7/23/2019 Stresul Si Supararile

1/5

Atentie la stres si suparari!Nu numai tigarile si friptura de porc uzeaza motorul vietii.

Treptat, specialistii descopera cu uimire ce legaturi stranse exista intreuniversul nostru afectiv si sanatatea inimii.

O noua disciplina medicala, psihocardiologia, cerceteaza cand si in ce fel frica,furia si tristetea ne ameninta viataO PIATRA PE INIMAN-a fumat niciodata. Merge regulat la inot. Valorile colesterolului sunt in ordine,tensiunea putin su limita normala. orina "opa #numele e schimat$ e un modelde persoana sanatoasa... %n pericol sunt altii, credea ea& fumatorii,supraponderalii, hipertensivii sau olnavii de diaet. 'ar in vara anului ())*...orina se prauseste la ea in casa, cu dureri puternice in piept, in ratul stang siin maxilar.. Vomita. +iica ei cheama salvarea& se pare ca e vora de un infarct. aspital, medicii nu-si cred ochilor. and examineaza cu cateterul vaselecoronariene, cautand portiuni ingustate sau oturari care in mod normalconstituie cauza unui infarct, nu gasesc nimic. Tinand seama de varsta pacientei,

de ani, vasele de sange sunt ireprosaile. argi ca niste tevi aia iesite dinfaricatie. Aia dupa o ecogra/e, care pune in evidenta o deformare neoisnuitaa inimii, medicii reusesc sa a0unga la o concluzie& orina "opa sufera de asa-numitul 1sindrom al inimii zdroite1. 1'in fericire1, explica ei, 1oala nu reprezintaun pericol pentru viata pacientului, insa primele simptome sunt identice cu aleinfarctului. auza sunt hormonii stresului, ce paralizeaza pentru un scurt intervalde timp muschiul inimii.1'in discutiile cu pacienta, reiese ca inainte de incident, ea se a2a la capatulputerilor. u un an si 0umatate in urma, sotul ei murise de cancer pulmonar,dupa 34 de ani de casnicie. orina il ingri0ise zi si noapte, fara sa se crute, iardupa moartea lui, avusese luni intregi atacuri de panica. "ierderea tovarasului

de viata o imolnavise - ii zdroise inima.5xista cateva expresii populare foarte plastice, care descriu o asemeneasituatie. 6e spune& 1Am o piatra pe inima1 sau 1Mi s-a oprit inima de frica1 ori,ca in cazul nostru& 1Asta mi-a zdroit inima1. %ntre timp, medicii au a2at catadevar ascund aceste zicale.SUFLETUL UCIGASDURERILE SUFLETESTI POT OMORI INIMAOrganul situat dedesutul sternului a fost considerat multa vreme un exemplude mecanism roust& o pompa de marimea unui pumn, care se contracta deaproximativ 7)).))) de ori pe zi, lasand sa treaca prin ea cam *))) litri de sange- volumul unei cazi de aie, inmultit cu 3. O pompa ce functioneaza in general

fara necesitati de intretinere, timp de mai multe decenii, cu conditia ca tevile eide alimentare sa nu se infunde, datorita unor in2uente genetice sau unui mod deviata nesanatos - intelegand prin asta fumatul, alimentatia ogata in grasimianimale, sedentarismul. Acum cativa ani, cand primii medici si psihologi si-au pusintrearea daca nu cumva suferintele psihice 1ataca inima1 literalmente, ei aufost intampinati cu zamete ingaduitoare. %nsa de atunci si pana astazi,psihocardiologia, disciplina medicala specializata in efectele patologice produsede stresul psiho-social asupra inimii, a prins contur si a castigat teren. Au iesit desu tipar manuale voluminoase. %ar in tot mai multe spitale din Occident, lucreazamana in mana cardiologi, specialisti in psihosomatica si psihologi.Aceasta noua orientare medicala are la aza constatarea ca durerile su2etuluiau su/cienta putere pentru a provoca o paralizie a unor portiuni din miocard.

7/23/2019 Stresul Si Supararile

2/5

8oala a fost numita 1sindromul inimii zdroite1 si, din nefericire, ea duceadesea la declansarea unui infarct cu posiile urmari fatale. %ar listasentimentelor nocive este lunga& furia, nervii nestapaniti, frica, tristetea simania presupun riscuri de care nu suntem constienti, la fel ca si epuizarea,descura0area si depresia.

9nii sunt afectati indata dupa un eveniment traumatizant& dupa o catastrofanaturala cum ar / un cutremur, dupa un atac terorist, dupa ce au primitvestea mortii unei persoane apropiate, dupa un accident. Altii, cum esteorina "opa, sufera de o perioada indelungata, pentru ca la un moment dat sase prauseasca, fara sa poata / identi/cata o cauza imediata. %nsa cel maiadesea se constata o suprapunere a amelor variante. 1Tipica estecominatia celor doua forme de solicitare - cronica si acuta1, a/rmaspecialistii. 1'e0a cu luni de zile inainte de infarctul propriu-zis, pacientii sesimt extrem de oositi, extenuati si lipsiti de energie. %ngri0orati de starea lor,multi se prezinta la medic. 'aca apoi se adauga si o enervare rusca, infarctulse produce instantaneu.1

e se petrece acolo, su piele, muschi si coaste: um se a0unge de la stari despirit la oturari ale vaselor de sange: um paralizeaza su2etul inima:"ana in prezent, cercetatorii n-au elucidat toate detaliile acestor proceseprime0dioase, insa esenta lor este mai presus de orice duiu& cand tristetea,starile con2ictuale, frustrarea sau melancolia dureaza saptamani si luni, elenu mai inseamna pentru organism decat un singur lucru - stres si anume invarianta sa nesanatoasa, cronica& sindromul inimilor zdroite. 5fectul lui nueste totdeauna mortal.9nii dintre cei loviti isi revin. %n schim, altii au mai mult ghinion& la ei stresulforteaza indesirea atailor inimii si totodata deteriorarea vaselor. Acesteadevin mai rigide si se ingusteaza, acoperindu-se cu depuneri ce pot impiedica

circulatia normala a sangelui. Ori se /sureaza si formeaza cheaguri ; un risccu atat mai crescut, cu cat sangele pacientului respectiv tinde sa secoaguleze mai rapid... %n punctul acesta, pericolul de infarct e ma0or.%n cazul lui Valentin Arudan, factorul declansator al infarctului a fost o ceartacu seful. 8aratul lucra ca indrumator pentru persoanele cu handicap. 1aserviciu ma a2am intr-o agitatie permanenta, nu-mi permiteam nici o clipa deodihna1, povesteste el. 1Treptele in institutie le urcam si le cooram cate treiodata, aveam mereu sentimentul ca nu-mi fac munca indea0uns de repede.1Apoi a aparut o colega noua, care a inceput sa-l sicaneze sistematic. %n celedin urma, a sosit si ziua cand seful i-a spus in fata ca vrea sa scape de el -dupa mai mult de zece ani. Arudan a facut infarctul la sase ore dupa aceadiscutie, seara in pat.. Aia implinise 3) de ani. 'usese intotdeauna o viatasanatoasa, era vegetarian si practica regulat 0oggingul, nu avea oiceiul safumeze si consuma foarte rar alcool. %n acelasi timp insa, traia neincetat sutensiune. %ar in /nal, fusese supus unui ultim soc. 6tatisticile medicale atestafara putinta de tagada faptul ca relatiile di/cile la locul de munca oosescinima. 5nervarile permanente la serviciu duleaza riscul de infarct lapersoane initial sanatoase.Al doilea punct sensiil in atmosfera zilnica de la lucru este lipsa de apreciere&oamenii dau ce au mai un in ei in profesie si nu se simt recompensati pentruaceasta.

7/23/2019 Stresul Si Supararile

3/5

6au mamele active profesional, care se istovesc pe doua fronturi, /indnemilos criticate pretutindeni. 6au cei cu vocatia daruirii, care isi cheltuiescenergia pentru altii, fara nici un fel de recunostinta.'ar si cine nu lucreaza poate trai in conditii de stres cronic. 6a /i somer si saprimesti zilnic cate un nou refuz la o cerere de anga0are, sa porti un razoi

con0ugal ori sa-ti ingri0esti mama olnava de Alzheimer - asemenea lucrurimacina su2etul, la fel ca suprasolicitarea si suaprecierea de la serviciu. 5 oschema care se repeta la in/nit& munca peste puteri, pentru a plati ratele lacasa si datoriile.. a un moment dat, cand randamentul scade, visul sespulera, statutul social e compromis, relatia cu partenerul se uzeaza dinpricina prolemelor. Apoi, pe neasteptate, catastrofa& infarct.Nu oricine munceste din greu sau are de depasit o serie de prolemepersonale se confrunta cu acelasi grad de risc. Vulnerailitatea la stresdepinde pe de-o parte de factorii genetici, iar pe de alta, de experientaacumulata si atitudinile doandite.

7/23/2019 Stresul Si Supararile

4/5

e exigenta avem fata de noi insine: %n ce masura suntem osedati deperformanta: e importanta acordam situatiilor critice: e putem gestiona:"entru unii, o cearta cu nevasta ori toanele sefului reprezinta doar o solicitarenervoasa in plus, pe cand altii se distrug din cauza lor.DESCHIDETI-VA SUFLETUL! EMOTIILE NEGATIVE POT FI FATALE

5ste un fapt dovedit ca oamenii care suporta un stres emotional cronic percepaltfel lumea incon0uratoare, iar acesta e inceputul unui cerc vicios& la ei pragulde 1alarma1 a coorat su limita normala, creierul lor este mai atent si maireceptiv la stimulii exteriori. Au deseori reactii de spaima ori emotie,organismul lor se comporta in fata unor situatii anale, cotidiene, ca si cum ar/ unele de extrema urgenta. 5 vora de oameni care n-au posiilitatea sadiscute cu cineva despre emotiile lor negative. 5i nu se eliereaza de acestesentimente, ci le retin si le refuleaza. u consecinte fatale pentru sanatateainimii.+oarte aproape de marginea prapastiei se a2a persoanele caracterizate printr-o tristete patologica& depresivii au un risc de infarct de doua ori mai mare,

comparativ cu semenii lor mai deschisi si exueranti. 'epresia constituie unstres permanent pentru organism. 9n depresiv se gaseste continuu intr-ostare de tensiune distructiva, care modi/ca intregul metaolism. 'inperspectiva unui posiil infarct, depresia nu este cu nimic mai pre0os decatfactorii /zici de risc cunoscuti, ca fumatul ori hipertensiunea arteriala.1'epresivii treuie sa invete treptat ca pot avea din nou incredere in propriullor corp1, spun medicii. 'e pilda, prin psihoterapie, tehnici de relaxare sauprograme echilirate de sport..

7/23/2019 Stresul Si Supararile

5/5

Caa&itatea e trans"rt= "e zi& *))) litri de sange #de 3 de ori volumul unei cazi de aie$.= %n *) de ani de viata& 7*? milioane litri de sange.Orirea%nima inceteaza sa ata aia la trei pana la cinci minute dupa ce omul si-a

dat ultima su2are. 'aca inima se opreste prima, dureaza doar >)-) secundepana cand dispare si respiratia.