stresul psihic

Psihologie medicalñ

STRESUL PSIHIC

P.Fraisse definegte stresul psihic ca ,,totalitatea conflictelor personale sausociale ale individului care nu-§i gásesc solulia". O definilie mai largá a acestuiaeste datá de M.Golu, dupá care stresul psihic este ,,o stare de tensiune, incordare gidisconfort determinatá de agenli afectogeni cu semnificafie negativá, de frustraresau reprimare a unor stári de motivalie (trebuinfe, dorinfe, aspirafii), de dificultateasau imposibilitatea rezolvárii unor probleme".

Termenul de stres psihic, in definilia lui obignuitá, reprezintá stresul psihicprimar (reztiltat al unei agresiuni recepfionate in sfera psihicului (conflicte qisuprasolicitári psihice induse de stimuli verbali, dar qi realizate prin concentrareaatenfiei, cu evocarea sau persistenla unor imagini, sentimente); in canil sáu, agenfiistresori psihici sunt posesori ai unei semnificalii (ex: termenul ,,rázbof', capabil sádeclanqeze instantaneu reaclia de stres). Existá gi ,,stres psihic secundar", care estetot o reaclie de stres psihic, dar care survine ca o reaclie de inso{ire sau chiar decongtientizare a unui stres fizic, biologic, cáruia i se acordá o semnificalie deameninlare sau de altá naturá. Pentru practica medicalá, ne intereseazá stresulpsihic s'ecundar reprezentat de boalá, in care sindroamele psihice sau somaticegenereazá stres psihic secundar nou, cauzat de disconfortul psihic qi somatic,dar ¡i un stres psihic prirnar prin seninificafia de pericol pentru viafa sauintegritatea individului sau pentru inserfia lui socio-profesionalá.

Iamandescu considerá cá stresul psihic reprezintá,,un sindrom constituit deexacerbarea, dincolo de nivelul unor simple ajustári homeostatice, a unbr reacliipsihice gi a corelatelor lor somatice (afectánd cvasitotalitatea compartimentelororganismului), in legáturá cu excitalia externá gi interná exercitatá de o configuraliede factori declangan[i (agen]i stresori) ce acfioneazá intens, surpriruátor, bruscgi/sau persistent gi avánd un caracter simbolic, ,,de ameninlare", alteori un rolextrem de favorabil pentru subiect (percepufi sau anticipali ca atare de subiect).Alteori, agenlii stresori reprezintá excitanli psihici .u ,érorr*!á afectiva majoíá(pozitivá - eustres sau negativá - distres) sau surse de suprasolicitare a proceselorcognitive (atenfie, gándire etc.) gi volilionale, dar cu menliunea cá stresul psihic arelabazáin primul ránd o participare afectivá pregnantá".

Stresul poate fi pozitiv (eustres) sau negativ (distres).Eustresul (,,stresul pozitiv") are efecte benefice asupra organismului uman,

apáránd in cazul in care agen{ii stresori au o semnificalie favorabilá pentru individ.Aceqtia declanqeazá afecte pozitive (bucurie intensá, extaz, triumf rásul in hohote),iar aceste afecte se repercuteazá pozitiv asupra asupra organelor qi aparatelororganismului. Eustresul mai apare in cursul unor stári emolionale pozitive cuplatesau nu cu efort fizic moderat (ex. actul sexual sau jogging-ul). Eustressul este prinexcelen!á acut. Repetarea frecventá a eustresurilor contribuie la cresterea imunitá1iiantiinfecfioase gi antitumorale), devenind o premisá a longevitá1ii.

Psihologie medicalá

Distresul (,,stres psihic negativ") esteproduce, de obicei, suferin!á qi dezadaptare,stresor.

recunoscut unanim ca patologic. Elca uñnare a contacfului cu un agent

Distres EustresCalitateaagen{ilorstresori

Neplácufi, amenin{átori,suprasolicitanli

Plácufi, solicitare moderatáintr-un climat afectiv pozitiv

Tipuri dereac{ii

Active: furie, rugine, groazá efc.;

Pasive: tristele adáncá,neajutorare, nesiguran!á, lipsá de

sperantá.

Bucurie, triumf, extaz,,,senz{iitari", rásul in cascade,excitalie sexualá, dragoste etc.efort ftzic moderat.

Tipurisituafii

de Conflict, suprasolicitare,frustrare, ,rexamen", pierderimajore (divor!, deces, concediereetc.).N.B.Buddeberg qi

considerá:wiili

a) situalie de distres activimplicare activá prelungitá, darcu posibilitate de control redus;b) situalie de distres pasiv,,pierderi", ñrá posibilitateaoricárui control, cu caracter delipsá de perspectivá qi

."neaiutoraÍe".

Cáqtiguri financiare gi morale,contemplare extaticá, surse derás, situalii de provocaredirectá (ex. jocuri de noroc) sauindirectá (ex.filme poliliste) incare subiectul este solicitat, daractivarea fiziologicá rezsltatáare loc pe fondul siguran{eiasupra

,,provocárii".controlului

Sistem imunitar inhibitie imunostimulareDupá Shaffer (1982), stresul se manifestá prin trei categorii de simptome:

somatice, psihice gi motorii.Simptomele somatice:bufeuri, transpiralii, setualia de gurá uscatá, respirafie

superficialá, senzatie de presiune toracicá, dureri toracice, palpitalii, tahicardie,creqteri ale TA, cefalee, senzalie de slábiciune, perceperea bátáilor inimii, tulburáride tranzit, tulburári intestinale (crampe, peristaltism crescut), eructafii, grefuri,vársáturi, flatulen!á, micliuni frecvente (chiar imperioase), obosealá, scádereaapetitului, serza[ii de frig sau de frison, insomnie, senzafie de insuficien!á a aerului,amefeli, parestezii.

Simplomele psihice: anxietate, aprehensiune, fatigabilitate, depresie,iritabilitate, scáderea capacitáfii de concentrare, distractibilitate, dismnezii,insomnie, cosmaruri, teamá de moarte sau de boalá.

Simptomele molorii ale stresului: tensiune musculará, dureri lombare,tremor, spasme musculare (similare unor ticuri), reaclii de tresárire exagerate,coordonare motorie diminuatá, oftat frecvent, senzalie de imobilizare, de paralizxe.

Stresul psihic are mai multe caracteristici:

2


. este o interac{iune a subiectului cu situafia stresantá, a cáreievaluare este condilionatá qi de ,,condifiile interne" ale subiectului;

. contextul social are un rol fundamental in generarea reacliilor SP;

. existá diferen{e individuale mari in reacfiile la situaliile stresante;

. caracterul subiectiv al perceperii de cátre individ a unor solicitári,evaluate de cátre acesta ca depáqindu-i posibilitá1ile.

Principalele grupe de agen{i btresori inductori de SP, dupá S.B.Sells.1. Circumstanle care surprind individul nepregátit sá le facá f{á, in lipsa

antrenamentului, incapacitate fizicá gi intelectualá, de moment sau de fond;2. Situalii in care miza este foarte mare, gi in care calitatea vielii subiectului

depinde de un ráspuns favorabil;3. Gradul de,,angajare" a individutui (in funclie de mizá).

AIte situafii care se constituie ca agenfi stresori in SP (apud.Iamandescu):

I ,ramenin,tarea": semnificalia de anticipare a unui pericol;r ,rfrustrarea": ia nagtere cánd un obstacol se interpune tn realizarea

unui scop;

' ,rconflict": situafia creatá de interferenla a douá sau mai multesolicitári cu motivalii opuse, realizánd o adeváratá competi{ie;

' rezolvarea unor probleme dificile sau imposibile (in raport cucontextul situalional);

¡ suprasolicitarea peste limitele capacitáfii intelectuale (inclusivaten,tie, memorie, rezisten!á la perturba{ii) ;¡ remanenfa unor stári afective negative;

r suprasolicitarea gi/sau subsolicitzrea.

Clasificárile stresului psihic se referá la clasificarea consecin,telorpsihopatologice ale stresorilor de orice naturá (nu exclusiv psihici). Atexandrescu,pornind de la mai multe criterii: magnitudinea absolutá qi relativá a stresului,raportul sdu cu etapa de via¡á a subiectului (dupá Erikson), nuanlele deexpectabilitate/inexpectabilitate gi controlabilitate/necontrolabilitate giráspándirea generalá a stresorilor gi efectul lor asupra omului ,,obiqnuit", considerácá existá opt grupe mari de stres:

acute, de regulá neaqteptate, evenimente ieqite din comun, din cotidian, delocsau pulin influenlabile de cátre subiect gi care afecfeazápe oricine intr-o másurámare. Include:

- dezastre gi calamitdli naturale (cutremure, uragane, inunda{ii etc.);' dezastre Si catastrofe antropogene (rázboi, lagáre de concentrare,

bombardament, ruperi de baraje, poluári masive grave etc.);- accidente colective (transport, incendii, terorism, explozii etc.);- stresul catastrofic individual: violen!á nesexualá (tálhárii, agresiuni

criminale), violen!á sexualá (viol), torturá, ostatici, accidente individuale


sau in grup mic, pierderi majore neconcordante cu etapa de viafá (decesul

^ párinlilor pentru copil).In aceastá categorie, au importan!á pierderile suferite de victimá in urma

evenimentului de via!á Si ráspunderea personalá, &§o cum este ea perceputá decátre subiect (chiar dacá o face la modul delirant).

Clinic, patologia ocazionatá de stresul catastrofic include: reac¡ii psihoticeimediate, reac(ii mai tndepdrtale, de tip depresiv Si sechele la distan{ñ, de tipultulburñrii de slres posttraumatic. La copii, stresul exceplional poate aveaconsecinle negative majore asupra dezvoltárii psiho-emofionale gi chiar cognitive.

etapele de viafá, cu intensitate moderatá, medie sau mare, care afecteazá pe

oricine, dar intr-o másurá variabilá (dupá vulnerabilitatea diferenlialáindividualá). Acest tip de stresuri este mai susceptibil de control qi

influenfabilitate, degi rámáne variabil, dupá caracteristicile subiectului.Cuprinde qase subgrupe de stresori:- stresuri scurte: pierderi reale (rude indepártate, cunogtinfe etc.); pierderi

simbolice (proiecte, nántinle, speranfe, afecliune qi altele - dezamágiritrecátoare ale viefii);

- stresuri legate de boala tranzitorie (curabilá);- stresuri cu post-efecte prelungite: pierderi reale (partener marital, copil,

nagterea unui copil handicapat, moartea unei rude apropiate, a unuiprieten); pierderi simbolice (idealuri sau leluri majore, valori sauconstructe etico-morale ; pierderi materiale maj ore;

- stresuri cu acliune prelungitá: suprasolicitári lungi (familiale,profesionale, mixte); boalá cronicá (severá, incapacitantá'qi/sau cupotenfial letal); conflicte cronice (relalionale - cu intervenlia unui factoruman extern, qi intrapsihice - legate de discordan{a dintre posibilitáli qi

aspirafii/nevoi);- stári stresante: stresul existenlei ca handicapat sau cu sechele grave,

stresul existenlei in condilii precare financiare gi/sau de mediu;- stresuri legate de schimbári majore de statut, mediu sau condi¡ii de via!á.Clinic, stresorii acestei grupe pot genera tulburñri nevrotice relaliv

structurate (tulburátr/rcac[ii de readaptare sau ajustare), neurastenie, depresie deepuizare. Stresurile indelungate pot contribui la constituirea unor dezvoltáripatologice ale personalitálii. La persoanele mai vulnerabile gi/sau cu terenparticular al personalitáfii premorbide, pot apárea reac(ii speciftce Si intense,similare celor de la grupa A Qtsihorice, isferice, disociative).La copii, tulburáriledezvoltárii sunt mai rare, dar cele imediate sunt destul de frecvente: reaclii gi

tulburári comportamentale, pseudofobii etc.

viafá obiqnuite (comune, curente).1. Stresuri de genezd personologicñ individuald:- sanc[ionate legal (consecin]ele legale ale unor acliuni proprii);

4

Psihologie medicald

- frrá consec@e legale iminente (certuri, conflicte, violenle, disfuncfii,habitudini patologice sau dáunátoare propriei persoane).

Elementul lor comun este ,,vinováfia", ráspunderea subiectului in generarealor, acestea fiind evenimente controlabile, produse mai ales prin deficit educalionalsau etico-moral, structurári dizarmonice ale personalitátii, ori datoritá anturajului.

2. Abuzuri Si discriminñria. abuzul infantil, variañta nesexuald - bátái, lipsa ingrijirii, ,,stiluri

extreme" de educalie sau discipliná, exploatarea; varianta sexualá:incestul, exploatarea sexualá, abuntl sexual infantil intámplátor;

b. abuzul determinat de sexul persoanei, cu sau fárá solicitárisexuale; exploatarea sexualá; discriminárile sexiste;

c. abuzul sau discriminárile determinate de várstá, de regulá Iavárstnici;

d. alté abuzuri pi discriminári: religioase, politice, eüdce, rasiale,geo grafice, individu ale I de grup, societale (nazi smul).

-t latrogeniile (stresuri produse de personalul din sdndtate): cu abuzsexual/nesexual, prin malpraxis (incompeten!á, neglijen!á, eroare); cu consecinletr anzitorii (remediale) sau iremediabile.

Aceste tipuri de stresuri pot produce vulnerabilirfui durabile, producfrusfrñri inlense, care anlreneazd adesea mecanisme de apdrare de tipul refulárii,izoldrii, idenfficñrii cu agresorul, uneori sublimare. Abuzurile infantile seregñsesc udesea la pacien(ii borderline.'Factorii individuali influen\eazá masivforma gi intensitatea tulburárilor de stres consecutive acestor agenli stresori.

induc prin ele insele tulburári psihopatologice diagnosticabile, dar pot ileterminavulnerabilizarea persoanei la agenfii stresori. Ex: prea multe lucruri de ñcut,timp insuficient, prea multe responsabilitá1i, gánduri deranjante, obligaliisociale, stabilirea prioritá1ilor, rátácirea sau pierderea lucrurilor, nu gáseqti timpsuficient pentru somn, probleme cu copiii, supraincárcarea cu responsabilitálifamiliale, nepláceri la serviciu.

constituit de vegtile proaste ale zilei sau epocii: inflalie, qomaj, accidente,violen!á, riscuri de rázboi etc. El are un rol de fond, neproducánd patologie prinel insuqi; el depinde de factori ,,constitufionali", dar gi de factori cognitivi-formativi. Este, prin excelenfá, incontrolabil gi impersonal.

persoane bine delimitate, pentru alte categorii fiind absolut inofensive. Depindmasiv de expunerile qi vulnerabilitatea individualá.

- Subgrupa FI - stresurile speciale condilionate de expureri particulare,incluzánd stresul unor profesii qi ocupalii cunoscute ca stresante(pompieri, militari, polifigti) gi al unor profesii cu risc individual (medici,dispeceri, piloli etc.). in general, vorbim aici despre stresuri profesionale,care au caracteristica de a fi mai puternic anticipabile qi controlabile(asumate prin alegerea profesiunii gi evitabile prin renunlarea la ea).


- Subgrupa F2 - stresurile condilionate de vulnerabilitá1i individualepartic,ulare:

a. stresurile determinate de psihopatologia preexistentá; ex. deanxietatea fobicá;

b. stresul consecin¡elor unor acte psihotice; ex. belie patologicá,comportament delirant-halucinator in psihoze maj ore;

c. stresul amintirilor - evocarea sau retráirea unor situalii stresanteanterioare;

d. stresul sárbátorilor - cel mai adesea de Cráciun, dar gi la altesárbátoriri, dificil mai ales prin congtientizarea acutá a singurátáliisau a vielii inadecvate pe care o duce in raport cu allii;

e. stresul determinat saufacilitat de prezenla unei patologii somatice,c are modifi cá vulnerab ilrtatua.

Se referá la proceduri de laborator, care induc, la voluntari, stresuri scurte gi strictlimitate ca intensitate gi gamá de confinuturi.

indus in legáturá cu existenla sau pregátirea pentru existenla in medii intensnefavorabile viefii omului (cosmos, regiunile polare, mari adáncimi saualtitudini, navigare solitará etc.). Este un stres asumat voluntar, in cunogtin!á decauzá, cu pregátiri care scad gradul de noutate qi imprevizibil al situaliitorrespective. Poate avea, totuqi, consecin!é negative, neclasificabile psihiatric.

IMPLICAREA STRESULUI PSIHIC TN PATOGENEZÁ

Stresul psihic este implicat ca factor etiopatogenic in botile interne(prioritar asupra acelor aparate gi organe cu o bogatá inervalie vegetativá -cardiovascular, respirator, digestiv) gi asupra unor funcfii generatemetabolice, imunitare - cu rol major in pástrarea parametrilor homeostatici aiorganismului.

sP participá in mai multe situalii la genezabolilor interne:a) participá la constituirea bolii:

. boala este declangatá aparent exclusiv de factorul psihogen (ex. debuturibrugte ale hipertensiunii arteriale dupá un stres major);

o boala este produsá gi declangatá de un complex de factori etiologici careaclioneazá sumativ cu stresul psihic (excesul de sare in alimenta{ie,instalarea obezitá1ii etc.);

b) participá Ia ritmarea puseelor evolutive ale bolii odatá constituite:- participarea aparent exclusivá (ex. reactualizarea ulcerului duodenal in

sesiunile de examene, la studenli;. declansarea alternativá de cátre unii factori etiologici specifici bolii.

c) participá la intre{inerea evolufiei prelungite sau cronice a unei boli giinducerea aparifiei unor complica{ii;

Psihologie medicald

d) participá ca factor declangant direct al decesului intr-o afecfiune ajunsá instadiul final evolutiv gi in care o gamá de agenfi etiotogici pot precipitasfárgitul letal al bolii.

Bolile somatice cu participare prioritará etiotogicá a SP:* bolile psihice - in primul ránd psihogeniile (unde existá o declanqare

exogená prin SP, aproape exclusivá a bolii);* boli endocrine boala Basedow, dar qi alte afecliuni endocrine:

,,nanismul p siho so ciat',,,h ipocorticismul cro nic" etc.;* bolile psihosomatice (teren ce include atdf ponderea crescutá a

etiologiei psihogene, cdt gi existenla unui anume tip de personalitate abolnavului, ambele conjugate cu un teren receptiv la SP);

¡* unele boli infecfioase cu componentá psihogená importantá: tuberculoza(de fap, tot o boalá psihosomaticá), zona zosler, hepatita epidemicd cuvirusul A;

* unele boli metabolice: diabelul zaharat, obezilatea, anorexia nervoasdetc.;

* anumite caztxi de neoplasm.in orice boalá, chiar cu etiologie unicá ("r. accidente cu consecinle

ortopedice) existá implica{ii ale SP, din punct de vedere al circumstanlelor deproducere (ex.accidentul pe fond de enervare), dar qi aL evoluliei bolii (timpulnecesar vindecárii). i

Poenaru aratá cá SP produce un dezechilibru intre organism gi mediul externsau intern, caracterizatpintr-o evolulie ascendentá in 4 faze:

- I ;i II - de suprasolicitare a mecanismelor centrale gi fünc(ionaleexecutive;

- m - de disfuncfie a mecanismelor de neuroreglare gi a mecanismelorfuncfionale, apar tulburári psihice qi psihosomatice (7 tipuri desindroame: tulburári ale somnului, spasmofilie, nevroze reacfionale,distonii neuro-vegetative, sindroame dismetabolice (obezitate gi stáriprediabetice), FIPA, algotimii.

- IV - de somatizare mono- sau pluriorganicá - apar boli psihosomatice(rol fundamental al predispoziliei de organ gi rol de adjuvant jucat defactorii nepsihogeni).

tn cadrul acestei luári in considerare a rolului SP in declangarea unor bolisomatice, o atenfie deosebitá meritá tulburárile ¡i bolile psihosomatice (bolilepsihosomatice fiind ráspunzátoare de mai mult de 80% din mortalitateapopulalieiglobului pe cazde boalá).

Reacfiile psihosomatice la stres sunt reversibile in99Yo dintre cazun (k cazcontrar, omenirea ar ft condamnatá la disparilie intr-un interval foarte scurt).Efectele stresului pe termen scurt (stresul acut) sunt reprezentate de un evantailarg de modificári ín plan psihologir predominant in sfera cognitivá gi, mai ales,

Psihologie medícald

afectivd, tnsofite de o serie de corelate (,,concomitenfe") somato-viscerale sa:u

corelatefiziolagice ale emoliilor care, pentru un individ ,,netarat'nu lasá urme.

Aceste modificári se pot prelungi uneori mult timp dupá dispari,tia agentului

stresor. Vorbim atunci de efecte poststres - tulburári funclionale psihice gi

psihosomatice apárute in cadrul stresului gi coexistánd inilial cu modificárile inplan psiho-comportamental specifice stresului gi persistánd in grade variabile dupá

incetarea acfiunii agentului stresór. Ele pot fi \erarhizate in concomiten(e

emo(ionale, tulb urdri psihosomatice S i boli p sihosomatice.

Modificári reversibileAparate Componente

psihofiziologicenormale ale

reacfiei (corelatesomatice ale

emotiei)

Tulburáripsihosomatice(tulburári maiintense, mai

durabile)

Boli psihosomatice (tulburári,rfltxate", apar constant leziuni

histopatologice)

Cardio-vascular

Tahicardie,fluctuafii tensionale

Palpitalii,lipotimii, sincope,hiper sau

hipotensiune

Tahicardie paroxisticá,coronaropatii, HTA,arterio scl erozá, Boala Raynaud

Respirator Suspin, tahipnee Dispneenevrotidá,opresiunerespiratorie

Astm, tuberculozá, frenocardie

Digestiv Inapeten{á, greutate(,,bulgáre")epigastricá, grealá

Bulimie,inapeten!á,spasme, diaree,constipatie

Ulcer gastric sáu duodenal,colon iritabil, rectocolitá ulcero-hemoragicá

Urinar Polakiurie Retenlie urinará,cistalgii cu uriniclare

Enuresis

Locomotor Tensiunemusculará,lipotimie

Curbaturá,cervicalgiilombalgii,musculará

§1

astenie

Polianritá reumatoidá, unelereumati sme abarticulare

Endocrin Reac{iidiencefalohipofizareqi consecinlele 1or,

descárcarecatecolaminicá

Amenoree,dismenoree,hipoglicemie

Hipertiroidism, tulburári dedinamicá sexualá

Nervos Tremor Cefalee, epilepsie

,,funcfionalil',hiperstezii

Migrená

Genital Secretii ale Impotentá, Ovaritá sclerochisticá, fibrom

Psihologie medicald

Tulburdrile psihosomatice reprezintá modificári ample gi durabnb (darreversibile) ale proceselor fiziologice, ca unnare a unei stári de excita,tie psihicáanormalá, cu atributele unui SP. Dupá Weiss, existá 3 criterii de definire a uneitulburári psihosomatice:

- existenfa unor evenimente,rstresante' inviala bolnavului;- demonstrarea faptului cá qi La al¡i indivizi, evolu¡ia TPS respective poafe

fi intluenlatd de aceste conditji stresante;- existenla unei legñturi specffice'tntre un ünumif rip de eveniment gi un

anumit ordin de simpiome somatice;- proba terapeuticá (Iamandescu) (la medicalia psihotropá sau psihoterapie)

se soldeazá cu disparifia sau atenuarea simptomelor respective. 'Tulburárile psihosomatice au un caracter funclional gi reversibil. E;le apar

episodic la individul sánátos sau la bolnavii nevrotici, ori la bolnawl cu afecliuniorganice, in canú SP, iar la o repetare sau intensitate crescutá, ancoreazñ, inorganicitate, in funclie gi de terenul de organ.

Bolile psihosomatice reprezirúá ,,acele boli organice survenite la un individcu un anLrme tip de personalitate, determinate de o constelalie de factorietiopatogenici, in rándul cárora factorul psihogen joacá un rol important gi fiindcondilionate obligatoriu de preexistenla unui teren de organ vulnerabil la acliuneastresului psihic. Ele se cxacterizeazá p."in acuze subiective gi obiective somaticeintricate, mai mult sau mai pulin, cu o simptomatologie psihicá gi capabile de oreversibilitate morfofuncfionalá gi clinicá variabilá din care cauzá BPS prezintáadesea o evolufie relativ discontinuá, in puseuri, pe un fond de acalmie clinicá (maipufin morfofiziopatologicá)".

mucoaselor, ereclie frigiditate,vaginism,sterilitate

Vizual Lacrimi InflamatiiCutanat Paloare, rogea!á,

incálzfue, rácirePrurit (generulizatsau Localizatvulvar, anal)

Urticarie, angioedem, eczeme,peladá, psoriazis

ORL Modificári ale vocii,,,nod in gát"

Afonie, disfonie(mai frecvent),,,voce gátuitá" gi

stránuturi insalve, blocajnazal.

Rinitá spasmodicá(vasomotorie), sindromvertiginos

TULBURARILEPSIHOSOMATICE

BOLILEPSIHOSOMATICE

De{ini{ie - tulburári funcfionalev .l . vcauzá psihicá ample

prelungite;

deqi

Boli organice la un individcu un anume tip depersonalitate, conditionate de

Psihologie medicald

Medicina tulburárilor gi bolilor psihosomatice a atras dupá sine o viziunepsihosomaticá in mediciná, in ceea ce priveqte abordarea aciului medical. Eapresupune o viziune integrativá asupra actului medical, considerat dintr-o dubláperspectivá: medicalá propriu-zisá qi psihologicá.

Obiectivele acestei abordári :

- centrarea demersului medicului pe pacient;- stabilirea, impreuná cu pacientul, a planului terapeutic.Abordarea psihosomaticá presupune introducerea in cadrul examenului

clinic, in special la nivelul anamnezei, a unor elemente de investiga{ie asupra

-reversibilitate totalá, darintdrziatá

un teren de organ vulnerabilla SP.

Caracteristici - cauzate de stresul psihic;- manifestári expresive aleemoliilor (Freud);- legáturá evidentá intreeveniment' gi simptomesomatice;- apar constant qi asemánátorla mai mul1i indivizi;- probá terapeuticá.

- au o bazáorganicá;- coexistá cu TPS apárute la:

- acelagi organ lezat;- alte organe;

- reversibilitate parfialá;- evolulie relativ discontinuá(in pusee)

Instalare cronologicáa leziunilor

- stres psihic + TPS- repetabile sau reversibile

- alterare organicá -' BPS- ireversibile

Model bio-psiho-socio-ecologic al bolii- cu relevarea roluluietiologic al factoruluipsihic

- suprasolicitarea unor organefragile;- inserate intr-un contextetiologic pluri-factorial alprincipalelor bolicontemporane sau apáránd peun teren somatic indemn(reversibile, de regulá)

- Factori eüopatog".enici :

A. Predispozifie(meiopragie) de organ:genetic, dobánditá;B. Factori psihici qi factorispecifici organului afectat;1. - evenimente de via!á;

-determinanfi biologici qifizico-chimici;

- comportamente nocivepentru sánátate (fumat,sedentarism, dróguri etc.)

Comportamentenocive pentrusánátater cu,rrádácini" psihice

-fumat, sedentarism, supra-alimentafie, exces de alcool,cafea, droguri.

2. Tip comportamental:A - boli coronariene, ulcer,hipertensiune etc;C neoplazii, infecliicronice

Vulnerabilitatea fa|;áde stresul psihic

3. Personalitate:a) Trásáturi de personalitateaccentuate;b) Alexitimie.

10


rolului factorilor psihici in dinamica bolii (aláturi de ceilalli agenli etiologici), darqi dintr-o considerare atentá a elementelor psihologice ale dialogului cu bolnavul(Iamaldescu, 1999).

In 1996, Luban Ploz,za, Laederach-Hofmann, Knaack gi Dickhaut, inlucrarea ,,fuIedicul ca medicamenf', concep o strategie de abordare psihosomaticápentru bolnavii cronici cu afecliuni patologice psihosomatice, ca qi pentru pacienliicu probleme de ordin psihologic, cáre se considerá bolnavi gi aqteaptá vindecareaunor tulburárii somatice:

a) Evaluarea psihologicá a bolnavului ,,la prima vedere" (prima impresie), care- vizeazá:

- stabilirea contactului vizual cu bolnavul, inclusiv considerarea timbajuluinonverbal;

- seÍrnele exterioare de boalá;- evaluarea stárii emolionale a acestuia;- trásáturile dominante de personalitate: dependenfii, inhibfiii, agresivii,

apaticii gi psihastenicii (hiperscrupulogii), deoarece pentru fiecarecategorie se poate adopta un comportament ,,de intámpinare" pi derelalionare ulterioará;

- modul de prezentare a simptomelor.b) Evaluarea caracterului funcfional sau organic al acuzelor bolnavului

- tulburári funclionale apárute in cadrul unui stres psihic acut sau cronic (cuexcese de alcool, fumat, cafea, medicamente);

- tulburári func{ionale somato-psihice (tulburári psihice de cauzá somaticá)secundare unei boli ale cárei acuze subiective sau obiective sunfignorate;

- tulburári func,tionale coexistánd cu tulburári organice ale bolii de bazá giapárute datoritá stresului psihic secundar, produs de acesta din urmá;

c) Analiza sistematicá a psihologiei bolnavului:l. conduita de ínffimpinare antistres:

. climat relaxant;

. asigurári verbale gi nonverbale;

. anarnnezá liberá, cerrtratáulterior pe simptome.2. este un pacient stresat?

r Acut - stresul este cauza consultaliei (centratá pe linigtireapacientului);

r cronic - simptomele aq¡zate sunt expresia unui stres psihiccronic;

3. evaluarea psihologicá a bolnavului (prin anamnezd):o nivel intelectual qi statut socio-economic;. trásáturi de personalitate afective dominante;. comportamenlatitudini: falá de doctor

(cooperanlpermeabil), falá de profesie, tip relalional;o schi!á biograficá+ vialá intimá:

- comportament/atitudini ;

l1


nivel de aspiralii 9i de posibilitáli (+ raportul dintre ele);

- sunt satisñcute cele 3 nevoi psihologice (Linton):

afiliere, securitate pe termen l*g, noutate?- dominá motivele biologice sau sociale?- via{a sexualá.

. Factori de . risc psihocomportamental: fumat, alcool,

sedentarism, supraalimentalie, droguri;4. context existenlial sÍtesant:

- actual;- antecedente (in ultimele 6 luni) sau momente importante legate

de imbolnáviri;- ierarhizarea intervenliei factorului

manifestárilor clinice subiective qi obiective:

alfi factori, sumativ;- ponderea participárii stresului psihic:

viminimá, moderatá,

importantá;5. rolul psihoterapiei + apelul la psiholog-

d) Relafionarea simptomatologiei (sau a unei párfi din simptome) cu stresul' psihic qi ierarhizarea intervenfiei acestuia in contextul plurietiologic al bolii.

e) Inifierea unor elemente de psihoterapie de sus{inere.

psihic in declangareaexclusivá, alternativ cu

t2

stresul psihic

Documents