stroe marcus_ empatie si personalitate (1)

8/13/2019 Stroe Marcus_ Empatie Si Personalitate (1)

http://slidepdf.com/reader/full/stroe-marcus-empatie-si-personalitate-1 1/92

incePutulsfirqitului

Senectutea ccept[singurdtatea' l neori da '

Este momentul in care un cercetf , torajuns la o antrmit [ varst i

in.""or.- i e r. r"trogein singurdtateaa aldturiclc

"obicctul"cdruia -a

acordatun statutsuprem' .,- -^1.r^-'incerc aceastf ,stare baz-atdpe o maxim[ nevt l ie de ret lexle

individual[ .

Dupd ce ani n 9rram lucrataldturide cole-si c aceea;ivdrs.t [ ' au

mai incoace. aldtLrr iA" fuf"'qi mult mai tineri ' carc mi-au inf lzat

;;;l ';; gdndir i i .r ambit loasc'm-am gdsit n si tual iade a dorr sl

rdmin dc unul s ingur ' i t " ; ' " "nu singurpc lurne'c i c loarn int imi tatea

gdnduri lor tnele. carc t" '"u o' hoinlr i t laolal t [ ct t alc al tora' au

orol i tbrat n il ivcrsrtatc, dzbind' otu$i ' pe parcursulunci cxtrem de

' ' ' tologiei rtrmine;;tt '

agi tatepcrl()adc'a slr

n trudi t alituri clcccilall i- Nu am rivni t niciodatd a supremalte; t

pentrua adinci ,r, 'tJ'i"*patici '

hul i t din ignoranl i sauocol i t di n

precaul ie, ar care, u ot"" capatde clrum'mi-a ot'crit sat isl 'ac1ic'ar

mai ales.concl igrapti;d de a real izao incheiere' $i pentruci l-am

abordatdc unul , ,ngut ' chiar clacd ltcrior i -am convins i pc all i i ' am

dorit sd-l nchci tot slngLlr '

Ideeami-a vcnit mii clemult' clarde l iccaredatd a apirut o nol la

pisrd carc m-a atras.chemindu-i l ingd mine ;i pe al l i i ' la l 'el de

oasional i ,cu carc atn adunat noi argumcnteexperimcntale' edatc

iinstit sub irrtnaunor lucr[ri colecttvc'

A venit ' insd. momentul n carc tot cc m-aahitut cu folos dp Ia

sintcz-aisati si se nfdptuiascd evea'

' incerc ca qi acunt icizcci dc ani cmol ia scricr i i tez-ei e doctorat

:rc accca$i mofie pentrucil dorcsc

nr- r lu idc t ranspunt ' rcpsihic i ' in

tlc ast[datlln sP-atc ni mulli de

pa; i in studiulcmPat lel 'Personi



Nu pot abordaaceas.tdintezd supraenomenului.empaticdrdardspunde,auchiara-mirdspunde,a catevantrebdri

"ira"J,i.ui"giu

destudiu.



Rccunosc.nsi i . i tn isrLrr rcarrdcpl in i t l in i r norcazi r .ar . in ic-grarcaproPr i i lorccrcct : . i r ir r s istcrnrr llc rc lL ' r . int i Il prcocupi r r ior in l . rcslcornt tni t i r t i ps ihologi lor cprczi t r t i r calc clc al in icrc la intcrcsLr t

gcncral pr iv inr l pr .hlcr r l r t i ca pcrs.nal i t i r l i i ca si la prc.cuparci rsPecial i rr iv ind cr . rolncnulnrpar iL ' l i . oatc anclva.l i rr tul nvci t i tv irpr c.j r I ccun )as c ca s n1 'i r as cp arir.

I r rp. r tant cstc ca acurn si i-ui rs i rn

.c. l c t rvcr r i tccrcet i r r i r . rint rcpr i r rscr dac' i t ccast i rr rccrcarc a I ' is i rncr i tor ic utcr r i .nsi t jcraci-rmur.rcat-a irst n zadar.

SECTIUNEA: PROBLEME ENERALE

Definifii:a

Contrarschemciclasiccvalabi l i oricirci mono-urafi Sti inli l icc dc

anunlat l .

Amalessprecxcmpl i l . icarcclef in i l i ia leunoraut i l r i c lasic i .ca| la

unt l rautor imoderni 'reprczcntan; ia idi t .eri tc lor ramur ialcpsihi l l< l -uic i

q;ti inlif icc, usl indtoria unor dif'erite nterpret[r i alc mecanismului c

t,IO

Att t t tn t l



declangare fenomenului mpatic.Firegte,nsi, alegerea rezentdriieste nacronologicd.

A. Dictionare- Empatia: . ,,proieclieimaginativda unei stf,risubiective,ie

afectivd, onativdsau cognitiv[ intr-un obiectgi .dstfel,acestobiectapare fi infuzat

cu aceasta;2, sapacitate e participaren sau a o experien;d e substituirensrm[irea, oinfa sau ideile altora gi astfelmigcdrilealtora duc lapunctulexecutlriiunormi;cdricomune, semdndtoare"n webster' sThird International Dictionary cf. Kennettrg. Ctart, Empaty, ANegleted opic in PsychologicalResearch, mericanpsychologist,vol.35,nr.2, 1980, . 187-190.

- Empatia:1. ,,staremintaldprin careun individ se dentificd u oaltdpersoandaugrup,ori simtestarea cestora...

-- Empatiaestetic[:2. ,,proiec[ia oastrdmintal6sau masinardnelementeleneiopere eartdsau,ntr-unobiectnaturaln: Harward .

Warren: Dittionary of psychology, S.U.A., HaughtonMifflrnCompany, 934, eed1962.

psychologie, d. I-a,PUF, 1957.

dictionary of the social sciences,New york, The free press ofGlencoe, 962.

- Empatia:,fenomene ezonanfd,ecomunicare fectivicu altul.Empatia eafld abaza dentificdriigi ngelegeriisihologiei lruia,.in:NorbertSillamy;Dictionnaire de la psychologie, aris,Larousse,1965.

I2



personalityand interpersonalrelationships,as deveroped n theclient centered ramme work, in Koch Siegmund,psychology:study f a science".{rlcw ork. T'ront'. l,ondon,Mc Graw-Hilr. oo kCompany,nc.1959, .210.

movement esponses; review of two literatures.perctptualandMotorSki l ls. 966. 3.p. 243-256.

Strcial sychology..,ol. 4, Academic ress. cw York andLonc|on,

At lanta. 969.t-59 .- ..Ernpatiaimplicarc molionalI c consti n rcl' lccta"rcamolicl

rcprczchratln t-rpdrac artd5i nu rcaclia a.pcra dc art[". in: H.

Kicitt.r. S. Krcit lcr,Psychology f the Arts. DukcUniwrsityPre s.

[)ttrham .C., 972'251 285.-. , .Empat iaa cxpericnl i nvt l l r . rntarS.xprimdnd

-abi l i tatcac

srrhsri tuirc ' int l r i le emOli0nalclc altora" n: A. Mchrabian. .

Flpstcin. measure f emotional mpathy. ottrnal f 'Pcrsonality10 .

1e72. . 525-543.- . .Empat ia - capacitatc r- in icda t ' i in lc i u. t r la t rc ,c a slmll

cxpcricnlcic. r rcv. i lc . aspi ra l i i lc . I ' rustr i r r lc . . r . r rc . lc , bLtcu.ri i lc.

[ r r i , ic t l l i tc .lni lc sau i rarnca l toraca5icandar t - i cclcpcrsoanc".n:

f .U. CUrfi. Empathy A Neglected Topic in PsycflologrcalResearch'

Arr tcr ican syc6ologist. o l . 3-5, r . 2. 1980'p' l t iT-190'

- , .Ernpat ia stc-ocombinagicntro asulnarca rlgnit ivi a ro lu l r . r r

eclui lal tg i acti .varcarc lu l r i i cxpcricnlcidc substi tuirc rrro l ional ln

rtt l rr lcaliuia". n: M.H. Davis. Measuring individual differences n

empathy: Evidence for a multidimensional ap_proach. ournal tl '

I tcri ,rnai i ty ntlSocia lPsychok4y.44. l9 lJ3 'p' l l3-136'

- .,Ernpatia stco calcdc cunoa5tcrcEa sc rcl'cr[ a tlccrcarca nu l

ett r lc a inlclc-uc t l acuratctc xpericnlclc ubiccti l 'c lc al tLr i u. l i r r i

piciudccili". i -n:L. Wispc. The Distinction-between Sympathy an d

ir)mpattry:The call Forth a concept. A Word is Needed.Journalol '

I 'c r ignal i tyandS9ci1 lPsych6l6gy. 986. ol .50. 'nr .2.p 314-321.- . .A cinpatiza u ciniva rcprcz int [a simli cccacc lrl ic l tc o alt i

pcrsoanl". n: J .A. ,DcVi to, Human Communication, The Basic

tJou"ru,4 cd. .Hayci & Rc. Publ isl icrs. cw York ' l9i i l t ' p' 222'

Exist[ fenomenul mPatiei?Varic tatca nterpretat iv l a 5i mult i tudincaexpl ica[i i lqrac6rdl tc

l 'criomcnr.rlui mpat ic a pri lejui t dcstulc c0nl 'uzi i pr iv i toarc la

in c c-ucrc acc te 4l&tr sg*Hp91-9re.inps ho o-ua ceb rl a li'

.dar'

totodat [ .a permisGet[ rat"u unor suhstanl ial i a9i c i t re o viziune

scicntisti n dcplin acrlrdcuprogrcsulmctodcll0gici e ccrcstarc.

t4 t ,



; .Confuziile au avut ca origine identificarea, la un momgnt dar, ag' fenomenului empatic propriu-zis cu explicaliile diverse acordate

acestuia ncdt a devenit dificil de determinat daci avem in vedere un

empatiei sau existd conduite bazate pe mecanisme de"de"linia.ea. . -_-. -, , t . .

4lgl_:4" 9_qii1-"4itifilidJe ddlunilmerp3rle?"Itrf ie Cenu ne nu ne mirdfaptu-lCil\qb'eit nogan As6ti,f'aSbe(Hogan(1969),l-riu't-ctr'-lil"U-nti-crnoscme--scrf;---ite,

l'unclionalitdliiempatrcede cdtre comportamentul"puterii"favo-

iir.lrx bateietensiunilornterpersonalei sociale' onfl cte' violeng['

"pt-f

"if.gagdt"tlqt$:t5ri lor'gdndurilor'cli n orceui alt'de

c rrcproprrp.

"o""

qEilltgggqlll+nui p*rsss --de::1n;g5.:

Firegte, fenomenul empatic nu ne apare numai ca o formuli de

deziderat omportamentalce ar trebui sd-l nsoleascdpermanentpe omin relaliacu semeni i .Acestani se dezvdluieca o nevoiep"rronile d"a stabili contactecu ceilalgicu profunde efectebenefice. ntr-un studiudestul de recent Kennerh Clark (t980) considerd cd principalafunclionalitate a empatiei esre reclamat[, pentru togi oamenii, denevoia de contrabalansarea determinanlilor primitiv-animalici din

Hffifrivind exisrengaaimultor enomene

il;U;J J""i4inumei au."F'""",11.i1.1'l::'l::i::fenomenologic i in varietateanterpretdrilorenomenului eretrdire'"

ffi;;'dt' ul renomeblfi;-;ii@i nild'se a _{:

ili: +#;,.,:

lva ln o tui' ei"tt fenomenestedenumit

f@st i t ive, a

bazal-fi

t6 l7



mentionali e un alt fenomen sihic;i anume e cel de pro_ieclie.Potrivitacesruia,rin empatie ersoanagi proiecreazrniliar^fiopi,letrdiri n ,,obiectul" e empatizat entru a ulteriors[ ,"t.iiar"d ucert"

vnlidc Jcccrcetare i nregistrare acestuienomenpsiht"'9:,.'::1"

rlr'('$lcit.ontribu;ia romiorilor studiuluiempatiei dmdnemerttone'

;,;t,;; .r""oruj"i" ferite epsihologia oderndi' de aceea' supra

tlclertntnat atat oe carauttri:=l:

, nrvi .Ic riclcille.peEira]eelg ng ]. q lqlg-

tintles-0_spq"r.gelc4. :iit -in

"."i ""f"*;t" direcf le de cercetare supra3*p1u"l lloll

fr*fi,rf"gi"i-o{"*q

u""'t"L se polarizeaz[n doudcategorlr: na

iirlzfincl e rranspune*;"i;;;iJ-iJeativa

in sistemul ereferirigEl

t98



STROEMARCUS

EdituraATOSBucuregti, 997

E,f*P'ATIH

$I

P, RSCNAT]TATEt



: :1 ^-^r:^-^lx ^^hcficnt; c2re semnltlc

nn lcn 1ilp1i teostareqElg"ta:"fgx#ff+m,,8 irnri r" o p""ol@i-^li^'-Tlt'l^;l.fiJ,ilJ*n#rn1"a;;aa'* i""'jtli;

-. --_-.--a

l nn lc ll c isirnpSlj{ -e-1 9g99

t=''il;i;tilitp5 t nso) con tatd'n cazu simpatiei

- o ul^t:l,t-tt"",u

t .6..rr .--.rr..r,, to ^r..o^rit., conducdnd la o participare neegoisd in

:ifi llii' 1, :'p; i ;il;;;i" i "n'p14';emnii 6acude_=ee-ilsrr

; ;'.; ; ;,' n ccl v' .k g,cir gg*g pallejerg$irr-plq9'q i u 't anepy' 9 i

irr pEilro|gi.a 99- tgl3:'f ir ulri inii ani' cercetareasihc

dccE,tflhcstiune.e ncearcd' stfr

I"#'lii,it,'iffi ffiF#-ndiqccHtuiu.,.*C; Pn-u;aala" o e

rninpnflrrrnii.edealtdparte')qltpj

ptlhic prin cqre--g-persoandncear

';;i;i .,i".

alc fi i'a-piiliu5;1i1uii--

izdnd

t-.{ lnlluenlat de teoria psihanaliticd.Personaloptez pentru termenul de| .,tr?npune e. s h,glglg4'

-1g.r u ifrF;'iI-qoslili.eu@:ea ei primdn tmal exacr mecanlsmulpnn pare se declagr-arzx fbnomenul empatic.Totugi, ,,transpunerea sihologicd" tinde si elimine posibilitatea

afar6,cdtre o altd persoand"'Prin

nuniune"' Cel ce simpatizeazf, ste

form lui LaurenWisPe'in

emPatie

te ce, ,in simPatie oi ii substituim

rnchide, cd emPatiaeste o cale de

e doud conceptediscutate'

ritd delimitare conceptual-;tiinlificI

I Prezintdfenomenul emPatiei' Am

mal exact mecanrsmulprin care 3E

2t22

pr._ul*e-s"*Ilg .",,g.u-l-*t"Tp lnea identitate.eprezentdnd.



{- -Frre$te,nsd' crffint-drilileTuncfiililbenefice mengionate,mpariain constelaliardsdruriror e personaritatee caredepinde tructural

n i:" _f1y:ii,a ql^une e[coiGEii$-ma. 9@] oi n aceaia perspectid,T.auren ispe (1986)nb atrage tenliu"@mlqpse&llrl3lur-ir.Jlu_4til_nuumaipcl'ertit.d,ci$i abuziud."

"*;;;d, "lfilnfficin al doilearf,zboimondialnazistii-if insogitbombeleu.un.ur" .uprocedeensp[imdntdroare 9g1]

-4--9rearicd 9i panicd nue ,ceibombardagi.i s-aujor-osi ." fi"rF: anricipAndmpactur nveniie,lor' Estenrr-unanumeeniforosirei-fynclieianriciftrue brnpuii. ica o modalitate buzivdn scopuii ;i;?i;;.

$i in cazul transformxrii rtor funcgiiareempatiei n consecingcnefaste entru ndividsepot sesiza i{'erite specreucaracter egativ

,';i;ffi 9lirnctionalitaiei de 6[-unui

*i-Ttr1$-r"," procesu emptic este.dg

. " tli ].1'1tl]:::t'u'nvAitrl..in'modbi$nuit,un caracter curtcircuitat' ceasta reeazd'

, care izeazdaptulcdg q 11lr4gunosirgres.j ngelegere-deip emiatic

\ nsfnits formularea;l9l t".,.rt9Fiteadlionare supra eluilalt,n fond,I clrtal de EerupulEle A,trf{_".pglnsufra influengdrli ociate

prirrrlldil'icultate n a-l analiza'

El'orturile depuse de cercet[tori in domeniul empatiei s-au

colroentrat,mai ales,asupradefinirii naturii acestei acultdqisubiective'

fe gi asupra descoperirii unor mijloace eficiente de depistare qi

evnluarc acesteia.roblematicamecanismului sihological empatiei

t*iin" i""a atenfia pecialigtilor'are.ncearcfl"ta 9".t:"1l';1:",1:,"t:

acesta

ndividualitatea

informagieidespre atura subiectivd a altora, accentueazd evoia de a

anumiteiurdri de

qrg.bl:-l- iasupra pr"li"rn"i9"91tn_ila.io. corrceptuale,urprinzdnd posibid conrradicgie inrre

ljifirilf1l''*rei J..upu,.experimenral,3pqatl dezva-l-u:-q

iljliiiiii ia;tis"1"1iil" :ilT:reffii1nfFft urmeaz6,ncercdnd [ sistematizdm t o vrzrune

peponalI supracestui ecanismfitn]1.onala asuPl4 4LrJLur r " " - - - ' /- '-- -.-:r I

oricum,pu-tem precia"e'@lHl'

lrir,r:,F]re@t'-1[rs:elslur-q're:tiffiT:ffiI q ',p-uqq"bEsru. t{151#Tfffl61

"1,, ceeace

0'-^-*::

.:.rugP T'e tlSE13g*gg'$;ea erelari urr.orm,*Sp..n(l:I-:l obj"" u. pe.de o parte,gi(frodusuL mp-aqg-,(starea

Mecanismulsihqlgglg

inzdn f-deTisiffiIT-E964 tro__fii-FG?acieiii't a

itttii umqle.n-aEdeaflffiinmchalunecarea cestuia epermisde mult cdtre polul

l, patotogtcul.mic;breazdperlormantelc

aceacond-qitd'O-g -W

2tmp-aqs-,( Tj



cognluv caracteflsfic.

de vedere.TrebuiesI incercdmsd interpretdm venimentele rin------------------.---optta persoaneiesp [@Erat.Esteo sarcind ificild,aarEticienta, firc4 aurorui:--**"*

Estevorbadeo anumitx ensibilitatea implicaliicare eprezintd.manifestarepecificda mecanismuluiipsihologicl empatiei, n stil

ri personaj iterar de-c[trescriitor'

imaginatmodelulobiectiv' eul se

constituie o eroarea perceptlel9l a

)auzar este ceva neanimat sa u

ipaticd nu constituie o interpretare

' I tervrneluziasauhalucinagia"' u

atia inceteazd de a fi PercePlie9i

:. CAndobiectelede emPatizatsunt

empatiaestecert perccpliecorectA

lnrmaleinferioare atunci empatta

I ref'eritoare a condifa extern[ a

refer[ la valoarea nkrrmalionali a

r[, neap[rdnd "efectul"empatlc' lar

lare iscul ca,,cel[lalt" s[ nu poatd i

orba sd se trdiascI contradicliadintre

Lrede balans' o oscilaqie ntre"prea

mite sf, se obl in[ rezultatele elema i

)a ca pentru a se pune n locul altuia

mecanismului sihological empatiei .

surprinderea ecanismului du psihologic, ele ce urmeazd orreprezenta oar o incercarede,a organizaproblemele u care seconfruntd ercetdtoruln scopul ducerii norclarificlri din-punctul evedere bordat.

O primb constatare se referf, la f'aptul cdconduitei em

i"gat";d""

p.i." d;ail;;;rr"T."supune inilialun ,modet

declangarea

t0 tl



estepreferabil ca obiectul de empatizatsA ie situat pe un teren relativcunoscut. ,Cel5lalt" preadepartesauprea aproape ntdrziind intdlnireaempatici. Aceste emarci pertinente ixeazd, iferenga intre cunoagteregi empatie,pe de-oparte,dar si intre necunoaqterei 'empatie.

In ceeace prive;te cea de-adoua condilie a declangdri i rocesulurempatic, gi anum e condiEia ntem[, aceastase bazeazd. e unelepredispoziEii sihice ale individului, cum ar f i : o mare sensibi l i tate

pentru rdiri emogionale vialabogatX i supld,experienld mo[ionald,posibilitili evocatoare qi imaginative care activeazd capacitatea desubstituire;i integrarea stdri loraltora,dorinla sau ievoiade a stabil iun contactemofionalgi de a comunica,un contactviu cu propriaviaq[emogionald, eeace presupune n intensprocesde autocunoagtere.

In lucrareadeja men{ionatd rving Janis gi colab. (1969) observdexistenfamai multor f-enomeneare ntr[ sub ncidenla ermenuluideempat ie .Ast fc l . autor i i sc re ferd a empat iaestet ic i potr iv i t cdre iaobservarea nei operede artl dezvoltdn ,,eul"percipientmicromi;cin

;i posturis imilareobiectuluiobservat,nducdnd tdriemolionale.Aporeste empatie magici - de tipul partic ipiri i autiste(mama deschideinvoluntar gura cAnd igi hrinegte copilul). Urmeazd identif icareaincon;tientd a fiecdrui individ cu un partener al speciei prin

,,recunoasterea"a fl ind similari. Un al patrulea enomeneste cel alcontagiuniiemo;ionale a modalitatede transmitere irectda emo;ieifdrdphstrarea istan[ei.Pentru ain l ine sd se refere a empatiamaturica f i ind capacitatea e a sesiza rdirile altora ird a pierdedistan[a auobiectivitatea,capacitate are se antreneazdn interacfiune gi se nvaf[social.

Importantd sub raportul condi;iondrii interne a empatiei aparereliefarea de cdtre autorii citali a aga numitelor prerechizite aleempatiei mature intre care not[m urmdtoarele: empatia apare laindivizi pe care-i intereseazdgi altceva n afara propriilor probleme,caresuntdispugisd-i asculte e all i i , c irora le pasdde oameni,carepo tretrdi ceeace observdcd trdiescceilalli, care gtiu ce se petrece n ei, ginu aparesau aparegreu la acelepersoane a care carapacea efensivdesteprea rigidX pentru a fi penetratdde.emoliile altora. Sensibilitateaemotionald tafd de algii conchid autorii, depinde mult de experienfaexistengei rXite.

Tot referitor la condilia subiectivd care favorizeazd conduitaempatici, Ezra Stotland(1964) pune n evidenp rrei forme specificedeempatiecare se realizeazd.e cale maginativ-afectiv[. Astfel, autoarea

condition" n caresubiectulgi

'iputernice ecdtdaci persoana-

Jealtdparte,atuncicdndsubiectul

rmte ntr-o situa;ieemolional['o

rsarea imbolicd euluipropriu n

iectaPe sinePentrua^dobdndi

emofionalea altuia' In ceeace

:iaaParemaiPuginmanifestd ecAt

'ii imaginaiiei ao condilienternda

rleclunglrii conduitei empatrce ntegral aga numita "imaginaqie

Buh$titutiv6"termenutilizat de A' F' Osborn 1965)prin careo

per$()and ezvdluie. upatitateude a se introduceprin substituire

mentrtrincontextei""i""ii'-x""'il",n:'J,;il:,t;riTiiltt;l#;lui obiectiv, Perceput' evocat sau

: 9i Prin mecanismul Proiectiv' de

: model.

igiilor psihice zflate labazaempatiei

nstein(1973)' Autorul are n vedere

i cate intrd in interacttune cu

: contribuie la aparigiaempatiei' Pe

atiapresupune a subiectul aclorul'

Pr""L," cu acurate;emodul celuilalt

'oteaz6E' Weinstein - acestedefiniri

euntn uncjiee istemure emniricalilJffiTj}flffiitjlfi,ffg'll

:dndulei abilit{i simbolicecaresf,

deremai multePersPectiven mod

le autor,qi nu numai' ca aPanaj l

E. Weinstein,cercetdrile are au

9i IQ audovedito relalieconsistent

nclzitivda aceastora'Argumentll folosit il reprezintd ezultatele

prezentateeG. AllPort n l96l '

,2 tt



de imprQuririle. de via;d, diferenliazd, concludent empatia decu.noatteregi de identificare, oferind o ,,porti;d.. de intrare gi unerminime ,doze" de detagare.

-Stabilind condigiile necesaredeclangdriimecanismului psihologic

al empatiei se impune o intrebare firelscd referiroare [a o posibildetapizarc a desfdgurdrii propriu-zise a acestui mecanism. Unii autoriv[d in mecanismul psihologic al empatiei un proces se apropiere

demodelul de emparizat,de cunoagterea acestuia,de asimilare dut"lo,modelului gi continudnd printr-un proces de apropiere a modeluluiextern de eul subiectiv de acomodare la model. Astfel, Arnold

termeni extremi cum sunt proiecfia eului qi identificareacu altul. Dacain limitele normalului - obse.rvd utorii citagi influenlele eului asupraaltuia gi a altuia asupraeului se afld intr-o starenecesard e echilibru,in cazurile extreme, de tip patologic, se constatd ie o contaminarepatologicd a altuia prin eu, fie

o depersonalizarea eului absorbit dealtul.

erteproprie,modelpe careapoi l proiecteazdn afard ub ormaunei

imagini experenlial mbog[fitd aptd sA declan;eze enomenulde

,,mril,,rr.. ubiectiv[pe psihologia eluilalt,de re-trlire a unor stdri

qimilurc u ale modelului xtem.Acestmecanismomplicat oart[

Ito6to, azulspecialn care,numai n relalie u ntroieclia, roieclia u

iliEtorsioneaz[unoagtereai ingelegerealtora.Parcursul trdbdtut

prlnmijloace sihologicee a ,,altul" a ,,sine" i apoide a ,,sine"a

,,eltUl,. roduce onduita mpaticide nlelegere iparticipare fectiv[

f4E de modelulpsihologic biectiv'

Notammai suscd perspectiva nui mecanism tapizat l empatier

F6art[

doargirul principiuluigeneral, entruc[, in fapt, nterac;iunea

blntre introiectivgi proiectiv,carese parecd esteexpresia ealdaeonduiteiempatice, ste ncd greu de sesizat xperimental. ceastd

vlziunene oferdo solulieexplicativdde moment,dar problematica

mccsnismului sihologic l empatiei dmdnencddeschisd'

O definifiesinteticiTrccerean revistda numeroaselorefinilii oferitede prestigiogi

cAt$i a funclionalitateacestui'enomensihic.

In ce m[ privegte, u aproximativun sfertde secol n urmd am

Fropus definiliede ucrucaresuna stfel: ,empa ls -9le3ctl&ngpgn

nrlhicde dentificare arlialdsau otald, onqtientd99111-c-o-L+ti9-nJ4Lnci petsoan"ffi oftaffien'' ffian

-lii:ii;ii i t, yy

,6

unel persoane,



Ceade-adouacapacitate,aredupdviziuneaautorului itatdr stalabaza empatiei, stesensibilitateaa15de parametriielevanli.(cuesensitivity).,Inafara onfigura;iei lobale stimulilordisponibili ntr-o situafie atd , iecare rebuie [ fi e capabil Xsesizeze i aceistimulicare au o relevanld nferenliald pentru modul in care celdlaltconstruiegtetructuralealitatea". incolodecapacitdgilee ocalizareselectivd are sunt inv5late, cum ar fi: sensibilitateaa producliaverbald, au semnificafia erbalda gesturilor, xpresiilor acialesau

inflexiunilor vocii qi care sunt considerate e autor semnifica;iicomune, pare, entrupreluarea curat[de rol, sensibilitatearescutAfafd de anumigiparametrii. ,Aceastd ensibilitate d posibilitateadiscemerii diferengierilo rnterindividuale, n raport cu modu deinterpretare le aceloraqi emnificagii , au cu modul de utilizarealeaceloraqi emnifica;ii e cdtreacelagindivid, dar n situa;ii diferite,Cue sensitivity mplicd rnai mult dbcdt cuitate senzorial[.Aceastaderivb mai mult din diferenle Constitufiona le,a, spre exemplu,reactivitateaa stimulare, are se poateobservancd de la hagtere".Conformviziunii lui E. Weinstein ,semnificaliile untproiectatenacel el de cdtreceldlalt,ncdt sdpoati fi asimilate irectgi consistentcu seopurile-sale.cestmodproiectat e a defini situagiaoatesd ie

diferitdemodul n careel o definegte e plan ntern". n sfArgit, utorulnoteazdd ,persoanelempatice,ascultd" uvintelen aceeagi dsurdin care ;ascultd 'motiilegi dispozigiile rin indici posturali,mimici,fizionomici, aredevin deosebit e evidenli ncdtapare discrepangdintre cele doud orme de limbaj". Ca urmare, aliondndn acest el,autorul se agteaptda existenfaunei relagii ntre empatie gi stilulcognitival vigilenpi perceptuale.

O ultimd referireprivitoare a condilia ntem[ care avorizeazd,declangareaonduiteiempaticeprivegteo interpretare ersonald ecare ncercsd o realizez rin raportareaa concepfiaui J. M.M. Mair(1977),'unreprezentant e seaml al teoriei constructului ersonal.Autorulcitatutilizeazdn explicarea elf.uluio metaford rivindeulcao comunitate e euri, sau altfel spus,-persoanaa o comunitate e

persoane. ceasta errnite, a o persoand, rin raportare a sine, sldescoperen propriulsdueu o rnultitud ine e alternativexistenfiale,pluralitate e roluri, uneorisimilarecu ale celorlalgi, lteoridiferite.Individulopereazdu subselfurile ale elativ d entic u modul n careopereazdn relagii u al;ii. in acest ensgranigele u ceilal;i para fimult mai lexibile. ,Astfelneputemconsidera enoica i ind compuqi

dltt frrsttr rrrrll i l1ii". n tblul acesta' persoandoates[ tr[iascd

iurn,=rit tt ,n ,,iu*ndin pielea"unor variaiealtepersoane e care e

tJetrttft,t 'r'lrinltt structuia ropriei ale ersonaliti l i '' -"A,;enntnl)otcnl ial i tate,p""u'"oputemprobafiecaredintrenoi ' in

relltii t,i rtilrrrilc'noastre,-poatedofereun argument alabi.l entru

ernlir.nr$rrnccanismuluisihological transpuneriin psihologia

;l,i;i;,.i; ',,.,r.,.r,ri" "".n[ n.""ruid qi suflicientf,ntegrdrii mpatiei

In ltluctttru'unclionaldeuhii'

Slrte,,rttizfintl ele expusemai sus s-ar putearecurge i. laun

eunuoliirrtotivafional,""i

d" nevoie' ca necesitate ubiectivdde

t#iairn,,up,"re,de rranspuneresihicd n cadrul ntemde refgrint[ al

eltttle,huzttl p" o"*p",i"np

individuald alidatd ocial'o nevoiede

E*ptil" intcgrat[ n nivoia de comunicare' aremijloceqte enetrarea

eUacurutclcn via;apsihicda celuilalt'=-E, piitlite aceade-a reiacondiliepecareamnumit-o"credinla

n

convcnlie,. ceastaereferd a conduiiade transpuneren psihologia

eelullali [r[ pierdereadentitdgiiesine'

Menlionamanteriorcd irving Janis 9i colaboratorii^Y,9')

G€flridcrau mpatiamatur[ ca fiind capacitatea e a sesiza rdirile

iituti Lutaa plerdedistanga auobiectivitatea' resupundnd clard

;up-i;r;;fu'sineqi ceitat'li i astfelddndun anumirsens rocesului

do tlcntificare'Dcsigur,ns[, cd pentruargumentareaeleide a treiacondilii care

Ellgur["t""unismul psihological emp.atiei'eferireaa Carl Rogers

ilb'5ri upur""u "oifi"atoat-e'

Autorul considerd d "afi empatic

lnreamnIapercepe adrul nterndereferinl[ al altuia'cu acurate;e'u

iiiui,"otponent;le

saleemolionale i-semnificagiileare-iaparfin"ca

;i;;;;; a'i i cealalta ersoana,ar fdrd a pierdecondiliade"ca 9i

cum""'devinede identitate' are

Dacdaceastd ondilie se pierde,starea

e;tco stare xtrema, epierdere propriuluieu' rizdndpatologia"'

Agadar, n empatie,congtientsau.neconltient'

aparent.sau

Innpai"nt,cineva se transpunen.psihologia altuia' pdstrdndnsd

lr.Ltnta conttintaproprigidentit[;i' .A;a se9iexplicdunele'conduiteimputi"" carevizeaz|un osibilechilibruntre dentificare idetagare,

f[r ldecareinterpretareascenic[n-armaif icreatoare,sauterapiameJi"ura -armai fi eficient[,sau,n sfdrgit,elaliadintreprofesor i

Qlev r anihilascopulnstructiv-educativ'

Pdstrareaondilieide ,,ca-9i uml'in conduita mpaticd'n func[ie

t4 ,:t



I emDatlce ode celemai multeori nediicursiv i

instinctiv,n mani6rE,,s.urtiircuitut6,.,

qe.gsstbll-{gl.e__gg_q.gggLl_q".,p-lgTqti-$emu-nuai+ug::-plg-{9nddcgactenti iroiG-'.Yi^lYj'.

-ygr-,re--uler-gg#. .PI Ul u nqa a c aracte n stl c or de pe rson al atc

1=I:]l "- ' st Potri ii rm"CffiT6;81 igSOffievUaTeapei uu-:

rv rg lJvs rur

de a ,,retrdi atitudinire artora" se consumd intr-un f-enomen al

care std labaza clientlggt In viziunea utorului.citatmpatia easociazdu f"ic.p1io^: : -- , : y -.bi l i tateade a judecu.u u.u.oi. r .

ucupanou-se e mAsurareabilit5tii-se de m5surarea biliidtii

ne ef'ectuarea nei

(1971)considerd d, da9_4u exisr[empatie, u poaresA existe

empatlce'carl Rogers se ref'erd n mod expres a aceastan termeniisurprinderii acurate[ii predictive. Introducerea de cdtre autor a

' / \' ' '---;ropiere (se poate cltl $l loentlllcar.;' 4 wur':-

I rplie 1i c nivelu ut sggPlgPl€e- ^"::::;' I;*-";; in situalia,,'.l'l"nliil ll;.lffi

iii;iil"'#d#iffiqf :#FlF*'baransul""ul;

em uti t r eatizeza eax denffiare-oetit:::"iT':T:1Xi:T:

";;;fi:;il;j; ;; raptcunoscutdcineY4-qqe-tn?iJnpat'ru

intr'-t'r*r*enl-'ggary5,:ffililA"l .*Patier-- ePIgPg$Ujdc

-a[ulPoate PQIen]o t""" ' " ' '"

ldp$1jsq4r-t pl"-'s@ffiiil"r'ffi.ii "='i ;

fi i i ;",ln tx'condi1i n t' inmarema r '

rezultda:n-J*Pf[:4.-iLgUqiA

scluilrrltoilug" ,l PE tIt' tie chtar

viata{sau

t" el suPeriorde

m n 'e tare"rie"'a"O'"' t?5ait, "ttfqtl"

-i' *itil:ti-**::#ffi

de is. la

ffi:ffil i i:,t.""; ;; ;;p-"*"s u n cl": :'-'li'#;ilg,?::| ,-^:L:^,,t,,: rr6an ne(:eqar asiSUfdfi i ungt

-4. , -i"JtHunclia de comunicare

26



introspeclionismului, de a expl ica cunoa$tereapsihicului-altor

persoine.'Necesitatea a psihologia sd-9icomute obiectul de studiude

iu ,,"u" la ,,altul" a impus aparigiaunei concep;ii apte s[ justifice

de detecgie i evaluarea fenomenului empatic'

. pdrintele spiritual al teoriei emparieiesteconsiileratTheodor Lipps

401l



atunci,empatianu este,pentru mine, pentru empatizat,,o mitalie, cdcigi acum, n actul empatiei, ipsegtepentru congtiingamea uxtapunereaimitatului gi a imitagiei: ,Imitagienrerioard",nu esre,agadar, errnenulpotrivit pentru chestiunea n discugie. ,Empatia este termenul caretrebuie s[ ia locul acestei ,,imita;ii interioare" care poate fi gre;itin;eleasd" (p. la9). ,,Eu pot empatizanumai ceea ce simt. A l,ern-patiza" nseamnda simgiceva n altul" (p. 152). ,Momentul decisiv al

empatieiconstd n aceea d eu resimt empatetic, n contemplareamls-cdrilor, asemeneaadecviri interioare sau modalit[1i ale unei atitudinrinte^rioare"p. I56).

In cadrul teoriei empatiei, Theodor Lipps surprinde mai multefeluri de Einf{ihlung: l. Un genet'al aperceptiv Einfi.ihlung, careexprimd capacitatea e a ,,insufle;i" obiectelepe care e posedd,de a leimprumuta o anumitd acgiune; . un Einfiihlung empiric in bazachruiacineva poate transpune in obiecte fo4a gi activitatea proprie; 3,F.infiihlung-ul dispozi[ional, care asigurd obiectivizarea proprieidispozi;ii,asigurdndu-se roiecgian obiect;4. Einftjhlung-ul ntuitiv-aperceptiv, care-exprimd transpunerea vielii noastre suflete5ti in

ceilal;i, in fapt, cunoagrerea emijlocitd a propriei naturi psihice pebaza cdreiase realizeazd proieclia sa n ceilalgi.

' " '" l

Ca teorie inovatoare in epoc[, concepfia exprimati de TheodorLipps cu privire la empatie n general,gi la empatiaesteticA,n special,a smrnit interesante dezbateri, unele dintre acestea, evidentiindimportan[a gi semnificalia viziunii aurorului, mai alei, in ceel c"privegte mplicareareceptorului, mplicit a psihologiei n contemplareaesteticd, l tele,dimpotrivd, subliniind imitele subiectiviste i animisteale teoriei. Ne vom referi pe scurt la acestea:

Direcgiile din care s-au produs principalele comentarii asuprateoriei lui.Theodor Lipps asupraempatiei au fost cele din perspectiva

esteticii, a si cele din perspectiva sihologiei.La pulini ani dupd elaborarea ucrdrii fundamentalea lui Theodor

Lipps intitulat[ ;,Estetica",un alt estetician de marcd W. Worringer(1908),comentand ezeleprimului, pune n disculieceledoud nstincteimplicate in actul estetic 9i anume nevoia de empatie gi nevoia deabstractizare.Primul instinct reconsideratdupi empatia lui rheodorLipps, este denumit de cdtre W. Worringer instinctul de intropatie,,condifonat de o relalie de incredere panteistd fericitd intre om sifenomenele umii exterioare", ar cel de al doilea - instinctul deabstractizare ,care-9i afld frumusefea in lumea anorganicd,, (p. 32versiunea onidn[).

Oonstituit-o iziuneapsihologicd. .L. Moreno (1954) considerd d

432



Lipps a discutatsistematicconceptul de Einfiihlung, remarcd aptul cd

acestconcept exprim[ tendin;a percipientului de a se proiectape sine

in obiectele percepute - fiind considerat un caz de animism. Acest

procespoate umbri distinclia dintre eu 9i obiect. PentruLipps aceastd

calitate subiectivdeste experimentatdde persoaneca fiind in obiect,

mai degrabddecdt despreobiect. Obiectele sunt mai curdnd sim[ite

decdtvdzute.

O analizd complexd asupra teoriei Einftihlung-ului la Theodor

Lipps ne-o oferd rom6nul Vasile Pavelcu, care, in doud lucrdri

fundamentalepublicate a interval de aproape30 de ani, formuleazdo

seriede semnede intrebarecu privire la aceAstdeorie. Astfel, intr-un

studiu publicatin 1937,autorul citat degajdcritic urmdtoarele dei din

teoria ui Theodor Lipps: empatianu areca obiect numai omul; ceeace

esteproiectat n afard nu sunt numai stdri afectiveci 9i reprezent[ri 9i

volitiuni; obiectul empatiei nu este de riatuid exclusiv afectiv6nefiind

decdto autoobiectivare,empatiane face sd trilm in allii pe noi ingine.

Aceastaesteconsideratd,a expresiea unui solipsismgnoseologic-

Obiecgia undamentaldpe

careo aduce Vasile Pavelcu constd n

faptul cd teoria clasici"a empatiei nu reute;te sddplimitezeprincipalele

coordonateale ingelesuluiconceptului in discugie,9i anume: obiectul,

naturagi valoareade cunoatterea empatiei. n ceeace priveqteobiectul

de studiu, nu apareun consensde idei privitor la conlinutul fizic sau

psihic, ori psihofizic al empatiei; privitor la natura acestui enomen,nu

este precizatd teza dac[ in cadrul empatiei avem de-a face cu un

mecanism strict de proiecgie afectiv[ sau intervine 9i proiecgia

neafectivd, nteloctivi; in legdtur[ cu valoareacognitivX a empatiei nu

se delimiteazddacd ceea ce eul'trdiegteca starepsihicd strdini este o

stare integrald a altuia sau este propria noastr[ trdire obiectivatd.

Aceste ncertitudini duc cu necesitate a intrebareape care autorul ;i-opune, gi anume dacd empatia este un act imanent '-sau unul

transcendent

tntr-o alt[ lucrare fundamental[, publicat[ mult mai tdrziu (1965),

Vasile Pavelcu eia critica lui Teodor Lipps care consider[ procesul de

empatieca o proiectare a stlrilor noastrepsihice asupraunui obiect din

afar[, un proceS de insufle;ire a naturii, pe care, ins[, il ap:rec\azd a

firesc in crealiaartisticd. ,,Dai, in acest caz - noteazdVasi-le-Pavelcu

noi nu gdsim ?ntr-un obiect decdt'ceea ce pusesem in ei; proiectdm

intdi, in afar[, stdrile-proprii, le recepliondm apoi.ca venind din afar6,

p€rcepem oglindirea propriei noastnepersonaliidg i. Ndvodul pescarului

rC ntoarce,n acest az,cu confinutul u care usese runcatn mare'

fJioutorul itatconchide:,Ag.a-zisadtrunderen viala duntricd unui

alteunu estedecdt autoobiectivare,ai ust,un actdeautoproieclie.

tn allii sesizlmpropriilenoastrerdiri.Nu esteoareaceasta pozilie

tipicUgl specificd olipsismuliignoseologic, la cum am calificat-o

prlvire a reoriapsihologicx empariei i careau pierdutdin vedere,

ppUtcal datoriti unor motive obiective(precaritateaehnicilordei

investigaregtiinfificd) tocmai cercetarea ropriu-zisd,obiectivd a

tLructurii i mecanismuluisihologic l empatiei.

$i totugi, nfluenfa xercitatd e teoriaelaboratd e Theodor ipps

C bstdestulde consistentd ai alesn treidirecliimajore9i anume:.

ln privinga feludrii,evidentnuantata, acesteieorii decitre o serie '

lntieaga e aurorigi gcolipsihologice i estetice; . in ordinea e dei

evalorific[riiproblematicii rivind enomenulmitaliei9i,3?nceed epfivegte fectul ndirectpeCare-a avutsustinereaeorieiasupra nor

boncepgiimetodologicen studiulempatiei.Cu privire la preluarea

tcoriei lui Theodor Lipps in domeniul esteticii nu vom insista,

nef[cdnd biectul rezentului tudiu.Observ6m,ns[, cd aceastdeorie

e f[cut nuanlat rozeliligi n psihologie.

LaurenWispe (1986)constat[cd atunci cdnd Titchener 1909)

trsduce oliunea e Einfiihlunga lui Lippsprin conceptul eempatie,

de agrecesculmpathea,l pdstreazddeea uluiproiectatn obiectul

p€rceput.Existd doud faze in concep[iaasupraempatiei ui E'

Titchener.Primaexpusdn 1909potrivit clreia nu putem cunoa$te

lntle concep[ia lui Theodor l-ipps 9i gcoala configuralionistd

1'4



reprezenhta e Koffka. ln cadruracesrei coli ,,inlelegerea tdrilorpsihicegi cea motorie se bazeazd.e asemdnareaintre structurasenzoriald i ceamotorie ntre percepfie i migcare. recerea e ratrlire (a mea) expresieamea),a expresieperceputda altur) trdire(a altuia)se explicdprin identitateaormelor. a configuragionrgtiasemlnareastdrilor psihice se bazeazdpe asem[narei structuriif 'ormelor.$i vasire pavelcu; citdndu-i pe Koffka conrinud:,,contagiuneai nferegereafectivd

esprijindpe mitagie,ar imitaliaafectivd,a rdndulei, nu estedec6to triducerea unei ormemotorii,expresive, unei persoane,ntr-o formd senzoriali,a alteia,ambeleformeavdndacelaginlelesgi fiind legaten acelagimodcu ur".,"t"'..F[cdnd acesteconstatdri, asile pivercu considerdconcep;ia uiKoffka ca o rranspunere teoriei rui TheodorLipps in rifiuulurpsihologiei onfiguralionistei formuleazd,orodatd, i izomorfismultindesXanticipezenele iziunialeciberneticii oderne.

Iatddoarcdteva rgumenteareatestdmplicagiileeorieiempatieielaboratd e TheodorLipps n psihologie,ilierdconceptuald.u.",utoaterezerveleormulatede diferi;i autoricu privire la ,,pdrintere..empaliei, si pdstreazi ocul de

,,inovare,. tiin;ificI in istoriapsihologiei.Pe aceeagi-filierdonceptualde nscriegi preluarea ecdtre

-pre-srigiogisihologi a problematicii mitaqiei'din teoria lui

Theodor ipps.FXr[ a intra in amdnunte rivitoare ra fenomenul mitagiei

consemnlmn primul 6nd.conrribu;iaui H. Wallon 1964) are, el0ngdo seriede referiri interesante supraconcep;iei mitaliei aGuillaume,Gross, innbogason,offka,reiagi eoria ui I_ipfr1*p.uoriginii subiecrive imitaEiei,onsiderdnd[ in descrie."u'-i.nrtui"iinteme" eziddo partede adevdr.

DupdH. wallon, imitaliaeste ircumscrisdedoi termeni ontran:,,fuziunea,nstrdinareae sine n

obiectsau ,participare..a obiectgidedublareaap de modela actuluice trebuie"*".utut.

Nerezolvataaceastd pozigie xplicddivergengereintre doctrinere rivitoare aimportanlamitaliei n evorugia sihic[, sau a narura

"iinragil fn

continuareH. Wallon apreciazd.I ,,a e l[sa furat de contemplareaunui specracol u inseamnd [ r[mdi pasiv.Excitagia u .a-a,ie fu.cerebrald' ase dspandegten mugchi. egi acegtiaot s[ nuefectuizenici o mi;careei suntrorugisediulunei activiid;i ntens ;r;;f,;;-;"subiect, egi mperceptibild ltora"... ,Eaesteo starede combinaresensibilit5giiu migcareaub ormaatitudinii, l c[rui dublucaracrer

consttr ocmai n faptul c[ estesimultansau altemativpregdtireaactului 5i agreptare: remigcare i preperceptie.....in finJ, oricetttigc'areparentd oate i amdnatd, oai activiiatea osturald u estenicidecumtinsd i din eapoate eie;i mitagia...

curt JohnDucasse_(966)apreci z1, d, mpatia e ealizeazdrinirrritarenternd modu-lui eacfiune omului reprezentat,eexemplu(lc statuie), rin stabilireaunui ,,setmotor."caie constituie endinga

r:lltrcealizareac;iunii... cliunea rin ntermediulmitagieinterioarepoute i atunci ontemplaresteticd...HansKreitlergi shulamithKreitler 1972),inacord u A. Bandura,

nprcciazdenomenulmita;ieicd fiind indubitabil ndiferentde faptulcll rnodeluleste eal sau ictiv, viu saupictural. ,Existd prt".ni"dlcgllturd ntre emofie gi acgiunea uscurard...xistd eviienla cdn'umitemigc[ri pot evoca rdiriemogionale.ceastd orespodenlduc pcrf'ectd.rebuie i intervinE n fenomen ecunoagtere d laigdaliluafiei'-. otugi, esturile xpresive u par a fi suficiente entluosIracterizareunicd a emo[iei. Identificarea emogiei necesitdcunoattereaituagiei i a intreguluimodelcomportamentaln carese

intp^licdmogiaeluilalt".In sfdrgit,aportuldintreempatie i mitagie steamplu anarizateun alt prestigios siholog, . Kohlberg 1969).Autorul ac. o seriedeincursiuni n problematicamitaliei ugu .um sunt concepute elluldwin, Piaget,Bandura,Ausuber,Gir-or" sau Arehfreed, inperspectivaaportuluidintre preluareade rol gi imitayie,a bazetrnrtivationale invdldrii, a relagieimodel-subiect i s.. opregte uprcclderea distincgia e careo vede ntre dentificare ca schimbaiestructurald) i ipitagie.DupdL. Kohlberg ,in identificaremodelareaestc generalizatd i transsitualionald. varietatede rolu.ri sic()mportamenteunf eprodusentr-o varietate e situalii. n imitagie,

rnode,larea,estee un_ omportamentpecificntr_o itualie peciiica.In lcrentlfrcaremodelareaeste persistentd;i apare n absenlamodelului'n identificare.restareaomportamentului oderat areaI'imotivatdntrinsec. ersistdn afarantiririi. in identificar" ."rtur"ucomportamentuluiodelateste elativ reversibil[, au de neatins,chiarcdndesteneintirit".$i mai departe:,ceea e este aracteristlcimitalieiesteabsorbgianornoi formedecomportamentin mediu.Eanu poate i consideratdnstinctivd...e aserneneaistemul e mitaresc schimbd e mxsuradezvoltdriindividuluidin punctde vederes[ructuralognitiv. xistd io flexibilitaren motivareamitxrii,,.

46 47



Nu insistdm mai mult asupraconceptiei diferiflor autori privitoare

. la fenornenul imitaliei. Am recurs la aceste cdteva exemple

concludente pentru a evidenlia ,,urma" pregnantd lf,satd de teoria

empatiei ui Theodor Lipps gi, mai ales,de viziunezi'sa supra mita;iei,

in concepgiile9i teoriile care -au urmat.

In sfdrgit, ndrdznesc sd afirm c[, degi conceptia intemeietorului

teoriei asupra empatiei a rXmas numai la nivelul interpret[rilor

speculative, fdr[, deci, o aplecare expresd asupra metodologiei de

investigare a acestui fenomen psihic, aceastdconcep{ie a influenfat

unele ncercdri ulterioarecu caracterexperimental. Spunreiindrdznesc

si afirrn acest ucru, deoarece,nici un document stiinlific iu care m-

am confruntat nu afirmd relalia dintre teoria clasic5 a empatiei gi

metodologia moderni de investigare. $i totu;i, pornind de la

mecanismulpsihic al imitaliei interne n raport eu migcirile'modelului

de empatizat,surprins de Theodor Lipps, s-a ajuns gi prin intermediul

celorlalli autori prezentati mai sus, la perfecfionareaunor tehnici de

investigatie de facturd.psihofiziologicd apte sd surprindd cu o anume

obiectivitate acei indicatori vegetativi, acea reactivitate fiziologicd

care nsogegte el mai adesea ondgita empaticd-Mai mult decdt atdt,este foarte posibil ca interpretarea funcliei Broiective a psihicului

uman, de care s-a folosit Theodor Lipps in teoda sa, sb fi sugerat,

ulterior, aplicareaunor testeproiective de tipul T.A.T. sau Rorschach

etc. in detectareaunor componentepsihologice (imagini de migcare,

imaginalie, afectivitate etc.) pe care se sprijind fnsdgi conduita

empaticd. Poate fi vorba doar de o forgare a relaliei de filialiune

coneeptualdntre clasici gi moderni? Oricum, sepoateemite ipoteza cd

dacd din concepfia empatiei a lui Theodor Lipps nu transpare o

posibild rela;ie concomitentddintre teorie gi metodd, n schimb, o atare

relagie, ar succesiv[ n timp, ar putea pdreaplauzibild. Este gi motivul

principal pentru care,cu toate ezervele ormulate fa;[ de teoria nifialdasupraempatiei, rezerve cu care suntem perfect de acord, nu sepoate

sd nu remarcdm atdtcontribu;ia teoreticd,cdt gi influenple pe care e-

a avut Theodor Lipps in evolufia modernd a studiului empatiei.

O a doua categoriede studii clasice cu caracter eoretic privitoare

la analiza psihologicd a fenomenului empatiei implicd explicalii cu

caractermetafizic, transcendental.Promotorul principal al acestui ip

de conceplii a fost Max Scheler, ilosof pi psiholog gerfnan.Principala

sa ucrare cu privire la fenomenul simpatiei se ntituleazd Wesen und

Rtrmen der Sympathie gi dateazddin 1912.Doud sunt problemelepe

$Ero c urm[regteMax Scheler n carteasa' Prima, privitoare la o noud

explicalie oferit[ procesului de cunoaqterepsihologicd, procedAnd,

tutodat[,. la o criticd a concepqiei ui Theodor Lipps, 9i a doua,

privitoare a fenomenul simpatiei. n contrastcu cel al identificdrii

tntnlc,prilej de a relua critica adus[',,pdrintelui"empatiei.Rdmdnepe

undcva mpresiac[ Mdx Schelerestemai mult critic al empatiei decit

un intemeietor de concepfie, n ciuda faptului c[ viziunea modemdn$upra enomenului n discu[iese apropiemai mult de teoria ,.empatiei

trunscendentale",ecdtde teoria,,empatiei olipsiste".

La Max Scheler,cunoagterea sihologic[ nu este consideratdca o

prrriccgie eului nostru,ci ca o cunoagtere biectivd,a cdreivaloareni

re dczvdluiepe cale emogionald. ,Dacdnoi percepemexistenlaunui alt

eu gi sentimentelepe care acesta e remarcd 9i dacd fe ingelegem,

Aegasta u este datoritd unei concluzii prin analogie,nici datorit[ unei

intuigii roiectivesauuneiporniri spre mitagie" p.22, referiri lese ac

fa edigia rancezd).Calea de cunoattere se realizeazd.printr-un enomen

de cxpresie, adicd intr-un mod imediat ,,in sensul unei perceperi,

originalegi primitive" a experienlei nteme (p.22-23). $i mai departe,

rutbrul noteazdt,,Noipercepem ugineacuiva in rotealaobrazului siu,

veselia n rds. Fenomenele absolut sensibile pe care corpul le oferd

pdrcepgieisunt susceptibilede a. servi in egalS mdsurd ca mijloc de

Gxpresie, are va ajuta sd percepemsfera ntim[ a altuia.Noi putem sd

tvem percepfia nternXa altor oamenipentru cd noi considerdmcorpul

lor ca fi ind cdmpul de expresie a experiengei lor interne, a

ientimentelor lor intime" (p. 23).Principala tezd iate se degajd din

analizaprocesualit[1ii unoagteriipsihologice a Max Schelerconst[ in

idea concordangei bsolutedintre'gesturi gi tr[irea afectivd. Cu toate

acesteaMax Scheler refuza solulia imitdrii motorii preconizatd de

Theodor Lipps in explicarea mecanismului empatiei. ,, lmitarea

presupune o apercepfie a experienfelor interne a altuia 9i este, ?n

consecinqd,ncapabild de a furniza o explicalie" (p' 24).',Imitagia ;i

reproducereaunui fapt intern analog acestuiape care-l observdm nu

semnific[ decdt un lucru,.de a qti ce se petrece n mine... Dar aceast[

asemdnareobiectivd a faptelor psihice nu explicd acea congtiinfd a

asemdnflrii,efortul de ingelegere, e trdire a faptelor psihice ale altor

persoane" (p. 25). Pentru Max. Scheler participarea la bucuria sau

suferinlaaltuia presupune nterioritatea unoaqterii tdri lor suflete;ti

ale altora..Nu prin simpatie se dobAndegte unoagtereasuferingelor

4t49



altora,i aceasteunoastererebuiedexisteentrundivid ub artifbrmdpenrru pureampirtdgi rarea.-.liunouu,"."u,up.lii"i"u uceeace incearci algi iprecede ntotdeauna ompasiunea;i^rirnput,u ,p'22)" ' ,,Spre deosebire e imital ie, n simpatrenrervine nferegereaafectiv i. penrrua ne.laceo idee a in*l"g.r., retrdire, einceriarecaelementconstir 'utiv r simpariei,noi nu au?mnevoienici de proiecgieafectivd (Einftihrune) nici de imitalie. oin

"onr.e,proieclia afectivd giimitalia, departedJu.n"

"1,i" ,ai"[f.g._, sunr penrru noi sursedee1o.. (p. 26). Spre deosebire ae simp-arieexistd starea de fuziuneafectivd sau cazur limitd de identifica're a eutui propriu cu al artuiindivid' ,,Reproducereaafectivd. gi sirnpatia sunt incompatibile cufuziunea;i cu identif icarea erirabifa..1p. o; .Fuziuneaafectivd estesocotit[

in starede hipnozd, a oameni Brirvis. Specific penrru fenomenuj dcongtiin;ei de sine, a spiritului crmental de procesul nlelegerii ;i desineesteprezentdgi n care se manjgi ,,altul" .De altfel,

existd chiarafectivd care conduc de la identviziunea lui Max Scheler ;i eairnpdrtdgirea rnediatd,directd a sujin comun a unei suferinfepsihice; 2suferingacuiva - fiind considerattcontagiune fectivd_se realizeazdsi imitaliei; 4. veritabila fuziune afedetalierea acestorane parvine prinr

199_8.,.. 26-27) privitoare la ,,1

Einfiihlung - proces reflex, primitiu, denumit empatie, insemndndmimicaelementardmotorie, n"riino foiosit in sens arg de ,,abiritatedea ingelege e alfl i , . ; 2. Miteinande

simultanS" apdrutd in cazul in <

, mal mare mdsurdcongtientdsirroprie de a altuia. Este o sta.e

Itttclcctualizatd; 6. Mitfiihl - compdrimire. Se referd la un act depnrticipare a stareaemolionald a altuia, dar compdtimirea si suferin;a

lrarloncruluisunt fenomenologicdoud fapte diferite; 7. Menschenliebenivclul sentimentului ecunoscut,ce depdgegte ensulgdndirii despre

nllrrl, intervenind preluirea 9i respectul; 8. Akosmistische Personund( iottcsliebe sensulsimpatiei mistice, caracteristicd entru oamenii cuoricntare eligioasd: ,unitatea uturor spiritelor finite in Dumnezeu".

In sf6r git, n leg[turd cu fenomenul fuziunii afecrive,Max Schelert'cle [ existen;aa douI tipuri extremede identificare totald: diopaticulqi hcteropaticul. ,In cazul tipului idiopatic, eul strlin este absorbit ginrirnilat de propriul eu, pdnd a punctul de a se g[si dezbrdcatde toatXIndividualitatea, in toate autonomia, in maniera de a fi gi a se(:ornporta;n cazul tipului heteropatic,din contrd eul nostrueste atras,It ipnotizat eun alt eu pdn[ la punctul n careacest u ndividualstrdin,t'urc ia locul eului meu forrnal isi substituie toate atitudinile salelirndamentale i esen;ialeale ultimului. Dac[ aceastduziune e produs6crr nu trdiesc n mine ci in el. Aceste cazuri ideal tipice.de dentificaretotaldprin contagiuneactivd pe careeul nostru o exercitdasupraaltuia

pi de contagiune pasivb in care eul meu suferl pdnd in miezulindividualitd;ii sale se gf,sesc realizate sub forme foarte diverse girnultiple in experien;ade toate zilele. Identificarea heteropaticd ,esterrrmareaunei decadenfe progresive a sdrbdtorilor reprezentateprinmistere,care au dezvoltat a multe popoarearta teatrald" (p. 3a-35).

Di5cutdnd concepfra psihologului german, in cadrul studiuluiInentionat si publicat in 1937 Vasile Pavelcu atrage atenlia cd" ,laSchcler a infelege o stare psihicd a altuia gi a trdi sunt doud lucrurrtlcosebite. Cunoaqterea perceptiv[ trece dincolo de limitele euluiindividual (este ranscendentd)9i nu esrede narurdafectivd" (p. 27l).In acela;i studiu,Vasile Pavelcu drgeqte ategoriaautori lor ntegralifn teoria empatiei transcendentale. stfel aldturi de Max Scheler sunrmenlionati Franciszka Baumgarten, H. Driesch, A. Kranfeld, W.Dilthey, E. Spranger, K. Jaspers, g.a. Franciszka Baumgartendcosebegterei procesede cunoattere psihologicd: unul de ingelegerepebaza evocdrii propriei experienle - Nachfrihlen; altul de inlelegerepebaza analizeiexperiengei ltora - Verstehen;;i empatia propriu-zisdcareesteadoptarea unctului de vedereal altora, ajustarea emijlocitdla o starea altuia, dentificareacu aceasta Einfiihlung. Acest al treileanivel este socotit mai pu;in obiectiv decdt primele doud gi maiindependent agd de experieng5,de gradul de inteligenld qi culturl.

50 5l



Valoareaacesteicunoagterio dd transpunerea eald n persoanaaltuia,fiind de naturX ranscendentd.n sfdrgit, n ,,Dramapsihologiei" la carene-am mai referit, Vasile Pavelcu se referd, n aceeagiordine de idei,gi la intuilia simpateticd a H. Bergson ca avdnd funclie de cunoasteredirect[ ,,desesizare mediatd gi afectivi a naturii unui alter ego", fiindopusdcunoagterii ntelectuale.

Aga cum s-a putut constata, ic i teoriaempatiei rannscendente;i

asacum am vdzut, nici teoria empariei solipsiste denumirile sunt datede Vasile Pavelcu) nu au depdgit o viziune pur speculativd,deinterpretare teoreticd a fenomenului gi mecanismului psihologic alempatiei. $i in cazul concepfiei empatiei transcendente elafia dintreteorie ;i metodd nu a fost una simultand,ci cel mult poate fi apreciatdca succesivd n timp. Putem afirma acest ucru, deoareceabia in anii20-40 ai secolului nostru ncep sd se dezvoltemetode de cercetareaptesd surpr indd inte l igenga soc ia ld (George Washington Socia lIntel l igenceTest) sau intuilia sociali (Testul lui Chapin de intui l iesocial i) sau Testul Dymond de intui l ie ;i empatie,ca fi ind posibi lerdspunsuri a unele dintre teori i le clasice asupraempatiei,sau, mal

precis, ca fi ind determinatede necesitateantegrdri i intel igenleigiintui; iei sociale, a itemi, prezenfi n conduitaempaticd,dei intdlnitegi in teoria empatiei transcendente.

Asadar, ca o observafie de ansamblu, putem constata c5. eoriile.clasiceasupraempatieisunt relativ rupte de viziuneametodologic[siexperimentalistd,chil ibruloferit de o relagie imultanX intre eoriegimetodX putand fi constatat,mai cu seam[, in a doua iumdtateasecoluluiXX .

intr-o recentd ucrarede sintezd u privire 4 metodologia ercetdri ifengmenului empatic, lucrare la care ne vom referi pe larg, Bruce

Chlopan, Marianne Mc. Cain, Joyce Carbonell grRichard Hagen,de aUniversitatea in Florida (1985) observd aptul cd datoritd varieti l i idefiniliilor empatiei au ap5.rutgi unele bariere n mdsurareaacesteia,

,,Lit igiulpriv ind definigi i le are nconjoarX mpariaa avur un profundefect asupra dezvoltdrii unei mbsuri adecvate a empatiei". Fire;te,inainteca mdsurarea d fie dezvoltatd. onstructulde empatie rebuiedefinit" . Constatdm, eci, a autori i c itagi,un punct de vedere oarreclar privitor la rela;ia dintre teorie si metodd in analiza empatiei.Aceastd relal ie a permis evidenqiereaunor direcli i distincte incercetareaenomenului mpatic.

Antcrior am menlionat aceste direclii care pot fi, pe de-o parte,

delrcndcntede fixarea unor itemi inclugi in conduita empatic[, iar pe

rle rrltil parrc, dependentede viziuni diferite cu privire la definirea

etnpatici. Prima categorie de preocup6ri a relevat surprindereaunor

Itr.rnidc facturdpsihofiziologicd, eeace a condus a utilizareaunor

nretodc iziologice de cerbetare, n al doilea r6nd, surprindereaunor

l lerni de facturdpsihologici inclugi n conduitaempaticd9i surprin;i

plirrtcste

adecvate,n al treilea rdnd surprindereaunor itemi specifici

lrtrornonuluiempatic, nclugi n scalelede empatie.Cea de a doua

r'nlcgorie stabilea metodologia de cercetarepornind de la o viziune

lugrtitivd asupraempatiei ca abilitate de a prelua punctul de vedere al

nltrria,gi de la o viziune, preponderent fectivd asupraempatiei. a

ntrilitatc de substituire n st[rile altora, favorizdnd scale de empatie

rl i l 'cri tc.

ln legdturdcu acestedirec{ii de cercetarea empatiei va continua

cxlxrzculpriv itor la relal iadintre eoriegi metodd.

O primd categorie de cercetdri vizeazdcaracteristicile eactivit[gii

l ' i r iologice a laturd a comportamentului mpatic.GardnerLindzey ;i

l i l l io t Aronson (1969) men[ ioneazdunele cercet[ r i cu caracterpsihotiziologic care utllizeazd. a variabil[ in studiul empatiei reacfia

cu lona-galvanicd S.M. Berger, Condi t ion ing throng v icar ious

irlstigation,n ,,Psychol.Rev.", nr.69, 1909,p. 450-466);H. Tomes,

'fhc adaptation, cquisit ionand extinsion of emphaticallymediated

fcnponses,n ,,Diss.Abs", nr. 24, 3442-3443:K. D. Kraig 9i M.S.

Wcinstein, Conditioning vicarious affective arousal, n ,,Psychol.

Ruports." ,nr. lJ, 1965,p.955-963) s.a. n aceeagi rdine de idei se

Irrscriugi cercetXri le ui Ezra Stotland 9i L. Walsh (1963) care

urmlrescstudiulempatiei n cazul emotieide anxietate rin folosirea

eu variabil5 dependentda transpirafieipalmare. Alfi autori utllizeazd,

ln cercetarea mpatiei, ndicatorimotori.Astfel, KoganeJeromegi Ph.Wil l iam (1964) inregistreaz[comportamentul, espira;ia gi ri tmul

cordiac a copiii care urmdresco competilie ntre propriul pdrinte 9i un

strdin. E. Gelhom (1964) cerceteazd elaqiadintre st[rile emotive gi

tcn; iunea rnusculard, iar Robinson George ( 1953) s tud iazd

r[spunsuri leempatice pe baza reacgii lorposturale.Al. Ro;ca, M-

Rogca9i V, Vasilescu 1954) utrl izeazdeflexul condilionat vascular

prin inregistrdri pletismografice gi implicagii leacestuia n studiul

cmpat le l .

Trebuie sA ecunoa$tem Xprintre primele noastre ncercdri ( 1969)

,253



de studierea f'enomenuluiempatic am recurs,datoritdunei competentecontribufi stiintrificeasiguratede loan ciofu, la o cercetare u caracterpsihofiziologic, influenfat5 gi de analizelemai sus menfionate.A foststudiati transpunerea scenicd la actori in condipile reprezentdriimintale a unui scenariu. Rezultatele au relevat modificAri al eindicalorilor folosili (electrooculogramaEOG, electrodermogramaEDG, respiraliabucald - R, reac;ii mororii - RM) care por fi legatedeconlinutul reprezentdrilor maginaliei din scenariul dat. s-a constararcd activarea reactiilor in timpul transpunerii nu se face in aceeagrmdsurd a togi ndicatorii; de asemenea, orelalii semnificative au fosrstabilite la un numdr mai redus de indicatori, ceea ce inseamnd c6actlvareaacestoranu a crescut proporlional, ci diferen;iat. Faptul cdscenariul propus incitd la imaginarea unor activit[gi predominantmanuale sau a unor momente dramatice cu caracter de anxietate, apermis constatareac[ activarea cea mai vizibilI apare tocmai laindicatorii motor gi cutanogalvanic gi, totodatd, c[ miqcarile oculareorizontale dcutecu ochii inchigi, intr-o sarcinr cu caracter maginativ,trebuie considerateun indicator specific al reprezentrrilor. De altfel,

directiei psihologice de investigare care urmeazd). Cercerareaefectuatd n rdndul actorilor qi al studenlilor in arta dramaticd releva

$i cu aceasta in urmd idee acem trecerea a ceade-adouadirectiecare vizeazd, ercetareaunor itemi de facturd.psihologicd inclusi

'in

conduita empaticdgi surpringiprin tehnici adecvate.

Agu cum am menlionat deja,o direclie de preocupdria oamenilorrfeltr inIi l vizeazd escoperirea celor nsugiriumanecarecontribuie airlunlir lbnomenului empatic. A.E. Weinstei n (1973) considerdcatrrrrrpircprincipald inteligenla, iar George Mead (1967), cu mult

ln+rrrlc. apreciazd. [ inteligenfa sociala este legatd de abili tateatrrrl tv it lului e a se pune pe sine n situa;iaaltora.Faptul cd aparuneleFlFtnentc omune ntre inteligenga ocial[ gi conduita empaticd i fac pe

lilrrec Chlopangi colaboratorii 1985)s[ includd estelede nteligengdco('lrlfl n prezentarea e careo fac cu privire la mdsur[torile empatiei.

Aitle l, autorii menlionafi discutd Testul de inteligengdsocial[ George

Wnshington n formele sale multiple, fiind foarte utilizat in cercetdrilerle psihologie sociald. temii inclugi in forma sa inifald intrau inlrnrllloarelecategorii: ,1. Judecata n situalii sociale subiecfii ac o

'rlcgcrca patru posibile solulii la probleme sociale); 2. memoria

nrrrrrckrr i figurilor (sarcinaeste de a alege unele semnale otografice

Hltlcrior studiate gi apoi prezentate mpreun[ cu un grup larg delotografii); 3. observalii asupra comportamentului ur.nan probleme

lrtivitoare a funclionalitateaumand pebazd de rdspunsuriadevdrate ifnlrc); 4. recunoagterea tdrilor mentale n spatele

cuvintelor(sarcina

rle n alege din patru posibilitdgi a stXrii mentale corecte descoperitdIntr-un numdr de declarafi i);5. sensulumorului (sarcin[ de alegeretrttt l t ipl[ pentru determinarea elui mai bun final la un numdr deglumc)". Cercetdrile efectuate cu acest test nu au dezvdluit insdrl irt incl i i nete intre scala G.W. de inteligen{d sociald pi abil i tateverhal[.

ln aceeagi ordine de idei, autorii la care ne-am referit, inscriupt' intre ndicatorii ua;i in consideral ie a implicdndu-se n conduitarrnpatic5, ntuigrasociald, surprins[ de Chapin n 1942prin tesrulcarefi poartd numele, reprezentdnd o scal[ de 25 de itemi sau de R.l)ymond in 1949 n cadrul probei de empatie a care vom reveni.

Printre alte categorii de fenomene psihice implicate in conduitaempaticd menliondm imaginalia gi afectivitatea. Urmdrirea acestorrndicatori ca gi a altor caracteristici de personalitate au permis

r€curgereaa o serie de testepsihologice apte sd surprindd mplicit silbnomenul transpunerii empatice. Intre aceste este de o deosebit[rutilitat e s-au dovedit T.A.T.-ul (Testul de apercep;ie tematicd

Bpa4inand ui A. Murray ti M D.Henry) gi Testul petelor, care poart[

numele autorului sdu, H. Rorschach. Ambele teste furnizeazdruficiente indicii cu privire la fbrfa piroiectivda eului, la capacitdqileimaginativ-afectiveale subiecgilor.

54

55



la un model vizual, cdt 9i de la unul descris erbal'

Din analizacelor doud direcl. i imetodologiceanalizate, espectiv

intrinseci.

urmare,cu un grad sporit de ncredere.

Fdrd a formula imposibila pretenlie de a prezentaexhaustiv estele

gi scalele specifice de empatie, md voi opri, totuqi la cdteva probe

ettnsideratedemajor i tateaspecial igt i lorcaedi f icatoaregi ,dupinot 'lluntrative entruaceasta e-a reia

Rc omoPri n celeceurmeazdaTe

(1949),i Testul eemPatie l ui F

.tiv[n

Paginilenterioare'

regteela definiliaempatiei a.fiind

lt&nspunereamaginativda eului in gdndirea'simlirea9i acliunea

nltuia,consecvent, tructurdndumea dupd aceapersoan[9i de la

,i.niiti" i"*i1iei in viziuneaui Allport ca rela[iadinrreautoperceptie

1i pcrceplia ineluide c[tre allii'

Scalade mdsurare aUilliagil mpatice ropus[de R'F' Dyniond

autoaPreciezeeo scard e..cinci

ipolare. ntr-o rprim[ variantd ele

iu fost: increderen al;ii - fdr[

t - altruist;prietenos neprietenos;

conducdtor sumisiv; u simlulumorului f[rd simgul morului' ntr-

o a douavariantf,fasemrile nu, rei 9i gase u ost nlocuitecu timid

. fnJrarn"t;simpatic antipatic;inigtit(fdrdgriji) - nelinigtit;

2. aceleaEiersoane se ceresd evalueze n partenerot pe baza

tr[s[turilormenlionate;

3. secereapoipersoanei devalueze artenerul' $a um crede d

acesta euu uuio"uulra, dstrAndceleagi.criterii;

4. se cerepersoanei [ se autoapreciezeqacum credecd l-ar

uprecia arteneiulecurgdnda criteriileoferite'' Daci in acelaqimoI este estat[ 9i persoana 9i partenerulB'

pentrua mbsuraempatia ui A. se.calculeazd dt de aproapeunt

oredictiileui A cu priuire a posibilele valudri le ui B faldde ealele

i""i"aii ia."te d" g (rdqpunsurilea punctul3 de a A secomparf, u

r[spunsurilea punctul ^d" tu B, iar rdspunsurilea punctul4 de a A

se ompard cu rdspunsuriled punctul2 de la B) 9i' invers'p€ntru

calcutui mparieiui B. Testulpoate i sc,orarn termeniinumdrului e

oun.r" la care ndividul g,"q"91"n prediclie scorulde devialie)sau

ili, ;"i;"1;i-.pieJiclittoi"or""t"

(scorul- orect).Tesrutaplicatde

autoare s-a realizatpe grupe de cdte 6-7 subiecli' calculdndu-se

it""ilif" empatice teii"caruia n raportcu fiecare'urmdrindu-se t6t

,8,9



addncimea gradul n care o persoandempattzeazd,u oricare ndivid),cdt gi l i rgimea (numirul de indivizi cu care poate empatiza)comportamentului empatic. Scorul de intuilie sebazeazd, e num[rulcorespondenlelorexacte ntre autoevalu[rile subiec;ilor la punctul I(ale ui A sauB) gi evaludri le arrenerului espre ubiegi a puncrul2(ale ui B sauA) .

Dymond presupune d,prin ntermediul estului e-ipoartdnumele,

subiecfii vor incerca in cea mai mare parte s[ preia rolul altuia(partenerului), dgtigdnd stfel perspectiva eluilalt. Se sugereazd,dsubiecl i i vor utiliza o operafiemintald anticipativi care modeleazdconcepliaautoarei u privire a empatie, nclus[ in definilia nit iald.

Din comenrari i le feritede BruceE. Chlopangicolaboratori 19g5)reiese cd ,,dif 'erengieri len acuratefeapredicf iei evaludrilor altorpersoane ot reflectadif'erenqen abilitateade a se transpunepe sine ngAndirea, imgirea i acgiunea ltuia".

In 1979am publicat o cercetaren care am folosit pentruprima datdo variantda testului Dymond, pentru ca ulterior s[ revin cu ocaziacercetdrilorefectuateasupraempatiei cadrelor didactice (198j).

Testul de empatie a lui W. A. Kerr ;i B. J. Speroff porneqrede ladefinireaempatieica abi l i tateade a se pune pe sine n pozi; ia alteipersoane,stabi l ind rapor tur i ; i ant ic ipdnd al te react i i , s t i r i qicomportamente.Testul prezintd trei secfiuni pundnd subiec;i i sIevalueze ;i sI acorde ranguri prin uti l izarea unor judecdgi deaccepfiune au respingeri ald de: l. populari tatea l5 muzicieni devaloare; 2. apreciereaa 15 magazine populare; 3. preValenga l0lucruri deranjante necazuri ce definesc individul). Testul se bazeazd,pe fapte empirice in fiecare caz. Testul coreleazd cu preferingadeconducere.Este consideratun test de empatie de masd mdsurindacuratelea valu[r i lor gi anticipdri lorunei populagi i .

Scala de empatie a lui R.Hogan a fost amplu analizatd,n studiulsinteticapa4inand ui BruceE. Chlopansi colaborarori i19g5) a care

ne-am ref-erit. Autori i menfioneazd cd, dupd ce R. Hogan seincredinfeazdd empatiaesteun conceptcu sens,utilizdnd n cazul a14 persoanenespecial iste definigiestandarda empatiei dintr-undicgionar pentru ca pe aceastd, azd,subieclii alesi sd descrie un omfoarte empatic folosind 50 de i temi cl in Cali foinia e-sort, aurorultestu lu i t rece la faza urmdtoare, la dezvol tareacr i ter i i lor dedeterminareaempatiei. R. Hogan utllizeazd. celeasiprocedee dar cu100 temi din Cali forniaQ-sort) a subiecgi peciali;ti in psihologie.Ca

{finnre, el selec;ioneazd itemi ca fiind cei mai descriptivi pentru o

;rcrroun[ empaticd gi anume: l. manifestdperceplie sociall pe o scal[

lrilgll n rgplicile interpersonale; . estecongtient de mpresiape careo

lrluc nsupraaltora; 3. este deprins cu tehnici sociale(jocul imaginativ,

r fnr r t larc, umor) ; 4. are intu ig ie in mot ival ia propr ie; i in

r nnrl)ortament; . evalueazdmotivatiile pe care le au cei lal l i cdnd

irrtcrprcteazditual i i le.TotodatA, electeaz[9i 5 itemi ca nedescriptiv i

penlruo

persoandfoarte empaticd

gianume: l . Nu are rolurirlfvcrsiflcate - relateazd a toatd lumea in acelagi el; 2. Se udecd pe

ilnr' $i pe ceilalli in termeni convenfionali de tipul ,,popularitate",

,,gtlrrdire orectd" etc.; 3. Pare a avea un disconfort n situalii de

Ineertitudine i completi tudine; . Pareextrapunit iv;5. Slabdanxietate

;l conllicte, cu efect de refuz de a recunoaste prezenla acestora;

It 'prcsivgi fa;[ de tendin;edisociate. De la acestcri teriu R. Hogan a

r.vnluat ubiecg ii uprivire a empatie.Au urmat rei rdnduride val iddri

dupl l care a selecl ionat temii pentru scala de empa tiepe subgrupe:

Irtul t t-medie-joasbmpatie.

Potrivit autoiilor men{ionalicercet[rile cu scalade empatie a lui R.

Hugan au vizat trei categorii de cercetdri: qmpatia gi personalitatea,

Ftnpat ia ; i comportamentul moral , ernpat ia s i comportamentul

predict iv n situal i i variate.Se apreciazdcd aceastd cald misoard

nhil i tatea nei persoane e a se pune n situalia alteia, iind socotiti

detcrminantd entrupersoanele mpatice: apacitatea e a fi conqtient

rrruial, daptarea;i at i tudinea ri jul ie fagd e st lr i le altora.Scala ur R.

lLrgan mdsoarXabil i tatea de asumare a rolului, ca o funcgionare

edecvati ocialgi de adaptarea cei lal l i ,ca abilitatede a preluapunctul

r lc vcderpal altuia,exprimind o viziune cognit ivd.

Chestionarulde mdsurare a empatiei emogionale Q.M.E.E.),

Hpu4inandui A. .Mehrabian9i N. Epstein surprinde 'enomenul e

Hctivare capacit[1ii de substituireemofionald,ce ofer[ o tendinld

generald e a fi act ivat n situafr i i f-eri te, a mdsurAndelagia mpaticd.

llull de scala anterioar[, aceasta descrie o viziune afectivd.

Chestionarul uprinde un numdr de 33 de afirmalii cu iare subi ectul

poate fi sau nu de acord. Aceste af irmali i reprezintd subscale

Intercorelate care mdsoard aspectele rela;ionale ale empatiei

epo[ionale. Subscalelese ief 'er[ la: susceptibi l i tateaa contagiune

emolionald (qx.: ,,Oamenii din jur au o mare rnf luengd asupra

dispozigiilormele sufleteqti"); apreciereaemogii lor unor persoane

necunoscutesau indep[rtate (de ex.: , ,Oamenii singuratici sunt

60 6l



empatie moFonald.

,,Adeseancercsd-mi nlelegprietenul,magindndu-mium vedeellugrurilc inperspectivaa".SubscalaS Fanrasy) dsoardendingelelUhlcctului e a se transpunemaginativn .stdrile i acliunile norp€rlonaje lctive din cdrgi, ilme saupiese.Aceasta izeaz6,remica:,,Eu culmente -am mplicatn stdrile roilor inpovestire". ubscalaEf' (limpathicConcern)mdsoardendinp deoiientare impatericdagdde nlli i;st[ri de cdldurd f-ectivd,ompasiunetc., izare e temica :

,,[iu tmdeseoriendin;a ea-mi apropia tdrile e acelea lecelormaiptt[ininorocogi a mine".Subscala D (Personal istress)mdsoardaul'erirrlaersonald,rientareapre ine, rlireaanxietdgiiersonaleinelinigtcn stdri e ensiunenterpersonald,izAndtemica: ,A i intr-t] cltuulie motionaldarem[ inspdimAntd".

Conl'ormautorului scalei I.R.L, aceasta ntegreazd iziunea€ugnitiv[cu ceaemolionalia emparieintr-o abordare ultidimen-rlunnldgi aptdsi mdsoare if-erengendividuale empatiei, u6ndrupliniscalele ropuse e R. HogansauA. Mehrabian N. Epstein,pt'ln iziuneamultifazicd supraenomenuluibordat.

Nc rezumdm, entrumoment, a aceste xemplificdrin scopul

llTlt]iUrii.nlEracliuniiiplle 1eo1iqi metodd. a ;i in intenliade arubllniapagiihotdrdtori e carecercerareiatiinlificl'i-a realizatnItttdiul omplex l empatiei.

Noi direcfii de cercetareF'cnomenulempat ic, deveni t subiect de anal izt st i int i f i cd a

p*ihologieiodatX u inceputulsecoluluiXX, cdgt igl n consistengi em|tsuradezvoltdr i i eoriei gi metodologieiprivi toare a problematicaumunuluidin perspect ivanterdiscipl inard.ai mul t . n i se pare cd.dut r r r i t iapteca@ogiei ,cent ru|degreutateal

invcstiga;i i lor gti ingifice n ceea ce priveste 'enomenulemparic s- amutatdin Europa n StateleUnite ale Americii ;i s-adeplasatndeosebinprcdomeni i le sihologiei ociale, s ihoterapieii oersonolosiei .-.:

un numar mportant te ucranaborcleazaenomenul mpatieide pepozi?6IEi oEi-eToc a-l-oProbEfrI-ffitociald,cercetatdn legdturdcu dor.rd specte rincipale;,i anume:cgmportamentulU l gi capacitarea{e prediclie ai-omportamentuluiocial.

In legdtur6 u primadireclie,o seriede autorise ocupi de roluleEpatieica fenomend (D.E^.BerlEw-l1960),@.H. Maucorps i R. Bassoul 1960,

62 6t

j:.*g1iryB#**.-



BergerM. Seymour 1962)'n aceeaqirdinede dei suntcupnnse r

ru.rirl" urS.l.Bruner,"

tn&n"l:"".u;,|;fritt""les8)asr ere

ra socialdu[gl99ut1-pl9 9*gj9] l]i

rctiea conipoJtamJntuluiman'J'P'

,,.u,"a-e lsa ,@qq@ P@'1 u.1'

re (1954), aPreciazl d .emPira

la altul qi anticiParea ompor-:5de6 privitoaieTiicdntribugiao

Hastori,W.A. Kerr, B'J' SPeroff'

v, B. Baker, ' Black'R' Wolf' A'

: invocdproblema orelagieiintre

iee-P-rsdi -tly:l1nqtibi'naleazdi;;edn gtfii pri vind lqg-djll

CaP de coloand este Carl Rogers

rapeutul trebuiesd facdproba unei

privite de clientul sdu'DacX umea

brului siu, acesta evinecapabilde

ceva desPrecare Pacientulnu are

decdt o vagf, cunoaqtere9i sd-i comunice; el poate explicitir unele

semnificaqii in experienEaacientului'semnificaliide care acesta u

estepe deplin congtient continud acelagiautor'

intr-un amplu ,iuaiu' avdnd la bazd o..vastd

p1"b]:T-1i"-i

prif,oiogi.a, eanGuitlaumin1965) ace eferirinteresanteupnvrre

i" frift^I"lird ;i la necesitateaubliniatd e aceastdoncepfie e a se

invoca o atitudine"*futita

in studiul li interpretareaonduitelor

simptomatice.utorul'citeazdo seriede autoricare's-auocupatde

rolul empatiein practica rofesionald .analistuluiR' Fliess 1942'

O. Fenichel 1945), ;;ira1i de lucrdrileanterioare le ui S' Freud

(1915,1921, lg23),b' i "* i " fa - i -928 iA' Wintersteinl93l ' Em -

putiuprin-listului ob'"tud JeanGuillaumin' ealizeaz[nlelegereai

ini".pr",ur"u st[rilor psihiceale altuia'.Karl

Jaspers1968)d'iscutd

limiteleempatiei n c'ontextul xamindriipsihiatrice i' mai ales'al

cercetdrii tiingificebiective'

Karl JaspersOlscuta imptomele biective9i c9le.subiectiven

cadrulexamindriipsihiatrice,dcand i unelereferiri interesanteu

;;i;;" la psihologia"ofitctiua i ceasubiectivd' updautorul itat' n

iirnprorn"i"obieCtive untcuprinseoateevenimenteleoncrete are

p-oiii p".".pute prin simluri ieflexe'migcdri bservabile'izionomia'

ld, Producliile scrise' conduita

iabilitateade a nv[fa' a muncl' a

lividuale derivate din con;inutul

nul proces de identificare' 9lprln

f l)otneniul modern de cercetare

trrrdJp'crsonAl@a-Teemarcd n r

,', , u,iiou-i6Ro-taliiaei Dy mond -

vr"r ic-introversielncredereqi inl'e

ft, Ilogan - 1913, anxietate' ocus<

rrre .i A. Mehrabian gi N. Epstein - r9i2, (activare,neurotrclsm'

illlercssocial).

ln aceeaqi rdine de idei' contr

It cdil' icatoare'Este vorba de

t' lrtiludin4ld

aptl sI permitf,mant' ul.'r,,rutuitramaticS' Marcus' Gh

ii. lt' tut.ut - 1980) i literard S' It

tntet didactic[ (S' Marcus' T' Da '

(A, Marcus Bolohan- 1990)' ..-,r ^*t--tioi nriveqc d -

Ccle mai ,"t"nil'pt"tt"fati in stud.iulemiratiei.ptt:::'^1""p'

,,1.rin'iliui-iuur"ni'p" (1986)' atrudirecqiimportanter anume:

eonrlilionareauDstituiriids cdtre un model exterioraltcuivacare

[rrccarcdanume.ti."^"'*"ltrrali;. atribuirea,,rictorii"acmaimulte

ntribuiri dndeste";;;l;t;'"

schimbareaerspectiveiubiecgilore

64

6'

I



I

11

lL t

I

I tI

I

L

l lIl ii lI

t lr l l l

l

ll

j

r l

la observatori la actori, dacX se folosesc instruc iuuni de tipul:

,, imagineaz[",,,empatizeaz[",,,s imte,dndegte espre...");,,aj utorul

empatic", unde comportamentulhelping estevariabild dependentd,ar

starea mpaticd stevariabild ndependentd;egdtura intrecapacitatea

empaticdgi comportamentulhelping prin corelareascalelorde empatie

cu cele de orientarehelping.

O seriede cercetdri ecente,mai alesde.provenien { am,erican[dar

nu numai, ncearcd I demonstree relalia ongrue-nt[ intreempatieqi

iaitrui'sm.l'"-i*atT. Coke,C. DanielBatsoni Katherine c. Davis 1978)

care l ,,inarmeazd"pe cel ce va oferi ajutorul cu informagieadi;ionall

pe care acestao va folosi pentru a interpreta stareade necesitatea

celuilalt a pe o cerere e ajutordar5i pentru d empatia' rin ea nsd; i.

inl luenteazd otivatia ltruistd.F;" ' -

in siudid'[ ui J.F. Diitiilio,'iudith L. Allen gi David A. Schroeclcr

(1990) s-a pornit de la modelul alindrii unei st[ri de tristefe prin

mijlocirea empatiei, ncercdndu-se larificareamotivaliei subieclilor

pentru acordarea e ajutor.Unii subiecliau fost pugi n situagia e a

asculta poveste, iind instruili s[-gi magineze um se simtepcrsoana

carearenevoiedc ajutorin povestea espectiv[, ar allii sdurmdreascl

pur;i srmplu apteleprezentate.ntr-o faz[ ulterioari to[i subiectiiau

fbst pugi n fala situa[ieide a ajutapersoana are usese rotagonistd

povegtii ascultateanterior, ntr-un context similar sau diferit. S-a

constatat I subieclii aregi-au maginatsitualia elatat[au avuto starede tristelemai accentuat[ ar ulterior au fost mult mai dispu;i sd ajute

persoana ecAtcei cirora li s-a cerut sd urmdreascdaptele;i numai

atat.

in acecaqi rdinede dei, cercetf,riileui M.H. Daylq (cf. D. Romer

|,, qr,, ' lca rdi eaclilt-" f g149.'--ql:::::fl:+:L'':t:::f;:F-rq'iilr(' u ar:'4-l r:1:- r'i"-:ji::r-:--- ---- -. gfi;i"daca-lmplicaliilelrtr ltt iintl vin in Contact u suferin;ele ltora

.-.^ : -^r^tiilo ta inr l l Fl r ' rrr \ rvrrr ' : o parte 9i relaqii lede ti p

, , rrrrrrr(', n viziunti i autorului ' acoperd:'P::t--,-,.

^-^t innale nrr€r'

I :, ';:',;; ;; t p t"r'^ t"t;'111:':::::::?":5̂ '#:il lll':,;' ilil ^ * i"r'j' i:,l"Ti'i,i1::::',",o;"0i ":i:i',,l,lllll,i;il".r"it",' "';;;*;

cele ognitiv-predictiveicele

,rl"=,rvr.',,r" *"diuu'd comportamentul lruist'

67



SECTTUNEA i l -A -El\ftPATIA

O TRASATURA E PERSONALITATE

IpotezeObiectivul principal al prezentei lucrdri vizeazd. o ampli

demonstratie u privire la surprindereaunui aspectpe cAt de spinos,pcatdt de incitant privitor la considerarea mpatieica trds5turd omund srdefinitorie a personalitdfi umane.

In aceastl ordine de idei cercetareagtiingificd reclamd utilizareaunor argumenteconvingdtoare,cu atdt mai mult cu cit nu avem de-afacecu un aspect onsiderat a,,dejavu", saucu o chracteristicde seimpune de la sine ,sicare s-ar preta doar la o discugie drd pretenlrcanalitic[,ci cu o problem[ ncf,neelucidatdn literatura e specialitate,

care se bazeazd doar pe referiri interesante, dar fdrd o centrarcmanifestd pe o astfel de direclie.

Ca orice enomenpsihic ndispensabil onduiteiumane,empatiaseconstituie n trdsdtur[comunda personalitilii.

Pentru a emit e aceastA potezi trebuie sd acceptdmcd empatiaintrunegtecondiliile oric5.rei rdsbturi comune de personalitate, arpentru a demonstra ipoteza trebuie sd dovedim ci empatia exprimlvalenle specifice oric[rei trdsdturi comune de personalitate.Decr,pornind de la definirea risdturii comunede personalitate jungemsine intrebdm prin ce se probeazdempatia ca o trds[turd comund depersonalitate? Pentru a oferi o imagine mai precisd asupraproblematicii cu car e ne confruntdm,menliondm reocuparea

entrurf,spunsuri diferengiate la urmltoarea serie de intreb[ri: poate fi?ncadrat[ empatia in conceptul generic de trdsf,turl comund depersonalitate?Este er.npatiao trdsdturd nndscutd sau dobAndit[?Empatia este un constructmultidimensional?Ce relalie existd ntrecapacitatea mpaticdgi comportamentulempatic? ntre empatieli altetrdsdturi e personalitate xistdanumite elagii? utem vorbi de un stilempatic de personalitate? a urmare, principala ipotez[ pe care oformul[m, coincide,de altfel, cu titlul prezenteisecgiuni. a poate iexprimatdsintetic astfel:Empatia este o trisituri de personalitate.

In tlnt(rtura ndividualda oricdrei iinle umane?Existdoameninormali

rltdl ltccmpatici? atd doar unele dintre problemele cheie la care

uilrlrrliortlm sd rdspundem n prezenta ucrare ;i pentru care vo m

Fr uflr: a formularea urmdtoarelor potezeadiacente:

A. l,a origineaa fenomenului empatic se afld o ,,structura

Irrrrrlrrrrrcnt"are-gi are r6ddciini addnci in planul predispoziliilor

ererfl irrc ale omului, structurdce se organizeazd xperential, i ind

cognitiv nterpersonal i cu nevoiade comunicare'

F'.Empatiaca tr[s[turd consolidatdde personalitatte e manifestd a

Rllutnitep".toun" printr-o relevare activd a experienlei, concretizatd

prin modalit6gi specifice de prelucrare a infbrmaliei, mai exact,

printr-unsti l empaticde personalitate.

Agadar,pornind de la necesitatea e a demonstrac[ empatiaesteo

6E 69

constatfl cd persoaneleempatice Sunt caracterizate printr-o naturd



definitorii relevate de G. Allport, cX acest eomen psihic cstc prezent

in sistemul rdsdturilor comune de personalitatea oricirrci pcrsoane, d

estegreusd ne imagindm un om normal ca f i ind total nccmpatic, um

este greu sd ne imagin[m un om normal fdrd limbaj ;i ci dil'erenlele

individuale sau mai exact gradientele de empatic rcprczintd o altd

problemd, fi ind expresia modalitdl i lor particular-adaptive al e

persoanel.

1 Aga cum am mai sub liniat, personalitatea ste orma tf, dintr-o s erie

de trdsdturi stabile, care o fac recognoscibild ie ca aparlinand speciei

umane, f ie ca apa4inand unei individualitdl i gi nu din elementeintdmplStoare,episodice sau accidentale. In cazul dat, empatia

reprezintd o trdsdturdde personalitate specific umand, dar in acelagi

timp gi o insugire proprie unei individualitdli, de cele mai multe ori

nuanfatd, evenind xpresia nui sti l empatic,a unei maniere onstante

de manifestare n diferite imprejurdri de via1d.

Fixarea crit6riilor de acceptarea empatiei ntre trdsdturilecomune

de personalitateeste completatd gi de o anu mitd viziune tipologicd .

Cercetdri le privitoare la diferite t ipologii vizeazd regruparea

trdsdturilor, pundnd accentul pe interdependenp gi asocierea lor.

Referirile gtiingificese pot face fie la incercdrile experimentaligti lorde

a evidenlia relaliile d intre empatie gi alte trdsdturide personalitate, a

o dovadd peremptorie a implicdrii fenomenului psihic discutat in

structura personaltigii umane, fie la viziunea specialigtilor asupra

tipologiilor rezultatedin manif'estdrile mpatiei propriu-zise.

Foarte multe cercetdri (cf. Chlopan gi colab. - 1985) au relevat

relagia dintre empatie 9i anxietate, locus de control , autonomie,

socializareetc. S-a constatat,astfel, cd persoanelenalt empa tice sunt

bine adaptate,pufin anxioase(R. Hogan - 1969) in vreme ce apar

corelalii inverse intre empatie gi claustr ofobie, obsesie, depresie(Kupfer, Drew, Curtis, Rubinstein - 1978). Tot cor elagiinegative apar

intre empatie si anxietate,neuroticism, vulnerabilitate, irtcertitudine,

groazd Deardorff, Kendall, Finch Sitarz - 1971); Kupfer g.a. 1978;

R. Hogan 1969; ohnson,Check & Smither 1983etc.).Se manifestdgi o anume ip sd de corelalie sau tendinfa spre corelafie negativd ntre

empatie si locusul de control (Gough - 1974),o anume socializare R.

Hogan - 1973) sau autonomie(Kaartines- 1978).

Existd, a$acum am men[ionat ;i anumite tendinle de tipologizare a

personalitdlii umane, avdnd la bazd rela;iile dintre empatie gi alte

variabile de personalitate.Astfel, Esther Greif qi Robert Hogan (1913)

72

linigtitd gi rdbddtoare,prin tendinla lor ascendentafiliativd ;i sociald,

printr-o politicd liberald gi umanistd,prin atitudini religioase, n timp

ce persoaneleslabempatice ind sd ie intolerante 9i retrase, u valori

egocentrice i autoritariene.

Alt[ descriere ipologicd {cf. Chlopan 9i colab. - 1985) vizeazS'

faptul cd empatlcii demonstreazd aliuni umaniste pentru alegerea

profesiunii medicale, sunt evaluafi'ca mai pldculi 9i mai extraverfi, au

mai mare abilitate interpersonalf, sunt dornici de a trii mai mult in

America decdt in Anglia. Aceastd ,,tipologie"se bazeazd nsd, pe

cercetdri particulare privind corela;iile apdrute intre fiecare dintre

variabilele menlionategi subieclii nalt empatici, cercetaliprin scalade

-empatieHogan.

Tipologia rezultatddin corelareaunor testede personalitate TAT.

Rorschach,Califomia Ethnocentrism Test) qr testul de empatie - R'

Dymond a relevat la subiecfii cu scoruri inalte de empatie prezenta

uneiatitudinioptimiste, dldurd, moqionalitate.uternic nteres entru

allii. Ei par a fi flexibili ;i increzdtori avdnd relalii satisfdc[toare.cu

ceilalli. Fe de alta parte, cei cu scoruri oase de empatie aparca fiind

rigizi, introverfi, centralipe sine revendicativi fal[ de al1ii,singuratici.

Problematica relafiei dintre firea umand 9i empatie, ridicatd de

anumeadaptaresocialda unei persoanenchise.

o alt[ tipologie pornette de la rela;ia dintre empatie, socializare9i

conduita morald (R. Hogan - 1913)care evidenliazdurmdtoarele ipuri

posibile:-

l. un nivel ridicat al empatiei dublat de un nivel ridicat al

socializdrii asocierecare permite manifestarea ipului cu maturitate

moral[;2 uri nivel ridicat al socializdrii dublat de un nivel sc5zut al

empatiei asociere care permite manifestarea tipului realist moral

(conceptutilizat de Piaget);

3. un nivel ridicat al empatiei dublat de un nivel scdzut al

socializdri i asociere care permite manifestarea tipului orientat

7t



origineazdPrezenta ucrare'

70

a c[rui existeni[;i dezvoltareeclamdo permanentdelaqionareu

lumeaexternA, u mediul socio-culturaln carese nasc9i cdruia i

"p".ir"l"Ji"izii" (p. l9). ca uffnare'putemconcepe i empatia a

trdsdturd e personalttateau,altfel spus'ca abilitatendispensabild

oric[rei persoane' xprimdndnev.oia undamentald e raportarea

acesteiaa mediulsdusocial' Agadar' u putemn[elegeiinla umand

in afaraacestei rds[turi, n afara nevoii-de comunicaremplicitX

eu-celdlalt,n afara "'i"1li persoanei e a se pune in situaqia

parteneruluipentru o efi"i"nta adaptare acondi;iile impuse de

se Poate orbi de un temeiserios

ri trfsXturicomunede personalitate

: o scal6dimensional[n raPort u

Lali intr-oariecultural[datd ind n

i trds[turicomune i anume:

l. tiecvenla u cared persoanddopt[un anumit ip de adaptare;2. evantaiul itualiilorincareadoptd celagimodde ac[iune;

3. ntensitateu"u.liifot salen conformitateu acestmodelpreferat

de comportament.

il;"a^;

;.i,n inrp""EieJenomll"]::^":t^T#T,,i":;l

"o##.uiup';i. ;;i;p;tt""nd inde d e omPorte

Tt'^::ti.'i:;1ffiil'" ;il ; ;i"'.;"s11rli _c:i1.,:^:::.'j:;#1';,iX:i :.iltiffi;i;;'' ; " ^1,'

-i " tandala"i:::':: i'^:i:'1,:ii?:rterrrv ' r.Prvrsr."r ' --

;nsi tate empaticd' Cu al tedependent de acestea, reacl i i de o anumlta tt i t^r^--^-*

r^ i -^rci rrrxri le

;ffi;'":;""il;;';'"Jfu' "ao persoanrdaptatra mprejurrrile

, ' f - .X l ^^^-r^nar i

;.' ;;;;; ; pi-, "''uun''o*po'tuT*:"'| i'l: lltu^*^?:ii2iirizeazd

i^.ip,'*d, if."9*, formele de neadaptare ocial[' care

7l

individual,ce negli jeazd dile gi proceduri le onvengionale; extindereapreocupdrilor ndividuale dincolo de propriul eu, pentru a



4. niveluri scdzute ale empatiei gi socializdri i i care permitmanifestarea ipului ce nu acord[ atenlie cdilor gi proceduri lorconvengionale,recumgi sentimentelor ltora.

Folosind aceastx ipologie R. Hogan explica rezultatele bginuteprivitoare la rela;ia pozit ivd dintre empatie gi slaba socializareapersoanelorcare prizeaz[ marijuana gi care se integreazd n tipul 3,orientat ndividual, neconvenfional; ebel,experimentator cf. Johnsons.a. 1983) n'vreme ce cei ce n-auprizatniciodatdau scoruri oase aempatiegi nalte la socializare, ntegrdndu-se

n tipul 2, - realistmoral.In sfdrgit, autorul apreciazdcd cei ce utilizeazd,heroina au scoruri joasela ambele variabile, ntegdndu-sen tipul 4.

In sfdrpit,ne putem opri la o ult im[ tipologie, aparfinand ui K.clark (1980),o t ipologieparticulard u referiri numai la niveluriredemanifestare ale fenomenului empatic. Dupd autorul citat, anumitediferengieri individuale privind empatia pot fi consecintadeterminangilorpersonalit[gii.Astfel, se poate specula deea cd uniiindivizi vin pe lume cu o dezvoltatd, bazd, corticald penrrufuncgionalitateampaticd dezvoltarea a om a lobului frontal anterior),algii, gi acegtia aparlin majoritd;ii oamenilor, au probabil, o bazdcorticald lecvatd arepermiteanr.renareacesteinsu;iri ; i . in sfdrqit.

o a treiacategorie,n numir mic, vin pe ume cu o anumeclif icultatedezvoftdrii funcgionalitdgiibazei corricale a empatiei 9i implicit aplasticitdgiiantrendrii ei,.au tendinfeegocentrice9i in cazuri extremed,, 'r psihopafi, adici isau irani. .

sociald.o altd categorie, n care empatia gi intrd in drepturileei, prin

74 75

include in sfera de interes mai pulini sau mai aulli din membrii

,,familiei"-imediate. Aceastd extindere capdtd gi forme speciale de

identificarecu fiin;e umanecare au calitali gi caracteristicisimilarecu

sine 9i ,,familia" sau grupul s6u, aceste ornie extinzdndu-sepdn[ la

similaritdl i de ras[, rel igie, nalionalitate, sex, statut, acest

comportament permilAnd un tip de empatie ,,9ovind", poate chiar,

conform tezei ui K. Clark, o formd de egocentrismsocial,care uneori

favorizeazd ensiunigi conflicte intergrupale.Ultima formd de empatie

consideratda fi ceamai inaltd gi mai pugin recventdeste,dupd autorulcitat, aceea n care ndividul se simte constrdnss[ ,,imbr[[i9eze" roate

fiin;ele umane.Este un nivel de empatiegreu de atins (a fi empaticcu

to;i ceilalli) gi care poate fi simulat prin aderengd erbal[, dar foarte

greu de realizatcohsistent unc[ional. Ne intrebdm, totugi, daci prin

relativizare, nu putem intrezdri la un astfel de nivel o posibili

manifestarea stilului empaticde personalitate?

Am recurs a cdtevamodele tipologiceale empatiei aflate n relagie

cu alte variabile de personalitate, ta cum apar ele in,lucrdri le unor

reputali specialigti,pentru a demonstra ocul ;i rolul pe care enomenul

psihic pe care-l avem n studiu l ocupd n structurapersonalit6fi. Dacd

estesau nu un fenomen central poate fi discutabil, sigur insd estecd

rdspunde criteri i lor principale pentru a-l defini ca trds[turd de

personalitate.Faptul cd se vorbegte n sfera normalului de gradiente

empaticegi nu de tipuri neempatice,ne indreptd[egte 6-l acceptdmca

trdsdtur[ comuni de personalitate.

Trislturd inniscutfl sau dobAndit5?Derularea argumentelor privitoare la considerarea empatiei ca

trdsiturd comund de personalitatevizeazd, n opinia noastrd,o prtmd

referire a determinanqii undamentaliai acestui enomen psihic, ca de

altfel gi gi personalitdlii ca sistem bio-psiho-socio-cultural. Ace;ti

determinanli privesc premisele neurofiziologice, psihofiziologice,psihologice9i istorico-sociale are,prin gradul or de manifestare, u

o anumitd variabilitate ne fac sd ne intrebim dacd empatia este o

trdsdtur[ nndscutdsauuna dobdndit[?

Rdspunsulnu este oarte simplu de dat, deoareceexistd suficiente

argumentegi n favoareauneiagi n f-avoarea eleilaltealternative.

in sublinierea mbilor determinangii fenomenuluiempaticafla1i



^Pe de altd parte, aptul cd ntre manifestdrileconduitei. mpaticese

empatic.

intr-o anume uccesivitate.in aceeagi rdinede idei, A.E. Weinstein 1973)ocupdndu-see

geneza mpatiei onsidra d rrddcinile impurii ale acestui enomenpot fi descoperiten putinga e diferentriereeului de non-eu.Omulinvald reptat dceilalliau eacliiafective are, egi eparateeale ui.suntsimilareacestora. steo formr timpuriede nterferare rolurilorgi poateo cale experenfiald e dobdndirea unei structuri specificeaeuluica,,ocomunitate eeuri':.

organizeazd,,e,,maturizeazd", evenind n instrumentopera;ionaleficientn structura epersonalitateocializatd.

Cea de-adouadirecfiede preocuplriprivegte unereaa punctaunor programe e antrenarg conduitei mpatice.n aceastd rivinfds-aufdcut importanteprogresecare privesc sisternede antrenamentempatic la persoane are reclamXprezenga cesteicapacitd;i nactivitate.Astfel, W.F. Shaffergi T.J. Hummel' 1979)propununantrenamentmpatic entruconsilieriipsihologi:un programnecesar

76 77

empatic pentru pdrinli. Antrenamentul propus sebazeazh. e invdgare

structurald,pe tehnici de jucare a rolului gi de intdrire social[. S-a

gi afectiv, ne-a sugerat referirea la diversitatea formelor compor_tamentale ce inglobeazd intr-o



constatat d, dac[ antrenamentulestecomun gi pentru pdringi gipentru

copii, cregtemai mult randamentulempatic Ai se ajunge la scddereadificultdEilorde comunicare nrre pdringigi copii.

R.F. Dalton gi L. M. Sundblad (1976) utilizeazd.un alt tip deantrenament entrucultivareacapacitdliiempatice,gi anume, nvdpreamodelatl, prezentdndu-se ersoaneloraflatesub antrenament n modelde interviu, model privind interacliuni de .comportament,gi redat

audio.tn sfdrgit, vom menliona programul de antrenamentempatic gi al

perceptiei interpersonale, aparlindnd lui Kenneth Bullmer (1915).

Programul intitulat ,,Arta empatiei" vizeazd. apacitatea e cunoastereinterpersonald, uprinzdnd 6 capitole (Perceplia nterpersonald;sursede eroare in procesul perceperi i interpersonale; Recunoagtereaemo;iilor; Recunoagterea ensurilorascunselCadrul perceptualpentruin;elegereaaaltora; Recapitulare) gi se adreseaazd elor ce practicdmeserii care mplicd interacfiunecu ceilalgi(pedagogi,psihoterapeuli,medicietc. ).

Analiza determinan;ilorempatiei oferi argumentegi pentru luarea

in consideralie a unor factori bazali ai personalitdlii, ceva maicomplicat, otugi,de pus n evidenfdgi a unor acroriexperimentali, aurmarea unui procesde interiorizarea unor achizilii dobdnditespontansaudinjat gi care ni se relevdcu destul[ evidengd.

Iatd de ce ni se pare important de observat faptul cd in cadrulempatieisunt mplicate a nivel individual o seriede predispozigii ar ese constituieca un fundament necesar, u program ereditar pestecarese clddeqteviitorul comportament empatic gi care se organizeazdpemdsuradobdndirii unei experienge,n practica sociald,ca gi pe mdsurainstituiri i unui antrenament iri jat.

ConstructmultidimensionatViziuneaasupra mpat iei a un constructmul t idimesional . xpusd

cu pertinenteargumentede Bruce E. Chlopan gi colaboratorii n studiulcitat ( 1985), ne confirmd punctul nostru de vedere asupracomponentelormult inivelarede manifestare fenomenului n discugie.De altfel,complexitatea mpatiei, hiargi dincolode palierelc ognit iv

7t 79

srructurd specif icx implicali i letranspuneriipsihologice.o primd sintez[ asupracercetdriror r" riruufiecare n parte o formd saualtade manifestareempaticdani realizat-oin volumul citar: ,,Empatia gi relafla profesor_elev., 19g7). Amincercat atunci sd stabil im palierele principale are manifestdri iempatice pornind de la aspecte ale reactivitafi fiziotogice, cu im_plicali i de ordin vegeraribavans6nd rrre formere ognit i-v-predictive,afective, motivagional-a8iionalesi curmindnd cu ialenlie perfor-manliale de

tip aptitudinal.Din perspectiva onceplieinoastreactuale,aceastd intezd eoreticane. rimite la un argumentextremde convingdtorpentrusustinereaezeiprivitoare a empatieca trdsdturdde personilitate.Faptul ci fenomenulempatic privit in complexitatea manifestdrii sale acoperd ,,spariulabstract" al sistemului psihic uman cu trimiteri

"^p."r"la ptairul

con;t i intei,dar gi al incongtientului,a determinangiiiersonalitdgii enaturd eredjtard, dar gi dobdndith, la planul cognitiv, ernofional,motivafional gi aclional; deci la palierere fundamentale ale vieliipsihice ale individului, ca gi la structura nsrrumenral-operalional5personalitdlii, constituie un sprijin substanfial n evaluarea acesruifenomenpsihic ca un model specif iceului integratsocial.

Nu vom relua prezentarea irecliilor majore n cercetarea mpatieiacestea xcdnd obiectul primei secliuni a acestei monografii; vomaminti doar coordonateleprincipalecare acoperdstudiul fiecdrui paliermen[tonat.

Astfel, din perspectiva ercerdri lorde psihofiziologie, ndicatori icei mai frecventutilizali in studierea mpatieiau fosr: ndicatori motori(R. Jerome,Ph. Will iam), rensiuneamusculard E. Gellhorn), gacgii leposturale R. George), eflexul condiEionat ascular Al. Rogca,'M.Rogca, V. Vasilescu),_reaclia utano-galvanic[ (S.M. Berger, H.Tomes,K.D. Kraig, M.S. Weinstein,E. Stotlandgi L. Walsh),

p.""r*

gi intr-o cercetare autohtond s-au utilizat indicatorii: electrooculo-g_luTu, electrodermograma,

respiragia bucald, electromiograma (I.Ciofu gi S. Marcus).

Rezultateleprezentatede autorii menfionali au incurajat ideea cdreactivitatea fiziologic[ capdti un rol important in tianspunereapsihologicI cu funcai i uneor i st imulat iv-declansatoare, 'al teoriterminale in raport cu comportamentul empatic. De observat cd oanaliz'd sihologicdr fenomenului empatic fivorizeazd o interprerare

obiectivd a acestuia gi, degi nu-i acoperd o explicaqiede conginut, ipoate semnalaprezenla n diferite gradede intensitate.

date pentru a evalua aceastf,componentd. Ca urmare, s-au urmf,ritjur



Componenta predictiv[ a empatiei se refer[ la modul in care

subiectul percepe gi anticipeazf, cadrul intern de referinfl alpartenerului,modul in care acestagdnde;te qi simte. O seriede autori

discutd acest comportament din perspectiva analizei laturi iimaginativ-anticipative rrtegrdri i e cdtresubiect datelormodelului

de empatizat (P. N{c. Kollar. A. Bruckhg[mer, R.G. Natadze, E.

Stotland).Contribuli i eoretice i metodologice in aceast[ erspectivd

ne ofer6, a;a cum arn mai mentionatR.F. Dymond, W.A..Kerr, B.J.Speroff, precum gi viziunea cognitivX a lui R. Hogan asupraempatieica fiind abilitatea de a prelua punctul de vedereal altuia, viziune ce a

marcat o direcEie rolificd de investigarea fenomenului urmdrit.

O a treia categoriede cercetdriprivegtesurprindereaaturii afectivea comportamentuluiempatic si considerareaacesteia a fiind cea mai

apropiatdde condigiade ,,identificare"psihologicdcu partenerul.Este

9i motivul pentru care acest mplicat al empatiei din care sd origineazdgi conceptul de ,,insimgire", l gdsim cel mai frecvent menfionat indiclionarelede specialitate.Mai mult, unii autori apreciazdcdempatia

este o sursdse cunoasterea stdrilor afective ale altora (E. Stein) sau omodalitate de participare la emoliile personajelorartistice gi literare

(A. Koestler).Firegte, ns6, contribulia majord o oferi A. Mehrabian giN. Epstein care prin scala de empatie emogionald QMEE) investi-gheazdaspectele mplicdrii afective n conduita de tip empatic, ca giabilitateade a prelua 9i mp[rtd;i stirile altora.

Cele doud direcfii fundamentale n studiul empatiei, cea cognitivdgi cea afectivd, gisesc in viziunea lui M. E. Davis un plan demanifestarecomund care relevd, in ultimul deceniu, o interpretaremultidimensionald in analizagi m surarea comportamentuluiempatic.

O a patracomponent[ a empatiei, elevatdmai tdrziu decdtcelelaltepe care e-am prezentat,este cea motivafional-aclionald.Cecetirile lui

M.R. Jarow Si C.Z. Waxler (1916), ca ;i cele ale lui M.L. Hoffman(1975) consider[ cd un criteriu cognitiv permite evaluareamdsurii incare un subiect nlelege ce simte o alt[ persoand;un criteriu afectivevalueazdmdsura n care subiectul simte acelagi ucru pe care-l simteo altd persoand n vreme ce componentamotivationald l conduce pesubiect a acliune,dup[ ce a trecut prin primele doud srtua;ii. n acestsensgi pornind de la cercetdrilepe copii, autorii ajug la concluzia cilumai comportamentulnatural poate deveni sursacea mai exactd de

t0

reacfiile copiilor din colectivitdfi pregcglare agdde cei din care

manifestau stdri de tristele, de fericire, de supdraresau de durere.

Asemenea reac;ii au fost: participarea la emotii, incercarea de a-l

incuraja pe partener, oferirea de ajutor, comentarii de intdrire. Spre

exemplu, in cazul unor manifestdri de fericire, reacfiile empatice ale

celorlalli erau de tipul: zdmbete, rasete, eactii verbale de intdrire gi

incurajare ,,asta-ibine"; in cazul unor manifestdri de triste;e, reaclia

empaticd era de tipul ,,vai ce pdlSrie frumoasd ai"; in cazul unor

manifestdride durere eacfiaempaticdera ,, i-e mai bine" sause asociaci partenerul,manifestdndo atitudine dugm[noasd at[ de cel ce i-a

produs acestuiadurerea.Autorii relev[ gi unele forme de contagiune

emolionald ailnci cdnd copiii igi rdd unul celuilalt. Cercetdrile au

demonstrat, totodatd, c[ acei copii care au in mai mare misurd o

experienld afectivd pozitivd erau mai dispu;i s[ ofere rdspunsuri

empatice altora, pe cdnd copii cu o mai mare experienfd afectivi

neg^ativd ddeaumai puline rdspunsuriempatice.

[n legdturd cu componenta motivafional-acgionalda empatiei se

constatd experimental cd aceastamediazd comportamentele prosociale

cum ar fi, spre exemplu, cel altruist (cercetdrile ui J.S. Coke, D.C.

Batson,K. Mc. Davis, J.F. Davidio, J. Aleen, D. Schreder;D. Romer,

C. Gruder, T.Lizzandro - pe care le-am citat anterior).

in sfdrgit,ne vom referi la o ultimd component[ empaticdgi anume,

cea aptitudinald,acdrei cercetare eprezint[ o contribulie romdneascd.

Estevorba, n esen$, de surprindereaunui anumenivel de manifestare

empaticd,evident supramediu, drd de care nu apareposibild realizarea

performanlelor in anumite profesii. Asupra acestor cercetdri vom

reveni pe larg. Menfiondm doar n trecdt diversitateaproblematic[, cu

referire a rolul empatiei n crealia scenicd,n crealiapldstic[, in crealia

literard, n activitateade negociere, n relalia profesor-elev, n relalia

medic-pacient,g.a. r'8

Prezentarea uccint[ a componentelor empatiei gi a direcliilor de

cercetare ale acestora nu ne poate conduce c[tre ideea dezagregdriifenomenuluiabordat.Dimpotriv[, aceasta fost fdcutdpentru a ilustra

constructul mult idimensional al empatiei gi pentru a justif ica

acceptarea deii de tr[sdturd comuni de personalitate. )e altfel,

tendingd modern[ in studiul fenomenului empatic este bordarea

acestuiaca pe un fenomen complex in care componentele ind a se

intercorelaoptim.

tl

Acasta resupune,iregte, i o abordaremetodologicd ariatd aresd poat[ pune n evidentdvalenple multiple ale empatiei,ca gi o



posibild reponderengdelativd uneia aualteiadintre omponente,nvirtuteamplica[iilorcompensatoriie pot survenin structura cesteitrisdturicomune epersonalitate.

Capacitate i comportamentUn alt argumentn favoareapotezeiemiseprivegte mpatia, a

insugire proprie oricdrei fiinfe umane, in gradiente difirite de

manifestare,e facturd nterndgi comportamentald.eexprimdca onevoie specific umanf, de comunicare mplicitd, intocmai ca gilimbajul, ncdt nu existd persoand ormaldcare sd nu dispunddevalengempatice,apremisd nteracfiunii u-celdlalt.

ca urmare,,apreciemd impatia,n limitelecazuisticii ercetate,eplaseazf, ai curdnd ntre polii: foarreempaticai slabempaticdecatintre polii: identificareotal[ gi detagarenegmpatic), ari ftizeazd.

insolitdde un comportamentmpatic elativbun,a apdrut ecesitatea

t2 tt

la acesta in urmdun comportamentmpatic,ot atacumun partener

neempatic poate influen[a negativ comportamentulempatic.al

subieitului, gi aceasta elativ independent e nivelul capacitd;ii

constatata iubiect.Estd n fond rodul unei intuifii repetate, nei

interactiv-reglator.

insuqireaptitudinaliNotam anterior cd demonstrarea alen;elor aptitudinaleale

empatieia fdcut obiectulunor perioadeprelungite9i eficientede

cercetaren cadrul preocup[rilor gtiingificeale psihologilor din

Romdnia.Dispunem,deci, de numeroaseucrdri, studii 9i monografiipe

aceast[em[, cu experimenteaborioase i validdri statistice curate,

cu problematicd ivers[ gi cazuistic[adecvatd e carevom incerca,

p"nl* primadatd, [ le prezent[m ub ormauneisinteze onceptuale

ionAata ecelemai reprezentativeiconving[toareoncluzii ezultate

din datele xperimentale.

- 1971).

Principalacaracteristicd 'acestor lucrlri de debut in studiultranspunerii sceniceo consrituie apelul la variabile definitorii ale

intruchipdrii scenicecu autenticitate. De aceea, ranspunereamentald a



acesteicapacitdgipsihice, proprie actorului dramaric,gi anume laimagina;ie gi afectivitate. Avdnd ca obiectiv teorltic tocmaidescoperireanteracgiunii cestor ariabilgse ncearcl surprindereaorprin intermediulunormetodespeeifice um au fost, n prirn r caz,testulRorschach, .A-T. scenariulexperiment,eraborare e povestirila stimufi verbali, ar in ar doiea caz, prin raportareamai specifici laprofesiuinea ctoriceascdtilizdndu-sJ robeca variantediferitedeelaborare

nternd a stimuldri verbale n vederea earizdrii"*fr"riro.mogionale. robeleutilizateau pus n evidenlr rdspunsurimaginativegi afectiven condifiide mprovizalie aude ,lngiddire,.a eriboririi,permil0nd ondifli nrerprerarivee tip corelagionil.

Pentru analizavarenfeloraptitudinaleale variabilelorcercetategisurprinsenteractivca insugirede transpunerecenicd, -a recurs astudii comparativentre actoriconsa..aligl studenf a institutuldeprofil cu performanfe

.artisticediferengiatealitativ,precum ,si a

evolufia oturilor de subiecfistudengi e la examenele e actorie aadmiteren institut, a performangeleupdprimii ani de studiu.caurnare a celor prezentate utem observacil abordarea roblematiciiempatiei cenice -a dcut ntr-o modaritatendirecta,

",pr"o"uf-"u

pentru anumite variabile psihologicecare permit .o_pon"."ucapacitdlii e transpunerecenicd i nu incd,4u

"r*uo-

"onrtutulr..i.gl:prin surprinderea.fenomenuluisihic analizatinntegralitateasa'

.utrlizdnd calespecificede empatie."Interesulanifestltpentruanalizamecanismului sihologicai transpunerii cenicegi chiar atempatiein general, i nu nevoiade diagnozd fenomenululi

"".""tute-a condus, n momentelede debut al cercetlrilor spre soluliagtiingificdmenlionatd srudiul interacliunii unor variabitepropriifenomenuluiempatic)pentru ca abia ulterior ra .""u.g"-'li'tuutilizarea norscale eempatie,arene-au onfirmat ri-ei" ."r,.iltut"cu privire a capacitateae ranspunerecenicd.

chiardacdactivitatea e ranspunerecenicdeprezintd modelarepsihologicd updun model eprezenragional,ugr'vit uerUatn of".a

dramaticd"rocesul labordriinterne personajuluicenic ebaziazape- maginagie,dmislindu-se n prod,us reativnou,,origi,nal i luvaloareartisticd.Modelul mental al personajurui rama-tic

"rtcgr

rdmdne unran, iar interpretareaacestuiade cdtre actor integreazdobligatoriu un amplu proces de retrdire afectiv[ in uJd"r"u

uI5

actorului dramatic tn personajul scenic, ini;ial reprezentat, se bazeazd

pe interac;iunea imaginaliei cu afectivitatea n scopul retrdirii empatice

a gdndurilor, emo;iilor, acgiuniloracestuia ,cagi cum" ar fi eroul, dar,

fdrd a pierde identitatea de sine.

Degi artd interpretativ[ ptin excelen [,, activitatea artisticd a

actorului presupnne un deosebit efort creator. Depape de a imita

modelul viitorului sdu erou, actorul realizeazd, incd din clipa lu[rii

contactulUi cu rolul, un act de crealie. El igi ajusteaz[ personajul

pbtrivit cu datele sale fizice gi psihice, imprumutdnd eroului 9ielemente ale propriei personalitali. Primul contact cu personajul

inseamndgi un prim prilej de a intra n func;ie procesul maginativ care

asigurd, pe de o parte, intelegerea eroului dramatib, prin realizarea

credinlei in fictivul artistic, iar pe de altd parte, conturarea lui mentalX

pdnd la'cele mai mici arndnunte. n ,conduila transpunerii scenice

procesul maginativ imbraci o form[ dirijatd in funclie de configuralia

psihologicd acordat[ eroului de cdtre dramaturg precum gi o formd

liber[ ce sgmanifestd n capacitatea e improvizare.Spre deosebirede

primul caz in care procesul imaginaliei este direclionat de un model

verbal 9i se exprimd ca o capacitatecreatoarecu atdt mai mult cu cAt

factorii care-l direclioneazd sunt mai bine exprimali;in

celde al doilea

caz intervine procesul imaginagiei ibere in care actorul altoieqtepe

egafodajul creat elemente inedite, care se exprimd ca o capacitate

creatoare,cu atdt mai mult cu cdt apar mai pulini factori care ar putea

direcliona procesul mprovizafiei. Cu toate elementelecare contribuie

la delimitarea din punct de vedere psihologic al celor doud forme de

manifestarea imaginagieicreatoare,se impurie observagia [ actul de

crea{ie scenicd presupune intrep[trunderea lor ca fiind singura

modalitate de realizare ntr-un chip original a personajului artistic.

Cel de al doilea procescare intervine in transpunerea cenicdeste

afectivitatea; Condilionat6 de procesele de cunoagtere, tr[irea

emolional[ evocatd prin intermediul memoriei afective corftribuie la

conturareacdt mai exactf, din punct de vedere psihologic a erouluidramatic. Prin rnijlocirea unor stdri afective tr[ite sau cunoscute

simpatetic de c[tre actor se realizeazd actul de proieclie afectivd, care

contribuie la inplegerea definitivd a psihologiei eroului dramatic gi

careasigurdun comportamentafectiv co'respunzdtor ctorului n rol.

Prezbn{a alitativ superioari a ambelorprocesepsihice, presupusi,

de altfel, de nsdgi necesitatea refigur[rii creatoaregi nuanlat afective

a viitorului rou ramatic,agi.a -neieactivitdliiziologicepecifice,constiruieer mai importani

indiciuar capacitdriiE rarispunere



scenicd.Reveninda anarizaezultatelor xperimentarega uryr e apareleprezentate,n prima lu-craremenlionatd (,,Empatia-

""i"",a.'xperimentale" cap_. I: Transpunerea empatia; scenlJ uo_desprinde ou6direclii de preocuidrigi anume:unaprivind relaliadintreariabilereranspun"rii""ni""giadoua,l"i;i;;fiiu a]nr"aceste ariabile,uate mpreun[;. iperforman;a rtistic[.

Rezultatele eactdri gi studenli n arta'dramaticdob;inute caurmare a corelXrii rbspunsurilor maginatrvecu a celor afective

obginute-laoare robere sihorogicepficate u scopul epistiriiunortipuri de rdspunsuri,ne-a ietevai existenla unor coeficien;isemnificativi variantaT.o.T.=-o.ot - p<.01;scenariu

"*p"rir"i,=

0'76 p < .01 varianta orschach 0.4i- p < .0r proced"ui"ruuo.arirepovestiri= 0.30

9:19.t:..05).Acegti'coeficienli"-"n"e+"p*f

cd a o bundpartedin s.ubiecgiiacareauaprrut 'spunsuri maginativeau ap[rut gi rdspunsuri fective,ar la o bunapartedintresubiectii ac3renu au-apdrurdspunsurimaginative _a oveditgi o pauperitlieardspunsurilor fective. mporranr e aparegi faprur

"xi"i"fi"-Ji"",

imaginagiei afectivitate eexprimdmai specific,

-ui "*u"i,in

"ururrobelor areurmdresc tudiul maginaliei irijate varianta.eJf. glscenarir-experiment).ec6tn cazufprotelor areurm'resc maginaliliberd variantaRorschach i procedeul labordrii e povestiri).-

Frecvenga nor coreraliiisemnificativentre""i"

orux-procesepsih^icea,subiec;iicercerafi studen;i a Institutulde teatrugi^ ctori;confirmdporeza rivitoarea existen;a nei elaliid;i";";;;li;;;;."inrre imagina;iegi afectivirate,erafiicare " ;";liriir. *,i1i""a"rii

::::,tcrearivitare i trdire emogionali "ri" i*pr"ri"

scenlce.urilor imaginative 9i afective aentru unerean disculie uneinoi

derlrii capacit[gii e transpunerescenicd reprndicator undamentarr arentrrruieniruartaJ.",i"ii"a.In acest ens, -auefectuat orelafiintre dspunsurile umat" ru,nurangurilor) a cele doud variabile, n cairul fi".e."i frotJ"giperformanfelertistice-aleubiec;ilor ercetafi,materializate'in"trr"oblinuteaexamenereeactorie..boreragiileiectuate " +: o" rufi""1ine-au elevatcoeficiengi emnificativi ntre fiecarepr"Ue " p"r" ,f

t6tf

Subiecgi T.A.T. Scenariu-exp. Rorschach Povestiri

Imag. Afect. Imag. Afect. Imag.Afect.Imag. Afect.

Actori 2,6 3,8 I, J 1,8 t7 l0

Stud. uni ) ) 2,8 1,6 l5 f 0,9 1,8

Stud. labi 0,4 0,1 0,3 4 0,3 0,2 l. l

rezultatelea examenelee actoriedin anul (varianta .A.T. -=0.39

.02<p> .01;scenariuxperiment 0.53 p <.01;varianta orschach= 0.50- p<.01;procedeul labordrii.de ovestiri .0.41'-p<.01)'

Semnificalia cestor oefioienliconst[ in faptul cd existdo rela;ie

direct[ ntreperformanlele rtisticealesubiecfllor, onsideragialentaliqi rdspunsurileor gi ci, in genere, a un pol se situeazd ubiecliitalentagi vdndcapacitate e transpunerecenicd,ar la celdlaltpol

subiecgii aipufin alentali i cu o mai slabicapacitatee ranspunerescenic[.Aceiagi oeficien;i emnificativi i gdsimprezengii n cazul

coreldrii dspunsuriloraprobele

noastreu netele a examenulde

actorie in anul I - corelagii fectuate e 31 subiecli varianta .A;,T,= 0.36 - .05 <p> .02; scenariulexperiment= 0.40 - .05 <p> .02;

variantaRorschach 0.58 p <.01;procedeul labordrii epovestiri=

0.43- p <.01). n sf6rgit, omparaliile fectuatentre actori,studen;i

talentali i studen[i etalenta;irivindponderearoceselormaginative

gi afectiven realizarea arcinilorexperimentaleixprimaten mediarlspunsurilor, e evidenfiazd diferentdmare ntre studenfii labi,pe

de o parte,actorigi studen;ialenta;i, e de altdparte.Unelediferenle

apargi ntre actorigi studen;ialentati,mai alesn ceprivegte alitatea

rdspunsurilor.maginile elaborate e actori sunt mai originale,mai

afective,mai fin nuantate, xprimdnd tendinp spresimbol, agd e

imaginilestuden;iloralentali, are n genere ot fi mai numeroaseala actori, arcaredinpunctdevedere alitativsuntmaipufin ealizate.

Aceste ezultate xperimentale e cofirmd faptul c[ transpunereamintaldesteo expresie; condilie a talentuluiscenicgi cd studierea

structurii ranspunerii cenice e permiteo departajareu destulde

marecertitudine subiec;ilor updcriteriul alent.

Cercetarea e.a eviden;iat nsd gi prezenlaunor cazuri con-

tradictorii, estulde putinea num6r,provenite in rdndulstudenflorclasificagia mijlocii din punctulde vedere l talentului. ceste azUri

in consideratie tructura nternd a capacit[1iide transpunere cenic[

autorul elevd rei moduride relalionarea parametrilor ranspurrerii i



sepotmanifesta ivers, iq printr,unoarecareecalajntredezvoltareaimaginagieigi a afectivitdlii, fie printr-o neconcordan{dntreperformanleleoblinute la probele psihologice gi performan{eleartistice.

Exprimarea tatisdcda prezenleiacestor azuriestedatdde faptulcd, degi semnificativi,coeficienfii prezentagi u exprimd corelagiideosebit e mari.Notdm ns[ cdacegti oeficienlimaipor i influenlati

gi de faptulcd notele a examenul e actorie, u carenoi am corelatrdspunsurile ubieclilor a probele psihologice, xprimd nivelultalentului cenic n intregimeaui, intervenindn aprecierileomisieide examinare9ialli parametriidecdtcapacitateae ranspunere ceniclgi indeosebi capacitateade exprimare anisticd, precum gi efortulindividualde autodezvoltarearepoate€5iita; in anumite imite ofuncgiecompensatoaremportantd pentru a acoperi deficitul unorpredispozigiipritudinale.

Analiza fenomenului de transpunerescenicd reprezintd o-exemplificare modului de manifestare empatiei n creafiaartistic[.

llustrarea onduitei rnpaticerin creafia cenicd avutdreptscopeviden;ierea nei modalit[1icaracteristicee manifesrare,a nivel

aptitudinal, fenomenuluui rmdrjt.Cea de-adoua ucraremenfionatd,,Transpunerei expresivitate

scenic[")aduceun plus de consistengbxperimentaldu privire laspecificitatearanspuneriictorice$tii1a aracteristicaaaptitudinald.In viziuneaui Gh.Neacgu, apacitateae transpu4erecenicd foststudiatd n calitate de condi;ie nternda realizdriicomportaamentuluiexpresiv. utorul ntroducen structuraranspuneriicenice, ldturideimaginagie i afectivitate a treia trdsdturd pecificactoriceascdecare o numette proiectivitate. Demonstrafiaexperimentald elevlprezen1'aelor rei factoripsihologici ntercorelali n structura mpatieiscenice, ermigdnd xplicarea hturii cognitivea traqspunerii rinraportarea originalitatea maginagiei i la capacitatea e prefigurarea

modelului xpresiv. otrivitconceptieiui Gh. Neacgu, refigurareaerelevdprin trei tris[turi specifice: ,pre:zen+alementelor e migcarencursul ntroiec[iei datelorrolului 9,ial elabordriimodelului rnintal alpersonajului,rin autoproiecfiactorului, a nstrument l nterpret[riidramatice,n modelul'imaginat i prin funcfiaselecriv-anticipativdacestei utoproiecgiin procesulntruchipdrii cenice"p. laa). Lu6nd

anume: ,a)un tip de structurdn care oti parametrii untdezvoltali

intr-un grad inalt, proporlional, armonios-specificpentru subieclii

gi neactorigi a constatatn cazul capacitdliide transpunere iferenle

nete. ,tn toatecazurile pe probe,pe ansamblulor 9i pe'variante

"^pe.i-entale- aplicarea estuluii Mann Whitney, evidenliazd,ntre

celedoud ategorii xtreme e subiecli diferenld bsplutd mediilor;

nivelul semnificafiei cestordiferenleestedat de P = 0,004". Ca

unnare, a rezultatcd transpunereacenic[ se prezintd n calitatede

aptitudinecreatoare,n cursde dezvoltare a studen{ii-actoriCu alent

qi manifestatd lenar, ca o condilie performanlialdn activitateacreatoare actorului rhmatic.

Contribulia omdneascda studiulaptitudinilor ramatice pus n

evidenl[ prin mijloace experimentale alenleleopera[ional-instru-

mentale ale empatiei sceniceca insugire performanliald specificd

procesului ecreatie ctoriceascd.

interviuri, n.eseurisauopere iterare.Chiardacd extele u caracter

introspecfionist u ne dezvdluiegi o terminologiegtiinlific[ adecvatd

problematiciicercetate, cesteaelevd n esen;i, f[rd nici o indoialx

tt t9

pondereaenomenuluui mpaticn structura e ansamblu talentului9i aprocesului reatora scriitori.Analizasebazeazdpgxprimarea u



claritate unorpunctede vedere misede G. Flaubert,GeorgeSand,Honor6 de Balzac,Agatha Cristie, Stendhal, ulien Green, onelTeodoreanu,ezarPetrescu, arinPreda, ugustinBuzurag.a., arEipeunele oncluziiezultatein viziunite tiinfifice leunorpresrigio$ipsihologi S.Freud,G. Allport,M. Ralea,V. pavelcu,T. Herseni .a.).

Demonstrafia rivegte,ntre altele,situarea enomenului mpaticintr-un loc centralgi cu un rol determinantn sdvdrgirea ctului

creator-literar.om menfio.naoarunadintre eferirile onvingdtoarepe care ne bazdmargumentareai care apa4inescriitorului omAnIonelTeodoreqnucf. Manuscriptum r. l, l97l). potrivitacestuia,ncrealia nui personajiterarse disting rei momente:,,crea[iaipuluifizic; stdpdnireaecareo puneacest ip frzic, iziologicegte supraa- intrX n tine ddndu-1iitmul lui fiziologic;gi al treileagi supremulmoment, cela dndsufletul criitoruluidevine ufletulpersonajului...Scriitorul Ionel Teodoreanuse refer[ la aga-zisul ,proteismpsihologic" a o condi;iea creagiei rin care ,materialul rutal omuluicqn{ineotul: qi bdrbatgi femeie, i bun gi rdu,gi rafinargi frust., arese simplific[, dispar la scriitor, dar ,,rf,mAn a nigte virtualitdlideclangabile".scriitorulambigioneazdhiar s[ surprind[ un anume

mecanism sihologic l transpuneliin sufletulaltuia: ,Compoziteznpersonaj u trdsdturiuatede a sute.Aceasta steea nsdgi reatoarede via1d.O faci sub mperiulunui ritm unirar,gratiecdruia nsugirileluatede a personajeleeluritesuntconvergentei totalizarealorti d[aparenla nui personaj ou. Condiliaca personajul [ existepentrulector,e sXexistepentru ine.Sd-lsimli prin toatesim[urile.SI-i vezitoareparricularitxlile.oncret.Altminteri l descrii ece. n al doileamoment, updce a apdrur personajul), upi ce gi-aapdrut, d ntre ntrupul du, n sdngele[u, ritmul iingei ui fiziologice.Sd e constr0ng[sdschileziu nsugimigcxrile ecare e faci.Sd e constrdnld d-l miEicapecineva.Acestal doileamomentl voi intitula uarean oosesie ecdtre ersonajulreat l proprieiale iinle izice.Al

treilea-momentcel mai emolionantmomental creagiunii: lipa c6ndsufletul du, ndispretul egilor firii care te condamni a unicitate,se incarneazdintr-unsufletnou,altul decAt l tdu.

Aceastd posibilitate de a-gi incarna sufletul in orice, inindividualitate oux, opusechiar individualitdlii rearorului. st emarea i esenEialansugire creatoruluiiterar"

909t

zdmislegtei cdnd ncepe erminaliarebuie [ fie aptitudinea vadlriidin concretul mediat9i voinla acestei vadiri...Evadarea ceastaimpusd i de aptulcd autorul, onstruind artea, construiegteentruuzulaltora:vorbindaltora,el trebuie dopereze cea ;transpoiigie,,,,Eului"sdu n ,,Eulceluilalt".E codi;ia mperioasd,ondiflasinequanona ntrepdtrunderiiimpatetice, ntelecliunii eciproce. dnd vieisd e npleagXalfi, trebuie dli pdrtrse$ri,irtual, nterioritateangustdgi sdracd,trlbdtutd emeschine ccidente,ubiective,areadesei,potlua propo4ii amlgitoare-gi d esubstitui ugetului elorlal;i, orbindlimbajulcarev[ e comungi vdconciliazi, imbajulcare aceconcesii".

3. Empatiaca aptitudinedidacticiNumeroase ercOtdririvitoarea aptitudinile edagogice u scos

in eviden;d unc;ia special[ pe careo capdtdconduitaempaticdnrelaalia rofesor-elev.

David, Adriana Predescu 1987).Lucrareamenfionatd ontinu[,

intr-un el,preocupdrimai vechi 1977 1980) u privire.a empatie aaptitudinedidacticd,urmdrind de aceastd atd sondarea nor noiargumenterivindempatia a aptitudine idacticd, recum i stabilirearela;iei intreempfiieF pdfffi anF prffiion al5-t cadrele idactice.Specrficnf acestoi

noilnvestigaf r -eonsfe*ffi"ffiifiii-Tr[erifr'ental

pentruatingerea biectivelor ropuse. cestspecific stedatde aptulcd s-auutilizat, indeosebivarianteale lcalelor-.d.:,.", pr? 1",,p{*g 1yA

(R. Dymond) gi de emparlgemogionalS.A. Mehrabian - Epsrein).In demersul cerctjiEiii afr'-fifiIrZdf ifi lot de l0 profesori dirigingi, de

ce cadesub ncidenta iveluluibun spre idicatal empatiei redictive.in cazulal doilea, ei l2 profesori elecgionagi-au eferit iecare i



diferite specialitdgide la trei licee din capitald.un lot de I 2 profesoriselec;ionagi, e educagie rtisticd. laiticd. Acegti subiecgiau rdspuns ascalade empatie predictivd. Pentru proba de empatie emo;ionald amtestat98 de profesori de educalieartistic[ plasticd,20 de educatoridingcoli de reeducare,precum gi cei 12 profesori selecflonagi,estali $i cuproba anterioard.

Il-.ptip-u_yq{p4_td

experimentald.,c are surpri nde comporramen upredictiv empatic al prrife5oiului,'s-a

sciliiitat'c'atiiiiui diOaitii'se sepunellnToZuf: fi6i:eGE'?i-n"?asele lor gi,sd noreze pe baza a t5criterii evaluative bipolare, cu note intre 5 gi l, cum cred cI s-arautoevalua iecare dintre elevii alegi. n paralel s-a cerut de la eieviirespectivisi se autoevaluez e e bazaaceloragicriterii bipolare scalate.

empatia predictivd a profesorului este mai bund. Invers, cu cdt scorulde deviangx stemai marecu atdtempatiapredictivda profesorului este

mai scizutd.Aceatd variantX experimentald scoate in evidenl[ nivelulcomportamentului predictiv empatic al profesorului, atdt fag[ defiecareelev in parte,cdr gi fa;d de rofi elevii lua[i in consideragie prininsumareanivelului empatic oblinut in fiecarecaz n parte.Acestadinurmd ar reprezenta nivelul general al empatiei predictive aprofesorului.

Cei 10profesori dirigingi s-au eferit fiecare a un numdr de elevi ceavariatintre 8 si 14. in roral cei l0 profesori aurealizat predicgiicuprivire la 109 elevi. Dupd fixarea niveluri lor de empatle(ridicat-bun-slab)pe baza unor criterii statistices-a.constatatcd cele109 reaclii ale profesorilor dirigingi se distribuie astfel: 50,4 Vo reaclii

empaticede nivel ridicat, 31,2 Va eactii emparicede nivel bun gi 18,4Vo reac[li,empatice de nivel slab. Aceasta inseamn[ cX profesoriiinvestigagi, ogicu vechime n invdgdmdnt, rezintd,8l,6Vo intre reacgiica fiind de un burr gi ridicat nivel empatic fapt ce denotd valoarea 'empatiei predictive ca insugire apritudinald.De altfel, media generalda empatiei predictive la profesorii testafiestede 12,2,scor de deviangd

92 It

l0 elevi unulsingura l3), oblinOndu-see otalul otuluideprofesori123 reacgiide tip empatic.Dintre acestea 1Vasunt reactii de nivelridicat empatic,6OVoeacEli e nivel bunempaticgi doar9Vadin reacliide nivelslabempatic.

Este un nou argument areatest[ prezenlaunui nivel bun empaticla cadreledidactice. i dacd inem seaama d aceste adredidacticpsunt'selecfionate,intre cele cu performanat[deosebitdn munca

pedagogic5,tunci ezultd u necesitateaptulci empatia redictiv[deun"e.Lru-{r.ril--qly-el--e-l ,e--l -9tt9.9_ i-fg -qttg9",p.l@(9l%o eacjii de nivel ridicat gi bun empatic).

Pentru a investiga nivelul empatiei emotionale a cadre didactice

am utilizat scalaMehrabian - Epstein (QMEE).

Rezultatele au de monstrat cd profesorii selec{ionali se inscriiu in

proporfie de l00Vo a nivel bun ;i ridicat empatic, profesorii obignuili

se inscriu in proporlie de 69,4Vo n acelagi nivel, iar edu catorii in

propo4ie de 65Vo, n vreme ce nivelul mediu slab empatic nu a coperd

nici unul din lotul profesorilor selecfionag i, 3O,6Vo din rdndul

profesorilor obignui;i qi 35Vodintre educatori. Mai mult, referindu-ne

la mediile celcir trei grupe de cadre didactice cu privire la scorurile

empatiei emogionale onstatf,mc[ pentru profesorii selec;ionali mediaestede 54,4, pentru profesorii obi;nui1i media este de 46,1, ar pentru

educatori media este de 47,4. In sfdrgit, prin raportarea acestor

rezultate a un grup de 33 de subiecli ale cdror profesii nu reclamd

empatie, gi la care vom reveni, se constatddiferenle semnificative.

Totodat[, acelea;i date ne-aupus n evidenld relal,iadintre empatia

emq on d._ u i"n:y; p. upl 9l11la=n- pg{qrrryile-prqeqo_l3q-

-e-..e9j4g_f9f43c ic93l'_l_*vajg99.Lt9t:Ul-ul-dl$rss_yelgl_estp_ale*ignr:gl_u-l"p'e-rf9ru+lf9r*p*Lqf,q.q-lsnql-q--]e--p3dre e-i{e t'-gg.l-"_ _1.119:ge-Asupra acestuidin urm[ aspectam inigiat o noud veilfi-carb dnurmdrirea emnificagieiiferenlelor intre medii a variabilaempatieemotional[ a profesori elecfonaligi profesori eseleclionali.stfel,fdcdnd iferenla intremediilesemnalate ai sus u ajutorul ormuleiMann Whitney am putut pune n evidenp existenta nei diferen[esemnificative54,4 faldde 46,1; ='2; p<.05).

Acest ezultatatestd aptul cd profesorii u performangdidacticlridicatd untsemnificativmaiempatici ecdt eilalgi rofesori, eea einseamnd ci gmpatia 9Toli9l3ll lg_p_l-e-z1n 4-9_e?il:lSit"_ pli 'jq}

I gggggimld"-e i care-i asigur[, aldturi de alter^yll .tjl[ur uqcuc41it e lclenla comunrcdnr cu elevii.

+_-r."-:_*'llr*



rn srartlt,o senedecercetdriecente lgg4) efectuatee rei oturide subiecgii anume: 6-deprofesoriobignuifldin liceebucuregtene,61 de elevi din ultimaclasr a $colii Normalesi 47 de studen;i areaspird a profesiunea idactici, asupracdroras_a ucrat .u qUee(chestionareempatie mogionald)e-au elevat rmdtoareleifiren;ede medii:pentruprofesori50,02;pentruelevi 45,9; pentrustudenli44,06 pdstrdnlu-r:

9ierarhieposibild n relagiadinire empatiegi

competengiidacttic{.chiar daci inrreacestemediinu apardiferen;esemnificative,le nscriindu-sen baremulmediu empatic epoatefixa o anumevaloarea empatieiemofionaren relafeiu nivelul decompetenldgi experiengd idacticd prin raportare a rezurtareleinvestigaliilor nterioare,drd, nsd,a putea rasao linie precisddedemarca;ientrecadrele idactice xistente i cele n devenire.

In esenld ezultatele blinute

)ntru a nu se transformaaceastd

94 9'

l|illXt::Tt;c€eacenuanihileazd,i ntdregte,nrr-unnumeens;estare a comportamentului

Au fostexaminatermitoareleoturidesubiecgi:gcadre idactice



'medic-pacient..,",np*i.*i"

rela;ia

rrivitoare a funcfia imstrumen_

pediatrie;0 medicipediatri uexperiemuncd n car-e elaliile interperionare e tip empaticnu sunt

cunecesitateeclamate.n total 2-52 e subiecfi.loturi de controlpozitiv n studiuledicii;psihologiigi artigtii)9i oturiei (funclionarii), recumgi oturidei gi (profesori bignuili,educarori,

emi,aticilaprobautitizatd.ut"""-J'J,x"J,Ti:,i,H:T::hTil',Si +132;nivelulbuncu

.scorurintr +67gi +93;nivelul,mediuesgoyri ltre13agi +66gi nivelulstab usioruri nrre_33gi +fi urnoblinut istribufiarocentuaffisubiec;ilor-cerceralienivelurile e

"empatie menfionate(confoim taberului de mai jos). Totodatd,Iudndu-sen consideragie

edia "oru.iloid" empatiepentru iecare otin parte (conform tabelului de mai jps), se.poateconstatatprezenraunordiferenleedificatarentre loturile urmdrite.

Nivelurile

empatiei

Profesori

selec[io-

nafi

(12)

Profesii

cale

reclami

empatie

(le)

Medici

pedia-

trii

(10)

Profesori

(e8)

Educa-

tori

(20)

Studenti

pediatrie

(60)

Func-

fio-nan

(33)+941+132

lV o 5Vo l'.670+671+93 33.3V0 2t. tvo 40Vo 18.4Va 2576 16.7Vo 3Vo+331+66 66.7V0 52.6Vo 50Vo 50Vo 35Vo 53.4Vo 39.4V0

-331+33 26.3Vo lI%o 30.610 35Vo 28.3Vo 57.6Vo

-315

Medii +54.4 +44.5 +5 1 +46 | +47.4 +44.1CAteva bservafii:I Nivelul ridicatdeempatieemolionaldeste oarteslab eprezentatceeace inseam'nd d in propo4ii diferite subieclii apa4inan'Jiuturor

loturilorcercetateu au endinle e ,identifi"-".."o ceira\igi ntroducun coeficientmai maresaumai mic de detagare.

,7

Empatia n relafii cu alte variabiledepersonalitate



Aga cum am anuntatdeja, n acestsubcapitol ntenliondms[prezent[m nele ezultate lecercetdrilor rivitoarea relaliaempatieicu alte trdsdturi de personalitatentre care simpatia,altruismul,cunoattereanterpersonal[,ecurgAnd,ndeosebia investigagiileinultimii anidesfdguraten cadrul nstitutului e Psihologie l AcademieiRomdne, ar nu numai, n vederea elimitdriiunor noi argumentensprijinul potezei rezumaten prezentaucrare.n primasecvenfd mmenfionat seriede cercetlricareau vizatrelafiiledintreempatie ivariabile de personalitate a flexibilitate-rigiditate, xtraversie-in-troversie,anexietate, ocializare,ocul controlului etc. in aceastdsecvengiom discuta elaliaaceasta in analizanveStigaliilor roprii.

1. Empatieqi simpatieDep5gind nelebarierempuse,multdvremede confuziilede ordin

terminologicntreempatiegi simpatie, ta cum au fost ele tratate nprima parte a lucr[rii, orientarea nvestiga;iilornoastre a vizatrelevarea nfluen;ei exercitatdde atitudineasimpateticd supraniveluluiempatical personalitdgii.ceastd reocupare decurs iresc

dinnevoia e a rdspunden cemdsurdelaliadintreempatie isimpatieproduceconsecinfe entruactivitatea e comunicarenterpersonald.Este de presupuscd, in aceastd elalie o persoand a tinde sdempatizezemai bine cu o persoand impaticddecdt cu o persoandcare-ieste bntipaticd.Ceeace ni s-a pd.rut,nsd, mai importantdeinvestigat e referd a modul n careempatia epotenteaz[ aunu inrelaliiledintrepersoane arese simpatizeazdeciprocsau se respingreciproc, a gi modificdrile aresurvindin perspectivd mpaticdntrepersoane are nu impdrtXgesceciproco atitudinesimpateticd..ste,prin urmare, ncercare e a confrunta oudvariabile epersonalitatecareprovoacX rin gradul or de interacliune omponenteelafionalespecifice.

Pentru onturarea cestei iziuni vom recurgea studiul ntreprinsin cadrul Institutuluide Psihologiedin Bucuregti,de un grup decercet5tori S. Marcus,Delia Stratilescu, uxandraGherghinescu1992) u privire a relaliadintreempatie ipreferinlele impatetice.

Problematica cestei ercetdri e situeazda interseclia intre oabordarepreponderent ersonologicd, u accentepe variabile de9t

care subiectul gregegte n predic;ie (scor de deviang[). in aceastdmodalitate se poate calcula gi empatia subiectului, ca gi empatia



100

t0 l

Diada

Medii le empatiei

Psihologi Elevi

l icerr

Elevi$c.NormalX

Suhiect - narfener simnatic 14.43 17.62 16.00Subiect partener ntiDatic 23.12 21.33 19.,77Subiect simpatic - paFtener t6.43 18.56 t ] .42Subiectantipatic partener 21 t2 20.40 18.36

S-S t0.62 16.45 14.47A-S 18.25 18.80 t7.54S-A 22.25 20.67 20.38A-A 24.00 22.00 t9.19

partenerului,care prin inversareatermenilor diadei poate devetri lardndu-i subiect. Pentru determinareanivelului empatiei se considerdcd, cu cdt scorul de deviagieeste mai mic, cu atOt ivelul empatiei estemai ridicat.

LoSurilede subiec;i (SS) utilizate n cadrul cercerdrii nrreprinseaucuprins: 12 psihologi, 86 elevi de la un liceu bucureqrean i 96 de elevide la $coalaNormald.,Mengiondmcd fiecaresubiecta intrat in 5 sau6

diade avdnd de fiecare dacd alt partener. Dupd fixarea subieclilor incele 8 tipuri diadice s-a calculat media empatiei pentru tirc,aredintrecategori i le iadelormenlionate.

Reddm in continuare un tabel cu mediile 6mpatiei obfinute:Precizdmfaptul cd anahzaefectuatdse aplicd fiecdrui lot de subiecliseparat,ncercdnd prin aceasta validareconcurentda.rezultatelor.

1. Rezultateleelev[ cd subiecliicu parteneri impatici untsem-nificativ mai empatici decdt subiecfii cu parteneri

consideragiantipatici:

- Ps ihologi :4.4323.12(28SS 6 SS); =2.55;p =.01- Elevi iceu:17 62 21.33 208SS 46 SS);Z = 3.36: = .0008- EleviSc.Normald: 6 19.17 242SS 42 SS);Z = 5.04;p<.01Aceste ezultatedemonstreazdependengaivelului empaticde

atitudineaimpateticdaldde partenen.

2. Subiecfii considera;isimpatici de cdtre parteneri suntsemnificativmaiempatici ecdt ubiecgiionsiderali nriparici e cdtreparteneri.

antipatic= 19J7 Ei mai sc[zut[ decdt n diada subiectantipa[ic -

partener 18.36).4. O ultim[ observalie rivegteaptulc[ empatia ubiectuluia;{de



- Psiho log i :6.4321.12(28SS 6 SS);Z 1.85;p .06- Elevi iceu:18.56 20.40 208SS 46 SS);Z=2.47; p = .O l- EleviSc.Normald:17.42 18.36 242SS- 42 SS);Z=3.21;

P=.01Aceste ezultatedemonstreazdd parteneriicare-iconsider[ pe

subiecti impatici ind sd arate ald de acegtia anume ranspareng[

comportamentali, avorizdndu-leun nivel ridicat al manifest[riiempatiei qedicative.3. Comportamentulmparic l subiecfilor in diadaS - S (subiect

simpatic partener impatic) ste emnificativmaievoluat ecAt om-portamentul mpatical subiecgilorin diadaA: A (subiect ntipaticpartener ntipatic):

- Psihologi:0.6224.00 24 SS 2 SS);Z=2.02;p =.04- Elevi iceu:16.45 22.00 182SS 20 SS);Z = 2.66;p = :007- Elevi Sc.Normald:14.47 19.19 212SS - 12 SS);Z = 2.95;

p=.003O posibildexplicaliea acestor iferenge r consran faptul cd in

diadaS - S empatiasubieclilorse potenlazd rin atractia eciprocd

dintreparteneri,n vreme e n diadaA - A scddereaiveluluiempaticsepotenleazdatoritd espingerii eciproce intreparteneri. e altfel,la psihologi:mediaempariein diadaS - S esrede lO.62 mai bunddecdt n diadasubiecr partener impatic= 14.43gi decdt n diadasubiect impatic partener 16.43);a elevi de iceu:mediaempatieiin diadaS- S estede 16.45 maibunddecdtn diada ubiect parrenersimpatic 17 62gi decAtn diadasubiect impatic partener 18.561;la elevide a Sc.Normald:mediaempatiein diadaS - S estede 14.4j(maibunddecdtn diadasubiect partener impatic= 16 ti dec6t ndiadasubiect impatic partener 17.42).Mai mult, a subiec;iidrnprimul ot.mediaempatiein diadaA - A esrede 24.00 mai scdzutddecdt n ffiadasubiect partener ntipatic= 23.12gi dec6t n diadasubiect ntipatic partener 23.72gi decdt n diada ubiect ntipaticpartener 21.12); a subiec;ii in cel de al doilea ot mediaempatieindiadaA - A este e22.00 maiscdzutd ecdtn diada ubiect partenerantipatic 21.33gi decdtn diadasubiect ntipatic partener 20.40);in sfdrgit,a subiecgiieluide al geilea ot mediaempatiein diadaA -A este de 19.19 asemdndtoareu cea din diadasubiect partener

partenereste mai dependentd e modul in care cel ce empafizeazd'

manifest[ atitudine impateticda;ddecelllaltdecdt e moduln care

subiectule apreciat ecdtrepartener' f,rd nsda neglija otal 4cestdin

urmaaspect.Astfel, S - S fal[ de A - S dezvoltddiferenlemai mici empatice

decdt - S fapde S - A, tot atacum,A - A fafdde S - AdecdtA - A

fa;d de A - S, fapt ce denotf,cd nivelul empatical subiectului e

modific[ mai evident ca urmare a modului in care acesta l

simpatizeazdau l respinge e partener.

Lotirl l:S - S alddeA - S = 10.62 18.2524SS 4 SS); = 1.44;P .15

S- S ap deS- A = 10.62 22.25 24.SS2 SS); = 1.97;P .05

A - A fatddeS - A =24 - 22.25(4SS 2 SS); = 3.5; ='50

A - A faldde A - S =24 - 18.254 SS 4 SS);Z = l; p = .7 j

Lotul2:' S - SfafddeA-S= 16.45-18.80(182 S'?6SS);Z= 1.81;p=

.07

S - S ap deS - A = 16.45 20.67 182SS 26 SS); = 3.29;p=.001

A - A faldde S - A = 22 - 20.67 20 SS 26 SS);Z = 0.01;P='99

A - AfafddeA - S =22- 18.8020SS 26 SS); =0.911P =.36

Lotul3:S - S fafd eA - S = 14.4] 17.l l (212SS 30SS); =2.95;p =

.003

S - S fapde S - A = 14.47 20.37 212SS 30 SS);Z = 4.141.p<

.001A - A fa;dde - A = 19.18 2A37 12SS 30SS); =0.66 ' ,p>.10

A - A fagd eA - S = 19.18 l7. l l (12SS 30 SS);Z--0. 64;p

.52

Se poateconstatan plus cd empatia ubieclilor impatici a95 e

parteneri impaticiestemai mare decdtempatia ubiecfilor impatici

fap de parteneri ntipatici,a toate oturile, gi cd empatia ubieclilor

antipatici cregte agd de parteneri simpatici decdt fald de parteneri

t0t



Egoigtii unt eversul ltruigtilor,ar egoigtii unt ndiferen;ii arenu seimp^licin nici un fel in ailiuneaae aJutor.;1-'. doi.i dictoriereren

In comparagieuprimele, eledin categoria douadecorelaliisuntmai mari la profesori gi elevj. Oricum, independent e motiva;ia



i: ""1** ::l:;, i1, 1,J ." {i;|"ra flaril,i,:,'li:,,11'^":tl]_j:rtruism

A) i l1niverur;il;ii ;;iffi;:Ilill::::, :.:li1 T, ,11, omqu'sin' '"'"i;;'r".,";il#i"indicatorulltruism .ia ndicato.ut"""ptiuiH J;nj.

*.*:l:::?,:,trilulm?re. t6taltruismurlmotiuainrrinsec),dt

::,i'::1':: $ *_lll, :rerieaui .to.uiuifiu**ilr

,jeffiJ il ::

::l l1.t:lls,prin luare ncon -ierar"I 'u n'o'tiu-liui# ;;;;; ;i ;

celei extrinseci).

intrinsecd au/gi xtrinsecd,e carese sprijin[, a toate rei categoriilede subiecli cerceta[i apar corela;ii semnificativentre cele doudvariabile epersonalitatermdrite.

Pentrua demonstra olul empatiei n declantarea titudinii deajutorare, m urm[rit in cadrul iecXrui ot de subieclimanifestareaniveluluiempatic a doudgrupede subiecli.S-au elecfionatntdi,dou6grupeextreme e subieclidupdvariabilaaltruismgi apoi dou[ grupe

extreme de subiec;i dupd variabila orientarehelping. Grupareaeubiecfilor a extreme -a dcutconformabaterii tandard e a mediagrupului.

S-a pornit de la ipotezacd dacd a grupul performantnivelulempatieiestesemnificativmai mare decdt a grupulneperformant,atuncinivelul empaticcondigioneaz[ pari;iaatitudiniiprosociale eajutor, ie ea altruistS,ie de orientare elping.S-a ecurs, a atare,acalcularea emnificalieidiferengelor intre mediile empatiei MannWhitney) a celedoudgrupeextreme e altruismgi respectiva celedoudgrupeextremede orientarehelping,oblindndu-se rmitoarelerezultate:

A. Buni altruigti ag[de slabaltruigti,n ceea eprivegte mpatia:- profesori11SS 8 SS), 59 aldde 37.7:Z= 1.23;p .22

- elevi 11 SS 9 SS),+57 aEd e +35;Z = 1.86; =.06

- studenl i8 SS 7 SS), 58.3 agd e+27.1;Z=3.5;p =.002

B. Buni orientare elping agd e slabiorientare elping, n ceea eprivegte mpatia:

- profesori19SS l6 SS), 55.05a;d e+43.18; = 7.57: =.1I

- elevi l I SS 14SS),+63.5 ap de+39.3;Z = 2.43;p =.05

- studenl i6 SS 5 SS), 46 a;d e+16.4;Z=3;p =.015

Ca gi in analizaanterioard ezultdcd in toate cazurile subiecliiperformanlialin ceea ce privegteacordarea e ajutor au mediaempatieimai ridicatf,- ecit a subiecfilorafla;i in grupele opuse.

Aceasta enot[ cd empatiase manifestil a o condiflea declangdriiorientdrii rosociale.

Semnificalia iferengelorntre grupurilebune a;d de cele slabeatunci dndse a n consideralie ivelul empatiei pare oarteevidentdin cazulstudenfllorpentru arenici unadin celedoudvariabile u esteinfluenfatide o autentic[profesiedidacticd), estulde evident[ laelevii de la $coalaNormal[ (undeaparprimelesemne le nfluenlei

Analiza ezultatelor -a.bazat,pedspunsurirebginutea ambeleprobedin partea trei oturide subiecti i unu.",- 46 cadre idactice e a diferire iceLbucuregtene- - 61 elevidin crasereinare.are.$coriiNormatJoin Bucuregri.-

47 studenf ai u-nor acultdli'bucuregtenee pregitescviitoarecadre idactice.

Recurgereaaaceste.oturide subiecli giare aliunean apropiereasau depdrtarea e niv-elul

"orp"t"n1Jididactice,astfel lotulprofesorilor sre n ot referenfial,eral eievilorae ag.oaia io.o,"aa,

fiind mai apropiat e rotur,referengiar,n raporr u cetarsluoenlir,o,""spird oar a o carierd idacticd.

Prin urmare,ordineaperformanfeididacticesau mai exact alcompetenleirofesionaresteceae.nunrat' i ca atare

"e "l,"pia,n ""ercetarearivind reragia intreorientarea erpinggi"nfiil-,;

n"dezvdluie iferengeieoncrudententrecele rei grupede subiecti..

A. prin corelareametoda ravais-pearton.l--p'*i"i-*"ii^iir."ra cele rei oruride subjggg]mobfinuturmdtorii oericiengi---"'""'

- cadre idactice: .2575 p<.10)- elevigc.Normald:0.30/71p<.OZ;- studenli: .3532 p>.02)Aga.cum epoateconstataa fiecaredintregrupele ercetate par

;ffii:Hsemnificativesauendinldesemnifii"fill'r"i*

"rnp",i;'si

B' Princorelareampatiei uorientareaerpingacere rei oturi esubiecgi-am-oblinutrmdtorii oeficiengi:- cadre idactice: ,3177 p<.05)- elevi$c.Normali:0.4072p<.01)- studenfl: .3225 p<.05)

$i in acesre azuricorerafiirentre empatiegi orientarea erpingsuntsemnificative.

t06



In scopul confirmlrii acestorobservalii s-a recurs a sumarearangurilor obginutede fiecare subiectdin lotul general profesori+elevi,+studenti)a indicatoriiempatie u altruism respeciiv mpatie

Demonstraliae caream eprodus-o -aconstituitn odinea e der

a ipotezei ropuse e aceast[ucrare, a o argumentarea sustinerea

interac;iuniidintreempatie ca trlsdturd comun[ de personalitate,n



cu orientare elping),acorddndu-seangurinoi,ca expresiinumericereprezentdnd ,performanfa eneral[". S-a calculat media noilorranguripentru iecare ot desubiecligi caurnare amobfnut urmitorulplasamentescara angurilor celor reigrupe nvestigate esubiecli.

A. In privin[a mediei rangurilor a empatie+ alrruismse oblinurmdtoarele:

"- profesori: 7.1

- elevi:79.42- studenti:2.80

.B. in p:ivinla mediei angurilor a empatie orientare elpingse

ob;inurm[toarele:- profesori:71.33

- elevi:76.12- studenli: 8.38

il0il l

cazul particular al profesiei didactice,ca aptitudine,9i orientarea

prosociali (altruism/orientare helping), ca atitudine formativ[,

ambelevariabilealcituind un model personologi0 l competentei

profesorului.Este vorba de un argumentcare s[ justifice 9i s[

fundamenrezednda urmd deea onsiderdrii mpatiei a rdsdturd e

personalitateuvalenle ptitudinale.

3. Empatiaqi cunoaqtereanterpersonaldCunoagterea sihologiei celorlalli este, fdrd indoiald, o capacitate

generalumani bazatd,mai ales,pe inlelegereagi evaluareasemenilor.

Aceastdcunoagtere e continud sau se dezvoltd'simultancu o altd

insugire specific umandcareesteautocunoalterea.

Atat in cunoattere, cdt gi in autocunoattere se intersecteazd

percepereaacuratda comportamentului altora cu modul in care ceilalli

gdndescgi simt cu privire la sine, printr-un apel constant a experienta

validatd social.Rqferirea a aculateleacunoagteriiprivelte tendinla de

evitare a erorilor de aprecierece se pot manifesta in evaluarea gi

prediclia comportamentuluisemenuluisau n autoevaluare.

Spffiffiile"lativ-coTecteentrucA,amtprin empatie, dt9iprin atribuire

calea de cunoagtere,a gi caleade interpretare unt nc[rcate de

subiectivitate,de experienta r[ifi, reproiectatdspre partener,care

poate ixa,prin validarea ociald tdtnivelul acuratelii erceptive, dt

gi gradul de aproximare evaluativd. ap-19.1.".-91*P-fig--- fAqgpUret".substitutidnepu45: t"igqq 4iti4p$iLo-lgg .i-?3elt9lgtulu+leaslelA

?nu"; "f 9 ea n e pgligqal}-sadrul eqi i m depdsIeIg--egUSSIlYltt

il ,ffii, at;iuiiiql-*-i :s:gultgstte&in acest ens utem xpreludm

ed-val'a5iie'[t'dt'teoriamplicitd a personalit[1ii, arepleac[de a ideea

Avdnd in evderec[ obiectulcunoagterii a care ne referim estechiar

persoana umand ni se pare cd orice act de atribuite realizat ca urmare

a perceperii nterpersonale dgtigdn acuratele ognitivd prin gradul de

luare a perspectivei celuilalt, prin pdtrunderea n cadrul intem de

referinld al partenerului,agadar, rin implicareade tip empa tic. Altfel

spus, mpatia e lsti,tuie a o calede 4prQpiere-qyratd qpsihologig-r--- ; : :T:- : - : :*#parteffiI-ul in amplul procesal cu q4$ 9l dr Lglpqls q419-I -9ao

cb n cursul experien{ei ndividuale fiecare si formeazb scheme elativstabile de agteptdri ;i anticipdri cu privire la al1ii, cdt gi teoriaconstructului personal, care fixeazd, ca postulat fundamental cd

ne-amreferit pe larg n paginile anterioare.Amintim c[ subiectului se

cerea ca pebaza a 10 criterii bipolare (simpatic - antipatic,armonios

fizic-dizarmonic, inteligent - prost, afectuos - rece, altruist - egoist,

acceptatde ceilalli - respins de ceilalli, respectuos b[ddran, milos -



IV

,,fiecare om igi contruiegte pentru sine un model reprezenta;ionalasupra umii, ce ii permite sd dea acesteiaun oarecaresens gi sd-giconstruiascdo hartd a traseului comportamental n relaEie u mediul".intre considerareaacestor eorii privitoare la personaliiate gi viziuneaconduitei empatice ca variabil d de personalitatese ntrevdd o serie deargumentepertinentecare vin in sprijinul ipotezeicentrale a prezenteilucrdri, considerdndprin aceastacd empatia se interpune n procesul

e 48 e,

A Iatd de ce, am considerat mportant sd prezentdm o cercetarecucaracterexperimentalefectuatb

ot in cadrul Institutului de Psihologiedin Bucuregti gi care a fost expusd ntr-o formd prescurtat[ n studiul:

l ld" publicatd .in Revista dePsihologie, nr. 2. 1993, in realizareaautorilor: S. Marcus, DeliaStratilescugi Ruxandra Gherghinescu.Aceastd cercetaresi-a fixat caobiectiv gtiinfific sd surprindd locul pe care-l ocupd capacitateaempaticd n sistemul cunoagterii nterpersonale, unclia instrum-ental5a acesteinsugiripsihice n inlelegerea i evaluarea artenerului, a girolul pe care-l capdtd ranspunereade tip empatic in r ealizarea unorevaludriacurate,gi a unor predicgiicorectecu privire la ceilalli gi chiar

Pentruprobareapotezeiarn ecurs a un modelexperimentalbazatpe varianta ersonald testuluiapa4inand osalindei ymond a care

)

meJru -Eelu-ifah se ieaTi2e /X-ili n

iciazd,de o evaluaregi o autoevaluaremai acuratEldedTt'*o

u2fi,

crud, cu sim;ul umorului - fdrd simlul umorului, vesel trist) scalatede

la 5la 1 sd operezeurmdtoarele ipuri de evaludri9i predicfii: l. o

autoapreciere ,,Eu despremine"); 2. o aprecierea partenerului(,,Eu

despre partener"); 3. o prediclie a modului in care s-ar aprecla

partenerulpe'sine (;,Cum cred eu cE se evalueazdpartenerglu");4. o

preclicgieasupra modului in care partenerul l-a aprecia pe subiect

(,,Cum cred eu cd m[ evalueazd partenerul"). Testul se aplic[ 9isubiectului gi partenerului n acelagimod, in grupe de 6-7 persoane.

Pentrudeterminarea ivelului empatic amintim cd secalculeazd' dt de

aproapesuntpredicliile subiectului (r[spunsurrle a problemele3 9i 4)

de autoevaluare gi evaluare realizatd de partener (rdspunsurile la

problemele 1 gi respectiv 2). Rezultatul este scorat in termenii

numdrului de puncte la care persoana anaiizatdgre$elte n prediclie

(scor de devianfd).De notat cI, cu cdt scorul de deviagie stemai mic,

cu atdt nivelul empatic este mai mare. S-a fixat nivelul bun empatic

(BE) la scorul de devialie cuprins ntre 0 9i 15 puncte, ar nivelul slab

empatic (SE) la un scor de deviagiede peste 20 de punct; de notat ce

intre 15 gi 20 de puncte se grupeaz[ majoritatea subiecfilor.Lotul de

cercetare a cuprins 182 de elevi din licee bucurestenedin care s-auselec[ionatpe criteriul menlionat un grup de 54 subieclibuni empatici

qi un grup de 29 subiecli slab empatici,care au fost comparate Mann

Whitney) in privinfa msdiilor ob;inute la urm[torii indicatori:

ac rateea e aluat 4. n4elryg-dg$.I9g$g[i -i y-ag9a-e-1pre11e.fr i sTfinf,t atoriail" ;" l

"taft@ p'o6fi pift td.a lfe -

* _*

- pentru acuratetea valuativd s-a recurs a calcularea dspunsurilor

la problema 2 la testul menfionat dup[ cum urmeazd: s-a calculat

scorul de deviafie intre mdul de evaluare a subiect ului cu privlre la

partener gi modul de evaluare a grupirlui (6 persoane) a1[ de acelagi

partener. Cu cdt scorul de devia;ie este mai mic cu atdt evaluarea

subeictuluiestemai acuratd;

- pentru imaginea despre ceilalli s-au folosit: 1. rdspunsurilesubiectului a problema2 a testului; 2. scorul de devia;ierezultatdin

compararea r[spunsurilor la problema 2 gi problema 3, tealizat de

subiect,ceea ce exprimd diferenfa dintre cum il vede pe partener qi

cum crede c[ acestase vede pe sine, n fapt rela;ia dintre evaluare 9i

prediclie; 3. scorul de deviagientre r[spunsul la problema2 apargindnd

subiectului i rdspunsula problema1, apar;indnd artenerului, eea e

exprimd diferen;a dintre cum il vede subiectul pe partener gi cum sevede partenerul pe sine, in fapt dintre evaluarea subiectului gi



autoevaluarea partenerului (care reprezintd, n fond, confirmareaprimitd de la partener);

- pentru magineade sines-au olosit: l . r[spunsuri le ubiectului aproblema (,,Eudespremine"); 2. scorulde deviafie ntre rdspunsuri le

la problemele I gi 4 ale subiectului, ceea ce exprim[ diferenla intre

cum se vede subiectulpe sine gi cum cerdecd l evalueazd artenerul,

in fapt relalia dintre autoevaluarea i predic;ia subiectului; 3. scorul dedevialie intre rdspunsul a problema 1, aparfinandsubiectului, 9irdspunsul la problema 2, apargindndpartenerului, ceea ce exprimidiferenla dintre cum se vede sub-iectul e sine ;i cum este el vlzut departener, n fapt relalia dintre autoevaluareasubiectului si evaluareafdcutd de partener(care reprezintd, n fond, confirmarea venitl de lapartener).

Noti - toate t ipuri le de rdspunsurisau scoruri de deviagiesuntsumate i medii lesunt calculate entrugrupulsubiecgilor un empaticr

;i pentrucel al subiecli lorslab-empatici.

Asa cum am menfionat, analiza rezultatelor privegte discutareasemnificaliei diferenlelor dintre medii la indicatori i

acuratefeevaluativ5, maginea despreceilalgisi imagineadespresine n cazulcelor doud grupe extreme - empatice, n scopul determin[rii relagieidintrevariabilaempaticf, e personalitate i nsuqirea eneral manddecunoagterenterpersonaligi autocunoa$tere.

A. Empatiaqi acuratefea valuativiIn ceeace privesteprimul indicator uat n disculiese constatd d

subiecgii un-empatici BE) dezvoltX mai f ini acuratele valuativ[ nraport cu subiecli i consideralislab-empatici SE). Astt 'el rezultatelestatist ice emonstreazdd;

BE - SE = 4.14 - 6.75 (acurategevaluarivd); = 4.81; p<01

Constatarea e conduce a ideea cd un nivel ridicat de emoatiefavorizeazd.. atoritd transpuneri i substitui ive n cadrul intern dereferinld al partenerului,o mai acurat6evaluarea acestuiagi implicit omai mare apropierede evaluarea ezultatddin opinia grupului, pe cdndun nivel slab de empatiemicgoreazd ansele nei acurateevaludri a

fiind influenlatd de evaluare sau viceversa' In acest caz empatla nu

I il4 il5



o

"u arnournror $r autoatrrbDrilloilrruurrrrut

tr auloatnDulnlor, ca

@;;

i"T"rtlo#a ceallrltd, edil evarudriierorrar;i"r" -"J-"r;;"i;ili';""0,t;::::::it:11'l1 ll-:

3s.8ale e 0.e2;SE35.safd es.sqt.*"

.In sfdrgit,dateleoblinutene arati cd diferenga intre autoevaluare

gi confinnare scorul de deviafie int." Arpunsul la problema ,aparlindnd ubiectului,gi rdspunsut a prbUte a 2,'"p"rfi"a"a

It 6u7

Fire;te, dincolo de intervbnlia demonstrabil[ a fenomenuluiempatic in autoevaluare, ne-am pus problema dacd, n procesul

' menfionatse intelpune valoareacriteriilor utili2ate,uneledirnre' acesteamplicatehemijlocit in descriereansirgirii empatice.ca

urmare mcornparat ediile dspunsurilorubiecgilorun-empaticiua celor sl'ab-empaticia fiecarecriteriu n partegi'amconstatai d celemai rnaridiferenle par a criteriile:afecruos4.16 3.31= +0.g5)gi

totodatd,cd un procent nsemnatde subiecgi in grupa slab-empatici, nj'r de 25vo- 30vo nu se vdd afectuoqigi altruiqti (notdndu-se a aceste

cl

criterii uputrajele 9i I din scala e a 5 la l).

jlylllltl igtllt fi,rraneaza o autoevaluare orectd.

Prin urmare gi aceast[ cercetarecolectivx la care ne-am referit a

Am incercat n ultimelecapitoleprivitoare a felafiadintreempatiegi alte variabile e personalitated eproducemragrhentaton;inutul

vdd mai

unor cercetari ntreprinsealdturi de al;i cercetdtoricu care amcolaborat,mul;umindu-lench o datdpentruaportulstiingific e carel-au adus, n elucidarea nor aspecteegatede relalia'meniionata.Aceste ercetdri e care e-am niliat gi condus rauconstituitpentru

1995),care se caracterizeaz[printr-o mai mare lexibilitate in definirea

gi aplicareacriteriilor apreciative.Toate acestea oncurdspre a conferi

empaticului posibilitatea olosirii diferitelor strategii de cunoagtere u

acelagi ,gradde eficien$".,



cadrul emarical acesrui olum ca ARGUMENTE adusen spilinutipoteze_ e baz privind empatia ggt1111Jg_r4gqy 4 ,e pel1q -elit+te.Aceste ercetd' nvocateovedesci nscrierearihologieiomdnegtiintr-oordinede dei contemporand,arcdnd n aport;tiingific agd enoiledirecgii ctuale e nvestigarea fenomenului mpatic

In sfdrgit, ercet[rilen discugie u netezit aleaspie nlelegerea i

itteryl9.:*g "{-s. 9.ry.9 uluimpaticnq nymaic.ao tr{sdrurdcoriund deq9ry9ry i- e1e=..gL-s,-r-=.qa-94nier5Co4p.o,rtamentala,,.c11ilempaglc epe-.Lqglr-e .t9,._ceeae ne-arapropiagi mai mult de viiiunea-noastraasupra cestuia.

I

1

Aceste caracteristici ale sti lului empatic le-am sur prins prin

aplicarea probei REP, avdnd ca indicatori de bazd structura

sistemului de judecat5, prin raportarea iec[rui construct folosit la

toatecelelalte, recvenfaconstructelor afective utilizate,ca gi nivelul

identificlrii psihice a subiectului cu celelalte roluri evaluate n grila

REP.in esenl[, pripul indicator confer[ calitateasistemicda udec[1ii, al

doilea ndicator exprimd factura udecigii, iar cel de- al trei lea elevd

mecanismul judec5fi i bazat pe transpunerea n situagia, starea

emogionalda altora, pentru a se surprinde dentic sau/giopus n raport

cu ceilal l i .

Lucrarea menlionat[ relevd ideeaci stilul apreciativ n general ;ist i lul apreciativempatic, n particular,constituieo caracteristicide

peronalitate ,,sub raportul manierei de abordare, evaluare gi

interpretare evenimentelor ealit[ f i in scopulcunoagteri i cestora i

in vederea ixdriieelaliilor adaptate u acestea".Ceea ce ne-a nteresat

in mod special in cercetarea ntreprinsd in 1980 a fost mai mult

funcl ional i tatea st i lului empat ic ca precondi t ie a mani lest i r i i

aptitudinilor n exercitarea numitorprofesii,precumsi faptul c[ acest

sti l se constituie ca o manierd constantdde apropierede obiectul

cunoagteri i , , ,deschidereaa stabil irea similaritd;i lor structuralecu

ceilal l i , capacitatea redictivdcu privire la comportamentul emenulur

;i, tbarteprobabil,de cele mai multe ori, an trenareardiri i empatice".

Fa15de rezultatele cuprinse in menlionatul volum, ca gi fagd de

rezultatele bfinute n cadrul cercetdri lor ecente dupd 1990)pe care

le-am prez entat mai sus, rezultate care favorizeazd o ampld

argumentare asupra relevanlei insugrri i empatice in structura dc

personalitate,n prezentne-amconturato viziune mai exphcitdasupra

sti lului empatic,asupramodalitdgilor e decelare ti inl i f icI a acestuiasi . mai 'ales.asuDranteerdri iacest i t i l int r-o stucturdmai amoldde

pgrjglgl1lgle qare vrzpgq_64_zrsul sti l ioqnit iv

Subl iniem cd din perspect iva viziuni i noastre st i lul cogni t iv

inte.qper-sonale dentiflcd.9g-*s.qe_T"u"l*gg1u q?g3::]944Iicomplex- nterniefiar - simpl ) e$ilffi H prffidTil fT-idi?fi-perspectiva

{r

It tI1 9

COMPLEXITATEA COGNITIVA EMPATIE

\^*rrcENTA socrALA<



bibliograficx pe care se sprijind inrerpretareaacestei elafii pentru caulterior sd incercdm o

_emonstragie tiinlificd rezultatd, in

^propriile

cercetdriefectuate n ultima vreme.Disculia n cauz[ se consumd, a diferi l i autori,mai ales n ceeace

privegte conceptulde

competenfr interpersonaldsau in termeni mar

EFICIENTA SOCIALA

Aceastti structurd rimodaldpoate i redusd a o structurdbimodal5

,,Competenladidacticd centrat[ pe aptitudinea pedago$cd joacdrolul de instrument de unificare, codificare gi exprimare n afar[ subforma comportamentelor educafionale, a totalitdtri i datelor

personalitdl i i elui afi l iat a srarus-ul i rolul de profesor" p. Golu, N.Mitrofan - 1982).Dupd opinia noastrdcompetentadidacticdaparesi cao dimensiune nterpersonalIcu fa;etecognitive ;i afectiv - simpateiice,dezviluind abil i tateade a mdnui reacli ireceluilalt, de a eficientizacomunicareagi relagiaprofesor-elev.

Pentru perspectiva gti inl ici mengionatdam util izat urmdtori itermeni operalionali.

1. Stilul cognitiv interpersonal ca exprimare a modului in care

comportamentul altora. o a doua categorieextremd vtzeazd, ubiectiisimplu-cognit ivi cu un sistem evaluativ in care distincfa dintreconstructe este esrompatd, sdrdcdcioasd a diferenEiere.Simpli i

; r {,q

t ;li l

,20

t2 l

incadreazd pe ceilal;i in pugine categorii, manifest[ dificultdgi cu

privire la comportamentul altora.

2. Stilul empatic privit ca o constantda comportamentuluiempatic

independentde persoanele u care empatizeazd..preciem cd ref-erirea

care corespund iecare a unul din urmdtoarele oluri: tocilar, ncrezut,

retras, mpertinent, cu inilitivd,dominator, preferat, respins, cuminte,

lcneg a care se adaugh olul EU. Subiecli i evalueazd e elevi 9i se

autoevaluaeazb u urmdtoarele.l0 constructebipolare (scalatede la 1



metodologicd a sti lul empatic trebuie sd releve nu atdt adil ionarea

scoruri lor de empatie ale unui subiect fagl de un anumit numdr

constant eparteneri i f ixareaunui scormediu al empatieisubiectului,

ci constantagravitdrii reacgiilorempaticeale subiectului n jurul valorii

medii de empatie. Agadar, cu cdt acestereac{ii se plaseaz[ in jurul

mediei vor releva mai exact o constantd omportamental5.ar cu cdtacestc eactii se abat de la medie vor semnalao inconstant[ comporta-

mentald, eci ipsa unui sti l empatic.

Unul dintre obiectivele teoretice majore ale cercetdrii ntreprinse

vizeazd. emonstrarea nei stucturibimodalea competenfei idactice a

confluenta intre sti lul cognit iv nterpersonal;i st i lul empatic,precum

gi congruenlele i incongruentele osibile ntre sti luri lecognit iv-inter-

personale complex-simplu-intermediar)i st i lul empatic,prin rapor-

tarea a performanla didactic5.

Ipoteza de la care am plecat n demersulgtiinlific intreprins relevi

faptul c[ o competen[d idactic[ presupune nteracfiunea intre sti lul

cognit iv interpersonalmediu-complexgi sti lul empatic, ca s tructurd

integrativ[ apt[ sAoptimizeze elagia rofesor-elev.

Potrivit ipotezei emise apreciem cd nici persoaneleapargindnd

stilului cognitiv interpersonal barte complex, care se v.5dgi ii v[d pe

ceilalgi lagrant deta;agiunii de algii, ;i nici persoanele pa4indnd

sti lului cognit iv interpersonal implu, care nu se vdd gi nu-i vdd pe

ceilal; i diferigi,nu manifestdun sti l empatic evident si de acceanu

asiguri un model personologic f iciental competenfei idactice.

Ca urmare, n acord cu A. Landfield care constatdo relagie recard

dintre oartecomplexii cognit ivi si c-mpatie, recumqi o corelagientre

complexii cu o integrare erarhicda constructcloruti l izate gi capa-

citatea empaticd, punctul nostru de plecare vizeazd.demonstrarea

relafiei <lintre sti lul. co-{r,ri t ivnterpersonalmediu-complex 9i sti lulempatic a modalitatenterndde eficien;d nterpersonaldn competenla

didacticd.

Metodologiade cercetare izeazd probedupd cum urmeazi:

A. Varianti a testului REP cu l0 roluri qi 10 constructe mpuse.

Subiecgii ,cadredidacticecu experienldaleg l0 elevi din clasele or

la 5): cu umor - fdrd umor, sufletist indiferent,activ - lent, con;t i in-

cios - superficial, motiv - stdpdn e sine, olerant agresiv, ptimist -

pesimist, ncdpdgdnat maleabil,deschis inchis, altruist egoist.

Dup[ completareantregii grile cifrele se ransform[ in semnedupi

urm[torul sistem: 1.2 capltrd emnul x, iar 3,4,5 rdmdn fXrd semn.

Cif ia medie intri la polul secund al constructului.Apoi se aplicXmetoda de analizdmatching-score descrisd n ,,Sti luri apreciative"

(1e80) .Cifra media (3) intrd la polul secundal constructului, eoarecen

evaluarea elorlalgi, ubiecli i , ie cd uti l izeazdconstructe mpuse, le

l ibere, pomesc udecatade la polul emergent,primul ce-i cade su b

observalie,epuizdndaprecierilecu I gi 2, iar ajungdnd a trei incepe sf,

se ndrepte sprepolul opus.Din acestmotiv evaluareape scala3 trece

de partea evaluXrilor4 qi 5, dar 9i, pentru cd o astf'elde interpretarea

scalei de apreciere transformati in semne o regdsim qi in lucrarea

fundamental[,apargindndui D. Bannister9i J. M. Mair, 1968 - p.

64-65.

Pentru a verifica temeinicia transform[rilor din cifre in semne pe

care am prezentat-omai sus,am efectuat n paralel o analizS'orelativh

dintre constructeqi in mai multe cazuri am descoperitscoruri foarte

apropiatede stil cognitiv interpersonalcalculateprin ambele metode

(matching score;i corelalii Spearman), eeace ne-a permis sd optim

pentruprima metod[ statisticd.

De asemenea, entru a surprindeo reald diferenliere n condiliile in

carepolul pozit iv estemai agreat ecatcel negativ,ceeace se observ[

9i n rXspunsuri le ubiec;i lor,am introdusevaluareantermediard 3) ,

de reguld a polul negativ.

Indicatorir ezultagi in analiz[ sunt:

- structura sistemului de constructe prin corelareaconstructelorintre ele. Apar cinci niveluri ale structuri i : . complex - peste30 de

scoruri de potrivire mediane gi tendinla spre complexitate cu 28-29

scoruri mediane;2. intermediar 27-18 scoruri mediane;3. tendin;a

spre srmplitate 17-16 scoruri mediane,9i simplitatesub 15 scoruri

m'ediane;

t22 t2t

'structura sistemului de roluri - prin corelareacelor l0 roluriintre ele (rotireagrilei cu 90:), Apar aceleagi rei niveluri ale structuriica mai sus.

Noti: Dacd prima structurd elevdmodul complex sausimplu adicd

qi pe cei care manifestd endinfastatisticdspre, til; respectiv pe cei cu7 r5.spunsuri mpatice n jurul mediei, din cele l0 rdspunsuriposibile.

- Media empaAei - privind cei 10 elevi, aydnd urmdroareleetaloane nterpretative:medii de 0-5 = foarteempatic; medii de 6-10 =



diferenliat sau nediferenliat de utilizare a constructelor n evaluareacelorlal;i, cea de-a doua structurdrelevd modul complex sau simplu(diferengiat nediferen;iat)de a-i udeca pe ceilalfl (respectiv.pe te"l;.

- nivelul identificirii eului cu ceilatfi prin corelareaEU-lui cucelelalte 10 roluri (elevi), permildndsurprindreanumdrului de elevi cucare profesorul se dentificd,

se considerdgi asemdndtor i diferit sause autoevalueazd.a diferit.

B. Varianti a testului R. Dymond de empatie predictiviSubiecpii cadredidactice folosescaceeasigrild de l0/10 roluri si

constructele mpuse, fiecare construct bipolar scalatde la I la 5. inaceastdprobd subieclii nu ii vor mai evalua pe elevi ci vor faceurmdtoareapredicgie: ,cum cred ci elevii menfionafi prin roluri s_arautoevalua u.constructelempuse".

urmeazd- ea de-a doua fazb prin care elevii nominalizagisunt pugisd se autoevaluezeu aceleasi onstructe.

Analiza testului consti in calcularea diferenlelor intre predicfia

profesorului si autoevaluarea levului. cu cdt diferenfaestemai micacu atdt nivelul empatieiestemai mare. n grira respectivd rofesorulempatizeazd.u I0 elevi.

Indicatorii probei sunt:

man ereconstant-empatice.

rezultatelenoastre,considerdndn categoriasubiecfilorcu stil empatic

i, i

{

{s

l ii ;tt

li ,

rf

I Il$. ,#

$'i

l1l:

bun empatic;medii de l l-15 = mediu empatic;medii de 16-25= slabempatic; medii peste26 = neempatic.

De rnengionat d, cq cdt scorul mediu al empatiei este mai mic, cuat6t el exprimd mai adecvatcapacitateade predicfe a profesorului nraport cu autoevaluarea confirmarea)elevului.

S-au utilizat ca subiecli profesori cu experien{ddin $coalaNormalddin Bucuregti, profesori selecliona;i (cu performanle deosebite)deeducalie artistic[ plastic5, precum gi profesori dirigingi din diferitelicee din Bucuregti. Elevii testali sunt, evident, din gcolile in caresubieclii nogtri le sunt profesori. S-au nvestigat 35 de cadre didacticegi 350 de elevi. Din exigenlXgtiinlificl am relinut pentru analizd,numaiprotocoalele experimentale ale subiecfilor profesori care au primitconfirmdri la predicgiileefectuatedin partea tururor celor l0 elevi lacares-au referit.

in analiza ce urmeazd a fi prezentatd ne vom referi, spreexemplificare, doar la doi dintre indicatorii oblinugi din probeleaplicate si anume: stilul cognitiv interpersonal manifestat prin

structura sistemului de constructe; stilul empatic manifestat princonstanta comportamental empaticS. Totodatd,vom examina relagiapresupusdntre cei doi indicatori.

Analiza rezultatelorf n lotul experimental nunlat62.9Vo intresubieclise ncadreazf,

in categoriacele ce manifest[ stil empatic.Acest prim rezultat plaseazi indicatorul stil empatic in pozilia

specific5,proprie competenlei didactice,prin raporraregi la rezultatelenoastre anterioare privind empatia ca aptitudine didacticS. Demenlionat cd media empatiei pe lotul cercetateste de 10.7(mediu bun

empauc.).2. In lotul experimental nvestigat 65.1Vo intre subieclrmanifestd

stil cognitiv complex; 5.JVo manifestdstil cognitiv cu tendinfd sprecomplexitate in total=71.4Va);14.3Vo ti l cognit iv nrermediar i 14.3% sti l cognit iv sirnplu.Media sti lului cognit iv a lotului este de 28,respectiv endingd precomplexitate.

124 125



consecinle dificatoare entru nsdgidefinirea.enomenului mpatic.Relafla onstatatdntre stilulempatic i stilulcognitiv nterpersonalecomplexitate edie, agi'lipsa nei elaliievidententrestilulempaticgi stilulcognitiv nterpersonale complexitatexcesivd, ede-oparte,

deci ca variabilXcomundgi centralda personalitdlii ndividuale.

in sfArgit, cerc6tareastabilegte prin analiza rela;iei dintre stilul

cognitiv interpersonal,si stilul .empatic specificitatea manifestdrii

acestei rela;ii in funcEiede competengadidacticd, ,fixdnd un model



;i stilul cognitiv nterpersonalimplu,pe de,altdparte,ne dezvdluieplasarea mpatiei ntre limitele extremeale diferenfieriicriteriilorevaluativespecific omplexitdlii xcesive) i aleconfunddrii cestora(specificsimplitdtii), vizdnd un plan inrermediar l cunoagteriiinterpersorale in care acceptareadiforenlelor nu exclude giasemdndrile,a o condiflesinequa non transpunerii sihologicen

cadrulnternde referingl l partenerului.Implicareade ordin aplicativa rezultatelor onsemnate izeazd,

modalitatea e pdtrundere ognitivr in cadrul nternde referinp alpartenerului.u cit existdcriteriide evaluare i predicaie celorlal ,diferengiate,dar

gi'legate ar[ial ntre ele cu atit ,sansaneiconstantecomportamentalmpaticecregte,printr-o transpunereomplexd npsihologiaceluilalt; cu cdt criteriile sunt

"excesivdiferen;iatedrd

putinga e a le 9i lega ntre ele, saudimpotrivdcu cat criteriilesuntnediferengiate,ispirdndspecificitatean daunaegdturiintreele,cu

Fenomenul apdtio argumentafieuplimentardn condigiileudriiin consideralie indicatorului rivindstructuraelagiilor intre oluri,convergenttructurii elaliilordintreconstructela carene-am eferit

nefiindexpresia curatefii mpatice.

t2l t2,

personologicpertinental valorizdrii potenlelor psihice ale profesorului

in relalia intercognitivdgi interafectivdcu elevul.

Demonstratiase nscrie, agadar,ca un ultim argument, aldturi de

cele anterioare, n inten;ia noastrd. e a dezvdlui ocul gi rolul empatiei

in stucturade personalitate.

Secfiuneaa doua a prezentului volum am consacrat-o n intregimeunei demonstra;ii. Aceastd demonstraTie ealizatd pe doud cdi, una

teoreticdgi ntemeiatdpe o bibliografie recenti gi una experimentaldgi

centratd, mai ales, pe cercetdri efectuate n fara noastrd, a vizat ipoteza

debazd, de la care s-a originat lucrarea noastrd. poteza a care ne-amreferit conlinea urmdtoarea interogalie: ,,Este empatia o trdslturd

fcomund de personalitate?".Rdspunsurilecdutategi argurirentele [site

ne-au confirmat ipoteza. Cel pufln din punctul nostru de vedere au

devenit edificatoare.Ne inter4eiem aceastecertitudine pe faptul cd

demersul nostru gtiinfific s-a referit la condigii cheie care fixeazd un

anume fenomen psihic in rdndul trdsdturilor comune de personalitate.

Demonstrafia a parcurs intr-un fel o anume cale clasicd de analizd,pornind de la determinangii rincipali ai personalitdgii, recdnd apoi la

mecanismulpsihologicprivind interioritatea manifestdriiunei trdsdturi

de personalitateqi mediat a raportul dintre interioritategi exterioritate

sau, mai precis, dintre capacitategi comportament,pentru ca la un alt

nivel interpretativ sd demonstrdmputinfa transformdrii unui fenomenpsihic in insugire psihicd cu valenld performaliald gi, in sfdrgit, sdfixlm rolul gi locul unei trdsdturi de personalitate in relalia sa

structuraldcu alte variabile de personalitateaflate n proximitate.

Acest intreg demers eoretic privitor la evolugia ireascd a oricdreitrds[turi comune de personalitate a putut fi aplicat cu succes la

interpretarea enomenului empatic.

Dup[ demonstrarea utinlei de a integra empatia n normele fixatede psihologia clasicd., orne sau criterii ce delimiteaz[ definitoriu otrdsdturi comun[ de personalitate frecvenfa, extensia gi intensitateamanifest[rii), am simlit nevoia gdsirii unor argumenteperemptorii caresd situeze empatia n planul variabilelor importante de personalitate.

Aga cum am prezentat, aceste argumente dezvdluie faptul cd

t'enomenul empatic are pregnante rEddcini ereditare de ordin Tocmaiacesteezultatene-audeteiminatsdab.ord[m eade-a feia

secfiune aeestuivolum care.se'eferd a locul 9i rolul ernpatieini*uitipl" actividti specificumandde tip comunica;ionalum ar fi

conduitadidactic[,piihoterapeuticd, reabaregi receptoare e art6.,a

qi conduita bignuitdnterpersonald.



experimentale citate (cele mai multe realizate n colectiv in cadrulInstitutuluide Psihologieal AcademieiRomdne)se referd a emnariein relagia u alte variabilede personalitate.nscri indu-nentr-o viziu.,emodernS.asupra problemei am constatat in paralel cu unele studiicontemporane realizate peste hotare, iar in alte cazuri, ca urmare a

In sfrrgit,cercetdrile ntreprinsene-aucondusqi cdtre descoperireaunui sti l empatic,o manierdconstantdde manit 'estare transouneri ipsihologice. integrdndu-sepe acestd cale in leoria constructuluipersonalprin fixarea unui raport corelativ intre stilul empatic gi stilulcognitiv interperson l de complexitate medie.

-Toate aceste argumente folosite cu roatd precaufia gtiinlificd gi

bazate.peexperienlepsihologice ne-au ntdrit convingereacd.in cazulempatiei avem de-a face nu numai cu o trdsdturd comund de

tt0 tr l

sEcTtuNEArlr-A:EMPAT]E

Secgiuneaaceasta ncearc[ o l[rgire a spa[iului de referingd n

problematica empatiei prin deplasareacentrului de preocupare din

sfera personologiei in planul activitdl i i psihice mintale gi

comportamentale ce maximizeazd eficient gi uneori performanlial



I ACTIV]TATE

permanentcontact social. n scopul realizdriiunor astfelde demersuri.

Aga cum arati Mihai Golu (1993), ,,Dinamica reald, vie apersonalitdgii e particularizeazd. i dobdndegte rdsdturi specifice, nfuncfiede naturagi confinutul rela;iei concrete,cotidiene n carese afldangajat5"gi mai departe: ,Rela1ia evine astfel acel cadru obiectiv incare se probeazd gradul de concordanfd (consonangd)sau dediscrepanld (disonangX)dintre planul potenfial gi cel real. a]personal i rdl i i . . . "p . 36).

Aceastd elalie, ntre[inutdprintre altele 9i de variabila empaticddepersonalitate, ixeazd, ermenii adaptativi ai individului la mediul sauambiant, material ;i spiritual, individual gi social, acgional giperformangial.

Iatd de ce ni se parecd, pentru a ingerege nele activitdli specificumane mplicate in exercitareaeficientd a unor profesii cum ar fi celedidactice,medicale,psihoterapeutice,artistice,dar qi in comunicareaoptimd interpersonald,rebuie sd ne referim cu precddere a fenomenulempatieica variabilI de personalitate.

t12t13

anumite tipuri de'raporturi interpersonaleproprii unor profesiuni ce

reclam[ astfel de raporturi gi n care, drd un anumenivel supramediu

de tranqpunere n psihologia altora, competenla specificd ar fi de

neatins,. chimbareaaccentului n analizagtiingificdnu anuleazi n nici

un fel acumulirile anterioare ci, dimpotrivd, le valorificd, pentru cd

dezvXluie, n fond, relalia directd dintre fenomenul empatic, devenit

variabi ld apt i tudinald de personal i tate, ;i act ivi tatea concretd.

manifestatd n anumite tipuri de profesiuni ca expresiea obiectiv[rii

unei conduiteempaticeantrenate.

Poate cd incX nu suntem in mdsurd s[ delimitdm cu suficientd

precizie dif'erengelegi nuangele privitoare la conduitele empatice

specifice manifest[rii lor in imprejurdri de vialX deosebite.Aceasta u

inseamndcd pe parcursul analizei nu vom incerca astfel de delimitdri.

Rezerva pe care ne-o luim fne indeosebi de faptul c[ suntem,

deocamdatd, influengali de manifestarea generald a mecanismulul

empatiei ca trdsdtur[ comun[ de personalitate i dispunem de mai

putine date experimentale comparabile privitoare la diferite

imprquriri de viagX au n anumiteprofesiuni care reclamd o conduitdempaticA. Firegte, insd, cd nu vom negli ja aceastA din urmd

perspectiv5, ar dacX ezultatele nu vor fi incd pe mdsura agteptdrilor,

ele vor desc,hide otugi, o cale importantd pentru cercetdrile altora, n

vlltor.

intr-un studiu introductiv pe care am avut onoarea sd ni-l scrie la

volumul ,,Empatiagi literatura" ('1994),Paul PopescuNeveanu (1994)

incearcdsXdemonstrezeo-anumeconsonantdntre fenomenul empatlc

gi imprejuririle de viap. Autorul citat noteazl urmdtoarele: ,,Laintersecf ia dintre real gi posibi l , dintre subiect iv gi obiect iv,

imprejurdrile de viaqd apar ca ansambluri mobile, interacfioniste,

centratepe personalitategi implicdnd personalitatea.n relagiiledintre

structuri le9i condigii le ntemecu situalia oncre td mbientaldntervin,dupX Murray, tematizlri sau schematizdricu un anumit sens... Cum

existenla u estesingulard, i prinsd ntr-un pdienjeni;de coexistenfe;

temele existenliale se pot defini ca niste factori comuni care, fiind

simboliza;i, devin transmisibil i prin comunicare...Aceasta este o

tranzaclie dintre structurile profunde ale subiectivului gi factorii

externi de presiune gi influen1d... mprejurarea de via [ presupuneo

dinamicd, nse;i conduitele iind dirijate de valori gi reglementate rin

modele culturale.:. Intre fondul personal stabil gi acomoddrile

psihocomportamentalecircumstantia le este un raport necesar. omul

strdbateun nesfdrgit de imprejurdri pe care le domin[ gi clrora le

manifestdrii specifice a fenomenului empatic n diverse mprejurdri de

viap ;i profesiuni.Este,din punctulnostrude vedere, n pas nainte n

eviden;iereauncliei adaptative personalitdl i i maneprin mij locirea

trdsdturii empatice.



;ireste, n acelagi imp, subordonat,.oate apartindndviegii sale. n acest

context empatia este un raport f iresc gi indispensabil, orice

personalitateiind gi empadcd."

Agadar, empatia ca tr[s5,tur[ comund de personalitatesurprins[ in

activitatesuferdo dubld condigionare, na de ordin intern, ce reproduce

mecanismulpsihologic standard al fen omenului in disculie gi una deordin circumstang ial extem, depedentd de factor i cultural valorici,

sociali gi chiar individuali, proprii partenerilor cu care persoana

interacfioneaz[. Aceast[ consonant[ legit imd dintre empatie ;iimprejurdrilede viald, asuprac[reia s-a aplecatPaul PopescuNeveanu,

cap[ti caracteristiciqi nuange pecifice n relatia profesor-elev,medic-

pacient,creator-receptor,n rela[ia dintre negociatorigi chiar in rela;ia

individ-individ in actul comunicdri i interumane.Asupra acestor

modalitd;i specific e de activitate empaticXvom face referiri exprese n

secfiuneaaceasta lucrdrii.

Firegte, surprinderea anumitor specif icitdl i ale manifestdri i

fenomenului empatic in diferite imprejurdri de viafd, sau ma i

caracteristic n condigii le exercit[ri i unor activitXgiprofesionale,

trebuie sd se intemeieze pe delimitarea unor'criterii care sd permitd

astfel de diferengieri.

Abordareape care o inten{iondm va avea n vedere raportarea a

urmdtoarele criterii apreciative 9i anume: modalitdgi specifice deapropiere de modelul de empatizat (perceptuald, eprezentagionali,

imaginativd), mecanismulpsihologic implicat preponderentn empatia

specif icd (cognit iv, afectiv, motivafional-acgional; congtient-

incongtient; pozilional fagd de identificare gi fatd de detagareetc),

valenteleperformanfiale aleempatiei n funclie de specificul actividtii

depuse (aptitudinea empaticf, si caracterul unimodal, bimodal sau

trimodal al conduitei respective),valoareaadaptativd, unc;ionalitateagi eficienla social6 a empatiei n acfiune (locul gi rolul pe care-l ocupd

in structura de personalitate competent[) etc. Aceste criterii vor fi

evocate n legdturdcu fiecare dintre activitd;ile menlionate n care se

manifestl fenomenul empatic, permi;dndu-ne, n acest fel, descrieri

diferenliate gi, totodatd, surprinderea unor caracteristici ale

Empatiaqi activitateadidacticdUna dintre ormeleprincipaleale activitdl i iumanecaresolicitddi n

plin fenomenul empatic este activitatea didacticd. Pentru profesor

empatia se constituieca un fenomen psihic, atdt cu funcgionalitate

energizantd, e t ip motivaEional,ca o nevoie de transpunere n

psihologia levuluipentrua-l nlelege9i aprecia dtmai exact, dt gi ca

un fenomenpsihic cu funcgionalitateerformanEialI e t ip aptitudinal,

ca o insuqirede personalitate ptdsd ransceadi sihologiaelevului n

scopuleficientizdri iactuui instructiv-educati.

Contribul ia psihologiei romdnegt i in aceast i di recl ie este

fecundd.Nevom opri doar la contribuli i le personale realizate n

colectivede cercetare) e care le vom insera n cele ce urmeazi ca

argumentepentru demonstrarea olului gr specif icului empatiei n

activitatea didacticd.Referirile au in vedere trei lucrdri fundamentale

realizate n perioadedif'erite,dar conqindndun unic demers ;tiingific:,,Sti lul apreciativ gi aptitudineapedagogicd" (1980); ,,Empatia 9i

relagiaprofesor-elev" 1987); ,,Relaqia intrc empatie 5i orientarea,,helpin-e"n structurarea ompeten eididac ice" (l 994) .

A. Rolul empatiei n activitateadidactici'

Exercitarea u succes activitdl i ididacticevizeaz.dmplicarea nu i

complexde variabilede naturd sociald instituqii pecializate,ondigii

adecvatede lucru cu elevii, statut $i rol specif ic etc.), dc naturX

psihosociald (relagi i interindividuale: prof 'csor - elev. relagi i

intergrupale: rof 'esori, lase de elevi etc.) qi de naturi psihologici

(factori cognit ivi, af 'ectivr,motivagionali, ptitudinaliqi atitudinali n

structura de personalitate a cadrului didactic). Acestc variabile

aclioneazdsimultan gi interactiv, darpot f i cercetate. n scopul

aprofunddri i or; i din perspective nilaterale.Ceeace ne-apreocupat

in mod deosebita lbst variabilade personalitatente,eratdn structuri

relaqionaleca factor definrtoriu pentru comunicarea necesard ntre

profesorgi elev.Mai mr"rlt, in aceastd erspectiv[, am recurs a analiza

acelui enomenpsihic care ne-a apdrutatat n viziuneaaltoraca ;i ai

lt4 tt ,

noastrd, ca ,,placd turnant[", ca ,,factor prim" pe care se bazeaz6.comunicarea mplicit[ dintre profesor gi elev, condigiaoptime deinteracgiune, e nlelegeregi de roleranfl intre partenerii vizatri, u altecuvintemodalitatea siholo-uicde asigurare unei eficienteactivitdtididactice.Am recurs,deci, la cercetarea 'enomenuluiempatic pe care

aptitudineadeosebiti (s.n.)de tr4nspuneren situalia ascult[torului, a

elevului sau a studentului.Fireqte cd pentru diverqi autori care s-au

ocupat de fenomenul empatiei, de altfel ca ;i pentru noi, problema

incumb6,mai ales,aspecte rivind mecanismulpsihological acestui

fenomen psihic, mecanism care in cadrul activitxlii didactice capltd



l-am considerato condife internd drd de care activitateaprofesoruluin-ar aveasens,un model psihologicpropriu unei activitdl i specif ice.Am acceptatdin plecarecd profesorul care fixeazd mpactul cu elevulgi in procesul instruirii qi in cel al educxrii, care stie sd se refere lacadrul ntern de referinfdal parteneruluipentru a-i descifra potenlialul,

trlirea, motivalia etc estemai de dorit, decdtun profesor,oricdt ar fi de

complex de factori interni intre care fenomenul empatic trebuie sdcapetevalenle apti udinale.

o serie intreagd de autori evidengiazddirect sau indirect rolulempatiei in profesiuneadidacticd. Astfel, in ordinea de idei a celorprezentatemai sus, remarcdm punctul de vedere a lui M.Marchand(1956)careconsiderd ptitudinea e a se deschiden fatra levului ca

fi ind o dominantd a personalit lgi i unui adevdrat piofesor, ego-centrismul i ind dimpotrivd,principala rdsdtur[negativd.Autorul facereferiri la trei tipuri de profesori care influenEeazd, ctivitatea decomunicaredidacticd si anume: a) tipul amorf, egoist, ndiferent care

un factor de personalitate relevant pentru declansarea activitdliipedagogice. a rdndulsdu,vasile pavelcu 196g)considerd d artadea preda presupune pe ldngi stdpdnirea cunostinlelor, claritatea qiplasticitatea xpuneri ial imentate e vioiciune si pasiune;ti ingif icdgr

note specifice.

de copil sd fie subordonatdnevoii de a-l ingelege9i ajuta, precum 9i

expresiaunui act de comunicare implicitX bazat pe aptitudinea de a

pdirunde in cadrul intern de referinll al copilului. Pentru Vasile

Favelcu (1976) iubirea pedagogicd se caracterizeazdprin natura ei

echil ibrat[, armonizatdgi echitabild. ,Aceastd ormd de ddruire nu

reprezintdnici indbugirea prin afecliune exagerat[ a individualitdEii

elevului gi subordonarea i afectivd ap de personalitatea ducatorului

(iubire egoistd, pasiv[, captivd), nici o total6 abandonare a

personalitdgiieducatorului, totald jertfire, renuntare gi anihilare a

acesteia n vederea satisfacrii trebuinlelor sau dorinfelor elevului

(iubire ablativd). Renunlarea a sine este tot atat de nedreaptd,ca 9i

renunfarea a altul in iavoareaeului: ambele conduite sunt la fel de

antisociale". n aceeagi rdine de idei consemndm i punctul de vqdere

al lui LS.Firu (1939)carenota: ,Nu e cobori a nivelul copilului ca sd

faci teatru, nu ca si-l umile;ti pe copil sau sd te umilegti pe tine, ci

pentru a creste din nou, impreund cu el, a simli din nou tu emotia

marilor creatori, a relua gi verifica adevlruri acceptate." n sfdrqit,

Gilles Feny (1975) fixeazd mai direct mecanismul empatiei atunci

cdnd noteazdcd ,,profesoruleste cAnd grijuliu sd pdstrezeo distangd

pierdereapropriei identit[1i, gi de fenomenul deta;driiprin exacerbarea

valenplor propriului eu ca fiind diferit de ceilalli, vizeazd' orice

modalitate de transpunere eficientd independent de specif icul

activit[gii. Ceea ce poate sd ne apardspecific activitdqiididacticeeste

{{ft,

It

tt6 t1 7

Implicarea aclului empatic se continud 9i in procesul verific[rii

cunogtinfelor, n formularea intrebdrilor care trebuie sI trezeascdo

anume curiozitate epistemicd 9i nu s[-l gochezepe elev, in tratarea

indiyiduald a parteneruluipentru a-l atrage9i nu a-l intimida '

Intervin in acestproces gi o serie de factori mediatori raportali la

ntrebarilor puse, a r[bdarea n



.Aga cum am menfionat deja n lucrareacolectivdasupraempatiei?n

rela;ia profesor-elev(S. Marcus, Teodora David, Adriana predescu-

1987), manifestarea enomenului psihic abordat se insereazd, unecesitaten comportamentulprofesoruruira crashpe intreg parcursurdesf5gurdriiprocesului instrctiv-educativ. Emparra este prezentd inprocesul reddri ide cunogrin[e,n stabil irea ivelului de aicesibil i tate

agteptdrile rofesorului, a dificultatea

piitni."u rispunsurilor, la oferirea unui feedback clar gi consistent,

mediatori care presupun cu necesitate un act de transpunere

psihologicdn structura e personalitate elevilor'^

in iargit, o altd direcJie importanrd in fixarea unor relalii de

incredere reciproc[intre profesor

9ielev privegte evaluareacorectA,

obiectivd,stimulativd a nivelului de cunogtinle.Folosirea notei ;colare

in apreciereanivelului de cunoEtin[e,n stimularea nteresului pentru

invdJare a ;i in valorizarcacapacitifilor ndividuale de a operaeficient

cu aceste cunottinte, implicd inplegerea empaticd a profesorului

pentru elev, cu atat mai mult cu cdt cunoagterea curatda psihologiei

ilevului dezvdluit[ prin transpunereade tip empatic favorizeazd

eliminareaerorilor de atribuire qi implicit o evaluareobiectivd.

Firegtepondereadeosebitda.implic[rii empaticea profesorului se

eviden;iazf in amplul ;i complexul proces al educaliei elevului, cu

referiri exprese a dezvoltareamotivafiei pentru munc[, la alegerea

rutei profesionale, a fixarea comportamentuluidezirabil in raport cu

'nor-"I" socialeg.a. deeane-a preocupatcu deosebire n contextul incare procesul educa;ional reclamd o permanentdconfruntare dintre

profeiori gi elevi cu efectepertinentede influengarebazateincele mai

multe cazuri pe o strategiecomunicativd mplicitd de naturdempatice'

in lucrareamentionat[ am urm[rit manifestarea mpatiei predictive

a profesorilor fap de elevi cu comportamentcorect 9i fatd de ele-vicu

"o*po.tu-"ntincorect,conshtand, pe de-o parte, cd cei 10 profesori

. diriginli examinafi manifestd in proporlie semnificativ de mare

@ci.ASn) reactii de nivel bun empatic, c[ diferenqeledintre mediile

empatiei predictive fa16 de grupa elevilor cu comportament corect

(11,7) $i fa1[ de grupa elevilor cu comportamentncorect (12,7) este

nesemnificativdt=1, 75: p > 05) 9i c6, atuncicdndcompardmmedii le

empatiei predictive fap de fiecare dintre cele doud grupe la fiecare

profesor n parte obtinem urmdtoarele ezultate:

I = 11,8 10,5; 655 - 5SS);u = 6 - nesemnif icat iv

2 = ll,3 - 13,4;(7SS 655); u = 6 - nesgmnificativ

3 = 13,7 16,3;(655 - 5SS);u = 16 - nesemnificativ

$II

f

tI

;

.f

f

tI'E tt 9

4= 18,3 l l ,8; (5SS 5SS);u =4-p <0 55 = 14,4 19,6;(655 - 4SS);u = 9 - nesemnificativ6 = 5, ' l - 14,5;(7SS 5SS);u = 3 - p < 051 = lo,l - 10,2;(7SS 7SS);u = l7 - nesemnificariv8 = 8,6 - 11,1; 5SS 3SS);u = l8 - nesemnif icat iv

' 9 - 10,4 7,3; (5SS 3SS);u = 13 - nesemnif icat iv

prin activitate ntre profesor gi elev, apreciemcd dezvoltarea onduitei

empatice nu trebuie ldsatd la discregia hazardului, fiind adepgii

instituirii unui antrenamentempatic dirijat, carepoatecompleta ntr-o

modalitate organizatd,experienfa dobdnditd in timp de cdtre cadrul

didactic. n acestsensputem renunta a folosireavariabilei empaticeca



10 = 10,2- l l ; (5SS 7SS);u = 16 - nesemnif icarivPrin urmare, marea majoritate a profesori lor examinagi nu

panifestd diferenle semnificative fagd de elevii cu comportamentcorect n comparaliecu elevii cu coinportament ncorect,dezvdluindoanumit[ constantdempatici ce frrzeazd. n anumestil comportamentalempatic ndependentde parteneri.

Apar chiar unelecazuri (1 4, 9) de profesoricare se manifesti maiempatici (media mai micd exprimd nivel mai ridicat de empatie caexponent al deviantei dintre prediclia profesorului gi autoevaluareaelevului dupd criterii scalate mpuse) fagdde elevii cu comportamentincorect decdt fagdde cei care nu le creeazdprobleme..Manifestareaunui nivel ridicat empatic fap de elevii cu comportament ndezirabilcreeazd premisa unei intervenfii eficiente de naturd educalionalb.privind inlelegerea elevului, anticiparea comportamentului idu gifixareastrategieicorespunzdtoare e influenlare.

Aceste rezultate ni s-au pf,rut edificatoare pentru implicarea

empatiei n actul educagional, rin care profesorul reugettesdpdrrunddin cadrul intern de referingd l personalitdgii opilurui dificil gi astfel sdgdseascdmijloacele pedagogice necesarede influenfare a conduiteracestuia.

Dacd cercetdrile noastre ca gi cele ale altora eviclengiazdolulempatiei in activitatea didacticd ni se pare necesar sd aducem in

,40t4 l

un criteriu eliminatoriu pentru cadrele didacticeconsiderdndcI pe un

fond acceptabilciepotenfial empatic se clddegteprin antrenamentun

nivel corespunz[tor exercitdrii eficiente a activitdfii didactice. In

sustinerea cestuipunct de vederene bazdmpe multiplele programede

antrenamentempatic existente,dintre care unele ne-au parvenit, ca gi

pe mij loace empirice uti l izate in antrenarea unor insugiri cefavorizeazddezvoltareaempatiei gi careprivesc: dezvoltarea elaliilor

de comunicare cu coloraturd afectivd, analizamotivelor proprii gi ale

altora, antrenarea maginaliei substitutive prin preluarea de roluri

sociale,mplicareasocialdg.a.

Subliniind, desigur, c[ empatia oacd un rol important n activitatea

didacticd, nu 'absolutizdm valoarea acestui fenomen psihic pentru

eficienla profesionald a profesorului, pentru demonstrareaampld a

competentei sale. Ne-am oprit la acest enomen in ordinea de idei a

problematici i acestei lucrdri, dar, mai ales, prin implicagii le lui

nemijlocite n structurade personalitatea cadrului didactic chemat a o

activitatepreponderent elalionald.Desprinzdnd rolul empatiei in activitatea didactic[ ni se pare

important ca in continuare sd ne referim cu deosebire a specificul

fenomenului analizat n structura de personalitatea profesorului in

relatiepermanentdcu elevul.

B. Specificulempatiei didacticeNe vom opri pe scurt a cdtevanote specificeale empatiei didactice

a$a cum au ?eieqit ele din cercetdrile experimentale ntreprinse in

gcoald.

La profesori empatia se constituie intr-o insugire aptitudinal[,

performangiald, drd de care dificila activitate didacticiar fi de

neconceput.Conduita empaticd, ca un rOzultatal intersectlrii eficiente

a capacitdlii de transpunere n psihologia partenerului gi a comporta-

mentului empatic,ne apare,din toate nvestigaliile ntreprinse,ca fiind

proprie unui cadru didactic performant gi competent.

Cercetdrile efectuateau evidenfiat, totodat5,modalit[1i diferite de

manifestare a capacit[fii gi comportamentului empatic, relevdndfuncliile gi mecanismele psihologice ale empariei emolionale, aleempatiei predictive gi ale celei motivdfional-acfionale, precum givalen;ele.compensatoriile acestor aturi proprii fenomenuluistudiatgiregdsite a ntegratoridefinitorii in structurade personalitate cadruluididactic. Cu privire

ca ;i diferengele otabile ntre sine qi parteneri.Firegte, stilul empatic

este n sine o'performan [ a personalitllii cadrului didactic, ar tratarea

majoritd;ii partenerilor n manierd empaticdnu anuleazddescoperirea

diferenfelor dintre elevi, ci o prebupuneprin raportare la cealaltd

performangdelevatd de stilul cognitiv interpersonalmediu-complex.



la modalitllile predictive qi emofionale demanifestare a coduitei empatiece, decalajele sunt minime la lotulsubiecfllorselecfionafi profesori cu inaltd performanfi didacticd)gi seconsumi la cotele ri{icat gi bun empatic ceea ce inseamn[ cd acestemodalitdli reprezintd, ariabile fundamentalegi constante n conduita

empaticd, iar analiza calitativd addncitd relevd chiar o devansareaempatieiemotionale n raport cu cea predictivd.Cu privire la empatiamotiva;ional-acfionaldaceastadegineo pondere apane in stabilirearelaliei optime intre profesor gi elev, in alegereacelor mai potrivitemetode pedagogice de lucru cu elevii si de influenfare a acestora,evidenflindu-semai ales sub raporrul eficienlei activir[Fi didactice.

Analiza gtiinfificd intreprinsd a condus gi la evidengierea rezenfei.unor factori compensatori n structura empaticd a personalit[gi icadrului didactic. Rezultatele obginute pe grupul de profesoriselecgionagiupus a toate probele de empatie (predictivd,emolionali,motivafional-aclionale)au evidengiato anume varietate n rdspunsuricare, fdrd, sd dezvdluie decalaje mari intre formele de empatie

(diferenfe cel mult de o clas[), demonstre z| cd unele minusurinesemnificative intr-o direcgie empatice sunt compensatede uneleplusuri in altd direcfie, gi cd formele de empatie ,,diferit.. manifestarese completeazd eciproc.

Aptitudinea empaticd proprie cadrelor didactice cu modalitXgispecificede manifesrarece relevd relalia dintre capacitateapredictrvempaticd, conduita emotional empaticd gi comportamentulmotivational - aclional empatic se structureazda profesorii eficienliiltr-un stil empatic, ntr-o manierdconstantdde manifesdre carcatragedupd sineabordarea mpaticda tuturor saua majoritdgiipartenerilorderelalie, respectiv o tratare empaticd a oricdrui elev, indepedent decalitdl i le dezirabile sau indezirabile

ale acesruia. Asrfel, princercetdrile ntreprinse qi relatate in secfiuneaanterioard am decelatstilul empatic ca o conduitd uniform empaticd a profesorului fagddemajoritateaelevilor cu careestepus n contact,stil pe care -am corelatcu o altd capacitate a profesorului, respectiv complexitatea mediecognitivd sau putinfa de a diferenfia criteriile de evaluarea,celorlalti,

r f .i{

Pe de altd parte, implicareaunui stil empatic al profesorului in

relalie cu elevii nu anihileazd nfluenple indirecte resimlite de profesor

din partea elevilor (nivelul empatiei acestora),ca punct intuitiv de

sprijin pentru maximizarea sau minimizarea reacfiei empatice a

cadrului didactic, chiar dacXaceste eaclii nu sunt prea diferite.

Prin urmare, o prim[ caracteristicda empatiei didactice constd nfaptul c[ se declangeazi a o lnsugire aptitudinald,cu multiple fa;etede

manifestare cognitive, emofionale, motivalional-actionale)corela{io-

nate sau compensate;i care se structureaz[ intr-un stil empatic al

profesorului apt sd fiateze cu o mdsur[ constant[, ,de transpunere

psihologic[, diversitateapartenerilor-elevi cu care interactioneazd e

parcursulactivitdlii didactice.

In cadrul relaliei profesor-elevempatia se constituieca o formd de

comunicare implicit[ in care valengele empatice ale partenerior

favorizeazd eficienga nteracliunii, ingelegerea eciprocd gi toleranla

adaptativd.

Prima caracteristic[a comunicdrii empatice n relalia profesor-elev

estedatdde prezenla ald.in fagd. modelului de empatizatcu subiectul

eareempatizeaz[.Mecanismul empatiei se origineazdde la fenomenul

psihic al percepliei sociale care induce un act de atribuire prin

transpunere psihologicd. A doua caracteristic[ vizeazd.o condi;ie

internd gi anume nterferentadintre nevoia de comunicare; maginafia

substitutivd gi o anume sensibilitate afectivd care permite intrarea n

,,rolul" partenerului,?n cadrul intern de referinf[ al elevului. In sfdrgit,

a treia caracteristic[ privegte-,,credinfa n convenfie", sau aga-zisa

,,cobordrea profesorului la nivelul elevului" pentru a-l inlelege mai

acurat,pentru a-i retr[i stdrile, gdndurile gi ac;iunile ca gi cum ar fi in

locul lui, dar fdrd a pierde congtiinla de sine, propria identitate de

profesor'aflat ntr-o comunicarespecific[ cu elevul sdu.Cercetdrile ntreprinse ne-au eviden{iat elementelecare se mplicd

nemijlocit in declangarea omunicdrii implicite de tip empatic. Astfel,

s-a demonstrat cA in rela;ia interpersonald conduita empaticd este

dependentd mt de obiectul empatiei (modelul de empatizat),adicd de

partener,cdt gi de subiectul care empatizeaz[ (condilia intemd) intr-o

t42 t4t

manltestarefuncfiile giempatiei prvalenplecoregdsiteadidactic. C

r-elev) in care transpunerea

-,p"r-i, s[ surprindem,pe de-a si aceluiagi profesor fa$ derdrii dependengei, ldrgimiirului

strategie de comportament gi anticipdnd" in acelaqi timp, conduita

psihologicd a celuilalt. Firegte,aceasta mplicd, totodate, ;i capacitXli

empatice ndividuale cu carepartenerii ind sX ntdmpine relagian care

se angajeaz[. Oricum conduita empatic[ a partenerilor la care ne

referim condigioneaz[ optimizarea relaliilor interpersonale dintre

profesor gi elev, reprezentdndpremisa necesar[ instituiri i unei



manifestaresubiec;ilorpconsumXmod

didactic a;dde parreneriitd parte. dspunsurile mpaticerl si acelagi elev, in vedereartuluide transpunere l cadruluiic[.

ndereaunor elemente specificeidactice gi anume:

i didactic este constant ridicat,r de transpunere n psihologra

, evident nu foarte mari, intreempatia celuiagi rotesor ata uv *,^-ri; i elevi,ceea e denotd anumedependenl[ a comportamentuluiempatic fald de modelul de empatizat,care s-ar putea explica prin intervenfia unor variabile de personalitateproprii partenerului (fire deschisdsau nchisd in raport cu cei din jur;gradul de simpatie sau antipatie ce il degajd n relaliile inrerpersonale

9.a.) ;- deginivelul empatic al diferigilor profesori tinde sd se consume a

cotele mediu gi bun empatic, se constatd o anume variabilitate acomportamentului de transpunere, e la profesor a profesor, n rapo;tcu acelagi model de empatizat (acelagi elev), denotdnd capacitdgidiferite de permisivitate.,de intuigie, de imaginafie substitutivd, carefaclliteazd in mod divers transformarea actului propriu-zis decunoa$terentr-unulempatic.

In aceeagiordine de idei ne-a interesat gi relagiabilateral[ de tipempatic n comunicarea mplicitd dintre profesor gi elev contatdndcdin cele mai multe cazuri un comportamnt ridicat empatic alprofesorului fagd de elev este insogit de un comportamentcorespunzxtoral elevului fagdde profesor, ar un comportament elatrv

slab empatic al profesorului fa$ de elev (apar mai rar si asemeneamanifestdri) este nsolit de un comportament slab empatic al elevuluifagdde profesor. Aceasrl rela;ie emparicdse clddegte,n mod obignuit,din relaliacontinudstabil itd n clasd, n mod experenlial,n bazauneideduclii implicite, fiecareperso,and articipantd a comunicaresimfindgi retrdindstirile celuilalt gi putdndu-giconstrui pe aceast[cale propria

t44 t45

activit[[i instructiv-educativeeficiente.

O problemd deschisd dmdneaceea egatdde lipsa de concordan;d

a empatiei a parteneri. n cazul dat estede presupuscd intervin ;i algi

factori perturbanli (prejudecdli subiectiviste)carepot anihila influenla

aga zisei contagiuniempatice. Poate cd in astfel de cazuri (evident

puline la numdr) s-ar impune o preocupare special[ din partea

profesorului pentru indepdrtareadecalajului observat prin apelarea a

metode de autocontrol gi de influenlare care s[ anihileze versiunea

strict subiectivistd n explicareapsihologiei celuilalt.

Agadar,chiar dac[ in relalia profesor-elevempatia se manifest[ ca

un fenomen interactiv, manifestareaacesteia iind relativ dependentd

de partenerii angajagi n comunicare, nivelul empatic al cadrului

didactic estedeterminatde capacitatea a ca aptitudine manifest69i nu

arareoride ,,maturizare"a unui stil empatic consolidat.

. Exist[ o .funclionalitate specificd a empatiei didactice' Aceasta,

potrivit propriilor cercetdri, se obiectiveazd n valorificarea atribuirii

iuu u e*ludrii psihologiei elevilor ca gi in condiflonarea comporta-mentului ,,helping", formativ fagdde parteneri n formare'

Ipotezade a caream plecat n cercetarea rimului aspectmenlionat

(raportul dintre empatie gi atribuire) a constat in faptul cd in

comportamentul apreciativ al profesorilor se pot distinge rela;ii

unidireclionate ntre atribuire gi empatie sau anumite contradiclii care

pot duce a un comportamentsaualtul fap de elevi. Parametrii uagi n

disculie qi cerceta[ide noi au fost: evaluareaelevilor de cdtreprofesori;

prediclia pe care o realizeazd profesorul cu privire la autoevaluarea

elevului; empatia predictivd a profesorului rezultatd din diferen;a

(minimd) dintre prediclia profesorului cu privire la autevaluarea

elevului gi autoevaluarea cestuiadin urmd(menliondm c[ acestea e

realizeazddup[ criterii bipolare scalate unice). Rezultateleobfnute ficomentate n volumul ,,Empatiegi relalia profesor-elev" ne-aupermis

dezvlluirea a patru modele de comportament apreciativ al cadrelor

didactice gi implica;iile aplicative ce decurg pentru eficientizarea

relaliei profesor-elev

u .rr r c: ,,rr t.r,nilnl)t1,1)iittcitcva luarc.$ i'cd icf icrr ap,rr u auk)cvaruarcarcvi r ' r , .ls lcv ' rbadcprofesoriempaticicare manifestdo convergenltrrrtrc cvaluare;; rredicfe gi in care evaluarea ste ntdritSde empatie.Sub raporraplicativ cestmodeloferdo caledeschisdn rela;ia rofesor erev,deincryd9r9eciprocdn scopulnfluenldrii ozitivea elevului.

cel de-ar o'ea moder-' eprezinid .Ji"ro.ut cu scoruri iferite nevaluaregi prediclie, dar cu ,"o-ri anr.rri"t" inrrc n.o,ri^autoevaluarealevului.Estevorba

cr 'cci r / i l .; rr i l t ' r rrc i , l l i r r ie ,r i lr r t rr , :ro lbsor; ic lcv. rrnpat iatu sc

irrrp l i t ' i il rcvi r l rr i rrc,crmi l ind roridc atr ibu irc.Cl urrrrarc rofbsoriislab empaticisunt mai pulin eficienli sub

raporteducalional,ipsauneiconduite mpatice ucdnda ngelegereagregitd elevuluigi mplicit la o indoielnicb osibilitate valuativd.

cercetdrile ntreprinseau pus in evidenfdprocentediferite deapartenenfdprofesorilora cele4 modele, onsktandu-sed, n cazulunuigrupde profesori erforman;iali, rimul modelacoperd.90Vo,l



intreevaluare i predictrie.untacun anumeel,darcredcd eleviisrAcegtiamanifestd inlelegere mpaticdla justa lui valoare.Emp-atia u^

"onJu,ertinentdentru ercetareamaginii.desracesta,ald de moderur nteriorlmpatianu se mplici in acurategeaevaludrii, i doarcrceazd,premisa

-oairi.ariiautoevaludrii

"r""rrri,iimplicit a predicgei'profesorului, nsf, cu condifia

"or".tituiiivaludrii rearizatd,e acesta.E;p;;-t" impricd prin conrrasrnevaluareacuratd.

profesorii mpatici,nscrigin cele.aeficientn psihologia levului.cuprofesor elev.

zintdprofesorul u scoruridiferitei intre predicfiegi autoevaluareatici ce manifestd ivergenldntreprofesorulste onvins dceea e

deprei , esi.:]:"":Tlil':Jii;ff:u[:J,;" ll ffi " [:jrofesorul'Se dgclangeazdn crimat elalional epropice orabordrir,vizdndo farsd ontradicfient.e px.e.ea'rui'gi ea a erevului, ar e

r46

doilea model acoperd2,7Vo,al treilea model acoper{7)Vo qi alpatruleamodel o, iar in cazulunui grupde profesori eselecfionafiprimulmodelacop"erd ,6Voal doileamodelacoperd 5 6Va, l treileamodelacoperd,9,2Voi al patruleamodelacoperd ,6Vo.

Cel de-al doilea aspectprivitor la funclionalitatea mpatiei acadrele didactice vizeazd. ondigionarea titudinii formaiive, de

un grup slab altruist, am putut eviden;ia n concluzie unclia demediere empatiein activitateamotivagiei i atitudiniialtruiste.

Aceastd uncliese obiectiveazd. tdtprin valenfele alecognitiv-anticipative eoarece, rin transpunerean psihologie elui aflat in

nevoiade ajutor, ubiectul apdtd,nformafiisuplimentaresupra tdriipartenerului,dt gi prin contagiunea fectivd,de preluarea stdrilor

147

celuilalt, care motiveazd, recurgerea la comportamentul de ajutornecondilionat.

cercltarea menfionatd dezvxluie cd atit valenfeleaptirudinalealeempatiei didactice, cdt gi valenfele atitudinale ale altruismuluiprofesori lor exprimd insugiri specif ice in cadrul unui modelpersonological competenlei didactice, relagiadintre acestevariabile

la implicagiile afective ale partenerilor, angajeazd maginagia

substitutiv[gi se raporteaz[continuu a experienp dobdnditX.

Implicdndu-se mpatic n psihologiaelevuluiprofesorul evitl atAt

implicarea excesivi de tipul identificirii, c6t ;i neimplicarea de

tipul detagirii.empaticI manifestatd printr-un comportament



fiind consonantS,atitudinea altruist-formativd a cadrului didactic

ocupat n paginile anterioare.

insugirea empatiei se implic[ permanent, indiferent de fazele

procesului nstructiv-educativ, a un nivel de manifestaresupramediu,ca o condilie fdrr de care competenlapsihopedagogicrar ii socotitddeficitm[.

empatiei didactice sunt concomitente, cu un anumegrad acceptabil devariabilitate,permi;dnd, otodatd,gi structuri compensatorii.

t0u,

Capacitateacorespunzdtorinde sd se consolideze u timpul intr-o manierl

constantd e acfiune, obdndind alenfe tilistice9i uneori ipologice.

Stilul empatic al profesorului implicd o manifestare constant

empaticl, de nivel supramediu, relativ indiferent fafi de

variabilitatea sub care apar modelelede empatizat,respectiv levii.Cu toate acestea, tilul empatic. u red[ niveluri uniforme de

comportament, i presupune anumevariabilitate onvenabil[ in

limita unorclaseapropiate erxspunsuri mpaticen cadruletalonului

plurinivelar), ariabilitate areestedeterminat[ e diferenteleealepe

care le afigeazilmodelelede empatizat.Din acestpunct de vedere

apreciem [ sti-lulempatical profesorului nu este otal independent

demodeIuldeempatizat,devaritateapersonalitd1iielevilor'in sfdrgit, incolode uncfia performanfiali aempatiei idactice,

semanifesdgi funcSa cognitiv anticipativi implicat[ ?nprocesulde

infelegere elevilor,a anticip[riimodului or de comportament,a 9i

in actul de evaluare,de atribuire ca o condifie a eflrcientiziriiactivitifii instructiv-educative: in aceeagi rdine de idei, empatia

didactici in-forma sa motivafional'acfionali mijloceqte declan'

garea atitudinii altruiste, a oferirii necondilionatede ajutor, de

formativitate, tdt de necesard n actul de influenlaredidactic[,de

structurare personalitdlii levului.in concluzie, utemaccepta a urmarea demonstra;ieidcutd'cl

dincolode valenlele enerale leempatiei a nsuqire sihicd omun[

de personalitate,apar la cadreledidactice,elementecaracteristiCe,

EmpatiaqiactivitaFa erapeutului ;' ' ,. ,Aceastd ireclie de analizdu faceobiectulunei ratiri bazate pb

experinld gtiin;ified personald.De altfel, intr-un anume sens,

intenliondm doar o prelungire a disculiei amorsate n subcapitolulanteriorcu privire la contactelenemijlocite interumanecare revendicdo conduitdempaticd.

,Agadar, nu .ambigiondmo prezentareexhaustivd a problematiciiempatiei n activitatea erapeutului,nedispun6dnici de o bibliografiecompletd gi nici de o practicdsuficientl in ordineade idei anunfarX. e

gtiinlificd a uneia dintre corifeii teoriei umanisteasuprapersonalitdlii,

l-am numit pe Carl Rogers(1965), s[ nu gdsim referiri dintre cele mai

substan;iale rivitoare la psihologia erapeutului. ,1norice psihoterapie

- noteazdautorul citat - terapeutul esteo component[ foarte importantl

a ecua;iei umane:ce face, atitudineasa, concepteledebazd ale rolului

sdu etc. nfluenfeazd n mare mdsurdprocesul erapeutic. .. Terapeutul



de alt[ parte, ldsdm inten;ionat cdmpul deschis desfdgurdrii unorinteresantecercetdri experimentale la care s-au angajat o serie dedoctoranzi gi care, foarte probabil, vor completa,cdt de curAnd,acestspatiu nch pufin defrigat,cu rezultateconcludete.

Ceea ce ni se pare, insi, demn de relinut este integrarea acesteiproblematici intr-o viziune generald cu privire la comunicareaempaticd si revenirea cu argumente provenite din demonstrali i

.gtiinlifice riguroase a profilul de personalitateal terapeutului a c6ruiactivitate bazatd pe interacgiuneumani reclamd un nivel empaticcorespunzdtor.

In cadrul acestuisubcapitolvom relua, deci, unele tezegeneralecuprivire la fenomenologia empaticd printr-o aplicare sui generis aleacestora la activitatea terapeuticd. Se simte intr-un fel nevoia departicularizareprin subliniereaunor caracteiisticiproprii ale empatieiin conduita terapeuticd.

Aga cum se gtie, cadrul de desflgurare al activitdfii terapeuticepresupune nemijlocite contacte intre parteneri (terapeuli-cl ien i,medici-pacienli) aflagi intr-o necesard relalie de interdependen[d.Aceastd rela;ie, bazatd, pe o structuri comunicafionald explicitl,presupune ntocmai ca orice tip de comunicare umand gi o relagieimplicitd de tip empatic. in relagia specific umand prezente

'in

activitatea terapeuticdun partener resimte acut nevoia de ajutor, invreme ce celdlalt simtenecondigionat evoia sd ofere ajutor. $i in acestsens empatia terapeutului se justificd prin valenp sa mediatoare nexercitarea comportamentului ,,helping". Aga se explic[ de cefenomenul n discufie se produce cu necesitatede cdnd lumea. VirgilEn[tescu (1981) considerd cX ,,incd din antichitates-a pus mereu

problema empatiei 9i a legdturilor' psihoafective dinrre medic gibolnav".

Personalitateaeiapeutului n care ntegrdm gi aptitudineaempaticddevine astfel,nu doar un simplu pol al unei comunicdri fortuite, ci unfactor determinant intr-o relagie necesard cu profunde valenferesponsabile i umaniste.De aceea,nici nu se putea ca in viziunea

t5 0 t5 l

care olosegteo metoddce nu concorddcu atitudineagi concepliasa va

fi sortit egecului. Acelaqi lucru se intdmpld gi dacd el nu are nici o

concepfiesauatitudine sau dacd ele nu sunt suficient de ferme".

Prin urmare relagia erapeut . client, medic - pacient implic[ un

contact nemijlocit gi necesar,utilizdnd o comunicare explicitd de tipverbal gi/sau nonverbal, ca gi o comunicare implicitd de naturd

empaticd.

Caracteristicpentru empatia erapeutuluieste aptul cd modelul sdu

de empatizat (clientul, bolnavul) este un model direct, perceput

nemijlocit gi ,,investit" cu nevoia de ajutor. Calea de introiectare a

modelului de empatizatesteuna perceptual[ gi deductivd,predopinant

cognitivd, chiar dac[ informagia ce ii parvine se referd gi la {r[irile

emolionale ale clientului. Efectul. empatic este de infelegere 9iinterpretare a modelului de e.mpatizat ns.ofit de o stare afectivd

participative. Acest efect se produce intuilionist gi se consumX

echidistant ntre identificare $i detagare.

Mecanismul declan;ator al conduitei empatice la terapeut il

decel[m in modelul de empatizataflat n stareade nevoie de ajutor, dar

se declangeazdpebazaunor calitXgipsihice ale terapeutului, ntre care

notdm: sensibilitatea a implicalii qi stdri afective ale partenerului,

imaginalie substitutivd,nevoie de comunicaregi altele.Unele precizdri

cu privire la mecanismulpsihologic al empatiei erapeutuluini le ofer[

acelagiprestigiosautor, Carl Rogers,care noteazd: ,Terapeutul rebuie

sd presupund, n limita posibilit[1ilor sale, cadrul intern de referinp al

clientului, sd perceapd umea agacum o percepe acesta,sd-l perceapl

pe client agacum acestase percepe,sd pdrdseascd rice perceperedin

afaraacestuia... i s[ comunice gi clientului ceva din aceast[ ntelegere

empaticb. Nu trebuie sd obser ve, ci trebuie sd trdiascd atitudinileclientului"...Autorul leagdaceastd onceptie supra mpatieide nsdgi

metodasa erapeuticd entratd e client (C.C.),considerdnd-o unctul

nodal al metodei, in sensul cd niciodat[ terapeutul nu trebuie sd se

situeze n cadrul extern de referinld al clientului; locusul percepliei

trebuie sd fie in client qi nu in afara lui, de aceea trebuie evitatd

atitudinea constatativd si utilizatd aritudinea participarivI. Dacdterapeutulva utiliza evalulri gijudecdfi din cadrul exrern de referinldal clientului sau centrate pe propriul eu, in cursul cdreia aten[ia s-adeplasatde la client cdtre sine,atunci, potrivit viziunii lui Carl Rogers,acest ucru va scddea espectul agdde client gi va deplasagreutateadinaria empatic[ in cea ra;ionald.

|n acest.sens utem apreciaca o alt6,caracteristicd empatiet

terapeutului,echidistanfa agd de identificare9i datagare-,ras.eu

interpolarpecarebaleiazdeficient onduitade ranspuneresihologicd

in cadrul nternde referinld l celuilalt.

Firegte,nsd,cd principalelearacteristicileempatieierapeutului

vizeazd.uncgiileacesteinsugiri psihice n activitateapropriu-zisdde



In sfdrgit, autorul citat, referindu-se la explicarea mecanismuluipsihologic de pioducerea empatiei erapeutului,mengioneazd d acestapoatedpbdndi accesul a cadrul intern de refering[ al clientului pentrucd ,,multe obiecte perceptualeale cAmpului meu se afld gi in cdmpul

sdu,gi practic roate"atitudinilemele fald de acesteobiecte existd si inlumea ui de referinld. Atdta timp cdt pot infera direct din comunicareacu individul gi indirect din comportamentul sXupot cunoasteo partedin cadrul sdu ntem de referingd" 1959).

Conchizdnd asupra mecanismului fenomenului empatic inactivitatea de terapie, Carl Rogers, noteazd: ,,Nu este vorba de oidentificare emo;ionald, ci de una empaticd, cdnd terapeutul percepeemotiile celuilalt prin imersiune ntr-un procesempatic ii nu trlind elinsugi ca terapeutemotiile celuilalt".

Aceastb ultimd referire pe care o face psihologul american netrimite c[tre cea de-a reia condigiea producerii unui fenomen empaticgi anumecredinla n convenlie. Este vorba de acel ,,cagi cum" utllizat

de Carl Rogers,.care izeazd,ranspunerean psihologia celuilalt ,,cagicudr" ar fi cealaltdpersoand,dar fdrd a pierde condigiade ,,cagi cum".Agadar, ernpatianu implicd identificare totald cu parteherul,dar nicidetagare otald de acesta, ci acea capacitate de retrdire a stdrilor,gdndurilor gi acgiunilor celuilalt, fdrd,a pierde congtiinga proprieiidentitdli. Daci aceastXcon;tiinld se pierde, fenomenul frizeazd.patologicul. Este o intreagd mdiestriea terapeutuluide a se raporta acadrul ntem de referin;d al clientului fdrd a se dentifica total cu acestagi fdrd a-gi pierde idenrirateaproprie. De altfel, ?nsugistudiul citat insecliunea anterioari, aparlindnd Andrei Marcus-Bolohan (1990) nedemonstreazdexperimental c[ niciodatd,,comportambntul medicului

(pediatru)nu poate i redusnumai la un procesde identificare afectiv[cu copilul fdrd intervengia unui grad de detagare de cazuisticaindividual6, fdrd o analizl la rece, ucidl a cazurilor examinategi atdtde necesardn luareadeciziei, ceace nu anihileazd,.cintdreqte,ntr-unanume sens, regula de manifestare a comportamentului empatic inrelagiamedic - pacient".

t52 t5,

comunicareu pacientul.

O primd func;ie a empatiei analistuluivizeazd'nlelegerea9i

interpr-tareatdrilorpsihiceale altuia,care,potrivitviziunii lui Jean

Guiliaumin 965),se realizeaz| rintr-o ncercare realabilddconstA

in acceptareanalogiei au dentitdlii u st[rilepropriiobservatorului.Din aceagi erspectivd, .D. Chessick 1965) se ocupdde efectele

salutare le empatiein psihoterapie,ar Karl Jaspers1968)noteaz'd

func;iaempatiei n inplegereacelorlalli,ca o evaluareprimard n

relatiile directe interpersonale, ar 9i in contextul examindrii

psihiatrice. n sfdr;it. Carl Rogers 1959) considerd d terapeutul

irebuie s[ facd proba unei infelegeriempaticea lumii privite de

pacientul du: ,Celmai important steca terapeutul d-l n;eleagd e

iubiectaga um acestagi paresie nsugi.Dac[ acestucrusepetrece,

restulvine de a sine".Acest ip de n[elegere,onchide utorulcitat,

nu estespontand, i se dobdndegterin atenfieactivd9i continud a

emofiile eluilalt.Funcgia e nfelegerei interpretareecareo presupune-fenomenul

empatic sigurd utinta ranspuneriin psihologia arteneruluiiastfel,

p."1uanaplrspectiva celuilalt, existd gansastabilirii unei relalii

iolerante a;d de cadrul ntem de referinfdal clientuluigi prin asta

anticipareaemersuluitfategic e nrAurire acestuia.n prelungirea

acesteiuncliise nscrie relterea curatelii ognitive ianticipativeu

valoarepregnant[ n activitateaerapeutic[.CarlRogersacorddun rol

important onceptului e acuratele mpaticd e care-lplaseazd a o

consecinl[ a intrdrii in cadrul intern de referinld al clientului

considerdnddscopulerapeutuluiste e apercepe dtmai sensibil9i

cit mai acurat ntregul cdmp perceptiv al clientului 9i chiar s[

comunice acestuiacd el (terapeutul)vede lumea prin ochiipartenerhlui.

Funcfiacogtlitiv:anticipativda empatieisecomplete'azXu funclia

de comunicaremplicitd ntre parteneri, a modalitate pecifici de a

infera direct din comunicarea u' pacientulcadrul sdu intern de

referinld.Aceasta mplic[ nu doar comunicarea mpatic[ dintre

cooperare,xperient[ mpatic[cu allii irole playing).

Ideeaantrenamentuluimpaticdirijat apare9i in viziuneaaltor

autorigi se nscrieca o condiliea perfecliondrii ctivitd;ii erapeutice

gide cooperarenterumand.



154 ,,,

ingelegerii cesruia i al determindriiposibilului comportament

strategicn raport u el.

Nu insistlm'maimult asupra cestuiip deactivitate in lipsaunor

cercerflrioncludente,ar gi din cauzdcd. odelulproducerii mpatiei

negociatorului,eproduce,n esenldmodelelemenlionate nterior'

Ceeace ni se pare a caracteriza tdt empatiaprofesorului cdt 9i

Empatiaqi creafiaartisticlUna dintre activit[tile specific umane ce presupunecu necesltate

implicarea fenomenului empatic estecrealia artistic[. Fie ea scenicd,

literard, plasticd gi chiar muzicald, activitateacreatoarecare vizeazd,

indeosebi, raportarea a personaje umane antreneazd a modalitate

aptitudinalI stareaemPaticd.

in cazul activitdlii artistice gi literare, empatia capdti unele

caracteristiciparticulare dependentede transformareaacesteia ntr-o

astfel formula unele specificit[gi necesareaddncirii fenomenului in

discu;iemanif 'estatipic.

cu privire la interpret[ri de succbs ale predecesorilor afla1i in rolurl

similare. Fdri o asemenea ranspunere n personaj actorul dramatic va

fi tentat si se redeape sine sau va excela ntr-o identificare necritic[

fa;d de acesta, ceea ce frizeazd patologia. Actorul dramatic intrd in

rolul lui Hamlet, nu se credeHamlet.

Iatd cum, dintr-o prim[ inspecfie,empatia scenicdpoate prezenta



1.EmpatiasceniciFenomenul empatiei scenice sau al transpunerii actorului in

psihologia personajului a constituit obiectul a dou6 lucrdrii

empatlel.

Pentru oricare cercetdtor interesat sd studieze in profunzimemecanismul psihologic al fenomenului empatic, activitateaireatoare aactorului dramatic devine un reper model. ,,unde se gf,segte mai bineilustrat Einfiihlung-ul - noteazd A. villidrs - decdt in identificareaactorului u personajul?"p.2a\.

Am trdit personalaceastdnecesitate, tunci cand in debuturcercetdrii tiinlificeasupra mpatieim-amorjentat u precdderesuprainvestigagi.eisihologice acrorului ramatic.Activitatea cenicd iteprin excelengd. activitatede transpunere actoruluidrarnaticnpsihologiapersonajuluisdu pe care ;i-r reprezintdca model deempatizatpe baza descrierilormai mult sau mai pugin detaliaterealizatede dramaturg a gi pe baza eprezendrilo. "produr" ad-hoc

t56 t57

cdtevacaracteristici,lacarevom mai reveni, dar pe care e menliondm

deja gi anume: specificul apropierii actorului de modelul de empatizat

se dobdndegteprin mijlocirea reprezentdrii gi imaginaliei 9i nu in

contactul perceptiv-nemijlocit cu un personaj viu, prezent;chiar 9i in

cazul in care actorul empatizeazdcu partenerul scenic, acest model deempatizateste ot reprezentat i maginatpentru bunul motiv c[ actorul

nu empatizeazd u partenerul-actor, i cu partenerul-personaj l piesei;

in aceastXranspunere cenicd rebuie sd apar[ uri oc abil al empatiei

pesffand echidistanla dintre totala detaqare de personaj 9i totala

identificare cu acesta; n sfdrgit, pentru a se transpunecu credinld,

Srnceritate i autenticitaten personaj, actorul trebuie sX dispund de o

aptitudineempaticd,de acea nsugirespecialdde personalitate are sd-

i permitd sI retrdiascdstdrile,gdndurile gi actiunile personajului, ca 9icum ar devenipentruun timp acesta, ar f[rd sd-gipiardd dentitateade

sine - con$tiinta de actor. Detalieri necesarecu privire la aceste

caracteristicispecialeale empatiei scenicevor faceobiectul anahzeiceurmeazd.

Putem, agadar, desprinde, printr-un efort de analizd, cdteva

caracteristici ale empatiei scenice, nlelegdnd prin acesteaelemente

diferenliatoareale manifestdrii fenomenului in discu;ie ce depind de

specificul actividtii actorului dramatic.

Principala caracteristicda empatiei Sceniceeste dat[ de funclia

performanliald. Cercet[rile la care ne-am mai referit au demonstrat

valenlele aptitudinale ale empatiei scenice.Aceste cercetdri au fost

confirmate in timp de experienleleartistice ale unor mari oameni de

teatru care integrau printre factorii specifici talentului actoricesc gi

fenomenul transpuneriiscenice:

,,A intra ?n rol, a studia gi intui mersul gi gesturile,a ddrui o haind

9i un trup rolului poate orice actor, dar a intui sufletul omului, a intra

in rol; a crea un personajcu adevdratartisticeste un lucru pe care nu-

I poate infdptui decdt numai un talent adevdrat" (K.S.Stanislavski:

Viafa mea in arti, 1958,p. 169)



angajant iind expresiaesenlei conduitei transpunerii scenicecare, nciuda reludrii in cadrul multiplelor repetifii, nu anuleaz[ ci adAncegrcimplicareapsihologicd.

In sfdrgit, o ultimd caracteristicd a empatiei scenice privegtecaracterul rimodal al ipostazelor n care se manifestdacest enomen.Principalul niod de transpunere scenicd il reprezintd intrarea in

fundamental6, rezentd u necesitaten crealia scriitorului.

Agadar, ca gr in cazul activit[gii scenice, gi in cazul activitAfi

scriitoricegti, empatia se constituie ca o aptitudine, ca o trdsdtur[

instrumentaloperalionalda personalitdlii creatorului de transpuneren

psihologia personajului saupersonajelorpe care e construiegte.

Volumul recent publicat cu privire la tema empatiei gi literaturii

(S.Marcus, D.S. Sducan - 1994) abordeazd n extenso aceastd



,,pielea" personajului de interpretat.Asupra acestei orme de empatienu mai insistdm fiind modul evident de existen[d al profesiuniiactorice$ti, Dar actorul dramatic se traspune, totodatd. gi inpersonalitateapartenerului artistic cu care comunic[, nu numai ca in

relagiadintre actori, dintre colegi de breasld,dar, mai ales n relaliadintre persoaje mplicate in acliuni scenice reclamate de construcliadramaticd.Cel de al treilea mod de empatizarea acr.orului ramatic seproduce n contacul pe care-l realizeazd.,ontinuu cu publicul, mereu'altul, gi care-i dd senzagia e perpetudpremierd.Actorul se transpunein psihologia publicului pe care-l ,,simre" apropiat sau depirtat gi infuncfie de care gi regleazl conduita sa participativd.

Agadar, comunicarea actorului cu,,partenerul", comunicareimplicitd, de tip empaticse structureazd, e trei planuri relativ distincte,gi anume: cu propriul personaj,cu personajul-partener i cu publicul;acestcadru trimodal se constituie de fapt ca o specificitatea empatiei

scenlce.in eseng[,empatia scenicdeste maximal determinatdde specificulactivititii artistice, manifest0ndu-se performanlial, bazatd, pe unmecanism psihologic adecvat necesitdgiide a se raporta la modeleumane elaborate din afard, dar recreate imaginativ de cdtre actor pecare acesta e retr[i egte profund consumptiv, asigurdndu-i un ampluprocesde comunicare mplicitd de facturd trimodald.

2. F.mpatia icreafia iterari

unorprestigiogi amenide literecd empatia,ndiferentdacdestesaunu folositdca termengtiingific; e nstituieca o rrisdrurd ptitudina.ld

problematicd, din care vom incerca o regrupare a argumentelor

ref'eritoare a unele caracteristiciale empatiei n crealia iterari.

Cu privire la rolul empatiei in elaborarea romanului existX

numeroase rimiteri interesante partinandunor proeminen ioamenide

litere. Vom face doar cdtevareferiri conving[toare:

,,incdntltor lucru sd scrii, sd nu mai fi tu, ci s"5 irculi prin toati

creafia despre care se vorbegte.Astdzi, de pildd, bdrbat gi femeie in

acelagi imp, amant gi iubitd totodatd, m-am plimbat cdlare printr-o

pddure ntr-o dupi amiazdde toamn[, pe sub fiunzele galbenegi eram

caii, frunzele,vdntul, cuvintelecare-gispuneau i soarele ogu,care-i

f5cea s5-gi inchidi pe jumitate pleoapele scdldate in iubire."

(G.Flaubert,Correspondance,I, p. 358).

,,Iatd adevdrul despre aceastecarte (romanul Leviathan): eu sunt

toate personajele...Adev[ratul romancier nu-gi domind romanul, ci

devine propriul s5uroman, se cufundd ntr-insul. Complicitatea dintre

el gi personajele aleestechiar mai profund[ decdt ;i inchipuie gi cdnd

acestea regesc, regegte i el intr-un fel. El este ot ce-i cartea ui, cdnd

crede n ea, cdnd se as6 absorbit." (Julien Green,Jurnal, 1982,p. 126-

127)

,,S[ fii orice, astae condilia crealiunii. Sufletul tdu sd i e inzilpTazul

prdvdlit, pe care camioanele l hurduc[, in ginele care tipA a curbe sub

rogile ocomotivei, sufletul t[u s[ fie uli la pe-care ai copildrit, in

bisericastrdmbd, n zborul vulturului gi n fiorul de argint al greierului;

;r'sufletul tdu s[ fie in umerii gdrbovili ai mo;neagului, in pagii fetei

care iubeqte qi in saltul copilului care se joacd. Aceastd incarnafte

desdvdrgitdn creaturile nchipurii tale este suprema ericire, suprema

rdsplat[ a scriitorului." (Ionel Teodoreanu,Cum am scris Medelenii,Manuscr iptum r. I (2),1971,p. l l9-133)

Aga cum reiese,conceptul de empatie a scriitori vizeazd. funcfie

performangiald reugiteicreatoaregi se extinde, mai mult saumai putin

justificat, gi dincolo de personaje, hiar 9i fagdde obiective inanimate,

r60t6 I

de fenomene ale naturii. tn plus chiar, transpunereapsihorogici ascriitorului cocheteazdmai mult cu fenomenul identifiixrii aiat incazulactoruluidramatic.

Mihai Ralea (1957) observa cd artistul in general ,,intrd inintimitatea lucrurilor gi

.afenorqenelor, le ghicegti gdndui gi taina

devine una cu ele. Se gtie cd acest enomen a fost n,r-it d" LsteticagermandEinfiihlung (p.238).

afecrive intense gi la retrdiri empatice fald de posibile trliri ale

personajelor nventate gi pe care, n final, scriitorul le contureazdnu

numai sub raport psihologic, ci gi sub raport aclional, oferindu-le

crireriul aurenaicidtii pi veridicitdlii conduitei psihice n activitate.Nu

excludem nici condilia credinlei in convenlie, fiindcd in afara acester

condilii n-ar fi posibil[ rranspunereapsihologicd a scriitorului.in

numeroasele ersonaje reate i' evident.pdstrarea nui anume spirit



Aceast[ identificare seproducenu doar faEd e un anumit personaj,ci fald de multiplele personajepe care e inventeazr, ntrand empatic n,,pielea"acestora.

In cazul scriitorului apropierea de modelul de empatizat este

predominant imaginativr gi doar intr-o mdsurd evocar[ pe bazd dereprezentdri, dezvdluind o altd, nuanld caracterit ict ;i decidiferenliatoare agd.de mpatiascenici.

-Mecanismul psihologic al declansdrii empatiei scriitorului se

baze zd. reponderentpe fenomenul maginagieiubs ti utive.Empatia scriitorului,ca gi a actorulJi,esteputernic'sp.jinitd pe

procesul maginafieisubstiturive evidenliatde A.F. osborn'- 196r,apt sd ntroducr ndividurpr in subsr i tu iren contexte sihicepropri ialtui individ, cu sprijinui cdruia se efectueazd,ntroiecaiamoaelurui nsubiect ;i proieclia subiectuluicdtre model. Imaginafiasubstitutivdreprezintdmijlocul psihorogicnecesarerabordriiunui'comportamentafectiv aportat a modelulobiectiv perceput,

vocalsau nventat) drdde care nu se producesrarea mpaticd. n cazul specialal comporta_mentuluicreator n artd, uncliaadaptativd empatieide echilibrare uqealitateaa gi a ima-ginagieie tip substitutivdevin veritabileabirithgiabsolutnecesaremanifestdriialentuluiartistic.

-Firegte,n empatiascriitorului, a gi n empatia cienicd,ntervinsi

alte fenomenepsihice aldturi de imaginafie tr reprezentare,ntre caretrdireaafectivS., ai pulin consumptivd, ar pe alocurievidentd, a siproiectivitateaoacdun rol important.

Ca urmare, in empatia scriitorului apropierea de modelul deempatizat se face creativ pe baza imaginagiei substitutive, consu-mdndu-se simultan actul de invenfie cu cel de transpun"r., fupt ."asigurd o inregrare nemijlocitd a fenomenului emiatic in pioce_sualitatea reagiei, ar n acelagi imp, apropiereaae poiibilut moiel cleempatizat se realizeazd gi prin nu'n".out" evocdri ii reprezentdri alernemoriei ca efect al acumuldrilor rearizatede'scrilto, pe bi adeosebitului sdu spirit de observalie.Aceste elementeconduc la trdiri

t6 2 t6t

critic necesaroricdrui creator de valoare. n aceeagiordine de idei se

prefigureazd gi explicagia posibilI a declangdrii.unor multiple

i.anrpun"ri in personaje prin apelul la experienla scriitorului care

cumuleazd n propria personalitate multitudine de euri partiale,a unet

comunit[gi de self-uri, potrivit concepliei ui J.M.M. Mair la care ne-am mai referit.

in ceea ce priveqte caracterul consumptiv al empatiei la scriitor,

a*c.rtanu n. upir. cu atataevidengd a n cazul empatiei scenice n care

specificul activitflfii este unul demonstrativ, totu$i existd argumente

."lutut" de scriitori din care rezultdconsumul mare de energie izic[ ;i

psihica in elaborarea operelor literare. Firegte cel mai elorcvent

exemplu ni-l ofer[ relatareascriitorului G.Flaubert care declard: ,,Pe

cdnd scriam cum s-a otrdvit Emma Bovary, aveam atdt de puternic

gustul de arsenic n gur6, incdt mi-am provocat dou[ indigestii, una

dupd alta, doud indigestii foarte reale, c[ci am vomat tot ce

mdncasem." cf. H.Taine, De I'intell igence,vol.1, p'90)' Desigur,

exemplilf icdrile ar putea continua. Ideea implicdrii, uneori con-

,u.-piiu", a creatorului n actul transpuneriipsihologice n personajele

elaboratedezvdluie o caracteristicd mportantd a empatiei artistice.

in sfArgit, om evidenlia caracterulbimodal al empatiei scriitorului,

obiectivat in cele dou6 perspective de transpunere psihologicd ;i

anume: una in personajeleoperei create,scriitorul transpundndu-sen

psihologia tutuior personajelor construite ;i se pare c[ nu numai in

p".ronui"; a doua n psihologia virtualului cititor, pe care-l ntuiegte ot

imaginitiv, ;i pentru care i9i elaboreazd opera, anticipdndu-i

pref'erinEele i chiar putinla acestuia de a empatiza cu personajele

create de scriitor. O posibild explicagiea modului de transpunere n

psihologia cititorului -virtual se bazeazdpe insuqi faptul cd primul

"itito.gl critic al operei sale este chiar scriitorul, aflat implicit 9i in

ipostazade cititor.

Iat[-ne, agadar, ;i in situa;ia favorabild de a desprinde cdteva

caracteristici ale empatiei scriitorului 9i care se referd, mai ales, la

clasificd contemplatorii de artd in doud mari categorii 9i anume:

spectatori simpatetici, care se confundd cu conlinutul emogional al

operei de artd ;i spectatori care contempleazd, mentinand o distan;d

intre ei gi operd,manifestdndo stdpdnirede sine criticd 9i rece.

La rindul sdu A. Michotte (1962) remarc[ faptul cd relafiile

empatice dintre spectator9i erou sunt de diferite niveluri: a) ele pot

lipsi cdnd emotiile manifestatede erou sunt net diferite de acgleape



comunicd mplicit pe baza nevoii createde a se dentifica cu aceleaqipersonaje. comqnicarea de tip empatic intre scriitor gi cititor seintemeiazd, e transpunerea sihologicd a ambilor poli ai comunicdriifa[5

de aceleagipersonajeobiectivate n opera irerird.

Empatiaqi receptarea rtisticl

care ,,situa;ia" le provoacd spectatorului (mdnie la unul, sentiment

comic la cel[lalt); b) ele pot exista ca un simplu'paralelismcdnd

spectatorul a parte a ,,durerea"actorului, dacdspectatorul e egdseqte

in personaj; c) cdnd spectatorul percepepe figura aptorului expresia

sentimentelor pe care le incearcd el; d) cdnd se produce o totald

identificare ntre spectator;i actor.

Analizacomplexd asupra enomenului dentificdrii cu opera iterard

realizatdde Hans Robert Jauss(1983) pune in evideng5cinci tipuri

specificagi anume: identificarea asociativd comportament estetic de

prelucrare a unui stil in universul imaginar inchis al unui-act lucid);

identificarea admirativd (atitudine esteticd n raport cu perfec;iunea

unui model); identif icare simpatetic[ (efectul estetic al

autotranspunerii n NON - Eu); identificare,catharticd (transpunerea

spectatorului din sfera trdirilor gi intereselor sale, n situagiaeroului

aflat in suferinld pentru oblinerea desciltugdriispirituale); dentificare

ironicd (nivelului r.eceptAriiestetice se schi;ea4[ doar cadrul uneiidentificdri la care se putea attepta pentru a-l ironiza sau respinge in

faza urmdtoare).

in sfdgit, ne vom referi la punctul de vedere exprimat de Lucian

Blaga (1970)potrivit cdruiasepoate vorbi de o dubld aturd a empatiei:

una cognitivd gi alta esteticd.Diferenla pe care o stabi leqte utorul ntre

cele dou[ laturi const[ in faptul cd, in vreme ce in primul caz

contemplatorul sesizeazd itua;ii, stdri posibile ale realitdlii, in celdlalt

caz contemplatoru l rdiegtestdri realizatepe un plan irnpropriu, fictiv,

pe planul convenfiei. Pgate cd in cazul empatiei estetice, a$a cum e

denumitd de c[tre L.Blaga, este vorba de o convenfe de ordinul doi,

prin suprapunerea onvenliei proprie empatiei pesteconvenfia propriefenomenului estetic.

in ce ne privegte, preludnd cu interes ipologiile invocate, care in,

fond semnaleazddiferenle ale nivelurilor de empatie in receptarea

artistic[ 9i literar5, considerdm cd fenomenul empatic se nterpune cu

necesitaten activitateaoric[rui percipient egit n intdmpinareaoperei

tut55

de artd.Mai mult sau mai pu[in, mai difuz sau mai intens,empatia seimplicd in orice act de cunoagtere$i ceimunicare, a gi in ."."ptur"uartisticdgi literard. Aceastd mplicare se datoreazd,mai ales,activdriiunei trdsdturicomunede personalitate areeste enomenulempatic.$i,in acest sens, poate cd, din perspectiva psihologic[, o primddiferengierentre empatia creativd gi empatia contemplativ[ const[ infaptul cd prima se manifestb ca o insugire aptitudinal5 generald gi

mugchii ntr-o mare ncordare, cdnd nu-i pdstreazdmolegili de o mare

istovire... Starea de pierzanie n care par prdbugili sub imperiul unor

neprecise,dar puternice sentimente este cu atat mai profund[ cu cdt

actorii lucreaz[ mai bine" (Bertolt Brecht ,,Mic organonpentru teatru"

in Rev. ,,Teatrul", r.2, 1968,p.50).

Aga cum remarcd Henry Wallon (1964), ideea de a contempla un

nu inseamnd o stare pasivd ci o transpunere in care



speciald in funclie de specificul acrividtii de creagie) e c6nd cea de-a doua se manifestd ca o tr[sdturl comun[ de personalitate, rezentdmai mult sau mai pulin evident la toli oamenii gi independent despecif icul,,obiectului" ontempldri i .

Investigaliile operate de noi in rAndul publicului de arr6.sau acititorilor confirmd acest punct de vedere, in sensul evidengieriiconduitei empatice n egald mdsurd 9i la publicul avizatgi la cel maipufin avizat.De altfel, Mihai Ralea (1957, p. 40-41) eferindu-se apersonalitateacriticului remarcd: ,,Nu e de aiuns insd criticului oingelegereec.. i i mai trebuieentuziasmul , . ir. sd retrdiascd pera.Rbril gi lucid, continud in el freamf,tul oamenilor, dar il opregte atimp, ca si-l poatdpricepe."

O caracteristicd aparte a empatiei prezente in activitatea dereceptare artisticd o constituie prezenla formelor consumptive detranspunere.S[ ne referim, in acest sens, doar la cdtevaobservagiipertinente dcute de oameni

de artdqi

esteticieni.K.Groos relev[ rolul stdrilor nterioare n receptarea rtisticdpentruprovocarea sentimentelor, a dispoziliilor de pldcere qi neplicere incazulascultdri i nor bucdlimuzicale, u pri lejul ecturi iunei poezii sa uin fafa operelor plastice. ,Dacdartistul nu se pricepesd provoaceprinarta sa unele procese fiziologice in organismul publicului, sau dacdpublicul gi refuz[, din pricina nsensibil i t [gi i au a oboseli i ,asemeneastdri, atunci opera de artd poate fi cel mult ingeleasd, ar nu gustatdafectiv (K.Groos, ,,DasaesthetischeMiterleben und die Empfindungenaus dem Kcirperimern", n Zeitschrift fi.irAsthetik, IV, 1909,p. 172).

,,Anxietateacare l cuprinde pe spectator a un film tulburdtor esrereal[, este reflectati in simptomele fizice famil iare, palpita;ir,

tensiunea mugchilor, tresdriri subite" (Arthur Koestler ,,The act ofcreation",Hutchinsonof London, 1964,p.2iB-279).

,,Sd ntrdm numai in una din sllile acestea i sd observdmce efectproduce asupra spectatorilor. Dacd privim in jur, vedem chipurioarecumnemigcate, S.zutentr-o ciudatdstare:elepar sd-;i strdngd oli

t66t67

.spectacolimobilitatea aparentdeste plind de tensiune musculard. Autorul citat

pune n disculienu numai mplicareaemotionald, biectivatd iziologic

in actul transpunerii artistice, ci prefigureazdgi o altd caracterrsticl a

empatiei proprii recepterii artistice care vizeaz1 endinla inhibitivd amanifest[ri i l ibere a implicdri i emofionale.Fste pAnd a urmd acea

echidistan 6, a care ne-am mai referit, intre f'enomenul detasdrii si

identif iclri i totale,care dezvdluieo specif icitate empatieiart ist ice.

Hans Kreit ler gi Shulamith Kreit ler (1912) subliniazd ocmai aceastd

tendin;d de relinere a receptorulur in implicarea empaticl fagX de

obiectulart ist icpe careo nume$te istanlare pa rendgi carenu recluce

intensi tatea qi gradul de impl icare emot ionald. , ,Arta permite

distan[area parentd... xist[ o anumitf, nhibil ie n orice el de r dire a

artei", care se datoreazd ,distanlei n t imp, spalial i tdl i i , ncadrdri i

picturi i . sculpturi i pe pedestal". Intr-un anume sens, se dubleazl

caracterul onvenfionalal empatieiart ist ice, apt ce permiteo anume

inhibil ie comportamentald,mai mult sau mai pulin re[inut[ care se, , incastreazI in complexi tatea t rdi r i lor ;i funcgioneazl prin

contrabalansarealspunsuri loremolionalegi a ntelesuri lor ognit ive."

Este un apel la dubla credintd n convenlie, una provocatdchiar de

ci t re mecanismul speci f ic empat iei qi cealal td provocat [ de

confiuntarea u fenomenulartist ic.

Dar, f ireqte, valoarea psihologici a empatiei in activitatea de

rcceptare a artei este asiguratdde multiplele funclii ale fenomenului

ment ionat , func i i ce converg cdtre o majorX caracterist icd a

transpuneii i ubiective n modele artist iceobiectivate n operdgi care

vizeazdconceptul adaptabil i tdgii, l echil ibrdri i emofional cathartice

proprii receptoruluicu realitateaesteticA.Empatra favorizeazd. ctul de inlelegere a mesajului transmis de

creatorprin intermediuloperei salecdtrediferite tpuri de percipiengi.

Apropierea prin implicare af'ectivf, de modele specif ice umane

favorizeazi.prin empatie nu numai o exemplaritatecognitivd ci, in

acelagi imp gi o posibild contagiuneemolionald,o retr5,ire st[ri lor

modelului care l apropie sau l depdrteazd e individualitatea propne

receptorului. Pe canavaua manifestdri i fenomenului empatic seproduce mpactul cu modelele pozitive, se preiau prrn similaritate gi

contagiune paternuri de conduite umane, se exercitd, ceea ce nuarareori denumim prin sintagma de ,,func1iaeducativ[ a artei", adicdpreluareabeneficda unor caracteristici onvenabiledescoperite rinempat ie a personajelert ist ice.

parreneri, vizdnd dialogul intdmpl[tor ca gi condilia de activitate

iocial[in care oamenii sunt angrenalicu gi fdrd voia lor. Avem, deci,

in vedere otalitatea elaliilor intelpersonale, ie ele intdmpldtoaresau

organizate,ie ele familiale sau nstitulionale;cu altecuvinte',9 99q":

de comuncul" glplAi.-J-el8g}-+5P y.9lb3l4 {1pgeparlele 'pr_e-supuq-et:9-jruLrgqfg=lrnflicitI addugi o4re-,---il.s-9-J-l o-.a-f9.

co.mpl-9ta1qg-e,e tiP e.mp4 19



in sfdrgit, in activitatea de receptare artisticd ;i literari funcfia

comunicativda empatiei, nnoadd o relalie implicitd intre creator sireceptor bazat6, indeosebi, pe faptul cd unul gi acelaqi model deempatizat,,,personajul"esteprin forqa

ucrurilor, comun qi creatoruluigi receptorului.Comunicarca,atdtde comentat[, de cele mai multe or ila,,distanld" temporald9i spatiald)ntreemildtor si percipient,n cazulartei gi literaturii igi are originea, dupd oprnia noastrl, tocmai inantrenareaenomenului mpatic, a mod de comunicaremplicit[, carese produce;i de a un pol qi de Ia celi lalt pol asupra nuiagi aceluiagi

,,personaj" intr-un caz elaborat, n celdlalt caz recepfionat),dar care seproducegi ,,direct"prin implicareaemparicea crearorului n psihologiavirtualului receptor sau viceversa prin implicarea empaticd areceptoruluin psihologiaenigmaticului reator.

Asadar, ca in orice act de comunicare, in activitatea atdt decomplexda receptdri i rt ist ice, ercipientulgi mobil izeazdvoitsaunu ,

forla sa empatici pentru a se transpune cognitiv si emolional inpsihologia ,,partenerului" (fie el personaj arristie, fie el creator deoperi) in scopul de a retrii al5turi de acesta viag[ ,,convenabild"gi dea se adaptamai mult sau mai putjn consumptiv a modele oferitegenerosde cdtrecreator n opera sa. n acestsens,empatia,ca fenomenpsihologic, favorizeazd,apropierea receptorului de artd gi implicitatracliade facturd estetic[ fa1[ de produsul creariv.

EmpatiaSicomunicarea maniDincolo de condigii le aracteristicempusede activitdgile pecif ice

in care empatia se manifestS. a o modalitate adaptativd qi care-i

condil ioneazd conduite de transpunere psihologicd cu valen[ediferenliatoare,apare n toate cazurileevidenfiateanterior, unctriadecomunicarea fenomenului studiat.""

Insd, funclia a" .o.ii1iar" a empatiei se evidenliazdcu precddere

in relafia interpersonal[ obiqnuitd, n procesul de interac{iunedintre

I6t 169

ativ in actul de comunicare

ln ,,

.lt

i magina rga,ci e poti b_kjg.Clgrlglle-p4$i . I mag na1i subst tutivd

mrffilffi;unor ffii afective similare cu ale modelului de

empatizaL i astfel o inlelegere mai exactd a acestuia,de care adesea

depindevarietatea elaliilor intre oameni.

Prin urmare,prin intermediulempatieiavem putinla de a intelege

ry{bineparrenerul.-ae;: l-iniui-endti i lel lrrdi i i ie.afrcl-j ---e.de;: i

Fenomenulempatiei se manifestX

rea or ca prin a9p4 14_ _q-$i

in psihologiaparteneruluis6 face prin interryediultransDunerea

p Dupd Jean-Francis eld 9i J.gqpingMaucorps

iEnitEhffibut".patic

esteprin excelenldun4ic rp$ avqLdgoqla

.ffi'-empAiffij ' .saii- @Lislsls1e I e 49-a qel4"lelt-slEtg.#--lrffi;ffiiililitatea in carenoi c-1q4-e-md o pgrsold.se gnen locul altei

p_ersolle

t"."pli,+:"t*ry+-enn*st-{;9 ane-q11,,,,,,,,,,,,,,-e "-gqg i9qge.-itt-erperysl4aapar;i unii {actori avorizan

' , : - ' : . - . - : -l " t&gl9t&y944j$nlre iiiE menfi6;tm, a' um er se in

tulecercetdri,nivelul empatic al nartenerilor. are- n cele mai'

' i i -__---j-. :

propnrlecercetdri.11Jglgl_gmlg_r__cl partenerilor. are. n cele marmu e cazu i maxi il)eiTeG6tu I Emparie-driflfre i in,a .grrr iaiEan,aimiffiEa

i e_lp_elreDemplicdpe ldnganivelqlempaticprecaral par;;;?iid;-il

w,pe careJ.F.Heldgi J. Maucorpsi identificd

oreptobstacole,ntre care menfiondm: onviq€grile"*glgs.e,ediul

- Irving L. Janis,GeorgeF. Mohl, JeromeKojan,RobettR. Holt

(1969 cons de d . d"qPg

SgS gy r;lj[11u-"sle""d9.4r trpLqps ap-ti c

tulgll _ 9f.?cli', l -"+'c--t-o-rnqt-liulletp4tl qpgl-rqlqJgqpgnig4Sii,- fitiana Slama-Cazacu 1968) ,,... n limbaj relalia dintre emifdtor

qi receptor este bilateralfi, in sensul cd fiecare partener reprezintd

virtualposibil itatea e ajuca gi cel[lalt rol, 9i reversibild,n sensul [

receptorul-om poate sd devind la rdndul sdu, un emildtor' Aceastd



ial d fe i , 3I 9+n 9 pot g"_fer11"tiglo3$-p_y-$:Endiffi ,oclal otrent, atltudrnlle pollt lce sau religioaseopuse, handicapuapartenenraa rasesiitiFTaGie?liffil. ----"- -* --j--"3P*g". Ele,*F lgFffi.---DupE@nra

noastia, rim-iiatiffipoiluititare de pdtrundere n cadrulintern de referingdal altuia poate contracara manifestarea agresiva,permi;dnd aparilia unei iititudini tolerante,de ascultaregi de luare inconsideragie argumentelor urnizate de partenerca o condilie atd.t enecesard omunicdrii intdrpersonale. ,Refuzul" de empatieconduce acantonareamai mult in sine, tot a$a cum exagerata permeabilitate

priviteca relaliadintreoameniafla;i ntr-un procesde comunicare$iacesteuvintepot i privitenu numai n termenii on;inutuluior ogic,darde asemenea calitdlii or emolionale. omunicatorul steavizatsd se abginide a a evalua, e a a udecastarea artenerului;i sd sepregdteascdd ie pe recepfie preaputea n1elege.

social[ duce la pierdereadenrir[lii eului. Nevo_ig--dg,,UpgS_-Spc-o1-o*bp5-e31dpguqrg 4_ds3lglgg.gLshlg&erse_rqtserpgnlru,lttirnpscurt a propriei perspective u a celuilalt.Empatia-esteCei cTre

ti6-IeAzX;1i6ri '.la urnr*,

antipatie,

gi prezentaten secgiunile nterioare.

3l P4r-e@ (,,orientare i comporramen,,Helping" 4lp"rqr*qt).agaumieiesegi din cercetdrilentreprinse e noi

O.Lerbinger- f3.J. Sullivan ) discutd Lrqi aspecreale

170t7 l

atitudine, dubl6 alternativ[, este t'undamentald pentru limbaj. Ea

favarizeazd, e altfe, empatia n comunicareaobignuitd sau n artd"'

Unii autori,ntersectdndglr9gptjg-,pry"ll_9-?Ig- *-qrylatt-"91.fnod-dg

comunicarempli6i-tE-uValo*ilet

;; aplic;ii"hpgllty-gplipirgL.tdre imliliciiE--c-uVaT6'drca

sa aplicativd pentru c' : '^- ' - '' . ---r€,-E-c-" '+-' ' -" -

)r tnterDersonale.onsloera a:e a1i or intrJipg_ijgt4l.-.glg$iilj

parintii copu,avqrtzeazd,sT perdieprqc"esul9:

i si intdriresociald

,SExisti o formd de comunicare dr[ finalitatea nfelegerii unghiului

de vedere a celuilalt care exprim[ o cale de a considera 9i aprecia

conduiracelorlalf potrivit unghiurilor proprii de vedere9i o altd form[

de comunicare, care presupune urmdrirea modului in care persoana

interpreteazd ealitatea nconjurdtoare, gdnde;te, simte 9i motiveazd

din perspectivapartenerului gi care capdtdo finalitate comprehensiv[,

de inlelegere a psihologiei celuilalt, ca expresie a implicdrii, a

comunic[ri i de tip empatic K. Bullmer - 1975).

in esenl[, putem conchide c[ empatia td un rol aparte in

iiEliiteractiv ce areca efectad

laresocial4 ozitivd,li SA

Mi6tteristice contactelor nterpersonale



stringenfdprezenta unei conduite empatice performante,il $recomanddm seleclie rofesionald xclusivpe baza testelorJco[1 9,1Lmpatiegi n nici un cazcu efecteliminatoriu, tiindprecis d de-Tffimpatle r n ntcrun cazcu electelrmrnator iu, t i ind recis d de a un

---------numit nivel acceptabil l empatieipr-n-acii. l i tare i expcrienld rdith

aceaStaoateevoluaperformanliat9.t_gtulr probud. . . j$gdse;te os t a

necesare Imtzare a acestul nl

r'${

relativd transformare-a

fenomenului empatic prin mijloorrea

experienfeisociale acumulate se constituie ca un cdgtig adaptatival

personalitdgiimane.



rre;te cd, pauperitateaempatic5 poate ridica semnepentru profesiuni care reclam[ relalii interpersonale urentesi pentrucare nici timpul ;i nici nevoia sociald nu ingdduie transformdri

structurale neeconomicoase; doar in acesLecazuri se pot formulacontraindicalii.

Agadar,pornindu-sede la un anumit nivel al conduiteiempaticedobdndit experengial gi perfectibil experenlial, optdm penrru unhntrenqmgnt' mpatiCdirlj atlcareare avan ajul validlri i unei expriiien;eempaticesigure, de calitate, gi intr-o unitate de timp mult mai micldecdtpe bazaunui antrenamentf,sat a voia ntdmpldrii.Aga cum amdezvoltat problema si in alte lucriri ale noastregi mai alescu referirela empatiadidacticd S. Marcus.T. David, A. Predescu 198l.,p. l2l-130) s-au conturat doud direcgiide preocupiri privind-.antrenamentulempatic.

o primd direcgievtzeazd.gscoperirea unor capacitdliconstitutiveale fenomenului empatic gi aftrenareaacestoran mod particular.

Cea de-a doua direcgie de preocupiri priveste aplicareaunorprogramede antrenament mpatic.

Semnaldrile noastre relevd o preocupare aparte a psihologilorpracticieni gi teoreticieni p-gj. Iu_dezvoltarea apacitdgiiemparice laperloa.le aflare frecvent in iiiiiat'il relaliirnale,dar nu numii pentruacestea, vdndu-se a premisdclard opgiunea tiinlif icd de a antrenaeficientun fenomenpsihic propriu personalitdli i manegi carecu c6.teste mai dezvoltatcu atdt favortzeazd,omunicarea nterpersonald tdtde necesarXonlucrdriidintreoameni.

in;elegem prin,.,,m_atur 74rea mpatic[n declansarea unor for;e

interioarecarepermit trecereade la un processpontande ,,identificare"cu algii a un procesevoluatde ranspunere sihologicIcarepresupuneoptareaexplicitd sau implicit[ pentru o implicare relativizatdce seconsumd a nivelul interacgiunii intre identif icaresi dera$are, aualtfel spus, care presupune o anume retrdire empatice ajustatd, nsituali i speciale, u o tendinp de a men;inedistanfe ptime n scopul

17 4 t7 5

Maturizarea empatic[, fie dobdnditdexperenlialcu consum sporit

energetic $i nu totdeauna vizAnd un obiectiv performanlial, fie ea

dobdnditd organizat,programat, cu scopprecis ;i cu eficien;[ sporitd,

devine in viziunea noastrd un obiectiv important al psihologieiqti inlif ice n folosulpersonalitdli i mane.

constantd ndividuald pulin influentat[ perturbator sau stimulator de

factori extrasubiectivi. Stilul empatic' fdrd a deveni o conduit[

stereotipd, emanifestdadaptativ n funclie de mprejurdrile de via;d cu

care se confruntd omul, evidenfiind un patern eficient 9i tolerant in



sFARglruL

Aici se ?ncheiedemersul nostru gtiingific privitor la f-enomenulempatiei.Un demersgtiinlific carea ncununato activitatede cercetareprelungitd, aldturi de colaboratori la fel de pasionagica gi autorulacestuivolum, pentru studiul empatiei.

Ceea ce ni s-a pdrut important in scrierea acestui volum a vizatdemonstrarea ipotezei privind considerarea empatiei ca trds[turicomund de personalitate.Am recurs la argumente teorel.icesiexperimentaleprivind fixarea fenomenului empatiei n ordinea de ideia determinan[ilor principali ai personalitigii aducdnd in disculieraportul dintre structura predispozilionalh,gi achizigiaexperengialdaempatiei, evolugia de la ,,primar" la ,,maturizat", relagia dintre

interioritatea gi exterioritatea conduitei empatice, contextulmultidimensional gi multifuncgional al fenomenului cercetat careacoperd multiplele niveluri ale sistemului psihic uman, precum 9iviziunea personologicr prin care se evidenfiazi valoareaaptitudinalr aempatiei gi integrarea acestei insugiri in contextul structurii deansamblua personalitdgii rin corelagiicu alte trdslturi psihice.

Am urm[rit, totodatd, ntegrarea enomenului empatic n activitateaumand,delimitdnd nsuqiri legeneraleale comunicativit5gii mpaticede caracteristicileprovocatede specificul unor activitdgicum suntcelelegatede procesul nstructiy-educativ, de actul terapeutic,de crea;iagireceptareaartisticd, de unele imprejurlri de viagdce reclami relaliiinterpersonale.Prezenlaempatiei

n desfdgurarea ctivit[filor umanesemanifesti nu arareori performanlial, fapt fdrd de care eficienfaprodusului realizatnu esteposibild.

in sfdr;it, in ordinea de idei a analizei fenomenului empatic instructura de personalitate,am putut detecta printr-o metodX propriemanifestareaunui stil empatic, a unei'maniere comportamentale, a o

t76 t77

pdstrdrii dentitdli ide sine.

ajuns'u mbcar satisfdcdtoare' eIatd-neprin urmare n ipostaza ericitd, sar

a pune punit strddanieinoastrede aproape rei decenii, cu mulgumiread" a .onrtuta cd exist[ l^n prezent multiple preocupdri in rdndul

colaboratorilor mei .mai tineri pentru dezvoltarea in continuare a

s'tudiului empaliei. Le urez sd obgin[ rezultate importante intr-o

problemd cu generoasd eschiderepsihosocial[ in a$a el incit, peste

vreme, ncercareape careo inchei aici sd ie cotatddoar ca un inceput'

of the consideration l this phenomenon s an essential rait of thc

persclnality, s a ,,general attern". a specif ic abil i ty of any human

il"ing to transposeln the anotherpsychology o reach o an implicit

way of communication, n interindividual ne

hhc main problems br cliscussiOnim at some pcculiar aspects

contiguous bi the funclamental ypotheses, ointedout in the tit le of

the second ection:

l. At the origin of the empathic phenomenon here is a basal



. EMPATHY ND PERSONALITY

Thisbook hrin.{sout thc fbllowing summary:First Section: GENERAL PROBLEMS

Second Section: THE EMPATHY AS A PERSONALITYTRAIT

- Hyp<l thcscsA cornm'n trai t f pcrsonal i ty ' l Innatcor acquircclt rai t ' l Mul t idimcnsional onstruct . Abi l i ty ancl chaviour. Tiai t o lapt i tudc. Thc cmpathy in rclat ionshipswith othcr variablcsolpcrsonal i ty. - Empathy and syrnpathy; E,mpathy and hclpin-u,ricntar' i .n. Ernpathv nd nt.crpcrs.narn.wrci -o" . E,r,pu,hictyrcol 'pcrsonal i ty nd hc ntcrpcrst inalounirivc tylc: .

Third Section: EMPATHY AND ACTMTY- ' fhc crnparhy nd the didacricact ivi ty. Thc crnpathyand th c

thcrapist 's ct ivi ty. - Thc cmpathy and thc art isriccrcat i rn. - Th ecmpathy a'd thc art ist ic ccept i .n. _ Thc ctnpathyand thc hurnanc<lmmunicat ion.. .Thccrnpathicml i turat i t ln ' .owarclshc cont lucnccbctwcen mpirical xpcriencc nddircctcclraining.

Thc l ' i rstscct ion l ' l 'crsa synthct ical i -uhtn rl rcev. lut i 'n of th c

T7E 17 9

structurewhich has ts deeproots nlo the humanbeing's hereditary

predisposit ions, tructure hi.h utgonizes t self du.ring he empirical

i ln.r*l ldg", beingperfbctible iom the educativc oint of view'

2. Th; empathyexpressesry its manitbstation multidimensionalpsychicphenomenc,n hich covers he whole humanpsychic systcm'

deueloppeafrt lmtheunconsci t luslevelof thevegetat iveconduct '

passed'intohe conscious laneof the cognit ionanel nticipation, nd

ieachiqg he emotional aftectivc)and motivationalplane'

3. Tie empathy has a perfbrmantial unction as an operarional

psychic ool to obti in someefTicient esultsat the over medium evcl.

The'empathys a general bil i ty present n thewholehumanbehaviour

in relationshipswith similar others.but it can becomeals' a special

abil i ty tbr some fields of activity (dramatic, iterary, therapeuttc

empathy .s.o).

4. Between the empathic abil i ty. as a psychologic potential of

intcrnal i ty, and the'empathic behaviour,as a psychic act ion of

externa;iy arepossible onvcrgentand divergent elationships, nder

the nf'lucncc f'circumstances nd partners'empathic clnduct.

5.Theempathyasanintr insiccomponentof thepcrsonal i ty

complex systemm'anif 'estst sell ' in interactionwith other pcrsonality

t.aits, temperamental r att i tudinal. supportingconducts correlated

with the sympathy, altruism, nterpersonal o-unit ive tyle' and th e

necdof communication.

6. The empathyas a consolidatedrait of personality hows t self

for somc nil ividualsas a behavioural onstant, n individual manner,

andmorc exactlyas an empathicstyle.

The third sectionplaces he analyscof the empathicphenomenonin di f t -erentplanes of the human act ivi ty developping special

preoccupationi tbr the teachers', therapists', c'reatorsof art an d

iit"rutur" activity.but also br art ist ic eception, egotiation nd usual

human ommunicat ion.

This book is the author's scientific approach, based on a largebibliographical .analyse, and a long personal or in collaborationscientific experience, conceived as a thematical synthesis for thepurposeof bringing together n a personologicalvision somepoints ofview on a psychic phenomenonpresent n the whole human activitv.which is theempathy

gomrne un trait indispensablede la personn4lit6' comme un"pattern

gdne*f", une habilit6 propre ir tout 6tre.hdmain de se ransposerdans

ia psychologie de l'autre pour arriver )r une voie de communication

implicite, interindividuelle'

Les principaux probldmesen discussionvisent une s6ried'aspects

particuliers,adjacents I'hypothbse de base,6nonc6sdans e titre de a

ieconde section:

1.Al 'or ig ineduph6nombneempathiquesetrouveunestructure



EIdPATHIE T PERSONNAL]TE

Cet ouvrage d6veloppe e sommaire suivant:

Premiire Section: PROBLEMES GENERAUX- D6finitions - Y a-t-il le phdnomdnede I'empathie? _ Concept etinterprdtation - confusions terminologiques et d6limitatlonsconceptuelles - Les fonctions de I'empathie _ Le m6canismepsychologique - Une d6finition synth6tique - Th6orie et m6thode _Nouvelles irections erecherche

Seconde Section: L'EMPATHIE, UN TRAITPERSONNALITE

DE

- Hypothdses Un trait commun de personnalit6?_ Trait inn6 ouacquis?- construct multidimensionnel - Habilitd et comportemenl.Trait d'aptitude - L'Empathie en rerationsavec d'aurres viriabiles depersonna{itd Empathie et Sympathie-

Empathieer orientation de type,,helping"; - Empathie et connaisance interpersonnelle _ Le siyleempathiquede personnalit6et le style cognitif interpersonnel.

Troisi0me Section: EMPATHIE ET ACTMTE- L'Empathie et I'activit6 didactique - L'Empathie et l'activit6 du

thdrapeute L'Empathie er la cr6ation artistiqui - L'Empathie et lar6ception artistique - L'Empathie et la communication humaine - ..Lamaturation empathique" d la confluence entre 'exp6rience empiriqueet I'entrainementdirij6.

La premidre sectionprdsenteune vision synthdtique,sur '6volutionde a recherchedu phdnomdne'empathiquedu point d" uu" conceptuel,fonctionnel et du m6canismepsychologiqued;expression

La secondesection se proposeune ample ddmonstrationbas6esurdes consid6rations th6oriques et exp6rimentales concernantl'explication de I'empathie comme un trait commun de personalit6.

L'analyse effectu6emet en dvidencedes r6ponses t desargumentsscientifiquesconcernant a considdrationdu ph6nomdneen diJcussion

IEO tE l

basale qui a-cles

racines profondes dans le plan des prddispositions

h6r6ditalresde I'homme, structure qui s'organise exp6renciellemeirt,

le style cognitif, avec e besoin de communication'

O.t-'e.nputnie comme un trait consolid6 de personnalit6se

manifeste chez cartains individus comme une constante

comportamentale,une maniEre ndividuelle, plus exactementcomme

un style empathique.

Latrois i^bmesect ionmetl 'analyseduph6nombneempathiquedans

des plans diverses de I'activitd humaine ddveloppant des



,E2t8t

"BIBLIOGRAFIE

Allport. G.. The Historical Background of Modern Social

Psychology.'ol. . Aclctison cslcyPublisc:hin-uorrpany' 96lJ'26 -

21.

Al lpt l r t .G'.St ructuragidezvoltareapersonal i tSf i i ,Bucurcst i .

Ed.Diclacticii Pedago-uici.gtt - p' 340-342'

Arrdat, .. Art et Psychologiendividuelle, aris' Alcan' 1906'

P' tt5',, i. l N,, \{ Thp pr niBannistcr. D., Mair . J.M.M.' The evaluat ion of

-pervrnl

constructs,AcaclemicPrcss..London nd NcrwYork, l96u'

Bcr-uer.M.S.. Conditioning through vicarious investigation'

Psychol. cv..vol- 69, nr ' 5. Ic)62. . 450-466'

Bcrlcw.D.E.. Interpersonal sensitivity and motive strength' "l

ahurtrrn. oc.psychol." . 'o1.63. r .2. 196 . p' 390-394'

Bicri, J.. Cognitive complexity - simplicity and predictive

behavior irr J. C. Mancuso ccl.) . .Rcadingirr a cognit ivc lrct l rvol .

pcrsonal i ty. cw York. Holr . Rinchi i r t ndwison. INC. 1970. . 269-

2ttO.

Blaga I-Lrcian.Scrieri

I970.p. 3.1.

despre art5. BucLrrc$ti.Ed. Mcridianc

Blank-Grci l . E'. Hogan. R. .

emp.athy. ournal l. Counscl ing.

The theory and measurementof

1973. ol .20.nr.20.nr. 3. p ' 2130-

2tt4.

Burchcirner. .. The development f ideas about empathy'. .JournalI Courrsc l i r rgsycholo-uy '963.0 ( )' p ' 6 l-70'

Bruncr. .J., hapiro. .. Tagiur i .R..The meaning f traits n

isolation and combination. n: R. Tagiuri," . Pitrulkr. ..Pcrson

pcrccption nd interpersonalchavior".Standl-crd niv. Prcss,

Standlirrcl,ahfbrnia,95tt ' ap.18. . 277-28t t '

Bullmer.K.. The art of empathy.New york, HumanSciencePress, 975.

Cazacu Tatiana^.Slama, fntroducere in pshiolingvistici,Bucuregti,d. $tiinflficd, 969.

Ferry, G., Practica muncii in grupuri, Bucureqti,Editura

Didacticd i Pedagogicd,97 .

Firu, I.S., Personalitateaprofesorului

Biblioteca iceuluiRomdnesc,939.romAn, Bucuregti,

Freud, S., The psychoanalytic theory of neurosis, New York,

Norton,1949.Gelhorn,E., Motion and emotion: he role of proprioception n

the psychologyand pathology of the emotion, n ,,Psychol.ev.",



De Vitro, J.A.,Human Communication, he BasicCourse,4 ed.HarperandRev.Publischers, ew york, tSSt,p. ZZZ.

- -- -:' -

Dolman, J., The art of acting, New york, Harper BrothersPublishers,949, . 26-27

Ducasse,C.J., The phitosophy of art, New york, DoverPublications y, 1966, . 210-211.

Dymond,R.F.,A scale or the measurement f empathicability,,,Journalf Consulting sychology,13,1949, . 127_1i3.

Dymond, R.F., Personality ans empathy, in ,,J. Consult.Psychology", r. 14,1950, . j43-350.

_ .En[tescu, ., Dialogul medic - pacient,Cluj_Napoca, d. Dacia,1988, . 82 .

1964. r.6. p. 457-412.. GeorgeRobinson, new theory of empathyand its relations o

identification, n ,,Joumal f AsthmaResearch", r' 1, 1963,p. 49-

tt4.Golu,M., Dinamica personalitifii, Bucuregti, d. Geneze. 993,

p. 13-19.Golu, P., Mitrofan,'N., Dimensiuni psihologice le competenfei

didactice, ,Rev. e Psihologie, r.2, 1982, . 129-149.

Gruen,R.J.,Mencielsohn, ., Emotional Responseso Affective

Displays in Others: The Distinction between Empathy and

Sympahty.Journalof Personality nd SocialPsychology, 1, nr. 3,

1986, . 609-614.Guilford, J.P., Personality, New York, Mc Graw-Hill Book

Company,I.N.C.,959.

.Guillaumin, .,La dynamiquede I'examenpsychologique, aris,PUF.1965, .307.

Guzetta,R.A., Acquisition and Transfer of Empathy by the

Parent of Early Adolescents through structured Learning

Training,Joumal f Counseling sychology",ol. 23, nr.5, 1976, .

449-454.Haynes;L., Avary, A., Training adolescencen self disclosure

and empathyskills, ,,Journal f Counseling sychology", 979,vol.

26,p.526-530.Heider,F., Perceiving he other person, n R. Tagiuri, . Petrullo,

,,Personperceptionand interpersonal ehavior", StandfordUniv'

Press, tancltbrd, alifornia, 958, cap.2, p. 22-26.

Hcld, J.F.Maucorps, ., Je et les autres: essaisur I'empathiequotidienne, aris, ayot, 971.

Holllnan,M.L., Developmental ynthesis f affectand cognition

and its implications for altruistic motivation, ,,DevelopmentalPsychology",975, 1,p. 607-622.

CUPRINS



- inceputul sfArqitului ' ' P' t

- SECTIUNEA I: PROBLEME GENERALE " " "'p' ll

Defini;ii - Existfl enomenul mpatiei? Concept i interpretare

Confuziiterminologicegidelimitdriconceptuale-Funcflileempatiei-

Mecanismulpsihologic.odef in i l ies intet icd-Teor ie; imetod[-Noi

direc;iidecercetare.

- SECTIUNEA AII.A: EMPATIA O TRASATURA DE

PERSONALITATE ... .P.68

Ipoteze Trdsdtur[ omundde personalitate?Trasaturdnndscutd

sau dobdndita? construct multidimensional capacitate 9i

comportament insugireaptitudinal[ - Empatia n rela{iecu alte

variabilede personalitate:mpatie9i Simpatie;Empatie9i orientare

,,helping";Empatiegi cunoagterenterpersonald Stilul empaticde

personalitatei stilulcognitiv nterpersonal'

. SECTIUNEA A II-A: EMPATIE

$I ACTMTATE .

Empatia i activitatea idacticd EmpatiaEiactivitateaerapeutului

-Empat iagicreagiaart is t icd-Empat iagireceptareaart is t ic [ -Empat ia

gi comunicareamand ,,Maturizareampaticd"a confluenfa intre

experienfampiricd iantrenamentulirijat'

- sfargitut

- Empathy ndPersonality . . " 'p' 178

- Empathie t personnalit6 . . . "p' 180

-Bibl iograf ie. . . . " " "P ' 183

stroe marcus_ empatie si personalitate (1)

Documents