strategia de dezvoltare locală a comunei zemeș pentru ... · pdf filetare locală pentru...

Strategia de dezvoltare locală a comunei Zemeș pentru perioada 2014 – 2020 este elaborată în perioada mai-noiembrie 2014 în cadrul proiectului „Asistență în elaborarea de strategii de dezvol-tare locală pentru cinci comunități Petrom”, de către GEA Strategy & Consul ng împreună cu MKBT Habitat SRL, cu sprijinul OMV Petrom.

Colec v de elaborare: Marina Neagu (manager proiect), Mihai Șercăianu, Mihai Dragomir, Ioana Petrache, Ioana Ivanov și Sorin Ioniță.

Echipa implicată mulțumește persoanelor, ins tuțiilor și organizațiilor care au contribuit la elaborarea prezentei strategii fie în procesul de documentare, sau de formulare a obiec velor și porto-foliului de proiecte, ca parte a vizitelor pe teren și întâlnirilor de consultare publică. Fotografiile u lizate sunt realizate de către echipa implicată în elaborarea proiectului, cu excepția celor pentrucare se menționează altă sursă.

CUPRINS

01

02

03ANEXE

STRATEGIADE DEZVOLTARE

ANALIZA SITUAȚIEIEXISTENTE

04. Prezentare de ansamblu06. Comunitatea locală09. Baza economică12. Mobilitate și accesibilitate15. Infrastructură și servicii publice

19. Cadrul natural20. Capacitate administra vă22. Analiza SWOT

25. Contextul strategic27. Viziune și obiec ve32. Portofoliu de proiecte43. Cadru de implementare și monitorizare

45. Anexa 1: Procesul de elaborare a strategiei, norme metodologice47: Anexa 2: Proiecte cu ac vități extrașcolare susținute de școală

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș04 Prezentare de ansamblu

Poziționare: Comuna Zemeș este situată înNord-Vestul județului Bacău, de o parte și dealta a râului Tazlăul Sărat, precum și a afluenți-lor săi și se compune din două sate: Zemeș șiBolătău.

Comuna Zemeș se învecineazăla nord cu județul Neamț (comuna Tazlău),la est cu comunele Balcani, Solonț și Măgireș ,la sud cu Municipiul Moineș iarla vest cu comuna Asău. Ca accesibilitate însă,comuna Zemeș este conectată doar de Munici-piul Moineș prin drumul comunal 180A, carestrăbate comuna de la sud la nord.

Localitatea se desfășoară de-a lungul drumului,paralel cu râul, fiind înconjurată de păduri deconifere.

Scurt istoric: Satul Zemeș a fost cunoscutanterior sub denumirea de Tazlăul Sărat, făcândparte succesiv din mai multe unități administra-

v teritoriale (comuna Valea Arinilor, comunaMăgireș și, pentru o perioadă mai lungă de

mp până în 1955, comuna Lucăceș ).

În 1956 se cons tuie comuna Tazlăul de Sus,primind în 1964 de la comuna Lucăceș satulModârzau și partea nordică a satului Pietrosu.

Harta 1: Poziționarea comunei Zemeș în context micro-regional

05

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

DIA

GN

OS

TIC

Până în 1968, comuna Tazlăul de Sus, cuprin-dea cinci sate: Tazlăul de Jos, Tazlăul de Sus(reședința comunei), Chiliile de Jos, Chiliile deSus și Bolătău. Începând din 1968, când a avutloc ul ma împărțire administra v teritorială aRomâniei, comuna ia denumirea de Zemeș,fiind cons tuită în mod formal din satele Ze-meș și Bolătău. Cu toate acestea, numele ve-chilor sate se u lizează încă de către localnici,ca referire la zonele respec ve ale comunei.

Valea Tazlăului Sărat reprezintă zona unde seatestă pentru prima dată existența unor zăcă-

minte de țiței valorificate de localnici prin fân-tâni, reprezentând leagănul industriei petrolie-re din România.

Capital uman: Comuna Zemeș înregistrea-ză o populație de aproxima v 4,7 mii de locui-tori în anul 2014, în scădere cu 6,8% față derecensământul din 2002. Dinamica populației afost de scădere constantă pe parcursul ul mi-lor 15 ani, deși cu o rată mai scăzută în compa-rație cu Municipiul Moineș . Per total, în co-mună se înregistrează 1.492 de gospodării

(conform Recensământului din 2011), iar ratasărăciei este ridicată – 33,5%.

Locuitorii din Zemeș sunt români, la recensă-mântul din 2011 semnalându-se doar 200 depersoane pentru care datele privind aparte-nența etnică sunt indisponibile.

Din punct de vedere al apartenenței religioase,locuitorii din Zemeș sunt în majoritate creș nortodocși. Din informațiile recenzate în 2011reies și 259 de creș ni romano-catolici și 15pen costali. Pentru 201 de persoane această

Foto: Priveliște asupra comunei Zemeș de la Schitul Înălțarea Domnului Foto: Compe ția de moutain bike Moineș -Zemeș,2014

Sursa—Google Maps –fotografie Panoramio Sursa—pagina de Facebook a asociației Ac v Moineș

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș06 Comunitatea locală

informație este indisponibilă. Pe teritoriul co-munei se află 7 lăcașuri de cult, dintre care obiserică catolică în zona Pietrosu, 5 bisericiortodoxe (în Bolătău, Pietrosu și Zemeș) șiSchitul Înălțarea Domnului (Strigoi), aflat înprezent în proces de reconstrucție după incen-diul din 2008.

Infrastructură educațională. Comunaeste deservită de 3 școli și 6 grădinițe, din careuna cu program prelungit. Populația școlarădin comună se situează la nivelul a aproxima v568 de copii, înscriși în învățământ primar,gimnazial și preșcolar.

Copii sunt implicați în foarte multe ac vitățiextrașcolare, cadrele didac ce organizândconcursuri, serbări și campanii de educație,promovând respectul față de natură, s lul deviață sănătos, elemente de educație ru eră șisanitară ș.a. Anexa 2 conține o listă a proiecte-lor de ac vități extrașcolare susținute de școa-

lă în perioada 2013-2014, cea mai mare partea acestora având o frecvență anuală.

Infrastructură socială. În domeniul asis-tenței sociale, primăria dispune de acordareade prestații sociale conform categoriilor aviza-te de legislația în vigoare. Rolul asistentuluisocial din cadrul primăriei este de a informacomunitatea cu privire la serviciile oferite, de aelaborare a planuri personalizate de interven-ție (management de caz) și de a monitoriza șievalua starea socială a beneficiarilor. Asisten-tul social lucrează în parteneriat cu reprezen-tanții școlilor, bisericii, poliției și dispensarelorumane pentru iden ficarea potențialilor bene-ficiari.

Principalii beneficiari ai prestațiilor sociale suntșomeri, familii cu copii, persoane cu dizabilitățiși familiile acestora, bătrâni singuri, copii cupărinți plecați la muncă în străinătate și altefamilii cu venituri reduse.

1992 2002 2012 2014 2014/2002Județul Bacău 737.528 727.354 710.926 706.350 -2,9%Municipiul Moineș 25.559 24.899 23.212 22.879 -8,1%Zemeș 5.097 5.132 4.913 4.784 -6,8%

Tabel 1: Evoluția demografică a comunei Zemeș, raportat la nivelul județului și al celui mai apropi-at oraș (Municipiul Moineș ) Sursa: INS Tempo

Foto: Echipa ASC Gloria Zemeș în compe ție pestadionul local

Foto: Grădinița „Voinicel” din Zemeș

Foto: Școala „Ștefan cel Mare” din Zemeș

Sursa—h p://www.scoalazemes.ro/

Foto: Centrul de zi pentru copii din Zemeș

07

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

DIA

GN

OS

TIC

Pe teritoriul comunei a funcționat un centru deplasament pentru copii, a cărui funcționare afost întreruptă de câțiva ani. Primăria analizea-ză posibilitatea de a transforma centrul respec-

v în azil pentru vârstnici.

Infrastructură de sănătate. La nivel lo-cal funcționează 2 cabinete medicale și un cabi-net stomatologic, precum și o farmacie. Dindiscuțiile cu unul din doctorii de familie reieseo incidență crescută a persoanelor infectate cuvirus hepa c, peste media înregistrată la nivel

județean. Se înregistrează de asemenea cazuride alcoolism, care duc la violență în familieprecum și boli specifice, precum și o incidențămai crescută a afecțiunilor pulmonare, potenți-al corelate cu expunerea prelungită la polua-rea punctuală din comună.

Nr. Unitate de învățământ Nr. eleviclasele I-IV

Nr. claseleelevi V-VIII Nr. preșcolari

1 Școala Stefan cel Mare 170 178 -2 Școala Ion Creanga 45 25 -3 Școala Mihai Eminescu 12 - -4 Grădinița cu program prelungit Voinicel - - 595 Grădinița nr. 2 Zemeș - - 156 Grădinița nr. 3 Zemeș - - 187 Grădinița nr. 4 Zemeș - - 148 Grădinița nr. 1 Bolătău - - 279 Grădinița nr. 3 Bolătău - - 16

Total populație școlară - - 430Total preșcolari - - 138

Tabel 2: Populația școlară a unităților școlare din comuna ZemeșSursa: Școala Stefan cel Mare, Com. Zemeș

Sursa—pagina de Facebook a echipei

Foto: Concursuri pentru copii la zilele comuneiZemeș 2014

Sursa—pagina de Facebook a echipei

Tip prestație Număr beneficiari2014 (dosare/persoane)

Venit minim garantat

108 de dosare, dincare 264 beneficiariși 85 de persoaneapte de muncă

Alocație de susținere 85 dosareAsistenți personali pentrupersoane cu dizabilități

6 dosare

Indemnizații pentru per- 16 dosare

Ajutor pentru încălzirealocuinței cu lemne

150 dosare

Ajutor pentru încălzirealocuinței cu gaze naturale

150 dosare

Persoane beneficiare deajutoare alimentare prinprogramul PEAD 2013

96 familii

Foto: Echipa de fotbal ASC Gloria Zemeș

Tabel: Prestații sociale în 2014Sursa—Primăria Zemeș

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș08

Siguranță publică. În comuna Zemeș funcți-onează Postul de Poliție Zemeș, subordonat Sec-ției 2 a Poliției Rurale Moineș . Din 2013, ac vi-tatea acestora funcționează într-un nou spațiu,pus la dispoziție cu tlu gratuit de către primărie,în urma încheierii unui contract de închiriere cuOMV Perom S.A. având ca obiect imobilul fostsediu Schela Zemeș.

Din 2011, a fost înființată și poliția locală, care lanivelul anului 2014 angaja 4 polițiș locali. Dindiscuțiile cu reprezentanții poliției locale a reieșitcă infracționalitatea în comună este rela v redu-să, ne-înregistrându-se cazuri semnifica ve sautendințe îngrijorătoare. Comparat cu alte locali-tăți din județ, se înregistrează încă furturi ce ținde instalațiile de exploatare a petrolului, cu po-tențial de a genera incidente.

Cultură și agrement. În comuna Zemeșexistă 1 bază spor vă constând într-un teren defotbal, amenajat cu ves are și gradene, u lizatatât de localnici cât și în compe ții spor ve jude-țene. În 2013 a fost înființată Asociația ClubSpor v Gloria Zemeș.

Teritoriul comunei Zemeș face parte din traseulRaliului Moldovei, care s-a aflat în 2014 la a pa-

tra ediție. De asemenea, în comuna Zemeș a fostorganizat doi ani la rând (2012 și 2013) concursulde orientare turis că Cupa Tazlăului Sărat, laul ma ediție par cipând peste 200 de copii și

neri. În plus, perioada 2012—2014 au fost orga-nizate compe ții de mountain biking cuprinzândtrasee din Moineș și Zemeș.

În satul Zemeș există mai multe clădiri cu des -nația de cămin cultural însă nefuncționale și afla-te în diferite stări de degradare (clubul muncito-resc de la Modârzău, căminul cultural unde erafosta primărie). S-a semnalat nevoia de a amena-ja un spațiu propice pentru organizarea de eveni-mente și reuniuni la nivel local.

Din 2013 în comună se organizează Zilele Comu-nei Zemeș, în decursul lunii august. Manifestărileconstă în concursuri spor ve, concerte și alteac vități recrea ve.

Foto: Loc de joacă în satul Zemeș

Foto: Clubul muncitoresc Zemeș

Foto: Parcul din satul Zemeș

09

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

DIA

GN

OS

TIC

Baza economică localăDomenii economice principale. Locui-torii din zona văii Tazlăului au fost în mare mă-sură implicați în exploatarea petrolului. La înce-putul anilor ‘90 în Zemeș figura un număr im-presionant de peste 5900 de salariați, explicatde prezenta unor birouri micro-regionale deges une a siturilor de exploatare. Treptat ac vi-tatea s-a restrâns prin restructurare, transferulde funcțiuni la birourile din Moineș și Oneșprecum și retehnologizare, ceea ce a condus lanevoi mult mai mici de forță de muncă în aceas-tă industrie.

Ca urmare a tradiției de zonă monoindustrială,ac vitățile economice ce țin de alte domeniisunt încă slab dezvoltate. Se remarcă însă uninteres crescut în agricultură și ac vități de tu-

rism. În comună se înregistrează și câteva unitățide micro-producție industrială (spre exempluproducție tâmplărie din lemn pentru export) șiprocesare primară a lemnului (trei gatere). Agri-cultura se prac că încă la nivel de subzistență îngospodării individuale, datele Ins tutului Națio-nal de Sta s că (INS) arată că în 2010 doar 10persoane din comună erau salariați în sectorulagricol. Cu toate acestea, în ul mii ani acest ni-vel a crescut, fără îndoială, datorită reorientăriiîn mod special a nerilor către ac vități antre-prenoriale în acest domeniu.

Forța de muncă. La nivelul anului 2012, încomuna Zemeș se înregistrau 944 de salariați.Numărul șomerilor înregistrați în comuna Zemeșa fluctuat în ul mii ani, revenind pe o tendință

iun.2010

iun.2011

iun.2012

iun.2013

iun.2014

Total 149 116 132 122 154

Masculin 107 70 89 77 103

Feminin 42 46 43 45 51

Tabel 3: Numărul șomerilor înregistrați în comu-na ZemeșSursa: INS Tempo

Foto: Sondă de exploatare a petrolului

Foto: Gater în Bolătău

Foto: Pensiune turis că lângă lacul Modârzău

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș10

ascendentă în 2014, când s-au înregistrat 154de șomeri. Este de remarcat că bărbații suntmai afectați de fenomenul șomajului decât fe-meile. Acest lucru este datorat specializăriiacestora din trecut în industria extrac vă șiprocesarea hidrocarburilor.

U lizarea terenurilor și potențialagricol. Cea mai mare parte a comunei con-stă în suprafață împădurită (82%, reprezentând8774 ha). Suprafața agricolă a comunei este de1.276 ha (11,9% din suprafața administra vă) șiinclude: teren arabil - 78 ha (0,73%), fânețe -754 ha (7,4%) și pășuni 444 ha (4,1%). Terenularabil este folosit pentru cul varea porumbu-lui, cartofului, fasolei, a tomatelor și a altor ră-dăcinoase, pe suprafețe de cul vare restrânse,în special în gospodăriile oamenilor.

Fânețele, pășunile și pajiș le naturale montanefavorizează creșterea animalelor. În acest mo-ment, în comună există un efec v de 470 bovi-ne, 129 ovine, 337 caprine. Apicultura este slabdezvoltată, fiind înregistrate doar cinci familiicare prac că apicultură, având aproxima v 10-12 stupi fiecare.

Chiar dacă există efec ve însemnate de anima-le și o importantă suprafață împădurită, pe teri-toriul comunei nu există un centru de colectarea laptelui sau a fructelor de pădure și a ciuper-cilor.

În Zemeș există trei asociații de crescători devite: Asociația Crescătorilor de Animale Zemeș,Asociația ”Capra zemeșană” în Bolătău, Asocia-ția Crescătorilor de animale ”Stejarul Zemeș”.

Ul ma dintre acestea a fost sprijinită recent decătre un ONG ac v în domeniul susținerii co-munității locale în iniția ve antreprenoriale -Asociația Ac v din Moineș . Ac v Moineș aimplementat în perioada 14 aprilie- 14 septem-brie 2014 proiectul ”Pro-ac v pentru dezvolta-rea socio-economică durabilă”, finanțat de Pe-trom, prin care a oferit către 9 membri ac vidin asociația ”Stejarul Zemeș” vaci de rasă ne-re, cu obligația ca la prima naștere să dea maideparte un vițel altui membru al asociației.As el, se dorește lărgirea numărului demembri ai acestei asociații, pentru ca acest me-canism să aibă efectele dorite de dezvoltareeconomică.

Figura 1: Suprafața fondului funciardupă modul de folosință

Sursa—INS Tempo

11

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

DIA

GN

OS

TIC

Tot în cadrul acestei asociații ac vează și an-treprenori locali ac vi. Președintele asociațieidorește să acceseze fonduri europene pentruconstrucția unei fabrici de procesare a lapte-lui, care ar putea funcționa în fosta can nă dincentrul satului Zemeș. De asemenea, ar mailua în considerare inves ții într-o linie de fa-bricat brichete de lemn sau într-un linie deuscare a fructelor de pădure.

Un alt membru al asociației ”Stejarul Zemeș”este parte și dintr-un alt ONG – Asociația eco-logistă ”Green World” Zemeș are în vedere unproiect de păstrăvărie, o altă idee de afacerefezabilă pentru comuna Zemeș.

Asociația Crescătorilor de Animale Zemeș - ceamai mare dintre cele trei asociații (și condusăde un fost tehnician veterinar) este formatădin 67 de membri. Conducerea asociației ia înconsiderare introducerea în codurile CAEN aleasociației a ac vității de colectare fructe depădure, iar pe partea de zootehnie este des-chisă la demararea unui proiect de inves țiicomun cu celelalte două asociații – ex. fabricăde procesare a laptelui. În Zemeș există o fa-brică de pâine cu 25 de angajați.

Cunoș nțele comunității locale privind posibi-litățile de accesare a fondurilor nerambursabi-le pentru agricultură (PNDR) sunt scăzute,doar 20 de mici agricultori din comună au ac-cesat pe vechiul PNDR măsura 141 (Sprijinpentru ferme de semi-subzistență).

Există potențial semnifica v de dezvoltare azootehniei, a fermelor familiale, a agriculturiiecologice de munte (fructe de pădure, ciu-perci.) Acestea, coroborate cu bogăția patri-moniului natural, fac ca sectorul agro-turis c(pensiuni montane, complexe agro-turis ce)să reprezinte o zonă atrac vă pentru posibiliiantreprenori locali, care ar putea oferi atâtac vități recreaționale specifice zonei de mun-te, cât și produse alimentare locale, realizateîn gospodăriile proprii – ceea ce ar crește va-loarea adăugată a pachetelor oferite.

Zemeș face parte din Grupul de Acțiune Locală”Valea Tazlăului”.

Comuna Zemeș este conectată de localitateaînvecinată folosind drumul comunal DC 180Aîn lungime de 24km care străbate comuna de

Foto: Cursuri în cadrul proiectului Ac v pentrudezvoltarea economico-socială durabilă

Foto: Juninci oferite în cadrul proiectului Ac vpentru dezvoltarea economico-socială durabilă

Foto: Motel Zemeș

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș12 Mobilitate și accesibilitate

la nord la sud, legând satul Bolătău de Zemeș și setermină în DJ117 prin Moineș . Ulterior drumulDN2G conectează municipiul Moineș la vest cuorașul Comăneș și la est cu municipiul Bacău.Teritoriul comunei Zemeș este străbătut de o re-țea densă de drumuri și străzi de interes local, ra-portată la profilul și geometria amplasamentului.

Paralel cu drumul principal se află râul Tazlăul Să-rat, amplasarea traseului ru er în paralel cu albiarâului fiind caracteris că zonelor montane. Inițialdrumul comunal avea rang de drum județean(DJ117) administrat de Consiliul Județean Bacăuprin Serviciul Public de Drumuri Bacău. Extremita-tea nordică a comunei (din satul Bolătău) este le-gată de comuna Balcani printr-un drum de exploa-tare ce asigura în trecut legătura ru eră a salaria-ților schelei petroliere Zemeș care locuiesc în co-muna Balcani. Acest drum este imprac cabil iarrepunerea lui în circulație ar fluidiza traficul carese desfășoară pe DN2G.

Lateral drumului comunal s-a dezvoltat o rețea destrăzi rurale și o rețea secundară de drumuri fo-res ere și de exploatare. Totuși amplasarea înlungul râului a generat necesitatea construcțieiunui număr rela v mare de poduri și lucrări de

Harta 2: Poziționarea comunei Zemeș în județ și în Grupul de Acțiune Locală ValeaTazlăului

13

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

DIA

GN

OS

TIC

apărare. Aceste elemente sunt în general expusealunecărilor de teren, colmatării râurilor sau pră-bușirilor de mal ceea ce conduce la cheltuielisuplimentare de întreținere uzuală.

Circulația primară pe drumul comunal este iden-ficată cu intensitate sporită pe o porțiune de

6km din cei 24 datorită amplasării în această por-țiune a clădirilor de interes local (atât adminis-tra v cât și de producție). Circulația secundară seregăsește pe străzile ce intersectează drumulcomunal. Starea de viabilitate a drumurilor esteîn general medie sau rea din cauza îmbrăcămințiiru ere din pământ sau pietriș. Excepție fac cei6km de drum modernizat. În urma observațiilordin vizitele de teren, se recomandă construcțiarigolelor pentru evacuarea apelor de pe carosabilși evitarea băl rii în perioadele cu precipitații.Datorită semnării contractului de finanțare întreMinisterul Dezvoltării Regionale și AdministrațieiPublice și Comuna Zemeș, contract ce are cascop finanțarea reabilitării a încă 6.5km din dru-mul comunal în Zona Bolătău, circulația primarăe posibil să se mărească dată fiind creșterea ac-cesibilității locuitorilor.

Traficul greu este generat și cons tuit din u laje-le de deservire a exploatațiilor petroliere la care

se adaugă transportul de masă lemnoasă. Acestp de trafic u lizează cu precădere DC180A și

drumurile de exploatare. Conform MemoriuluiTehnic aferent PUG Zemeș elaborat în 2012,ponderea sarcinii de transport rezultată din trafi-cul greu raportată la sarcina totală de transportaferentă DC180A reprezintă cca. 60%. Acest as-pect este cel care a condus la degradarea majorăa principalului traseu care deservește comuna.

Analizând starea carosabilului drumului comunal,a străzilor de interes local, capacitățile de trafic,dar și valorile medii de circulație, se poate con-cluziona că din centrul comunei către zonele lo-cuite învecinate durata medie de călătorie estede aproxima v 10 minute. Pentru a se obțineaceastă valoare medie s-au eliminat vârfurile decirculație de pe drumul județean.

Izocrona reprezentată arată distanța maximă cepoate fi parcursă folosind un vehicul convențio-nal pornind din punctul de origine pe durata me-die de călătorie iden ficată mai sus. Aceste izo-crone sunt reprezentate sub formă de suprafață,stra ficate și compuse din 24 de elemente, fieca-re reprezentând o oră din zi, maximul de distanțăfiind cel mai vizibil .

Figura 2: Izocronă distanță mp calculatela intervalul orar 0:00 – 24:00 u lizândvehicule etalon (punct origine – SediulPrimăriei Provița de Jos)Sursă: Prelucrare API h p://isoscope.mar nvonlupin.de folosind valorimedii de trafic, referință august 2014

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș14

Din punct de vedere al mobilității, cea mai marecerere de transport se înregistrează în raport cuprincipalul centru urban învecinat (Municipiul Moi-neș ). Deși transportul public local nu se efectuea-ză în comună, deplasarea cetățenilor către locali-tățile învecinate din toate satele componente serealizează folosind serviciul de transport publicjudețean. Acesta se desfășoară prin curse regulatefolosind traseul 112 Moineș – Zemeș – Foale înlungime de 12km și retur, operate de SC PUBLI-TRANS COM SRL în intervalul 06:00 – 20:00.

Alimentare cu apă și colectare ape uza-te. În localitatea Zemeș este disponibil parțial ser-viciul public de alimentare cu apă și apă uzată, în-cepând cu anul 2008. Rețeaua are ca beneficiariaproxima v 931 abonați casnici dispuși pe o rețeacu o lungime de 15km (date la nivelul anului 2012,conform Master Planului Apă Canal al JudețuluiBacău). Operatorul este Serviciul de Alimentare cuApă și de Canalizare, serviciu public fără personali-tate juridică în subordinea consiliului local. Pe con-ducta de apă industrială sunt amplasați hidranțiide incendiu exteriori, aceasta rețea aparținândOMV Petrom S.A.

As el sistemul centralizat de alimentare cu apăpotabilă a localității Zemeș este alcătuit în prezentdin:

captare, sursă de suprafață, zona IzvoareleGeamăna;

stație de tratare cu filtre lente și filtre UV înzona Bolătău ce are o capacitate maximă de7000mc/zi;

stație de clorinare zona Foale;

un rezervor cu capacitatea de 1000 mc. și douărezervoare de 500 mc;

rețea de distribuție de 25 km (valoare totală ceinclude și artera industrială) – rețea ce estepozată în mare parte pe domeniul privat alcetățenilor sau OMV Petrom S.A.

Satul Bolătău nu are sistem centralizat de alimen-tare cu apă potabilă, populația alimentându-se dinfântâni, surse necorespunzătoare chimic și micro-biologic. Sistemul de alimentare cu apă potabilă alocalității Zemeș este compus din partea de capta-re, tratare, acumulare și rețeaua de distribuție cenecesită reabilitare, mutare pe domeniul public șiex ndere, as el încât să corespundă tuturor cerin-țelor actuale. Pentru situațiile în care mutarea pe

Foto: Drumul DC 180 A înainte de reabili-tare

Foto: Drumul DC 180 A după de reabilitare

15

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

DIA

GN

OS

TIC

Infrastructură și servicii publicedomeniul public nu este posibilă și sunt nece-sare schimburi de teren se recomandă deschi-derea unor discuții între primărie și OMV Pe-trom S.A. Conform norma velor în vigoarerețeaua publică de apă și canalizare se ampla-sează, de regulă, pe domeniu public. În cazulîn care condițiile tehnico-economice suntavantajoase, rețelele pot fi amplasate, cuacordul deținătorilor pe terenuri private. Toto-dată, conform experienței proiectelor finanța-te în cadrul Axei Prioritare 1 a ProgramuluiOperațional Sectorial Mediu - Ex nderea șimodernizarea sistemelor de apă și apă uzată2007-2013, în cazul în care în proiect este pre-văzută executarea unor lucrări pe rețelele deaducțiune/colectoare de apa uzată/distribuție/canalizare pe terenuri care nuaparțin domeniului public, este necesar acor-dul proprietarilor/concesionarilor de terenprivind accesul în vederea executării lucrărilorpropuse.

Pentru reabilitarea și ex nderea sistemului dealimentare cu apă potabilă, primăria a dema-rat procedurile de achiziție și elaborare a pro-iectului tehnic propus a fi finanțat parțial înactuala și viitoarea perioadă de programare

(inclusiv pentru satul Bolătău).

Din punct de vedere al sistemului centralizatde colectare ape uzate sistemul este unul de

p separa v pentru ape uzate menajere. Ape-le pluviale sunt preluate prin șanțuri și rigolelaterale drumului, fiind dirijate și evacuate înpâraiele din zonă pentru sectorul de drumcomunal reabilitat (6km).

Rețeaua de canalizare este formată din con-ducte colectoare în lungime de aproxima v2km și cămine de vizitare din beton și colec-tează apele uzate menajere de la blocurilemul etajate, Școala Ștefan cel Mare, GrădinițaVoinicelul, sediul Petrom, primărie și MotelulZemeș. Configurarea terenului permite colec-tarea și transportul gravitațional până la stațiade epurare. Apele uzate menajere rezultatedin gospodăriile individuale neconectate larețea, inclusiv din satul Bolătău, sunt preluateîn fose sep ce vidanjabile dar care permit in-filtrații de poluanți în teren. Pentru satul Bolă-tău apele pluviale se scurg liber pe pante natu-rale spre pâraie sau locuri mai joase, mareparte infiltrându-se in sol.

Proiectul de ex ndere a rețelei de apă canal

Foto sus: Noul nomenclator stradal

Foto jos: Termoizolație aplicată individual

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș16

este necesar a fi implementat în vederea îmbu-nătățirii calității vieții, creșterea impactului po-zi v asupra mediului și prevenirea poluării so-lului și a apelor frea ce din zonă.

Capacitatea financiară a primăriei, mai ales înraport cu asigurarea finanțării constante a unoras el de proiecte majore, indică necesitatea deimplementare a proiectului ca membru al Aso-ciației de Dezvoltarea Intercomunitară ApăCanal Bacău (ADIB) și delegarea ges unii servi-ciului de apă și canalizare pe termen lung cătreoperatorul regional. Forma de ges une poate figes unea indirectă, prin delegarea unei părțidin sarcinile și responsabilitățile legate de ser-vicii printr-un Contract de Delegare a ges uniiserviciilor pe termen lung, către operator con-form legislației în vigoare. În perioada de pro-gramare 2007-2013, ADI Apă-Canal Bacău șioperatorul regional au beneficiat de implemen-tarea proiectului de Reabilitare și Ex ndere aInfrastructurii de Apă și Apă Uzată din județulBacău, proiect ce va facilita reducerea costuri-lor de exploatare și uneori de operare pentruaceste servicii. Aceste costuri sunt reflectate înprețul plă t de rezidenții localităților membreîn ADI.

Alimentare cu gaze naturale. ComunaZemeș este alimentată cu gaze naturale de pre-siune redusă, printr-o rețea de distribuție ga-ze cons tuită din conducte și branșamente dinoțel pozate în anii 1980, cu o lungime de aprox.24,164 km, din care o mare parte înlocuite în2009 de către EON GAZ Distribuție, în calitatede operator licențiat. Alimentarea cu gaze na-turale se face prin intermediul unei stații dereglare gaze SRM, într-o singură treaptă dereglare, de la presiune medie la presiune redu-să, situată în intravilanul localității Zemeș. Re-țeaua de gaze naturale presiune redusă este de

p ramificat , pozată îngropat și este realizatădin oțel, în urma reabilitării. Conductele dagaze naturale ce s-au înlocuit s-au executat totdin țeavă de oțel izolată cu polie lenă extru-dată ( p FUCS) datorită solului coroziv . Dinconductele de gaze naturale cu presiune redu-să existente se alimentează prin branșamentecu posturi de reglare măsura PRM, la limita deproprietate, o mare parte din gospodării(aproxima v 500 de branșamente).

În localitatea Bolătău există o conductă de ga-ze naturale de sondă, în proprietatea Petrom

Gaz Distribuție, dar serviciul de distribuțiegaze naturale în localitate nu a fost concesio-nat.

Alimentare cu energie electrică. Co-muna Zemeș este alimentată cu energie elec-trică din axul liniei aeriene de înaltă tensiune -LEA 110KV Moineș Zemeș. As el, alimentareacu energie electrică se face prin intermediul adouă stații de transformare în satul Zemeș și ostație de transformare în satul Bolătău. Rețele-le de medie tensiune aferente comunei, traver-sează cele două sate - Zemeș și Bolătău—șisunt pozate aerian (LEA). Posturile de transfor-mare sunt supraterane, în construcție de zidă-rie sau metalice, montate pe stâlpi de betonarmat. Ele sunt încărcate în medie 75 – 80 %.Din posturile de transformare existente suntalimentați toți consumatorii printr-o rețea dejoasă tensiune în cea mai mare parte pozatăaerian. Rețeaua de joasă tensiune din comunaZemeș este la tensiunea de 0,4KV. Pentru gos-podăriile individuale ale comunei, alimentareacu energie electrică se face din rețeaua de joa-să tensiune, aerian prin console montate pefațada clădirilor sau pe stâlpi, la periferie.

17

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

DIA

GN

OS

TIC

Comuna Zemeș este prevăzută cu rețea electri-că de iluminat public pe principalele străzi decirculație ale celor două sate Zemeș și Bolătău.Rețeaua de iluminat stradal funcționează lajoasă tensiune - 0,4 KV, aerian, fiind montatăpe aceiași stâlpi pe care sunt amplasate și rețe-lele electrice de joasă tensiune de pe margineadrumului. Aceș parametri tehnici detaliazăcapacitatea sistemului de a fi adaptat la siste-mele moderne de control și eficien zare a con-sumului aferent prin introducerea de panourifotovoltaice des nate producerii energiei elec-trice sau becuri de iluminat ce au un consumredus de energie (becuri ecologice sau pe bazade led).

Colectare deșeuri. Colectarea deșeurilorîn comuna Zemeș de la persoanele juridice, darși de la gospodăriile individuale ale populației,se realizează în baza unui contract cuS.C.SOMA S.R.L. Bacău., companie cu licențăA.N.R.S.C. pentru salubrizarea localităților.Aceasta colectează deșeurile de la populație dedouă ori pe săptămână. Deșeurile sunt depozi-tate până la colectare în 25 de puncte undeexistă pla orme special amenajate. Conformvizitei în teren pentru satul Bolătău se poartă

discuții pentru semnarea unui contract cu ace-eași firmă, în vederea colectării deșeurilor.Toate gospodăriile celor două sate sunt dotatecu pubele pentru colectarea deșeurilor. Comu-na Zemeș dispune de o stație de hidrodegrada-re la Runcu aflată în proprietatea OMV Pe-trom.

Telecomunicații. Infrastructura de comu-nicații este reprezentată la nivelul comunei deservicii de telefonie fixă și mobilă, servicii radioși televiziune, precum și acces la internet, ser-vicii oferite de compe torii uzuali din piața detelecomunicații și date.

Locuire. Ca dovadă a dezvoltării industrialeputernice, acompaniată de creșterea rapidă apopulației pentru a furniza forța de muncă ne-cesară, fondul de locuințe a crescut rapid, in-cluzând blocuri mul etajate (P+3 și chiar șiP+4), conferind un caracter semi-urban locali-tății.

Cea mai mare parte a blocurilor necesită inter-venții de modernizare, fiind într-o stare avan-sată de degradare a fațadelor și acoperișurilor.Din păcate, locatarii nu sunt organizați în struc-turi asocia ve pentru a facilita ges onarea

Foto: În comuna Zemeș s-a proliferat fenome-nul câinilor fără stăpân

Foto: Râul Tazlăul Sărat este afectat de acumu-lări de gunoaie

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș18

spațiilor comune și accesare de finanțări înacest sens.

Primăria a sprijinit deja un proiect de reabilitaretermică pentru două blocuri în zona centrală,urmărind să con nue acest p de iniția ve și peviitor.

În stare avansată de degradare se regăsesc șicele două corpuri de locuințe sociale, avânddependințe comune și acces precar la u lități.O data cu modernizarea acestora, este necesa-ră și creșterea stocului de locuințe sociale pen-tru a răspunde și altor solicitări ce în prezent nupot fi adresate.

În acest sens, este deja iden ficată o clădirecare a servit drept bloc de locuințe de serviciupentru angajații implicați în ac vitățile de ex-ploatare a petrolului (în prezent neu lizată).

Foto: unul din blocurile din Modârzău, necesitând reabili-tare termică

Foto: bloc nelocuit (foste locuințe de serviciu ale OMVPetrom) propus spre reconversie în locuințe sociale

Foto: una dintre cele două corpuri de locuințesociale, în nevoie de lucrări de reabilitare

19

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

DIA

GN

OS

TIC

Cadru natural

Foto sus: Râul Tazlăul Sărat

Foto jos: Pod de intrare în comuna Zemeșafectat de inundații km 0+150 în anul2010

Cadrul natural. În vecinătatea imediatăalbiei minore a Tazlăului Sărat, se regăsesczone care în mpul perioadelor cu precipitațiiabundente sunt inundate, datorită vitezei decoborâre a apei de pe versanții învecinați și adebitelor de vârf formate în zona torenților.Aceste lucruri conduc la apariția factorilor derisc la inundabilitate ce au afectat și pot afec-ta atât infrastructura ru eră a comunei încon nuare, cât și construcțiile cu des națiede locuire din localitate. Un alt factor de riscconex ce apare în urma poziționării localitățiiîntr-o zonă de vale învecinată de relief mon-tan este reprezentat de riscul la alunecări deteren ce afectează intravilanul construit.

Aproxima v 90% din teritoriul localități Ze-meș este sub incidenta unui factor de vulne-rabilitate ridicat prin prezența a cel puțin doisau trei factori de risc ce pot genera dezastreprimare. Din punct de vedere al frecvenței șial consecințelor distruc ve, alunecările șiinundațiile s-au situat pe primul loc în ul miiani (atât pe torenți cât și pe afluenții TazlăuluiSărat).

Alunecările de teren din comună au mul plecauze, pornind de la eroziuni ale versanțilorde pe malurile râului Tazlăul Sărat până laalunecări determinate de curgerile pe ver-sanți și izvoare subterane.

Rețeaua de foraje pentru extracție și conductece transportă țițeiul neexploatată corespunzătorpoate determina asemenea alunecări de teren.În urma studiilor efectuate pe amplasament,consultate în momentul elaborării strategiei, aufost iden ficate zonele ce sunt expuse riscului dealunecări de teren. Acestea sunt: intrarea în Ze-meș, Curătura Popii, Crâncăieș .

În localitatea Zemeș, în decembrie 2010 a avutloc o deflagrație urmată de incendiu din cauzainfiltrațiilor de gaze în sol. În urma acestui eveni-ment au fost avariate 6 locuințe și școala Stefancel Mare corp A. Construcțiile au fost evacuate șicele avariate într-un procent ridicat au fostdezafectate. Zona de pericol a fost delimitatăprin panouri de atenționare. La momentul elabo-rării prezentului document se realizează studiipentru iden ficarea soluțiilor op me în preveni-rea acestor fenomene.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș20 Capacitate administra vă

Bugetul local. Comuna Zemeș are o situațiebună ca nivel de venituri proprii per cap de lo-cuitor (în sens larg, incluzând și cotele de impo-zit pe venit global –IVG), în raport cu comunită-țile învecinate sau cu media județului Bacău(Fig. 3). La fel stau lucrurile și în ce privește to-talul veniturilor, chiar și neluând în calcul sub-vențiile și granturile pentru inves ții (Fig. 4).Gradul de autonomie bugetară este rela v ridi-cat, situându-se la 60% în anul de referință2010 și urcând ulterior spre 70%.

Ca atare, au existat resurse pentru a finanțamici inves ții făcute în comună în perioada ul -milor ani. Veniturile proprii depind mult de ac -vitățile economice de extracție din zonă, careau asigurat cel mai mare volum de locuri demuncă din zonă (și implicit a cotei de IVG), in-clusiv stabilitatea acestora pe perioada de criză,o situație benefică de care nu multe comuneromâneș se pot bucura. Însă dată fiind struc-tura surselor de venit, este importantă o preo-cupare constantă de diversificare a acestora șipregă re pentru încasările din cota de IVG vor fiîn scădere.

În condițiile unui supliment de fonduri de capi-tal venite prin transferuri, comuna Zemeș a mi-zat chiar pe o creștere în valoare reală a buge-

tului fată de anul de referință 2010, în specialpe seama cheltuielilor de inves ții în infrastruc-tura locală (Fig. 4). Aceasta se reflectă în proiec-te și creează spațiu bugetar semnifica v pentrustabilirea de priorități strategice. Însă anul 2013fost unul excepțional, în care comuna a benefi-ciat de o serie de venituri proprii cu caracternepermanent (de p donație), care sunt impro-babile/impredic bile în anii următori (Fig. 3),deci proiecția de venituri este una în scădere.

În același mp, structura capitolelor de cheltu-ieli demonstrează că fată de anul 2010 au cres-cut costurile în zona Administrație generală șiOrdine publică, pe măsură ce au scăzut, uneoridestul de semnifica v, cheltuielile pentru Asis-tență socială, Cultură și Sport (Fig. 6). Proiecțiilebugetare pentru perioada de după 2013 reflec-tă pe cele de venituri, cu o restrângere semnifi-ca vă în partea de inves ții, dar și a altor chel-tuieli curente din partea de administrație publi-că generală. Având în vedere rigiditatea acesto-ra in urmă, aceste proiecții ar trebui revizuite însensul prudenței.

De asemenea, dezvoltarea de infrastructurălocală pe seama veniturilor viitoare nu trebuiesă ignore faptul că orice nou ac v public creea-

Figura 3: Venituri proprii pe cap de locuitor, pe2010

Sursa proprieFigura 4: Categorii de venituri pe cap de locuitor,pe 2010

Sursa proprie

21

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

DIA

GN

OS

TIC

ză și noi costuri de operare, în perpetuitate,care trebuie atent es mate.

Capacitate administra ve locală.Administrația locală Zemeș are un aparat func-ționăresc dezvoltat (51 de poziții de funcțio-nari publici și contractuali) în care posturilevacante sunt nesemnifica ve (unul, pe relațiepublice). Compar mentele specializate(urbanism, asistență socială, IT) sunt bine înca-drate. Este de văzut cum pot fi menținute șiacoperite cu sarcini cele 30 de posturi din asis-

tență socială, în condițiile în care bugetul afe-rent scade. Predomină numeric personalul deexecuție (sistemul de alimentare cu apă, poli-ția locală). Primăria Zemeș a derulat în 2014 oschemă proprie de finanțare pentru ac vitățide neret și sport, ceea ce demonstrează nudoar că există resurse disponibile pentru iniția-

ve locale, dar și capacitate de administra văde a întocmi documentație pentru selecțiecompe vă și a respecta niște proceduri tran-sparente auto-impuse. Informațiile relevantesunt disponibile pe pagina de web a comunei.

Comunicarea online a comunei este bine dez-voltată, pagina de internet fiind documentatăși actualizată la zi, asigurând un nivel de tran-sparență superior altor localități rurale simila-re din punct de vedere al mărimii și capacitățiide personal.

Figura 5: Tendință categorii venituri

Sursa proprie

Figura 6: Tendință categorii cheltuieli

Sursa proprie

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș22 Analiza SWOT

S W

PUNCTE SLABE Potențial demografic însemnat, cu o prezență bună a nerilor

în vârstă de muncă;

Cadru natural plăcut, creând un ambient potrivit pentru desfă-șurarea de ac vități turis ce / de mp liber;

Mobilitate ridicată folosind infrastructura de transport publicjudețean;

Dinamică antreprenorială în creștere, în special pe sectorul deac vități agricole dar și turism/agrement;

Existența structurilor asocia ve ce reunesc fermierii locali cu oac vitate mai susținută;

Iniția ve civice în dezvoltare;

6km de drum comunal reabilitați recent și semnarea contrac-tului pentru încă 6km de legătură cu satul Bolătău;

Sediu modern al primăriei, creând condiții adecvate de desfă-șurare a ac vității acesteia, în sprijinul cetățenilor;

Numeroase ac vități extrașcolare pentru copii, organizate cupar ciparea școlii, dar și compe ții spor ve și de orientareturis că;

Bază spor vă modernă;

Numeroase clădiri ne-u lizate, cu potențialul de a fi defuncțio-nalizate;

Potențial de valorificare a fondului fores er;

Pierderea locurilor de muncă în urma restructurării economi-ce și necesitatea localnicilor de a se re-orienta spre alte ac -vități generatoare de venit;

Resurse limitate de teren pentru ac vități agricole;

Lipsa facilităților de colectare și procesare a produselor agri-cole;

Teren intravilan ex ns, presupunând costuri importante pen-tru dotarea edilitară;

Drum de intrare în comună avariat și drumuri secundare cuîmbrăcăminte din pietriș desfundate;

Supra-traversări mul ple a râului Tazlăul Sărat - costuri dementenanță ridicată;

Acces la alimentare cu apă și canalizare limitat;

Fragmentarea peisajului antropic cu instalațiile de exploatarea petrolului;

Locuințe colec ve degradate;

Poluarea solului și a apelor de suprafață în egală măsură cureziduuri de sondă și resturi menajere;

Inexistența drepturilor de proprietate asupra unor terenuri,clădiri și componente de rețele edilitare pentru care ar fi ne-cesare sau s-ar preta pentru inves ții publice;

Opțiuni și facilități limitate de petrecere a mpului liber;

PUNCTE TARI

23

INT

RO

DU

CE

RET0

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Proximitate față de Moineș , permițând accesul facil la apro-vizionare și servicii a cetățenilor;

Potențiale inves ții în Municipiul Moineș au un impact po-zi v și asupra localnicilor din comuna Zemeș;

Experiența crescută a GAL Valea Tazlăului va fi de folos pen-tru o mai bună orientare și implicare a beneficiarilor pentruciclul următor de finanțare prin PNDR;

Interesul crescut în ac vitățile de agrement și compe țiilespor ve care cuprind și teritoriul comunei au potențialul dea aduce vizitatori și a promova comuna;

Repunerea în circulație a drumului din nordul satului Bolătăuși deschiderea unei axe paralele cu DN2G pentru fluidizareaacestuia;

Potențial de folosire ex ns a gazelor de sondă în soluțiile deîncălzire;

Con nuarea restructurării industriei de exploatare a petrolu-lui, prin reorganizarea birourilor la nivel teritorial și retehno-logizare;

Orientarea inves țiilor județene spre alte zone de interes dinjudeț;

Dependența de structuri și masterplanuri elaborate la nivelde județ, ce presupun în unele cazuri o întârziere a inves ții-lor sau o priori zare pe criterii nefavorabile comunei;

Riscuri de mediu cauzate de poluare, alunecări de teren șiviituri;

Sol coroziv ce afectează rețelei edilitare din subteran nepro-tejate;

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș24 Strategia de dezvoltare

25

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Contextul strategicDezvoltarea comunei Zemeș se desfășoară încontextul general al dezvoltării spațiului ruralromânesc, proces influențat de poli cile șistrategiile de nivel european, național, regionalși județean.

În cele ce urmează, vor fi trecute în revistă,sumar, principalele direcții de dezvoltare șifinanțare prevăzute de documentele progra-ma ce ale nivelurilor administra ve superioa-re.

Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR),elaborat și implementat de Ministerul Agricul-turii și Dezvoltării Rurale, trasează cadrul stra-tegic general al sprijinirii agriculturii și dezvol-tării rurale în România. Pentru perioada 2014 –2020, planul introduce priorități noi, cu rele-

vanță și pentru comuna Zemeș. PNDR acordă omare importanță dezvoltării lanțurilor de co-mercializare a produselor agro-zootehnice ge-nerate de structurile asocia ve ale fermierilorromâni. Se va finanța, de asemenea, îmbună-tățirea raselor de animale, inclusiv pentru bovi-ne (ce predomină în zona Zemeș).

Câteva măsuri specifice, de interes pentru fer-mele de familie din comuna Zemeș, incluse înPNDR 2014-2020 sunt următoarele:

Măsura 4.1 “Modernizarea exploatații-lor agricole” având ca obiec v generalrestructurarea și creșterea compe vi-tății sectorului agricol (sprijin în finanța-re nerambursabilă de 50% din valoareaproiectului, formele asocia ve dețin pri-oritate, conform criteriilor de selecție);

Măsura 6.2 “Sprijin pentru înființareade ac vități non agricole în zonele rura-le” care vizează completarea veniturilordin ac vități agricole cu venituri din ac -vități complementare non agricole;

Măsura 6.3 “Sprijin pentru dezvoltareafermelor mici” cu dimensiune între8.000-12.000 SO EUR valoare standard

(Notă: 8.000 SO reprezintă spre exempluîn zootehnie 8 vaci de lapte)– sprijinconstând în finanțare nerambursabilă depână la 15.000 EUR din valoarea proiec-tului, pe o perioadă de maxim cinci ani,în două tranșe (80%, 20%);

Pentru simplificarea procesului de elaborare aproiectelor, autoritatea de management a no-ului PNDR 2014-2020 pregătește o serie deproiecte- p, dintre care amin m (de interespentru specificul ac vității agricole din Comu-na Zemeș):

Fermă de vaci des nată producției de lapte– maxim 20 de capete;

Înființare si dotare plantație de zmeur prinachiziționarea de u laje și echipamente;

Înființare fermă de ovine și caprine;

Înființare fermă de neret taurin pentruîngrășare;

Înființare fermă de caprine în zona de mun-te;

Înființare fermă de caprine pe pășuni șifânețe permanente;

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș26

Înființare pepinieră și achiziționarea de u -laje și echipamente specific.

Cei interesați de oricare din proiectele de maisus, vor putea prelua direct modele de proiectegata elaborate pentru a putea evita costurileaferente consultanței specifice.

Strategia de dezvoltare a Județului Bacău pro-pune o gândire asupra dezvoltării județului ba-zată pe microregiuni. Comuna Zemeș este pozi-ționată, potrivit strategiei, în microregiunea

Valea Muntelui, ce cuprinde 5localități urbane (Moineș ,Comăneș , Dărmăneș , SlănicMoldova și Târgu Ocna) și 17localități rurale, dispuse pevăile râurilor Tazlăul Sărat, Slă-

nic și pe cursul superior al râului Trotuș. Prinaceastă abordare, Consiliul Județean Bacău in-tenționează sprijinirea de proiecte integrate lanivelul fiecărei microregiuni, pentru a spori mo-bilitatea, asigurarea furnizării de servicii publicede bază, implementarea de măsuri de sprijinpentru mediul de afaceri ș.a..

Portofoliul de proiecte anexat strategiei inclu-de, din partea Comunei Zemeș, proiectele de

reabilitare și valorificare a clubului Zemeș șistadionului Gloria, reabilitarea și modernizarearețelei de drumuri ru ere, poduri și podețe pie-tonale, construirea unei pâr i de ski și achizițio-narea unui sistem de supraveghere publică.Includerea acestor proiecte în strategia de dez-voltare a județului implică recunoașterea aces-tor proiecte ca fiind de interes atât pentru co-muna Zemeș cât și pentru județul Bacău.

Și strategia de dezvoltare a Municipiului Moi-neș are relevanță pentru Comuna Zemeș.Cetățenii zemeșeni accesează infrastructuramedicală, educațională și socială din Moineș ,mulți dintre aceș a făcând naveta și la locul de

muncă. Dintre proiectele dedezvoltare ale municipiului,incluse și în portofoliul jude-țean pentru perioada 2014—2020, menționăm proiectele

de dezvoltare a infrastructurii medicale (ex.Construcția Corpului de boli infecțioase a Spita-lului Municipal de Urgență Moineș ) dar și rea-bilitarea și modernizarea unităților de învăță-mânt, de care beneficiază și elevi și liceeni dinComuna Zemeș. În plus, autoritățile locale dinMoineș intenționează să dezvolte un centru

regional de marke ng al produselor agroali-mentare, care ar putea susține realizarea demărci locale și comercializarea produselor dintoată zona de polarizare a orașului.

De asemenea, Municipiul Moineș își propunedezvoltarea ca stațiune balneoclimaterică deinteres local, prin valorificarea izvoarelor mine-rale cu proprietăți cura ve din Parcul Băi și con-struirea unei baze de tratament balnear. Exis-tența unei asemenea infrastructuri turis ce aratrage turiș în zonă, care mai departe ar puteaprezenta interes și pentru atracțiile și traseeturis ce din împrejurimile municipiului, inclusivpe teritoriul comunei Zemeș.

Grupul de Acțiune Locală Valea Tazlăului, ladata elaborării strategiei prezente, urma iniție-rea procesului de elaborare a unui nou plan deacțiune, ce va lua în calcul nevoi iden ficate înteritoriul ex ns al GAL-ului, cuprinzând și co-muna Zemeș.

Finanțările acordate prin Grupul de AcțiuneLocală vor putea sprijini iniția ve cu relevanțăpentru dezvoltarea comunei Zemeș, atât dinpartea autorităților locale, a fermilor, a micilorîntreprinzători și a organizațiilor societății civi-

27

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Viziune și obiec veConcluzii ale analizei situației existente

Comuna Zemeș a traversat, în ul mele douădecenii, o perioadă de intense transformări,constând în special într-un proces de restructu-rare a ac vității economice. Ac vitatea de ex-ploatare a petrolului s-a reorganizat și restrânsconsiderabil din punct de vedere al locurilor demuncă. Acest fapt s-a întâmplat pe fondul mo-dernizării ac vității de extracție și a adoptării denoi tehnologii, implicând o nevoie mai restrânsăde personal. În plus, componenta de ges une aexploatării s-a reorganizat, birourile fiind reloca-te în centrele urbane din estul județului. În ur-ma acestor procese, s-a amplificat nevoia dediversificare și consolidare a ac vităților econo-mice locale, înspre zootehnie, exploatarea șiprelucrarea lemnului, mică producție și turism.

Trecutul recent al unei comune unde nu lipseaulocurile de muncă în industrie este evident prinfondul construit: existența a multor spații și clă-diri cu funcțiune de servicii (foste clădiri de biro-uri ș.a.), de locuire de serviciu (blocuri, locuințede nefamiliș ș.a.) dar și de agrement (clubulmuncitoresc ș.a.). Din păcate, o bună parte aacestora sunt în prezent ne-u lizate și chiar ne-

u lizabile, dată fiind starea avansată de degra-dare.

Și impactul asupra dinamicii comunității locale s-a resimțit. A crescut incidența alcoolismului,gradul de vulnerabilitate al persoanelor care nusunt încadrate într-o ac vitate economică re-munerată constantă, în lipsa asigurării medicaleși de pensie, pe termen lung și numărul celorcare apelează la diferite servicii de asistențăsocială.

Cu toate acestea, iniția vele private au începutdeja să se cristalizeze. A crescut considerabilinteresul în prac carea agriculturii (în special înceea ce privește creșterea animalelor), de ase-menea și interesul antreprenorial în turism. Șiiniția vele civice non-guvernamentale și non-profit sunt în creștere, se înregistrează deja do-uă ONG-uri locale (Asociația Ac v și Green-World) precum și ac vități organizate din iniția-

va și cu concursul voluntar al localnicilor (spreexemplu organizarea concursurilor de orientareturis că).

le. Proiectele pot viza iniția ve de asociereîntre fermieri, incluzând unități de colectare șiprocesare, precum și proiecte comune impli-când actori din tot perimetrul GAL-ului (spreex. trasee turis ce ș.a.)

Foto: Sediul Primăriei comunei Zemeș

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș28

De asemenea, în ul mii ani s-a remarcat și ocreștere a asocia vității din partea fermierilorzemeșeni, dar și a autorităților locale, prin gru-pul de acțiune locală creat în zonă. Acesta dinurmă confirmă nevoia de a gândi dezvoltareacomunei în ansambul micro-teritorial, luând încalcul teritoriul ex ns din vecinătatea comunei.

Cât privește sistemul educațional, s-a înregis-trat o restrângere a acestuia, tendința fiindpreconizată spre accentuare pe viitor. Copiisunt transportați spre două școli principale.Există însă și avantaje ale acestui proces—copiidin diferite părți ale comunei, și așa desfășura-tă pe mulți kilometrii de-a lungul drumuluiprincipal, au ocazia de a interacționa, contribu-ind la coeziunea comunității.

Se remarcă implicarea susținută a școlii în spri-jinirea de ac vități extrașcolare, fapt deosebitde important în formarea unor rezidenți ac vi,implicați civic și atenți la protejarea și valorifi-carea cadrului natural și construit al comunei.

Și ac vitatea autorității locale s-a amplificat înul mii ani. Elaborarea Planului de UrbanismGeneral, demararea inves țiilor la infrastructu-ra ru eră, relocarea ac vității primăriei într-un

sediu modern—toate acestea creează condiții-le unei guvernări locale mai eficiente.

Premise ale dezvoltării în comuna Zemeș

Toate aceste lucruri—proiecte de inves ții încurs sau în plan, noi iniția ve antreprenoriale,iniția ve civice manifestate în compe ții și eve-nimente cu vizibilitate mare pentru comunita-te— denotă faptul că Zemeș a intrat într-o no-uă etapă de dezvoltare.

Strategia de dezvoltare urmărește punerea învaloare a punctelor tari ale comunei și valorifi-carea tuturor oportunităților externe ce presu-pun mobilizarea de resurse înspre Zemeș.

Principala resursă de dezvoltare a comunitățiilocală constă în capitalul uman. Comuna bene-ficiază de neri ac vi, implicați în ac vități civi-ce, cu planuri antreprenoriale de dezvoltare azootehniei sau a unor mici unități de producție,dar și cu ac vitate în organizații non-guvernamentale.

Cadrul natural al comunei este un alt elementdis nc v, ce ține de iden tatea locală și careconferă potențial de dezvoltare economică.Dezvoltarea infrastructurii turis ce în localități-

le de pe valea Tazlăului Sărat ar putea generaun aport de vizitatori reprezentând cerere pen-tru servicii și produse locale.

Nu în ul mul rând, elementele de mediu con-struit—precum clădirile și spațiile neu lizate—prezintă potențial de reconversie în spații degăzduire a ac vităților economice, sau cultural-educa ve.

Privind în ansamblu dezvoltarea comunei, Ze-meșul a prosperat, în mp, prin spiritul între-prinzător al celor care s-au stabilit aici pentru avalorifica resursele naturale—aurul negru. Însănu doar aici se opresc resursele naturale alecomunei. Natura este generoasă cu zemeșenii:pășunile mănoase, pădurea bogată în lemn,fructe de pădure și plante medicinale, peisajulpitoresc și aerul curat. Acesta este și funda-mentul de dezvoltare al comunei pe viitor.

Strategia construiește pe următoarele 3 linii dedezvoltare principale, acestea fiind mai depar-te operaționalizate prin măsuri și proiecte con-crete, implementate cu par ciparea atât a pri-

29

INT

RO

DU

CE

RE

măriei cât și cu concursul altor actori locali.

Liniile de dezvoltare se transpun în următoare-le obiec ve de dezvoltare principale:

Obiec v 1: Furnizarea infrastructurii șiserviciilor de bază, răspunzând nevoilorcomunității și în acord cu protejarea me-diului înconjurător

Obiec v 2: Animarea comunității, pen-tru sporirea coeziunii și iden tății locale

Obiec v 3: Încurajarea și promovareafermierilor și întreprinzătorilor, pentrudiversificarea economiei zemeșene șivalorificarea resurselor locale

Ca obiec v transversal, strategia vizează creș-terea transparenței și profesionalismului apa-ratului execu v local.

Obiec v 1: Furnizarea infrastructurii șiserviciilor de bază, răspunzând nevoilorcomunității și în acord cu protejarea me-diului înconjurător

Comuna Zemeș beneficiază de pe urma unorinves ții recente în infrastructură ru eră însă

mai sunt necesare multe eforturi pentru a aco-peri nevoile curente. Și în materie de serviciipublice de bază (alimentare și canalizare), suntnecesare inves ții considerabile în anii urmă-tori. Acest obiec v este, de al el, preconizat acuprinde cele mai însemnate proiecte ale co-munei, din punct de vedere al bugetului.

Accesul la infrastructură și servicii publice debază este esențial pentru a asigura calitateavieții cetățenilor comunei. De asemenea, defurnizarea acestor infrastructuri depinde șidezvoltarea pe alte paliere a comunității—dezvoltarea fermelor locale, funcționarea uni-tăților de primire turis că, atrac vitatea pen-tru eventuali întreprinzători ș.a.

Este important de menționat că, implementa-rea în mp a acestor proiecte, pe lângă efortulinves țional inițial, va presupune costuri dementenanță pentru toate sistemele implemen-tate. Va fi nevoie, prin urmare, de avut în ve-dere soluții tehnice care nu op mizează doarinves ția inițială ci iau în considerare și rațio-nalizarea costurilor ulterioare de întreținere.Se recomandă, prin urmare, soluții eficienteenerge c, u lizarea de materiale calita ve și

Viziunea de dezvoltare:

Strategia comunei Zemeș este de dezvol-tare prin valorificarea resurselor natura-le—peisaj pitoresc, pădure bogată, pășuniși fânețe mănoase - prin iniția ve civice șiantreprenoriale ale zemeșenilor, în spiritulprincipiilor dezvoltării sustenabile.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș30

lucrul cu contractori experimentați.

Măsuri sub obiec vul 1:

Măsura 1.1. Infrastructură ru eră, demediu și u lități, vizând proiecte de mo-dernizare a infrastructurii ru ere, ex n-derea infrastructurii edilitare de canali-zare și alimentare cu apă, modernizareaserviciilor publice de iluminat stradal șisprijin pentru reabilitarea termică a locu-ințelor colec ve.

Măsura 1.2. Infrastructură de educație,cultură și agrement, vizând proiecte demodernizare a școlilor și spațiilor de joa-că pentru copii, a bibliotecii și a infras-tructurii spor ve.

Obiec v 2: Animarea comunității, pentrusporirea coeziunii și iden tății locale

În paralel cu inves țiile în infrastructură, esteimportant de avut în vedere și palierul de pro-iecte des nate valorificării capitalului uman.

O comunitate ac vă și unită, cu cetățeni impli-cați și dedicați, necesită o primărie constantac vă în spațiul public. Iniția vele de animare

a comunității au menirea de a promova și re-compensa spiritul civic și de a educa nerii—șicetățenii - în spiritul aprecierii și protejării ele-mentelor de patrimoniu natural, construit șiuman.

De asemenea, este necesar de privit comunita-tea în ansamblul ei, acordând atenție deosebi-tă combaterii excluziunii sociale și oferind șan-se egale pentru categoriile de cetățeni nevo-iași. As el, strategia cuprinde iniția ve de spri-jin pentru grupurile vulnerabile din comunita-te: copii, vârstnici, persoane care suferă deafecțiuni sau dizabilități ș.a. În multe cazuriînsă, având în vedere rolul și capacitatea limita-tă a primăriei de a furniza servicii sociale com-plexe, este necesară implicarea Comunei Ze-meș, prin Serviciul Public de Asistență Socială,în proiectele de anvergură zonală sau județea-nă. De asemenea, din partea SPAS, este nevoiede o bună cunoaștere a persoanelor aflate îndificultate și orientare a acestora spre servicii șicentre ce le pot furniza serviciile de sprijinadecvate. Spre exemplu, în urma consultărilor,a reieșit existența unui număr de copii/ neri cesuferă de au sm pe teritoriul comunei. Avândîn vedere gradul înalt de specializare al asis-

tenței necesare, precum și costul semnifica v,o soluție ar putea fi conlucrarea cu DGASPCBacău, SPAS din comunele învecinate și Munici-piul Moineș , pentru inventarierea număruluide potențiali beneficiari și oportunitatea dez-voltării unui centru specific mai aproape decâtcel deja existent la Oneș .


Măsura 2.1. Ac vități socio-culturale pentrupromovarea spiritului civic și consolidareaiden tății și mândriei locale.

Măsura 2.1. Sprijinirea grupurilor vulnera-bile și promovarea unei comunități incluzive.

Obiec v 3: Încurajarea și promovarea fer-mierilor și întreprinzătorilor, pentru diver-sificarea economiei zemeșene și valorifica-rea resurselor locale

Așa cum a fost afirmat și anterior, economialocală din comuna Zemeș a trecut printr-unproces de transformare semnifica v. De lapredominanța unei singure ramuri industriale,în prezent se realizează tranziția către o bazăeconomică axată pe micii întreprinzători.

În acest context, sunt necesare ac vități de

31

INT

RO

DU

CE

RE

sprijinire și încurajare a spiritului și iniția velorantreprenoriale. O problemă importantă a ce-lor ce au intenția și determinarea de a demarao afacere—sau ex nde una existentă - ține deaccesarea resurselor necesare inves țiilor, fiecă acestea țin de acces la capital, terenuri, clă-diri sau u lități. Unul dintre elementele speci-fice de potențial ale comunei este că, în com-parație cu alte localități rurale din România, seregăsesc multe resurse de teren și ac ve neu-

lizate sau insuficient valorificate. De aseme-nea, micii întreprinzători și fermieri nu deținexperiență în iden ficarea sau accesarea opor-tunităților de finanțare care s-ar preta ideii deafaceri a acestora. Prin urmare, un sprijin dinpartea primăriei ar putea consta, pe de o par-te, în informare cu privire la oportunități definanțare și, pe de altă parte, în clarificarearesurselor de terenuri și clădiri disponibile, cepot găzdui ac vități economice generatoarede locuri de muncă și venituri suplimentare.

De asemenea, pentru sprijinirea ac vitățilorgeneratoare de venituri din turism, sunt nece-sare amenajări specifice (mică infrastructurăagrement, trasee ș.a.) și informare pentru vizi-tatori, pentru a crește vizibilitatea și atrac vi-

tatea comunei în ansamblul zonei de dezvolta-re turis că aferente estului județului Bacău.


Măsura 3.1. Sprijin pentru întreprinză-tori și fermieri, constând în informare șiîncurajare în vederea accesării de fon-duri europene și iden ficarea de resurseu le ac vității acestora;

Măsura 3.2. Infrastructură de sprijinpentru turism, constând în dezvoltareade infrastructură de bază de agrement șiinformare turis că.

Portofoliul de proiecte.

Aceste obiec ve și măsuri se regăsesc mai de-parte operaționalizate printr-un portofoliu pre-zentat în secțiunea următoare.

Ideile de proiecte au rezultat în urma consultă-rii cu actori locali precum și analizând nevoile șioportunitățile reliefate în analiza situației exis-tente.

Proiectele conțin o scurtă descriere menită săofere câteva detalii cu privire la inves țiile sau

iniția vele propuse. Menționăm însă că stabili-rea tuturor detaliilor de implementare se varealiza la momentul inițierii implementării pro-iectului, fie printr-un studiu de fezabilitate pre-mergător, sau în elaborarea unei cereri de fi-nanțare aferente.

De asemenea, lista cuprinde și en tățile, publi-ce sau private, a căror implicare este u lă și/sau necesară pentru desfășurarea proiectului.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș32 Portofoliu de proiecte

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*, condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect șisursa potențialăde finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoa-ne resursă

Obiec v 1: Furnizarea infrastructurii și serviciilor de bază, răspunzând nevoilor comunității și în acord cu protejarea mediului înconjurător

Măsura 1.1. Infrastructură ru eră, de mediu și u lități,1 Ex ndere sistem distribuție apă potabilă, colectarea și epurarea apelor uzate

Realizarea de inves ții pentru introducerea sistemului de alimentare cu apă și canalizare, inclusiv rea-lizarea captării și a aducțiunilor de apă, precum și construcția unei stații moderne de epurare în con-cordanță cu planul de inves ții pe termen scurt și mediu al Asociației de Dezvoltare IntercomunitarăADIB, componenta apă-canal. La momentul elaborării prezentului studiu Consiliul Local Zemeș estebeneficiarul studiului de fezabilitate pentru proiectul menționat.

28 000 000 lei

POIM 2014-2020

PNDR 2014-2020

Consiliul Local Zemeș,Consiliul JudețeanBacău, ADIB, S.C.C.R.A.B. S.A.

2 Iden ficarea și decontaminarea și protecția apelor subterane

Proiectul urmărește iden ficarea necesarului de intervenții privind decontaminarea terenului din zo-nele de locuit și de pășunat cu realizarea primară a unui studiu tehnic de cartare a zonelor potențialcontaminate. Iden ficarea soluțiilor tehnice pentru refacerea calității solului și limitarea dispersiei po-luanților prin decontaminarea etapizată este necesară pentru es marea unui cost cât mai exact.

6 000 000 lei

POIM 2014-2020

PNDR 2014-2020

Granturi SSE

Consiliul Local Zemeș,Ins tute de cercetarea calității apelorsubterane

3 Foraje de adâncime des nare consumului de apă aferente ac vității de creștere a animalelor

Proiectul urmărește asigurarea cerinței de apă pentru crescătorii de animale din comună. Pentru im-plementarea proiectului sunt necesare studii prospec ve de u lizare a surselor existente, inclusiv acelor afectate în prezent de poluări accidentale.

1 000 000 lei

POIM 2014-2020

PNDR 2014-2020

Consiliul Local Zemeș

33

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE




4 Mentenanța sistemului de iluminat public și introducerea sistemelor de control a consumului ener-giei electrice

Ac vitatea principală constă în implementarea modelului de ges onare a sistemului public de ilumi-nat la nivelul comunei și op mizarea consumului de energie electrică. Totodată în vederea creșteriisiguranței cetățenilor sunt necesare inves ții punctuale de mici dimensiuni în zonele frecvent parcur-se.

1 700 000 lei

POR 2014-2020

Consiliul Local Ze-meș, OMV Petrom,Electrica Distribuție

5 Instalarea stației automate măsurare și a unui sistem de raportare a calității aerului, apei și soluluiîn comună

Obiec vul proiectului îl reprezintă realizarea unei hărți de evaluare și raportare a calității a mediuluinatural și a unui sistem opera v de informare privind poluarea aerului, apei și a solului pornind de lasoluții de monitorizare în mp real. Pentru valorificarea în mp a proiectului și u lizarea curentă ahărții de calitate a mediului, este necesară creșterea gradului de conș en zare a cetățenilor privindproblemele de mediu, prin mijloace specifice de informare dublat de campanii periodice de informarea cetățenilor, inclusiv a efectelor derivate din managementul deșeurilor.

350 000 lei

POIM 2014-2020

Consiliul Local Ze-meș, APM Bacău,Ins tute de cerceta-re a calității mediuluinatural și construit

6 Demararea proiectelor de îndiguire și decolmatare a Tazlăului Sărat

Proiectul are ca scop îmbunătățirea nivelului de protecție a malurilor existente și a liniilor râurilor peprincipalul curs de apă din comună (consolidarea cursului de apă, a malurilor, reformarea albiilor, în-tărirea liniei de apărare). În plus proiectul urmărește prevenirea inundațiilor și alunecărilor de teren înperioadele de precipitații abundente. În plus prin promovarea consolidării punctului de acces în comu-nă sau a podurilor ce intersectează Tazlăul Sărat se vor îmbunătăți condițiile de circulație a conducă-torilor auto.

9 000 000 lei

POIM 2014-2020

PNDR 2014-2020

Consiliul Local Ze-meș, Consiliul LocalMoineș , ConsiliulJudețean Bacău,Apele Române

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș34




7 Modernizarea și reabilitarea infrastructurii de drumuri comunale, inclusiv în zona Bolătău

Scopul proiectului este reprezentat de îmbunătățirea infrastructurii de drumuri comunale din comunaZemeș, incluziv a zonei de acces. Prin creșterea accesibilității zonelor rurale și conectarea acestora cuzonele de interes din județ reiese necesarul de intervenții primare în infrastructura ru eră printr-unproces etapizat funcție de gradul de degradare și a intensității de u lizare. În plus pe lângă moderni-zarea și amenajarea străzilor din comună sunt necesare intervenții punctuale în zona de blocuri pen-tru iden ficarea și marcarea locurilor de parcare.

6 500 000 lei

PNDR 2014-2020

Consiliul Local Zemeș,Consiliul JudețeanBacău

8 Studii privind ex nderea drumului comunal DC 180A către granița Județului Neamț

Deși la momentul elaborării prezentei planificări strategice proiectul nu este prioritar sunt este nece-sară elaborarea studiului prefezabilitate. În urma concluziilor studiului se poate reprezenta în termenide cost posibilitatea desconges onării traficului de pe DN2G. În plus prin redirecționarea traficuluiușor potențialul de accesibilitate turis ca al comunei va crește.

900 000 lei

POIM 2014-2020

Consiliul Local Zemeș,Consiliul JudețeanBacău, CNADR

9 Creșterea capacității autorității publice de monitorizare și implementare a proiectelor de inves țiiîn infrastructura fizică

Proiectul urmărește creșterea capacității administrației publice de elaborare a caietelor de sarcini șiges onarea a procedurilor de achiziție publică în vederea implementării proiectelor de inves ții îninfrastructura fizică. Secundar se urmărește creșterea capacității beneficiarilor publici de a defini con-diții pentru soluții tehnice durabile dar și de a recepționa documentații tehnice corespunzător condi-țiilor locale pe tot intervalul de apariție a ideii de proiect, elaborarea modelului de contract, recepțiadocumentației tehnice, urmărirea indicatorilor de implementare și recepția finală a lucrărilor.

300 000 lei

POCU 2014-2020,POCA 2014-2020,fonduri proprii

Consiliul Local Ze-meș, organizații despecialitate

35

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE




10 Managementul deșeurilor la nivelul întregii comune și ex nderea sistemului de colectare deșeurimenajere în zona Bolătău.

Proiectul urmărește ex nderea sistemului de colectare a deșeurilor menajere în toată comuna la ofrecvență crescută. O altă necesitate a fi rezolvată este amplasarea coșurilor și europubelelor de gu-noi pe domeniul public în vederea colectării selec ve și a eliminării poluării cu deșeuri nedegradabile.

700 000 lei

POIM 2014-2020

PNDR 2014-2020

Consiliul Local Ze-meș, S.C. SOMAS.R.L. Bacău

11 Reabilitarea termică și refacerea acoperișurilor ins tuțiilor de învățământ

Proiectul urmărește realizarea exper zei tehnice și a auditurilor energe ce pentru ins tuțiile de învă-țământ, anveloparea exterioară a clădirilor prin aplicarea generalizată a unor sisteme de termoizola-ție și hidroizolații pentru reabilitare termică, în condițiile respectării normelor și reglementărilor teh-nice în vigoare privind performanțele minime acceptabile. Școala „Ion Creangă” necesită de asemenearefacerea acoperișului, în special a învelitorii.

12 000 000 lei

Fonduri proprii

Consiliul Local Ze-meș,

12 Ex nderea spațiilor școlii, pentru a se renunța la schimbul de după amiază

S-a iden ficat nevoia de a ex nde numărul de spații de desfășurare a orelor, având în vedere că mulțielevi sunt nevoiți să învețe după-amiaza. Se recomandă analizarea posibilității de a valorifica, în acestsens, spații neu lizate sau insuficient folosite în corpurile de scoală sau grădiniță deja existente—cucondiția, desigur, ca acestea să îndeplinească standardele impuse privind dimensiunea și dotarea unoras el de spații.În urma acestei analize se poate es ma un buget al proiectului, necesar amenajărilor pentru punereaîn funcțiune a spațiilor respec ve.

Pentru es mareabugetară estenecesară analizaspațiilor potențialdisponibile și rea-lizarea unui devizde lucrări

Consiliul Local al Co-munei ZemeșȘcoala GimnazialăStefan cel Mare

Măsura 1.2. Infrastructură educație, cultură și agrement

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș36

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*, condiționaliza-re/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect șisursa potențială definanțare


Măsura 1.2. Infrastructură educație, cultură și agrement13 Mijloc de transport pentru elevi

În contextul desfășurării comunei pe o distanță însemnată, precum și a închiderii unora din corpuri-le de școală, este necesar transportul copiilor către școală.

60-80.000 lei Consiliul Local al Co-munei ZemeșȘcoala GimnazialăStefan cel Mare

14 Îmbunătățirea bazei materiale și achiziționarea de materiale didac ceInves țiile în baza materială (mobilier, dotări) sunt necesare în toate corpurile de școală. De ase-menea, materialele didac ce pentru susținerea ac vității profesorilor.

Es mare condiționa-tă de realizarea unuinecesar de lucrări /achiziții


15 Sala de sport și teren pentru Școala Gimnazială Stefan cel MareÎn contextul creșterii numărului de elevi repar zați la școala principală, sunt necesare inves țiile îninfrastructură spor vă pentru a permite desfășurarea orelor de educație fizică. Pentru sporirearentabilității și co-finanțarea cheltuielilor de funcționare se recomandă punerea la dispoziție aacestor spații și comunității, conform nevoilor exprimate de a avea un spațiu ce ar putea găzduiac vități spor ve.

Pentru es mareabugetară este nece-sară analiza spațiilorpotențial disponibileși realizarea lucrări-lor de proiectare


16 Reabilitarea termică și refacerea acoperișurilor ins tuțiilor de învățământProiectul urmărește realizarea exper zei tehnice și a auditurilor energe ce pentru ins tuțiile deînvățământ, anveloparea exterioară a clădirilor prin aplicarea generalizată a unor sisteme de ter-moizolație și hidroizolații pentru reabilitare termică, în condițiile respectării normelor și reglemen-tărilor tehnice în vigoare privind performanțele minime acceptabile. Școala „Ion Creangă” necesităde asemenea refacerea acoperișului, în special a învelitorii.

12 000 000 lei

Fonduri proprii

Consiliul Local Zemeș,Școala GimnazialăStefan cel Mare

37

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE


Valoare proiect șisursa potențială definanțare


17 Modernizarea spațiilor de joacă pentru copiiSunt avute in vedere spațiile de joacă din spatele Grădiniței Voinicelul, la Școala Ștefan cel Mareși cel din zona complexului Pietrosu-Modârzău. În cazul spațiului de joacă din spatele GrădinițeiVoinicelul trebuie soluționată în primă instanță situația proprietății terenului (care nu este al pri-măriei, prin urmare nu poate face obiectul unor inves ții din fonduri publice).

Es mare condițio-nată de realizareaunui deviz de lucrăriși achiziții

Consiliul Local alComunei ZemeșOMV Petrom (acolounde dețin proprie-tatea terenului)

18 Modernizarea și ex nderea spațiului bibliotecii comunaleProiectul urmărește modernizarea spațiului în care se desfășoară ac vitatea bibliotecii comunale,incluzând reabilitarea și dotarea cu mobilier a etajului I și reabilitarea termică a clădirii.

Es mare condițio-nată de realizareaunui deviz de lucrăriși achiziții

Consiliul Local Ze-meș, Biblioteca Co-munală Zemeș

Obiec v 2: Animarea comunității, pentru sporirea coeziunii și iden tății localeMăsura 2.1. Ac vități socio-culturale pentru promovarea spiritului civic și consolidarea iden tății

și mândriei locale19 Ziua Comunei Zemeș—con nuarea organizării zilei comunei Zemeș, integrând un program cultu-

ral ar s c și de punere în meșteșugarilor, producătorilor și grupărilor ar s ce locale.50-80.000 lei

(în funcție de am-ploarea evenimentu-lui)

Consiliul Local alComunei Zemeș,Școala GimnazialăStefan cel Mare, miciproducători

20 Încurajare/sprijinire compe ții spor ve și ac vități culturaleProgram de sprijin al compe țiilor și ac vităților spor ve și culturaleSe propune alocarea anuală a unui fond din partea primăriei pentru susținerea organizării de as-

el de ac vități, sau a par cipării zemeșenilor la compe ții organizate în alte localități din țară.

De analizat propu-neri din partea clu-bului spor v/școlii lafinalul fiecărui anpentru anul viitor

Consiliul Local al Co-munei Zemeș, ȘcoalaGimnazială Stefan celMare, ONGuri locale

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș38


Valoare proiect și sur-sa potențială de fi-nanțare


21 Oferirea de s mulente pentru copii cu merite speciale

Pentru încurajarea performanței școlare dar și a implicării civice a copiilor, se propune alocareaanuală a unui fond din partea primăriei pentru oferirea de diplome, premii sau burse pentru aco-perirea cheltuielilor de pregă re sau par cipare la manifestări și concursuri de profil

1.000—50.000 lei(în funcție de premii/ac vități sprijinite)

Consiliul Local al Co-munei Zemeș, ȘcoalaGimnazială Stefan celMare

22 Desfășurarea de campanii de educație ecologicăAs el de iniția vă este menită a sprijini gradul de conș en zare al copiilor, atât cu privire la fru-musețile naturii și valorificarea acesteia, cât și la nevoia de a proteja natura prin evitarea aruncă-rii de deșeuri, colectare selec vă, ș.a. Se va acorda o importanță deosebită promovării voluntaria-tului și a valorilor civice aferente.

5.000—50.000 lei(în funcție de amploa-rea campaniei)

Consiliul Local al Co-munei Zemeș, ȘcoalaGimnazială Stefan celMare, ONGuri locale

Măsura 2.1. Sprijinirea grupurilor vulnerabile și promovarea unei comunități incluzive23 Ex nderea centrelor de zi și în celelalte sate ale comunei

Urmând exemplul centrului de zi din Zemeș, proiectul vizează deschiderea unui Centru de zi înBolătău (pentru care se poate analiza u lizarea spațiilor disponibile în cămin) și în Pietrosu(pentru care se poate analiza u lizarea spațiilor disponibile în cla școală). De asemenea, se vaanaliza includerea, în cadrul acestor secții, a servicii pentru copiii cu nevoi speciale precum și aserviciilor de recuperare.

Pentru es marea bu-getară este necesarăanaliza spațiilor poten-țial disponibile și reali-zarea unui deviz delucrări.

Consiliul Local al Co-munei Zemeș, SPASZemeș, Școala Gimna-zială Stefan cel Mare

24 Serviciu de îngrijire la domiciliu

În vederea asigurării de servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici și persoane care nu se maipot deplasa, se are în vedere crearea unui post nou la primărie și înș ințarea potențialilor benefi-ciari.

Nu necesită bugetdedicat suplimentar(se va angaja personalspecializat în cadrulprimăriei)

Consiliul Local al Co-munei Zemeș, SPASZemeș

39

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*, condiționali-zare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect și sur-sa potențială de finan-țare


25 Reabilitarea blocurilor de locuințe sociale existenteProiectul are în vedere reabilitarea termică și racordarea la u lități a locuințelor din blocurilesociale. Proiectul trebuie precedat de o analiză a necesarului de inves ții pentru reabilitareaclădirilor respec ve, pentru a le aduce la standardele impuse de locuire adecvată.

Pentru es marea bu-getară este necesarărealizarea unui deviz delucrări.


26 Reabilitare și punere în funcțiune a unui nou bloc de locuințe socialeProiectul are în vedere reabilitarea și darea în folosință a unui nou bloc de locuințe sociale, u li-zând un corp de locuințe de serviciu u lizat în trecut de OMV Petrom



27 Reabilitare termică a blocurilor din ModârzăuProiectul urmărește realizarea exper zei tehnice și a auditurilor energe ce pentru blocurile delocuințe, anveloparea exterioară a clădirilor prin aplicarea generalizată a unor sisteme de ter-moizolație și hidroizolații pentru reabilitare termică, în condițiile respectării normelor și regle-mentărilor tehnice în vigoare privind performanțele minime acceptabile.


Consiliul Local al Co-munei Zemeș, struc-turi asocia ve alelocatarilor

Obec v 3: Încurajarea și promovarea întreprinzătorilor, pentru consolidarea bazei economice locale

3.1. Sprjin pentru întreprinzători și fermieri

28 Realizarea unui inventar detaliat al terenuri și clădiri ne-u lizate.Se va avea în vedere analiza proprietății acestora, a suprafeței și locației precum și a unor poten-țiale reconversii funcționale a acestora. Inventarul va cuprinde terenurile cu des nație de pășuniși fânețe sau care pot fi ameliorate spre a servi ca pășuni și fânețe, având în vedere analiza po-tențialului de ex ndere al zootehniei în comună.

30.000—90.000 lei

(în funcție de amploa-rea ac vităților proiec-tului)

Consiliul Local al Co-munei Zemeș, con-tractare firmă deconsultanță

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș40




29 Iden ficarea formelor de proprietate și realizarea cadastruluiObiec vul principal constă în realizarea cadastrului fizic și digital și implementarea sistemului informa-

c (GIS) la nivelul întregii suprafețe a unității administra v-teritoriale, inves ție vitală pentru o bunăadministrare și valorizare a teritoriului, inclusiv în iden ficarea formelor de proprietate și a adminis-tratorilor de drept. Proiectul vizează scurtarea mpului de întocmire și acces la planurile cadastrale,prin oferirea unei soluții electronice. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)va furniza harta comunei în format digital, iar ulterior va realiza conversia datelor din dosarele cadas-trale în baza de date digitală.

800 000 lei

POR 2014-2020

Consiliul Local Ze-meș, Consiliul Jude-țean Bacău, ANCPI

30 Construcția pieței agroalimentare și reorganizarea târgului de animaleIn condițiile actuale ac vitatea de prezentare și vânzare a produselor agroalimentare se desfășoarăîntr-o zonă neamenajată iar prezentarea produselor agroalimentare se face aer liber, nefiind proteja-te în nici un fel. Același lucru se poate spune și despre târgul de animale organizat în vecinătatea dru-mului comunal DC180A. Proiectul urmărește rezolvarea disfuncționalităților prezentate mai sus și asi-gurarea normelor de protecție sanitară în ceea ce privește confortul și igiena comerțului agroalimen-tar.

800 000 lei

PNDR 2014-2020,Fonduri proprii

Consiliul Local Ze-meș, S.C. SOMAS.R.L. Bacău

Informarea și oferirea de sprijin în accesarea fonduri europene de către fermierii și întreprinzătoriilocali.Va fi acordată o atenție specială spre iniția vele menționate mai jos, pentru care există potențial dedezvoltare pe teritoriul comunei și a fost manifestat interes din partea localnicilor:

Nu necesită bu-get special dedi-cat, se va realizaîn cadrul primări-ei

Consiliul Local Ze-meș, întreprinzătorilocali

Amenajarea unei păstrăvării: Minim 70 000 Euro, Programul Operațional Pescuit 2014-2020,Măsura Acvacultură

Întreprinzător local

31

41

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE




Construirea unui centru pentru colectarea laptelui: Costul tancului de răcire: 4500-17500 Eur(în funcție de volum) Măsura 4.1 din PNDR 2014-2020 “Inves ții în exploatații agricole”, Ajutorde minimis, granturi ONG/companii etc.

Structuri asocia veale fermierilor

Construirea unui centru pentru colectarea și procesarea fructelor de pădure: Echipamenteu lare centru: 5000 Euro; Măsura 4.1 din PNDR 2014-2020 “Inves ții în exploatații agricole”,granturi ONG/companii etc.

Construirea unui centru pentru procesarea lemnului: 5000-20 000 Euro, PNDR, Măsura 6.4.„Inves ții în crearea și dezvoltarea de ac vități neagricole

Întreprinzător local

Construirea unui camping: 6.2. Sprijin pentru înființarea de ac vități neagricole in zone rurale Întreprinzător local

32 Reconversia funcțională a într-un azil de bătrâni a școlii speciale Pietrosu.Iniția va această trebuie demarata sub forma unui studiu de fezabilitate și plan de afaceri. După pre-luarea de către primărie a drepturilor de a inves în această clădire (începând cu 2017), se vor analizasurse potențiale de finanțare (nerambursabile sau prin parteneriat public privat).

Necesar studiu defezabilitate și pro-iect (incluzânddeviz de lucrări)

Consiliul Local Zemeș,întreprinzători locali

Măsura 3.3. Infrastructură de sprijin pentru turism

33 Dezvoltarea de trasee ciclo-turis ceProiectul constă în trasarea și amenajarea unor trasee ciclo-turis ce, cu grade diferite de dificultate,acoperind atât zone cu obiec ve locale sau puncte de belvedere/peisaj deosebit, cât și conectare cucomunele din jur. Se vor avea în vedere, în acest sens, parteneriate cu comunele din proximitate,eventual prin Grupul de Acțiune Locală Valea Tazlăului. Ac vitățile cuprind conceperea traseelor, lu-crări de amenajare, signale că (semne de orientare, panouri etc), instruire ghizi precum și scurt mate-rial de prezentare, incluzând hartă, spre distribuție la unitățile de cazare a turiș lor din zonă.

Es marea buge-tară este condiți-onată de realiza-rea unui proiectde traseu

Consiliul Local Zemeș,Consilii locale ale UAT-urilor învecinate,Grupul de AcțiuneLocală Valea Tazlău-lui, ONG-uri de profil

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș42


Valoare proiect șisursa poten alăde finanțare


35 Amenajarea unui loc de campare și picnic, în condițiile permise de legeProiectul constă în iden ficarea unui loc adecvat pentru picnic și campare, unde vor fi amenajare băn-cuțe, puncte de colectare a gunoiului și panouri de informare cu privire la des nația perimetrului res-pec v precum și indicații de orientare spre traseele/obiec vele de interes din zonă. Locul de campareși picnic va fi menționat pe pagina web a primăriei precum și pe paginile de informare turis că dinzonă (sau cu u lizare națională).

20-60.000 lei

(în funcție de am-ploare)

Consiliul Local Ze-meș

36 Amenajarea unui punct de informare turis că în Comuna ZemeșPunctul de informare va avea forma de panotaj, fiind poziționat în diferite puncte ale comunei. Acestava fi acompaniat de signale că (semne de orientare), secțiune pe pagina primăriei precum și materia-le de informare diseminate la magazinele din comună și structurile de primire turis că

10-25.000 lei

(în funcție de am-ploare)

Consiliul Local Ze-meș

37 Dezvoltarea unei pâr i de ski / sanieProiectul presupune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru amenajarea unei pâr i de ski/saniepentru debutanți și familii. În urma iden ficării unei locații op me și es mării fezabilității unei as elde inves ții, se vor analiza oportunitățile de finanțare prin finanțări nerambursabile sau în parteneriatpublic—privat

Necesar analiza-rea unor potenți-ale locații și reali-zarea unui pro-iect

Consiliul Local Ze-meș, inves tori pri-vați

34 Dezvoltarea de trasee de drumeție, incluzând trasee de explorare si orientare turis căAc vitățile cuprind conceperea traseelor, lucrări de amenajare (degajarea trunchiurilor, tasare cărăriș.a.), signale că (semne de orientare, panouri etc), instruire ghizi precum și scurt material de prezen-tare, incluzând hartă, spre distribuție la unitățile de cazare a turiș lor din zonă.Se va promova, în cadrul acestor proiecte, implicarea nerilor din comună prin voluntariat.Proiectul necesită colaborarea cu localitățile din jur

Necesar elabora-rea unui proiectde traseu(inclusiv a devizu-lui aferen)

Consiliul Local Ze-meș, Consilii localeUAT-uri învecinate,Grupul de AcțiuneLocală Valea Tazlău-lui, ONG-uri de profil

43

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Cadru de implementare și monitorizareContext. Elaborarea unei strategii de dezvolta-re reprezintă un prim pas în creșterea eficiențeiactului guvernanță locală. U litatea sa, atât caproces cât și ca document de programare re-zultat, este condiționată de angajamentul fermde implementare din partea administrației pu-blice locale. Mai mult, implicarea membrilorcomunității în procesul de elaborare și imple-mentare a strategiei de dezvoltare locală gene-rează sinergie între iniția vele publice și priva-te și cul vă un spirit de încredere reciproc.

Prin prezenta strategie, Primăria Comunei Ze-meș își asumă un portofoliu de propuneri deproiecte diversificat, răspunzând nevoilor co-munității și constând într-o suită de intervențiipe mai multe paliere: acces la infrastructură șiservicii de bază, s mularea vitalității sociale șiculturale și încurajarea micilor întreprinzători șifermieri.

Unele dintre aceste proiecte se pot implemen-ta cu sprijinul fondurilor europene, altele nece-sită iden ficarea unor surse de finanțare adițio-nale, care să complementeze pe cele existente.Primăria Comunei Zemeș, la fel ca și cea maimare parte a comunelor din mediul rural din

România, dispune de fonduri limitate de inves-ții, prin urmare este esențial sprijinul din par-

tea altor ins tuții sau surse de finanțare.

Există și unele iniția ve/proiecte a căror imple-mentare e condiționată nu atât de mult deexistența fondurilor cât de un aparat al primări-ei eficient, cu o conducere dedicată și viziona-ră.

Cel mai important aspect, însă, reprezintă con-ș en zarea că o as el de strategie nu stă doarîn responsabilitatea unei singure persoane/ins tuții, ci necesită implicarea întregii comuni-tăți locale – primăria, cetățeni / grupuri de iniți-a vă, alte ins tuții publice locale (școala, bibli-oteca ș.a.m.d.), ONG-uri și întreprinzători lo-cali. Implicarea unor as el de parteneri estenecesară atât în conceperea proiectelor, în mo-bilizarea de resurse și implementarea efec vă aproiectelor, cât și în monitorizarea și evaluareaimplementării de ansamblu a strategiei.

Roluri în procesul de implementare și monito-rizare.

Primarul va asigura coordonarea de ansamblu aimplementării strategiei, în mp ce responsabi-lul de proiecte din cadrul primăriei va urmăriplanul de acțiuni. În fiecare toamnă, se va asi-gura corelarea agendei și bugetului anual alprimăriei cu proiectele avute în vedere în pla-nul de acțiuni. Această ac vitate se va realizacu sprijinul biroului de buget-contabilitate.

Totodată, responsabilul de implementare pro-iecte va lucra îndeaproape cu responsabilul peachiziții publice din aparatul execu v al primă-riei pentru a pregă etapele necesare în imple-mentarea proiectului (elaborarea de studii defezabilitate, iden ficarea și accesarea de finan-țări, contractarea furnizorilor de servicii, deru-larea efec vă a proiectelor).

Consiliul Local, reprezentând comunitatea loca-lă, deține un rol important în monitorizareaimplementării strategiei. As el, anual, se pro-pune discutarea în ședința de consiliu local astadiului de implementare a strategiei, urmă-rind proiectele aflate în curs de implementare,proiectele în curs de evaluare sau proiecte afla-te în pregă re.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

Ș44

Indicatori. Monitorizarea se va realiza pebaza unor indicatori propuși:

Număr de proiecte din portofoliu iniția-te, în curs de derulare, finalizate;

Număr de gospodării cu acces la apă șicanalizare ( mai ales pentru satele aparți-nătoare);

KM de drum reabilitat; Număr de parteneriate inter-sectoriale

și/sau inter-ins tuționale încheiate ( cuactori economici, cu ONG, cu alte ins tu-ții)

Buget local alocat inves țiilor și volumulfinanțărilor externe atrase;

Volumul finanțărilor europene (dar și dinalte surse) atrase de fermieri și întreprin-zători din comună;

Număr de potențiali beneficiari ai inves-țiilor;

Evenimente socio-culturale organizate încomuna Zemeș, sau la care au par cipatgrupuri organizate din comuna Zemeș(elevi, ș.a.);

Numărul de sosiri ale turiș lor și duratamedie de ședere a acestora, precum șinumărul locurilor de cazare în structuri

acreditate de primire a turiș lor; Persoane din grupuri vulnerabile ce au

beneficiat direct de pe urma proiectelordesfășurate de către primăria comuneiZemeș ( în calitate de promotor sau par-tener).

Calendar. Monitorizarea va avea loc anualși va fi publicată în raportul de ac vitate alprimăriei, disponibil pe pagina web a Primă-riei comuna Zemeș. Această ac vitate se varealiza cu sprijinul firmei de consultanță aso-ciată proiectului de elaborare a strategiei,pentru primii doi ani de monitorizare (2015– 2016), urmând ca apoi echipa din cadrulprimăriei comunei Zemeș să con nue acestdemers.

Evaluarea stadiului de implementare a stra-tegiei de dezvoltare a comunei Zemeș 2014-2020, se va face în decursul anului 2020.Componentele vizate de evaluare vor inclu-de: analiza rezultatelor implementării, pebaza indicatorilor de monitorizare mențio-nați mai sus, analiza rezultatelor asociatefiecărui proiect implementat, proiectele afla-

te în stadiu de implementare și cele ale cărorimplementare nu a fost demarată, recoman-dări pentru următorul ciclu de programare.

45

PA

RT

EA

III

—A

NE

XELa întrebarea “Dacă ar fi să con-

tribuiți cu 10 lei în plus la taxeleși impozitele locale în fiecare an,către ce proiect specific ați dorisă fie direcționate aceste fon-

duri?” cei mai mulți dintre cei prezenți aumenționat proiectul de reabilitare al clu-bului ca spațiu de desfășurare a eveni-mentelor și ac vităților culturale, spor veși educaționale de interes local.

Strategia curentă a fost elaborată pe parcursulanului 2014, în cadrul unui proiect inițiat înmai. Procesul de elaborare al strategiei s-a des-fășurat până la finalul anului 2014, incluzândperioadele de consultare publică.

Prima etapă a proiectului de elaborare a strate-giei a constat în analiza situației existente. Echi-pa implicată a transmis, cu ajutorul primărieisolicitări de date sta s ce și documente rele-vante către ins tuții locale sau județene inclu-zând Direcția Județeană de Sta s că, Direcțiapentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, OJCPI

și alte ins tuții.

Echipa implicată a desfășurat vizite de teren șiîntâlniri cu actori locali. De asemenea, pentruvalidarea nevoilor iden ficate în cadrul etapeide analiză a situației existente precum și alcă-tuirea portofoliului de proiecte, s-a organizat oîntâlnire de consultare cu cetățeni, u lizândmetoda de facilitare a par cipării publice”Cafeneaua publică”. Cetățeni, consilieri locali,reprezentanți ai școlii, bibliotecii, dispensaruluilocal, preoți și fermieri, s-au reunit în data de07.10.2014 pentru a discuta pe marginea pro-

iectelor u le pentru dezvoltarea comunității înurmătorii ani. Propunerile acestora au fost in-tegrate în prezentul document reprezentândportofoliul de proiecte al strategiei.

Varianta preliminară a fost publicată în varian-ta spre consultare pe pagina primăriei în peri-oada ..XX. .

Foto: Consultarea publică asupra strategiei de dezvoltare a comunei Zemeș: discuție desprefactori pozi vi și nega vi ce influențează dezvoltarea comunei

Anexa 1: Procesul de elaborare a strategiei, norme metodologice

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

ZE

ME

S46

Foto jos: discuții în grupuri de lucru pe tema cileeconomie locală, dezvoltare socio-culturală,infrastructură și mediu

Foto stânga: Propuneri și priori zare prin vot afactorilor pozi vi și nega vi ce influențeazădezvoltarea Comunei Zemeș (detaliu)

47

INT

RO

DU

CE

RE

Proiecte cu ac vități extrașcolare desfășurare deȘcoala Stefan cel Mare din Zemeș:

Proiect educațional ”Circulația ru eră pen-tru școlari” 15.10.2014-15.06.2015

Proiect educațional ”Pământul râde, pămân-tul plânge” Anul școlar 2014-2015

Proiect educațional județean ”Sănătatea undar, o responsabilitate” Anul școlar 2013-2014; 2014-2015

Proiect educațional județean ”Sportul școlarpe noi coordinate” Anul școlar 2014-2015

Proiect educațional local ”Sănătatea - bunulcel mai de preț” Anul școlar 2013-2014;2014-2015

Proiect educațional local ”Sănătatea – ele-ment primordial al vieții ”Anul școlar 2014-2015

Concurs de educație, sănătate și prim-ajutor”Sanitarii pricepuți” Mai 2015

Concurs ”Prietenii pompierilor” Mai 2015

Concurs ”Cu viața mea apăr viața”Mai 2015

STOP violenței! Proiect educațional local – încurs de elaborare

Program Național ”Sportul contra droguri-lor” Parteneriat Național dedicate Zilei Mon-diale a Sănătății-Ed. A III-a

Proiect educațional local ”Un nou prieten –Biblioteca” Anul școlar 2014-2015, ClaseleV_VIII

Proiect educațional local ”A tudine pentrulumea noastră” Anul școlar 2014-2015, Cla-sele I_IV

Din dragoste pentru carte - 2014-2015 –parteneriat educațional

Anexa 2: Proiecte cu ac vități extrașcolare susținute de școală

strategia de dezvoltare locală a comunei zemeș pentru ... · pdf filetare locală pentru...

Documents