rrom1wltm \'alnrl!e, StimulimC'.ompctlti>l., Ccru:tru!m \1!ton.il!

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA

MUNICIPIUL MOINE~TI Str. Vasile Alecsandri, nr. 14, jud. Bacau, cod 605400

Tel: 0234363680; 0740162602; 0372764340; Fax: 0234365428, e-mail: office@moinesti.ro

www.moinesti.ro

JAS·ANZ ~---~----1

' ' : : ,-'

ISO 9001/ROU/QMS/JAS -C 0017/0789 ISO 14001/ROU/EMS/JAS - C 0006/0147

OHSAS 18001/ROU/OHSAS/JAS - C 0005/0149

ING. VI

STRATEGIA LOCALA CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ~I FUNCTIONAREA PE TERMEN MEDIU ~I LUNG A SERVICIULUI

PUBLIC DE SALUBRIZARE DIN MUNICIPIUL MOINESTI PENTRU PERIOADA 2015-2025.

1

1.CONSIDERATll GENERALE

Prezenta strategie are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare a serviciului public de salubrizare in Municipiul Moinesti in perioada 2015-2025.

Strategia locala cu privire la dezvoltarea l?i functionarea pe termen mediu l?i lung a serviciului de salubrizare din municipiul Moinesti pentru perioada 2015-2025 este elaborata conform prevederilor: -Leg ii nr.101/2006 a serviciului de salubrizare a localitatilor, -Legii 99/2014 pentru modificarea si completarea Legii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006 -Legii nr.51/2006 serviciilor comunitare de utilitati publice, -Leg ii nr.215/2001 a administratiei publice locale, -Lege nr.211/15.11.2011 privind regimul del?eurilor, -H.G. nr.870/2013 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a del?eurilor 2015-2025.

Prevederile strategiei de dezvoltare l?i functionare a serviciului public de salubrizare In Municipiul Moinesti se aplica pentru toate activitatile serviciului public de salubrizare al?a cum sunt definite in Legea 101/2006 a serviciului de salubrizare a localitatilor ,cu modificarile si completarile ulterioare:

a)colectarea separata l?i transportul separat al del?eurilor municipale l?i al del?eurilor similare provenind din activitati comerciale din industrie l?i institutii, inclusiv fractii colectate separat, fara a aduce atingere fluxului de del?euri de echipamente electrice l?i electronice, baterii l?i acumulatori.

b)sortarea del?eurilor municipale l?i a del?eurilor similare In statia de sortare; c)organizarea prelucrarii, neutralizarii l?i valorificarii materiale l?i energetice a del?eurilor; d)organizarea tratarii mecano-biologice a del?eurilor municipale l?i a del?eurilor similare; e)administrarea depozitelor de del?euri l?i/sau a instalatiilor de eliminare a del?eurilor

municipale l?i a del?eurilor similare; f)maturatul, spalatul, stropirea l?i Tntretinerea cailor publice; g)curatarea l?i transportul zapezii de pe caile publice l?i mentinerea In functiune a

acestora pe timp de polei sau de lnghet; h)colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public l?i predarea acestora catre

unitatile de ecarisaj sau catre instalatiile de neutralizare; i)colectarea, transportul l?i neutralizarea del?eurilor animaliere provenite din gospodariile

populatiei; j)colectarea l?i transportul del?eurilor provenite din locuinte, generate de activitati de

reamenajare l?i reabilitare interioara l?i/sau exterioara a acestora; k)dezinsectia, dezinfectia l?i deratizarea. l)operarea/administrarea statiilor de transfer pentru del?eurile municipale l?i del?eurile

similare;

2.CONTEXT.

2.1.Contex local Serviciul de salubrizare din municipiul Moinesti este un serv1c1u public lnfiintat l?i

organizat in cadrul Directiei de utilitati publice ,de catre autoritatea administratiei publice locale la nivelul Municipiului Moinesti

Serviciul public de salubrizare al Municipiului Moinesti face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitati publice l?i se desfal?oara sub controlul, conducerea si coordonarea administratiei publice locale, In scopul salubrizarii municipiului Moinesti.

2

Serviciul public de salubrizare al municipiului Moinesti denumit in continuare serviciul de salubrizare, se organizeaza pentru satisfacerea nevoilor populatiei, ale institutiilor publice §i ale operatorilor economici de pe teritoriul municipiului Moinesti.

Consiliul local al Municipiului Moinesti elaboreaza, aproba §i controleaza aplicarea strategiei locale cu privire la dezvoltarea §i functionarea pe termen mediu §i lung a serviciului de salubrizare, tinand seama de prevederile legislatiei in vigoare, de documentatiile de urbanism, amenajarea teritoriului §i protectia mediului, precum §i de programele de dezvoltare economico-sociala a Municipilui Moinesti.

2.2.Context national Strategia nationala de gestionare a de§eurilor (H.G. nr.870/2013 privind aprobarea

Strategiei nation ale de gestionare a de§eurilor 2015-2025). a aparut din necesitatea identificarii obiectivelor §i politicilor de actiune, pe care Romania trebuie sa le urmeze in domeniul gestionarii de§eurilor in vederea atingerii statutului de societate a reciclarii.

Strategia de dezvoltare si functionare se impune a fi adaptata la situatia si necesitatile practice zonale, generale, a serviciului public de salubrizare a Municipiului Moinesti pentru perioada 2015-2025 tinand seama si de specificul zonei, in conceperea acestei strategii ca parte integranta a strategiei de dezvoltare durabila a Municipiului Moinesti.

2.3.Context international Necesitatea elaborarii strategiei locale cu privire la dezvoltarea §i functionarea serviciului de salubrizare din municipiul Moinesti are la baza urmatoarele premize:

-stabilirea unor noi concepte la nivel european privind gestionarea de§eurilor (in principal necesitatea abordarii de§eului ca resursa §i asumarea principiului responsabilitatii extinse a producatorului);

-adoptarea Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European §i a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind de§eurile §i de abrogare a anumitor directive (noua directiva-cadru privind de§eurile) §i transpunerea sa in legislatia nationala, precum §i necesitatea integrarii principiilor §i prevederilor sale in documentele de programare nationala;

-inglobarea prevederilor §i cerintelor legislative aparute in perioada 2012-2014;

3. PRINCIPll, OBIECTIVE SI DIRECTll GENERALE CARE STAU LA BAZA DEZVOLTARll $1 FUNCJIONARll PE TERMEN MEDIU $1 LUNG A SERVICIULUI PUBLIC DE SALUBRIZARE DIN MUNICIPIUL MOINESTI

3.1.Principiile strategiei locale cu privire la dezvoltarea §i functionarea pe termen mediu §i lung a serviciului public de salubrizare din Municipiul Moinesti Strategia locala cu privire la dezvoltarea §i functionarea pe termen mediu §i lung a serviciului de salubrizare din Municipiul Moinesti pentru perioada 2015-2025 prin modul de organizare §i functionare a serviciului are la baza urmatoarelor principii:

a)protectia sanatatii populatiei; b)autonomia locala §i descentralizarea serviciilor; c)responsabilitatea fata de cetateni; d)conservarea §i protectia mediului inconjurator;

e)asigurarea calitatii §i continuitatii serviciului; f)tarifarea echitabila, corelata cu calitatea §i cantitatea serviciului prestat; g)nediscriminarea §i egalitatea de tratament al utilizatorilor; h)transparenta, consultarea §i antrenarea in decizii a cetatenilor; i)administrarea corecta §i eficienta a bunurilor din proprietatea publica sau privata a

unitatilor administrativ-teritoriale §i a banilor publici;

3

j)securitatea serviciului; k)dezvoltarea durabila

3.2.0biectivele strategiei Municipiului Moinesti privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitaJi pub/ice, pentru perioada 2015-2025

3.2.1.0biectivele generale ale strategiei Municipiului Moinesti privind accelerarea dezvoltarii servicii/or comunitare de utilitaJi pub/ice, pentru perioada 2015-2025.

Strategia locala a Municipiului Moinesti privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice are ca obiectiv general:

-Organizarea ,functionarea si dezvoltarea durabila a serviciului public de salubrizare a Municipiului Moinesti pentru satisfacerea nevoilor comunitatii locale;

3.2.2.0biective specifice ale strategiei Municipiului Moinesti privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitaJi pub/ice, pentru perioada 2015-2025

Obiective specifice ale strategiei Municipiului Moinesti privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, pentru perioada 2015-2025:

-imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei; -sustinerea dezvoltarii durabile economico-sociale in Municipiul Moinesti; -promovarea calitatii si conformarea cu prevederile legislatiei de mediu si cele

privind sanatatea populatiei in cadrul serviciului de salubrizare; -gestionarea serviciului de salubrizare in Municipiul Moinesti pe criterii de

transparenta ,competitivitate si eficienta;

4. COMPETENTE, ATRIBUTll SI RESPONSABILITATI PRIVIND ASIGURAREA SERVICIULUI PUBLIC DE SALUBRIZARE IN MUNICIPIUL MOINESTI

4.1.Competente, atributii Consiliul local al Municipiului Moinesti are competente exclusive Tn ceea ce prive§te

Tnfiintarea, organizarea, gestionarea, coordonarea §i atribuirea serviciului de salubrizare a Municipiului Moinesti, avand urmatoarele atributii Tn domeniu:

a)stabilirea programelor de reabilitare, extindere §i modernizare a infrastructurii existente, precum §i a programelor de Tnfiintare a unor noi sisteme de salubrizare, Tn conditiile leg ii;

b)coordonarea proiectarii §i executiei lucrarilor de investitii, Tn scopul realizarii acestora Tntr-o conceptie unitara, corelata cu programele de dezvoltare economico-sociala a localitatilor, de urbanism, amenajare a teritoriului §i de mediu;

c)aprobarea studiilor de fezabilitate privind reabilitarea, extinderea §i modernizarea sistemelor de salubrizare, cu respectarea cerintelor impuse de legislatia privind protectia mediului Tn vigoare;

d)participarea la constituirea unei asociatii de dezvoltare intercomunitara, Tn vederea realizarii unor investitii de interes comun din infrastructura tehnico-edilitara aferenta serviciului de salubrizare a Municipiului Moinesti, care se realizeaza Tn conformitate cu Legea nr. 51/2006, cu modificarile §i completarile ulterioare;

e)delegarea gestiunii serviciului de salubrizare pe criterii de transparenta, competitivitate §i eficienta, precum §i exercitarea atributiilor de administrare asupra bunurilor apartinand patrimoniului public sau privat al UAT Municipiul Moinesti aferente infrastructurii serviciului;

f)participarea cu capital sau cu bunuri la societatile comerciale pentru prestarea serviciului de salubrizare §i/sau pentru realizarea §i exploatarea infrastructurii aferente;

4

g)contractarea sau garantarea lmprumuturilor pentru finantarea programelor de investitii din infrastructura aferenta serviciului de salubrizare, pentru extinderi, dezvoltari de capacitati, reabilitari §i modernizari;

h)aprobarea caietelor de sarcini §i a regulamentelor serviciului, pe baza caietului de sarcini-cadru §i a regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare, elaborate de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice -A.N.R.S.C.;

i)stabilirea §i aprobarea indicatorilor de performanta ai serviciului de salubrizare a Municipiului Moinesti, dupa dezbaterea publica a acestora;

j)adoptarea masurilor organizatorice necesare pentru implementarea sistemului de colectare separata a de§eurilor, In vederea transportarii acestora catre instalatiile de tratare;

k)stabilirea taxelor speciale §i aprobarea tarifelor pentru servicii de salubrizare, cu respectarea reglementarilor In vigoare;

l)stabilirea, ajustarea ori modificarea tarifelor propuse de operator In conformitate cu normele metodologice elaborate §i aprobate de A.N.R.S.C.;

m)medierea conflictelor contractuale dintre utilizatori §i operatorul serviciului de salubrizare, la cererea oricareia dintre parti;

n)sanctionarea operatorului, In cazul In care acesta nu opereaza la parametrii de eficienta §i calitate la care s-a obligat ori nu respecta indicatorii de performanta ai serviciului de salubrizare;

o)monitorizarea §i exercitarea controlului cu privire la furnizarea/prestarea serviciului de salubrizare.

p)plata serviciilor de salubrizare prestate de operatori, In conditiile prevazute la lit. k); q) asocierea sau cooperarea cu persoanele juridice care preiau obligatiile opertorilor

economici responsabili pentru realizarea obiectivelor privind gestiunea de§eurilor de ambalaje, de§eurilor de echipamente electrice §i electronice, bateriilor §i acumulatorilor uzati din de§eurile municipale, In conditiile prevazute de lege.

4.2.Responsabilitati Consiliul local a Municipiului Moinesti, in calitate de autoritate deliberativa, lmpreuna cu

Primarul Municipiului Moinesti In calitate de autoritate executiva §i de semnatar al contractului de delegare a gestiunii, sunt responsabili de asigurarea serviciului de salubrizare a Municipiului Moinesti §i urmaresc respectarea de catre operatori a indicatorilor de calitate a serviciului, a clauzelor contractuale §i a legislatiei In vigoare referitoare la serviciul de salubrizare.

5. DIRECTll DE ACTIUNE

Strategia locala privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice are la baza urmatoarele directii de actiune unitare pentru toate serviciile:

1.definirea §i stabilirea cadrului institutional §i organizatoric necesar lmbunatatiri managementului serviciilor comunitare de utilitati publice;

2.stabilirea atributiilor competentelor §i responsabilitatilor intre factorii implicati in infiintarea, organizarea, functionarea, gestionarea, exploatarea serviciilor comunitare de utilitati publice;

3.partajarea §i aprobarea principiului descentralizarii serviciilor publice, autonomiei locale subsidiaritatii §i proportionalitatii;

4.crearea cadrului §i a instrumentelor necesare gestionarii eficiente a fondurilor de investitii necesare modernizarii si dezvoltarii infrastructurii tehnico edilitare aferenta serviciilor comunitare de utilitati publice

5.popularizarea procedurilor specifice §i facilitarea accesului la resursele financiare necesare accelerarii dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice

5

6.utilizare eficienta a resurselor umane materiale §i financiare disponibile proprii sau atrase

6.0RGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SERVICIULUI PUBLIC DE SALUBRIZARE DIN MUNICIPIUL MOINESTI

6.1.Cadrul legislativ Cadrul legislativ general pentru Serviciul public de salubrizare in municipiul Moinesti

este asigurat prin: -Legea nr.99 din 4 iulie 2014 pentru modificarea §i completarea Legii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101 /2006; -Ordin nr.119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena $i sanatate publica privind mediul de viata al populatiei; -Ordin nr.367 din 11 iulie 2011 privind modificarea tarifelor de acordare §i mentinere a licentelor/autorizatiilor §i a modelului de licenta/autorizatie eliberate in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice; -Legea nr.211 din 15 noiembrie 2011 (*republicata*)privind regimul de§eurilor*) -Hotararea de Guvern nr.1037/2010 privind de§eurile de echipamente electrice §i electronice -Ordinul A.N.R.S.C. nr.110/2007 privind aprobarea Regulamentului - cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor; -Ordinul A.N.R.S.C. nr.111/2007 privind aprobarea Caietului de sarcini - Cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor; -Ordinul A.N.R.S.C. nr.109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice de salubrizare a localitatilor; -Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice §i a contractelor de concesiune de servicii,cu modificarile §i completarile ulterioare ; -Leg ea nr.101 din 25 aprilie 2006-privind salubrizarea localitatilor, cu modificarile $i completarile ulterioare; -Legea nr. 51 din 8 martie 2006 (*republicata*)serviciilor comunitare de utilitati publice; -Ordonanta de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile §i completarile ulterioare: -Hotararea de Guvern nr.349/2005 privind depozitarea de§eurilor, cu modificarile §i completarile ulterioare: -Hotararea de Guvern nr.621 /2005 privind gestionarea ambalajelor §i a de§eurilor de ambalaje, cu modificarile §i completarile ulterioare -Hotararea de Guvern nr.1470 din 9 septembrie 2004 (*actualizata*) privind aprobarea Strategiei naUonale de gestionare a de§eurilor §i a Planului national de gestionare a de§eurilor; -Hotararea de Guvern nr.856 din 16 august 2002 (*actualizata*) privind evidenta gestiunii de§eurilor §i pentru aprobarea listei cuprinzand de§eurile, inclusiv de§eurile periculoase. -HCL nr.60/2009 constituirea Asociatiei de Dezvoltare lntercomunitara pentru salubrizare Bacau ,,ADIS", cu participarea municipiului Moinesti, prin Consiliul Local al Municipiului Moinesti, in cadrul Asociatiei de Dezvoltare lntercomunitara ,,ADIS", persoana juridica romana de drept privat §i de utilitate publica,-HCL nr.128/2009 privind aprobarea tarifelor pentru activitatea de colectare selectiva a deseurilor din municipiul Moinesti ,delegarea in gestiune directa si a contrctului cadru de delegare in gestiune directa a serviciului public de salubrizare din municipiul Moinesti.

6

(Proiect PHARE CES RO 2004/016-772.04.01.04.01.01.16) -HCJ nr. 10/19.07.2010 privind aprobarea Master Planului Sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Bacau. -HCL 159/20.12.2010 privind darea in administrarea CJ Bacau a terenului pentru constructia obiectivului ,,lnchidere depozit neconform in municipiul Moinesti. -HCJ nr.27/22.02.2012 privind luarea in administrare a unor terenuri pentru constructia unor obiective aferente Proiectului "Sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul Bacau".

6.2.Activitatile serviciului de salubrizare din Municipiul Moinesti.

In sensul prezentei legi,un sistem de salubrizare este alcatuit dintr-un ansamblu tehnologic si functional, care cuprinde constructii, instalatii si echipamente specifice destinate prestarii serviciului de salubrizare cum ar fi : a) puncte de colectare separata a deseurilor; b) statii de producere compost; c) statii de transfer; d) statii de sortare; e) baze de garare si intretinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubrizare; f) depozite de deseuri; g) incineratoare; h) statii de tratare mecano-biologice."

La nivelul municipiului Moinesti procesul de salubrizare se desfasoara in cadrul Directiei de Utilitati Publice din Aparatul de speciallitatea al Primarului si cuprinde urmatoarele activitati:

-precolectarea, colectarea §i transportul de§eurilor municipale, inclusiv ale de§eurilor toxice periculoase din de§eurile menajere;

-sortarea de§eurilor municipale; -organizarea prelucrarii, neutralizarii §i valorificarii materiale a de§eurilor -depozitarea controlata a de§eurilor municipale in vederea transferului catre depozitul

ecologic Bacau; -administrarea salubrizarii stradale(maturatul, spalatul, stropirea,etc.)§i lntretinerea

cailor publice; -curatarea §i transportul zapezii de pe caile publice §i mentinerea In functiune a

acestora pe timp de polei sau de lnghet; -colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public §i predarea acestora unitatilor

de ecarisaj; -colectarea §i transportul de§eurilor provenite din locuinte, generate de activitati de

reamenajare §i reabilitare interioara §i/sau exterioara a acestora; -colectarea, transportul §i neutralizarea de§eurilor animaliere provenite din gospodariile

populatiei; -colectarea, transportul, depozitarea de§eurilor rezultate din activitati de constructii §i

demolari; -dezinsectia, dezinfectia §i deratizarea (institutii,piete,etc).

6.3.Modalitati de realizare a activitatii de salubrizare din Municipiul Moinesti Activitatea de salubrizare din Municipiul Moinesti se poate realiza prin:

7

1.Gestiune directa de catre autoritatile administratiei publice locale, prin compartimente specializate organizate in cadrul aparatului de specialitate al Primarului sau consiliului local al Municipiului Moinesti; In acest moment activitatea de colectare selectiva a deseurilor din municipiul Moinesti(investitie realizata prin Proiect PHARE CES RO 2004/016-772.04.01.04.01.01.16) este infiintata 9i organizata in cadrul Directiei de Utilitati Publice in conformitate cu HCL nr.128/2009 privind aprobarea tarifelor pentru activitatea de colectare selectiva a deseurilor din municipiul Moinesti ,delegarea in gestiune directa si a contrctului cadru de delegare in gestiune directa a serviciului public de salubrizare din municipiul Moinesti

2.Gestiune delegata-cand autoritatile administratiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai multi operatori de servicii publice, carora le incredinteaza (in baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisa a activitatilor specifice serviciului, precum 9i administrarea;

In acest moment Activitatea de salubrizare stradala (maturatul, spalatul, stropirea,etc.) care se efectueaza in Municipiul Moinesti este in gestiune delegata conform HCL nr.9 din 27.01.2011 pentru atribuirea contractului de concesiune privind delegarea partiala a gestiunii serviciilor publice de salubrizare stradala din municipiul Moinest si este efectuata de operatorul SC SOMA SRL Bacau in baza contractului NR.1/28.01.2011.;

6.4 Activitatea de colectare selectiva a deseurilor In Municipiul Moinesti colectarea selectiva a de9eurilor se efectueaza de catre Directia Utilitati Publice -Compartimentul colectarea selectiva a de§eurilor si Statie de sortare Colectarea se realizeaza in: -eurocontainere 1100 I - 514 buc. pentru colectarea deseurilor de hartie-carton, plastic, sticla, in Punctele de colectare pe amplasamente din diferite zone a municipiului aferente Statiei de sorta re; -containere tip europubele 1497 buc de 140 de litri , 135 europubele de 240 I ,365 europubele de 120 I, la asociatiile de proprietari si locuinte ;. -3 buc eurocontainere de 5 me pentru sticla, 3 buc eurocontainere de 5 me pentru metal, in statia de sortare. Transportul in statia de sortare se realizeaza cu autogunoiere tip lveco de capacitate medie Procesarea deseurilor colectate se realizeaza in instalatii specifice(benzi transportoare,prese hidraulice,containere,etc)

6.5. Activitatea de salubrizare stradala. Activitatea de salubrizare stradala care se efectueaza in Municipiul Moinesti , consta in:

-maturat manual, parti carosabile 9i trotuare; -maturat mecanic, parti carosabile; -spalat parti carosabile, in anotimpul cald; -stropit parti carosabile, in anotimpul cald, zilele toride; -curatat rigolele partilor carosabile, se executa ori de cate ori este nevoie; -golirea co9urilor de gunoi; -colectare 9i transport resturi stradale; -colectare 9i transport reziduuri menajere 9i industriale depozitate Tn locuri nepermise; -curatatul mecanizat al zapezii: pluguitul, incarcatul, descarcatul 9i transportul

zapezii. Pentru gestionarea cantitatii mari de de9euri stradale produse in Municipiul Moinesti

pentru colectarea selectiva a de9eurilor operatorul SC SOMA SRL Bacau a suplimentat

8

reteaua in vederea precolectarii deseurilor de ambalaje cu un numar suficient de recipienti tip IGLOO de 2,5 me pentru hartie-carton(30 buc), plastic(35 buc), sticla(10).

Pe langa activitatile curente de salubrizare, Primaria Municipiului Moinesti desfasoara prin structura de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Moinesti si operatorul de salubrizare, activitati specifice precum:

-campanii de curatenie de primvara si toamna, activitatile principale care se executa in campaniile de curatenie de primvara si toamna consta in colectarea obiectelor de uz casnic (ODE) precum si deseuri vegetale rezultate din igienizarea zonelor verzi aferente gospodariilor populatiei si cvartalelor si zonelor de locuit din municipiul Moinesti.

-salubrizarea principalelor cursuri de apa: malurile raului Tazlau, ale paraului Urminis,etc.

-activitati de curatenie realizate pe baza de voluntariat la care participa elevi, ONG-uri, societati comerciale, care se desfasoara in diferite zone din municipiul Moinesti, malurile raului si paraurilor

7.GESTIONAREA DESEURILOR IN MUNICIPIUL MOINESTI 7.1.Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a de§eurilor Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a de§eurilor sunt urmatoarele: -principiul utilizarii resurselor primare si este formulat in contextul mai larg al

conceptului de "dezvoltare durabila" §i stabile§te necesitatea de a minimiza §i eficentiza utilizarea resurselor primare, in special a celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

-principiul masurilor preliminare, corelat cu principiul ("(Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") stabile§te ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea de§eurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte:

-stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului; -alegerea §i aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic .. -principiul prevenirii - acest principiu introduce o abordare care ia in considerare intregul

ciclu de viata al produselor §i al materialelor §i nu doar stadiul de de§eu. -principiul ,,poluatorul plate§te", corelat cu principiul responsabilitatii producatorului §i eel

al responsabilitatii utilizatorului - stabile§te necesitatea crearii unui cadru legislativ §i economic corespunzator, astfel incat costurile pentru gestionarea de§eurilor sa fie suportate de generatorul acestora.

-principiul substitutiei - stabile§te necesitatea inlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitandu-se astfel aparitia de§eurilor periculoase.

-principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei- stabile~te ca de~eurile trebuie sa fie tratate §i eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus. exportul de~eurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare §i numai in conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu de~euri.

-principiul subsidiaritatii (corelat ~i cu principiul proximitatii ~i cu principiul autonomiei) stabile~te acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii de§eurilor sa fie luate la eel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional §i national.

-principiul integrarii - stabile§te ca activitatile de gestionare a de~eurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.

7.2.0biectivele majore urmarite in gestionarea de§eurilor sunt:

a) Minimizarea efectelor negative ale producerii §i gestionarii de§eurilor asupra sanatatii populatiei §i asupra mediului.

9

Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special: a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

b) Reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor §i cre§terea eficientei folosirii lor.

Costurile operatiunilor de gestionare a deseurilor: (1) In conformitate cu principiul "poluatorul plateste", costurile operatiunilor de

gestionare a deseurilor se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor.

(2) La propunerea autoritatii publice centrals pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri se stabilesc cazurile in care costurile gestionarii deseurilor urmeaza sa fie suportate in intregime sau partial de catre producatorul produsului din care deriva deseul respectiv si eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri.

(3) In cazul deseurilor abandonate si in cazul in care producatorul/detinatorul de deseuri este necunoscut, cheltuielile legate de curatarea si refacerea mediului, precum si cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de catre autoritatea administratiei publice locale.

(4) Dupa identificarea producatorului/detinatorului de deseuri, acesta este obligat sa suporte atat cheltuielile prevazute la alin. (3), efectuate de autoritatea administratiei publice locale, cat si pe cele legate de actiunile intreprinse pentru identificare.

c) Favorizarea punerii in practica a ierarhiei de§eurilor. lerarhia de§eurilor este prezentata in cadrul Legii nr. 211/15.11.2011 privind regimul

de$eurilor $i transpusa in Directiva Cadru 2008/98/CE privind de$eurile. se aplica, in cadrul legislatiei $i a politicilor in materie de prevenire a gestionarii de$eurilor, in ordinea prioritatilor. Astfel, ordinea descrescatoare a prioritatilor este urmatoare:

Prevenirea aparitiei deseurilor consta in masuri luate inainte ca o substanta, material sau produs sa devina deseu, prin care se reduc:

-cantitatile de deseuri; inclusive prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viata a acestora;

-impactul negativ al de$eurilor generate asupra sanatatii populatiei $i asupra mediului; -continutul de substante periculoase in materia!e $i produse. Pregatirea pentru reutilizare consta in operatiunile de verificare, curatare, sau

valorificare prin care produselor sau componentele produselor, care au devenit de$euri, sunt pregatite pentru a fi reutilizate fara alte operatiuni de pretratare;

Reciclarea deseurilor consta in operatii de valorificare prin care materialele sunt transformate in produse, materii prime sau substante, fiind folosite in acela$i scop pentru care au fost concepute sau in alt scop. Aceasta include reprocesare materialelor organics dar nu include valorificarea energetica $i conversia in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de umplere .

Alte operatiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetica (recuperarea de energie din incinerarea de$eurilor) operatii prin care de$eurile sunt folosite pentru a inlocui un alt material ce ar fi fost folosit pentru a indeplini o anumita functie sau prin care de$eurile sunt pregatite sa indeplineasca aceasta functie.

Eliminarea

10

Operatorii economici autorizati din punctul de vedere al protectiei mediului pentru activitatea de eliminare a deseurilor au urmatoarele obligatii: a) sa asigure eliminarea in totalitate a deseurilor care le sunt incredintate; b) sa foloseasca cele mai bune tehnici disponibile si care nu implica costuri excesive pentru

eliminarea deseurilor; c) sa amplaseze si sa amenajeze instalatia de eliminare a deseurilor intr-un spatiu si in conditii stabilite de autoritatile teritoriale pentru protectia mediului competente; d) sa introduca in instalatia de eliminare numai deseurile mentionate in autorizatia emisa de autoritatile competente si sa respecte tehnologia de eliminare aprobata de acestea (Eliminarea deseurilor in afara spatiilor autorizate in acest scop este interzisa).

8.ALINIEREA LA POLITICILE DE MEDIU EUROPENE iN DOMENIUL GESTIONARll DE$EURILOR

8.1.Documente strategice la nivelul UE •Strategia tematica privind prevenirea §i reciclarea de§eurilor - stabile§te obiective

referitoare la reducerea impactului negativ asupra mediului datorat deeyeurilor, de la generare la eliminarea finala;

•Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene - are ca obiectiv imbunatatirea continua a calitatii vietii pentru generatiile prezente §i viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze §i sa foloseasca resursele In mod eficient §i sa valorifice potentialul de inovare ecologica §i sociala al economiei;

8.2.Tendinte la nivel european In ultimii ani s-a lnregistrat o cre§tere a cantitatii de de§euri generate. Din aceasta,

cantitatea depozitata reprezinta eel mai mare procent, avand efecte nefaste asupra mediului (poluare sol, apa, aer, emisii de C02, CH4, etc.).

UE intentioneaza sa reduca semnificativ cantitatile de de§euri generate, prin aplicarea de politici de prevenire, de utilizare mai eficienta a resurselor §i lncurajarea consumului durabil. Abordarea Uniunii Europene se bazeaza pe trei principii:

-prevenirea generarii de§eurilor: Acesta este un factor cheie In orice strategie de gestionare a de§eurilor. Daca putem reduce cantitatea de de§euri generate eyi periculozitatea lor, atunci eliminarea de§eurilor va fi mai U§oara. Prevenirea este strans legata de lmbunatatirea metodelor de fabricatie si de influentarea consumatorilor in vederea achizitionarii de produse ecologice, care folosesc cantitati mai mici de ambalaje.

-reciclare si reutilizare: daca prevenirea nu este posibila, vor fi valorificate cantitati cat mai mari de deseuri, de preferat prin reciclare. Comisia Europeana a definit cateva fluxuri specific carora Ii se acorda o atentie prioritara: ambalaje, VSU, baterii, DEE. Directivele europene corespunzatoare au fost transpuse in legislatiile nationale.

-imbunatatirea eliminarii finale §i a monitorizarii: Daca de§eurile nu pot fi reciclate sau refolosite, ele vor fi incinerate corespunzator, depozitarea lor ramanand ca ultima optiune. Ambele metode pot afecta series mediul lnconjurator, daca nu sunt monitorizate eyi controlate.

Directiva privind depozitarea de§eurilor interzice depozitarea anumitor tipuri de de§euri (anvelope uzate) §i stabile§te tinte pentru reducerea cantitatilor de deeyeuri biodegradabile.

Directiva privind incinerarea de§eurilor impune limite la emisiile din incineratoare (dioxine, N02, So2, HCI). Ca urmare a aplicarii acestor politici, la nivel european, se remarca o tendinta de scadere a cantitatii de de§euri depozitate §i o lmbunatatire a calitatii aerului.

8.3.Documente strategice la nivel national

11

In vederea identificarii 9i prioritizarii investitiilor de mediu la nivel national, conform angajamentelor asumate pentru sectorul de de9euri, au fast elaborate o serie de documente strategice In cadrul unui proces de consultare parteneriala eu factorii interesati.

Astfel, documentele relevante pentru gestiunea de9eurilor sunt urmatoarele: •Tratatul de aderare - Sectiunea Mediu; angajamentele asumate de Romania pentru

sectorul de de9euri sunt detaliate la nivelul fiecarui judet ln cadrul Planurilor de lmplementare pentru Directivele Uniunii Europene.

•POS Mediu - Ax.a prioritara 2, domeniul major de interventie 1, "Dezvoltarea sistemelor integrate de management al de9eurilor 9i extinderea infrastructurii de management al de9eurilor".

•Strategia Nationala de Gestiune a De9eurilor (SNGD) •Planul National de Gestiune al De9eurilor (PNGD) •Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei - Orizonturi 2013-2025-

2030 (Document aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicata ln Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008).

Strategia propune obiective concrete pe termen scurt, mediu 9i lung care sa determine o actiune concertata menita sa contribuie directia privind dezvoltarea durabila a Romaniei.Aceste obiective sunt stabilite pentru trei orizonturi de timp, astfel:

Orizontul de timp 2015 Obiectivul acestei strategii: -este lncorporarea principiilor si practicilor dezvoltarii durabile In ansamblul

programelor 9i politicilor publice ale Romaniei ca stat membru al UE. -gestionarea eficienta a consumului de resurse 9i valorificarea maximala a acestora prin

promovarea unui model de consum 9i productie, care sa permita o cre9tere economica sustenabila pe termen lung 9i apropierea treptata de nivelul mediu de performanta al tarilor UE

-stimularea investitiilor cu efecte sociale 9i ecologice 9i a tehnologiilor orientate spre lmbunatatirea conditiilor de mediu, utilizarea rationala a resurselor naturale neregenerabile 9i folosirea sustenabila a resurselor regenerabile,

-lncurajarea crearii, ln cadrul centrelor de excelenta sau In mod autonom, a unor platforme tehnologice specializate 9i proiecte-piiot care sa vizeze cu prioritate promovarea tehnologiilor 9i proceselor de productie eco-eficiente, marirea eficientei energetice, dezvoltarea surselor alternative de energic, inclusiv a biocombustibililor, lmbunatatirea tehnologiilor de gestionare a apei, de9eurilor 9i soiurilor, transportul ecologic, productia de materiale ecologice etc.

Orizontul de timp 2025 Obiectivul acestei strategii este atingerea nivelului mediu actual al tarilor membre ale

Uniunii Europene in ceea ce priveste principalii indicatori ai dezvoltarii durabile a Romaniei.Obiectiv national: Decuplarea cresterii economice de degradare a mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse si crearea de valoare adaugata si apropierea de indicii medii de performanta ai UE privind sustenabilitatea consumului si productiei.

Orizontul de timp 2030 Obiectivul strategic este apropierea semnificativa a nivelului de dezvoltare durabila a

Romaniei de nivelul mediu de dezvoltare a tarilor Uniunii Europene.Aceasta strategie are la baza Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, iar responsabilitatea implementarii ei revine atat Uniunii Europene, cat 9i statelor membre care sunt raspunzatoare pentru atingerea acestui obiectiv strategic.

9.GESTIONAREA DE~EURILOR IN MUNICIPIUL MOINESTl-EVOLUTIE

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele obligatii:

12

a) asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana; b) urmaresc si asigura indeplinirea prevederilor din PRGD si PJGD;

c) elaboreaza strategii si programe proprii pentru gestionarea deseurilor; d) hotarasc asocierea sau cooperarea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, in conditiile prevazute de lege; e) asigura si raspund pentru colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale in vigoare; f) asigura spatiile necesare pentru colectarea separata a deseurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum si functionalitatea acestora; g) asigura informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deseurilor din cadrul localitatilor; h) actioneaza pentru refacerea si protectia mediului; i) asigura si raspund pentru monitorizarea activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala;

Unitatea administrativ teritoriala Municipiul Moinesti are calitatea de detinator legal al deseurilor municipale si al deseurilor similare, depozitate in recipientele amplasate in aria sa teritoriala.

Primaria Municipiului Moinesti, are obligatia conform Legii 99/2014 pentru modificarea !?i completarea Leg ii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, sa implementeze un sistem de colectare separata pe minimum 4 fractii, respectiv hartie, mase plastice, metale §i sticla.

In situatia in care nu este posibil, din punct de vedere tehnic, economic, al protectiei mediului, al sanatatii populatiei si al respectarii standardelor de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzatoare, precum si implementarea unui sistem de colectare separata pe minimum 4 fractii, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa implementeze un sistem de colectare separata a deseurilor municipale pe minimum 2 fractii, urned si uscat, si de sortare prin care sa obtina eel putin cele 4 fractii ,respectiv hartie, mase plastice, metale §i sticla.

Astfel, deseurile din Municipiul Moinesti sunt colectate selectiv de catre operatorul de salubrizare, in sistem dual, fractia solida(deseuri reciclabile-hartie, carton, ambalaje din PET, doze de aluminiu,sticla, etc) si fractia biodegradabila (umeda) colectata separat, reprezentand categoria deseurilor menajere.

La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, transportul deseurilor municipale si al deseurilor similare colectate separat, de la detinatorii de deseuri, se efectueaza numai de catre operatorii licentiati care au contracte de delegare a gestiunii incheiate cu autoritatile administratiei publice locale respective sau, in cazul gestiunii directe, au hotarare de dare in administrare a acestei activitati.

Deseurile colectate sunt transportate si predate Depozitului ecologic judetean Bacau . Toate deseurile municipale generate pe teritoriul UAT Municipiul Moinesti, membra a

Asociatiei de Dezvoltare lntercomunitara ,,ADIS", vor fi gestionate numai in instalatiile noi sau existente din cadrul proiectului ,,Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Bacau".

ADIS Bacau asigura managementul integrat al del?eurilor si are in administrare: -statii de transfer -depozite ecologice.

13

Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a de§eurilor revine generatorilor acestora In conformitate cu principiul "poluatorul plate§te" sau dupa caz, producatorilor, In conformitate cu principiul "responsabilitatea producatorului".

9.1.De~euri municipale De§eurile municipale cuprind:

• de§euri menajere si asimilabile generate In gospodariile populatiei • de§euri menajere §i asimilabile din comert, industrie §i institutii; • de§euri stradale; • de§euri provenite din gradini , parcuri §i spatii verzi; • de§euri din piete; • de§euri voluminoase. • de§euri din constructii §i demolari

LISTA cuprinzand de~eurile, inclusiv de~eurile periculoase

Categorii de deseuri

01. De§euri de la explorarea miniera §i a carierelor §i de la tratarea fizica §i chimica a mineralelor;

02. De§euri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare §i pescuit, de la prepararea §i procesarea alimentelor;

03. De§euri de la prelucrarea lemnului §i producerea placilor §i mobilei, pastei de hartie, hartiei §i cartonului;

04. De§euri din industriile pielariei, blanariei §i textila;

05. De§euri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale §i tratarea pirolitica a carbunilor;

06. De§euri din procese chimice anorganice;

07. De§euri din procese chimice organice;

08. De§euri de la producerea, prepararea, furnizarea §i utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri §i emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor §i cernelurilor tipografice;

09. De§euri din industria fotografica;

10. De§euri din procesele term ice;

11. De§euri de la tratarea chimica a suprafetelor §i acoperirea metalelor §i a altar materiale; hidrometalurgie neferoasa;

12. De§euri de la modelarea, tratarea mecanica §i fizica a suprafetelor metalelor §i a materialelor plastic;

14

13. De$euri uleioase $i de$euri de combustibili lichizi (cu exceptia uleiurilor comestibile $i a celor din capitolele 05, 12 $i 19);

14. De$euri de solventi organici, agenti de racire $i carburanti (cu exceptia 07 $i 08);

15. De$euri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante $i imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte;

16. De$euri nespecificate in alta parte;

17. De$euri din constructii $i demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate);

18. De$euri din activitati de ocrotire a sanatatii umane sau din activitati veterinare $i/sau cercetari conexe (cu exceptia de$eurilor de la prepararea hranei in bucatarii sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sanatatii);

19. De$euri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate $i de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa $i uz industrial;

20. De$euri municipale $i asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separate.

9.2.Evolutia generarii de§eurilor municipale

Generarea de$eurilor este influentata de o serie de factori. Cei mai importanti factori in Municipiul Moinesti sunt:

• Evolutia populatiei; • Nivelul de dezvoltare economica $i sociala; • Gradul de dezvoltare al industriei; • Comportamentul consumatorului (rata $Omajului, nivelul de educatie); • Procentul de valorificare a fractiunilor separate de de$euri.

CANTITATI DE DE~EURI MUNICIPALE SI ASIMILABILE IN AMESTEC COLECTATE LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOINESTI in perioada 2011-2014

Nr. Tipuri de deseuri colectate 2011 2012 2013 2014 crt (tone) (tone) (tone) (tone)

1 De§euri municipale si asimilabile in 1271.86 3503.2 4969.42 4506.6 amestec din care :

2 De§euri din pietre §i pamant - 121.0 684.97 412.5 -(20 02 02)

3 Deseuri municipale amestecate - - - 46 - (20 03 01) Deseuri din piete- (20 03 02) 45

Deseuri stradale -(20 03 03) 20 25 39 61

15

4

Nr. crt

1 2 3 4

De~euri biodegradabile (20 02) din - - - -care: Deseuri de la bucatarii ~i cantine 15.40 7.85 -(20 01 08) Deseuri din gradini ~i parcuri

80.9 80.71

-(20 02 01 )

municipale si asimilabile in

Anul Cantitati totale Obiectiv anual de

2011 2012 2013 2014

5000

4000

"' ~ 3000 .~ ~ 2000 u

1000

0

(tone) indeplinit tone

1271.86 224.44 3503.2 618.21 4969.42 876.95 4506.6 795.28

Evolutia colectarii Deseurilor munidpale si asimilabile in amestec

4969.42

2011 2012 2013 2014

Anul

1111 Cantitati (tone) II Obiectiv anual de indeplinit (tone)

16

CONCLUZIE: Cre$terea cantitatii de de$euri municipale generate este determinata de un consum mai mare al populatiei $i cresterea zonelor de deservire oferite de serviciile publice de salubrizare In sistem centralizat, inclusiv prin amplasarea de recipiente pentru colectarea deseurilor la asociatiile de proprietari si locuinte

EVOLUTIA COLECTARll LUNARE A DESEURILOR INTRATE IN STATIA DE SORTARE (TO)

LUNA De§euri De§euri Hartie Hartie PET Plastic PET Plastic menajere menajere §i §i 2013 2013 2014 2014

2013 2014 carton carton 2013 2014

lanuarie 299.7 295,56 1.6 1.5 0.05 0.12 0.05

Februarie 258.34 294,31 1.3 1.3 0.2 0.09 0.13

Martie 375.63 377, 1 4.88 1.0 0.35 0.32 0.05 0.07

Aprilie 445.67 383,2 1.5 1.1 0.35 0.18 0.05

Mai 432.91 407,64 2.0 4.73 0.15 0.18 0.125

lunie 398.79 373,82 3.63 0.5 0.85 0.5

Julie 473.5 419,07 1.94 1.4 0.35 0.42

August 468.85 453,84 1.6 0.5 0.25 0.27 0.05 0.15

Sept. 452.26 410,79 1 0.4 0.1 0.09

Octombrie 435.82 409,38 0.4 0.3 0.1 0.18 0.05 0.06

Nov. 398.27 354,35 3.9 1.35 0.15 0.12 0.06 0.12

Decembrie 337.65 333, 14 1.36 0.5 0.53 0.96

17

Evolutia colectarii lunare a deseurilor menajere intrate in Statia de sortare

500

450

400

350 ro OJ 300 ..., ro .._,

250 '.j:; c

200 ro u

150

100

50

0 ianua febru marti aprili mai iunie iulie augus septe octo noie dece

rie arie e e t mbrie mbrie mbrie mbrie

DESEURI 2013 299.7 258.34 375.63 445.67 432.91 398.79 473.5 468.85 452.26 435.82 398.27 337.65

flll DESEURI 2014 295.56 294.31 377.1 383.2 407.64 373.82 419.07 453.84 410.79 409.38 354.35 333.14

luna

DESEURI 2013 flll DESEURI 2014

Tipuri de De§euri valorificate anual

2011 2012 2013 2014 Tipuri de De§euri (tone) (tone) (tone) (tone) valorificate anual Hartie §i carton 162.48 78.45 56.48 95.48 (20 0101) Material plastic-PET 39.98 40.58 15.37 7.83 (20 0139)

Meta le 7.56 0.1 2.44 2.1 (20.01.40) Sticla 0.04 0.02 0.03 0.06 (15 01 07) DEEE 8.52 6.84 11.91 12.35

(20 0136) Total 218.58 125.99 86.67 117.82

18

EVOLUTIA VALORIFICARll DESEURILOR

180

160

140

120 ro Q) .,._, 100 ro ='= .,._,

80 c ro u

60

40

20

0 Tipuri de Hartie ~i De~euri carton

valorificate (20 0101)

-2011 0 162.48

-2012 0 78.45

-2013 0 56.48

''f,'W,,~ 2014 0 95.48

3.Ambalaje ~i de~euri de ambalaje

Material plastic-PET (20 0139)

39.98

40.58

15.37

7.83

Anul

Meta le (20.01.40)

7.56

0.1

2.44

2.1

De~eurile de ambalaje pot fi clasificate dupa cum urmeaza: • Hartie +carton; •Plastic; • Sticla; •Metal; • Lemn;

5ticla (15 0107)

0.04

0.02

0.03

0.06

DEEE (20 0136)

8.52

6.84

11.91

12.35

Conform art.16 alin 11 din HG nr. 621 /2005 privind gestionarea ambalajelor ~i a de~eurilor de ambalaje, completata ~i modificata "Autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ teritoriale au obligatia sa organizeze, sa gestioneze ~i sa coordoneze activitatea de colectare selectiva a de~eurilor de ambalaje de la populatie, inclusiv a de~eurilor periculoase de ambalaje, potrivit dispozitiilor Legii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, cu modificarile ~i completarile ulterioare, astfel !neat sa se obtina eel putin 4 fractii, respectiv hartie/carton, plastic ~i metal, sticla, In vederea lndeplinirii prevederilor din planul judetean de gestionare a de~eurilor, prin:

a) serviciul public de salubrizare; b) colectarea In vederea valorificarii a de~eurilor de ambalaje municipale, care

nu fac obiectul colectarii prin serviciul de salubrizare, de catre un operator economic colector autorizat, In conditiile legii."

19

Conform art.5 din Ordinul 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa transmita datele prevazute in anexa 4,in baza datelor furnizate de operatorii de salubritate astfel la nivel de jud. Bacau (nota AMPB-1607/18.02.2012)):

Deseurile de ambalaje (statistic) se regasesc in proportie de 14,6% in deseurile municipale in urmatoarea compozitie:

-sticla-21,8 % -plastic-27, 1 % -hartie-carton-31,4% -metal-5,6% -lemn-13,8%

9.4.Prognoza privind generarea de§eurilor in municipiul Moinesti

Rata de cre§tere anuala a cantitatilor de de§euri generate pentru perioada 2011-2014, a fost in medie de 3%.

Refolosirea !?i reciclarea de!?eurilor reprezinta solutia pentru gestionarea cantitatii mari de de!?euri produse, solutie ce rezolva simultan mai multe probleme: se protejeaza resursele naturale, se reduce consumul de energie !?i se mic!?oreaza cantitatea de de!?euri de ambalaje eliminate prin depozitare finala.

La baza se regasesc principii ale Uniunii Europene, introduse in legislatia !?i in strategiile comunitare. Ele au fost preluate !?i de cadrul legislativ din Romania. Astfel, pentru operatorii economici, producatori de ambalaje si marfuri ambalate sunt fixate obiective nationale anuale de valorificare sau incinerare in instalatii de ardere cu recuperare de energie, precum !?i obiective de reciclare.

9.5.De§euri provenite din activitatile de constructii §i demolari

Conform H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii de!?eurilor !?i pentru aprobarea listei cuprinzand de!?eurile, de!?eurile din constructii !?i demolari sunt cuprinse in categoria 17 -De!?euri din constructii !?i demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate).

De!?eurile de materiale de constructii pol fi clasificate dupa cum urmeaza: •de!?euri generate de demolari; •de!?euri generate de realizarea unor noi constructii; •de!?euri generate ele renovarea unor constructii; •de!?euri generate din activitatile de reparare a drumurilor: •de!?euri generate din activitatile de reparare a podurilor; •de!?euri generate de dezastre naturale;

20

Evolutia colectarii de§eurilor din constructii §i demolari

Anul Anul Anul Anul Nr. crt TIPUL DESEULUI 2011 2012 2013 2014

1 De§euri din constructii §i demolari - 208 295 490 704.8 (17)

~i

800 704.8 700

600 490

~ 500 ..... ro ·~ 400 295 c B 300 208

200

100

0 anul 2011 anul 2012 anul2013 anul2014

Anul

9.6.Bio-deseurile Conform Legii nr. 211/15.11.2011 privind regimul de§eurilor, "bio-de§eurile" sunt

de§euri biodegradabile provenite din gradini §i parcuri, de§eurile alimentare sau cele provenite din bucatariile gospodariilor private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de vanzare cu amanuntul §i compatibile eu deseurile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare: potrivit art. 31 din aceasta lege, Primaria Municipiului Moinesti potrivit prevederilor legale are urmatoarele responsabilitati:

• sa colecteze separat biode§eurile in vederea utilizarii lor: • sa trateze biode§eurile intr-un mod care asigura un inalt nivel de protectie a mediului: • sa foloseasca materiale sigure pentru mediu, produse din biode§euri: • sa incurajeze compostarea individuala in gospodarii. In Municipiul Moinesti, componenta biodegradabila din de§eurile municipale reprezinta

o fractie in care sunt cuprinse: • de§euri biodegradabile rezultate in gospodarii §i unitati de alimentatie publica; • de§euri vegetale din parcuri, gradini; • de§euri biodegradabile din piete: • componenta biodegradabila din de§eurile stradale;

Oe§eurile alimentare sau cele provenite din bucatariile unitatilor cresa,spital,liceu se utilizeaza ca hrana pentru animalele din adapostul propriu pentru protectia animalelor.

21

Evolutia cantitatilor de deseuri biodegradabile colectate

Nr. crt

1

2

90

80

70

ru 60 QJ

~ 50 .,_, ~ 40 ru u 30

20

10

0

EVOLUTIA CANTITATILOR DE DESEURI BIODEGRADABILE COLECTATE IN MUNICIPIUL MOINESTI

Tipul Deseului Biodegradabil (20 02) Cantitatea(to) Cantitatea(to) 2013 2014

Deseuri biodegradabile din gradini §i 80.9 80.71 pare uri (20 02 01) Deseuri de la bucatarii §i cantine (20 01 15.40 7.85 08)

I Evolutia colectarii deseurilor biodegradabile I 80.9 80.71

15.4 7.85

2013 2014

Anul

Deseuri biodegradabile din gradini ~i parcuri (20 02 01)- tone Deseuri de la bucatarii ~i cantine (20 01 08)- tone

22

Evolutia colectarii De~eurilor de Echipamente Electrice ~i Electronice

Tip deseuri Cantitate Cantitate

2011 2012

(tone) (tone)

Deseuri de echipamente electrice 8.52 6.84 ~i electronice (DEEE) (20 01 36)

23

Cantitate

2013

(tone)

11.91

Cantitate

2014

(tone)

12.35

2011

"2012

2013

2014

10.Concepte si principii fundamentale in cadrul strategiei de gestionare a deserilor municipale la nivelul Municipiului Moinesti

Activitatile de gestionare a deseurilor sortate trebuie sa se desfasoare in conformitate cu urmatoarele principii:

10.1.Eficienta resurselor Generarea $i eliminarea de$eurilor se pot traduce lntr-o pierdere de resurse valoroase,

$i de aici presiunea care se pune asupra capacitatii mediului de a face fata cererilor tot mai crescute. lnsa la aceasta se adauga $i impactul suplimentar generat de extragerea $i prelucrarea materialelor noi, precum $i productia/distributia de bunuri noi.

Eficienta resurselor se defineste ca: maximizarea productivitatii In cazul unor produse sau servicii pornind de la un anumit nivel de materiale $i energie - In alte cuvinte se poate spune ca urmare$te cre$terea randamentului asigurand astfel un avantaj competitiv. Folosirea resurselor In mod eficient a fost lntotdeauna fundamentala pentru mentinerea competitivitatii mediului de afaceri lntr-o piata dinamica, prin reducerea costurilor de-a lungul lntregului lant de aprovizionare. Economii importante pot fi realizate prin intermediul unor masuri de reducere a costurilor, dar In mod frecvent lmbunatatirile de mediu cer noi tehnologii, iar procesul implica un efort financiar mai mare.

Acest domeniu trebuie sa faca obiectul unor politici publice la nivel central, asa cum prevede Strategia Nationala, aplicabile, insa, si in Municipiul Moinesti.

10.2.Dezvoltare durabila - productie ~i consum lmbunatatirea gestionarii resurselor naturale $i evitarea exploatarii lor excesive,

recunoa$terea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme reprezinta obiective generale prevazute In SNDD, pentru asigurarea conservarii $i gestionarii resurselor naturale. Actiunea In acest domeniu se va concentra pe punerea In aplicare a proiectelor integrate de gestionare a de$eurilor prin orientarea ierarhica a investitiilor conform prioritatilor stabilite: prevenire, colectare separata, reciclare, valorificare, tratare $i eliminare.

Sintagma "Resurse naturale" a fost definita ca totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite In activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale $i combustibili fosili, regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile - energie solara, eoliana, geotermala $i a valurilor, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005, cu modificarile $i completarile ulterioare si Strategia nationala pentru dezvoltare durabila a Romaniei, Orizonturi 2015-2025-2030.

10.3.Poduse mai bune Directiva privind proiectarea ecologica se asigura ca producatorii iau In considerare

consumul de energie $i alte tipuri de impact asupra mediului care apar In timpul fazei de conceptie $i proiectare a unui produs.

24

10.4. Productia flexibila Companiile pot fabrica produse mai durabile prin utilizarea Tn cantitati reduse a resurselor materials eyi prin Tncurajarea utilizarii materialelor reciclate.

10.5.Consumul inteligent Consumatorii pot juca un rol important Tn protejarea mediului, prin alegerile pe care le fac

atunci cand cumpara anumite produse. Cu toate acestea, Tn cazul Tn care produsele sunt proiectate eyi fabricate utilizand cele mai bune tehnici, ele trebuie sa comunice acest lucru consumatorului astfel Tncat acesta sa ia cea mai buna decizie.

Alaturi de consumatori autoritatile publice au, de asemenea, un rol important de jucat Tn "consumul durabil", eyi anume introducerea unor criterii de mediu Tn procedurile de licitatie pentru bunuri eyi servicii. Ceea ce Tnseamna derularea unor achizitii publice ecologice (Green Public Procurement), iar Autoritatile Publice Locale ale Municipiului Moinesti isi propun sa implementeze acest concept.

10.6.Prevenirea generarii de§eurilor Prevenirea este cea mai buna solutie posibila pentru mediu, din moment ce resursele

nu s-au pierdut Inca, iar efectele negative asupra mediului asociate cu managementul deeyeurilor nu mai apar. Prevenirea (astfel cum este definita Tn Directiva 2008/98/CE privind deeyeurile) se refera la masurile luate pentru reducerea efectelor adverse generate de deeyeuri asupra mediului eyi asupra sanatatii umane (de exemplu, reducerea continutului de substante nocive din materials eyi produse).

Oportunitatile de prevenire a de§eurilor apar pe Tntregul ciclu de viata al unui proiect de constructie sau demolare. Faza de proiectare, de exemplu, prin alegerea materialelor eyi tehnicilor design ofera multe oportunitati pentru reducerea impactului asupra mediului atat a materialelor, cat eyi a deeyeurilor.

lnterventiile de prevenire a generarii deeyeurilor pot varia de la actiuni simple care pot avea loc pe amplasament sau la etapa de proiectare prin reducerea cantitatilor ce se considera a fi deseuri dupa procesare.

10.7.Pregatirea pentru reutilizare

Reutilizarea Tnseamna ca un produs, componentele sale sau Tntreaga cladire/structura sunt utilizate din nou Tn acelaeyi scop, Tn loc sa fie demontat(a)(e) sau demolat(a)(e) eyi trimis(a)(e) spre reciclare, valorificare ori eliminare. "Pregatirea pentru reutilizare" se refera la efectuarea unor operatii de verificare, curatare sau reparare care sa permita deeyeurilor sa fie reutilizate fara nicio alta operatiune de preprocesare.

Foarte adesea, beneficiile reutilizarii sunt simple, eyi anume evitarea necesitatii fabricarii unui produs nou.Un exemplu este reutilizarea directa a containerelor, caramizilor sau a altor materials de pe amplasament.Reutilizarea poate Tnsemna si:

-un sistem de colectare separata eyi returnare Tn cazul Tn care produsul nu este reutilizat pe acelaeyi amplasament;

-o etapa de curatare sau reconditionare; -emisii provenite de la transport Tn cazul Tn care produsul reutilizabil are un volum mai

mare decat este nevoie sau Tn cazul Tn care infrastructura de reconditionare este limitata, iar materialele trebuie transportate pe un alt amplasament.

10.8.Reciclarea

25

Productia solicita cantitati semnificative de energie §i materii prime in timp ce reciclarea aduce beneficii de mediu.

lnsa, o serie de factori pot influenta in mod semnificativ comparatia dintre reciclare §i celelalte alternative (de exemplu, recuperarea energiei §i eliminarea), §i anume:

-distanta pana la instalatia de reprocesare §i tipul de transport utilizat; -eficienta reciclarii (cat de mult produs se pierde in proces);

-calitatea produselor secundare §i -produsul(ele) care va(vor) inlocui materialul reciclat.

10.9. Valorificarea energetic a 0 alternativa la reciclare este valorificarea materiala sau energetica prin recuperarea

energiei continute de de§euri. Acest lucru poate duce la beneficii semnificative de mediu, in special pentru materialele care au o putere calorica mare. De exemplu, comparativ cu operatia de depozitare, o tona de de§euri de lemn incinerate aduc estimativ o economie de emisii de gaze cu efect de sera de 0,5-3 tone C02 echivalentltona de de§eu daca acesta este incinerat. (WRAP, 2007) Pe de alta parte exista si posibilitatea valorificarii materiale prin compostare, in cazul biodeseurilor. Biodeseurile pot fi valorificate energetic prin digestatie si producere de biogaz. Exista si alte modalitati de valorificare a deseurilor, ele putand fi luate in considerare in raport de progresul tehnologic.

10.1 O.Eliminarea prin depozitare La baza ierarhiei de§eurilor se afla depozitarea care trebuie aplicata numai in cazul in care

nu poate fi evitata. De exemplu, in cazul de§eurilor periculoase care nu pot fi valorificate §i a reziduurilor de la incinerare.

10.11.Conceptul "end-of-waste" incetarea statutului de de§eu sau conceptul "End-of-waste" (EoW) a fost introdus in 2005

prin Strategia tematica privind prevenirea §i reciclarea de§eurilor §i a fost adoptat de catre Parlamentul European §i de Consiliu in anul 2008 prin Directiva-cadru privind de§eurile (WFD). WFD introduce posibilitatea ca anumite fluxuri de de§euri care au suferit o operatiune de valorificare §i care indeplinesc anumite criterii - a§a-numitele "end-of-waste criteria" - pot inceta sa mai fie considerate de§euri.

Scopul definirii acestui concept §i a criteriilor aferente este de a aduce claritate la interpretarea definitiei de§eurilor, deoarece la nivelul UE s-au raportat in mod repetat confuzii pe mai multe fluxuri de materiale ajunse de§euri comercializate pe piata interna. Clarificarea calitatii §i aplicabilitatii contribuie la crearea unor conditii mai transparente de piata, promoveaza reciclarea diferitelor fluxuri de de§euri prin reducerea consumului de resurse naturale, precum §i prin scaderea cantitatii de de§euri eliminate.

La nivel european, pentru unele fluxuri de de§euri, au fost definite seturi de criterii de selectie, operationale §i transparente, care sunt ancorate de viziunea privind cre§terea ratei de reciclare, prezentate in Strategia tematica privind prevenirea §i reciclarea de§eurilor, coroborat cu cele 4 conditii prevazute in Directiva-cadru privind de§eurile (art. 6), §i anume:

a)substanta sau obiectul este utilizat in mod curent pentru indeplinirea unor scopuri specifice;

b)exista o piata sau cerere pentru substanta ori obiectul in cauza; c)substanta sau obiectul indepline§te cerintele tehnice pentru indeplinirea scopurilor

specifice §i respecta legislatia §i normele aplicabile produselor; d)utilizarea substantei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului ori

sanatatii populatiei.

26

Conformarea cu primele doua conditii asigura ca obiectul sau substanta urmeaza eel mai probabil sa fie supuse unui scop util decat sa fie eliminate. Aceste doua conditii lmpiedica definirea unor criterii pentru materialele, substantele sau obiectele pentru care cererea de piata nu este Inca dezvoltata. A treia conditie impune ca o substanta sau un obiect pot lnceta sa mai fie considerate de§eu numai In cazul In care acesta este potrivit pentru o utilizare legala, deoarece, dupa ce lnceteaza sa mai fie de§eu, el va fi acoperit de legislatia aplicabila produselor. A patra conditie urmare§te ca utilizarea substantelor sau a obiectelor sa nu produca efecte nocive asupra mediului. lnsa, de la caz la caz, trebuie sa fie realizata o comparatie lntre impactul utilizarii substantei sau a obiectului asupra mediului sub legislatia privind de§eurile §i sub legislatia care reglementeaza domeniul produselor.

Ca un principiu general, criteriile de incetare a statutului de de§eu reflecta faptul ca un tip de de§eU a ajuns la un anume stadiu de prelucrare, prin care capata o valoare intrinseca, astfel incat este pu/in probabil sa mai fie aruncat ca de§eu fiind prelucrat la un pun ct in care uti/izarea sa nu reprezinta un rise pentru mediu, motiv pentru care poate fi considerat ca produslmaterial. Aplicarea statutului de lncetare a calitatii de de§eu poate sprijini sectorul economic din Municipiul Moinesti pentru utilizarea materiilor prime secundare de calitate superioara. Aplicarea legislatiei din domeniul produselor pentru acele materiale care au lncetat a mai fi considerate de§euri poate conduce la o cre§tere a cererii, avand astfel un efect pozitiv asupra ratelor de reciclare.

Utilizarea de§eurilor In locul materiilor prime este adesea lmpiedicata de statutul de de§eu al substantei sau al obiectului materialului. In majoritatea cazurilor de§eurile sunt asociate cu eliminarea, iar utilizatorii se tern sa le utilizeze In locul materiilor prime de o anume calitate. lncetarea statutului de de§eu poate contribui la atenuarea eventualelor prejudicii aduse utilizatorilor, pentru a spori lncrederea acestora In standardele de calitate §i a lncuraja utilizarea produselor secundare.

10.12.Tranzitia catre o "economie verde" Trecerea catre o economie verde presupune de exemplu:

-cre§terea cererii de bunuri noi §i servicii care reduc daunele aduse mediului;

-transformarea unor sectoare de afaceri pentru a dezvolta "alternative mai ecologice", la produsele existente;

-reducerea cererii de produse din anumite sectoare care cauzeaza daune mediului;

Din perspectiva gestionarii de§eurilor, eficienta economica este considerata In momentul In care cantitatea §i compozitia de§eurilor generate sunt la un nivel optim, adica In momentul In care costurile de reducere a de§eurilor sunt cu o unitate mai mici decat beneficiile economice §i de mediu.

TAXA DE DEPOZITARE: constituie un instrument economic care se dore§te a determina reducerea cantitatilor de de§euri eliminate prin depozitare. Ca efect secundar, presupune rea§ezarea ierarhiei de§eurilor din punct de vedere al intrarii dintr-o etapa in cealalta, practic, cantitatile de de§euri care sunt directionate spre reciclare §i tratare trebuie sa creasca pentru a reduce cantitatea de de§euri care ramane pentru etapa de eliminare finala.

Taxa de depozitare nu se presupune a fi doar un instrument economic de reducere a cantitatilor de de§euri eliminate prin depozitare, ci §i un instrument care reflecta o mai atenta considerare a externalitatilor de mediu pe care activitatea de depozitare le presupune.

lntroducerea unei astfel de taxe §i obtinerea efectului dorit in principal - de reducere a cantitatii de de§euri depozitate §i orientarea acestora catre reciclare -

27

depinde ~i de cuantumul pe care ii are costul depozitarii in momentul de inceput. Nu in ultimul rand trebuie subliniat faptul ca aplicarea unei taxe de depozitare a de$eurilor ca unic instrument economic poate conduce la o "/ume bazata pe doua metode de tratare", cum ar fi depozitarea ~i reciclarea. Avand in vedere ierahia de$eurilor aceasta abordare trebuie sa considere nu numai costurile $i beneficiile asociate reducerii cantitatilor de de$euri, incat sa fie asigurata, totu$i, eficienta economica, dar $i toate etapele de-a lungul fluxul de$eurilor, astfel incat sa se poata garanta ca de$eurile generate pot fi tratate in mod eficient $i din punct de vedere economic. Tn acest sens, trebuie identificate metodele de tratare pentru toate tipurile de de$euri generate, functie de specificitatea fiecarui tip de de$eU, tinta finala fiind cea de gestionare a acestora intr-un mod optim din toate punctele de vedere: tehnic, economic $i de mediu.

Taxa de depozitare este diferita de tariful de depozitare care se achita operatorului la depozitare si se estimeaza a fi in anul 2016 in jur de 100 lei/tona .

10.13.Activitati pentru indeplinirea obiectivelor strategice in domeniul gestionarii de~eurilor in Municipiul Moinesti

Pentru indeplinirea obiectivelor strategice in domeniul gestionarii de$eurilor este necesara implicarea, practic, a intregii societati, care va trebui sa i$i imparta responsabilitatile:

Producatori de bunuri: -vor realiza produse utilizand mai multe materiale reciclate $i mai putine materii prime

neregenerabile. De asemenea, vor trebui sa proiecteze produse care sa genereze mai putine de$euri $i sa i$i asume responsabilitatea privind impactul asupra mediului al produselor lor pe durata intregului ciclu de viata al acestora;

Societatile comerciale: -vor reduce cantitatile de de$euri generate din activitatea de comercializare a

produselor; -vor initia campanii de sensibilizare $i de informare directionate catre publicul larg sau

catre o categorie specifica de consumatori referitor la prevenirea generarii de$eurilor; generatorii de de$euri (persoane fizice $i juridice):

-vor avea posibilitatea sa i$i reduca cantitatile de de$euri, achizitionand produse $i servicii care genereaza mai putine de$euri prin modificarea comportamentului de consum, reducand astfel impactul asupra mediului;

-au obligatia sa i$i separe de$eurile in vederea reciclarii $i valorificarii; autoritatile publice centrale $i locale (mediu, administratie, sanatate, industrie, finante):

-vor trebui sa asigure servicii adecvate pentru gestionarea tuturor categoriilor de de$euri, pentru fiecare pas din ierarhia de$eurilor;

-vor asigura informarea $i con$tientizarea populatiei privind posibilitatile de reducere a cantitatilor de de$euri generate, precum $i asupra optiunilor de gestionare a de$eurilor;

Consumatorii, atat operatorii economici, cat $i cetatenii Municipiului Moinesti, trebuie sa i$i reduca de$eurile, sa le colecteze separat in vederea reciclarii, sa achizitioneze produse sau servicii care genereaza mai putine de$euri $i care au un impact cat mai scazut asupra mediului;

Primaria Municipiului Moinesti va furniza direct sau indirect servicii de colectare $i de reciclare pentru toti locuitorii municipiului Moinesti $i va oferi informatii privind reducerea de$eurilor; de asemenea, va planifica masuri de gestionare a de$eurilor $i va investi in facilitati de colectare $i tratare a acestora;

Operatorii de salubritate trebuie sa investeasca in reciclarea $i recuperarea de$eurilor $i sa furnizeze servicii de calitate in acest sens pentru clientii lor.

28

In concluzie. strategia Municipiului Moinesti de gestionare a deseurilor trebuie sa contureze o gestionare corespunzatoare a deseurilor, In care nu numai producatorii fsi asuma responsabilitatea, dar si consumatorii (vezi pct .10.12) . Planurile de masuri si de actiuni cu privire la dezvoltarea si functionarea serviciului de salubrizare din Municipiul Moinesti, pentru perioada 2015-2025 vor cuprinde:

A. Masuri care pot afecta conditiile de baza referitoare la generarea de deseuri : 1. Folosirea masurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promoveaza utilizarea eficienta a resurselor; 2. Promovarea cercetarii si a dezvoltarii in vederea realizarii de produse si tehnologii mai curate si mai economice si distribuirea si utilizarea rezultatelor cercetarii si dezvoltarii ; 3. Dezvoltarea unor indicatori eficienti si semnificativi ai presiunilor de mediu asociate generarii de deseuri, cu scopul de a contribui la prevenirea generarii de deseuri la toate nivelurile, de la compararea produselor la nivel comunitar, prin actiuni ale autoritatilor locale, pana la nivel national . B. Masuri care pot afecta faza de proiectare, productie si distributie: 1. Promovarea ecodesign-ului (integrarea sistematica a aspectelor de mediu in proiectarea produselor in scopul imbunatatirii performantei de mediu a acestora pe toata durata ciclului lor de viata); 2. Furnizarea de informatii privind tehnicile de prevenire a generarii deseurilor pentru a facilita punerea in aplicare a celor mai bune tehnici disponibile in functie de industrie; 3. Organizarea de cursuri de formare pentru autoritatile competente pentru includerea cerintelor privind prevenirea generarii de deseuri in autorizatiile eliberate in temeiul prezentei legi si al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare; 4. lncluderea de masuri de prevenire a generarii de deseuri la instalatiile care nu intra sub incidenta Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare Unde este cazul, astfel de masuri pot include evaluari sau planuri de prevenire a generarii de deseuri; 5. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare in luarea deciziilor ori alte tipuri de sprijin pentru intreprinderi. Aceste masuri pot fi deosebit de eficiente in masura in care sunt concepute si adaptate pentru intreprinderile mici si mijlocii si sunt aplicate in retele de intreprinderi bine stabilite; 6. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producatori sau a negocierilor sectoriale pentru a incuraja intreprinderile ori operatorii din sectoarele de activitate interesate sa isi stabileasca propriile planuri sau obiective privind prevenirea generarii deseurilor ori sa corecteze produsele sau ambalajele care genereaza prea multe deseuri; 7. lntroducerea Sistemelor de management ISO 9001,ISO 14001 si OHSAS 18001. C. Masuri care pot afecta faza de consum si de utilizare : 1. lnstrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achizitii curate sau instituirea unei plati obligatorii de catre consumatori pentru un anumit articol ori un ambalaj care ar fi, in mod normal, furnizat gratuit 2. Organizarea unor campanii de sensibilizare si de informare directionate catre publicul larg sau catre o categorie specifica de consumatori 3. Promovarea de ecoetichete recunoscute side incredere 4. Acorduri cu industria, cum ar fi, de exemplu, utilizarea unor grupuri de produse, ca acelea care sunt incluse in cadrul politicilor integrate ale produselor, sau acorduri cu vanzatorii cu amanuntul privind furnizarea de informatii referitoare la prevenirea generarii deseurilor si la produsele cu impact redus asupra mediului

29

5. In contextul contractelor de achizitii publice si private, includerea unor criterii de protectie a mediului si de prevenire a generarii deseurilor in cererile de oferta si in contracts 6. lncurajarea reutilizarii si/sau a repararii produselor defecte sau a componentelor acestora, in special prin recurgerea la masuri educative, economics, logistics sau a altor masuri, special prin recurgerea la masuri educative, economics, logistics sau a altor masuri, cum ar fi sprijinirea ori infiintarea unor centre si retele acreditate de reparare si de reutilizare, in special in regiunile cu o densitate ridicata a populatiei.

11.Analiza SWOT

11.1.Puncte tari -legislatie in domeniu armonizata cu legislatia U.E -preocuparea administratiei publice a Municipiului Moinesti pentru atragerea de

fonduri pentru modernizarea infrastructurii activitatii de salubrizare; -existenta agentilor economici cu experienta in domeniul proiectarii §i realizarii

proiectelor referitoare la infrastructura de salubrizare; -existenta unui sistem §i a bazei legislative de monitorizare a activitatii de salubrizare

din Municipiul Moinesti; -existenta unui sistem de monitorizare electronica (GPS) a activitatilor de salubrizare

(autospecialele care efectueaza transportul deseurilor) din Municipiul Moinesti; -existenta unui sistem de monitorizare a activitatii de salubrizare din Municipiul Moinesti

(maturat manual, maturat mecanic si dezapezire), cu stabilirea intervalului de timp necesar executarii lucrarilor si a prioritatilor(cu ce strazi incepe si se termina activitatea de salubrizare);

-existenta unor proceduri de lucru privind monitorizarea si receptia servicilor de salubrizare din Municipiul Moinesti si sanctiunile care se aplica operatorului de salubrizare, in caz de neconformare;

-existenta unui sistem de monitorizare privind programul de colectare(frecventa, zilele cand se efectueaza colectarea) a deseurilor menajere si reciclabile la casele individuale,asociatii de proprietari, agentii economici si institutiile publice;

-existenta Depozitului ecologic judetean Bacau, autorizat pentru managementul integrat al deseurilor;

- diversificarea activitatilor de gestiune a de§eurilor municipals nepericuloase; -existenta unui plan judetean de gestiune a de§eurilor; -operatori economici autorizati pentru colectarea §i depozitarea de§eurilor; -existenta Cadastrului Municipiului Moinesti care permite identificarea cu exactitate a

aliniamentelor, scuarurilor a celorlalte zonelor verzi incluse in activitatea de salubrizare a Municipiului Moinesti.

-actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Moinesti

11.2.Puncte slabe -nefinalizarea Sistemului integrat de management al de~eurilor la nivel de judetul

Bacau (statii de transfer, de compost, baza materiala, nepreluarea operatorilor pentru procesele de colectare, reciclare, refolosire de catre operatorul regional );

-depozitari necontrolate de de§euri in diferite zone periferice a Municipiului Moinesti; -spatii verzi, perdele de protectie insuficiente; -educatie deficitara a populatiei privind salubrizarea si mentinerea curateniei in

Municipiul Moinesti; -existenta unor zone din cvartalele de locuit care deservesc asociatiile de proprietari,

care impiedica extinderea infrastructurii de colectare a deseurilor, datorita terenului disponibil

30

insuficient pentru a respecta reglementarile stabilite de Autoritatea Nationala de Sanatate Publica, cu privire la distante de amplasare fata de locuintele invecinate;

-numar redus de ONG-uri active In domeniul constientizarii populatiei Municipiului Moinesti despre importanta sortarii si reciclarii deseurilor;

-alocarea insuficienta de fonduri publice pentru extinderea infrastructurii necesare pentru colectarea selectiva a deseurilor la nivelul Municipiului Moinesti;

-sistemul de colectare "in paralel"; colectarea deseurilor de catre personae fizice care scotocesc prin containere;

11.3.0portunitati -sprijin politic ~i financiar din partea Uniunii Europene; -posibilitatea accesarii fondurilor U.E ~i guvernamentale; -potential de dezvoltare a parteneriatelor cu diverse comunitati din U.E; -Romania detine instrumente institutionale, de planificare ~i actiune, financiare, legislative, coercitive, tehnico-economice, educationale, cercetare pentru gestiune integrata a tuturor de~eurilor istorice si nou generate.

11.4.Amenintari -lipsa unor mecanisme financiare care sa asigure plata servicilor de salubrizare, privind colectarea deseurilor, plecand de la premiza "cat generezi, atat platesti".

12.0BIECTIVE STRATEGICE $1 INDICATORI DE MONITORIZARE

Pentru atingerea scopului SNGD a fost formulat un set de 8 obiective strategice, care reprezinta totodata coordonatele principale ale viziunii strategice nationale. Detalierea obiectivelor strategice se va face in cadrul Directiei de utilitati publice tinand cont de obiective specifice fluxurilor de de~euri, tinte ~i programe de monitorizare anuale ).

lndicatorii de monitorizare stabiliti vor permite monitorizarea felului in care Romania i~i aduce contributia la politicile UE In domeniul dezvoltarii durabile. Aceste obiective si acesti indicatori vor fi urmariti si de Autoritatile Publice Locale ale Municipiului Moinesti.

Nr. Obiectivul Mijloacele lndicatorii crt. 1. lmbunatatirea calitatii Abordarea integrata a aspectelor Gradul de acoperire a populatiei cu

mediului §i protectia de mediu In gestionarea servicii de salubritate. sanatatii populatiei de§eurilor Numarul de locuitori care beneficiaza

oe servicii de salubritate. Ponderea populatiei conectata la

sistemele de colectare selectiva a de§eurilor. Cantitatea de de§euri colectate din

k:le§eurile generate. cantitatea de de§euri municipale

klepozitate. Numarul de instalatii conforme de

tratare a de§eurilor. Rata de reciclare a de§eurilor

municipale colectate.

13.MASURI PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI UTILIZARll RESURSELOR

31

2. Sprijinirea activitatilor de ldentificarea domeniilor de cercetare/dezvoltare fn interventie domeniul gestionarii Atragerea surselor de finantare a kleeyeurilor activitatilor de

K:ercetare/dezvoltare fn domeniul kleeyeurilor

3. lncurajarea investitiilor verzi Dezvoltarea mecanismelor de sprijinire a proiectelor de investitii verzi.

f4. Creeyterea eficientei utilizarii Promovarea ecoinovarii resurselor ~plicarea responsabilitatii extinse

a producatorilor

5. Gestionarea durabila a Aplicarea ierarhiei deeyeurilor fn kleeyeurilor unctie de ordinea prioritatilor

(fncurajarea actiunilor fn materie de prevenire a generarii eyi gestionarii eficiente a deeyeurilor prin pregatire pentru reutilizare, reciclare, valorificare energetica, eyi ca ultima optiune - eliminare) Abordarea analizei ciclului de viata Diversificarea utilizarii instrumentelor economice lntarirea prin reglementari a sistemului de supraveghere eyi control. Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deeyeurilor

6. Corelarea prevederilor lntegrarea aspectelor privind politicilor de gestionare a schimbarile climatice fn planurile deeyeurilor cu cele privind de gestionare a deeyeurilor. schimbarile climatice Sustinerea investitiilor care reduc

amprenta de carbon.

7. Dezvoltarea Promovarea campaniilor de K:omportamentului K:oneytientizare/informare a responsabil privind K:omunitatilor. prevenirea generarii eyi lmplicarea societatii civile. gestionarii deeyeurilor

Categoria Masura Exemple

32

Numarul de domenii identificate. Numarul de proiecte finantate.

Numarul investitiilor verzi realizate.

Numarul de proiecte privind ecoinovarea. Numarul de investitii fn domeniul

gestionarii deeyeurilor care utilizeaza materii prime din activitatea de valorificare a deeyeurilor. Numarul de operatori economici care

utilizeaza deeyeurile ca resursa/sursa de materii prime. Creeyterea procentuala de materiale

reciclate din totalul deeyeurilor colectate. Creeyterea procentuala de materiale

valorificate din totalul deeyeurilor colectate.

Numarul de planuri/proiecte de gestionare a deeyeurilor. Cantitatea de deeyeuri

generate/locuitor. Numarul de retele create pentru

repararea eyi reutilizarea produselor. Numarul de acte normative privind

reciclarea. Cantitatea de deeyeuri valorificate. Cantitatea de deeyeuri valorificate prin

incinerare cu recuperare de energie. Cantitatea de deeyeuri compostate. Numarul de controale efectuate pentru

respectarea legislatiei de deeyeuri. Numarul de initiative fn ceea ce

priveeyte aplicarea ciclului de viata. Numarul de instrumente economice.

Cantitatile de emisii de gaze cu efect kle sera rezultate din activitatile de gestionare a deeyeurilor eyi asimilate acestora

Numarul de proiecte finantate.

Numarul de locuitori care feyi modifica K:omportamentul de generare eyi gestionare a deeyeurilor. Numarulde actiuni/evenimente.

Reducerea re§terea intrarilor cu ie§irilor cu

Minimizarea e§eurilor

8. lntarirea capacitatii Actualizarea §i completarea Numarul de acte normative adoptate. institutionale cadrului legal existent. Cre§terea procentuala a numarului de

Completarea schemei de persoane implicate in gestionarea personal implicat in gestionarea k:le§eurilor din cadrul autoritatilor de de§eurilor din cadrul autoritatilor mediu. de mediu la nivelul care a fost Procentul de cre§tere a numarului de acceptat de Comisia Europeana personal. la semnarea Tratatului de Numarul de persoane implicat in aderare. isupraveghere §i control. Consolidarea sistemului de Numarul de instruiri privind domeniul control §i a modernizarii k:le§eurilor. sistemului de supraveghere. lnstruirea permanenta a personalului din cadrul institutiilor aflate in subordinea Ministerului Mediului §i Schimbarilor Climatice.

pastrarea pastrarea §i ie§irilor intrarilor pierderilor

Achizitii Achizitii Manipularea §i depozitarea materialelor Utilizeaza Se reduc Se poate publice (pierderi reduse, reducerea spatiului mai putine costurile de reduce eficiente folosit); materiale. achizitie a cantitatea de

Selectia materialelor (tip, furnizor, material el or, de§euri sursa); icomponentelor generate Schimbarea furnizorilor; §i daca se Achizitii publice orientate pe eficienta echipamentelor. utilizeaza utilizarii resurselor (standarde de produs) mai putine

materiale.

Productia Prevenirea lnlocuirea proceselor de productie cu Utilizeaza Reduce generarii alternative mai curate; mai putine cantitatea de de§eurilor lnlocuirea echipamentelor (de exemplu, materiale. de§euri (tehnologie ~ehnologia PETROM); generate. care Reproiectare eficientizeaza utilizarea resurselor)

Prevenirea Productie competitiva (gandirea Utilizeaza Reduce generarii icompetitiva); mai putine de§eurile de§eurilor Minimizarea de§eurilor (de exemplu, materiale. generate. (optimizare) sortare);

lmbunatatirea procesului de control; Optimizarea proceselor (ajustari §i upgrade-uri); Mecanisme de plata pentru tratare §ilsau ieliminare care descurajeaza generarea k:le§eurilor (taxa de depozitare)

Reutilizarea Modele de servicii in circuit inchis (de Utilizeaza Reduce materialelor exemplu, utilizarea leasing-ului); mai putine de§eurile (intern) Repararea produselor; materiale. generate.

Modele economice circulare

De§euri Evita re a Sortare §i reciclare; Reduce ldepozitarii Descurajarea eliminarii de§eurilor prin icosturile de (reciclare §i depozitare (taxa la depozitare) management valorificare) al de§eurilor.

33

Schimbarea Colaborare industriala Poate cre9te Reduce statutului rveniturile. costurile de de9eului management (vanzarea ca ~I de9eurilor. subproduse)

Combaterea Asigurarea Autorizarea operatorilor Securizeaza Reduc Reduce actiunilor exclusivitatii Sanctionarea operatorilor neautorizati si circuitul 19estionarea costurile de ilicite (furtul prestatiei a persoanelor fizice deseurilor neconforma management de deseuri si pentru Masuri contraventionale si penale al de9eurilor. activitatile operatorii economice autorizati neautorizate) Masuri Adaptarea comportamentului §i Completeaza tompleteaza Completeaza orizontale con9tientizare; oate ltoate masurile oate

Conduita §i mesaje pozitive despre masurile de de mai sus. masurile de mediu; mai SUS. mai SUS.

Cunoa9tere §i instruire; Monitorizarea eficientei; Folosirea resurselor financiare obtinute din materiile prime secundare pentru eficientizarea gestionarii de9eurilor; Limitarea daunelor produselor §i controlul risipei.

Evolutia societatii romane§ti din ultimii ani, cre§terea nivelului de trai §i dezvoltarea tehnologica se caracterizeaza prin accelerarea consumului §i degradarea rapida a resurselor naturale neregenerabile, concomitent cu marirea ratei de generare a de§eurilor. Aflati In fata unei iminente crize de materii prime naturale, producatorii trebuie sa identifice §i sa implementeze acele masuri care pot conduce industria catre o economie circulara.

Valorificarea energetica a de§eurilor, compostarea, reciclarea metalelor, hartiei, sticlei §i a materialelor plastice, dar §i a altor fluxuri de de§euri (inclusiv transformarea lor in materii prime secundare prin care pot fi substituite resursele naturale) trebuie incurajata cu prioritate in viitorul apropiat avand in vedere §i faptul ca operatiile mentionate contribuie in mod semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera -emisii GES.(exemplificare cu date din literatura de specialitate)

13.1.lmplementarea conceptelor de "proiectare eco/ogica" si "economie verde" In Europa §i pe plan international exista un interes In continua cre§tere pentru modul

de abordare a impactului asupra mediului creat de produse. In prezent ciclul de viata pentru o gama larga de produse nu este lnteles, impactul lor asupra mediului nefiind masurat.

In acest sens se lncurajeaza dezvoltarea unui nou concept: "proiectarea ecologica", care are ca principal rol eel de a lmbunatati performanta ecologica a unui produs de-a lungul ciclului de viata, considerand toate etapele de la producere la utilizare §i generare de de§eu (de la materia prima, productie, ambalare, transport §i distributie, instalare/utilizare, lntretinere, scoatere din uz §i generare de§eu), integrand aspectele ecologice In fiecare din aceste etape.

Pe plan national Romania a transpus Directiva 2005/32/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerintelor In materie de proiectare ecologica aplicabile produselor consumatoare de energie §i de modificare a Directivei 92/42/CEE a Consiliului §i a Directivelor 96/57/CE si 2000/55/CE ale Parlamentului European §i ale Consiliului.

Autoritatea publica a Municipiului Moinesti va proceda la actualizarea Strategiei cand este cazul,astfel incat acesta sa cuprinda masuri care sa lncurajeze:

34

-productia bazata pe utilizarea de resurse alternative (de!?euri reciclate); -operatorii economici care demonstreaza durabilitatea produselor (de exemplu, obiectele de uz casnic, produsele de mobilier). -utilizarea produselor care pot fi LI!?Or reciclate/reutilizate; -produsele cu ambalaje optimizate ambalate in materiale reciclate; -cre§terea capacitatilor de reciclare §i valorificare a de§eurilor; -dezvoltarea instalatiilor de producere a energiei din de§euri; -promovarea de catre operatorii economici a ecodesignului in scopul imbunatatirii performantei de mediu a acestora pe toata durata ciclului de viata al produselor.

Prin introducerea responsabilitatii producatorului se introduce un nou instrument prin care sunt sustinute proiectarea §i producerea de bunuri care iau in considerare utilizarea eficienta a resurselor pe parcursul intregului lor ciclu de viata, inclusiv propria lor reparare, reutilizare, dezasamblare, reciclare sau valorificare.

Pentru realizarea unui grad cat mai ridicat de colectare, reciclare ~i valorificare trebuie implementate mecanisme care sa faciliteze colaborarea intre operatorii economici responsabili pentru realizarea obiectivelor de reciclare §i valorificare a de!?eurilor, distribuitori, reprezentanti din retail, sectoarele de reciclare §i colectare, in vederea implementarii unor sisteme voluntare de returnare, complementare sistemelor create la nivelul autoritatilor administratiei publice locale care sa conduca la reciclarea unor cantitati cat mai ridicate de de§euri generate de populatie.

14.Reciclabilitatea Reciclabilitatea unui ambalaj depinde de mai multi factori, cum ar fi:

a)tehnologia disponibila §i asigurarea unei mase critice de de§euri; b)posibilitatea colectarii §i separarii acelui ambalaj, precum §i posibilitatea

separarii materialelor componente atunci cand un ambalaj nu este monomaterial; c)costurile §i beneficiile de mediu asociate.

f n cazul in care se folosesc mai multe materiale reciclate in continutul ambalajelor secundare §i tertiare apare o serie de avantaje economice §i de mediu:

-in medie, energia care intra intr-un proces de fabricare care utilizeaza materiale reciclate este mai mica decat daca in acela§i proces se folosesc materiale virgine. In plus, avand in vedere amprenta de carbon mai mica a materialelor reciclate, acestea ar trebui, eel putin in teorie, sa fie mai ieftine, iar preturile lor, mai putin volatile;

-utilizarea materialelor reciclate economise§te resurse naturale, multe dintre acestea provenind din surse neregenerabile;

-o cerere tot mai mare pentru ambalaje care au un continut ridicat de material reciclat ar putea contribui la rezistenta pietei de reciclare in fata crizelor economice (cum ar fi scaderea brusca a cererii pe pietele globale in 2008-2010).

15.So/utii pentru rea/izarea unui sistem eficient de sa/ubrizare si management integrat al deseurilor in Municipiul Moinesti

15.1.Co/ectarea si sortarea deseuri/or Conform Legii 211/15.11.2011 Autoritatile administratiei publice locale raspund de organizarea colectarii de§eurilor municipale §i au obligatia organizarii colectarii separate a de!?eurilor pe mai multe fractii:

-fractia umeda continand de!?eurile menajere obi§nuite (resturi alimentare sau cele rezultate din producerea hranei zilnice);

-fractia uscata continand deseurile din categoria materialelor reciclabile (hartie, sticla, plastic, metal)

35

Se impune, de asemenea, colectarea separata pe tipurile de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla, iar pana in anul 2025 trebuie sa atinga un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa total a a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere. Strategia privind colectarea si sortarea deseurilor in Municipiul Moinesti va fi corelata cu atingerea tintelor de reciclare pe fiecare tip de deseu. Deseurile din constructii si demolari

Luand Tn considerare faptul ca la data elaborarii acestei strategii Romania nu are un cadru legal specific de§eurilor din constructii §i demolarii, iar Legea nr. 211/2011 la art. 17 stabile§te pentru producatorii de de~euri §i autoritatile administratiei publice locale obligatia de a atinge ,,pana rn anul 2020, un nive/ de pregatire pentru reutilizare, reciclare §i alte operafiuni de va/orificare materiala, inclusiv operatiuni de ump/ere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materia/e, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materia/elor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 85612002, cu completarile ulterioare",

15.2.Activitati complementare privind recuperarea/reciclarea $i de reducerea materiilor biodegradabile

Managementul integrat al de§eurilor presupune folosirea unor metode de colectare, valorificare, tratare §i neutralizare a de§eurilor cu impact cat mai redus asupra mediului lnconjurator. Responsabilitatea pentru adoptarea unui sistem eficient de gestiune integrata a de§eurilor prin: colectare separata, recuperare, neutralizare, incinerare §i depozitare finala, revine autoritatilor administratiei locale.

Conform Legii nr. 211/2011 privind regimul de§eurilor, Primaria Municipiului Moinesti si Consiliul Local Moinesti, asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea de§eurilor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana", §i "asigura §i raspund pentru colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea §i eliminarea finala a de§eurilor, inclusiv a de§eurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale In vigoare"

Solutiile de recuperare/reciclare §i de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre eliminare finala, disponibile la acest moment, sunt: -compostarea (degradare aeroba) cu producere de compost utilizabil pentru pamanturi

necesare spatiilor verzi (instalatie de tocare deseuri verzi); -tratarea mecanobiologica (degradare aeroba) cu producere de de§euri stabilizate,

depozitabile temporar (platforma depozitare Gazarie ). Primaria Municipiului Moinesti va lua masuri:

-sa generalizeze sistemul de compostare a de§eurilor din spatiile verzi si depozitarea lor in Statia de compostare Onesti -in constructie; -sa identifice §i sa implementeze masuri pentru redirectionarea de la depozitare a de§eurilor alimentare( hrana pentru adapostul de animale,etc.); -sa deruleze campanii de informare §i sensibilizare directionate catre cetatenii din Municipiul Moinesti privind con§tientizarea metodelor §i optiunile de tratare a de§eurilor; -sa intensifice colectarea separata a de§eurilor organice §i nu numai;

16.Potentialele surse de finantare pentru dezvoltarea $i funcfionarea pe termen mediu $i lung a serviciului de salubrizare din municipiul Moinesti pentru perioada 2015-2025.

16.1.Programele Administratiei Fondului de Mediu -gestionarea de§eurilor; 16.2.Programul Operational Sectorial de Mediu

36

Obiectivul general al POS Mediu consta In reducerea decalajului existent lntre Uniunea Europeana eyi Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze In servicii publice eficiente, cu luarea In considerare a principiului dezvoltarii durabile eyi a principiului "poluatorul plateeyte". -POS Mediu, Axa prioritara 2 -"Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeyeurilor

eyi reabilitarea siturilor istorice contaminate", Domeniu Major de lnterventie; -"Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deeyeurilor eyi extinderea infrastructurii

de management al deeyeurilor'' 16.3.Programul Operational Regional -POR -sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional eyi local

Avizat:

Jr. Vieru Valentin -Viceprimar

Colectiv de elaborare:

Ing. Baciu Costel -Director Directia de Utilitati Publice

Jr. Enea Daniela -Responsabil Protectia Mediului

37

..

M•.Jt'1fn~11. JUO. SAC.A.U

RE S 1'RATUAA

I 1s l<ll ~-?-2301s !.~.'u~ ':'"'''~·~== .ofUl ~o-

Domnule Primar, 0 / \];¥' In conformitate cu prevederile alin. (I) al art. ~din Leg~. 9 014 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 50518.VII.2014 ''In terme de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatea executiv a u.a.t. elaboreaza si supune spre aprobare autoritatii deliberative a u.a.f:, re ective Strategia locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen diu si lung a serviciului de salubrizare, prevazuta la art. 5 alin (1) din Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 10112016, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse de prezenta lege. "

In conformitate cu art. 5 din Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006: "(1) Autoritafile administrafiei pub/ice locale elaboreaza, aproba §i controleaza aplicarea strategiilor locale cu privire la dezvoltarea §i funcfionarea pe termen mediu §i lung a serviciului de salubrizare, finand seama de prevederile legisla/iei in vigoare, de documentafiile de urbanism, amencljarea teritoriului §i protecfia mediului, precum §i de programele de dezvoltare economico-sociala a unitafilor administrativ-teritoriale. "

Trebuie mentionat ca, in conformitate cu prevederile art. 30 alin. ( 1 ), litera e) Q!n Legea serviciului de salubrizare a TOCaiitatilor nr. I 01/2006, nerespectarea prevederii de mai sus se sanctioneaza ~u amenda de la 30.000 la 50.000 de lei, responsabilitatea constatarii contraventiei si a aplicarii sanctiunilor revenind agentilor constatatori ai A.N.R.S.C.

In situatia in care autoritatea executiva a comu~ dvs. nu a elaborat inca "Strategia locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a serviciului de salubrizare", va stau la dispozitie pentru intocmirea acestui document cu promptitudine si la un pret deosebit de convenabil. t.___...--·

Cu deosebita stiJpa, I~

Il!g. Miha~~"--7 _.,..,. i I ··

v