiţia conceptului.Personal branding se referă la modalitatea princare îţi construieşti o imagine puternică despre

tine ca individ şi ca profesionist.De ce să îţi construieşti un brand personal?

Pentru că îţi consolidează imaginea pe care vrei săo transmiţi, pentru că tu controlezi ce aparedespre tine şi ce se vorbeşte despre tine şi pentrucă strategia aceasta îţi aduce bani. Iată etapele pecare trebuie să le parcurgi în procesul deconstruire a brandului personal:

Descoperă–ţi brandul!Dacă încă nu ştii, descoperă care îţi sunt

pasiunile şi ce vrei să faci cu viaţa ta. Defineştenişa de public căreia vrei să i te adresezi, vezi careîţi sunt competitorii şi cum poţi să îţi creezi unloc alături de ei.Construieşte–ţi brandul! Odată ce ai clarificat

elementele de mai sus, este necesar să apliciPersonal Branding Toolkit, adică trusa deinstrumente pentru construirea branduluipersonal. Aceasta cuprinde:

1. Business Card.Creează-ţi un cont separat şi fă-ţi o carte de

credit care să conţină chipul tău, funcţia şisemnătura.

2. Portofoliu.CV-ul este elementar, însă, pentru a dovedi

profesionalismul tău într-un domeniu,construieşte-ţi un portofoliu virtual, care săconţină activităţile importante.

3. Blog/ website.Poţi să scrii materiale despre domeniul tău de

interes, să apari în motorul Google şi săconstruieşti dialoguri pe diferite teme de interes.Networking-ul contează.

4. Profil de Facebook, LinkedIn, Twitter.Acestea sunt cele mai importante reţele desocializare prin intermediul cărora te facicunoscut şi îţi promvezi munca.

5. Garderoba.Dacă vrei să îţi construieşti o imagine

profesionistă, atunci trebuie să arăţi ca unprofesionist, iar hainele spun despre tine maimulte lucruri decât ai crede.Toate acestea sunt cele mai importante tactici

pentru a-ţi construi un brand personal puternic.Pe lângă ele, mai ai nevoie de perseverenţă,determinare şi relaţii apropiate cu oamenii. Petermen lung, personal brandingul este cea maiprofitabilă investiţie.

Adriana Cocîrţă

�S t ud en ţ i d e 1 0