strategia localĂ de dezvoltare durabilĂ a …

ROMANIA JUDETUL PRAHOVA

COMUNA DRĂGĂNEȘTI

Tel: 0244/465208 Fax: 0244/465208

Web-site: https://www.primariadrăgăneşti.ro/ e-mail: primar@primariadrăgăneşti.ro

STRATEGIA LOCALĂ DE

DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI

DRĂGĂNEȘTI 2021-2027

mailto:primar@primariadrăgăneşti.ro

2 STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI DRĂGĂNEȘTI 2021-2027

CUPRINS

PREZENTARE METODOLOGICĂ 5

CAPITOLUL 1. CONTEXT DE DEZVOLTARE 12

1.1. Contextul european 12

CAPITOLUL 2. COMUNA DRĂGĂNEȘTI-PROFILUL LOCALITĂŢII 25

2.1. Scurt istoric 25

2.2. Situaţia economică, socială şi administrativă 28

CAPITOLUL 3. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE 31

3.1. Aşezare şi relief 31

3.2. Reţeaua hidrografică 32

3.3. Factori de risc natural şi antropic 33

3.4. Climă 36

3.5. Solul 37

3.6. Vegetaţia 38

3.7. Fauna 41

3.8. Resursele localităţii 43

3.9. Infrastructură 53

3.10. Populaţia 57

3.11. Forţa de muncă 57

3.12 Educaţie 58

3.13. Culte, cultură şi artă 62

3.14. Sănătate 62

3.15. Agricultură 62

3.16. Economia 64

3.17. Administraţia locală 66

3.18. Parteneriate cu societatea civilă, colaborări 69


3.19. Analiza SWOT 71

CAPITOLUL 4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE PROPUSĂ 85

4.1. Viziunea comunitară 85

4.2. Misiunea

4.3. Obiective strategice

CAPITOLUL 5. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI

EVALUAREA STRATEGIEI

5.1. Planul de acţiune – Portofoliul de proiecte prioritare pentru perioada 2018-

2022

5.2. Cadrul de aplicare a strategiei

5.3. Monitorizarea și ajustarea strategiei

Bibliografie


Dragi cetăţeni,

De la bun început am fost conştient că Administraţia Locală are obligaţia să

propună comunităţii programe pentru reabilitarea zonei. În aceste condiţii, de când

mi-aţi acordat încrederea dumneavoastră am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să

modernizez aceasta comună şi sa o aduc la nivelul demn de a fii parte integrantă a

Uniunii Europene.

În contextul unei analize ample s-a putut observa că factorul uman a fost

elementul principal care a urmărit identificarea oportunităţilor şi tocmai de aceea

vreau sa vă mulţumesc că m-aţi sprijinit şi m-aţi ajutat de fiecare dată.

Fiind un locuitor al comunei am realizat ca trebuie să cunosc mai bine

posibilităţile de dezvoltare economico-socială ale localităţii unde locuiesc şi unde îmi

desfăşor activitatea profesională. De aceea, pe baza analizei conditiilor geografice,

sociale, culturale actuale am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe

perioada 2021-2027.

În plus faţă de cele arătate în cadrul lucrării putem vorbi de necesitatea

elaborării de noi proiecte prin accesarea de fonduri europene prin Programul

Naţional de Dezvoltare Rurală. Proiectele pe care le-am întreprins până acum şi cele

viitoare sunt făcute pentru a îmbunătăţii viaţa locuitorilor comunei Drăgăneşti.

Aceasta strategie de dezvoltare locală vizează o perioada de 7 ani şi poate fi

realizată prin voinţa dumneavoastră.

Vă reamintesc că scopul acestei strategii este de a demara şi finaliza

proiectele prin care vom reuşi să modernizăm şi comuna din care facem parte cu

mândrie. Astfel, împreuna ne vom bucura de o infrastructură stradală dezvoltată, vom

fi fericiţi să vedem cum copii sau nepoţii noştri învaţă să lucreze cu tehnologia

modernă sau cum vom putea să folosim sistemul de canalizare şi epurare al apei

potabile. Ca primar al comunei Drăgăneşti vă mulţumesc ca m-aţi sprijnit până acum

şi am incredere totală că şi de acum înainte vom forma o adevarata echipă şi

împreuna vom sărbatori finalizarea oricărui proiect evidenţiat în strategia de

dezvoltare locală.

Adresăm pe această cale mulţumiri tuturor celor care prin efortul lor au

contribuit la elaborarea acestei strategii de dezvoltare locală, prin idei şi opinii care

au dus la identificarea problemelor și la stabilirea priorităților. Toți cei care s-au

implicat activ în acest proces ne-au ajutat pe noi, administrația publică locală, să

regândim prioritățile comunei, să ne înțelegem mai bine rolul și rostul în viața

comunităţii noastre.

ION DUMITRACHE

Primarul comunei DRĂGĂNEŞTI


Prezentare metodologică

Din punct de vedere al dezvoltării, zonele rurale înregistrează un decalaj

semnificativ faţă de zonele urbane şi se caracterizează prin: deficienţe structurale

persistente (numărul mare al populaţiei ocupate în agricultură, îmbătrânirea

populaţiei, un număr mare de exploataţii de subzistenţă etc.); valoare adăugată

scăzută a produselor agro-alimentare; randamentele şi productivitatea muncii

scăzute în special în agricultura de semisubzistenţă; spirit antreprenorial slab pentru

dezvoltarea activităţilor economice, acces redus la credite; o piaţă a terenurilor

nefuncţională; o modestă orientare către export; investiţii insuficiente în cercetare şi

dezvoltare; accesul la servicii şi infrastructură cu mult în urma zonelor urbane;

creşterea continuă a disparităţilor regionale; o pondere ridicată a populaţiei expuse

riscului de sărăcie şi excluziune socială; o administraţie publică ineficientă; o serie de

riscuri pentru oameni.

Spațiul rural este expresia efortului îndelungat al omului pentru a opune în

serviciul său componentele fizico-geografice ale spațiului, ale naturii. Este un spațiu

pe care omul l-a modelat în funcție de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa și

l-a umplut cu creațiile sale de natură antropică, fiind deci o adevărată “capodoperă

rustică” a omului.

Dezvoltarea este, în esență, o acțiune cu caracter strategic, care are ca scop

creșterea durabilă a productivității individuale, comunitare și instituționale, ceea ce

poate duce la asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi. Programele de

dezvoltare au în vedere schimbarea condițiilor fundamentale, ceea ce necesită un

timp îndelungat, iar problemele rurale sunt foarte complexe și nu pot fi rezolvate prin

acțiuni pe termen scurt. Sunt necesare programe succesive, cu efecte durabile.

Realizarea acestui document strategic este rezultatul voinţei comunităţii

locale din DRĂGĂNEȘTI, care are la bază colaborarea dintre membrii comunităţii şi

reprezentanţii administraţiei publice. Obiectivul acestei Strategii este de a susţine

eforturile viitoare de dezvoltare ale comunei, prin stabilirea unor direcţii strategice

care au la bază analiza a 4 factori importanţi: resurse, puncte slabe, oportunităţi şi

ameninţări cu care se confruntă localitatea.

Strategia de dezvoltare locală a Comunei DRĂGĂNEȘTI reprezintă

instrumentul de lucru al administrației publice locale și este agreat de întreaga


comunitate locală. Astfel se va orienta gândirea, decizia și acțiunea către obiective

superioare sau către premisele obiectivelor. Totodată prin acest mijloc se vor evita

abaterile datorate urgențelor, avantajelor și dezavantajelor ce pot interveni în

anumite momente. În aceste condiții, toți factorii interesați de progresul economico-

social al comunei vor beneficia de acest ghid de prezentare al tuturor obiectivelor de

dezvoltare, prin care se indică atât direcțiile de dezvoltare specifice, cât și acțiunile

punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administrației publice locale.

Utilizarea instrumentelor de consultare a comunității locale a determinat

adaptarea tuturor propunerilor de acțiuni pentru că se dorea ca la final strategia de

dezvoltare locală să fie în consens cu aspirațiile locuitorilor comunei DRĂGĂNEȘTI.

Importanța acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării viitoare a

comunității în implementarea strategiei de dezvoltare locală, cât și de posibilitatea

asumării depline și conștiente a acesteia.

Acest material a fost conceput ca un instrument care să vină în ajutorul

tuturor membrilor comunităţii locale, adresându-se deopotrivă administraţiei publice,

mediului de afaceri, instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale, dar şi

cetăţeanului simplu interesat de evoluţia viitoare a comunităţii sale. Se prevede că

acest instrument va fi deosebit de util în programarea viitoarelor investiţii dar și în

atragerea resurselor financiare (naţionale și europene) pentru realizarea unor

proiecte de anvergură pentru Comuna DRĂGĂNEȘTI.

Metodologia folosită în elaborarea Strategiei respectă următoarele principii:

validitate ştiinţifică – procesul de elaborare a documentului trebuie să

respecte cerinţele tehnice ale planificării strategice;

principiul coerenţei – acesta se referă la corelarea strategiei locale cu

documentele de planificare de rang superior precum şi cu documente locale;

principiul parteneriatului – dezvoltarea unei relaţii de colaborare între

administraţie şi membrii comunităţii locale, element deosebit de important atât în

etapa de elaborare a strategiei cât si în cea de implementare;

implicarea comunităţii - procesul trebuie să fie deschis tuturor celor

interesaţi din comunitate;

transparență și obiectivitate - procesul trebuie să fie transparent şi să

reflecte interesele comunităţii ca întreg;

coerență și continuitate - construcţia documentului de planificare nu

înseamnă finalizarea procesului strategic; acest document trebuie să rămână deschis


ideilor și completărilor viitoare (adaptarea periodică a documentului în funcţie de

modificările care se produc la nivelul comunităţii).

Viziunea de dezvoltare a Comunei DRĂGĂNEȘTI trebuie să inglobeze

materializarea în timp a unor politici benefice comunității locale și cetățenilor

comunei, ca viitori cetățeni europeni. În aceste conditii, DRĂGĂNEȘTI trebuie să se

dezvolte ca o comună europeană, cu standarde de calitate aferente fiecarui domeniu

cheie - infrastructura, industrie, agricultura, servicii publice și comerciale, resurse

umane, asistența socială, educație, sănătate, siguranţa cetăţeanului etc, dar şi să se

integreze şi să mobilizeze activ la nivel regional potențialul existent. Valorificarea

acestuia în paralel cu inițierea, susținerea și materializarea unor demersuri acționale

și investiționale se poate realiza prin atragerea de surse publice și private. Astfel, se

propune ca localitatea DRĂGĂNEȘTI să se impună ca un actor local.

Orice comunitate deţine caracteristici specifice care o diferenţiază de alte

comunităţi similare. Procesul de Planificare Strategică trebuie structurat în funcţie de

aceste caracteristici. Întrebările cele mai importante sunt: ce diferenţiază Comuna

DRĂGĂNEȘTI de alte comune asemănătoare judeţului PRAHOVA, din România

şi din regiune (Europa Centrală şi de Est) ? Care sunt elementele strategice

pozitive şi negative care pot fi identificate la nivelul comunei noastre?

Studiul fizionomiei comunei DRĂGĂNEȘTI constă în analiza aspectului

exterior dar şi a texturii şi structurii reţelei de căi de comunicaţii şi a densităţii

locuinţelor, a construcţiilor în general, sub influenţa factorilor fizico-geografici şi

economico-sociali. Astfel, topografia reliefului incluzând izolarea sau legătura cu

aşezările vecine, dar şi tradiţiile au o influenţă hotărâtoare asupra aspectului general

al comunei.

Comuna DRĂGĂNEȘTI este alcătuită din 7 sate: DRĂGĂNEȘTI,

BĂRĂITARU, MERI, CORNU DE JOS, BELCIUG, HĂTCĂRĂU şi TUFANI.

Sistemul aşezărilor rurale determină structura teritorială a producţiei

materiale şi oferă premise pentru dezvoltarea ulterioară a producţiei, respectiv zone

de amplasare a unităţilor economice, resurse de muncă şi infrastructură socială.

Forma exterioară este datorată suprafeţei topografice pe care s-au dezvoltat, precum

şi condiţiilor istorice. Comuna DRĂGĂNEȘTI este asezată la o distanta de 33 km

distanță față de municipiul PLOIEŞTI si la 57 km de municipiul BUCUREȘTI.

Localităţile comunei DRĂGĂNEȘTI sunt caracterizate de anumite funcţii

specifice unui teritoriu administrativ, în care se desfăşoară anumite activităţi


economice, culturale, în care se desfăşoară viaţa. Principala funcţie a celor șapte

sate este cea agricolă dată de majoritatea populaţiei ce lucrează în această ramură

economică.

Majoritatea populaţiei este implicată direct sau indirect în agricultură. Aceştia

din urmă produc necesarul agricol pentru consumul propriu în gospodării, nefiind

salariaţi ai unei asociaţii agricole sau ai unei ferme de exploatare agricolă.

Funcţia comercială este de asemenea prezentă în toate localităţile şi, prin

aceasta se asigură necesarul de produse locuitorilor, prin intermediul magazinelor

universale, în majoritate alimentare.

Funcţia sanitară a localităţilor este foarte importantă. În localitate

functionează trei cabinete medicale. De asemenea, la nivelul comunei exista şi un

punct farmaceutic.

Funcţia culturală este determinată de desfăşurarea activităţilor de

învăţământ, culturale şi de recreere intelectuală. Există trei grădiniţe (Grădinița cu

program normal Meri, Grădinița cu program normal Drăgănești, Grădinița Belciug),

trei şcoli gimnaziale (Școala Gimnazială cu clasele I-VIII Drăgănești, (Școala primară

cu clasele I-IV Meri și Școala primară cu clasele I-IV Bărătaru). De asemenea,

comuna dispune de un cămin cultural şi de şase biserici de cult . La nivelul comunei

funcționează şi îşi desfasoara activitatea o Biblioteca Comunală cu sediul în satul

DRĂGĂNEȘTI.

Funcţia administrativă a comunei este deţinută de satul DRĂGĂNEȘTI. Tot

aici se află şi sediul Poliţiei. În concluzie comuna DRĂGĂNEȘTI oferă oportunități

foarte bune pentru dezvoltarea de activități economice în comerț, constructii sau

agricultură. Este nevoie de personal calificat în toate domeniile. Numai așa putem

ridica productivitatea la calitatea cerută de piața unică europeană.

Comuna Dragăneşti face parte din Asociaţia Grupul de Acţiune Locală

Meleagurile Cricovului care a fost înfiinţată legal în data de 22 septembrie 2016 iar în

data de 25.noiembrie 2016 a fost semnat contractul de finanţare în cadrul Axei

LEADER din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Asociaţia

Grupul de Acţiune Locală Meleagurile Cricovului este o entitate ce reprezintă un

parteneriat public–privat, care reuneşte 55 de parteneri (13 autorităţi publice; 42

reprezentanţi ai sectorului privat şi ai societăţii civile) din zona sud-est a judetului

Prahova (comunele: Albesti – Paleologu, Bucov, Plopu, Ceptura, Ciorani, Drăgăneşti,

Gornet Cricov, Iordăcheanu, Tataru, Sălciile, Valea Călugărească, şi oraşul Urlaţi) si


o zona din nord-vestul judetului Ialomiţa (comuna Jilavele), acoperind un teritoriu cu

13 localităţi şi cu o populaţie de aproximativ 69.926 locuitori.Trebuie să investim în

viitor, în generația de mâine și să exploatăm avantajele competitive pe care le avem:

poziționarea geografică și asocierea intercomunitară pentru dezvoltare locală,

terenuri extravilane și intravilane.

Un instrument principal al dezvoltarii durabile și coerente a comunei este

Planul de Urbanism General care este refăcut și actualizat, astfel încât dezvoltarea

pe care o vizam să nu afecteze mediul, să nu producă dezechilibre sociale sau să

afecteze arhitectura tradițională a comunei.

Strategia ne ajută să construim viitorul. Un viitor mai bun pentru noi și copiii

nostri. Un viitor în care fiecare locuitor iși va găsi locul unde se poate dezvolta și

performa pe piata muncii, iși va găsi locuința dorită, va beneficia de servicii sociale

de calitate și va găsi plăcerea spațiilor publice pentru recreere și refacere.

De abilitatea si determinarea noastra în procesul de punere în practica a

acestui document depinde atingerea obiectivului final: o comună ospitalieră mai

curată și mai sigură.

În urma analizelor şi dezbaterilor organizate a fost creionată o viziune de

dezvoltare a comunei pornind de la următoarele elemente: importanţa regională a

comunei, afirmarea comunei ca centru de inovaţie şi oportunităţi, importanţa

contrucţiei unei comunităţi primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori şi

pentru vizitatori (creşterea calităţii vieţii), afirmarea comunei DRĂGĂNEȘTI ca şi

comunitate financiar-economică, necesitatea structurării unei administraţii locale

eficiente, eficace, transparente şi responsabile la nevoile comunităţii, importanţa

activismului la nivelul cetătenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare şi, în

fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi

implicare în viaţa comunităţii.

Viziunea propusă pentru comună este: Comuna DRĂGĂNEȘTI va fi un

centru al inovaţiei şi oportunităţilor, un loc plăcut în care să trăieşti, să munceşti şi să

studiezi; o comună cu autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o

comunitate de afaceri dinamică şi implicată. Această viziune a rezultat în urma unor

întâlniri organizate şi facilitate de Primăria comunei DRĂGĂNEȘTI cu reprezentaţi ai

ONG-urilor şi ai unor instituţii de stat şi private din comuna noastră.

Etapele metodologice principale ale Procesul de Planificare Strategică sunt

următoarele:


1. Realizarea analizei preliminare.

Planificarea strategică presupune o analiză preliminară a caracteristicilor

comunităţii vizate. Această analiză cuprinde elemente diverse:

elemente de istorie a comunităţii;

analiza de mediu (fişa de localitate, elemente socio-economice, elemente

de infrastructură, etc);

analiza cadrului strategic la nivel naţional, regional şi judeţean. Principala

misiune a analizei preliminare se referă la structurarea mediului în care se plasează

comunitatea şi la identificarea capacităţilor reale deţinute de aceasta.

2. Stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii.

Pasul al doilea se referă la stabilirea unei viziuni asupra dezvoltării strategice

a comunei DRĂGĂNEȘTI. Această viziune trebuie să ţină seama de elementele

principale ale analizei preliminare.

3. Analiza sectorială a domeniilor strategice principale.

Această analiză se realizează pe domenii. În cadrul fiecărui domeniu au fost

elaborate sinteze de lucru pe baza cărora au fost organizate dezbateri publice.

Domenii strategice principale:

dezvoltare şi competitivitate economică;

dezvoltare rurală şi infrastructură (urbanism, transport, mediu etc);

dezvoltarea resurselor umane (educaţie, pregătire continuă, relaţia cu

unităţile de învăţământ, etc);

dezvoltare comunitară (cultură, tineret, sport, ong-uri, social, sănătate).

Metodologia presupune următoarele elemente principale:

analiza SWOT (puncte slabe, puncte tari, oportunităţi, ameninţări);

identificarea problemelor strategice pe baza analizei SWOT;

elaborarea de strategii sectoriale care să răspundă problemelor strategice

identificate;

modalităţi de evaluare a rezultatelor pe termen mediu şi lung.

Toate sintezele de lucru au fost supuse dezbaterii publice, la care au fost

invitate să ia parte toate părţile interesate. Sintezele au fost modificate pe baza

acestor dezbateri publice, pentru că ele trebuie să reflecte realitatea şi să reprezinte

dorinţele şi interesele comunităţii.

4. Articularea documentului strategic.


Acest document strategic principal a fost elaborat în urma definirii strategiilor

sectoriale bazate pe sintezele de lucru şi dezbaterile publice. Acesta este necesar să

fie analizat de Consiliul Local, de partidele politice şi de societatea civilă din

DRĂGĂNEȘTI forma lui finală putând fi asumată ca document de planificare

strategică pentru comunitate.

Principii de bază în elaborarea proiectului de planificare strategică a comunei

DRĂGĂNEȘTI:

validitate ştiinţifică (procesul trebuie să respecte cerinţele tehnice ale

planificării strategice);

implicarea comunităţii (procesul trebuie să fie deschis tuturor celor

interesaţi din comunitate);

transparenţă şi obiectivitate (procesul trebuie să fie transparent şi să

reflecte interesele comunităţii ca întreg);

coerenţă şi continuitate (construcţia documentului de planificare nu

înseamnă finalizarea procesului strategic; acest document trebuie să rămână deschis

ideilor şi completărilor viitoare).

Strategia de Dezvoltare Locală va fi instrumentul de lucru al administraţiei

publice locale care va orienta gîndirea, decizia şi acţiunea către obiectivele

superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri

datorate urgenţelor sau avantajelor şi dezavantajelor ce pot interveni în anumite

momente.


CAPITOLUL 1. Context de dezvoltare

1.1 Contextul european

Arhitectura programelor operaționale, prin intermediul cărora va fi administrat

bugetul alocat României în perioada 2021-2027 va fi semnificativ modificată față de

actualul sistem.

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia

Europeană propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții

a UE. Se preconizează cinci priorități investiționale:

1. O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare

economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii

2. O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a

Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse

regenerabile și combaterea schimbărilor climatice

3. O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale


4. O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor

sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a

incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate

5. O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de

dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.

OP 1 O Europă mai inteligentă


OP 2 O Europă mai verde


OP 3 O Europă mai conectată


OP 4 O Europă mai socială


OP 5 O Europă mai aproape de cetățenii săi

Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2.

Acestor priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din resursele FEDR și ale Fondului de

coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre.

Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3

categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a

fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc


noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și

primirea și integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren.

Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE.

Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel

local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și

dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării

urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a

capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea

Principalele caracteristici ale noului cadru pentru Politica de Coeziune 2021-

2027:

Concentrare tematică

- 35% din FEDR pentru OP1 (O Europă mai inteligentă)

- 30% din FEDR pentru OP2 (O Europă mai verde)

- FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări climatice

- FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări climatice

- Min. 6% din FEDR, pentru dezvoltare urbană

- 2% din FSE+ pentru susținerea materială a persoanelor cele mai

defavorizate

- 25% din FSE+ pentru incluziune socială

- 10% din FSE+pentru sprijinul pentru tinerii care nu au un loc de muncă

Aspecte financiare (CFM)

- Forma principală de finanțare - granturile

- Cofinanțarea la nivel național: 70% pentru regiunile mai puțin dezvoltate și

pentru Fondul de Coeziune;40% pentru regiunile mai dezvoltate.

- Prefinanțare anuală - 0,5% din valoarea totală a sprijinului din partea

fondurilor

- TVA nu este eligibilă pentru o contribuție din partea fondurilor, cu excepția

operațiunilor al căror cost total este mai mic de 5000000 euro.

- Dezangajarea - regula „N+2”.

Conform unor documente publicate recent de Ministerul Fondurilor Europene

(MFE), următoarea perioadă financiară aduce schimbări importante atât în structura

instituțională, cât și în cea strategică.

În cadrul politicii de coeziune Ministerul propune 9 tipuri de programe,

Programul Operațional Regional urmând a fi gestionat descentralizat la nivelul


Agențiilor de Dezvoltare Regională din fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării (pe model

polonez):

1.Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)

2.Programul Operațional Transport (POT)

3.Programul Operațional Creștere Inteligentă şi Digitalizare (POCID)

4.Programul Naţional de Sănătate (multifond) (PNS)

5.Programul Operațional Capital Uman (POCU)

6.Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD)

7.Programul Operațional de Dezvoltare Teritoriala Integrată (multifond)

(PODTI)

8.Programele Operaţionale Regionale – implementate la nivel de regiune (8

POR)

9.Programul Operațional Asistenţă Tehnică (multifond) (POAT)

Actualul Program Operațional Infrastructură Mare (care are cea mai mare

alocare financiară în 2014-2020) se va întoarce la structura din 2007 – 2013,

intervențiile din domeniul Mediului urmând a fi preluate de Programul Operațional

Dezvoltare Durabilă, iar cele din domeniul Transportului urmând a trece sub o

Autoritate de Management din cadrul Ministerului de Transport. Se vor crea

oportunități separate pentru ITI Delta Dunării și ITI Valea Jiului.

În premieră, Fondul Social European nu va mai finanța un Program dedicat

creșterii capacității administrative, această intervenție regăsindu-se conform

ministerului printre direcțiile viitorului Program Operațional Capital Uman.

Va fi creat un Program Național de Sănătate care ar urma să finanțeze

infrastructura pentru 3 spitale regionale (faza 2), construcția și dotarea Institutului

National de Hematologie, construcție și dotare pentru un Laborator de Referință

National, precum și alte intervenții în domeniul medical.

MADR va gestiona în continuare finanțările prin intermediul Politicii Agricole

Comune și prin cea a Pescuitului. MAI va gestiona fondurile aferente domeniului

afaceri interne (Fondul azil, migrație și integrare, Fondul securitate internă,

Instrumentul pentru mangementul frontierei și vize).

Conform propunerii făcute publice de autorități, companiile vor putea accesa

în următoarea perioadă financiară granturi/instrumente financiare prin intermediul mai

multor programe:


Programele operaționale regionale se vor axa pe „smart specialization”, transferul

tehnologic, inovarea, sprijinirea IMM și digitalizare. Programul Operațional Creștere

Inteligentă și Digitalizare va pune la dispoziție instrumente financiare. Prin Programul

Operațional Dezvoltare Teritorială Integrată se vor finanța intervenții în domeniul

turismului, culturii și patrimoniului cultural.


Capitolul 2. Analiza socio-economică a

Comunei Drǎgăneşti

2.1. Scurt istoric

Asezare straveche, atestata arheologic de prin epoca fierului, cu asezari

traco-dacice, si se pare, in punctul "Draganeasa", si cu asezare romaneasca langa

podul de peste Prahova, din satul Hatcarau, dar confirmata documentar de pe la

mijlocul secolului al XV- lea, cand satul Vodovnul (azi Cornu de Jos) era intarit

jupanului Mihail de catre Vladislav al II-lea, la 1 august 1451. Drăgăneştii sunt

semnalati intr-un hristov din 1 iunie 1526, cand Radu de la Afumati confirma, in urma

unor judecati mai multe sate (printre care si Drăgăneşti). La 15 mai 1631 Leon

Tomsa ii consfintea fostului mare culcer Buzinca ocini si vecini, in mai multe localitati

printre care si Drăgăneştii. Prin 1665, oastea transilvana, condusa de Gheorghe

Rakoczi al II-lea, venita in sprijinul lui Constantin Serban, dupa ce infrange pe

semenii lui Hrizea la Soplea (26 iunie), se desparte de principele transilvan (care o

apuca spre Targoviste pentru a se intalni cu Domnul Tarii Romanesti, indreptandu se

"spre Corlatesti si am poposit la Drăgăneşti", cum marturiseste Ioan Nemes de

Hidveg.

La Drăgăneşti erau curtea si casele (azi mult transformate - sediul fostului

IAS), postelnicului Serban Cantacuzino, viitorul domn al Tarii Romanesti (1678-

1688), inaltate pe la mijlocul secolului al XVII-lea, de catre tatal sau Constantin

Cantacuzino, precum si ctitoria "Intrarea in biserica" durata de Serban, in 1667, ca

paraclis, transformata apoi, in secolul al XIX-lea si reparata prin 1889.

Era acest Serban om de incredere al domnului Gheorghe Duca, care il

aduce, in 1674, din surghiunul pe care turcii i-l impusesera, la cererea lui Grigore

Ghica, care ii ucisese tatal. Dar la scurta vreme pierde si increderea lui Gheorghe

Duca. In 1676, ne spune cronicarul Radu Popescu, "la Cocorasti inca fiind, nu stiu ce

au auzit Duca Voda ca umbla Cantacuzinii impotriva domniei, ci, pre cati s au

intamplat aici langa el, i-au inchis, iar Serban spatar era la Drăgăneşti. ci au trimis

pre Drosul Sardar (cel ucis apoi de tatari din ordinul lui Serban Cantacuzino) si pre


Gheorghita Capitan Ciudin, de l-au luat in ziua de Sfeti Nicolae, si l-au dus la

Cocorasti"

"Letopisetul cantacuzinesc" ne aduce cateva date in plus "Pre Serban

Logofatul il gasira la biserica lui la utrenie, ascultand svanta si dumnezeiasca slujba,

unii ocolira biserica, altii intrara inauntru, si groasnic il apucara si-l scoasera afara si-l

dusera la manastirea de la Snagov, ca sa-l omoare (...) Matei Aga fiind chemat de

frate-sau Serban Logofatul, si mergand tot intr-acea zi la Drăgăneşti, cand fu

aproape sa intre in sat, Dumnezeu trimise pre oarecare crestin de i-au iesit inainte

spunandu-i de toate cate s-au intamplat fratine-sau lui Serban, si indata se invarteji si

trecu pre Teleajen in Tara Ungureasca" (Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria

Tarii Romanesti, Cronicari munteni, 1, BPT, Ed Minerva, Buc ,1984, 194)

Adus de la Snagov la Cocorasti, Serban este salvat prin demersurile

doamnei Anastasia Duca, cu care se spune ca ar fi intretinut legaturi amoroase in

lipsa domnului (de altfel C.Gane, in "Trecute vieti de doamne si domnite"/vol II, Ed.

Junimea, Iasi, 1972, 14-15/ ne relateaza ca in urma rascoalei conduse de boierii

moldoveni "Duca Voda si cu toata casa lui, doamna, soacra si copii, parasi curtea

domneasca, care fu devastata, se retrase pe helesteul Bahluiului in jos, si vazand ca

rascoala ia proportii din ce in ce mai mari fugi in Muntenia (...) In Bucuresti trebuie sa

fii cunoscut Duca intaia data pe Cantacuzini, cu care se imprieteni (...) Prietenia

aceasta duse la mare bucluc, caci doamna Anastasia si Serban Cantacuzino se

placusera. Insa, pe atunci, e probabil ca n-au avut vreme sa se apropie mai mult; au

ramas numai c-un dor in suflet, pe care viitorul va avea grija sa-l atate indeajuns

pentru a pricinui amandurora placerile si neplacerile ce remorca dragostea dupa

sine". Numai ca intervine neprevazutul... Duca, sprijinit de turci pleca in Moldova cu

Ali-Pasa si cu hatmanul Alexandru Buhus(fratele doamnei Anastasia, casatorit cu

nepoata lui Grigore Ureche, ruda cu stolnicul Constantin Cantacuzino), in fruntea

ostii, zdrobeste steagurile din jurul Lapusnenilor si Orheienilor razvratiti, silindu-l pe

Durac sa fuga la lesi, iar pe Hancu la cazaci. Iar doamna lui Anastasia pentru mai

multa siguranta ramane in Tara Romaneasca, impreuna cu mama si copii, pana la

clarificarea situatiei . Si cu toate contradictiile paianjenisului de informatii ce ne

parvin, se pare ca doamna Anastasia se cunoaste cu Serban Cantacuzino, mai bine

de la Constantinopol, din perioada cand Duca fusese mazilit din Moldova, iar Serban

Cantacuzino se ascundea pentru a nu fi prins de ceausii ce incepusera sa-l caute

pretutindeni si nu-l putura gasi, Serban nu era nicaieri. De pe urma unei inscriptii


poate, sau din iscisinta vreunui turc mai dezghetat, ascunzatoarea lui fu in sfarsit

descoperita: podul casei doamnei Anastasia, in locuinta dintre Fanar si Eyub, care

mai fusese cercetata. Nestiutorul sot pare a fi prins atunci oarecare banuieli.

In calitate de domn, Serban Cantacuzino, participa alaturi de turci, in 1683

(din 14 iulie pana in 13 septembrie) la asediul Vienei, furnizand informatii utile despre

armata otomana. Dupa marile infrangeri suferite de turci , Serban incepe negocierile

secrete in vederea incheierii unui tratat de alianta cu imperialii, pentru inlaturarea

dominantei portii otomane. Dar pentru a-si asigura independenta intretine relatii si cu

pionii si cu rusii. El se considera urmasul imparatilor bizantini de la care isi insusise

stema cu vulturul bicefal. El isi constituie o oaste de tara, inzestrata cu tunuri, si

pregatea in secret, intrarea in lupta a Tarii Romanesti impotriva turcilor. Prin

orientarea sa , domnul isi atrage sfarsitul otravit zice-se de fratii sai, Constantin si

Mihai carora politica de inclinare catre imparat nu le era pe plac. In acest moment,

doamna Maria, sotia lui Serban, iese din anonimat pentru a retine tronul pentru fiul

sau, Gheorghe, dar "tarzia energie a doamnei Maria fu invinsa. Ea fu nevoita sa

paraseasca cu toti copii ei capitala, retragandu-se la mosia lor de la Drăgăneşti" (C.

Gane)

Armatele austriece trec muntii in 1689 si "sub conducerea lui Haissler si

Balaceanu, inaintara parte spre Targoviste, parte spre Drăgăneşti, pentru a proclama

pe minorul Gheorghe Cantacuzino domn al Tarii Romanesti. Afland de inaintarea

trupelor imperiale, Gheorghe imbracat in straie taranesti, reuseste sa se strecoare

printre strajiile puse sa il pazeasca. Iar Hassler, cu aprobarea lui Brancoveanu,

trimite o unitate de-a sa de o depresoara pe doamna Maria din domiciliul fortat ce i se

impusese la mosia de la Drăgăneşti. Neculce spune in "Letopisetu Tarii Moldovei"

(p.180) ca "dupa ce-au ridicat pe doamna din Drăgăneşti, vinit au numai singur

generer cu capul lui, cu vreo suta de oameni, de la Bucuresti la Drăgăneşti". Aici pe

mosia lui Serban Cantacuzino, Haissler, insotit de Balaceanu, ginerele lui Serban, se

intalnira cu Brancoveanu si dupa indelungi tratative hotarara retragerea trupelor

austriece.

Daca pe plan politic Serban Cantacuzino nu a izbutit sa-si puna in aplicare

planurile carora le-a cazut victima, numele lui a fost incrustat cu litere de aur in istoria

culturii romanesti.

Nu este cunoscuta istoria secolului al XVII-lea in localitatea Drăgăneşti. In

schimb in veacul urmator stim ca in documentele Ocarmuirii de Prahova(echivalentul


Prefecturii) este mentionat ca în 1835 "zurbalacul" (răzmeriță) locuitoriilor clacasi din

Drăgăneşti, iar cativa ani mai tarziu, dupa inabusirea revolutiei pasoptiste, la 7

octombrie 1848, un alt document ne informeaza ca subcarmuitorul plasii Targsor

denunta ocarmuirii pe preotul Panait din Drăgăneşti, plasa Campu, pentru ca incerca

sa i starneasca pe locuitori la agitatie, citindu-le adesea din "constitutia" pasoptista

abrogata.

DTSR (1872) semnala localitatea drept comuna în plasa Câmpu, având în

subordine si satele Bărăiţaru, Brebu si Meri. In 1864 in comuna au fost improprietariti

177 de tarani. Peste alte doua decenii (1884), lua fiinta in comuna Judecatoria rurala

Drăgăneşti, care a functionat pana in 1952, dar care nu a avut un loc propriu decat

de prin 1911. Precizam ca Directia Judeteana Prahova a Arhivelor Nationale detine

pastrate 1635 de piese din arhiva Judecatoriei, pe perioada anilor 1884-1952 , din

care lipsesc documentele anilor 1885-1894 si 1897-1907, distruse in timpul primului

razboi mondial. Semnalam de asemenea existentei dosarului Obstei de arendare si

cumparare de mosii a satenilor din Draganești. Totodata, infaptuirea reformei agrare

in 1921, este oglindita in dosarele pastrate.

DGJPh (1897) consemneaza comuna formata din satele; Drăgăneşti

(resedinta), Bărăiţaru si Meri, fiind totodata si sediul plasii Campu. In perioada

interbelica, comuna isi mentine prerogativele castigate, iar plasa capata denumirea

Drăgăneşti. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, si-a mentinut statutul de comuna,

obtinand in plis satele: Belciug, Cornu de Jos, Hatcarau si Tufani.

2.2. Situaţia economică, socială şi administrativă

Localitatea Drăgănești este comună componentă a judeţului Prahova, situată

în partea de sud a judeţului Prahova, la o distanţǎ de 33 km de municipiul Ploieşti și

la 57 km distanță de municipiul București. Suprafaţa teritoriului administrativ a

comunei este de 8.760.78 ha, însemnând 87,6 km2, ceea ce reprezintă aproximativ

1,85 % din suprafaţa totală a judeţului Prahova (4716 km2).

Satele aparţinătoare comunei sunt:

Satul Drăgănești – reşedinţǎ de comunǎ;

Satul Meri – sat aparținător;

Satul Hătcărău – sat aparținător;

Satul Tufani – sat aparținător;

Satul Belciug – sat aparținător;


Satul Bărăitaru – sat aparținător;

Satul Cornu de Jos – sat aparținător.

Accesele rutiere in localitate sunt asigurate de DN 1D, DJ100B, DJ101F,

DJ102N ,DJ147, DC80A, DC81, DC 81A. Teritoriul comunei este traversat si de

Autostrada A3 București – Ploiești.

Vecinatatile comunei sunt:

N – comuna Tomsani;

NE – comunele Colcea si Fulga;

NV – comuna Albesti Paleologu;

E – comuna Ciorani;

S – comuna Gherghița;

SE –judetul Ialomița;

V – comuna Dumbrava.

Teritoriul administrativ al comunei DRĂGĂNEȘTI cuprinde o suprafaţă de

8.760.78 ha, având o populaţie de 4.787 locuitori (la nivelul anului 2019). Din

suprafaţă totală a comunei terenurile agricole reprezintă 7.514 ha (85.81%), iar

terenurile având altă categorie de folosinţă (neagricole) reprezintă 1.242 ha

(14.19%).

Tabelul 1: Repartiţia populaţiei comunei Drăgănești pe grupe de varstă

Comuna Drăgănești Populaţie (2019)

0- 4 ani 226

5- 9 ani 254

10-14 ani 297

15-19 ani 305

20-24 ani 297

25-29 ani 335

30-34 ani 309

35-39 ani 297

40-44 ani 365

45-49 ani 429

50-54 ani 372

55-59 ani 215

60-64 ani 230

65-69 ani 226

70-74 ani 152

75-79 ani 181

80-84 ani 163

85 ani si peste 134

Total 4.787 Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D


Pe teritoriul comunei (ca si in subteranul acesteia) nu exista rezerve minerale

exploatabile. Se poate exploata doar nisipul si pietrisul din albia râului Prahova, ca

materii prime pentru constructii.

Exista si cateva sonde de eploatare a petrolului în satele Bărăitaru, Hătcărău

și Tufani

Alături de resursele subsolului, de o importanță deosebită şi cu influențe

directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice se află resursele solului.

Străbătută de Autostrada A3 Ploiești – București, de DN 1D, DJ 100B, DJ 101F,

DJ102N, DJ147 dar și de cale aferată ferată Ploiești Sud–Slobozia cu gara în satul

Drăgăneşti și o halta în satul Hătcărău zona beneficiază de o buna deschidere

economică.

Pe raza comunei se află câteva unităţi economice cu profil de activitate

diversificat ceea ce denotă preocuparea cetăţenilor pentru creşterea permanentă a

veniturilor, respectiv îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Gama activităţilor este variată,

de la activităţi comerciale la prestǎri servicii, alimentaţie publicǎ.

Structura pe ramură a agenţilor economici privaţi este determinată de

activităţile comerciale. Locuitorii comunei Drăgănești se ocupă cu agricultura şi cu

creşterea animalelor.

Comuna dispune de asemenea de alimentare cu apă, alimentare cu energie

electricǎ, serviciu de salubritate, telefonie fixă şi cablu Tv.

Ca instituţii publice, pe raza comunei Drăgănești, putem aminti:

Primăria Drăgănești;

Poliţie, Pompieri şi Poștă;

Trei grădiniţe,

Trei şcoali gimnaziale;

Două cămine culturale;

O bibliotecă Comunală;

șase biserici.


Capitolul 3. Analiza situaţiei existente

3.1. Aşezare şi relief

Localitatea Drăgănești ocupǎ o parte din sudul judeţului Prahova fiind

amplasatǎ între urmǎtoarele repere:

N – comuna Tomşani;

NE – comunele Colcea si Fulga;

NV – comuna Albeşti Paleologu;

E – comuna Ciorani;

S – comuna Gherghiţa;

SE – judetul Ialomiţa;

V – comuna Dumbrava.

Harta nr. 1: Poziția geografică a comunei Drăgănești în cadrul judeţului Prahova


Caracteristicile reliefului

Cadrul natural de ansamblu al teritoriului comunei Drăgăneşti îl constituie

marea unitate morfologică a Câmpiei Române, subunitate a câmpiei de subsidenţă

cunoscută sub numele de Câmpia Gherghiţei, care este de fapt interfluviu dintre

râurile Prahova şi Ialomiţa.

Zona prezintă un relief plan cu suprafeţe netede, fără denivelări importante.

Sunt prezente trei unităţi morfologice ca rezultat al coroziunii râului Ialomiţa în sensul

Câmpiei Gherghiţa:

- zona de terasă neinundabilă, cu suprafaţă plană întreruptă uneori de mici

depresiuni şi cursuri de apă abandonate, pe care este construită comuna;

- zona de luncă ce însoţeşte cursul râului Ialomiţa lată de 200-300m şi

inundabilă la debite extraordinare;

- albia minoră cu lăţimea de 50-60m.

Altitudinea medie este de 78,32 m (calculată pe baza unei rețele de 134 de

puncte situate la intervale de 1000 m).

3.2. Reţeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică este alcătuită din râurile Prahova la sud (limita

administrativă), care modifică aspectul reliefului la scară locală, Cricovul Sărat la

nord și pârâul Vitmanu în vest, ambii afluenți de stânga ai Prahovei.

Raul Prahova are curs meandrat, albia putin adanca si curs lent, specific

zonelor de campie.

Gradul de meandrare al râului se exprimă prin coeficientul de sinuozitate:

Ks = Ls / Ld = 29 / 12 = 2,41, unde

Ks: coeficientul de sinuozitate;

Ls: lungimea sinuoasă (km);

Ld: lungimea în linie dreaptă (km).

Debitul mediu al Prahovei este de 28,3 mc/s. La debite mari, raul inunda

terenurile adiacente, afectand gospodarii (satele Belciug, Hătcărău si Tufani). De

asemenea, pârâul Vatnau inunda local zone construite sau din extravilanul

localitatilor Drăgăneşti si Cornu de Sus.


Râul Cricovul Sarat prezintă si el un curs meandrat, cu debite foarte scazute

in perioadele secetoase, cand pe albie apar eflorescente saline. Cricovul Sărat se

caracterizează prin apă clorurică, cu mineralizare mare (500-1000 mg/l).

Subteranul comunei este bogat in resurse de apa de mica si medie

adancime, exploatate prin puturi forate si fantani gospodaresti. Panza freatica este

de mica adancime, intre 0,50 – 4,00 m in satele Cornu de Jos si Drăgăneşti si 6,00 –

8,00 m in celelalte sate. Freaticul nu are debit constant, variind direct proportional cu

precipitatiile, astfel incat apa in fantani scade in perioadele secetoase si creste in

perioadele ploioase.

Exista puturi forate si statii de tratare a apei in satele Meri si Bărăitaru, care

asigura necesarul de apa potabila in gospodarii (si care necesita perimetre de

protectie). Aceste puturi (in general existau la fostele CAP-uri) exploateaza strate

situate in jurul a 10,00 -12,00 m adancime, sau 50,00 m adancime, ape potabile.

Exista si resurse de adancime (cum sunt cele exploatate in forajul artezian de langa

dispensarul veterinar), care insa nu mai sunt potabile.

3.3. Factori de risc natural şi antropic

3.3.1. Fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundatii, tornade,

seceta, inghet, etc.)

Condițiile geoclimaterice ale judetului Prahova, precum şi explozia

tehnologică a ultimelor decenii au creat premisele existenței pe teritoriul judetului a

unor surse de risc majore. Riscurile pot fi categorisite in naturale si tehnologice. Dacă

luăm în considerare factorii care pot declanşa manifestarea acestora ca dezastre,

aceste riscuri pot fi clasificate după cum urmează:

A. Riscuri naturale, de origine non atropică.

Aceasta categorie include următoarele tipuri de risc:

cutremure;

fenomene meteorologice deosebite (ploi abundente şi de lungă durată,

căderi masive de zăpadă, grindină, secetă, etc.);

inundații, altele decăt cele generate de accidente la baraje şi lucrări

hidrotehnice;

alunecări de teren;

incendii de padure.


fenomene distructive de origine geologica

B. Riscuri tehnologice:

accidente, avarii, incendii si explozii

poluare ape

prabusiri de constructii, instalatii sau amenajari

avarii la utilitati publice

munitie neexplodata

B. Riscuri biologice:

înbonlaviri in masa

epidemii

epizooti / zoonoze

Degradarea solurilor (terenurilor)1. Reprezintă diminuarea cantitativă sau

calitativă, sau pierderea totală a productivității acestora, ca urmare a utilizării

necorespunzătoare de către om.

Procesele de degradare a solurilor în zona analizată se încadrează în două

categorii:

- deteriorarea caracteristicilor solurilor prin exces de apă (înmlăștinire)

și anaerobioză (caracteristice sudului comunei, în lunca Prahovei) și eroziunea

eoliană (caracteristică centrului și vestului comunei, și luncii Cricovului Sărat);

- pierderea de teren prin construcții, pavaje, drumuri, amenajări etc.

Se recomandă evaluarea exactă a pretabilității solurilor pentru diferite

moduri de utilizare, păstrarea flexibilității în utilizare, favorizarea soluțiilor

benefice pe termen lung și informarea utilizatorilor și a publicului privind

importanța economică a menținerii și creșterii productivității solului prin

realizarea de amenajări antierozionale și îmbunătățiri funciare.

Viscolul2.Reprezintă fenomenul atmosferic de iarnă prin care zăpada este

spulberată de vânt și care duce la scăderea vizibilității. Viscolele sunt specifice

sudului și estului țării.

În zona analizată, direcția generală a vântului în timpul viscolului este NE-SV,

iar viteza este cuprinsă între 11 și 15 m/s (40-54 km/h) .

1Răzvan Oprea, Compendiu de pedologie, ed. a 2-a, rev. (București: Editura Universitară, 2013).

2 Florina Grecu, Hazarde și riscuri naturale, ed. a 4-a, rev. (București: Editura Universitară, 2009).


Cele mai afectate sunt arterele de circulație cu urmări în creșterea numărului

de accidente. Topirea rapidă a stratului de zăpadă depus de viscol poate conduce la

inundații grave. Urmările viscolului se resimt și în agricultură și construcții.

Pentru amenajarea de poteci și drumuri rutiere se vor avea în vedere

sectoarele în care sunt posibile viscole și troieniri și protejarea acestora cu perdele

forestiere și parazăpezi.

Secetele3. Sunt fenomene ce dăunează în principal agriculturii. Seceta

atmosferică constă în absența îndelungată, totală sau parțială, a precipitațiilor, ceea

ce conduce la apariția secetei pedologice ca urmare a deficitului de umiditate din sol.

Ameliorarea efectelor secetei se poate face prin combaterea factorilor

care le amplifică:

- absența precipitațiilor prin irigații;

- temperatura ridicată prin împăduriri și controlul activităților antropice

poluante;

- vânturile puternice prin perdele de protecție etc.

Inundațiile4. Reprezintă acoperirea temporară cu apă a unei porțiuni de

teren ca urmare a creșterii nivelului apei unui râu, lac, sau altă masă de apă. Pe

teritoriul comunei Drăgănești, râul Prahova și pârâul Vitmanu prezintă risc de

inundații, atât din cauze naturale (ploi, topirea zăpezilor, exces de umiditate) cât și

antropice (despăduriri).

Efectele inundațiilor sunt de natură economică (pagube materiale,

întreruperea temporară a proceselor de producție), ecologică (degradarea mediului)

și geomorfologică (eroziuni).

Arealele expuse pot fi apărate cu diguri, însă instalarea acestora se va

face doar în baza unor studii detaliate asupra regimului hidric, întrucât orice

amenajare antropică în acest sens va afecta ciclicitatea revărsărilor și poate

duce la degradarea terenurilor adiacente, de exemplu prin salinizare.

Se pot executa de asemenea lucrări în albiile râurilor care să le crească

capacitatea de transport și să preia apele în exces (tăierea de meandre sau de

canale).

3 Florina Grecu, Hazarde și riscuri naturale, ed. a 4-a, rev. (București: Editura Universitară, 2009).

4 Idem 15.


3.4. Clima

Comuna Drăgăneşti este situata intr-o zona cu climat temperat-continental caracterizat prin urmatoarele valori (dupa Monografia geografica a Romaniei):

DATE CLIMATICE

Regimul temperaturilor

Temperatura medie anuala a aerului +10-110 C

Temperatura maxima absoluta +39,70 C

Temperatura minima absoluta -290 C

Temperaturile medii multianuale in luna ianuarie -2,10 C

Temperaturile medii multianuale in luna iulie +24,40 C

Număr de zile cu temperaturi pozitive 300-335

Număr de nopți geroase (temperaturi sub -10 grade C) 10-25

Număr de zile cu îngheț (temperatură minimă sub 0 grade) 60-90

Număr de zile tropicale (temperatură maximă peste 35 grade) 30-40

Număr de zile cu cer senin: peste 100-120 Peste 100-120

Număr de zile cu cer acoperit: 120-160 120-160

Adancimea maxima de inghet 0,80m

Precipitatiile medii multianuale, masurate intr-o perioada de 10 ani 470-550 mm

Precipitații în sezonul rece 200-400 mm

Precipitații în sezonul cald 200-400 mm

Lunile cu ploi bogate mai si iunie

Număr de zile cu ninsoare 20

Număr de zile cu strat de zăpadă 40-60

Ponderea precipitatiilor:

Iarna 17,5%

Primavara sub 25%

Vara 32,5%

Toamna sub 22,5%

Vanturile dominante bat in directiile NE (25,4%) si E (11,8%)

Viteza medie a vanturilor 2-3m/s

Incarcari date de vant

Presiunea de referinta a vantului, mediata pe 10 min. la 10 m si 50 ani

interval mediu de recurenta.

0,5 kPa

Incarcari date de zapada

Incarcarea din zapada pe sol, pentru o perioada de revenire IMR=50 ani 2 kN/mp

Vântul poate fi utilizat ca sursă de energie dacă are o frecvență mare în

timpul anului și o viteză medie de peste 4 m/s (14 km/h). Disconfortul legat de

curenții de aer apare la viteze de peste 3,5 m/s (13 km/h).

Vântul local specific este crivățul, care bate iarna pe direcția NE-SV, are

viteze mari și provoacă ger, viscol și troienirea zăpezii5.

Radiatia solara globala reprezinta cantitatea medie de energie solară pe care

o recepționează timp de un an o suprafață de 1 cmp. În zona analizată are valori

cuprinse între 120 și 125 kcal/cmp/an6.

5 Ielenicz, M. (2007), România – Geografie fizică: Climă, ape, vegetație, soluri, mediu, Editura Universitară, București.

6 Idem 6


Durata de strălucire a Soarelui exprimă numărul mediu anual de zile senine

și parțial acoperite cu nori în care la nivelul suprafeței terestre se înregistrează

radiație directă. În zona analizată are valori cuprinse între 2000 și 2200 ore/an.

Valorile ridicate ale radiației solare globale și duratei de strălucire a

Soarelui recomandă utilizarea energiei solare ca sursă de energie7.

Număr de zile cu fenomene meteorologice / interval

Brumă Chiciură Polei Viscol Ceață Oraje (descarcare

electrica)

Rouă Grindină

30-45 IX-V

4-12 II-VI

5-6 XII-III

3-10 XII-IV

50 I-XII

25-35 IV-X

80-150 IV-VIII

2 IV-VIII

Spațiul pădurii și al râurilor contrastează cu terenurile agricole vecine printr-

un regim termic moderat, amplitudini termice diurne mai mici, umiditate mai mare și,

în cazul pădurilor, atenuarea curenților de aer8.

Se va evita reducerea suprafețelor forestiere, în special având în vedere

eroziunea eoliană ce afectează teritoriul comunei și posibilitatea producerii

viscolelor.9

3.5. Solul

Teritoriul communal Drăgănesti – este construit din următoarele resurse de

sol, grupate astfel:

1. Cernoziomuri cambice

2. Soluri brune roşcate

3. Soluri brune roşcate luvice (podzolite)

4. Soluri aluviale

5. Protosoluri aluviale

Din totalul suprafeţei existente, solurile aluviale ocupă suprafaţa cea mai

mare, urmate de solurile brune roşcate luvice, cernoziomurile cambice şi protosolurile

aluviale.

Terenuri agricole

În conformitate cu criteriile privind încadrarea terenurilor agricole pe clase de

calitate pentru cadastru calitativ, rezultă următoarele clase:

-clasa a I-a – terenuri de calitate foarte bună - 6%

7 Idem 6

8 Ielenicz, M. (2007), România – Geografie fizică: Climă, ape, vegetație, soluri, mediu, Editura Universitară,

București. 9 Idem 9


-clasa a-II-a terenuri de calitate bună -23%

-clasa a-III-a terenuri de calitate mijlocie -5418%

-clasa a-IV-a terenuri de calitate proastă -17%

Limitarea degradării terenurilor agricole

Din suprafaţa totală de teren agricol doar o mica parte sunt supuse unor

uşoare fenomene de degradare .

Totodată trebuie spus că s-au identificat suprafeţe afectate de fenomene de

sărăturare, acidificare, tasare şi terenuri cu exces de umiditate.

3.6. Vegetaţie şi fauna

In cadrul peisajului natural, vegetatia ocupa un loc insemnat, constituind unul

dintre factorii naturali cu mare importanta economica.

Comuna Drăgăneşti corespunde, din punct de vedere al florei si a faunei,

zonei de silvostepa. Varietatea speciilor, de la cele ierboase la cele arborescente,

fara sa se impuna o anumita greutate in ordonarea lor.

3.6.1. Vegetatia ierboasa: are un caracter stepic.

Buruienile sunt plante care cresc pe marginea drumului, pe terenurile virane,

prin gunoi si curti parasite.

Caracteristici zonei sunt: urzica (Urtica dioica), brusturii (Arctium lappa),

laurul porcesc (Natura stramonium) cu flori mari si albe ca niste palnii si maselarita

(Hyoscyamus niger) cu flori galbui, greu mirositoare.

Alaturi de acestea se mai intalnesc: stir (Amarantus); loboda (Chenopodium)

si holera (Xantium), scaiul cu fructe ovale si tari, care prinzandu-se cu usurinta de

blana animalelor se poate rsspandi pe sute de km.

Dintre plantele intalnite in crovuri, acolo unde se strange apa din topirea

zapezii si precipitatii, intalnim: pirul (Cztnodon dactilon), mohorul (Setraria glanca),

iarba grasa, ciubotica cucului, volbura, mazarichea, coada soricelului, papadia,

traista ciobanului s.a.

Multe dintre aceste plante sunt dusmani ai agriculturii, datorita perioadei

scurte de dezvoltare, înimultirii rapide si starpirii anevoioase.


Arbustii caracteristici zonei sunt: porumbarul (Prunus spinosa), paducelul

(Ecrataegus momogyma), lemnul cainesc (Ligustrum vulgar), gherghinarul

(Crataegus monogyna).

3.6.2. Vegetatia arborescenta

In zona de campie se pot admira complexe paduroase care apartin padurilor

de silvostepa.

Dintre plantele lemnoase pe care le intalnim in aceste paduri amintim: cedrul

(Quercus cerris), garnita (Quercusfrainetto), stejarul (Quercus robur), stejarul

brumariu (Quercus pedunculiflora), carpenul (Carpinus betulus), tei (Tillia

tomentosa), ulmul (Ulmus campestris), cornul (cornus mas).

Specia principala o formeaza stejarul propriu-zis sau tufanul, cum i se spune

in aceasta zona. El ocupa peste 80% din numarul exemplarelor pe unitatea de

suprafata (mp ).

La poalele padurii se intalnesc arbustii reprezentati de gherghinari, lemn

cainesc, porumbar, maces, sanger etc.

In cadrul vegetatiei ierboase care se intalneste in padure se numara:

ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scila bigfolia), rodul pamantului (Arum

maculatum), brebenelul (Corydalis cava, corydalis solida), fragulita (adoxa

moschatelina), untisorul (ficaria verna), care imbogateste si mai mult tabloul oferit de

natura. In a doua jumatate a lunii martie si inceputul lui aprilie infloreste urzica moarta

(lamium purpurem) si vinarita (asperla odorata) cu 7-9 frunze dispuse în verticil.

3.6.3. Vegetatia acvatica

Apare frecvent rogozul (Carex pseudocyperus, Carex scutiformis, Carex

vulpina), pipirigul (Scipus lacustris), papura (Typha latifolia) si, mai ales, trestia.

In apa apar lintita, matasea broastei (Spiogyra) si bradis (Myriophlium). In

apropierea malurilor, pe luncile apei, se intalnesc plante fixate in malul de pe fundul

apelor, ca :nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben (nuphar lutem), ciulinul de

balta (tropa nataus), broscarita (Potamogeton fluitans).

Fauna

Câmpia, ca principala forma de relief a comunei Drăgăneşti, reprezinta un

mediu de viata uniform. De aceea, in campul propriu-zis traiesc destul de putine

pasari (prin pomi sau tufisuri care raman pe alocuri).


3.6.4. Fauna de stepa

Cele mai cunoscute pasari din zona analizata sunt: vrabia, randunica

migratoare, cioara, stancuta, prepelita sau pitpalacul (Coturnix coturnix), care-si face

cuib printre ierburi si tufisuri, graurul (Sturnus vulgaris) asociat in stoluri mari,

ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra). Pasarile rapitoare sunt reprezentate

de eretele alb, sorecarul mare (Butec rufinus), uliul. Mamiferele caracteristice raman

rozatoarele.

Cele mai raspandite sunt: popandaul (Citelus citelus) si harciogul (Cricetus

cricetus), a caror arie de raspandire coincide cu arealul agriculturii intensive.

Alte rozatoare: soarecele de camp (Microtus arvalis), orbetele sau catelul

pamantului (Splax lucodon), sobolanul de camp (Apodemus agrarus), iepurele de

camp (Lepus europalus). Fauna zonei cuprinde si numeroase specii de insecte:

lacustele (Tettigonia viridissima), cosasii, greierii grasi (Bradyperus montadomi) si

calugarita (Mantia religiosa).

Dintre coleoptere, caracteristici sunt speciile de scarabei (Scarabaeus afinis),

care-si depun ouale in sfere mici de balegar, care ulterior sunt impinse cu picioarele

din spate spre locuri adapostite. Batracienii sunt reprezentati prin broasca raioasa

verde (Bufo viridis), iar bacertinienii prin soparla cu picioarele scurte (Ablepharus

kitaibeli). Dintre serpi putem mentiona sarpele dungat intalnit pe langa casa omului.

3.6.5. Fauna de padure

In padurile din zona silvostepei, pe langa diversitatea si numarul mare de

specii de plante, traiesc si o multime de specii de animale dintre care mai frecvente

sunt cele din grupul nevertebratelor.

Dintre acestea, se intalnesc melci, paienjeni, gandaci, fluturi, albine etc.

Cel mai cunoscut melc este melcul de livada (Helix pomatia), pe care il

vedem cand ploua alunecand pe solul si frunzisul umed.

Dintre coleoptere (gandaci) cel mai interesant dintre cei ce se intalnesc in

zona este radasca (Lucarus cervus).

Lepidopterele (fluturii) sunt reprezentati prin omida stejarului (Lzmantria

dispar) si fluturele de artar (Cossus cossus).

Foarte bogata este fauna marunta a frunzarului, formata din rame, miriapode,

viespi, paianjeni. Dintre vertebrate, in padurea din zona apar batracieni, reptile,

pasari si mamifere.


Un batracian des intalnit pe sistemul foliar al arborilor si arbuatilor este

brotacelul (Hila arborea).

Dintre reptile amintim: sarpele orb (Agnius fragilis), guaterul (Lacerata

viridis), serpii neveninosi- sarpele de casa (Natrix natrix) si sarpele de psdure

(Coronella austrica).

Din lumea passrilor, caracteristice zonei studiate sunt: privighetoarea

(Luscina luscina), pitigoiul (Parus lubrubia), ciocanitoarea (Dendrocopas medius),

ciocarlia de padure (Lulula arborea), pupaza (Upupa epops), fazanul (Phsianus

colchicus).

Mamiferele cele mai cunoscute sunt: iepurele, ariciul, bursucul, vulpea,

veverita, caprioara, capriorul, mistretul.

3.6.6. Fauna acvatică

Primul loc il ocupa fauna piscicola, alcatuita din diferite specii de apa dulce:

bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), platica (Abramis brana), rosioara

(Scardilius erythrophtalamus), linul (tinca tinca) etc.

Amfibienii sunt nelipsiti: broastele de lac (Rana suculenta si Rana ridibuna),

ca si buhaii de balta (Bombina bombina). In apele statatoare insectele sunt foarte

abundente.

Domina mustele de balta (Stratiomis Ephydra), tantari (Chironomus Aedea)

efemeroptere si libelule (Libelulla, Cordulia).

3.7. Resursele localitǎţii

Fondul funciar agricol constituie principala sursă naturală a teritoriului

comunei, funcţia dominantă în profilul economico – social, fiind dezvoltarea

agriculturii cu cele două ramuri principale: creşterea animalelor şi cultura vegetală.

Resursele care se regăsesc în solul şi subsolul comunei sunt resurse proprii

(terenuri arabile, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale).

Tabelul 2: Structura fondului funciar în comuna Drăgănești

Structura fondului funciar Hectare %

Intravilan 644 7.35

Extravilan 8.112 92.65

Suprafaţă totală 8.756 100

Teren arabil 6.807 90.59

Păşuni 685 9.12

Fâneţe 7 0.09


Vii și pepiniere viticole 11 0.15

Livezi şi pepiniere pomicole 4 0.05

Suprafaţă agricolă totală 7.514 100

Păduri 659 53.06

Ape/bălţi 224 18.04

Construcţii 219 17.63

Cǎi de comunicaţii și căi feratet 134 10.79

Terenuri degradate 6 0.48

Suprafaţă neagricolă 1.242 100

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus şi figura de mai jos,

suprafața agricolă ocupă 7.514 ha, reprezentând un procent de 85,81% din suprafaţa

totală administrativă.

Graficul 1: Structura fondului funciar şi schema suprafeţei totale


Tabelul 3: Componentele suprafeţei agricole în comuna Drăgănești

Suprafaţa agricolă 2018

Suprafaţa arabilă (ha) 6.807

Păşuni (ha) 685

Fâneţe (ha) 7

Vii și pepiniere viticole 11

Livezi și pepiniere pomicole 4

TOTAL 7.514 ha


http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table




Graficul 2. Componentele suprafeţei agricole în comuna Drăgănești


3.8.Infrastructură

O componentă importantă a spațiului rural și un element de prim ordin al

resurselor dezvoltării rurale este infrastructura, prin cele două laturi ale sale:

infrastructura fizică și infrastructura socială, care au un impact direct asupra gradului

de civilizație și de dezvoltare a satelor.

3.8.1. Infrastructura de transport rutier

O problemă semnificativă, care trebuie soluționată în vederea promovării

incluziunii sociale și a dezvoltării economice locale în general, este reprezentată de

infrastructură. În zonele rurale, drumurile locale au un rol cheie în asigurarea

accesului la rutele de comunicare naționale și, prin urmare, reprezintă principalele

centre economice, sociale și culturale ale județului și obiective de interes local.

Dezvoltarea economică și socială durabilă a zonelor rurale depinde în mod esențial

de îmbunătățirea infrastructurii rurale și a serviciilor de bază existente. În perspectiva

viitorului, zonele rurale trebuie să se plaseze într‐o poziție competitivă pentru

investiții, oferind în același timp populației locale standarde adecvate de viață în

comunitate și servicii sociale corespunzătoare. Drumurile, în mediu rural, reprezintă

principala cale de transport. Dezvoltarea și implicit calitatea acestora și a traficului ce

se desfășoară pe aceste drumuri mai au mult de recuperat până a ajunge la ceea ce

reprezintă normalitate la nivelul Uniunii Europene.



Deși infrastructura de bază a zonelor rurale (drumurile, alimentarea cu apă și

infrastructura canalizării) a fost susținută în ultimii ani atât prin fonduri naționale, cât

și prin fonduri UE, aceasta este încă subdezvoltată, limitând creșterea economică și

gradul de ocupare a forței de muncă, și afectează negativ calitatea vieții populației

rurale.

Drumurile ce strabat localitatea Drăgăneşti sunt:

Drumul Tip de îmbrăcăminte

Suprafata (ha)

Lungimea (km)

Autostrada A3 Ploiesti - Bucuresti Asfaltica 4,51 0,910

DN 1D Asfaltica 6,61 6,492

DJ100B 13,88 12,365

DJ101F Asfaltica 5,19 3,402

DJ102N 0,74 0,893

DJ147 Asfaltica 6,54 5,355

DC80A Pietruită 4,49 6,825

DC81 Asfaltică şi pietruită

3,93 4,468

DC81A Pietruită 1,82 1,250

■ BILANT TERITORIAL CAI DE COMUNICATIE LA NIVELUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL LOCALITATII DRĂGĂNEŞTI

CAI DE COMUNICATIE RUTIERA Suprafata

(ha) Lungime

(km)

Drumuri nationale (TOTAL): 11,12 7,402 Autostrada Bucuresti-Brasov A3 4,51 0,910 Drumul national DN1D 6,61 6,492 Drumuri judene (TOTAL): 26,35 22,015 Drumul judetean DJ100B 13,88 12,365 Drumul judetean DJ101F 5,19 3,402 Drumul judetean DJ102N 0,74 0,893 Drumul judetean DJ147 6,54 5,355 Drumuri comunale (TOTAL): 10,24 12,543 Drumul comunal DC80A 4,49 6,825 Drumul comunal DC81 3,93 4,468 Drumul comunal DC81A 1,82 1,250

Autostrada A3 Ploiești – București este cuprinsa pe teritoriul comunei

Drăgăneşti intre pozițiile kilometrice: km 41+365 – 42+27510 dreapta (C1) si stanga

(C2), limitele comunei in lungul drumului national 1D si autostrazii A3, prezentandu-

se astfel:

10

Cf. CNADNR, Directia Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti – Acord nr.6/28.06.2013 cu privire la PUG Draganesti, Prahova.


a) Limita administrativa a comunei Drăgăneşti, jud. Prahova, este

cuprinsa, pe:

- DN 1D intre km 9+641 – 16+122 dreapta, km 10+335 – 16+827 stanga,

- A3 intre km 41+365 - 42+275 dreapta (C1) si stanga (C2),

b) Intravilanul existent al comunei este cuprins intre:

- DN 1D intre km 10+971 – 11+142 dreapta.

Drumurile judeţene au partea carosabilă de 5,50 m, cu acostamente de 0,75

m, şi şanţuri pe ambele părţi, partea carosabilă este acoperită cu covor asfaltic în

stare foarte rea.

Transportul in comun

Transportul in comun, in comuna Drăgăneşti se realizeaza de catre companii

private ce au curse intre localitatile importante din judet.

3.8.2 Circulatia feroviara

În prezent comuna este tranzitata de linii de cale ferata Ploiesti Sud–

Slobozia cu gara in satul Drăgăneşti si o halta in satul Hătcărău, avand 10 curse pe

zi spre Ploiesti si 9 spre Slobozia.

Teritoiul administrativ al Comunei Drăgăneşti, judetul Prahova este strabatut

de linia c.f. Ploiesti Sud-Slobozia, interval Zanoaga-Drăgăneşti km c.f. 21+120 -

23+863; statia CF Drăgăneşti Prahova km c.f. 23+863 – 25+622 (1759m); interval c.f.

Drăgăneşti Prahova – Ciorani km c.f. 25+622 – 28+830. Lungimea c.f. pe teritoriul

administrativ al comunei Drăgănești este de 7,75km. Suprafata totala de teren

estimativa detinuta de Sucursala “CREIR CF” Bucuresti, pe raza Comunei

Drăgăneşti, judetul Prahova este de 233.518mp din care 198.366mp apartin

domeniului public CF si 35.152mp apartin domeniului privat CF11.

Zona de siguranta a infrastructurii feroviare publice cuprinde fasiile de teren,

in limita a 20m fiecare, situate de o parte si de alta a axei caii ferate, necesare pentru

amplasarea instalatiilor de semnalizare si de siguranta circulatiei si a celorlalte

instalatii de conducere operativa a circulatiei trenurilor, precum si a instalatiilor si

lucrarilor de protectie a mediului. Pe teritoriul localitatilor zonele de siguranta vor fi in

mod obligatoriu semnalizate.

11 Avizul SCREIR CF Bucuresti


Zona de protectie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe,

indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale

CFR, situata de o parte si de alta a caii ferate, precum si terenurile destinate sau

care servesc sub orice forma functionarii acesteia.

Constructiile si amenajarile amplasate in zona de protectie a infrastructurii

feroviare se vor autoriza numai cu avizul Sucursalei Companiei Nationale de Cai

Ferate “CREIR CF” Bucuresti si al Ministerului Transporturilor.

Rețeaua stradală a comunei DRĂGĂNEȘTI prezintă o serie de

disfuncționalități. Dintre cele mai importante amintim: lipsa unor trasee amenajate

pentru deplasarea utilajelor agricole, care să evite tranzitul localităților, precum și

evitarea drumurilor județene; lipsa spațiilor amenajate pentru circulația pietonală;

amenajarea necorespunzătoare și parțială a unor intersecții rutiere.

Reabilitarea drumurilor comunale, extinderea şi modernizarea trotuarelor în

comună, fac parte din proiectele prioritare ale comunei în următoarea perioadă și

trebuie să se facă în concordanță cu extinderea rețelelor de utilități.

3.8.3. Utilităţi publice

3.8.3.1. Alimentare cu apă

In prezent, in comuna Drăgăneşti exista retele de alimentare cu apa in satele

Drăgăneşti, Meri, Bărăitaru. Alimentarea cu apă se face prin intermediul a trei

gospodării de apă existente, in satele Meri, Bărăitaru si Cornu de Jos.

Reţeaua de distribuţie apă nu acoperă necesităţile tuturor utilizatorilor din

satele mentionate mai sus si nu este prezenta in satele Belciug, Tufani si Hătcărau.

Cei care nu sunt branşaţi la sistemul existent de distribuţie apă se

alimentează cu apă din fântâni individuale şi stradale, de tip rural, apă ce nu

îndeplineşte condiţiile de potabilitate prevăzute de standardele şi normele sanitare în

vigoare. Sistemul de alimentare din fântâni prezintă dezavantajele majore ale

exploatării stratului de apă freatic, şi anume :

- debite reduse;

- potabilitate incertă;

- lipsa măsurilor de protecţie sanitară;

- riscul infestării cu agenţi patogeni de la latrine şi depozite de gunoi;


- riscul poluării cu diverse substanţe chimice, urmare a utilizării

îngrăşămintelor chimice folosite pentru combaterea dăunătorilor în agricultură şi

silvicultură.

Sistemul de alimentare cu apa ce deserveste satele Drăgăneşti, Meri si

Bărăiţaru este administrat de catre Hidro Prahova S.A. si sistemul de alimentare cu

apă din satul Cornu de Jos, se afla în exploatarea şi întreţinerea SC VODNA APĂ

CANAL SRL, si se compune din:

Sursa de apa

Sursa de apa este subterana si se compune din trei foraje:

- doua in satul Meri (F1 si F2), amplasate la 260 m unul fata de celalalt,

pentru statia de apa din Meri;

- unul in satul Bărăiţaru (F3), pentru statia de apa din Bărăiţaru;

- unul in satul Cornu de Jos (F4), pentru statia de apa din Cornu de Jos.

Volumele si debitele de apa potabila autorizate sunt:

- zilnic maxim 197,0 mc 2,30 l/s anual: 66,0 mii mc

- zilnic mediu 137,0 mc 1,60 l/s anual: 55,0 mii mc

Functionarea este permanenta, 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalatii de captare

Captarea apelor se face prin intermediul a trei foraje cu urmatoarele

caracteristici:

Nr. crt.

Indicativ foraj

Adancime (m)

Nhs (m)

Nhd (m)

Q capabil (l/s)

1 F1 100 artezian 8,94 8,8

2 F2 100 artezian 8,50 8,6

3 F3 70 artezian 9,4 4,3

4 F4 100 artezian -7 6

Puturile sunt echipate cu electropompe submersibile tip Grundfos SP 17-2 de

1,1 kW.

În jurul puturilor forate se instituie zona de protectie sanitara cu regim sever,

zona de protectie sanitara cu regim de restrictie si perimetrul de protectie

hidrogeologica, zone determinate prin lucrarile „Studiu hidrogeologic aferent stabilirii

zonelor de protectie sanitara si a perimetrului hidrogeologic la captarea comunei

Drăgăneşti, satul Drăgăneşti, jud. Prahova” – pentru forajele F1 si F2, „Studiu


hidrogeologic aferent stabilirii zonelor de protectie sanitara si a perimetrului

hidrogeologic la captarea comunei Drăgăneşti, satul Bărăiţaru, jud. Prahova” – pentru

forajul F3 si „Studiu hidrogeologic aferent stabilirii zonelor de protectie sanitara si a

perimetrului hidrogeologic la captarea comunei Drăgăneşti, satul Cornu de Jos, jud.

Prahova” – pentru forajul F4, astfel:

- la toate cele patru puturi zona de protectie sanitara cu regim sever coincide

cu zona de protectie sanitara cu regim de restrictie, fiind instituita pe o raza de 10 m

in jurul fiecarui foraj;

- permimetrul de protectie hidrogeologica pentru toate cele patru foraje este

cuprins intre raurile Prahova si Cricovul Sarat.

Instalatii de tratare

Tratarea apei se face automatizat prin intermediul a trei statii de clorinare

pentru fiecare sistem de alimentaree cu apa, prevazute cu aparate de dozare clor

gazos tip Group Romet, in rezervoarele de inmagazinare.

Instalatii de aductiune si inmagazinare a apei

Statia de apa pentru alimentarea cu apa a satelor Drăgăneşti si Meri:

- conducta de aductiune din PEHD cu De 125 mm si L = 260 m care

capteaza debitul de apa pompat din cele doua foraje in rezervorul de inmagazinare;

- rezervor de inmagazinare a apei R1 suprateran cu V = 500 mc,

executat din panouri metalice preuzinate (1,22 x 1,22) amplasat in satul Meri, langa

forajul F1, statia de clorinare si statia de pompare;

- statie pompe echipata cu trei pompe Grundfos (2+1) tip CR 16-30/2 cu

turatie variabila avand Q = 30 mc/h, P = 5,5 kW, n = 2800 rot/min, H = 36,0 mCA,

care asigura pomparea in reteaua de distributie.

Statia de apa pentru alimentarea cu apa a satului Bărăiţaru:


capteaza debitul de apa pompat din forajul F3 in rezervorul de inmagazinare;

- rezervor de inmagazinare a apei suprateran R2 cu V = 200 mc,

executat din panouri metalice preuzinate (1,22 x 1,22) amplasat in satul Bărăiţaru,

langa forajul F3, statia de clorinare si statia de pompare;

- statie pompe echipata cu trei pompe Grundfos (2+1) tip CR 16-30/2 cu



Statia de apa pentru alimentarea cu apa a satului Cornu de Jos:



capteaza debitul de apa pompat din forajul F4 in rezervorul de inmagazinare;

- rezervor de inmagazinare a apei suprateran R3 cu V = 150mc,

suprateran, paralelipipedic, este din structură metalică tip BRAITHWAITE si este

amplasat pe o fundaţie - radier şi grinzi din beton armat. Din rezervor, prin

intermediul unei conducte din PEHD, Dn =150 mm, apa este dirijata către staţia de

pompe.

- statie pompe echipata cu trei pompe Grundfos (2+1) tip CM 25-3 A cu



Retea de distributie a apei

- in satul Drăgăneşti reteaua de distributie este din conducte PEHD-PE,

in sistem ramificat si inelar, De 63 - 200 mm, Ltotal = 9,553 km;

- in satul Bărăiţaru reteaua de distributie este din conducte PEHD-PE, in

sistem ramificat si inelar, De 63 - 125 mm, Ltotal = 6,866 km.

- in satul Cornu de Jos, reteaua de distributie este din conducte PEHD, in

sistem ramificat si inelar, De 63 - 125 mm, Ltotal = 4,200 km.

Apa pentru stingerea incendiilor:

- volumul intangibil: Vi = 205,58 mc in rezervorul R1 cu V = 500 mc

Vi = 100,00 mc in rezervorul R2 cu V = 200 mc

- debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu din

surse este 2,5 l/s

Volumele de apa asigurate in surse pentru alimentarea cu apa potabil si

tehnologica a folosintei:

- regim nominal: Vzi = 197,0 mc/zi; Van = 66 mii mc

- regim minim: Vzi = 137,0 mc/zi; Van = 55 mii mc

Modul de folosire a apei:

- necesarul de apa (mc/zi) maxim 175,9

mediu 122,3

- cerinta totala de apa (mc/zi) maxim 197,0

mediu 137,0


3.8.3.2. Canalizare

În prezent, comuna Drăgăneşti nu dispune de retea de canalizare a apelor

menajere, evacuarea acestora din gospodarii facandu-se descentralizat, prin latrine

uscate, fose septice, puturi absorbante. Acest lucru se constituie intr-un factor de

poluare a apelor de suprafata, apa din straturile superficiale de pana la 150cm

adâncime fiind nepotabila, conform buletinelor de analiza.

Avand in vedere situatia existenta, se mentioneaza ca este strict necesara

respectarea legislatiei privind protectia apelor, prin asigurarea unei distante de

protectie de 10min jurul captarilor acviferelor si prin realizarea sistemului de

canalizare al apelor uzate (conform: Legea apelor nr. 107/1996, art. 16 si 19; HG

930/11.08.2005 a Normele speciale din 11 august 2005 privind caracterul si marimea

zonelor de protectie sanitarasi hidrogeologica si a Ordinului 119 din 4 fev 2014

pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al

populatiei).

3.8.3.3. Alimentare cu energie electrică

In prezent, satele comunei Drăgăneşti sunt alimentate cu energie electrica

din sistemul energetic national, prin intermediul posturilor de transformare alimentate

din LEA 20kV-ZANOAGA astfel :

Nr crt

Sat PTA

1 BELCIUG PTA 2114 – 20/0,4KV

2 DRĂGĂNEŞTI

PTA – 2119 - 20/0,4KV – Scoala

PTA 74 – 20/0,4KV – Gara

PTA – 2113 - 20/0,4KV – S.C. Metaloplas S.A.

PTA – 2120 - 20/0,4KV – S.C. Metaloplas S.A.

PTA 2118 – 20/0,4KV

PTA 116 – 20/0,4KV

3 MERI

PTA – 20/0,4KV-Primarie

PTA 2121 – 20/0,4KV – Scoala

PTA 2122 – 20/0,4KV

PTA 2115 – 20/0,4KV – S.C. Triticum S.A

PTA 2123– 20/0,4KV – Casa de Vanatoare

4 CORNU DE JOS PTA 2113 – 20/0,4KV - Biserica

PTA 2112 – 20/0,4KV

5 TUFANI PTA 3146– 20/0,4KV

6 HĂTCĂRĂU PTA 3201– 20/0,4KV

7 BĂRĂITARU

PTA 1089 – 20/0,4KV

PTA f.n – 20/0,4KV -Statie clorinare

PTA 68 - 20/0,4KV – Centru

PTA 1122


Posturile de transformare sunt de tip aerian. Consumatorii sunt alimentati din

LEA 0,4kV, prin bransamente aeriene. Reteaua de distributie publica este de tip

neizolat. Iluminatul public se realizeaza din circuitele de iluminat ale LEA 0,4kV.

Comuna Drăgăneşti este strabatuta de linia electrica aeriana de 110kV Valea

Calugareasca-Urziceni.

3.8.3.4. Alimentare cu gaze naturale

În prezent locuitorii comunei Drăgănești nu dispun de alimentare cu gaze

naturale, dar aceastǎ utilitate edilitarǎ face parte din proiectele prioritare ale comunei

în perioada 2021 – 2027.

3.8.3.5. Salubrizare

Deseurile menajere sunt colectate de catre societatea S.C. Rosal Grup SA si

transportate la statia de colectare, selectare si transfer din comuna, unde sunt sortate

si valorificate. Deseurile care rămân in urma sortarii sunt transportate la rampa de

gunoi de la Boldesti-Scaieni.

3.8.4. Locuinţe

Avand in vedere ca fondul locuibil este intr-o stare medie si indicii de locuire

indica un confort sub media de judet, se apreciaza ca populatia va continua

imbunatatirea nivelului de confort al locuintelor existente prin:

• Reparare, consolidare, modernizare;

• Extinderi cu camera de locuit;

• Extinderi cu dependinte si anexe;

• Extinderea lucrarilor de alimentare cu apa;

• Introducerea canalizarii.

Necesitatile de teren pentru constructii de locuit se pot satisface eficient doar

prin asigurarea unui flux productiv de funciar in toate zonele intravilanului, care sa

furnizeze permanent investitorilor terenuri aflate in proprietate particulara.

Extinderile in suprafete mari pe terenuri agricole introduce in intravilan fara

retea stradala se vor face pe baza unor studii (P.U.Z. – specificate in reglementarile

urbansitice). Zona de locuit este prevazuta a fi protejata de zonele producatoare de

disconfort. Astfel, au fost rezervate zone de protectie sanitara a locuintelor

dimensionate conform normelor si prevazute în general cu plantații de protecție,

astfel:

• Cimitire – 50m;


• Zone industriale conform studiilor de impact – 10m;

• Zone agricole conform studiilor de impact – 200m;

• Dispensar veterinar – 30m.

Suprafaţa ocupată de locuinţe în intravilanul comunei este de circa 78.841

mp. Din datele furnizate de către Consiliul Local Drăgănești și din datele prelucrate

de la Institutul Național de Statistică, putem afirma că numărul de gospodării din

comună se ridică la 2.055 (la nivelul anului 2018).

Tabelul nr. 4: Situaţia suprafeţei locuibile şi a sistemului de locuinţe

Caracteristici 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Locuinţe existente - total - număr 2023 2029 2032 2039 2044 2054 2058 2055 Locuinţe în proprietatea majoritară

de stat - număr 1 1 1 1 1 1 1 1

Locuinţe în proprietatea majoritar

privată - număr 2022 2028 2031 2038 2043 2053 2057 2054

Suprafaţă locuibilă – total - mp 61768 75949 76307 76688 77120 77426 78307 78841 Suprafaţă locuibilă – proprietate

majoritară de stat - mp 699 32 32 32 32 32 32 32

Suprafaţă locuibilă – proprietate

majoritar privată - mp 61069 75917 76275 76656 77088 77394 78275 78809



Pentru grupa de indicatori privind spaţialitatea locuinţelor, în comuna

Drăgănești, se înregistrează valori superioare sau comparabile cu cele ale mediei pe

judeţ sau pe ţară. Suprafaţa locuibilă este de 16,09 m²/persoană mai mică cu

5.32m²/persoană decât media pe țară care este de 21.41 m²/persoană.

Alte grupe de indicatori analizaţi au fost numărul de persoane/gospodărie.

Ȋn comuna Drăgănești s-a înregistrat în anul 2016: 2.38 persoane/gospodărie,

valoare superioară mediei pe ţară, care este de 2,21 persoane/locuinţă.

Tabelul nr.5: Situaţia construcţiilor de locuinţe în ultimii ani

Caracteristici 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Locuinţe terminate – total - număr

1 9 9 10 7 15 8

Locuinţe terminate din fondurile poblice - număr

1 9 9 10 7 15 8

Locuinţe terminate din fondurile private – număr

1 9 9 10 7 15 8

Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (exclusiv pentru colectivităţi) - număr

11 8 13 16 14 6 10 7

Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (exclusiv pentru colectivităţi) - mp

1307 551 1763 2036 1750 737 1033 749

Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=LOC101B



http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=LOC101B


Fondul de locuinţe construite este unul dintre punctele forte ale spaţiului rural

analizat, care spre deosebire de alte elemente componente ale acestui spaţiu, a

înregistrat după 1990 o evoluţie favorabilă atât din punct de vedere cantitativ, cât şi

calitativ.

3.9. Populaţia

Populaţia reprezintă elementul de bază al potenţialului economic al unui

teritoriu, astfel cunoaşterea aspectelor privind numărul, structura şi evoluţia acesteia

în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor. Populația rurală reprezintă

cea mai dinamică componentă a spațiului rural și o resursă potențială deosebit de

importantă pentru dezvoltarea satelor, cu rol hotărâtor în definitivarea politicilor de

dezvoltare rurală.

Populaţia comunei DRĂGĂNEȘTI, reprezentată prin totalitatea oamenilor ce

locuiesc pe teritoriul acestui spaţiu geografic, diferă ca număr în decursul zecilor şi

sutelor de ani. Evoluţia demografică a comunei DRĂGĂNEȘTI, aşa cum rezultă din

statisticile vremii, reflectă atât dezvoltarea în timp a localităţii, cât şi procesul istoric

de formare a satelor acesteia. Numărul exact de locuitori, la o anumită dată, se poate

afla numai în urma recensămintelor. Este cunoscut faptul că spaţiul comunei

DRĂGĂNEȘTI a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, dar datele despre

populaţia aşezată aici nu sunt precise.

La nivelul anului 2019 comuna Drăgănești are o populaţie totalǎ de 4.787

locuitori. Astfel, din punct de vedere procentual populaţia comunei Drăgănești

reprezintǎ aproximativ 0,60% din populaţia totalǎ a judeţului Prahova. Nu se întrevăd

evoluţii deosebite pe termen scurt şi mediu la acest capitol. Singurele măsuri care pot

influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică sunt cele legate de activităţile

economice şi de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administraţia

locală.

Tabelul nr. 6: Situaţia populaţiei în decursul anilor 2010 – 2017

Populaţie 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Populaţie totală – 1 iulie (stabilă)

5027 5020 4989 4952 4924 4876 4831 4805

Populaţie la 1 iulie – masculin

2454 2462 2449 2428 2412 2386 2363 2356

Populaţie la 1 iulie – feminin

2573 2558 2540 2524 2512 2490 2468 2449

Populaţia totală la 1 ianuarie (stabilă)

5030 4984 4984 4944 4879 4859 4820 4787


Populaţia la 1 ianuarie – masculin

2469 2454 2450 2418 2382 2373 2364 2353

Populaţia la 1 ianuarie – feminin

2561 2530 2534 2526 2497 2486 2456 2434

Născuţi vii 34 49 63 52 47 55 49 34 Decedaţi 82 72 75 93 76 85 68 - Căsătorii 7 21 25 17 21 33 21 - Divorţuri 5 6 3 : 7 4 4 - Stabiliri de reședință în localitate

5 13 11 8 15 10 15 -

Plecări cu reședință din localitate

40 39 54 64 54 43 51 -

Spor -35 -26 -43 -56 -39 -33 -36 -

Stabiliri cu domiciliul in localitate

79 84 104 76 87 90 94 -

Plecări cu domiciliul din localitate

62 95 85 103 108 90 96 -

Spor 17 -11 19 -27 -21 0 -2 -

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP201


http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP212B

3.9.1. Indicatori demografici

În cadrul populaţiei comunei DRĂGĂNEȘTI nu a existat niciodată o egalitate

numerică între sexul masculin şi cel feminin. De exemplu, pentru perioada analizată,

structura populaţiei pe sexe, din comuna DRĂGĂNEȘTI apare conform tabelului următor:

Tabelul 7: Structura populaţiei pe sexe şi densitatea populaţiei

Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Populaţie total: 5030 4984 4984 4944 4879 4859 4820 4787

- masculin 2469 2454 2450 2418 2382 2373 2364 2353 - feminin 2561 2530 2534 2526 2497 2486 2456 2434

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP107D

Structura pe sexe a populaţiei comunei este echilibrată, în anul 2019, conform

datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, din numărul total al locuitorilor 4.787, 2.353

persoane (49.15%) sunt bărbaţi şi 2.453 (50.85%) sunt femei.

Tabelul 8. Sporul natural în comuna, în perioada 2010-2016

Indicatori demografici 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Numărul născuţilor vii 34 49 63 52 47 55 49

Număr persoane decedate 82 72 75 93 76 85 68

Sporul natural -48 -23 -12 -41 -29 -30 -19 Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP210D

Sporul natural este indicele demografic care caracterizează creşterea sau

scăderea numărului unei populaţii. Acesta reprezintă diferenţa dintre valorile


http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP201






natalităţii, respectiv a numărului născuţilor vii şi valorile mortalităţii, respectiv a

numărului persoanelor decedate, în cursul unui an.

Natalitatea a înregistrat, în intervalul analizat o evoluție oscilatorie în

perioada 2012-2018, cu valorea maximă în anul 2014 de 63 născuți vii. Scăderea

natalităţii şi creşterea mortalităţii constituie, în primul rând, efectul negativ al

transferului masiv de populaţie rurală spre oraş.

Deplasările cu caracter definitiv au transformat comuna analizată într-un

întins spaţiu exportator de forţă de muncă, reducând treptat vitalitatea biologică a

colectivităţii DRĂGĂNEȘTI.

Graficul 3. Evoluţia indicatorilor demografici în perioada 2012-2018

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP308A


Populaţia umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanenţă

schimbărilor ca urmare a influenţei mişcării naturale (naşterile şi decesele) şi a mişcării

migratorii (imigrările şi emigrările). Conform Institutului Naţional de Statistică, situaţia

populaţiei comunei DRĂGĂNEȘTI, între anii 2012-2018, se prezintă astfel:

Tabelul 9. Evoluţia populaţiei în decursul anilor 2012 – 2018

Populaţie 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Căsătorii 7 21 25 17 21 33 21 Divorţuri 5 6 3 : 7 4 4

Stabiliri de reședință în localitate 5 13 11 8 15 10 15

Plecări cu reședință din localitate 40 39 54 64 54 43 51

Spor -35 -26 -43 -56 -39 -33 -36

Stabiliri cu domiciliul in localitate 79 84 104 76 87 90 94

Plecări cu domiciliul din localitate 62 95 85 103 108 90 96

Spor 17 -11 19 -27 -21 0 -2








Structura populaţie pe sexe se poate observa în graficul de mai sus, putând afirma că

în perioada 2010-2017, ponderea din total populaţie este în favoarea populaţiei feminine

Grafic. 4. Evoluţia populaţie pe sexe, în comuna DRĂGĂNEȘTI în intervalul

2012-2019



Din punct de vedere al sosirilor şi plecărilor, la nivelul comunei

DRĂGĂNEȘTI, pentru perioada analizată (2012-2018) se constată o uşoară

superioritate a celor care pleacă cu reşedinţa din comuna, comparativ cu cei care se

stabilesc cu reşedinţa pe aceste meleaguri. În anul 2018 se înregistrează un număr

de 51 plecări cu domiciliu din localitate şi 15 stabiliri de domiciliu, rezultând astfel un

spor migratoriu negativ (-36 persoane) pentru comuna analizată.

Grafic. 5. Evoluţia stabilirilor şi plecărilor din localitate, în intervalul 2010-2016



Se poate afirma că migraţia, privită ca mişcare în spaţiu a unei populaţii,

reprezintă o componentă principală a acesteia, alături de natalitate şi mortalitate.

Totuşi, importanţa mişcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul

reproducerii populaţiei, deoarece, prin intermediul acesteia se realizează numai o






deplasare a unor efective de populaţie dintr-o colectivitate în alta. Evoluţia în timp a

numărului şi structurii populaţiei este şi rezultatul mişcării migratorii. Mişcarea

migratorie desemnează forma de mobilitate geografică, care constă în schimbarea

statului rezidenţial. Datorită existenței și permanentizării fluxurilor de populație urban-

rural s-a înregistrat, în ultimul deceniu, o creștere numerică și procentuală evidentă a

numărului de locuitori prezenți în comună.

3.10. Forţa de muncă

La nivelul comunei Drăgănești îşi desfǎşoarǎ activitatea PF-uri, SRL-uri

având ca domeniu de activitate comerţ şi prestǎri servicii, alimentaţie publicǎ,

construcţii.

Forţa de muncă din comuna Drăgănești, este cuprinsă din angajaţii

Consiliului Local, angajaţii societăţilor comerciale din comună (buticuri), şi celelalte

societăţi mai importante.

3.11. Educaţie

Procesul de învăţământ în comuna Drăgănești se desfaşoară în cadrul a 6

instituţii de învăţământ, trei grădiniţe şi respectiv trei şcoali cu clasele I – VIII. În

aceste instituţii îşi desfăşoară activitatea un număr de 34 cadre didactice (la nivelul

anului 2018 conform INSSE). De asemenea comuna Drăgănești dispune de o bazǎ

sportivǎ.

Tabelul nr. 10: Situaţia învăţământului din comuna Drăgănești

Învăţământ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Unităţi de învăţământ – total 1 1 1 1 1 1 1 Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special 1 1 1 1 1 1 1 Primar si gimnazial : 1 1 1 1 1 1 Populația școlară 614 608 615 570 541 532 536 Copii inscrisi in gradinite 133 125 115 100 96 110 119 Elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar 481 483 500 470 445 422 417 Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 481 483 500 470 445 422 417 Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv invatamantul special) 258 264 274 264 256 243 241 Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul special) 223 219 226 206 189 179 176 Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial 481 483 500 470 445 422 417 Elevi inscrisi in invatamantul primar 258 264 274 264 256 243 241 Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial 223 219 226 206 189 179 176 Personal didactic 35 34 35 37 39 34 34 Invatamant prescolar 6 6 6 6 6 6 6


Invatamant primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 29 28 29 31 33 28 28 Invatamant primar (inclusiv invatamantul special) 14 13 14 14 16 12 11 Invatamant gimnazial (inclusiv invatamantul special) 15 15 15 17 17 16 17 Invatamant primar si gimnazial : 28 29 31 33 28 28 Invatamant primar : 13 14 14 16 12 11 Invatamant gimnazial : 15 15 17 17 16 17

Săli de clasă şi cabinete şcolare 13 14 17 20 19 20 20 Laboratoare şcolare 2 : 3 : : : : Săli de gimnastică - total : : : : : : : Terenuri de sport : : 1 1 1 1 1 PC-uri – total 39 37 40 33 39 40 41

Sursa: statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

3.12. Culte, cultură şi artă

În comuna Drăgănești îşi desfǎşoarǎ activitatea un cǎmin cultural. În comunǎ

se mai aflǎ şi o bibliotecǎ.

Biblioteca sǎteascǎ a luat fiinţǎ abia în 1938 când Fundaţia Culturalǎ

Românǎ, înzestreazǎ comuna Drăgănești cu 230 de volume frumos legate în pânzǎ,

cǎrţi ce aveau un puternic caracter agricol, gospodǎresc şi sǎtesc.

Cultura şi arta 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Biblioteci – total - număr 2 2 2 2 2 2 2

Biblioteci publice - număr 1 1 1 1 1 1 1

Volume existente în biblioteci - numǎr 13584

13680

13338

14013

14237

14377

14477 Cititori activi la biblioteci – numǎr 570 455 373 3166 341 313 326

Volume eliberate – numǎr 3315 1666 1541 714 655 695 618

Personal angajat în biblioteci 1 1 1 1 1 2 2

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ART107A

.

Astăzi, când facem parte din familia unită a ţărilor europene, când relaţiile

dintre aceste state, bazate pe încredere şi întrajutorare, sunt mult mai prietenoase,

când graniţele devin treptat doar imaginare, naţiunile pot dăinui în timp prin ce au mai

trainic şi mai valoros.

Pentru ca generaţiile care ne urmează să cunoască rădăcinile poporului şi

evoluţia sa pe treptele istoriei, este de datoria noastră, a celor cu misiunea de

educatori, să le lăsăm cât mai puţin alterată zestrea de care vorbeam, pentru a ne

recunoaşte şi a nu uita că am fost şi că suntem români. Oriunde, în Europa şi în

lume, oricâtă unitate în diversitate ar exista, ceea ce ne păstrează identitatea sunt

graiul, portul şi obiceiurile.

SDL%20DRĂGĂNEȘTI_Varianta%20finala_CAP%201.doc

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ART107A


Spiritualitatea crestin-ortodoxa din comuna este reprezentata prin sase

parohii care au imprumutat unele elemente din cultul ortodox si din folclorul tracic al

inaintasilor nostrii reusind sa se deosebeasca in linii mari si sa creeze astfel stilul

local original.

Biserica Sf. Nicolae si Sf. Ilie Tesviteanul – Drăgănești;

Biserica Sf. Imparati Constantin si Elena - Meri;

Aşa cum ne indică pisania fixată în frontispiciul clopotniţei, Biserica „Sfinţii

Împăraţi Constantin şi Elena“ din Meri a fost zidită între anii 1857 şi 1860, fiind ctitoria

fraţilor Atanasie, Constantin şi Irina Xenocrat, al căror mormânt funerar, din marmură

masivă de culoare neagră, de importanţă istorică şi arhitectonică, se află în curtea

bisericii.

Fraţii Xenocrat erau cunoscuţi la vremea respectivă pentru activităţile din

domeniul medical şi din cel al negustoriei, dar şi pentru numeroasele acţiuni

filantropice. În prima parte a testamentului său, Constantin Xenocrat enumera

„averea sa nemişcătoare: moşia Drăgăneşti - Prahova; o pereche de case mari aflate

pe Calea Văcăreşti nr. 19; două perechi de case de pe aceeaşi cale, la nr. 55; un loc

viran alături de casele mari, două perechi de căsuţe în Str. Corbului din Suburbia

«Sfântul Nicolae»“, tuturor construcţiilor menţionându-le destinaţia. „Casele mari erau

destinate înfiinţării unui spital cu 32 de paturi, iar casele mici de la nr. 55, locuinţei

medicului şi intendentului spitalului. De asemenea, lăsa 15.000 de lei la dispoziţia

Consiliului de miniştri al Regatului Greciei, din care 1.000 de lei să fie subvenţie

pentru Spitalul filantropic al săracilor din Atena, iar 14.000 pentru diferite stabilimente

de binefacere. 4.800 lei au fost lăsaţi pentru întreţinerea «Capelei fraţilor Xenocraţi»

din Drăgăneşti - Prahova (biserica Parohiei Meri desprinsă din Parohia Drăgăneşti,

unde cândva se aflau curtea şi casele postelnicului Şerban Cantacuzino, viitorul

domn al Ţării Româneşti, între 1678 şi 1688), iar 1.700 lei Azilului «Elena Doamna»,

pentru măritatul fetelor orfane crescute aici“, ne povesteşte parohul de la Meri,

preotul Marian Ciortan.

Înnoirea bisericii

Biserica din Meri este înconjurată de ziduri masive din cărămidă, înalte de

aproape 2 m şi groase de circa 60 cm, şi este zidită în formă de cruce, prevăzută în

partea exterioară cu piloane şi capiteluri dreptunghiulare. Pictura în stil bizantin a fost

realizată în anul 1861, iar la cutremurul din 1940 a suferit unele degradări, fapt ce a

condus la reparaţii realizate în 1946, implicit la repictarea bisericii, încheiată în 1985.


„Ceea ce caracterizează această biserică este pictura în stil bizantin, predominând

culoarea bleu, iar catapeteasma din lemn prezintă gravuri sculptate de o rară

frumuseţe.

Diverse obiecte de cult, cum ar fi Sfânta Cruce, Chivotul, Sfântul Potir,

datează din anul 1861 şi sunt confecţionate din metal, fiind gravate cu chipuri de

heruvimi şi Sfinţi Evanghelişti, toate donate de ctitorii bisericii şi înregistrate în

patrimoniul naţional datorită vechimii şi importanţei artistice. Diverse cărţi de cult,

cum ar fi Mineiul şi Ceaslovul cu caractere chirilice, datează din anul 1831, iar icoana

Maicii Domnului pictată pe lemn, din anul 1803“, ne mai spune preotul de la Meri.

În ultimii ani s-au reparat clopotniţa şi acoperişul bisericii, sfântul lăcaş fiind

racordat la iluminatul public prin intermediul a patru proiectoare şi la reţeaua de apă

curentă, iar pridvorul a fost reamenajat.

S-au cumpărat noi obiecte liturgice, cărţi de cult, mobilier, acoperăminte şi

veşminte noi.

Acoperişul bisericii a fost înlocuit în întregime de credincioşii din parohie cu

materialul oferit de Primăria comunei Drăgăneşti, care alocă anual o sumă de bani

din bugetul local pentru parohiile comunei. „La Meri, primăria a oferit materiale pentru

acoperişul bisericii, iar fiecăreia dintre parohiile comunei i se plăteşte contractul de

salubrizare.

Anual, sau de câte ori e nevoie, mergem şi le facem curăţenie în curte şi prin

cimitire, iar în fiecare an oferim o sumă din bugetul local pentru fiecare parohie. Şi

sprijinim diverse lucrări administrative, în funcţie de buget“, ne-a declarat Ion

Dumitrache, primarul comunei Drăgăneşti, care, de când ocupă această funcţie, a

făcut tot posibilul ca locuitorii comunei să fie mândri de satele în care locuiesc.


Biserica Sf. Ioan Botezatorul - Bărăiţaru;

Biserica Adormirea Maicii Domnului - Belciug;

Biserica tuturor sfintilor - Cornu de Jos;

Biserica Sf. Nicolae - Hătcărau;

Infrastructura culturală:

Camine Culturale: sat Drăgăneşti, sat Bărăiţaru;

Biblioteca: sat Drăgăneşti;

Asezaminte de cult;

Evenimente culturale cu caracter traditional:

In fiecare an, pe data de 9 Mai, se sarbatoreste Ziua Comunei, Ziua Europei,

Ziua Eroilor, prin spectacole de muzica usoarasi populara, concursuri cu

tematicascolara, turnee la diferite discipline sportive.

Pe 15 ianuarie se sarbatoreste „Seara litarara Mihai Eminescu”;

21 mai se sarbatoreste hramul bisericii Sf. Constantin si Elena;

20 iulie – hramul bisericii Sf. Nicolae si Sf. Ilie;

25 octombrie – comemorare istorica, Ziua Armatei Romane;

27 decembrie – spectacol de obiceiuri traditionale „colinda de inima si suflet”;

Comuna Dragăneşti este înfrăţită cu comuna belgiana Ottignies Louvein La

Neuve. Comuna Dragăneşti face parte din Asociaţia Grupul de Acţiune Locală

Meleagurile Cricovului care a fost înfiinţată legal în data de 22 septembrie 2016 iar în

data de 25.noiembrie 2016 a fost semnat contractul de finanţare în cadrul Axei

LEADER din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Asociaţia

Grupul de Acţiune Locală Meleagurile Cricovului este o entitate ce reprezintă un

parteneriat public–privat, care reuneşte 55 de parteneri (13 autorităţi publice; 42

reprezentanţi ai sectorului privat şi ai societăţii civile) din zona sud-est a judetului

Prahova (comunele: Albesti – Paleologu, Bucov, Plopu, Ceptura, Ciorani, Drăgăneşti,

Gornet Cricov, Iordăcheanu, Tataru, Sălciile, Valea Călugărească, şi oraşul Urlaţi) si

o zona din nord-vestul judetului Ialomiţa (comuna Jilavele), acoperind un teritoriu cu

13 localităţi şi cu o populaţie de aproximativ 69.926 locuitori.

3.13. Sănătate

Reforma sistemului de sǎnǎtate are ca principale obiective îmbunǎtǎţirea

stǎrii de sǎnǎtate a populaţiei, creşterea eficienţei utilizǎrii resurselor şi creşterea

nivelului asistenţei medicale acordate populaţiei şi a calitǎţii serviciilor medicale.


Mǎsurile de reformǎ privesc, în principal restructurarea modului de

organizare şi furnizare a serviciilor destinate îngrijirii sǎnǎtǎţii şi schimbarea modului

de finanţare a activitǎţii şi sunt centrate pe introducerea asigurǎrilor sociale de

sǎnǎtate.

Asigurarea serviciilor medicale în comuna Drăgănești se face de cǎtre un

dispensar uman.

Tabelul nr. 11: Situaţia sistemului de sănătate din comună

Sănătate 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Medici de familie-proprietate publică-număr - - - - - - - Medici de familie-proprietate privată -număr 4 4 4 4 4 4 2 Personal mediu sanitar-sector public-persoane 1 1 1 1 1 - - Personal mediu sanitar-sector privat-persoane 3 4 4 5 5 5 5 Stomatologi 1 1 1 1 1 1 1 Farmacisti 1 1 1 1 1 1 1 Cabinete medicale individuale (de familie) - sector public

- - - - - - -

Cabinete medicale individuale (de familie)-sector privat

3 3 3 3 3 2 3

Cabinete stomatologice - sector public - - - - - - - Cabinete stomatologice - sector privat 1 1 1 1 1 1 1 Farmacii 1 1 1 1 1 1 1

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ART108B

3.14. Asistenţǎ socialǎ

Serviciul de asistenţǎ socialǎ este organizat în cadrul primǎriei ca serviciu

distinct.

3.15. Agricultură

Condiţiile geografice şi climaterice ale zonei au determinat locuitorii sǎ

practice o serie de activitǎţi predominant agricole cum ar fi: cultura pomicolǎ,

cultivarea plantelor şi creşterea animalelor.

Fondul funciar al comunei pe categorii de folosinţǎ se prezintǎ în tabelul

urmǎtor, astfel:

Tabelul nr. 12. Fondul funciar al comunei Drăgănești la nivelul anului 2018

Agricultura 2018 SUPRAFATA AGRICOLA

Suprafaţa arabilǎ - ha 6.807

Suprafaţa – livezi şi pepiniere pomicole – ha 4

Suprafaţa – pǎşuni – total - ha 685

Suprafaţa – fâneţe – total – ha 7

Suprafaţa – vii – total – ha 11

Total suprafaţǎ agricolǎ 7.514

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ART107A


SUPRAFATA NEAGRICOLA

Suprafaţa cu pǎduri – total – ha 659

Suprafaţa cu ape/bǎlţi - total – ha 224

Suprafaţa ocupatǎ cu construcţii - total – ha 219

Suprafaţa – cǎi de comunicaţii şi cǎi ferate - total – ha 134

Suprafaţa – terenuri degradate şi neproductive - total – ha 6

Total suprafaţǎ neagricolǎ 1042

TOTAL 8.756

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B

Modul de utilizare al terenurilor relevă o a pondere a terenurilor arabile

de (90.59%) secondată, la mere distanţă de păşuni (9.12%).

Pentru Comuna Drăgăneşti , strategia dezvoltării agriculturii trebuie să aibă

în vedere:

- integrarea producției agricole cu industria alimentară, rețeaua de

depozitare, transport;

- refacerea efectivelor de animale pentru satisfacerea în parte a cerințelor

populației;

- realizarea securității alimentare;

- distribuție și comercializare, corespunzător cerințelor de consum.

Grafic 6. Ponderea terenurilor agricole şi neagricole din suprafaţa totală a

comunei Drăgănești la nivelul anului 2018


http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B



Grafic 7. Situaţia terenurilor neagricole în comuna Drăgănești , în anul 2018


3.16. Economia

Analiza realizată pe baza cifrelor statistice este doar una cantitativă ea

bazându-se pe numărul agenţilor economici, şi nu pe cifra de afaceri, profit sau

număr de angajaţi.

O scurtă analiză a activității sectorului productiv în comuna Drăgănești se

impune din două motive:

• datorită contribuției semnificative pe care funcţionarea unor astfel de entități

pe teritoriul unei localități îl are în general pentru dezvoltarea și autonomia respectivei

comunități;

• datorită faptului ca aderarea la Uniunea Europeană se materializează în

fonduri nerambursabile, care pot fi accesate în cea mai mare parte de sectorul de

producţie.

În mediul rural, se desfăşoară o serie de activităţi neagricole ( prelucrarea

unor materii prime agricole, comerţ, transporturi etc.), care au un impact pozitiv

asupra comunităţilor rurale, contribuind la asigurarea de venituri complementare si la

creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă.

Activitatea industrială din cadrul comunei Drăgănești este reprezentată prin

câteva unităţi economice, care prelucrează în general resursele existente în teritoriu

şi angajează o mică parte din populaţia activă a comunei. Comerţul şi serviciile sunt

prezente în comuna Drăgănești prin activităţi diversificate oferite populaţiei, astfel:



fabricarea produselor de panificaţie şi patiserie, activităţi de construcţii, zidărie, etc.

Mica industrie este reprezentată în comună de către societăţi comerciale care

desfăşoară activităţi precum:

Nr.

crt Numele firmei Adresa

1. ADGIVA CONS SRL 211 Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

2. BITACOM SERV SRL 183 Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

3. OLMAR CONSTRUCT SRL 99 Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

4. DANYROM SERV SRL 385 Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

5. PAIONY COM STAL SRL Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

6. TOTAL AUTO VAS SERV SRL 378 Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

7. OMNES 94 SRL Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

8. NOAH LOGISTIC SRL 308 Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

9. CMS WELDING CONSTRUCT SRL 261 Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

10. IZOPROOF CONSTRUCT SRL 296 Jud. PRAHOVA, Loc. DRĂGĂNEŞTI

Sursa: https://www.listafirme.ro/prahova/Drăgănești/o1.htm

Principalele obiective generale în dezvoltarea comunei Drăgănești, pe

termen lung şi mediu sunt:

- dezvoltarea infrastructurii de bazǎ;

- relansarea turismului în general;

- creşterea potenţialului economic

- îmbunǎtǎţirea calitǎţii vieţii;

- valorificarea produselor tradiţionale tip artizanat;

-creştera competitivitǎţii şi performanţelor activitǎţii în industrie, investiţii şi în

special în agriculturǎ;

- stimularea spiritului întreprinzǎtor;

- protejarea şi conservarea biodiversifitǎţii şi a habitatului natural;

- energie electricǎ (modernizatǎ pe stâlpi de beton şi iluminat stradal);

- asigurarea unui sistem durabil de alimentare cu gaze naturale (sursa în

localitate, dar nu existǎ reţea de gaze);

- reabilitarea drumurilor;

- telefonia (vodafone).

Încurajarea dezvoltǎrii întreprinzǎtorilor privaţi va trebui sǎ fie o politicǎ

prioritarǎ în dezvoltarea comunei, atât în planificarea urbanisticǎ şi amenajarea

teritoriului cât şi în politica fiscalǎ. Dezvoltarea în comunǎ a micilor întreprinzǎtori–

microîntreprinderi, dar mai ales a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM – uri) – trebuie

https://www.listafirme.ro/bitacom-serv-srl-18229296/

https://www.listafirme.ro/danyrom-serv-srl-24251670/

https://www.listafirme.ro/paiony-com-stal-srl-18709880/

https://www.listafirme.ro/omnes-94-srl-5522218/

https://www.listafirme.ro/noah-logistic-srl-39894976/

https://www.listafirme.ro/cms-welding-construct-srl-39201832/

https://www.listafirme.ro/izoproof-construct-srl-41441349/

https://www.listafirme.ro/prahova/carbunesti/o1.htm


susţinutǎ mai ales dacǎ acestea folosesc sau antreneazǎ forţa de muncǎ localǎ şi

valorificǎ resurse naturale locale.

3.17. Turism

Turismul este una din ramurile economice care au cunoscut cea mai rapidǎ

expansiune în ultimele decenii. Motivaţiile turiştilor sunt foarte diverse: unii turişti

cautǎ odihnǎ și relaxare, alţii aventurǎ, unii turişti preferǎ natura, în timp ce alţi turişti

vor sǎ descopere locuri noi sau sunt interesaţi de obiectivele cultural - istorice sau de

manifestǎrile culturale. Refacerea sǎnǎtǎţii se numarǎ de asemenea, printre

motivaţiile turistice frecvent întâlnite.

Principalele resurse locale ce pot revitaliza sectorul turistic sunt:

Produse agricole:

Produse lactate – în comunǎ existând crescǎtori de animale;

Fructe;

Meşteşuguri tradiţionale:

În ceea ce priveşte domeniul turismului, Consiliul Local al comunei

Drăgănești va avea în vedere urmtoarele obiective:

Cu o modernizare a infrastructurii în general, şi cu precǎdere a cǎilor de

circulatie rutierǎ, a reţelelor de alimentare cu energie electricǎ, apǎ şi canalizare, vor

putea fi promovate forme de turism şi produse turistice noi: turism de week-end,

turismul de recreere, agroturismul.


DEZVOLTARE REGIONALĂ

În plan intern, Consiliul Local Drăgănești, promoveazǎ dezvoltarea

economico - socialǎ, ştiinificǎ şi culturalǎ durabilǎ optimǎ a teritoriului cu respectarea

autonomiei şi a atribuţiunilor comunei, dar în corelare cu programulşi planul regional,

în reţele de dezvoltare policentricǎ.

1. Întǎrirea şi extinderea cooperǎrii cu instituţii şi organizaţii internaţionale şi

regionale;

2. Dezvoltarea economicǎ sustenabilǎ şi sprijin pentru IMM-uri;

3. Creşterea competitivitǎţii şi a convergenţei intra-regionale în privinţa

actului administrativ.

4. Creşterea atractivitǎţii turistice şi implicit dezvoltarea serviciilor turistice în

comunǎ.

Turismul pentru orice aşezare constituie o alternativǎ pentru zonele

defavorizate sau pentru cele afectate de restructurare şi somaj. Valoarea

potenţialului turistic al judeţului Prahova şi stadiul actual de valorificare insuficient

exploatat, permite conturarea unor direcţii de dezvoltare.

Concluzia: Datorită organizării regionale, facilităţilor fiscale şi avantajelor

oferite, la nivelul zonei există posibilităţi multiple de a se investi în turism.

Cadrul natural cu valoare deosebită favorizează dezvoltarea turismului de

agrement. De asemenea se poate dezvolta şi agroturismul.

Datorita organizarii regionale, facilitatilor fiscale si avantajelor oferite, la

nivelul zonei exista posibilitati multiple de a se investi in turism.

Cadrul natural cu valoare deosebita favorizeaza dezvoltarea turismului de

agrement si agroturismului.

Comuna Drăgăneşti dispune de numeroase resurse naturale si obiective de

atracţie turisică.

Monumente istorice si obiective turistice:

Nr. Crt.

Cod 1991/1992

Denumire Localitate Adresa Datare

110 PH- I-s-16173

Asezare sat Drăgăneşti

sat Drăgăneşti – comuna

„Draganeasca”

"Draganeasca”

Epoca daco- romana

137 PH-I-m- 16183

Asezare sat Hatcarau

Sat Hatcarau; comuna

Drăgăneşti

Epoca medieval timpurie sec. VIII

- X

Nr. Crt.

Cod 1991/1992

Denumire Localitate Adresa Datare


530

PH-II-m-B-16476

Casa Ion Marica

Sat Drăgăneşti; comuna

Drăgăneşti 280 1920

531 PH-II-m-B-

16477 Casa Mihail

Cioaba



532 PH-II-m-B-

16478 Casa Virginia

Nocodim



533 PH-II-m-B-

16479

Anexa gospodareasca

(fanar) Ion Calugaru



534 PH-II-m-B-

16480 Casa Dumitra

Cristea



535 PH-II-m-B-

16481 Gospodarie



536 PH-II-m-B-16481.01

Casa Danut Ursu



537 PH-II-m-B-16481.02

Anexa Sat Drăgăneşti;

comuna Drăgăneşti

399 1930

521 PH-II-m-B-

16468

Conacul Serban

Cantacuzino – Agrozootehnica

S.A.


Drăgăneşti

1658, transf. sec. XIX

522 PH-II-m-B-

16469 Casa Stefan

Savu



523 PH-II-m-B-

16470 Casa Nicolae

Stoica



524 PH-II-m-B-

16471 Casa Ecaterina

Gheorghe


Drăgăneşti 112 Prima jum.sec.XX

525 PH-II-m-B-

16472 Casa S. Bajenaru



526 PH-II-m-B-

16473 Casa Vasile

Preda



527 PH-II-m-B-

16474 Casa Dumitru

Tanase



528 PH-II-m-B-

16475 Casa Nicolae

Croitoru



529 PH-II-m-B-

20207

Casa Constantin

Nicodim




3.18. Administraţia publicǎ

Conducerea Primăriei comunei DRĂGĂNEȘTI este reprezentată de către

domnul Primar Ion Dumitrache, împreună cu Domnul Viceprimar Victor Moiceanu

şi Secretar Ene Angela.

Primǎria Drăgănești este organizatǎ şi funcţioneazǎ potrivit prevederilor Legii

nr. 215/2001 privind administraţia publicǎ localǎ, cu modificǎrile şi completǎrile

ulterioare şi în conformitate cu hotǎrârile Consiliului Local Drăgănești privind

aprobarea organigramei, a numǎrului de posturi şi a statului de funcţii ale aparatului

propriu de specialitate.

Primarul, viceprimarul, secretarul, împreunǎ cu aparatul propriu de

specialitate constituie o structurǎ funcţionalǎ cu activitate permanentǎ, denumitǎ

Primǎria Drăgănești care aduce la îndeplinire hotǎrârile Consiliului Local şi

dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivitǎţii locale.

Consiliul Local Drăgănești, prin primǎria comunei realizeazǎ atribuţiile

conferite de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 cu modificǎrile şi

completǎrile ulterioare.

Serviciile furnizate de Primǎria comunei Drăgănești cetǎţenilor sunt:

asistență socială;

urbanism;

registru agricol, cadastru;

arhivar;

consilier achiziíi;

SPCLEP;

audit;

compartiment financiar contabil;

biblioteca;

SVSU;

poliţie locală;

Consiliul Local DRĂGĂNESTI este format din 13 consilieri locali. În urma

alegerilor desfășurate în anul 2016, componența Consiliului Local DRĂGĂNEȘTI

arată astfel:

9 consilieri PNL;


3 consilieri PSD;

1 consilier ALDE. (conform datelor prelucrate de pe site-ul

http://www.primariaDrăgănești.ro)

Marea problemă a primarului şi a Administraţiei Publice locale a fost şi va fi

bugetul local. Primarul, prin implicarea sa directă şi printr-o bună colaborare cu

Consiliul Judeţean Prahova şi cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova, a

încercat să găsească toate sursele financiare posibile pentru atingerea obiectivelor

de dezvoltare propuse.

Obiectivele realizate sunt de importanţă majoră pentru strategiile de

dezvoltare propuse.

Important este că primarul acestei comune a realizat aceste lucruri cu muncă

asiduă şi cu responsabilitate, cu sprijinul Consiliului Local DRĂGĂNEȘTI şi al

angajaţilor primăriei.

Potrivit legii, primăria comunei DRĂGĂNEȘTI îndeplineşte următoarele

categorii principale de atribuţii:

atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al

consiliului local, instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi societăţilor

comerciale;

atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a comunei;

atribuţii privind gestionarea patrimoniului comunei;

atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

atribuţii privind cooperarea inter-instituţională;

alte atribuţii prevăzute de lege.

Toate informaţiile de interes public utile pentru cetăţenii comunei sunt

prezentate şi actualizate la avizierul din holul primăriei. De asemenea, pe site-ul

primăriei sunt aduse la cunoştinţa celor interesaţi diferite informaţii de interes public:

hotărâri ale Consiliului local, declaraţii de avere, organigrama, programul de

funcţionare al serviciilor publice, datele de contact ale instituţiei şi ale

reprezentantului legal.

Primăria dispune de un sistem informatizat şi de reţea de calculatoare.

Există baze de date la nivelul instituţiei, îndeosebi la nivelul serviciului economic al

primăriei.

http://www.primariacarbunesti.ro/


3.19. Analiza SWOT

Vom încerca să stabilim punctele tari şi slabe ale comunei, precum şi

oportunităţile prezente și viitoare, dar, şi ce s-ar întâmpla, dacă am urmări planul de

dezvoltare propus de prezenta strategie.

De la bun început trebuie spus că, fără o strategie, nu te poţi nici dezvolta,

nici atrage investitori şi nici fonduri europene. De aceea, conducerea primăriei

DRĂGĂNEȘTI a înţeles pericolul şi a facut demersuri pentru realizarea acestei

Strategii de Dezvoltare Locală. Ceea ce dorim noi să evidenţiem, sunt concluziile,

analiza informaţiilor cunoscute şi sinteza lor printr-o altă perspectivă, mai aplecată

spre dezvoltare, spre cerinţele secolului XXI, spre programe şi proiecte. Analiza de

faţă stă la baza întregii lucrări şi este forma modernă de a justifica proiecte. Marea

artă a acestei analize este să transformăm, ceea ce până ieri era o imposibilitate,

într-o victorie.

Orice comună trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în

ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsă unei asemenea viziuni duce la o

activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se

consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele

şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un

cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice

de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale

ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii

asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice

principale şi articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la bază PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice,

implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea

demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de

promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la

toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în

beneficiul comunităţii.


Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este

descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities

(oportunităţi), Threats (riscuri).

Pentru a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund

necesităţilor de dezvoltare a comunei, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale

disponibile şi pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine

politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală

pentru perioada 2021-2027.

Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia,

şi de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin

dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă, sunt factori asupra

cărora zona, în general, nu are niciun control. Analiza SWOT ia în considerare

organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi

realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai

puţin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini

planul, şi în ce condiţii.

Unele “oportunităţi” şi „ameninţări” vor apărea din „punctele tari” şi „punctele

slabe” ale comunei.

În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui să

stea la bază elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, şi anume:

COMUNA DRĂGĂNEȘTI

1.DEZVOLTARE ECONOMICĂ 2. DEZVOLTARE INFRASTRUCTURĂ 3.CREŞTEREA ATRACTIVITĂŢII

Creare locuri de muncă

Programe de formare profesională

Competitivitate

Confort social

Cultural

Agrement


1. Viaţa economică a comunei DRĂGĂNEȘTI, trebuie revigorată şi

dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, viticultură, zootehnie, industrie şi

comerţ.

Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice alternative care să

asigure venituri şi menţinerea populaţiei în comună, investiţiile în exploataţiile

agricole, construirea şi modernizarea întreprinderilor locale, cu precădere sub forma

unor mici ateliere de artizanat, meşteşuguri, prelucrarea materiilor prime şi reciclarea

deşeurilor.

Consiliul Local va trebui să investească pentru revitalizarea vieţii economice

a comunei, aceasta fiind prioritatea numărul unu, deoarece produce efecte benefice,

atât asupra comunităţii locale, cât şi la nivel naţional. O economie sănătoasă şi

prosperă a comunei DRĂGĂNEȘTI ar determina o creştere a bunăstării membrilor ce

alcătuiesc această comunitate.

2. Infrastructura necesită îmbunătăţiri continue, de aceea investiţiile trebuie

făcute după anumite criterii economice astfel încât să producă beneficii:

- siguranţa şi securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităţilor;

- raportul valoarea investiţiei / efecte economico - financiare produse;

- raportul valoarea investiţiei / numărul beneficiarilor.

Ameliorarea posibilităţilor de transport prin executarea de drumuri locale noi,

care să permită accesul la drumurile publice, judeţene şi naţionale, alimentarea cu

apă potabilă şi gaze naturale a satelor din comuna DRĂGĂNEȘTI, prin amenajarea

reţelei de apă, a rezervoarelor şi captărilor de apă potabilă, construirea reţelei de

canalizare şi amenajarea staţiilor de epurare a apelor uzate şi tratarea acestora, în

paralel cu realizarea unor proiecte integrate de infrastructură - care vor contribui la

ameliorarea şi conservarea protecţiei mediului, sunt obiective majore ce trebuie

corelate cu o serie de măsuri care să vizeze îmbunătăţirea prelucrării şi

comercializării produselor agricole.

3. Conex factorului economic, un alt punct important pentru creşterea

atractivităţii comunei îl constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le oferă

sau pe care ar putea să le ofere comuna, astfel încât confortul social al locuitorilor să

fie îmbunătăţit.

În cele ce urmează ne propunem analiza situaţiei locale, din perspectiva

potenţialului investitor în economia locală a comunei DRĂGĂNEȘTI.


Atragerea de întreprinzători va genera ocupare profesională, venituri

crescute ale locuitorilor, o utilizare mai eficientă a resurselor locale, apariţia

resurselor financiare necesare demarării unor proiecte de reabilitare / extindere a

infrastructurii fizice şi sociale, de protecţie a mediului pentru promovarea zonei, etc.

Analiza îşi propune o prezentare a punctelor tari, slabe, a oportunităţilor şi a

riscurilor care determină spaţiul geografic şi socio-uman al comunei DRĂGĂNEȘTI,

fiind împărţită pe capitolele de mai jos, în vederea atragerii investitorilor şi investiţiilor

în zonă.


1. AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. Suprafaţa teritorial administrativǎ a comunei Drăgănești este de 8.756 ha este împǎrţitǎ în: teren arabil 6.807 ha, pǎşune 685 ha, pǎdure 659 ha, fâneaţǎ 7 ha, livadǎ 4; 2. potenţial agricol ridicat (existenţa culturilor agricole); 3. existenţa suprafeţelor de pǎşuni şi fâneţe 4. Posibilitatea extinderii activităţilor agrozootehnice; 5. Proprietatea privată asupra terenului suprafeţei agricole şi a efectivului de animale; 6. Utilizarea redusǎ a pesticidelor şi îngrǎşǎmintelor; 7. Condiţii naturale propice dezvoltării agriculturii capabile să obţină produse ecologice; 8. Costuri scăzute pentru terenurile agricole; 9. Producţii semnificative de pomi fructiferi; 10. Potenţial pentru dezvoltarea unui puternic sector zootehnic; 11. Existenţa forţei de muncǎ disponibilǎ la costuri rezonabile; 12. Existenţa forţei de muncă în comună; 13. Dezvoltarea durabilă a agriculturii şi prin utilizarea redusă a îngrăşămintelor.

1. Competitivitatea redusă a producţiei agricole; 2. Infrastructura slab dezvoltată; 3. Agricultura practicată este una de subzistenţă; 4. Ponderea mare a persoanelor vârstnice care lucrează în agricultură; 5. În sectoarele din agricultură utilarea tehnică este precară; 6. Promovarea insuficientă a zonei rurale şi a produselor specifice; 7. Criza relaţiilor de producţie; 8. Sistemul de colectare, prelucrare şi valorificare superioară a produselor specifice se face în cantităţi mici; 9. Imposibilitatea producătorilor agricoli de a acumula capital şi de a demara activităţi care să le aducă venituri suplimentare. 10. Fondurile financiare insuficiente pentru modernizarea şi popularea infrastructurii zootehnice; 11. Criza mijloacelor de producţie; 12. Grad scâzut de mecanizare; 13. Promovarea insuficientă a produselor alimentare şi nealimentare tradiţionale; 14. Lipsa inovării în agricultură; 15. Dificultăţi de comercializare a producţiei agricole; 16. Serviciile de consultanţă se confruntă cu numărul scăzut de specialişti.

OPORTUNITĂŢI AMENINTARI

1. Existenţa Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală; 2. Investiţiile din agricultură şi practicarea agriculturii moderne, de mare productivitate; 3. Existenţa unei finanţări europene importante pentru agricultură ţintite pe categorii specifice; 4. Aprobarea Programului Naţional – Cadru de Restructurare şi Modernizare a unor unităţi de profil zootehnic şi din industria alimentară; 5. Sprijinul oferit de AFIR cu privire la accesarea fondurilor europene; 6. Înfiinţarea complexelor agrozootehnice pentru creşterea animalelor (ovine şi bovine); 7. Înfiinţare ferme apicole; 8. Promovarea produselor tradiţionale locale pe piaţa regională;

1. Numărul de concurenţi în creştere pentru produsele agroalimentare de pe piaţa Uniunii Europene; 2. Fenomene naturale: inundaţii, eroziune şi alunecări de teren; 3. Migraţia forţei de muncă şi părăsirea activităţilor agricole; 4. Declinul cercetării – dezvoltării în vitivultură la nivel naţional; 5. Orientarea tinerilor spre alte domenii de activitate; 6. Dezechilibrul accentuat între preţurile imputurilor tehnologice (îngrăşăminte, pesticide, seminţe, lucrări mecanice) şi preţurile de valorificare a produselor agricole a determinat în ultimele decenii o puternică decapitalizare a producătorilor


9. Dezvoltarea agriculturii bio şi eco; 10. Existenţa cadrului legislativ pentru întemeierea şi dezvoltarea exploatărilor agricole; 11. Accesarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondului European pentru Pescuit pentru proiectele de investiţii.

agricoli; 7. Creşterea suprafeţei terenurilor agricole neutilizate; 8. Absenţa unui cadru legal pentru protejarea producţiei agricole interne; 9. Cadrul legislativ instabil; 10. Slaba informare a producătorilor agricoli cu privire la normele europene; 11. Concurența reprezentată de comunele învecinate; 12. Resurse financiare reduse pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP; 13. Cunoştinţe sumare legate de elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP.


2. INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU


1. Localităţi aparţinătoare în număr de 7: Drăgănești, ca reşedinţă de comună; 2. existenţa unor legǎturi directe între comuna Drăgănești şi municipiul Ploieşti și Buvurești; 3. Cǎi de acces: Autostrada A3 Ploiesti – Bucuresti, DN 1D, DJ100B, DJ101F, DJ102N ,DJ147, DC80A, DC81, DC 81A; 4. Gospodăriile racordate la reţeaua electrică în procent mare; 5. procent mare din străzi asfaltate; 6. Existenţa reţelelor de cablu TV în comuna Drăgănești; 7. Existenţa infrastructurii de telefonie mobilă şi fixă în comuna Drăgănești în procent mare; 8. reţea de iluminat public; 9. eforturi ale autoritǎţilor locale de aplicare riguroasǎ a legislaţiei privind protecţia mediului; 10. dezvoltarea reţelei de operatori de transport particulari, în judeţ; 11. existenţa alimentǎrii cu apǎ, electricitate; 12. Existenţa unităţilor medicale umane.

1. Drumurile asfaltate şi pietruite în procent redus. 2. Toate localităţile duc lipsǎ de spaţii verzi amenajate şi plantaţii de protecţie; 3. Dezinteresul agenţilor economici pentru protejarea mediului şi creşterea calităţii acestuia; 4. Inexistenţa sistemului de canalizare; 5. Dotarea necorespunzătoare cu echipamente; 6. Slabǎ diversificare a societăţilor în domeniile industriei uşoare şi alimentaţiei; 7. Inexistenţa unei staţii de epurare şi tratare a apelor uzate; 8. interesul scăzut al agenţilor economici în protecţia mediului înconjurător; 9. neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren; 10. rampa de deşeuri, neconformǎ cu cerinţele UE; 11. educaţia ecologică este superficială; 12. insuficienta preocupare a agenţilor economici în recuperarea şi refolosirea ambalajelor. 13. infrastructura de transport slab dezvoltată; 14. Lipsa instalaţiilor de producere a apei potabile; 15. colectarea neselecţionatǎ a deşeurilor, în vederea reciclǎrii, refolosirii, recuperǎrii sau valorificǎrii lor; 16. Colectarea şi depozitarea deşeurilor în locuri care nu respectă legislaţia europeană de mediu; 17. Reţeaua de canalizare inexistentă în comună; 18. Dotarea necorespunzătoare cu echipamente; 19. Educaţia ecologică superficială, neimplicarea factorilor de decizie în formarea unor opinii viguroase; 17. Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor.


1. Poiect pentru canalizare depus la Fondul de Mediu și la Ministerul Dezvoltării; 2. Alimentarea cu gaze naturale a satelor componente;

1. Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP;


3. Modernizarea drumurilor comunale; 4. Extinderea şi modernizarea trotuarelor în comună; 5. Realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare în paralel cu realizarea unor proiecte integrate de infrastructură care vor contribui la ameliorarea şi conservarea protecţiei mediului; 6. Îmbunătăţiri funciare în vederea asigurării şi amenajării pajiştilor necesare asigurării hranei animalelor; 7. Modernizarea infrastructurii rutiere prin programe judeţene; 8. Mărirea suportului financiar acordat de Uniunea Europeană prin Fonduri Structurale pentru finanţarea proiectelor de infrastructură şi mediu; 9. Posibilitatea accesării unor programe de finanţare comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în mediul rural, în special FEADR. 10.

2. Distrugerea pădurilor din extravilanul comunei 3. Cunoştinţe sumare legate de elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP; 4. Informaţii sumare legate de normele europene de mediu în rândul IMM; 5. Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP, pentru proiecte de infrastructură şi mediu; 6. Schimbările climatice; 7. Riscurile de mediu: inundaţii, alunecări de teren; eroziunea solului, seceta, cutremurele; 8. Defrişările necontrolate; 9. Instabilitatea legislaţiei; 10. Indiferenţa faţă de protecţia mediului.


3. ECONOMIC


1. Forţa de muncă existentă şi nefructificată la valoarea reală; 2. Existenţa unei comunităţi de afaceri locale reprezentată prin societăţi comerciale; 3. Prezenţa unor activităţi economice neagricole în ultimii ani; 4. Forţǎ de muncǎ disponibilǎ; 5. Existenţa reţelelor de comunicaţii (telefonie, internet, cablu); 6. Obţinerea produselor ecologice prin existenţa potenţialului; 7. Potenţial de dezvoltare a turismului în zonă 8. Obţinerea produselor ecologice prin existenţa potenţialului; 9. spaţii şi terenuri disponibile pentru dezvoltǎri antreprenoriale; 10. preocuparea pentru introducerea tehnologiilor noi şi pentru activitatea de cercetare – dezvoltare; 11. existenţa în localitate a agenţilor economici, care ajutǎ la dezvoltarea localitǎţii şi la crearea de noi locuri de muncǎ. 12. Preocuparea pentru introducerea tehnologiilor noi şi pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.

1. Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru susţinerea şi promovarea unor investiţii; 2. Folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate şi eficienţă economică scăzută; 3. lipsa unui management calitativ la nivelul afacerilor mici; 4. inexistenţa unor forme de promovare a comunei pentru creşterea numǎrului de turişti pe teritoriul acesteia; 5. Infrastructura deficitară de asistenţă pentru afaceri; 6. Lipsa investiţiilor străine; 7. lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; 8. Absenţa implementării sistemului de calitate în cadrul proceselor de producţie şi a produselor; 9. Informarea succintă cu privire la normele europene; 10. absenţa implementǎrii sistemului de calitate în cadrul proceselor de producţie şi a produselor; 11. venituri mici ale populaţiei; 12. informarea succintǎ cu privire la normele europene; 13. folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate şi eficienţǎ economicǎ scǎzutǎ; 14. inexistenţa unor contacte mai strânse între administraţie şi agenţii private; 15. scǎderea nivelului de pregǎtire al resurselor umane; 16. spirit antreprenorial local redus; 17. lipsa unui sistem informaţional adecvat susţinerii activitǎţilor din toate ramurile economiei, în vederea diversificǎrii gamei serviciilor şi activitǎţilor productive; 18. lipsa unor investiţii economice de tip parteneriat public – privat; 19. lipsa unei strategii de marketing local şi insuficienta promovare a produselor şi serviciilor locale.


1. Dezvoltarea şi diversificare serviciilor productive; 2. Fenomenul migratoriu pozitiv dinspre

1. Legislaţia în continuă schimbare; 2. Oferte de creditare greu accesibile (garanţii mari);


mediul urban spre comunitatea din DRĂGĂNEșTI ; 3. Punerea la dispoziţie de terenuri şi spaţii din comună care pot fi folosite pentru dezvoltări antreprenoriale; 4. Valorificare resurselor locale, realizând producţii ce iau calea oraşului; 5. Participarea la târguri de profil; 6. Programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale, în special în domeniul dezvoltării zootehniei şi a infrastructurii aferente; 7. Existenţa resurselor locale, care pot fi valorificate la potenţialul maxim al lor; 8. Programe naţionale de sprijinire a IMM prin acordarea de granturi; 9. Posibilitatea accesării creditelor cu dobândă subvenţionată pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural; 10. Valorificarea tradiţiilor locale în diverse activităţi economice; 11. Programe guvernamentale în derulare de susţinere a sectorului IMM; 12. Asistenţă financiară din partea Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP; 13. Încheierea de parteneriate a autorităţilor locale, cu investitori locali sau străini.

3. Numărul în scădere a populaţiei active. 4. Datorită infrastructurii sociale neadecvate, raportate la potenţialul comunei investitorii au un interes scăzut pentru începerea afacerilor în comună; 5. Nivelul scăzut al taxelor şi impozitelor locale; 6. Rata ridicată a dobânzii la credite; 7. Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă; 8. Criza economică la nivel global dar şi naţional; 9. Receptivitate şi flexibilitate scăzută a populaţiei locale la cerinţele noi ale pieţei, care determină în timp decalaje economice mari.


4. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ


1. Existenţa unităţilor şcolare; 2. Suficienta cuprindere a preşcolarilor prin existenţa grădiniţelor; 3. existenţa căminelor culturale, şi a unei biblioteci; 4. Rezultate bune obtinute de elevii din comuna; 5. Programe de investiții pentru reabilitarea infrastructurii educaționale; 6. Aplicarea unor programe pentru stimularea procesului de învățare continuă; 7. implementarea programelor de integrare a copiilor de etnie în unitǎţile învǎţǎmantului obligatoriu; 8. Majoritatea locuitorilor comunei au un nivel ridicat de pregătire şcolară şi profesională; 9. management şcolar adecvat în unitǎţile de învǎţǎmant public; 10. reducerea numǎrului de elevi ce revin la un cadru didactic; 11. Spiritualitatea creştin-ortodoxă din comună este reprezentată printr-o parohie. 12. autoritǎţi locale deschise, interesate de procesul educativ

1. Scaderea calitatii invatamantului la nivel national cu repercursiuni la nivel local; 2. Scăderea demografică a populaţiei va conduce la micşorarea populaţiei scolarizate în învăţământul primar şi gimnazial; 3. Lipsa unor politici educaționale care să fie corelate cu cererea de pe piața muncii; 4. Costul ridicat al programelor de educatie profesionala a adultilor; 5. Lipsa psihologilor şcolari; 6. Lipsa spaţiilor de joacă pentru copii; 7. Cadre specializate care fac naveta. 8. sistem educaţional incomplet – nu existǎ programe de pregǎtire pe tot parcursul vieţii; 9. scǎderea nivelului de pregǎtire al resurselor umane; 10. gradul de acoperire relativ ridicat a posturilor didactice din şcoli cu cadre suplinitoare; 11. procentajul relativ ridicat de elevi şcolarizaţi în învǎţǎmǎntul cu clase simultane; 12. dotǎri limitate care sǎ sprijine performanţa şcolarǎ; 13. lipsa programelor de calificare, recalificare pentru şomeri; 14. inexistenţa unor programe educative pentru populaţie; 15. inexistenţa unor programe de tipul a doua şansǎ; 16. spaţii de joacǎ pentru copii insuficiente; 17. inexistenţa unui centru de excelenţǎ pentru copii cu rezultate bune; 18. lipsa mǎsurilor privind prevenirea abandonului şcolar.


1. Corelarea sistemului național de educație cu cerințele europene în domeniu; 2. Investiții private în domeniul educației; 3. Construirea de noi spaţii de joacă pentru copii; 4. Realizarea de mini-terenuri pentru activităţi sportive; 5. Reabilitarea căminelor culturale; 6. Reabilitarea grădiniţelor; 7. Existenţa unor programe comunitare şi naţionale de asigurare a accesului la educaţie pentru populaţiile dezavantajate

1. Scăderea gradului de instruire şcolară a populaţiei tinere; 2. Scăderea natalităţii datorată şi lipsei de coerenţă a politicilor sociale; 3. Grad ridicat de părăsire timpurie a sistemelor de educație și formare profesională continuă; 4. Necorelarea între politica de reorganizare a sistemului de educație și investițiile realizate; 5. Buget încă insuficient alocat învăţământului public generând fenomene


8. Politici de stimulare a ocupării posturilor vacante pentru cadrele didactice şi a menţinerii cadrelor calificate.

de dotare materială la limita necesarului unităţilor sau recurgerea la finanţare paralelă prin aportul familiilor; 6. Plecarea cadrelor didactice din sistemul de învăţământ.


5. RESURSE UMANE - PIAŢA MUNCII


1. Populaţie stabilă în Comuna Drăgănești în număr de 4.787 (la 1 ianuarie 2019) din care 2353 de sex masculin; 2. Populaţia aptă de muncă în procent mare; 3. Autorităţile publice locale dotate cu reţea de calculatoare, internet şi servicii gestionate cu sistem IT; 4. personal calificat la nivel de primǎrie; 5. transpareţta funcţionǎrii sistemului instituţional pentru fiecare angajat 6. Specialişti în domenii variate de activitate cum ar fi: agricultură, silvicultură şi pescuit, în industrie şi construcţii precum şi în sectorul terţiar; 7. Rata de activitate şi de ocupare ridicate; 8. Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor; 9. Forţa de muncă poartă amprenta caracteristicilor economiei rurale predominant agricole 10. Număr relativ redus al persoanelor inapte de muncă; 11. Nivel al şomajului mai redus; 12. Infracţionalitatea extrem de redusă în comună. 13. se acordǎ mare atenţie seviciilor sociale;

1. Pregătirea şcolară şi deci nivelul de educaţie al populaţiei rurale mult mai redus decât în mediul urban; 2. Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu pregătire profesională înaltă; 3. Perturbarea structurii pe sexe; 4. Locuitorii zonei au o capacitate financiară relativ scăzută; 5. Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi provocările lumii actuale, în general, şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale, în special; 6. Generalizarea procesului de îmbătrânire. 7. capacitatea financiarǎ relativ scǎzutǎ a locuitorilor zonei; 8. sporul natural negativ influenţeazǎ dezvoltarea viitoare a comunei prin tendinţa de îmbǎtranire a populţiei şi scǎderea forţei de muncǎ; 9. lipsa unor locuri de muncǎ în domeniul activitǎţilor productive şi a serviciilor; 10. numǎr destul de mare al populaţiei dezocupate;


1. Implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii; 2. Grad redus de ocupare profesională, deci potenţial important al forţei de muncă locale, la salarii competitive la nivel regional (faţă de polii de creştere); 3. Exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă; 4. Existenţa Strategiei Naţionale Antisărăcie; 5. Grad relativ redus de inadaptare socială a locuitorilor comunei; 6. Fondurile comunitare puse la dispoziţie în domeniul social; Posibilitatea accesării unor programe de

finanţare guvernamentale pentru reconversie

profesională şi crearea de noi locuri de

muncă pentru şomeri.

1. Ieşirea persoanelor calificate din viaţa activă, ceea ce duce la micşorarea numărului acestora; 2. Fenomenul de reducere a populaţiei rurale; 3. Îmbătrânirea demografică; 4. Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenței sociale în perspectivă; 5. Dispariţia tradiţiilor locale, o dată cu trecerea timpului; 6. Majorarea numărului şomerilor în rândul tinerilor absolvenţi.


5. TURISM


1. cadru natural deosebit; 2. existenţa obiceiurilor populare; 3. potenţial de dezvoltare a agroturismului; 4. implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii;

5. exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă;

1. resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi strǎine insuficiente;

2. ipsa de preocupare a cetǎţenilor şi autoritǎţilor locale privind conservarea mediului;

3. Inexistenţa unor forme de promovare a comunei pentru creşterea numǎrului de turişti pe teritoriul acesteia.

4. insuficienţa locurilor de cazare;


1. Grad redus de ocupare profesională, deci potenţial important al forţei de muncă locale, la salarii competitive la nivel regional (faţă de polii de creştere);

2. 3. Existenţa Strategiei Naţionale Antisărăcie; 4. Grad relativ redus de inadaptare socială a locuitorilor comunei;

5. Fondurile comunitare puse la dispoziţie în domeniul social;

6. Posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri.

7. îmbunǎtǎţirea condiţiilor infrastructurii fizice şi de utilitǎţi;

8. încurajarea unor noi forme de turism (de agrement, rural, ecologic);

9. realizare complex turistic; 10. extinderea reţelei de ferme şi gospodării

autorizate pentru practicarea agro-turismului; 11. se poate dezvolta agroturismul şi turismul

de week-end; 12. disponibilitatea unor resurse suplimentare,

posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finanţare ale Uniunii Europene.

1. reacţia redusǎ a mediului local la schimbǎrile şi provocǎrile zilelor noastre, conducand la scǎderea competitivitǎţii teritoriului comunei, în favoarea altor teritorii, considerate mai interesante de cǎtre turişti şi investitorii în turism;

2. nepromovarea suficientǎ a zonei pentru atragerea turiştilor;

3. migrarea turisticǎ cǎtre alte regiuni.


CAPITOLUL 4. Strategia de dezvoltare propusă

4.1. Viziunea comunitară

Una dintre cele mai importante etape în programarea strategică, ce are loc

pe parcursul sau chiar în urma efectuării auditului teritorial care oferă informaţiile de

bază cu privire la situaţia comunităţii în cauză, este consultarea publică. Acest

proces, prin care practic are loc consultarea locuitorilor comunităţii, are rolul de a

realiza un tablou detaliat al realităţilor vieţii în comunitate, identificând atitudini,

aşteptări, interese şi convingeri ale locuitorilor privind chestiunile legate de situaţia

actuală şi dezvoltarea aşteptată a comunităţii lor. De asemenea, acest proces are

avantajul de a asigura premisele pentru alegerea şi prioritizarea corectă a direcţiilor

de dezvoltare şi de investiţii, în acelaşi timp responsabilizând şi implicând direct

cetăţenii în dezvoltarea comunităţii lor, simţindu-se astfel parte a acestui proces de

evoluţie. Cercetarea realizată la nivelul comunei DRĂGĂNEȘTI, județul Prahova a

înregistrat opiniile şi atitudinile populaţiei , cu privire la:

satisfacţia faţă de viaţă şi serviciile publice locale;

condiţii de viaţă şi migraţie;

încredere în instituţii şi participare cetăţenească;

percepţia schimbărilor şi a potenţialului de dezvoltare al comunei.

În procesul de consultare publică a locuitorilor comunei DRĂGĂNEȘTI s-a

utilizat pentru culegerea datelor ancheta ca metodă de cercetare calitativă, iar

instrumentul folosit a fost chestionarul. În ceea ce priveşte tipul de interviu utilizat, s-a

optat pentru interviul faţă-n faţă asimilat unei conversaţii sau unei discuţii verbale cu

persoanele intervievate. Acest tip de interviu permite operatorului o mai bună

coordonare a discuției, îl ajută în observarea elementelor de exprimare paraverbală

şi elimină dificultăţile de comunicare cauzate de inexistența sau de caracterul precar

al mijloacelor de comunicare la distanță. Totodată, în primă fază s-a optat pentru

interviul individual sau personal, care dă o notă de originalitate şi conferă

personalitate răspunsurilor date de intervievați, în timp ce în cazul unui interviu de

grup subiecţii ar putea fi tentaţi să imite comportamentul altor subiecţi sau să îşi

ascundă adevăratele răspunsuri, simţindu-se inhibaţi de prezenţa şi răspunsurile

celorlalţi indivizi intervievaţi din grup. După finalizarea etapei interviurilor individuale

s-au organizat două sesiuni de focus-grup axate pe chestiuni legate de practicarea


agriculturii şi dezvoltare, participanţii fiind în principal reprezentanţi ai autorităţii

publice. În ceea ce privește tehnica discuţiei şi orientarea acesteia, ghidul de interviu

pe care s-a elaborat studiul a fost de tipul semistructurat, rămânând la latitudinea

operatorului dacă utilizează sau nu anumite întrebări şi momentul în care ele sunt

adresate intervievatului, datele fiind colectate sistematic. În acest fel, intervievatorului

i se oferă un anumit grad de libertate în desfăşurare, putând să decidă asupra căror

subiecte/itemi să insiste şi care din acestea pot fi omise. În cazul unor astfel de

interviuri semistructurate posibilitatea de comparare e redusă, iar întrebările - cheie

pot fi omise sau tratate superficial. Grupul – ţintă este format din locuitorii comunei

DRĂGĂNEȘTI care au statutul de persoane - cheie în comunitate, persoane cu o

imagine mai vastă asupra vieţii în comună sau asupra domeniului lor de activitate,

lideri de opinie în comunitate, oameni respectaţi în sat, oameni ale căror realizări au

un impact accentuat asupra comunităţii în ansamblu. De asemenea, un aspect

important al alegerii grupului ţintă a fost gradul de disponibilitate al persoanelor

pentru a participa la studiu, fiind vorba despre o participare integral voluntară, fără

motivaţii exterioare imediate, singura „recompensă” fiind posibilitatea exprimării

opiniei şi participării la evoluţia în bine a comunităţii din care fac parte. Prin urmare

criteriile statistice uzuale (vârstă, profesie, studii, sex) au o valoare pur informativă,

fără a avea un impact direct asupra rezultatelor studiului. Ghidul de interviu utilizat

este compus din 7 puncte generice, care urmăresc, în mare parte, identificarea de

către intervievaţi a două direcţii principale: pe de o parte, problemele actuale cu care

se confruntă comuna lor şi, pe de altă parte, avantajele pe care le prezintă

localitatea, care au potenţialul de a fi transformate în oportunităţi de dezvoltare socio

– economic:

I. Teritoriul

II. Populația

III. Activități economice

IV. Organizare socială și instituțională

V. Analiza generală a comunei

VI. Politica locală actuală la nivelul comunei DRĂGĂNEȘTI

VII. Strategie dezvoltare

Rezultatele chestionarului privind Strategia de dezvoltare locală sunt

sintetizate mai jos:

strategia localĂ de dezvoltare durabilĂ a …

Documents