strategia de dezvoltare localĂ a comunei ungheni În …comunaungheni.ro/documente/strategia de...

COMUNA UNGHENI

CONSILIUL LOCAL UNGHENI

JUDEȚUL IAȘI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A COMUNEI UNGHENI ÎN PERIOADA

2014-2020

Elaborat de SC Macroconsult Proiect SRL împreună cu factorii intreresați din Comuna Ungheni, Jud. Iași

Strategia de dezvoltare locală a comunei

Ungheni în perioada 2014-2020

Primăria comunei Ungheni

Tel.: 0232-295333; Fax: 0232-295333

[email protected]

mailto:[email protected]

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni, 2014-2020

2

CUPRINS

Nr. capitol Demunire capitol Nr. pagina

I. Introducere 4

II. Scurtă prezentare a strategiei comunei Ungheni 6

II.1 Cadru general 6

II.2 Obiective principale 6

III. Prezentarea comunei Ungheni şi a poziţiei geografice 8

III.1 Suprafaţa teritoriului pe care se desfăşoară comuna 9

III.2 Scurt istoric 9

IV. Cadru general 15

V. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale 22

V.1 Populaţia comunei Ungheni 22

V.2 Forţa de muncă 26

VI Sectorul social 28

VI.1 Educaţia 28

VI.2 Sănătatea 31

VI.3 Servicii sociale 31

VI.4 Viaţa culturală 31

VI.5 Comerţ 33

VI.6 Politica de taxe 35

VI.7 Religii şi tradiţii 37

VII Infrastructura comunei Ungheni 39

VII.1 Infrastructura de transport 39

VII.2 Infrastructura de utilităţi 39

VIII Cadru strategic general al dezvoltării comunităţilor rurale din România 47

VIII.1 Context European 47

VIII.2 Context naţional 51

VIII.3 Planul de dezvoltare regională N-E – orizont 2014-2020 53

IX Analiza SWOT 56

IX.1 Prezentarea metodologiei analizei SWOT 56

IX.2 Analiza SWOT a comunei Ungheni 68

IX.3 Analiza riscurilor 74

X Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Ungheni 83

X.1 Obiectivele strategiei locale de dezvoltare 83

X.2 Fundamentarea nevoilor pentru a putea fi acoperite prin PNDR 94

X.3 Planul local de acţiune pentru dezvoltarea durabilă 107

X.4 Surse de finanțare 116

X.5 Lista cu abrevieri 124

XI Bibliografie 125


3

Mesaj din partea primarului comunei Ungheni

Dragi cetăţeni,

De la început am fost conştient că Administraţia Locală are obligaţia să propună

comunităţii programe pentru reabilitarea zonei. În aceste condiţii, de când mi-aţi acordat

încrederea dumneavoastră am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să modernizez această comună

şi să o aduc la nivelul demn de Uniunea Europeană. În contextul unei analize ample se

poate observa că factorul uman a fost elementul principal care a urmărit identificarea

oportunităţilor şi tocmai de aceea vreau să vă mulţumesc că m-aţi sprijinit şi m-aţi ajutat de

fiecare dată să găsesc atât punctele tari sau slabe, cât şi ameninţările şi oportunităţile din

localitatea pe care o reprezentăm cu mândrie.

În calitate de primar al comunei Ungheni sunt determinat să continui şi în perioada

2014-2020 procesul de transformare al comunei într-o comunitate modernă care să

promoveze cu mândrie valorile europene, fie că vorbim de incluziune socială, dezvoltare

durabilă sau accesul tututor la educaţie, sănătate, demers în care doresc să îi antrenez pe toţi

cetăţenii. Astfel, vă invit să parcurgeţi această strategie ca pe o carte de vizită a comunei

noastre şi ca o expresie a ambiţiilor unei comunităţi care priveşte optimist către un viitor

european.

Ca primar al comunei Ungheni vă mulțumesc că m-ați sprijinit până acum și am

încredere totală că și de acum înainte vom forma o adevarată echipă și împreună vom

sărbători finalizarea oricărui proiect evidențiat în strategia de dezvoltare locală.

Primar comuna Ungheni,

Marcu Iulian


4

I. INTRODUCERE

Prezentul document este realizat la solicitarea reprezentanţilor comunei Ungheni din

judeţul Iaşi şi reflectă atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatea de dezvoltare a

Administraţiei Locale pe următorii 7 ani.

Strategia de dezvoltare economică, durabilă reprezintă cadrul pentru o viziune pe

termen lung asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea socială şi

protecţia mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc; reprezintă un instrument care

urmăreşte stabilirea într-o manieră unitară a principalelor obiective de dezvoltare, acţiunile

prioritare pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile acestora.

Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a

actorilor locali şi intervenţiile acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor de

dezvoltare economico-socială.

Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale

ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ungheni reprezintă instrumentul de lucru al

administraţiei publice locale şi este agreat de întreaga comunitate locală. Astfel se va orienta

gândirea, decizia şi acţiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor.

Totodată prin acest mijloc se vor evita abaterile datorate urgenţelor, avantajelor şi

dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente. În aceste condiţii, toţi factorii interesaţi

de progresul economico-social al comunei vor beneficia de acest ghid de prezentare a

tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indică atât direcţiile de dezvoltare specifice,

cât şi acţiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice

locale.

Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea

tuturor propunerilor de acţiuni pentru că se dorea ca la final strategia de dezvoltare locală să

fie în consens cu aspiraţiile locuitorilor comunei Ungheni. Importanţa acestui aspect este


5

dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunităţii în implementarea strategiei de

dezvoltare locală, cât şi de posibilitatea asumării depline şi conştiente a acesteia.

În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare, administraţia locală lansează

procedura de consultare a comunităţii din localitatea Ungheni asupra propunerii finale.

Metodologic, prezenta strategie are la bază şi se fundamentează pe următoarele instrumente

şi proceduri de lucru:

• analiza de conţinut;

• analiza de date statistice din surse organizate şi realizate de consultant;

• comparaţii de date statistice inseriate şi pe scale evolutive;

• interviuri cu factori decizionali şi de opinie din structura domeniilor cheie

analizate in cadrul studiului;

• analiza SWOT;

• interpretari aferente unor studii, rapoarte, cercetări, documente de politică,

strategie şi norme acţionale europene, naţionale, regionale, judeţene şi locale.

La fel de importantă în procesul de cercetare este validitatea internă şi externă pentru

că se prezintă concluziile din datele colectate şi se preocupă de ideea, dacă fenomenul

cercetat este reprezentativ.


6

II. Scurtă prezentare a strategiei comunei Ungheni

II.1. Cadrul general

Strategia de dezvoltare economică şi socială a comunei Ungheni a fost realizată

de SC MACROCONSULT PROIECT SRL împreună cu echipa de lucru a Administraţiei

Publice Locale a comunei Ungheni.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe lângă multiple avantaje şi o

gamă largă de responsabilităţi, trebuie să se respecte regulile şi principiile europene, lucru

care nu este întotdeauna uşor. De asemenea, calitatea de membru cu drepturi depline nu

conferă automat şi certitudinea unei dezvoltări sociale şi economice. Responsabilitatea

acestei dezvoltări o avem noi prin strategiile, programele şi proiectele pe care va trebui să le

implementăm corect şi cu rezultate clare, cuantificabile în indicatorii macroeconomici.

Pentru atingerea obiectivelor asumate prin negocierile de aderare, România trebuie să

implementeze o politică regională descentralizată, în care rolul major îl au autorităţile

regionale şi locale. Aceste autorităţi trebuie să folosească noile oportunităţi şi fonduri pentru

a dezvolta zona pe care o gestionează.

Loc de desfăşurare

Locul de desfăşurare al proiectului este comuna Ungheni, judeţul Iaşi, regiunea

Nord-Est.

II.2. Obiective principale

Obiectivul general strategic de dezvoltare durabilă este transformarea sustenabilă a

comunei şi creşterea capacităţii sale economice, astfel încât acesta să devină un centru de

referinţă în domeniile economice şi de investiţii din punct de vedere ecologic, precum şi un

centru regional cultural, de învăţământ şi turistic.


7

Obiective principale:

Dezvoltarea climatului economic;

Dezvoltarea infrastructurii de bază;

Dezvoltarea resurselor umane;

Îmbunătăţirea calităţii mediului;

Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei;

Creşterea capacităţii administrative.

Beneficiarii direcţi

Administraţia Publică Locală a comunei Ungheni;

Parteneri locali şi instituţii ale comunei Ungheni;

Agenți economici și ONG-uri care acționează în comuna Ungheni;

Locuitorii comunei Ungheni.

Echipa de lucru

Problemele au fost identificate, selectate şi prioritizate de către un Grup de Lucru al

Consiliului Local, ţinând cont de datele existente şi de sondarea nevoilor populaţiei. Grupul

de lucru a fost constituit din următorii:

din partea Autorităţii Publice Locale a comunei Ungheni:

Primar: Marcu Iulian

Secretar comună: Juverdeanu Gelu

Viceprimar: Zaharia Gheorghe Iulian

Contabil: Răduianu Cristina Mihaela

Bibliotecar: Ilie Tinca


8

III. Prezentarea comunei Ungheni şi a poziţiei geografice

Comuna Ungheni este situată în partea de est a judeţului Iaşi, la o distanţă de 21 km de

municipiu, pe drumul ce merge de la Iaşi la Chişinău. În partea de est comuna e limitată de

râul Prut, care o desparte de oraşul Ungheni din Republica Moldova.

Colectivităţi învecinate comunei Ungheni:

- comuna Golăesti la nord;

- Republica Moldova la est;

- comuna Țuțora la sud;

- comuna Holboca la vest.

În anul 1904 comuna Bosia, plasa Branişte apare cu satele Bosia-Bereşti, Ungheni şi

Mânzăteşti. Mai târziu, în 1914 satele Bosiei (Bosia, Bereşti, Ungheni, Mânzăteşti, cătunul

Marhonda) aparţineau comunei Ungheni. Din anul 1930 comuna are componenţa actuală.

Cronicile vremii povestesc că Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, s-a întalnit în anul

1710 cu Seremet, vestit general rus din timpul ţarului Petru cel Mare, în "Branştea de la

Ţoţora", adică la curtea boierului ce-şi avea clădirile pe locul de astăzi al Ungheniului.


9

III.1. Suprafaţa teritoriului pe care se desfăşoară comuna

Comuna Ungheni se compune din 4 sate şi anume: Bosia - reşedinţă, Ungheni,

Mânzăteşti şi Coada Stâncii.

La nivelul anului 2013, suprafaţa comunei Ungheni se prezintă astfel:

- Suprafața: 4162 ha;

- Intravilan: 632 ha;

- Extravilan: 3530 ha;

- Teren agricol (arabil, pajisti, vii): 2060 ha;

- Gospodarii: 1204.

III.2. Scurt istoric

Județul Iași este situat în partea central-estică a regiunii, în bazinele mijlocii ale

râurilor Prut și Siret. Municipiul Iași, a deținut rolul de capitală a Principatului Moldovei

din 1568 până în 1859. Este cel mai mare oraș din regiune, fiind un important centru

universitar având 11 insituții de învățământ superior, aici funcționând și prima universitate

din România (1860). Tot aici, este dezvoltat un importat nucleu de cercetare-dezvoltare,

orientat spre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale. În Iași se află cel

mai mare lăcaș de cult ortodox din România – Catredrala Mitropolitană (1840-1880),

precum și numeroase mânăstiri fortificate aflate pe lista monumentelor istorice de

importanță națională.

Populația județului trăiește în proporție de 44,7% în mediul urban (dintre care 36,4%

în municipiul Iași). Comunele cu cei mai mulți locuitori sunt: Holboca, Miroslava, Ciurea,

Tomești, Belcești și Deleni.

Comuna Ungheni aparţine județului Iasi, Moldova, România. Comuna este situată

pe malul vestic al Prutului, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova. Reşedinţa

comunei este localitatea Bosia. Începând din aprilie 2004, comuna face parte din Zona

Metropolitană Iaşi.

Istoria acestor locuri ne arată că, în timp, aşezările ce se găsesc unite într-o comună

au luat naştere ca urmare a stabilirii unor vechi nuclee de agricultori care lucrau aceste


10

pământuri. Cele mai vechi însemnări cunoscute despre aceste locuri sunt cele legate de

satul Ungheni. Astfel într-un uric de la Alexandru cel Bun din anul 1429 se pomeneşte

despre "Unghiul îngust". Profesorul Costachescu spune ca acest Unghi îngust, probabil un

cot al Prutului, a dat denumirea satului Ungheni de astăzi.

În alte acte din anul 1442, Ştefan Voievod al Moldovei întăreşte Martei, soţia

boierului Mihu-Andronic, două iezere între Prut şi Jijia și poienile ce se ţin de Unghiul

(satul Ungheni de astăzi), care pe atunci forma o singură aşezare cu Unghiul din Basarabia.

Cercetând denumirile satelor din stânga şi dreapta Prutului constatăm o simetrie

uimitoare, ca şi cum râul ar fi tăiat în două localităţile, ele purtând acelasi nume: Sculeni,

Ungheni. La această regulă Bosia face excepţie, în dreptul Bosiei aflându-se Mânzăteşti.

Aceasta pentru că, în trecut satele Bosia, Bereşti şi Marhonda formau de fapt Mânzăteştii

Vechi.


11

Satul Bosia

Numele satului Bosia se intrezăreste în registrul de stare civilă pe la 1850, când se

pomeneşte de un locuitor din Bosia, probabil de la numele unei familii (Bosie) cu o oarecare

influenţă în regiune.

În "Dicţionarul geografic al Romaniei" din 1898, alcătuit şi prelucrat de George Ivan,

se spune că: "Bosia este o comună rurală în mijlocul plăşii Braniştea, judeţul Iaşi, situată pe

şesul Prutului, al Jijiei şi pe coastele dealului Mânzăteşti. E formată din satele Bosia,

Marhonda, Mânzăteşti, Bereşti şi Ungheni pe o suprafață de 1964 ha. Are o populație de

264 de familii sau 1376 de locuitori, români care se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor,

iar in timpul iernii fac rogojini şi cociuge. Mare parte din teritoriul acestei comune este

mlăştinos din cauza inundărilor Prutului şi Jijiei. Are trei biserici, doi preoţi, doi cântăreţi, o

şcoala şi o moară cu aburi."

Centru administrativ al comunei Ungheni, satul Bosia are peste 1.900 de locuitori,

725 de gospodării şi 540 de locuințe. Aici funcţionează o şcoală gimnazială, o gradiniţă, o

biserică, un dispensar de medicină umană şi un dispensar de medicină veterinară.


12

Satul Ungheni

Despre existența satului Ungheni sunt date permanente între anii 1443 şi 1858. Satul,

împreună cu Bereşti şi Mânzăteşti a aparţinut când mănăstirii Galata, când mănăstirii

Sfântul Sava. La începutul secolului al XVIII-lea satul se afla în calea drumurilor

comerciale care făceau legatura cu alte târguri şi orașe, care legau Moldova de Rusia.

În anul 1868 începe construirea căii ferate Iaşi-Ungheni Târg din Basarabia, a gării,

podului metalic peste Prut şi refacerea drumului Iaşi-Ungheni. Satul devine punct de

frontieră şi cunoaşte o dezvoltare importantă.

Satul Ungheni are aproape 700 de locuitori, 240 de gospodării şi 205 locuinţe, o

şcoală primară, o grădiniţă, o biserică, o gară.

Satul Mânzăteşti

Terenul satului Mânzăteştii Vechi (astăzi Bosia) era proprietatea Mănăstirii Sfântul

Sava din Iaşi, iar primii locuitori ai acestui sat au fost pescari. În urma unor inundaţii mari,

satul a fost părăsit şi locuitorii s-au aşezat pe dealul Mânzăteştilor, constituind satul


13

Mânzăteştii de pe Deal. Unindu-se cu Mânzăteştii de sub Deal au format apoi actualul sat

Mânzăteşti.

Satul Mânzăteşti este amintit pentru prima oară într-un document din anul 1583

septembrie 15, când Petru Schiopul Voievod milueşte şi întăreşte Mănăstirii Galata un sat

Mânzăşti pe Jijia, sat care înainte a fost domnesc şi a fost dat încă din timpul lui Iancu Sasu

Mănăstirii Galata. Mai sunt o serie de acte domneşti de la Ieremia Movilă, Radu Mihnea,

Ștefan Voievod din anii 1588, 1596, 1598, 1612, 1618, acte amintite în vechile documente

ale Mănăstirii Galata şi în care este pomenit satul Mânzătești.

În sat sunt peste 860 de locuitori, 300 de gospodării, 270 de locuinţe, o şcoala

gimnazială, o gradiniţă şi o biserică.

Satul Coada Stâncii

Coada Stâncii apare cu aceasta denumire în a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

În hotărnicia Mânzăteştilor se menționeaza "satul Ocenicii ce-i zic acum şi satul Coada

Stâncii". Ocenicii erau vechii ţărani care lucrau aceste pământuri domneşti, care s-au aşezat

aici, la coada dealurilor. Se presupune că în urma unor alunecări de pământuri, care au lăsat

dealurile golaşe şi stâncoase, satul şi-ar fi luat denumirea de Coada-Stâncii. Satul a aparţinut

de comuna Holboca până la primul război mondial, apoi până în anul 1930 de comuna


14

Golăeşti, când trece la comuna Bosia. În prezent satul are aproape 650 de locuitori, peste

200 de locuinţe şi 270 de gospodării. Î n sat funcţionează o şcoala primară şi o gradiniţă.

IV. Cadrul natural

Din punct de vedere geografic, teritoriul județului Iași este situat în partea de nord-

est a României și central-estică a Moldovei, între paralelele 46°50’ și 47°36’ latitudine

nordică și între meridianele 26°33’ și 28°07’ longitudine estică.

Județul Iași are ca vecini județele: Botoșani la nord, Suceava la nord-vest, Neamț la

vest și Vaslui la sud. Spre est, râul Prut formează granița între țara noastră și Republica

Moldova.

Din punct de vedere administrativ, județul Iași are în componența sa 2 municipii:

Iași și Pașcani, 3 orașe: Târgu-Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei; 93 comune și 418 sate.

Municipiul Iași este cel mai important oraș din Moldova și unul dintre cele mai

importante centre culturale din România. Are cea mai veche universitate (1860) din țară și

până la Unirea Principatelor Române, în 1859, avea aceeași importanță ca și Bucureștiul.

Ca mărime, județul Iași este al 23-lea județ ca mărime din România.


15

Judeţul Iaşi – sursa ADR NE

Suprafața totală a județului Iași este de 5.475,58 km2, reprezentând 2,3% din

terioriul țării și 14,86% din suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din care:

69,45% suprafață agricolă:

17,82% suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră,

2, 54% suprafață cu apă și bălți

10,19% terenuri cu altă destinație.

Din punct de vedere hidrografic, Judeţul Iaşi este acoperit de 2 bazine hidrografice –

Prut şi Siret; toate datele legate de aceste bazine sunt raportate Direcţiei Apelor Siret-Bacău

şi Direcţiei Apelor Prut-Iaşi.

Sub raportul resurselor hidrologice, teritoriul Iaşi se caracterizează printr-o zonă

centrală deficitară, încadrată spre vest şi est de sectoarele străbătute de râurile Moldova,

Siret şi Prut, care prezintă unele disponibilităţi. Din cantitatea totală a precipitaţiilor

atmosferice căzute într-un an mediu, care este destul de redusă, doar 14-17% alimentează

râurile şi lacurile, cea mai mare parte consumându-se prin infiltraţie şi evaporaţie.


16

Alimentarea principală a râurilor este cea din ploi şi zăpezi care participă la

formarea scurgerii cu 85% în sudul Câmpiei Moldovei şi 90-96% în zona înaltă din nordul

şi sudul judeţului.

Lungimea reţelei hidrografice din judeţul Iaşi este de 2.322 km, iar densitatea medie

a reţelei hidrografice este de 0,42 km/km2. Din densitatea totală a arterelor hidrografice de

1,5 km/km2 numai 30% au o scurgere permanentă, celelalte fiind semipermanente şi

intermitente. Pe teritoriul Iaşi, bazinele hidrografice ale râurilor Prut, Bârlad şi Siret ocupă

suprafeţele de 3. 551 km2, respectiv 1.031 km2 şi 912 km2.

Resursele de apă ale judeţului Iaşi

Din punct de vedere climatologic, teritoriul județului Iaşi aparţine în cea mai mare

parte sectorului cu climă continentală şi parţial districtelor de nord şi sud ale ţinutului

climatic al podişului Moldovei şi al depresiunii Jijia.

Dintre componentele peisajului geografic, relieful de dealuri, de podiş, ariile

depresionare, inclusiv culoarele de văi principale, joacă un rol deosebit în crearea de

diferenţieri în câmpul de repartiţie teritorială a caracteristicilor climatice. Regimul climatic

are o pronunţată nuanţă de continentalitate influenţată iarna de anticiclonul continental

termic eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul dinamic al Azorelor. Vara predomină

timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer

venite dinspre nord-est şi nord. Secetele, brumele târzii de primăvară şi timpurii de toamnă,

aversele de ploaie însoţite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic

continental. Trăsăturile circulaţiei generale a atmosferei sunt condiţionate de advecţia

aerului maritim din vest, care este continentalizat, şi a celui continental de nord-est, est şi

nord. Sunt frecvente pătrunderile de aer din părţile posterioare ale ciclonilor care se

deplasează din vestul Europei.


17

Diversitatea condiţiilor pedo-climatice şi oro-hidrografice ale judeţului Iaşi au

determinat instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate şi de origini

diferite. Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în vest şi sud şi zonei de silvostepă în

nord-est, sud-est şi extremitatea sudică. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorită

tranziţiilor difuze, pătrunderii adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice.

Elementele faunistice ale judeţului Iaşi sunt strâns legate de specificul învelişului

vegetal, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei, stepei luncilor,

precum şi o faună acvatică.

Condiţiile oro-fito-climatice au determinat o desfăşurare zonală şi chiar o uşoară

etajare a pricipalelor tipuri de soluri din judeţul Iaşi. Defrişarea, procesele erozionale au

determinat degradarea, în diferite stadii, a solurilor şi scăderea corespunzătoare a

posibilităţilor de folosire a acestora.

Potrivit Sistemului Român de Taxonomie pe teritoriul judeţului Iaşi au fost

identificate 7 clase de soluri: clasa Protisolurilor, clasa Cernisolurilor, clasa Lovisolurilor,

clasa Pelisolurilor, clasa Hidrisolurilor, clasa Salsodisolurilor şi clasa Antrisolurilor, 17

tipuri de sol, cu separarea a peste 100 de subtipuri, divizate în numeroase categorii detaliate

în funcţie de proprietăţile lor, de capacitatea productivă şi măsurile de menţinere şi ridicare

a fertilităţii. Din suprafaţa cartată pedologic a judeţului, 20,68% aparţine Protisolurilor,

52,89% Cernisolurilor, 13,35% Luvisolurilor, 0,04% Pelisolurilor, 2,41% Hidrisolurilor,

1,60% Salsosolurilor şi 9,03% Antrisolurilor, conform datelor furnizate de Oficiul pentru

Studii Pedologice şi Agrochimice, Iaşi.

Datorită caracteristicilor condiţiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de

o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, aciditate,

inundabilitate, tasare. La nivelul judeţului Iaşi se constată o deterioare a tuturor factorilor de

degradare a solului, fenomenele de eroziune şi alunecările de teren accentuându-se faţă de

fenomenele de defrişare.

Teritoriul comunei Ungheni este format din o parte de dealuri, pe care sunt situate

satele Mânzăteşti şi Coada Stâncii, şi o parte de șes, cu lunca Jijiei şi a Prutului, pe care sunt

înşirate celelalte două sate.


18

Suprafaţa solului e formată din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la şes, şi argilo-

calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului pe şes este bogaţia în

materii fertile, iar la o parte din dealuri, în regiunea Coada Stâncii, este instabilitatea, care a

dat naştere la dese alunecări. Terenurile arabile de pe şes sunt proprii culturii tuturor

plantelor agricole: porumb, cartofi, floarea-soarelui şi în special zarzavaturilor. Dealurile

sunt proprii culturilor de păioase - orz, ovaz - şi leguminoase - mazare şi linte. În regiunea

dealurilor sunt vii şi livezi de pomi.

Apele de suprafaţă constituie caracteristica teritoriului comunei. Pe lângă apele

curgătoare ale Prutului şi Jijiei, există un număr de bălţi, alimentate din apele meteorice şi

revărsărea apelor curgătoare, fiind o regiune de şes cu altitudine de 30m. Stratul de apă

freatică se află la 5-6 m adâncime.

Harta fizico-geografică a comunei Ungheni


19

Comuna Ungheni este situată într-o regiune cu climă temperată, condiţiile climatice

fiind favorabile dezvoltării agriculturii: presiunea atmosferică, cantităţile de precipitaţii şi

temperaturile aerului permit cultivarea cerealelor, legumelor şi pomilor fructiferi.

Comuna face parte din Grupul de Acţiune Locală (GAL) ”Stefan Cel Mare”, judeţul

Iaşi.

Teritoriul GAL „Ștefan Cel Mare”

În ciuda resurselor și oportunităților de dezvoltare existente, sub aspectul

productivității, comunele din teritoriul GAL sunt caracterizate printr-o slabă eficienţă

economică. Creşterea contribuţiei teritoriului la economia judeţeană şi regională presupune

realizarea de investiții în câteva direcţii majore de acţiune, respectiv:


20

- investiţii în direcţia valorificării potenţialului turistic al zonei, dezvoltarea în special

a ecoturismului, crearea de infrastructură pentru cazare, masă şi agrement;

- investiţii în scopul diversificării activităţilor economice din teritoriu în vederea

creării de locuri de muncă, sprijinirea populaţiei din zonă şi a lucrătorilor în domeniu

în vederea realizării de infrastructuri şi servicii legate de turism cu beneficii asupra

nivelului de trai şi calitatea vieţii acestora;

- investiţii în dezvoltarea calităţii resurselor umane în vederea creşterii gradului de

ocupare a persoanelor din comunele incluse în zonă.

Rezultatele cumulate ale acestor direcţii de acţiune vor contribui pe termen mediu şi

lung la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale populaţiei rurale şi creşterea

atractivităţii teritoriului. Pentru atingerea acestui deziderat, Grupul de Actiune Locala va

urmări în cadrul strategiei de dezvoltare locală integrată îndeplinirea următoarelor obiective

specifice:

- Dezvoltarea competitivităţii şi durabilităţii sectorului agricol;

- Exploatarea durabilă a resurselor locale;

- Promovarea calităţii mediului în zonă;

- Dezvoltarea pieţei pentru produsele sectorului agricol;

- Crearea de noi locuri de muncă, în condiţiile respectării principiului egalităţii de şanse;

- Susţinerea dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, prin creşterea

nivelului de trai al populaţiei, avându-se în vedere şi menţinerea tinerilor în zonă;

- Promovarea cooperării naţionale şi transnaţionale în regiune.

- Cercetarea ştiinţifică, pentru promovarea de noi tehnologii.


21

V. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale

V.1. Populaţia comunei Ungheni

Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2012, comuna

Ungheni, are o populaţie stabilă de 4.404 persoane, ce reprezintă un procent de 0,5% din

populaţia judeţului Iaşi şi 1,0% din populaţia metropolitană Iaşi. Din totalul populaţiei

stabile la 1 ianuarie 2012, de la nivelul comunei, 50,7% este reprezentată de populaţia de

sex masculin şi 49,3% de populaţia de sex feminin.

Densitatea populaţiei în anul 2012, în comuna Ungheni, este de 91,3 loc/kmp, la

nivelul întregului teritoriu (48,26 kmp). Faţă de anul 2005, efectivul populaţiei din comuna

Ungheni a crescut cu 6,7%, până în anul 2012.

Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 4,31% din populaţie,

apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea

locuitorilor sunt ortodocşi (95,18%). Pentru 4,31% din populaţie, nu este cunoscută

apartenenţa confesională.

Populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă 18,5% din totalul populaţiei comunei Ungheni,

populaţia adultă (15-64) reprezintă 65,3%, iar populaţia vârstnică (de peste 65 ani)

reprezintă 16,2%. Potrivit acestor valori se poate spune că populaţia comunei Ungheni este

în curs de îmbătrânire. Vârsta medie a persoanelor din comuna Ungheni este 38,7 de ani, la

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2ni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83


22

nivelul anului 2012. Raportând numărul persoanelor vârstnice din comuna Ungheni, de 65

ani şi peste, la numărul de persoane tinere, de până la 14 ani, inclusiv, se obţine un raport de

îmbătrânire demografică de 873,8‰, ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane tinere cu

vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 874 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani sau

peste.

Valoarea raportului de îmbătrânire demografică de la nivelul comunei este peste

nivelul înregistrat în Zona Metropolitană Iaşi (734,2‰) şi în judeţul Iaşi (710,4‰).

La nivelul comunei Ungheni, raportul de dependență demografică este de

531,8‰, ceea ce reprezintă că la 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 64 ani

corespund aproximativ 2,6 persoane tinere și vârstnice, din care 1,4 persoane sunt tinere, cu

vârsta de 0-14 ani.


23

Datorită poziţionării în zona metropolitană Iasi, structura pe vârste a populaţei în

comuna Ungheni se prezintă astfel:

Valoarea raportului de îmbătrânire demografică de la nivelul comunei este sub

nivelul înregistrat în Zona Metropolitană Iași (734,2‰) și în județul Iași (710,4‰).

Rata natalităţii este de 13,9‰ ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane revin 13,9

născuţi vii, în comuna Ungheni în anul 2012. Conform INS, în anul 2009, în comuna

Ungheni se observă cea mai scăzută rată a natalităţii de 8,5 ‰, urmând apoi o creştere

bruscă, ajungând la 11,0‰, în anul 2010.


24

Condiții de locuire

Fondul de locuinţe din comuna Ungheni era de 1.332 locuinţe, la sfârșitul anului

2012, ceea ce reprezintă 0,9% din fondul de locuinţe de la nivel metropolitan.

În perioada 2005-2012 fondul de locuinţe din comuna Ungheni s-a majorat cu doar

2,9%, în condiţiile în care zonele rezidenţiale de pe teritoriul metropolitan au cunoscut o

dezvoltare accelerată, în perioada 2008-2010.

Raportând suprafaţa totală locuibilă existentă la numărul de locuinţe existente la

finalul anului 2012, se obţine o suprafaţă locuibilă per locuinţă de 40,1 mp/locuinţă la

nivelul comunei, cu 1,4 mp peste valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane (38,7

mp/locuinţă).

Raportând la volumul populaţiei stabile din comună, suprafaţa locuibilă per persoană

este de 12,1 mp/persoană, în anul 2012, cu 1,5 mp sub nivelul metropolitan (13,6 mp/pers.).

Condiţiile de locuire sunt evidenţiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități

publice sau de dependințele existente ale locuințelor.


25

Din acest punct de vedere, la nivelul comunei Ungheni, conform datelor

Recensământului populaţiei și locuinţelor realizat în anul 2011, 15,6% locuinţe beneficiază

de alimentare cu apă potabilă, 14,7% locuinţe au instalaţie de canalizare, 88,8% locuinţe au

instalaţie electrică, 14,8% locuinţe au încălzire centrală, 85,2% au bucătărie în locuinţă și

6,2% au baie în locuinţă.


26

V. 2. Forţa de muncă

În prezent, populaţia este ocupată preponderent în agricultură, confecţionare

tâmplărie şi mobilier, cu statut de lucrător pe cont propriu şi lucrător familial neremunerat.

Adaptarea la cerinţele pieţei muncii este dificilă, principala opţiune pentru tineri este

emigrarea către statele vest-europene, în comuna noastră înregistrându-se un procent mare

al emigrării forţei de muncă, în special populaţia tânără (preponderent Italia, Spania). Cei

mai mulţi dintre aceştia au intenţia declarată de a reveni în ţară pentru a realiza investiţii,

concretizate în construcţia unei locuinţe şi deschiderea unor microîntreprinderi sau

întreprinderi mici şi mijlocii.

Suprafaţa fondului funciar a comunei Ungheni este de 4.826 ha. Din totalul

suprafeţei fondului funciar Zonei Metropolitane Iaşi (110.969 ha), comuna Ungheni

reprezintă un procent de 4,3%, iar din totalul suprafeţei judeţului Iaşi (547.558 ha)

reprezintă 0,9%, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, pentru anul

2012.

Terenurile agricole ale comunei Ungheni, reprezintă 78,1% (3.767 ha) din suprafaţa

totală a comunei, 0,5% din suprafaţa agricolă a Zonei Metropolitane Iaşi şi 1,0% din

suprafaţa agricolă a judeţului Iaşi.


27

Terenurile neagricole ale comunei Ungheni, în anul 2012, reprezintă un procent de

21,9% (1.059 ha) din suprafaţa totală a fondului funciar.

Terenurile arabile din comuna Ungheni au o suprafaţă de 2.297 ha şi reprezintă

61,0% din suprafaţa terenurilor agricole, păşunile reprezintă 31,0% (1.158 ha) , fâneţe 6,6%

(247 ha) şi viile 1,7% (65 ha).,

Principalele culturi cultivate sunt cele de porumb, plante de nutreţ, grâu și secară și

legume.

Poziția geografică, zona metropolitană a Iaşului, punctul de frontieră sunt atuuri

pentru dezvoltarea pensiunilor agroturistice.


28

VI. Sectorul Social

VI.1. Educaţia

La nivelul comunei Ungheni funcţionează câte o şcoală în fiecare sat şi câte o

grădiniţă.

Învăţământul primar şi gimnazial este susținut, pentru cei peste 410 elevi, prin două

şcoli primare (în satele Ungheni şi Coada Stâncii) şi două şcoli gimnaziale (în satele Bosia

şi Mânzăteşti).

Din totalul unităţilor şcolare doar 2 prezintă sisteme de încălzire centralizată.

Populaţia școlară din comuna Ungheni, în anului 2012, este de 509 elevi, din care

111 (19,5%) sunt copii înscriși la grădiniţă, iar 398 (80,5%) sunt elevi înscrişi în

învăţământul primar şi gimnazial.

Raportat la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi, comuna Ungheni deţine un procent de

0,9% din totalul copiilor înscrişi la grădiniţă şi un procent de 1,2% din totalul copiilor

înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial.

Raportat la anul 2005, în comuna Ungheni se observă o populaţie şcolară mai

scăzută în anul 2012 cu un procent de 9,2%. Cel mai ridicat număr al populaţiei şcolare a

fost înregistrat în anul 2007, urmând apoi o scădere continuă.


29

Unităţile școlare din comuna Ungheni deţin 23 săli de clasă şi cabinete, 43 PC-uri

și o sală de sport, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Raportând numărul de elevi la numărul de săli de clasă şi cabinete se observă faptul

că un număr de 22,1 elevi revin la o sală de clasă, în comuna Ungheni, în anul 2012.

În comuna Ungheni își desfășurau activitatea 33 de cadre didactice, în anul 2012,

revenind 15,4 elevi la un cadru didactic, puţin sub valoarea medie de la nivel metropolitan,

de 16 elevi la un cadru didactic. Raportat la anii anteriori, se observă că numărul de cadre

didactice din comuna Ungheni a rămas acelaşi.

În comună, de-a lungul timpului s-a încercat modernizarea clădirilor în care

funcţionează şcolile, efort susţinut, în mare parte, din fonduri proprii:

- modernizarea școlii Bosia prin construirea de grupuri sanitare în interiorul clădirii;

- dotarea școlii de la Bosia cu o instalaţie de încălzire centrală cu o centrală nouă pe

lemne cu gazeificare.

Actualmente, pe timp de iarna este nevoie de facut 12 focuri în tot atâtea sobe, iar o

mare parte din spaţii rămân neîncălzite şi improprii desfăşurării procesului de

învăţământ.

Se vor definitiva lucrările la o grădiniţă construită cu fonduri de la Banca Mondială.


30

În perioada următoare de planificare sunt prevăzute investiţii pentru modernizarea tuturor

şcolilor din comună mai ales din punct de vedere sanitar și termic. Toate școlile vor avea în

2020 toalete în interior cu apă curentă şi sisteme centralizate de încălzire.

Se vor demara lucrări pentru proiectul ”Case pentru specialişti” în mediul rural dacă

se constată că se va menţine acest program de investiţii în politica naţională de investiţii.

Specialistii vizaţi sunt: profesori calificaţi, medici, medici veterinari, farmacişti.

Baza sportivă.

Beneficiază de o infrastructură modernă, vestiare, cabine arbitri, duşuri etc. A fost

realizată cu fonduri de la Guvernul Romaniei şi este foarte utilă pentru realizarea de

manifestări sportive. Aici îşi desfăşoară meciurile şi antrenamentele echipa de fotbal de

seniori şi juniori a comunei.

Perspective pentru anii 2014-2020:

- alcătuirea unei echipe puternice care să evolueze în liga a 4-a şi chiar să promoveze

în liga a 3-a;

- modernizarea tribunelor și dublarea capacităţilor acesteia;

- demararea studiilor de fezabilitate pentru construcţia unei săli de sport şi recreere.


31

VI.2. Sănătatea

Aplicarea reformei sanitare, care a început în anul 1999, vizând iniţial asistenţa

medicală primară a determinat reorganizarea sistemului sanitar.

La nivelul comunei Ungheni există un dispensar medical cu sediul în satul Bosia, cu

medici de familie, subordonaţi Casei de Asigurări de Sănătate cu care au încheiat contract,

un cabinet stomatologic şi o farmacie. La ora actuală, atât în satul reşedinţă cât şi în satele

componente, asistenţa medicală profilactico-curativă a populaţiei este asigurată de 3 medici

de familie.

Potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, personalul sanitar cu

pregătire medicală superioară care asigură serviciile medicale în comuna Ungheni, pentru

populaţie era format din 3 medici. Astfel unui medic din comună îi revin 2.202 persoane.

Personalul mediu sanitar, în comuna Ungheni, în 2012, era format 3 persoane.

În comună, există şi un cabinet medical veterinar.

VI. 3. Serviciile sociale

În anul 2012, la nivelul comunei Ungheni sunt înregistraţi 962 pensionari, adică

1,1% din totalul persoanelor pensionate de la nivelul Zonei Metropolitane Iași. 21,8% din

populaţia stabilă a comunei este reprezentată de pensionari, pondere ușor superioară celei

de la nivel metropolitan, de 21,0%, în anul 2012.

În comuna Ungheni 19 de familii (27 persoane) beneficiază de venitul minim

garantat, reprezentând 2,2% din totalul Zonei Metropolitane, în anul 2012. O atenţie


32

deosebită din partea serviciilor sociale primesc și familiile în care cel puţin un părinte este

plecat la muncă în străinătate.

În comuna Ungheni sunt înregistrate 85 de familii în care părinţii sunt plecaţi la

muncă în străinătate, de 2,4 ori mai multe familii în 2012 decât în anul 2007, în condiţiile în

care la nivelul Zonei Metropolitane numărul familiilor în care părinţii sunt plecaţi la muncă

în străinătate s-a dublat.

VI.4. Viaţa culturală

Principalele activități culturale se desfașoară în cadrul Centrului Cultural. Clădirea

acestei instituții a fost de curând renovată. În cadrul Școlii Bosia activează o trupă de teatru

ce a obținut numeroase premii în competițiile la care a participat.

Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2012 în comuna Ungheni

funcţionau 3 biblioteci, din care doar una era publică. Raportat la numărul total de biblioteci

deţinute de Zona Metropolitană Iaşi (180 biblioteci), un procent de 1,7% este deţinut de

comuna Ungheni, în anul 2012.

Numărul de volume existente în bibliotecile de la nivel local este de 11.252 bucăţi,

în acelaşi an 1.794 de volume fiind eliberate către cititori.


33

Numărul cititorilor activi din comuna Ungheni, în anul 2012, este de 332 persoane,

reprezentând un procent de 7,5 % din totalul populaţiei comunei, acesta fiind inferior

procentului de la nivelul Zonei Metropolitane (24,0% ), dar şi celui de la nivelul judeţului

Iaşi (21,6%).

VI.5. Economie

În comuna Ungheni sunt concentraţi doar 0,01% din agenţii economici activi din

punct de vedere economic, la 31.12.2012, din Zona Metropolitană, fiind înregistraţi doar 2

de agenţi economici activi, cu formă juridică de societăţi cu răspundere limitată.

Raportat la numărul de locuitori din comună, se înregistrează o densitate de doar 0,5

agenţi economici activi la 1.000 de locuitori, valoare mult inferioară nivelului metropolitan

(31,8 agenţi economici activi / 1.000 locuitori). Agenţii economici activi din comuna

Ungheni, au obţinut o cifră de afaceri de 135,6 mii RON, adică doar 0,001% din cifra de

afaceri obţinută în Zona Metropolitană Iași.

Cifra de afaceri medie per agent economic activ din comuna Ungheni este de 67,8

mii RON/ agent economic activ, mult inferioară valorii de la nivelul Zonei Metropolitane

Iași de 940,9 mii RON/agent economic.


34

Raportând cifra de afaceri obţinută în comună la numărul de angajaţi se obţine o

productivitate medie de 67,8 mii RON/angajat, de trei ori mai mică decât valoarea de 166,5

mii RON/angajat de la nivelul Zonei Metropolitane Iași.

Principalul domeniu economic din comuna Ungheni este comerţul, după cifra de

afaceri obţinută în anul 2012 de către agenţii economici activi din punct de vedere

economic.

În comună există un complex de clădiri industriale cu sediu administrativ şi anexe

care se afla în stare de degradare pe teritoriul Comunei în satul Ungheni în apropierea gării.

Comuna Ungheni doreşte să concesioneze avantajos complexul de clădiri şi suprafaţa

de 20000 mp (2 Ha) pe care acestea se află, unui investitor interesat (depozite, bază de

producţie) sau în scopuri sociale (centru social).


35

VI.6. Politica de taxe

Veniturile bugetului local se formează din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de

legea bugetară anuală.

Impozitele (taxele) reprezintă principala formă a resurselor financiare publice,

definindu-se ca o prelevare obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă, efectuată de

către contribuabil pentru satisfacerea nevoilor de interes public.

Se asimilează la această categorie a resurselor fiscale şi taxele concretizate în sume

de bani plătite, în temeiul unor acte normative, de către persoane fizice sau juridice, pentru

serviciile prestate acestora de către instituţia publică sau un serviciu public.

Impozitele şi taxele locale se aprobă de către Consiliul Local, în limitele şi condiţiile

legii.

Legea nr. 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare, privind Codul Fiscal şi

HG nr. 44/2004 privind normele de aplicare a legii stabilesc cadrul legal pentru impozitele

şi taxele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe,

precum şi modul de calcul şi de plată al acestora.

Constituie integral venituri propriii ale bugetelor locale, următoarele resurse

financiare:

1. impozitele şi taxele locale, respectiv:

impozitul / taxa pe clădiri;

impozitul / taxa pe teren;

impozitul pe mijloace de transport;

taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

concesiuni;

alte taxe locale;

2. amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale;

3. majorările pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale;

4. taxele extrajudiciare de timbru instituite prin Legea nr. 117/1999, cu

modificările ulterioare;


36

5. amenzile contravenţionale prevăzute de OG nr. 2/2001;

6. venituri din valorificarea unor bunuri (pământ, imobile).

La stabilirea impozitelor şi taxelor locale se are în vedere respectarea următoarelor

principii:

a) principiul transparenţei – prin desfăşurarea acestei activităţi într-o manieră

deschisă faţă de public;

b) principiul aplicării unitare – care presupune organizarea executării şi

executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor Titlului IX din Codul Fiscal şi normele

metodologice;

c) principiul autonomiei locale – Consiliul Local stabileşte impozitele şi taxele

locale în condiţiile Titlului IX din Codul fiscal şi normele metodologice.

Calcularea impozitelor şi taxelor pentru clădiri şi terenuri se face avându-se în vedere

ierarhizarea funcţională a localităţii, potrivit Legii nr. 2/1968 privind organizarea

administrativ teritorială a României şi Legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de

amenajare a teritoriului şi delimitare a zonelor şi stabilirea numărului acestora, atât în

intravilanul cât şi în extravilanul localităţilor prin hotărâri adoptate de către Consiliul Local.

Veniturile proprii ale bugetelor locale cuprind impozite, taxe şi vărsăminte de

venituri de la plătitori agenţi economici şi instituţii publice şi din impozite şi taxe locale de

la populaţie şi de la persoane juridice. Veniturile proprii se definesc ca fiind: venituri

curente: a) fiscale, b) nefiscale.

Veniturile curente fiscale (impozite pe clădiri, impozite pe teren, impozite pe

mijloace de transport) reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în cuprinsul bugetelor

locale. Ca urmare, aceste termene de plată reprezintă, totodată, şi puncte culminante a

încasărilor la bugetul local, deşi cheltuielile administrative sunt regulate.

Veniturile curente nefiscale (venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit

dispoziţiilor legale, venituri din concesiuni şi închirieri, etc.) au pondere mai redusă în

bugetul.


37

Politica fiscală nu poate fi concepută decât ca un amestec între modalităţile de

procurare a resurselor şi cele privind destinaţia ce se dă acestor resurse pentru îndeplinirea

sarcinilor şi funcţiilor ce revin autorităţilor locale.

Rolul esenţial în asigurarea resurselor fiscale locale îl are dezvoltarea locală, care

este, în principiu o politică de dezvoltare economică ce îşi concretizează obiectivele în

utilizarea şi dezvoltarea resurselor locale, crearea şi menţinerea unui climat de afaceri stabil

şi profitabil.

Dezvoltarea economiei locale are o influenţă categorică şi asupra creşterii bunăstării

membrilor colectivităţii, care împreună cu agenţii economici locali contribuie prin impozite

şi taxe locale la realizarea veniturilor fiscale ale colectivităţii locale.

VI.7. Religie si tradiții

Religia dominantă în comună este creştin-ortodoxă. Viaţa religioasă este desăvârşită

prin existenta a patru biserici ortodoxe. În anul 1858 s-a sfiinţit biserica din Bosia, cu

hramul "Sfantul Nicolae".

Biserica din satul Ungheni


38

În satul Ungheni există o biserică veche despre a carei zidire nu se cunosc date

exacte. Actuala biserica a început să fie construită în anul 1912 şi a fost terminată în anul

1923. Preotul Lupu Gabriel este cel care slujeste la biserica de aici, "Sfântul Ilie". Din

datele existente în arhive reiese că în anul 1884 în satul Mânzăteşti exista o şcoală şi o

biserică. Acum, pentru cei peste 860 de locuitori, la biserica "Sfântul Nicolae" slujeşte

preotul Ciobanu Damian. Biserica din satul Coada Stâncii a fost zidită de Alexandru Ghica

în anul 1815. Preotul Petrache Neculai slujește acum la lăcaşul "Sfântul Dumitru".

Biserica din Ungheni a fost renovată şi refăcută cu bani de la bugetul local. În

perioada următoare se prevede ca şi alte obiective asemănătoare să beneficieze de asemenea

lucrări.


39

VII. Infrastructura comunei Ungheni

VII. 1. Infrastrucura de transport

În anul 1868 începe construirea căii ferate Iaşi-Ungheni pentru a se face legătura cu

Rusia. Ungheni a devenit punct de frontieră, s-au construit clădiri pentru unele instituţii:

gară, carantina, spitalul. Calea ferată a stimulat activitatea comerciala a zonei. După marea

Unire din anul 1918, locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului, obişnuiau să mearga la

iarmaroacele şi târgurile care se organizau periodic, făceau schimb de produse, participau la

jocuri şi distracții populare.

Accesul în comuna Ungheni se poate realiza prin intermediul DJ249A. Distanţa

rutieră dintre Iaşi şi Ungheni este de 21,9 km.

În ceea ce priveşte tipul de drum, în anul 2013, pe teritoriul comunei Ungheni sunt 8

km de drum judeţean asfaltat, 2,5 km de drum judeţean de piatră, 6 km de drum judeţean de

pământ şi 35 km de drum local de pământ, conform datelor furnizate de Primăria Comunei

Ungheni. Astfel, din totalul drumurilor locale sunt doar 4 km de drum modernizat (11,4%)

şi 20 km (57,1%) de drum iluminat.

Din totalul drumului județean din comuna Ungheni, sunt doar 2,3 km drum

modernizaţi şi 10 km drum iluminaţi.

Municipiul Iaşi reprezintă un nod feroviar important în structura feroviară naţională,

comuna Ungheni este slab conectată la reţeaua feroviară fiind una din cele mai îndepărtate

localităţi faţă de staţiile CFR din Zona Metropolitană.

VII.2. Infrastructura de utilităţi

Alimentare cu energie electrică

Pe raza comunei Ungheni există reţea de linii electrice aeriene de înaltă tensiune,

tensiune medie şi joasă tensiune. Alimentarea cu energie electrică a comunei Ungheni este

realizată într-un procent de 88,8%, existând şi un număr de case care nu sunt branşate la

sistemul de iluminat, fiind mai izolate din punctul de vedere al aşezării, iar costul branşării

la sistemul de iluminat este foarte mare.


40

Alimentare cu apă

Comuna Ungheni dispune în prezent de reţea de distribuţie a apei potabile. Conform

datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, lungimea totală a reţelei de distribuţie a

apei potabile, în anul 2012 este de 4,6 km, însă conform reţelei de distribuţie Apa Vital

lungimea reţelei este de 10,8 km.

În ceea ce priveşte lungimea reţelei simple de furnizare a apei potabile, în anul 2012,

comuna Ungheni (conform operatorului Apa Vital) deţine 1,2% din totalul lungimii reţelei

simple de furnizare a apei potabile, la nivel de Zonă Metropolitană Iaşi. Conform

Institutului Naţional de Statistică comuna Ungheni deţine 0,6 % din totalul lungimii reţelei

simple de furnizare a apei potabile.

Potrivit rezultatelor ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, din totalul

locuinţelor existente în comuna Ungheni (1.408 locuințe), 220 locuinţe, adică un procent de

15,6%, sunt alimentate cu apă potabilă.

Canalizare

Comuna Ungheni dispune de reţea parțială de canalizare, care este în extindere, la

nivelul anului 2012.

Conform Rezultatelor ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, din 1.408

locuinţe existente în comuna Ungheni, 207 locuinţe, adică un procent de 14,7%, sunt

alimentate la reţeaua de canalizare.


41

Alimentarea cu gaze

Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de alimentare cu

gaze naturale a comunei. Prepararea hranei se realizează cu sobe de lemne sau cu

combustibil lichid, precum şi cu sobe tip aragaz, cu butelii de gaz lichefiat.

Gazoductul Iași – Ungheni va trece la o distanță de 5 km de teritoriul comunei Ungheni

Alimentarea cu caldură

Energia termică este asigurată cu sobe cu lemne sau cărbune sau cu combustibil

lichid. Se semnalează lipsa centralelor termice performante ca sursă de caldură necesară atât


42

a locuinţelor cât şi a obiectivelor social-culturale şi administrative, datorită lipsei

sistemului de alimentare cu gaze al comunei.

Telefonie şi cablu TV

Comuna Ungheni are o bună acoperire în ceea ce priveşte serviciile de telefonie şi

internet.

Principalii furnizori de telefonie sunt: Romtelecom, Orange, Cosmote, Vodafone şi

RDS & RCS. Furnizorii de telefonie oferă şi servicii de internet mobil. În plus, pe piaţa

ieşeană de internet operează, în principal, RCS & RDS, UPC, Romtelecom. Magazinele

acestora şi punctele pentru relaţii cu clienţii sunt localizate în municipiul Iaşi, dar serviciile

acoperă localităţile metropolitane.

Conform datelor oferite de Primăria comunei Ungheni, la nivelul anului 2012, 1.238

din gospodării au abonamente TV, iar 185 dintre gospodării dispun şi de acces la internet

prin cablu cu conexiuni de 50-200 MB/s.

În cadrul bibliotecii comunale funcţioneaza un centru de informare cu acces gratuit la

internet format dintr-o reţea de 5 calculatoare care se dorește extinsă în următoarea perioadă

la 10 calculatoare.

Internet - comunicații:

De curând a fost montată în comună, pe sediul nou al primăriei, o instalație care

asigura internet wireless gratuit pentru 90% din locuitorii comunei.

Caracteristicile instalației actuale:

http://www.bittelecom.ro/proiecte/wp-content/uploads/2010/12/WBS-2400_2.jpg


43

Staţia de bază WBS-2400 este o staţie de bază wireless în bandă largă, care operează

în banda de 2,4 GHz fără licenţă. Cu o serie de 6 antene, WBS-2400 folosește tehnologia

beamforming Wavion pentru a oferi conectivitate superioară, gamă extinsă şi capacitate

crescută.

Staţia de bază WBS-2400 este soluţia ideală pentru instalarea de reţele urbane şi

rurale Wi-Fi. Bazată pe tehnologia beamforming Wavion oferă câştiguri semnificative de

performanţă în ceea ce priveşte gama, debitul de penetrare de interior şi de atenuare a

interferenţelor. Acest lucru permite furnizorilor de servicii să ofere servicii Wi-Fi fără a

compromite calitatea.

Beneficiile staţiei:

Gama Superioara - Triplează suprafaţa de acoperire în comparaţie cu alte puncte

de acces convenţionale.

O arie uniformă de acoperire – Tehnologia beamforming Wavion menţine

semnale de înaltă calitate în condiţii de NLOS (in afara ariei de acoperiere), permiţând

astfel o acoperire uniformă a întregii zone. Acest lucru conferă o mai mare varietate a

aplicaţiilor posibile.

http://www.bittelecom.ro/proiecte/wp-content/uploads/2010/12/WBS-2400_1.jpg


44

Creşterea puterii semnalului – Tehnologia SDMA dublează capacitatea staţiei de

bază.

Reducerea interferențelor – Tehnologia Beamforming reprezintă un garant al

micşorării nivelului de zgomot şi al interferenţelor pentru utilizatorii acesteia.

Rentabilitate – Wavion oferă cel mai mic cost pentru serviciile astfel oferite

pentru o banda de frecvența nelicențiată.

Rezistența la condiţii meteo extreme - Robustă şi rezistentă la intemperii IP-67

platforma este concepută pentru a rezista condiţiilor meteorologice extreme.

În urmatoarea perioadă de planificare, 2014-2020, se doreşte modernizarea antenei

pentru dublarea traficului de date, care la ore de vârf se dovedește insuficient, tot mai mulți

săteni apelând la aplicaţii informatice on-line pentru informare şi vizualizare de materiale

audio şi video.

Se prevede şi montarea unei antene de capacitate mai mică care să faciliteze şi accesul

la internet pentru încă 10% populaţie, care nu poate beneficia de acces la antena mare din

cauza unor obstacole naturale.

Infrastructura pentru oferirea de servicii cetăţenilor:

Finalizarea sediului nou al primăriei comunei

Actualmente acesta se află în stadiul de finalizare în proporţie de 90%. Noul sediu va

cuprinde birouri moderne, ghişeu unic, sală de aşteptare, grupuri sanitare, sală de şedinţe

multifunctională în care se pot organiza şi alte întâlniri de interes local: adunări, cununii,

şedinţe.

Se prevede pentru următoarea perioadă construirea unui cămin cultural. Comuna nu

dispune de un asemenea edificiu. Pentru anumite manifestări culturale se utilizează o sală

improvizată, transformată din doua săli de clasă. Acesta se poate utiliza doar când în clădire

nu se ţin cursuri.


45

Teritoriu

În perioada 2014-2020 primăria îşi propune mărirea suprafeţei de teren intravilan al

comunei cu circa 15% prin scoaterea unor terenuri din circuitul agricol şi realizarea unor

lucrări de sistematizare, realizarea nomenclatorului stradal, actualizarea numerelor de case,

definitivarea şi actualizarea listei clădirilor necesare PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva

Dezastrelor).

În vederea facilitării rapide a accesului echipelor medicale de urgenţă sau a

pompierilor se vor introduce străzile comunei, după realizarea nomenclatorului stradal, în

sistemul GPS utilizat de echipajele pentru situaţii de urgenţă.

Din punct de vedere al capacităţii administrative ne propunem crearea ghişeului unic,

îmbunătăţirea serviciilor prin informatizarea registrului agricol și a calculului impozitelor.

Posibilitatea obținerii unui numar cât mai mare de informații prin accesarea site-ului

specializat al primăriei. Aceste acţiuni vor avea ca efect o mai bună evidenţă a terenurilor,

îmbunătăţirea colectării taxelor, rapiditate şi un grad mărit de satisfacţie a cetăţenilor faţă de

serviciile prestate de primărie.

Se va incerca finanţarea realizării în totalitate a cărţilor funciare pentru a se permite

comasarea terenurilor şi atragerea de investiţii în domeniul agricol şi imobiliar.

Se va organiza un serviciu de consultanţă pentru îmbunătăţirea accesării fondurilor

europene de către cetăţeni comunei pentru aducerea cât mai multor proiecte şi a cât mai

multor bani în comună.

Întrucât stema comunei a fost realizată, se va realiza şi un steag al comunei.


46

Podul de trafic feroviar cu Republica Moldova

În perioada de planificare următoare se preconizează începerea lucrărilor pentru

construcţia unui nou punct de frontieră și a unui pod rutier peste Prut, care să lege comuna

Ungheni de oraşul Ungheni din Republica Moldova, facilitând astfel contactele comerciale

şi culturale cu românii de peste Prut.


47

VIII. Cadru strategic general al dezvoltării comunităţilor rurale din România

VIII.1. Context european

Strategia Europa 2020 a UE stă la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la

nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Europa 2020 are ca obiectiv

dezvoltarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii la nivelul UE, prin

stabilirea de priorităţi care să încurajeze Statele Membre să atingă niveluri ridicare de

ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune economică şi socială. Pentru a atinge

aceste ţinte, UE a stabilit cinci obiective ambiţioase, referitoare la:

- ocuparea forţei de muncă

- cercetare, dezvoltare şi inovare

- schimbările climatice şi energie

- educaţie

- sărăcie şi excluziune socială.

Pentru fiecare dintre aceste obiective, Statele Membre şi-au stabilit propriile ţinte la

nivel naţional şi au definit direcţiile şi măsurile strategice necesare pentru atingerea

acestora. Cea mai mare parte a asistenţei financiare relevante din partea UE pentru Strategia

Europa 2020 va fi pusă la dispoziţie în cadrul Politicii de Coeziune a UE, prin Instrumentele

Structurale. Întrucât legislaţia aplicabilă acestor instrumente pentru perioada 2014 - 2020 nu

va fi definitivată foarte curând, vor exista o serie de modificări faţă de perioada actuală,

după cum urmează:

includerea fondurilor UE pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, alături de FEDR, FSE şi

FC în “contractul/acordul de parteneriat”, care va stabili cadrul strategic naţional pentru

programarea fondurilor UE;

concentrarea pe 11 Obiective Tematice după cum urmează:

- cercetare şi inovare;

- tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC);

- competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri);

- trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon;

- adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionării riscului;


48

- protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor;

- promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor reţelelor majore;

- ocupare şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă;

- incluziune socială şi combaterea sărăciei;

- educaţie, dezvoltarea de competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii;

- consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă;

oportunităţi mai mari pentru abordări teritoriale ale procesului de programare;

posibilităţi de dezvoltare a unor Programe Operaţionale (PO) multi-fond FEDR/FSE;

o concentrare mai mare pe monitorizarea rezultatelor – inclusiv monitorizarea la nivelul

teritorial relevant

posibila impunere de către Comisia Europeană a unor condiţionalităţi macro-economice

şi sectoriale statelor membre – ex-ante şi/sau ex-post;

alocări financiare suplimentare acordate Statelor Membre şi/sau regiunilor cu rezultate

deosebite în implementare şi/sau celor care obţin rezultate ce contribuie la atingerea

ţintelor legate de strategia Europa 2020.

Luarea în considerare a dimensiunii teritoriale va spori importanţa Planurilor de

Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020. S-ar putea considera oportună coordonarea

investiţiilor în jurul unor zone de dezvoltare identificate la nivel regional cum ar fi diferitele

categorii de „poli” sau centre urbane finanţate prin actualul Program Operaţional Regional,

oraşele mono-industriale sau zonele periferice. Propunerile Comisiei în acest domeniu

includ în acest moment:

dezvoltare urbană durabilă – un procent de minim 5% din resursele FEDR alocate

fiecărui Stat Membru se va concentra pe dezvoltarea de strategii care să răspundă

provocărilor economice, de mediu, de context şi sociale axate pe anumite oraşe şi

localităţi;

investiţii teritoriale integrate (integrated territorial investments)– care să utilizeze

resursele de la mai multe Axe Prioritare şi/sau mai multe PO în vederea dezvoltării

urbane durabile (aşa cum este prezentată mai sus) şi dezvoltarea de strategii integrate


49

care să aibă ca obiectiv alte zone definite – managementul fiind delegat unui

Organism Intermediar;

dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (community local led

development)– abordare „de jos în sus” în zone geografice limitate, cu Grupuri

Locale de Acţiune similare iniţiativelor LEADER / URBAN.

Totodată, pot fi luate în considerare documente europene în care sunt evidenţiate trenduri

teritoriale privind dezvoltarea, respectiv

o Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020, document care revizuieşte Agenda

Teritorială de la Leipzig (2007) în vederea transpunerii în plan teritorial a

prevederilor Strategiei UE 2020;

o Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile, document asumat de România în

2007 care propune o abordare integrată în planificarea urbană;

o Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, document lansat de către Comisia Europeană în

2008, care propune cooperarea, conectarea şi concentrarea ca acţiuni necesare în

vederea depăşirii barierelor date de diviziunea administrativă, de distanţă şi de

diferenţele de densitate.

Strategia UE pentru macro-regiunea Dunărea ar trebui, de asemenea, luată în

considerare, în regiunile pentru care aceasta este relevantă. Strategia îşi propune să creeze

avantaje pentru locuitorii din întreaga zonă printr-un sistem de transport mai rapid şi mai

curat, energie mai ieftină şi mai sigură, un mediu înconjurator mai prietenos, destinaţii

turistice şi culturale mai dezvoltate etc.

În cadrul elaborării Planurilor de dezvoltare regională trebuie să se ţină cont de

contextul dat de amplasarea periferică a României în cadrul UE, prevederile documentaţiilor

urmărind să transforme acest aspect într-o oportunitate, întărind rolul României de hub între

fluxurile economice dintre est şi vest. În acest context trebuie asigurată o atenţie sporită

rolului strategic pe care îl are Marea Neagră, Dunărea, dar şi cei 1876 de km ce reprezintă

graniţă a UE, nu doar a României (cu Serbia, Ucraina şi Moldova).

Această dimensiune trans/inter-regională ar trebui să se reflecte în Planurile de

Dezvoltare Regională ale regiunilor în cauză, mai ales în cazul în care investiţiile relevante


50

sunt finanţate din surse diferite. O abordare similară ar trebui, de asemenea, pusă în

practică în cazul regiunilor care au strategii de dezvoltare trans/inter-regională puternice, în

vederea evidenţierii complementarităţilor cu regiunile învecinate şi maximizarea

eventualelor sinergii.

Analize preliminare cu privire la încadrarea regiunilor în obiectivele politicii de

coeziune pentru perioada 2014-2020 evidenţiază faptul că pentru următoarea perioadă de

programare Regiunea Bucureşti-Ilfov va fi încadrată în categoria regiunilor dezvoltate

(PIB/locuitor>90% din media UE-27). Celelalte şapte regiuni de dezvoltare din România

vor continua să fie încadrate în categoria regiunilor slab dezvoltate ale Uniunii Europene,

având un PIB/locuitor sub 75% din media UE-27. Acest lucru are implicaţii asupra

elaborării planurilor de dezvoltare regională şi identificarea direcţiilor strategice de

dezvoltare la nivel regional, ţinând cont de tipurile şi proporţia finanţării pentru investiţiile

şi activităţi specifice fiecărei categorii de regiuni.

Pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, acest lucru ar putea însemna mai puţine fonduri

UE alocate regiunii şi un procent de co-finanţare naţională mai mare pentru această regiune.

Conform actualei propuneri a Comisiei, acest lucru ar însemna de asemenea o concentrare

financiară mai mare (de minim 80%) pe investiţii în creşterea competitivităţii IMM-urilor,

cercetare şi inovare şi în utilizarea eficientă a energiei /utilizarea energiilor regenerabile (în

vreme ce în regiunile mai puţin dezvoltate concentrarea va fi de minim 50%).

Auditul comunei Ungheni respectă şi se conformează sinergic în desfăşurarea sa cu

documente legislative şi de politica de dezvoltare, reper atât la nivel european şi naţional,

cât şi regional-local. Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a comunei Ungheni trebuie să fie

în contextul geo-strategic, instituţional, administrativ, economic, social şi cultural european,

iar obiectivele şi priorităţile acţionale ale acestuia trebuie construite în conformitate deplină

cu Strategia de la Lisabona (revizuită) a Uniunii Europene sau cu Planul Naţional de

Dezvoltare al României pentru perioada 2014 – 2020.

Viziunea de dezvoltare a comunei Ungheni trebuie să înglobeze materializarea în

timp a unor politici benefice comunităţii locale şi cetăţenilor comunei, ca cetăţeni europeni.

În aceste condiţii, Ungheni trebuie să se dezvolte ca un sat european, cu standarde de


51

calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii

publice şi comerciale, resurse umane, asistenţă socială, educaţie, sanătate, siguranţa

cetăţeanului etc, dar şi să se integreze şi să mobilizeze activ la nivel regional potenţialul

existent. Valorificarea acestuia în paralel cu iniţierea, susţinerea şi materializarea unor

demersuri acţionale şi investiţionale se poate realiza prin atragerea de surse publice şi

private. Astfel, se propune ca localitatea Ungheni să se impună ca un actor local.

VIII.2. Context naţional

Cadrul Strategic Naţional de Dezvoltare al României pentru perioada 2014-2020 a

fost elaborat în cursul anului 2012 printr-un proces partenerial, similar celui urmat pentru

elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Procesele de elaborare a Cadrului

Strategic Naţional de Dezvoltare şi al planurilor de dezvoltare regională trebuie să fie strâns

corelate, întrucât acest document va reflecta şi Strategia Naţională pentru Dezvoltare

Regională.

Pentru perioada 2007 – 2013, obiectivul PND privind „reducerea cât mai rapidă a

disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele membre ale Uniunii

Europene” a fost implementat prin intermediul măsurilor şi acţiunilor avute în vedere în

cadrul celor şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Aceste priorităţi cuprinzătoare sunt completate de priorităţile pe termen scurt ale

Programului Naţional de Reformă al României 2011-2013, care se referă atât la reforma

politicii publice cât şi la investiţii preconizate, după cum urmează:

Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice;


52

Îmbunătăţirea mediului de afaceri;

Ocuparea forţei de muncă;

Cercetare, dezvoltare şi inovare;

Diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

Utilizarea surselor de energie regenerabilă;

Eficienţa energetică;

Educaţie;

Incluziune socială.

Planurile de Dezvoltare Regională vor lua în considerare, acolo unde există şi sunt de

actualitate, prevederile documentaţiilor de amenajarea teritoriului de la nivel naţional (cele

6 secţiuni aprobate prin lege ale Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Căi de

comunicaţie, Apa, Zone de risc natural, Reţeaua de localităţi, Zone protejate, Zone cu

resurse turistice), de la nivel regional şi sub regional (Planurile de amenajare a teritoriului

zonal regional, Planurile de amenajare a teritoriului zonal inter-judeţean/inter-comunal) şi

de la nivel judeţean (Planurile de amenajare a teritoriului judeţean). Documentaţiile de

amenajare a teritoriului indică din punct de vedere spaţial direcţiile de dezvoltare la diferite

niveluri administrativ - teritoriale, fundamentează programele de dezvoltare şi contribuie la

soluţionarea unor probleme teritoriale specifice.

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), documentul programatic pe

termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României şi

direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, va fi de asemenea

luat în considerare, în funcţie de stadiul de realizare a diferitelor activităţi aferente

procesului de elaborare a SDTR.


53

VIII. 3. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est – orizont 2014 – 2020

Până în prezent, în România s-au elaborat Planuri de Dezvoltare Regională, pentru

perioadele 2000-2004, 2004-2006 şi 2007-2013. Experienţa procesului de planificare s-a

îmbogăţit la nivelul regiunilor din România, fiind puse în practică o varietate de mecanisme

de parteneriat.

În comparaţie cu generaţia anterioară de planuri de dezvoltare regională, abordarea

de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generaţie de politici

integrate de dezvoltare. Acestea vor fundamenta atât structurarea programelor operaţionale

cu fonduri europene cât şi programele cu finanţare naţională de la nivel central şi local.

Această nouă abordare presupune nu doar o reformulare a obiectivelor şi instrumentelor, ci

şi a structurii şi cadrului de implementare a planurilor de dezvoltare regionale prin

coordonarea acţiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare.

Procesul de planificare a dezvoltării la nivel regional oferă o bază strategică

esenţială pentru includerea măsurilor şi a proiectelor implementate la nivel regional în

viitoarele programe de finanţare, indiferent de sursele de finanţare ale acestor programe.

Într-o ţară precum România, Planurile de Dezvoltare Regională, elaborate ca urmare a

consultării în cadrul unor parteneriate regionale incluzive şi reprezentative, precum şi cu

autorităţile naţionale, legitimează aceste opţiuni strategice – chiar dacă nu există un nivel

administrativ regional. Cu cât procesul de consultare este mai intens, cu atât sunt mai

relevante măsurile şi proiectele propuse de regiuni, dar, în acelaşi timp, cresc şi şansele de

a atinge obiectivele de dezvoltare identificate, prin asumarea lor de către toţi actorii

implicaţi.

Planurile de Dezvoltare Regională vor trebui să reflecte politicile de dezvoltare

economice, sociale, etc. relevante la nivel naţional în raport cu nevoile regionale şi să ia în

considerare, acele politici relevante pentru nivelul regional, indiferent de autoritatea publică

care le gestionează.

În elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională o atenţie deosebită ar trebui

acordată politicii de coeziune a Uniunii Europene, o sursa importantă de finanţare a

investiţiilor şi priorităţilor de dezvoltare a regiunilor.


54

Planurile de Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea în

ansamblu a regiunilor, nu numai acele politici care au ca scop reducerea decalajelor, sau

cele pentru care în regiuni există deja Organisme de Implementare. Strategia de dezvoltare

regională definită în cadrul fiecărui Plan ar trebui să urmărească implementarea priorităţilor

prin toate sursele de finanţare potenţiale – nu numai prin intermediul fondurilor UE, deşi

acestea reprezintă probabil o sursă cheie pentru fiecare regiune. De asemenea, Planurile de

Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere complementaritatea cu celelalte regiuni şi

să îşi propună sporirea sinergiilor regionale, acolo unde există potenţial pentru acest lucru.

Principalele priorităţi de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020:

Modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole prin consolidarea

acestora, deschiderea către piaţă şi procesare a produselor agricole;

Încurajarea întineririi generaţiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor

fermieri;

Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiţie pentru atragerea investiţiilor

în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă şi implicit la dezvoltarea spaţiului

rural;

Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării şi dezvoltării

IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;

Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin intermediul

abordării LEADER. Competenţa transversală a LEADER îmbunătăţeşte

competitivitatea, calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale, precum şi

combaterea sărăciei şi excluderii sociale;

Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui

subprogram dedicat.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2014-2020 pentru

investitii in directia dezvoltarii calitatii si profesionalizarii resurselor umane din

zona.

Programul Operational Sectorial Mediu pentru investitii in protejarea zonelor

naturale unice existente in zonă


55

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivităţii Economice

Programul National de Dezvoltarea Rurala pentru investitii in infrastructura

comunitara precum si alte surse de finantare ulterior identificate/analizate

Proiectele europene desfăşurate în comună au vizat infrastructura (drumuri,

alimentare cu apă, canal, staţie de epurare, drum comunal)

Gradul de informare al persoanelor din grupurile dezavantajate cu privire la

proiectele europene derulate la nivel local este în general foarte scăzut. Procesarea

informaţiei şi interesul pentru acest tip de proiecte are loc prin raportarea la nevoile

proprii. De pildă, interesul pentru programele de formare profesională este mult mai

mare numai dacă se oferă un loc de muncă la absolvirea acestora sau dacă se oferă

stimulente financiare pe durata participării la astfel de programe.


56

IX. Analiza SWOT

IX.1. Prezentarea metodologiei analizei SWOT

Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a

oportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument

de formulare a strategiilor.

Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum

şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul

analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul

administraţiilor publice.

Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri

a cadrului general a situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă

o „bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment

ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii dispun de o informare

asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.

Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda

„brainstorming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în

activitatea de elaborare a strategiei.

Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi şi ameninţări. Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o

întrebare fundamentală la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor

comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi „puncte tari-grele

(hard)” şi „puncte tari-uşoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de

repede, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare.

Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele

tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este

posibil să facem distincţia între „puncte slabe-grele” şi „puncte slabe-uşoare”.

Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi

discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. În acest stadiu, se impune o nouă

descriere, mult mai clară persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei


57

dacă punctele tari şi oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi

parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a

verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi oportunităţi.

Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza

oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale

politicii. Efectele externe pot genera într-un fel ameninţări.

În analiza SWOT nu exista o corespondenţă exclusivă între puncte tari şi

oportunităţi, pe de o parte, şi puncte slabe şi ameninţări pe de altă parte. Uneori, unele

elemente de forţă pot conduce la ameninţaţi într-un scenariu „după politică”. Punctele tari şi

punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o

perioadă determinată de timp CEEA CE EXISTĂ.

Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul şi se referă la alegerile pe care le

au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare CEEA CE VA FI.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de

acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:

construieşte pe Punctele Tari;

elimină Punctele Slabe;

exploatează Oportunităţile;

îndepărtează Ameninţările.

Ca o retrospectivă a ceea ce au însemnat până acum fondurile nerambusabile şi cu

experianţa împlementării proiectelor, sintetizăm analiza SWOT a mediului rural 2014-

2020.

Puncte tari

Situaţia socio-economică a mediului rural

• Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național.

• Resurse naturale aflate în general în stare bună de conservare.

• Experiențe pilot în dezvoltarea de produse locale alimentare și non-alimentare de

calitate.


58

• Patrimoniu cultural material și imaterial și patrimoniu natural bogat și divers.

• Meșteșugari recunoscuţi care practică activități tradiționale și realizează produse

locale.

• Experiență în actuala perioadă de programare în ceea ce privește dezvoltarea rurală

locală bazata pe abordarea de jos în sus, prin constituirea şi funcţionarea grupurilor de

acțiune locală (GAL).

• Intensificarea participării rezidenților din zona rurală la programe de instruire

pentru dobândirea de noi competenţe.

• O largă acoperire cu servicii de internet mobil în zonele rurale.

• Pondere ridicată a populaţiei active în mediul rural.

Nivel sectorial

• Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil și potențial

de diversificare a culturilor.

• Jumătate din suprafaţa agricolă este utilizată în exploatații comerciale mici și

mijlocii, orientate către piață.

• Bună asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor comerciale mari.

• Tradiție în domeniul creșterii animalelor, atât în fermele comerciale intensive cât și

în fermele mici în sistem extensiv

• Materii prime agricole şi non-agricole de calitate.

• Tendinţă de creștere a sectorului de produse ecologice.

• Gamă variată de alimente tradiționale de calitate înregistrate la nivel naţional

• Dinamică pozitivă a unităţilor de procesare modernizate care respectă standardele

europene.

• Interes în creștere al investitorilor în sectorul agroalimentar.

• Resurse diversificate de lemn de calitate.

• Existența unui cadru de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul

forestier cu largă acoperire.


59

• Industrie de prelucrare a lemnului cu tradiție, generatoare de valoare adaugată, cu

avantaje comparative și competitive la nivel internațional.

• Tradiție în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și silvic.

• Număr în creștere de absolvenți ai universităților cu profil agricol precum şi a celor

de științe complementare domeniului agricol și silvic.

• Sistem de siguranță alimentară reglementat și care contribuie la respectarea standardelor

minime obligatorii a alimentelor.

Mediu şi climă

Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii

ecosistemice caracterizate printr-o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole

semnificative cu înaltă valoare naturală (HNV) gestionate în mod tradițional, care

contribuie la conservarea biodiversităţii.

Pondere ridicată de acoperire a zonelor importante din punct de vedere al protecţiei

mediului (arii protejate naţionale, situri Natura 2000) din perspectiva disponibilităţii

fondurilor adresate managementului durabil al terenurilor agricole.

Utilizarea redusă a inputurilor agro-chimice (fertilizanți și pesticide) care conduce la

atenuarea efectelor negative istorice ale utilizării acestora asupra calității solului și apei.

Suprafaţă semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu

prin care se promovează practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului.

Nivelul general scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură.

Pondere relativ ridicată a pădurilor și suprafețelor care au fost desemnate a avea funcții de

protecție, fiind administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă a pădurilor

compatibile cu cele recunoscute la nivel European.

Puncte slabe


• Trend demografic negativ - populație rurală în scădere (în special tineri) și în curs

de îmbătrânire.


60

• Slaba dezvoltare a activităților non-agricole generează dependența populatiei

rurale de agricultura de subzistență.

• Nivel scăzut al productivității muncii.

• Nivel scăzut de absolvire a sistemului de învățământ primar și tentinţa crescută de

abandon şcolar din învățământul obligatoriu, comparativ cu zonele urbane, în special în

rândul familiilor sărace şi a minorităţii romă.

• Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoştinţelor

manageriale de bază.

• Nivel scăzut al venitului pe gospodărie.

• Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale.

• Infrastructură rurală de bază slab dezvoltată sau incompletă – infrastructura rutieră,

de apă, canalizare, racordare la rețelele de electricitate şi de comunicaţii în bandă largă.

• Acces limitat la serviciile sociale de bază (sănătate, îngrijirea bătrânilor,

creşe/grădiniţe etc.).

• Pondere crescută a populaţiei rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune

socială.

• Degradarea așezărilor tradiţionale cu valoare culturală și a monumentelor istorice.

• Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori şi a noilor iniţiative de

afaceri în mediul rural.

• Lipsa experienței manageriale, parteneriate public-private fragile și nivel scăzut de

conștientizare a oportunităților din cadrul LEADER, în teritoriile satelor comunei.

• Strategiile locale ale GAL-urilor nu răspund în totalitate nevoilor părților

interesate.

• Sistarea activităţii Rețelei Naționale de Devoltare Rurală începând cu anul 2012.

• Capacitate scăzută de a elabora și de a implementa în mod eficient proiecte viabile

de dezvoltare locală.

• Costuri mari ale produselor de creditare.


61

Nivel sectorial

Număr mare de ferme mici (de subzistență și semisubzistență) care utilizează o

mare pondere din SAU şi o mare parte din forţă de muncă.

Nivel mare de fărâmițare a terenurilor agricole și forestiere.

Procent mare al fermierilor în vârstă.

Productivitate agricolă scăzută.

Apreciere scăzută pentru serviciile publice de mediu furnizate de fermieri (de

ex.peisaj, biodiversitate).

Inexistența sistemelor publice de conservare a potențialului genetic autohton.

Diminuarea efectivelor de animale – în special bovine și porcine.

Scăderea suprafeţelor şi îmbătrânirea plantaţiilor pomicole.

Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în

rândul fermierilor și deţinătorilor de păduri.

Programe insuficiente de pregătire profesională (pe tot parcursul vieții) pentru

fermieri, deţinătorii de păduri și pentru populația din zona rurală în general.

Slaba adaptare a specializărilor universităţilor de profil la cerinţele pieţei muncii.

Calitatea slabă a cursurilor de formare profesională și curricule neadaptate la

cerințele sectorului, pentru fermieri şi deţinătorii de păduri.

Sistem public de consultanță actualmente în tranziție și capacități globale de

consultanță inadecvate în raport cu cerințele pieței.

Structuri şi sisteme slab dezvoltate pentru transferul de cunoștințe și inovare.

Capacitate redusă a activităților de cercetare de a răspunde nevoilor sectorului agro-

alimentar.

Dotări tehnice deficitare şi insuficiente în agricultură şi silvicultură.

Utilizarea resurselor necesare în vederea limitării efectelor schimbărilor climatice este

ineficientă și costisitoare pentru fermieri din zonele cu risc ridicat.

Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri şi procesatori din

cauza accesului redus la surse de finanţare.


62

Înregistrarea scăzută în registrul de carte funciară a terenurilor agricole.

Succes limitat al politicii de stimulare a cooperării între fermieri, reflectat într-un

grad scăzut de asociere cu implicaţii în viabilitatea exploatațiilor.

Tratament inegal din punct de vedere al obligaţiilor fiscale față de grupurile de

producători și membrii acestora, în raport cu producătorii individuali neasociați.

Menţinerea unui procent mare de produse neprocesate la export.

Nivel scăzut de respectare a standardelor UE de către fermele mici și mijlocii – ceea

ce limitează în mod serios oportunitățile de penetrare pe piață.

Un singur produs tradițional recunoscut la nivelul UE, ceea ce conduce la limitarea

valorii adăugate a produselor agricole româneşti.

Sisteme de colectare şi depozitare slab dezvoltate.

Sisteme și servicii inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se aplaneze

potențialele riscuri agricole.

Nivelul ridicat al TVA descurajează investițiile în cadrul sectorului.

Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim

recomandat de comunitatea științifică și academică din România.

Largi suprafeţe agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale,

caracterizate de productivităţi reduse ale terenurilor.

Slaba adaptare a fermelor comerciale în gestionarea riscurilor asociate cu condițiile adverse

de mediu.

Mediu şi climă

- Slaba eficienţă economică a practicilor agricole tradiţionale.

- Abandonul activităţilor agricole datorat în special reducerii numărului de animale

pe suprafeţele de pajişti naturale şi seminaturale situate în zone afectate de constrângeri

naturale.


63

- Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și de

instruire sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru

măsurile de agromediu şi climă în perioada 2014-2020.

- Insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricolă (inclusiv cea relevantă

pentru provocările specifice legate de diminuarea efectelor schimbărilor climatice și

adaptarea la acestea) cu practica agricolă.

- Insuficienţa personalului angrenat în administrarea schemelor de sprijin adresate

utilizării durabile a resurselor naturale, în raport cu complexitatea implementării măsurii de

agro-mediu şi climă

- Accentuarea fenomenelor de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren și

deșertificare) care afectează suprafețe agricole semnificative.

- Nivelul de producere şi utilizare a resurselor de energie regenerabilă în sectorul

agricol şi silvic este scăzut.

- Gradul de accesibilitate al pădurilor este redus ca urmare a unei densități scăzute a

rețelei de drumuri forestiere.

- Facilitățile și echipamentele utilizate în ferme pentru depozitarea și aplicarea

gunoiului de grajd și a nămolurilor de epurare sunt inadecvate contribuind la riscul apariție

emisiilor de gaz (GES și amoniac) și la poluarea punctiformă a apei.

- În multe comunități rurale, calitatea apei din pânza freatică este în continuare neconformă,

printre cauze aflându-se şi poluarea istorică cu nitrați

Oportunităţi


• Sinergia (inclusiv teritorială) dintre programele de dezvoltare naționale și ale UE.

• Crearea de noi IMM-uri cu activităţi non-agricole, culturale, creative și de

cooperare în zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă.

• Continuarea sprijinului pentru investiții în activități agricole și non-agricole locale

și pentru servicii rurale.


64

• Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază ca precondiție pentru creșterea

nivelului de atractivitate a zonelor rurale.

• Utilizarea abilităților și activelor de capital de către persoanele care au activat pe

pieţe de muncă externe în domeniul agricol.

• Continuarea şi consolidarea programelor de instruire de bază, a programelor de

învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale.

• Potențialul tehnologiei informaționale și al mijloacelor media de a sprijini

dezvoltarea rurală.

• Continuarea sprijinului financiar pentru protejarea, conservarea şi valorificarea

resurselor locale (moștenire culturală, patrimoniu natural) ca bază pentru o dezvoltarea

rurală sustenabilă.

• Crearea de mărci şi participarea la scheme de calitate pentru generarea de valoare

adăugată la produsele autohtone.

• Promovarea identităţii locale.

• Dezvoltarea pachetelor de instrumente financiare pentru sprijinirea micilor afaceri.

• Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot

facilita inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală.

• Creşterea accesului populaţiei la tehnologia informaţiei şi serviciile de comunicaţii

pentru a conecta societatea rurală la progresele globale, facilitând o mai bună participare la

creșterea economică.

Nivel sectorial

• Creșterea permanentă a cererii de alimente de calitate pe piețele naționale și

internaționale, inclusiv a cererii de alimente ecologice certificate.

• Sprijin financiar pentru reîntinerirea generațiilor în ferme.

• Înființarea de parteneriate care să promoveze transferul de cunoștințe și inovarea.

• Sporirea nivelului de conștientizare cu privire la beneficiile practicilor prietenoase

cu mediul înconjurător și la gestionarea durabilă a resurselor naturale, pentru fermieri și

pentru deţinătorii de păduri.


65

• Servicii de consultanță îmbunătățite pentru creşterea performanței sectoarelor

agricol și silvic.

• Creşterea valorii adăugate a produselor alimentare cu semne de calitate.

• Creşterea valorii adaugate prin diversificarea ofertei de produse din lemn de calitate

• Dezvoltarea teritorială echilibrată asigurată de măsuri care să reducă decalajele şi

dezavantajele dintre zonele afectate de constrangeri naturale (în special zonele montane) şi

celelalte zone.

• Neutralizarea efectele schimbărilor climatice, prin folosirea de tehnologii inovative

care să asigure un management eficient al resurselor natural.

• Înființarea și dezvoltarea de lanțuri locale de aprovizionare cu produse agro-

alimentare și de rețele de desfacere care să conecteze producătorii și consumatorii, inclusiv

să asigure o legatură mai bună între zonele rurale și urbane.

• O Rețea Națională de Dezvoltare Rurală care să faciliteze diseminarea de

informații, să încurajeze cooperarea transnațională și inter-regională și asimilarea de cele

mai bune practici inovative.

• Posibilitatea de utilizare a instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură

(asigurarea recoltelor, animalelor și plantelor, înființarea de fonduri mutuale, stabilizarea

veniturilor).

Mediu şi climă

• Creşterea atractivităţii zonelor rurale (în special a zonelor HNV) printr-o creştere a

gradului de conştientizare a consumatorilor în ceea ce priveşte produsele locale de o valoare

ridicată şi a faptului că un consum ridicat al acestor produse constituie o investiţie în

serviciile publice oferite de agricultura extensivă, adresate întregii societăţi.

• Stimularea gestionării durabile a resurselor naturale.

• Atingerea unor obiective mai ambiţioase cu privire la protecţia mediului prin

crearea unor pachete de agro-mediu şi climă.


66

• Creşterea suprafețelor de teren agricol împădurite – în special terenurile cu

productivitate scăzută sau cele afectate de fenomene de degradare, cum ar fi eroziunea

solului, alunecări de teren sau deșertificare.

• Adaptarea la efectele schimbărilor climatice prin înfiinţarea perdelelor forestiere.

• Integrarea acţiunilor care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu identificate la

nivel local în strategiile de dezvoltare locală.

Ameninţări


• Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate,

îndeosebi în zonele montane.

• Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din cauza slabei capacităţi în

asigurarea infrastructurii și a serviciilor de bază.

• Menţinerea gradului ridicat de ocupare în sectorul agricol faţă de celelalte sectoare

ale economiei rurale

• Resurse financiare limitate ale comunităţilor locale necesare întreţinerii

infrastructurii de bază.

• Pierderi materiale şi umane datorate vulnerabilităţii comunităților rurale în fața

manifestării, din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice şi a fenomenelor

meteorologice extreme.

• Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale.

• Eșecul în formarea de parteneriate locale puternice și în promovarea

potențialului endogen al regiunilor.

Nivel sectorial

• Menţinerea tendinței descendente a numărului de cercetători și a centrelor de

cercetare.

• Mentinerea unui nivel scăzut de calitate al consultanței, ca sprijin pentru fermieri.


67

• Creșterea concurenţei produselor cu valoare adăugată mare provenite din alte

piețe și a presiunii exercitate asupra sectorului de vânzare cu amănuntul.

• Volatilitatea prețurilor pentru produse agricole.

• Desființarea cotelor de lapte ale UE în 2015 va genera o presiune mai mare asupra

micilor producători şi procesatori

• Creşterea ponderii suprafeţelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive.

• Destabilizarea pieţei lemnului şi afectarea sănataţii pădurilor, ca urmare a

manifestării fenomenelor climatice extreme cu frecvenţă şi intensitate crescută (secetă, vânt

puternic).

• Menţinerea unui grad mare de fărâmiţare a exploataţiilor agricole, cu implicaţii în

performanţa la nivelul fermelor şi în viabilitatea acestora.

Mediu şi climă

• Creşterea impactului negativ asupra mediului a activităţilor agricole (degradarea

solurilor, poluarea apelor, afectarea biodiversității și creșterea emisiilor GES) ca rezultat al

intensivizării agriculturii în urma creşterii cererii globale de produse alimentare (în special

pe terenurile agricole cele mai productive).

• Abandonul activităţilor agricole cu influenţe negative în conservarea biodiversităţii,

calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale.

• Exploatarea suprafețelor împădurite în afara cadrului legal, cu consecințe ulterioare

în ceea ce privește diminuarea funcțiilor de protecție a mediului.

• Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în

urma utilizării unor tehnologii neperformate cu scopul limitării efectelor schimbărilor

climatic.


68

IX.2. Analiza SWOT a comunei Ungheni

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Aspecte generale

- Poziţionarea geografică avantajoasă în cadrul

judeţului;

- Vecinătatea cu Republica Moldova;

- Apartenenţa la Zona Metropolitană Iaşi;

- Accesibilitatea facilă a comunei (rutier,

feroviar şi aerian);

- Clima şi relieful favorabil;

- Reţea hidrografică extinsă;

- Densitatea populaţiei scăzută și

funcționalitatea agricolă a localității;

Aspecte generale

- Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor

naturale locale;

- Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor

antropice locale;

- Lipsa diversităţii activităţilor economice

locale;

- riscurile naturale la care este supusă comuna

datorită amplasării geografice şi riscurile

provocate de comunitate

Dezvoltare economică

- Creşterea numărului de salariaţi din comună,

2005-2012;

- Stadiul dezvoltat al sectorului de comerţ din

comună (99,9% din cifra de afaceri de la

nivelul comunei);

- Potenţial agricol local ridicat (soluri

calitative/fertile);

- Forţa de muncă disponibilă pentru activităţi

agricole;

- Ponderea ridicată a fondului agricol în totalul

fondului funciar (78,1%);

- Productivitate agricolă ridicată, comparativ

cu nivelul metropolitan şi judeţean, la porumb,

plante de nutreţ şi legume;

Dezvoltare economică

- Spiritul antreprenorial scăzut (densitate

scăzută a agenţilor economici

activi);Productivitate scăzută a agenţilor

economici locali activi;

- Rata şomajului ridicată, la nivel local;

- Evoluţia slabă a sectorului

imobiliar/rezidenţial local;

- Infrastructură turistică slab dezvoltată;

- Absenţa sistemelor de irigaţii;

- Promovarea slabă a resurselor turistice

locale;


69

- Evoluţia agriculturii ecologice în plan local;

- Existenţa structurilor de sprijinire a

afacerilor din Zona Metropolitană Iaşi;

Conectivitate

- Accesibilitate rutieră facilă a comunei prin

DJ 249G;

- Accesibilitate aeriană facilă prin localizarea

Aeroportului Internaţional Iaşi;

- Conectivitate feroviară bună a comunei

pentru accesul internațional;

- Acoperire bună a localităţi cu servicii de

telefonie, internet şi TV;

Conectivitate

- Starea precară a infrastructurii rutiere şi

necesitatea modernizării şi reabilitării

drumurilor săteşti din comună, 35 km drumuri

locale;

- Gradul scăzut de iluminarea a drumurilor

locale;

- Ponderea ridicată a drumurilor locale din

pământ;

- Curse internaţionale reduse ale Aeroportului

Internaţional Iaşi comparativ cu alte

aeroporturi internaţionale din România

(Bucureşti, Cluj, etc);

- Dezvoltarea slabă a transportului public la

nivelul Zonei Metropolitane Iaşi;

Domeniul social

- Evoluţia pozitivă a efectivului populaţiei;

- Spor natural pozitiv;

- Spor migrator pozitiv (stabiliri de domiciliu,

inclusiv migraţia externă);

- Condiţii de locuire bune (suprafață locuibilă

per locuință şi per locuitor ridicate);

Domeniul social

- Populaţie în curs de îmbătrânire din punct de

vedere demografic;

- Rata de îmbătrânire demografică ridicată,

peste nivelul metropolitan şi judeţean;

- Rata de dependenţă demografică ridicată,

peste nivelul metropolitan şi judeţean;

- Lipsa infrastructurii de sprijinire a cazurilor

sociale (concentrarea acesteia pe teritoriul

municipiului Iaşi);


70

- Grad scăzut de disponibilitate a utilităţilor în

gospodăriile din comună;

- Ponderea ridicată a pensionarilor (21,8% din

populaţia stabilă);

- Plecarea la muncă în străinătate a locuitorilor

(85 de familii în care părinții sunt plecaţi la

muncă în străinătate);

Servicii publice

- Existenţa reţelei de distribuţie a apei

potabile;

- Existenţa serviciilor de salubrizare în

comună;

- Gradul mediu de solicitare a personalului

didactic (15,4 elevi/cadru didactic);

- Proximitatea comunei de Municipiul Iaşi –

centru universitar;

- Sistem educaţional bine dezvoltat la nivelul

Zonei Metropolitane;

- Existenţa infrastructurii de sănătate în

comună (cabinet medical de familie, farmacie,

cabinet stomatologic);

- Proximitatea comunei de Municipiul Iaşi –

centru medical regional;

- Existenţa infrastructurii şi activităților

culturale în comună;

- Acces gratuit la internet wireless pentru 90%

din locuitori.

Servicii publice

- Acoperirea slabă a reţelei de distribuţie a

apei potabile în comună;

- Lipsa reţelei de canalizare din comună;

- Lipsa reţelei de furnizare a gazelor naturale

în comună;

- Scăderea numărului populației şcolare;

- Numărul redus de PC-uri din unitățile şcolare

locale (11 elevi/PC);


71

Mediu şi eficienţă energetică

- Calitatea ridicată a terenurilor agricole

Mediu şi eficienţă energetică

- Existenţa unui fond forestier redus (5,7% din

suprafața terenurilor neagricole)

Capacitate administrativă

- Ponderea ridicată a investiţiilor în bugetul

local (16,5%);

- Existenţa sistemelor informatice la nivelul

administraţei publice (sistem informatic

integrat, modul de management al

documentelor, portal web, sistem de plată

online a taxelor şi a impozitelor);

- Interesul crescut al administraţiei publice în

dezvoltarea şi implementarea de proiecte

pentru dezvoltarea comunei;

Capacitate administrativă

- Deficitul de personal din administraţie (12

persoane, din care 8 funcţionari publici);

- Necesitatea formării şi instruirii resurselor

umane;

- Necesitatea modernizării primăriei;

- Insuficienţa echipamentelor / soluţiilor IT;

- Necesitatea serviciilor de consultanţă pentru

managementul proiectelor implementate de

autoritatea publică;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Accesarea fondurilor europene şi

guvernamentale pentru modernizarea şi

reabilitarea drumurilor săteşti din comună;

- Accesarea fondurilor europene şi

guvernamentale pentru realizarea reţelei de

canalizare în comună şi a staţiei de epurare;

- Investiţii în extinderea reţelelor de utilităţi la

nivelul zonei metropolitane;

- Posibilitatea de a accesa proiecte

transfrontaliere;

- Valorificarea produselor specifice locale prin

investiţii în domeniul agricol (realizare sere

pentru creşterea legumelor, centru de colectare

- Schimbarea factorilor climatici;

- Creşterea preţurilor la energie şi combustibil;

- Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea

investiţiilor;

- Presiunea exercitată de dezvoltarea

imobiliară asupra factorilor de mediu şi a

biodiversităţii;

- Presiuni asupra sistemului social prin

îmbătrânirea populaţiei;

- Situaţia sistemului sanitar naţional – starea

infrastructurii de sănătate şi exodul

personalului medical;

- Schimbările continue ale sistemului de


72

produse agricole – fructe, legume, lapte,

centru de prelucrare produse agricole – fructe,

legume, carne);

- Finalizarea Parcului Agroindustrial

TransAgropolis de către Consiliul Judeţean

Iaşi ce cuprinde piaţă de engros, birouri

(consultanţă agricolă, credit agricol etc.),

showroom, parcare, showroom exterior

(pentru echipamente şi utilaje), 2 loturi

amenajate pentru concesionare/închiriere către

firmele care doresc să-şi construiască

hale/sediu etc.

- Investiţii în infrastructura turistică locală

(construcţii structuri de primire turistică –

pensiune);

- Dezvoltarea transportului public în Zona

Metropolitană;

- Asocierea în domeniu agricol şi atragerea

fondurilor în agricultură;

- Evoluţia pozitivă a consumului de produse

agricole ecologice;

- Prioritizarea sectorului agricol naţional

pentru susţinerea creşterii economice;

- Relansarea Programelor Operaţionale pentru

dezvoltarea socio-economică a României în

perioada 2014-2020;

- Modernizarea Aeroportului Iaşi;

- Dezvoltarea reţelelor de transport;

învăţământ;

- Atragerea investiţiilor străine cu precădere în

alte zone ale ţării;

- Inconsecvenţă şi instabilitate politică;

- Concurenţa de la nivel regional în domeniul

turismului;

- Blocarea finanţărilor pentru programele de

mediu;

- Modificarea normelor şi legislaţiei din

domeniul agro-alimentar în defavoarea

comercializării produselor agricole locale;

- Întârzierea alinierii la standardele UE de

către producătorii agricoli;

- Menţinerea sistemului agriculturii

tradiţionale cu slabă productivitate – ferme de

subzistenţă;

- Atractivitatea scăzută a mediului rural pentru

forţa de muncă specializată;


73

- Prioritatea la nivel naţional şi judeţean de

dezvoltare a căilor rutiere (autostrăzi

„Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni”,

şosele ocolitoare);


74

IX.3. Analiza riscurilor

In comuna Ungheni, cel mai mare risc îl reprezintă alunecările teren. În acest sens,

pentru perioada 2014-2020 se are în vedere, diminuarea pe cât posibil sau chiar stoparea

acestui risc, asigurând astfel condiţii decente şi de siguranţă populaţiei.

Satul Coada Stancii

Conform discutiilor cu localnicii, în aceasa zonă s-au produs alunecări de teren

sincrone (simultan) cu producerea cutremurului din martie 1977. Luând în considerare

natura terenului pe faţa de desprindere a rezultat că alunecarea s-a produs in pachetul de

argile prăfoase/prăfuri argiloase gălbui, cu aspect loessoid.

Fata de desprindere a alunecarii (Satul Coada-Stancii)

S-a observat că faţa de desprindere prezintă poziţie verticală, caracteristică

producerii alunecărilor în terenuri cu caracter loessoid. Lăţimea feţei de desprindere este de

cca. 8-9m. In aval de faţa de desprindere s-a întâlnit terasa de desprindere cu o lăţime de

(adâncime) de cca.2,5-3,0 m, unde nu s-au observat acumulari de apă, Lungimea terasei de

desprindere se poate urmări pe cca. 60-70m, fiind paralelă cu curbele de nivel.


75

Terasa de desprindere

In aval, corpul alunecării este plantat cu o perdea deasă de puieţi de salcâmi.

Cauzele producerii alunecării sunt de natura seismic şi litologica.

Satul Manzalesti

In această localitate cutremurul din 1977 a produs crăpături si tasări mari ale

terenului, poziţionate în zona de culme a dealului. Aceste crăpături nu se mai pot identifica

astazi. In aval, au apărut izvoare de pantă, însoţite de umeziri şi vegetatie hidrofilă,

Ivzor de panta captat, (satul Manzalesti)


76

Alunecările de teren apărute pe raza comunei Ungheni de-a lungul timpului au

viteze de deplasare relativ mici, fapt ce permite evacuarea persoanelor ce locuiesc în zona

afectată de fenomen.

Valoarea pagubelor este direct proportionala cu amploarea fenomenului şi gradul de

dezvoltare urbanistică al arealului de apariţie a fenomenului de alunecare.

Valorile coeficientului de risc la alunecări de teren sunt cuprinse între 0,5 şi 0,65.

Aceste valori arată faptul că în Comuna Ungheni există un risc mediu de producere a

alunecarilor de teren.

Zonele critice la instabilitate a masivelor de pământ pe arealul comunei Ungheni

Ca şi măsuri generale de prevenire în funcţie de factorii declanşatori, se pot lua în

considerare următoarele:


77

Functie de condiţiile de teren

Factor Metode de combatere

pământuri moi - coloane de var

- măsuri structurale

argile glomerulare - protejarea infiltrării apelor de

suprafaţă

roci alterate - protecţie superficială a rocii

- instalarea de lucrări de apărare

roci fisurate - colmatarea fisurilor

- instalarea de plase sau panouri

ancorate

- instalarea de lucrări de apărare

roci cu orientare defavorabilă în strat

(suprafaţă înclinată a rocii de bază,

şistozitate, clivaj etc.)

nu există măsuri specifice

discontinuităţi de material orientate în

mod defavorabil (falii, lentile etc.)

nu există măsuri specifice

alternanţă de straturi din punct de

vedere al permeabilităţii şi/sau

rigidităţii

- drenaje

- măsuri structurale

Functie de procesele geomorfologice


seism - proiectare antiseismică a structurilor

de sprijin

destinderi glaciare nu există măsuri specifice

eroziune fluvială de picior al versantului - instalarea de lucrări de apărare

eroziune costieră - instalarea de lucrări de apărare

eroziune glaciară - instalarea de lucrări de apărare

eroziune subterană (sufozii) nu există măsuri specifice

supraîncărcarea coamelor dealurilor - terasamente

înlăturarea vegetaţiei (din eroziune,

incendii de pădure, secetă)

- reîmpădurire

Functie de procese fizice


perioade ploioase scurte şi intense - instalarea de sisteme de drenaj a

apelor de suprafaţă perioade ploioase îndelungate

topirea rapidă a zăpezii


78

cicluri de îngheţ-dezgheţ

scăderea bruscă a nivelului apelor din

lacuri după inundaţii sau ruperea

barajelor naturale

- instalarea de sisteme de regularizare

Functie de procese antropice


- excavarea taluzurilor sau piciorului taluzurilor

- încărcarea taluzurilor sau zonelor de coamă

- golirea lacurilor de acumulare

- irigaţiile în zonele de pantă

- întreţinerea defectuoasă a reţelelor de alimentare

cu apă şi canalizare

- instalarea reţelei de alimentare cu apă fără reţea

de canalizare

- despăduririle

- exploatarea minieră de suprafaţă şi adâncime

- crearea depozitelor de materiale granulare afânate

- vibraţii induse artificial (trafic, baterea de piloţi,

maşini grele etc.)

- măsuri legislative şi

punerea lor în aplicare

Măsuri pentru prevenirea şi atenuarea riscului la alunecări de teren

1. Cea mai importantă măsură ce trebuie luată pentru prevenirea fenomenelor de

instabilitate este urmărirea respectării normativelor în vigoare, în special în ceea ce priveşte

normativele ce reglementează întocmirea documentaţiilor geotehnice pentru proiectare.

Normativul NP074-2007 stabileşte condiţiile minimale cantitative şi calitative de întocmire

a documentaţiei geotehnice. Verificarea acestor documentaţii de către specialişti autorizaţi

in domeniu este obligatorie pentru clădirile executate în mediul urban. Suplimentar, se

recomandă ca în zonele critice, studiul geotehnic să fie însoţit şi de o expertiză care să

trateze stabilitatea masivelor de pământ având în vedere că apariţia unor astfel de fenomene

este probabilă.

2. Se recomandă monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace

fizice (inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestiona

reabilitarea zonelor afectate de instabilitate.


79

3. Se recomandă realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul

cost/beneficiu în ceea ce priveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest

plan trebuie să includă analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare, identificarea de

rute alternative cailor de comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate.

4. Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor de

instabilitate astfel încât acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri:

- având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apă potabilă, dar

nu există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate, se poate trage concluzia că

un volum apreciabil de apă se infiltrează în pământ din puţurile drenante ale utilizatorilor

casnici sau din fosele septice impropriu impermeabilizate. Este important ca după

executarea lucrărilor de infrastructură să se instituie obligativitate racordării tuturor

gospodăriilor din zonă la sistemul colector.

- se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazul în care se

poate realiza modernizarea reţelei în această zonă se propune protejarea conductelor cu

canivouri de beton. Astfel s-ar putea evita amplificarea fenomenelor de instabilitate ce au

iniţial un caracter local, dar avariind conductele de alimentare cu apă devin mult mai

însemnate prin saturarea materialului deluvial şi diminuarea rezistenţei la forfecare la

interfaţă acestuia cu roca de bază.

- dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea

drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcţii paralele: execuţia

unui sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de

evacuare a apelor menajere uzate precum şi prin realizarea unui sistem de drenuri. Sistemul

de drenuri va trebui să asigure desecarea zonelor actuale de băltire a apelor de suprafaţă şi

înlăturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia poate induce instabilitate.

Alte riscuri majore

Un alt mare risc al oricări comunităţi rurale în reprezintă migraţia popuaţiei.

România este departe de a prezenta o vastă cultură a migraţiei, fie ea internă, dar mai

ales externă. În mod tradiţional, România a fost una dintre cele mai slab dezvoltate state


80

europene, cu o economie dominată de agricultură. La sfârşitul ultimului război mondial,

74% din populaţie locuia în mediul rural, populaţia urbană devenind majoritară abia spre

sfârşitul regimul comunist. Conform datelor recensământului din 2012, aproximativ 47%

din populaţie locuia încă la sate, cu alte cuvinte, de 4-5 ori mai mult decât în majoritatea

ţărilor din vestul Europei şi de 2-3 ori mai mult decât în alte ţări foste comuniste. Scăderea

ponderii populaţiei rurale s-a realizat parţial pe seama migraţiei, însă o importanţă

însemnată au avut -o creşterea demografică şi industrializarea, care au adus cu ele

transformare a unor localităţi rurale în oraşe.

Fluxul migrator important a fost însă cel de la sat la oraş, stopat în anii `80 printr-un

control strict al intrărilor legale în oraşe şi al distribuţiei locuinţelor. S-au adăugat aici

principalele fluxuri către centrele urbane importante, acestea având o tradiţie în atragerea

migranţilor. Începutul fenomenului migraţional rural - urban au fost anii `50-`60 iar apogeul

în anii `70 prin industrializarea masivă, la care se adaugă atracţia exercitată de centrele

universitare şi cu funcţie economică mixtă.

Migraţia populaţiei rurale

“Mobilitatea teritorială a populaţiei sau mobilitatea geografică semnifică migraţia, care

presupune expansiunea şi retracţiunea oamenilor într-un anumit spaţiu prin deplasare,

schimbare de loc şi de locuinţă, adică plecarea sau venireaindividuală sau pe grupe, fie

zilnic, fie sezonier sau definitiv”. Astfel în funcţie de aceste criterii migraţiile pot fi:

temporare – având durata mai mare de o lună; permanente – având durata mai mare de un

an. De asemenea, migraţia populaţiei poate fi externă (internaţională) şi internă (în interiorul

ţării). Putem numi migraţie, schimbarea de domiciliu a unei persoane pe teritoriul unui stat

sau a altui stat, dar şi deplasarea pentru muncă într- o altă localitate, navetismul.

Existenta deplasărilor pentru muncă a constituit un fenomen aproape permanent, care

a insoţit dezvoltarea forţelor de producţie în toate orânduirile sociale.

Suprapunerea deplasarilor pentru muncă cu şomajul existent, determină un adevarat

exod care se manifestă pe plan naţional şi internaţional.


81

Un fenomen nemijlocit legat de aceste deplasări, a cărui intensitate a fost foarte

puternică în secolul trecut şi la inceputul secolului nostru, l-a constituit emigratia forţei de

muncă. Cauzele principale constau în disproportiile care apar, ce se referă la raportul dintre

resursele naturale şi industriale, dintre resursele naturale şi agricole, dintre industrie şi

agricultură şi dintre dezvoltarea economică şi densitatea populaţiei.

Din analiza datelor disponibile privind migraţia internă din ţara noastră, în ultimul

deceniu, se evidenţiază câteva caracteristici determinate de dezvoltarea economiei noastre

nationale, şi anume:

1) Scăderea continuă a intensităţii migraţiei interne totale şi, legat de aceasta,

scăderea absolută a celor două laturi ale sale: mişcarea interjudeţeana, care scade

puternic şi migraţia intrajudeţeană, care creşte continuu, manifestând tendinţa de

stabilizare la un anumit nivel.

2) Cauzele economice continuă să rămână un factor hotărâtor în evoluţia migraţiei

interne din ţara noastră. Sensul acestei mişcări mecanice este spre zonele cele mai

dezvoltate economic. In acelasi timp se remarcă faptul că deplasarea cea mai

intensa se face din mediul rural (55%) spre mediul urban.

3) Ca urmare a restrângerii migraţiei în afara judeţelor, precum şi migraţiile în

judeţe mai îndepartate, s-au redus şi distanţele de deplasare a forţei de muncă.

Aceste fenomene prezintă adânci semnificaţii economice şi sociale.

4) Procesul de repartizare raţională a forţelor de producţie pe teritoriul tării se

înfăptuieşte fără transmutări mari de populaţie.

Exodul rural

Migraţia rural-urban este o formă tipică a migraţiilor interne; ea este unul dintre

mijloacele importante ale redistribuirii populaţiei între regiunile mai sarace sau mai puţin

dezvoltate şi cele unde îşi pot îmbunătăţii condiţiile de viaţă. In acelaşi timp, în multe din

tarile in curs de dezvoltare, oraşele, către care migraţiile se indreapta într-un numar tot mai

mare, nu pot avea capaciataea de absorbţie a tuturor migrantilor care vin, ceea ce face să

apară fenomene sociale complicate.


82

Numeroase ţări duc o politică de descongestionare a marilor metropole. S-au facut

de asemenea eforturi în vederea reducerii exodului rural, asigurând regiunilor rurale mai

multă atractivitate, creare de noi valori rurale compatibile cu dezvoltarea generală.

Urbanizarea joacă un rol important în desfaşurarea migraţiei interne


83

X. Strategia de dezvoltare socio-economică a Comunei Ungheni

X. 1. Obiectivele strategiei locale de dezvoltare

Strategia de dezvoltare economică durabilă reprezintă cadrul pentru o viziune pe

termen lung asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea socială şi

protecţia mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc. Strategia de dezvoltare

economică durabilă a judeţului Iaşi reprezintă un demers pe termen lung, un instrument care

urmăreşte stabilirea într-o manieră unitară a principalele obiective de dezvoltare la nivel

judeţean, acţiunile prioritare pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile

acestora. Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a

actorilor locali şi intervenţiilor acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor de

dezvoltare economico-sociale, Strategia de dezvoltare economică a judeţului Iaşi, orizont

2010 – 2030, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea socio-economică viitoare a

judeţului Iaşi.

Principalele probleme cu care se confruntă judeţul Iaşi sunt reprezentate de către

disparităţile de dezvoltare socio-economică dintre mediul urban şi cel rural şi dintre partea

estică a judeţului şi restul teritoriului, distribuţia teritorială a centrelor urbane, respectiv

concentrarea acestora în zona centrală şi vestică precum şi declinul sectorului industrial care

a afectat în mod grav anumite zone. Pe de altă parte, judeţul Iaşi dispune de resurse naturale

şi antropice variate şi bogate: soluri favorabile agriculturii, resurse hidrografice, izvoare de

ape minerale şi terapeutice, resurse minerale (hidrocarburi, combustibili solizi, zăcăminte

nemetalifere (sare gemă, săruri de potasiu), roci utile şi materiale de construcţii, fond

forestier.

Ţinând cont de aceste aspecte, dezvoltarea viitoare a judeţului se va baza pe

valorificarea superioară resurselor locale (potenţial agricol, resurse turistice etc.), susţinerea,

dezvoltarea şi afirmarea rolului de catalizator al dezvoltării socio-economice al centrelor

urbane şi pe regenerarea zonelor industriale şi valorificarea tradiţiei în domeniu. Susţinerea

activităţilor cu valoare adăugată mare, respectiv din domeniul cercetării, dezvoltării şi

inovării va permite atragerea şi valorificarea resurselor umane înalt calificate şi afirmarea


84

municipiului Iaşi ca pol de competitivitate şi principalul centru de dezvoltare economică la

nivel regional.

În cazul strategiilor pe termen lung trebuie să se ia în considerare, cu foarte mare

atenţie, viitoarele rezultate. Trebuie luat în calcul şi faptul că rezultatul real nu poate fi

prevăzut deoarece situaţiile neprevazute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra

lor.

Obiectivele de dezvoltare ale comunei Ungheni se pot realiza numai în condiţiile

unei strategii care să stabilească cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei, în

funcţie de aceasta, să se stabilească şi structura cursurilor de calificare.

Durabilitate - condiţii mai bune de trai pentru toţi locuitorii comunei dar, în special,

pentru persoanele defavorizate, precum şi un minim de condiţii necesare pentru un trai

decent, sănătatea şi bunăstarea tuturor.

Competitivitate - permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional

şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv.

Sprijin financiar - să poată facilita accesul la o varietate de surse financiare pentru a

satisface nevoile de investiţii şi dezvoltare.

O bună administrare - reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin

responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă.

Principalele obiectivele ale strategiei de dezvoltare durabilă, sunt:

orientarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri

de muncă;


85

dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru a stabili priorităţile

comunităţii, strategia şi acţiunile sale;

sprijinirea autorităţilor publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de

investiţii;

să determine eficientizarea managementului.

Realizarea obiectivelor de dezvoltare economico - socială durabilă va lua în

considerare următoarele criterii:

- coeziunea şi solidaritatea cetăţenilor;

- puterea comunei;

- dezvoltarea durabilă;

- obiective de calitate globale locale – integrare.

Pentru fiecare dintre acestea în domeniile de acţiune stabilite se formulează câte un

obiectiv strategic (proces), astfel:

Criterii /

Planuri

Social Economic Urbanism Mediul

inconjurator Infrastructura

Plan social Plan economic Plan Urbanism Plan de mediu Plan infrastructura

Coeziunea /

solidaritatea

cetăţenilor

Creşterea coeziunii

sociale a cetăţenilor

Acces la informaţie

Creşterea

numărului de

locuri de muncă

Politici ale

teritoriului in

favoarea

cetăţenilor

Creşterea

coeziunii

ecologice a

cetăţenilor

Asigurarea

satisfacerii nevoilor

de confort şi

civilizaţie

Puterea

comunei

Creşterea puterii

sociale a comunei

Creşterea puterii

economice a

comunei

Valoare ridicată

a comunei

Echilibru între

activităţi

antropice şi

poluare

Nivel ridicat de

civilizaţie

Dezvoltarea

Durabilă

Minime probleme

sociale

Minime probleme

economice

Valorificarea

teritoriului ca

resursă

Minime probleme

de mediu

Optimizarea

raportului nevoi /

resurse

Obiective

CADRU-

CALITATIV

Aliniere la standarde

sociale europene

Aliniere la

standarde

economice

europene

Aliniere la

standarde

europene de

urbanism

Aliniere la

principii,

standarde de

mediu europene

Aliniere la standarde

europene de

civilizaţie

Alternativele de optimizare ale proceselor Strategiei de Dezvoltare Locală sunt legate

de adoptarea unui anumit model de funcţionare, care să poată fi luat ca sistem de referinţă în

evaluarea continuă a rezultatelor, astfel încat procesul de implementare a acesteia să poată fi

monitorizat şi evaluat de către toţi partenerii implicaţi:

- cetăţenii şi societatea civilă;


86

- comunitatea economică şi componentele ei majore (administraţia, infrastructuri

urbane, sisteme financiar-bancare, etc.);

- tehnocraţii (experti, evaluatori, auditori, tehnologi).

Cele trei procese de bază principale: social, economic si mediu vor fi completate de

alte procese caracteristice comunei Ungheni, procesele de urbanism şi infrastructura,

conturând un proces comunitar integrat, alcătuit din procesele paralele realizând un

ansamblu funcţional, cu o viziune unitară integrată. Acestea corespund domeniilor şi

sectoarelor definite încă din faza de evaluare a situaţiei existente şi a potenţialului local.

Capacitatea strategiei şi a planurilor de acţiune de a răspunde nevoilor actuale,

utilizând eficient resursele existente şi adaptându-se viziunii generaţiilor tinere reprezintă,

de asemenea, un criteriu fundamental de realizare a obiectivelor majore descrise în acest

capitol.

Pentru fiecare domeniu planificarea strategica se face pe 3 niveluri:

- nivel strategic - pe termen lung;

- nivel tactic - pe termen mediu;

- nivel de proiecte - pe termen scurt, esalonat.

In acest fel se acoperă complet aria de dezvoltare strategică a comunei şi se

prefigurează tendinţele pentru perioada următoare.

Strategia de dezvoltare durabilă are cel puţin şapte trăsături caracteristice care se

recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.


87

Această strategie se adresează, în special, comunităţii locale, care şi-a arătat interesul

pentru obiectivele ei şi pe care le susţinem, aşa cum reiese din consultarea prin chestionar a

locuitorilor comunei.

Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Ungheni constau în:

dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;

protecţia mediului;

întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei;

regenerare rurală.

Redactarea strategiei porneşte de la următoarele premise:

imbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei (locuinţe şi locuri de muncă la

standarde europene);

ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al

imaginii în general;

oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operatiunile comunei, fie

sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau

consultărilor permanente între parteneri;


88

adaptarea la inevitabilele schimbări ce au loc în comună. De aceea, procesul de

planificare trebuie să fie creativ, participativ şi anticipativ.

Conform premiselor de formulare a strategiei şi a perspectivelor de dezvoltare a

comunei Ungheni, conceptul strategic trebuie formulat astfel încât transpunerea sa într-un

plan strategic să asigure un pachet de acţiuni ce vor duce la creşterea economică, creşterea

bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă

al comunităţii.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică

datorată poziţiei geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activităţi

economice/investiţii. In acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare: creşterea gradului

de atractivitate a comunei (prin îmbunătăţirea imaginii, a calităţii vieţii, prin revitalizare

rurală) şi facilităţi de atragere a firmelor private (prin investitii în infrastructură, oferta de

terenuri şi clădiri, servicii strategice, facilităţi fiscale, etc.)

Luând în considerare faptul că o comună nu este un sistem închis, iar realizarea celor

obiectivelor generale se intemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la

dezvoltare şi/sau regenerare rurală, politicile, planificarea strategică rurală, precum şi

realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea următoarelor principii:

dezvoltarea durabilă, în aşa fel încât pe termen lung să se producă schimbări majore

de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi

operatorilor de piaţă;

întărirea capacităţii instituţionale: prin management eficient, definirea serviciilor

publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile,

precum şi cu cerinţele populaţiei;

realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat;

realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;

integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan

între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de

dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului Iaşi şi ale regiunii din

care face parte;


89

managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice,

materiale, financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice

şi materiale într-un ciclu natural;

utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, respectiv emiterea

de reglementări pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă,

evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de

mediu la întocmirea bugetului local;

descentralizarea managementului în sectorul energetic;

design-ul durabil arhitectonic în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la

materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea clădirilor

într-un areal, orientarea spaţială a clădirilor, "structuri verzi" în jurul clădirilor,

microclimat, eficienţa energetică;

realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a

recupera moştenirea culturală a unei comunităţi şi/sau tradiţiile întregii comunităţi

locale;

evitarea multiplicării serviciilor publice, care nu servesc unei nevoi locale;

fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de

dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare

spaţială;

analiza capacităţii tehnice de execuţie;

evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;

evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor

fiscale obţinute;

identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia;

corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;

evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii municipalităţii de a asigura

accesul acestora la locuinţa, locuri de muncă şi serviciile publice de bază;

protecţia mediului;


90

realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea

unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei

investiţii, dacă există oportunitatea de a obţine profituri viitoare;

asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice,

informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism,

planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).

OBIECTIVE GENERALE

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Ungheni sunt:

Dezvoltarea climatului economic;

Dezvoltarea infrastructurii de bază;

Dezvoltarea resurselor umane;

Reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor instituţiilor publice;

Îmbunătăţirea calităţii mediului;

Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei;

Creşterea capacităţii administrative.

OBIECTIVE SPECIFICE

Dezvoltarea climatului social-economic:

o Restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural;

o Promovarea turismului ecumenic;

o Promovarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor culturale (muzeu – se doreşte

înfiinţarea unui muzeu cu specific local, biblioteci);

o Înfiinţarea de centre de colectare a produselor agricole (cereale, legume), precum şi

promovarea acestuia în lanţurile de furnizare;

o Sprijinirea activităților agricole și a IMM-urilor;

o Ridicarea gradului de informare și conștientizare a cetățenilor privind

antreprenoriatul și accesarea de fonduri.

Dezvoltarea infrastructurii rurale, de bază:


91

Modernizarea şi reabilitarea tuturor drumurilor comunale

Extinderea aducţiunii cu apă şi canalizare la nivelul întregii comune

Construire cămin cultural

Finalizare sediu primărie

Refacerea podurilor şi podeţelor la nivelul întregii comune

Reparaţii capitale la toate şcolile din comună

Modernizare DC 16 Mânzăteşti-Coada Stâncii

Reţea de apă şi canalizare Mânzăteşti-Coada Stâncii

Modernizarea prin asfaltare 7 km drumuri în satele componente prin PNDR

Modernizare Drum comunal DC16A care merge paralel cu râul Prut si leagă

comunele de pe malul Prutului care fac parte din GAL Stefan cel Mare.

Modernizare Drumuri de exploatare agricola Masura 125 – proiect respins care va fi

redepus.

Proiect piste pentru biciclisti depus la Administratia Fondului pentru Mediu – proiect

care va fi îmbunătățit și redepus.

Se prevede achizitia de utilaje pentru pregatirea terenului ce se vor utiliza la

întreținerea drumurilor existente sau pentru situații de urgență: inundații, dezăpeziri.

Se prevede mărirea reţelei electrice cu circa 10%.

Reţeaua de apă va creşte cu 10%.

Reteaua de canalizare va creşte cu 20%.

Se va extinde reteaua de iluminat stradal cu circa 20% inclusiv cu montarea de

panouri solare de iluminat stradal.

Se va dubla viteza de trafic a antenei de internet wireless

Se va monta o noua antena de capacitate mai redusa pentru atingerea ggradului de

acces la internet de 98%

Se va dezvolta gradul de siguranță al cetățenilor inclusiv prin realizarea unui sistem

de supraveghere cu camere video cuplate la internet.

O altă lucrare pentru care se vor desfășura studii de fezabilitate este Regularizarea

cursului de apă Jijia Veche.


92

Se va crea o infrastructură pentru irigații în parteneriat public-privat: Primaria cu

asociatiile de agricultori.

Se va inființa rețeaua de gaze naturale prin racordarea la gazoductul Iași-Ungheni și

cuplarea la rețea a unui număr de circa 30% din locuitori.

Se va acorda sprijin pentru infiintarea unor structuri medicale private: Cabinete

medici de familie si stomatologie.

Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei, creşterea capacităţii

administrative:

o Elaborarea/revizuirea strategiilor de dezvoltare, planurilor urbanistice şi de

amenajare a teritoriului – extinderea spatiului intravilan si sistematizarea teritoriului;

o Formarea personalului din administraţia publică;

o Înfiinţarea şi dezvoltarea capacităţii administrative și a structurilor asociative;

o Implementarea sistemelor informatice integrate de tip e-Administraţie: site dedicat

îmbunătățit cu funcții publice de acces la documente de interes public, formulare etc.

Dezvoltarea resurselor umane

Obiectivul general în domeniul resurselor umane este dezvoltarea durabilă a

resurselor umane, creșterea competitivității capitalului uman, conservarea tradițiilor,

dezvoltarea mestesugurilor ca instrument în integrarea pe piața muncii a persoanelor

inactive, a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca, a șomerilor, a persoanelor

ocupate în agricultura de subzistenta din comuna Ungheni, jud. Iasi, prin furnizarea de

servicii de informare, formare şi consiliere profesională inclusiv prin dezvoltarea si

valorificarea competențelor antreprenoriale a cetatenilor comunei Ungheni si a zonelor

limitrofe.

Proiectele în acest domeniu vor avea în vedere nevoile de dezvoltare la nivel local și

vor fi adaptat acestor categorii de persoane, prin furnizarea serviciilor personalizate, care

includ şi componente de activare şi motivare, programe de plasare la locul de muncă şi alte

categorii de intervenţii care urmăresc facilitarea accesului pe piaţa muncii în


93

sectoare/activităţi non-agricole. Participarea grupurilor ţintă la programele de formare se

va realiza în urma activităţii de informare şi consiliere profesională sau de mediere.

Principiul autorităților locale în domeniul resurselor umane este de a-i oferii

persoanei vulnerabile ”undița” cu care să prindă ”peștele” și nu ”peștele”.


94

X.2. Fundamentarea nevoilor (obiectivelor) pentru a putea fi acoperite prin

PNDR

S-a hotarât tratarea separată a problematicii accesului comunei Ungheni la PNDR

întrucât considerăm că, atât prin specificul activităților cât și prin dimensiunea sa, PNDR

va fi principalul motor al dezvoltării comunei Ungheni în perioada de planificare 2014-

2020. Acest lucru nu înseamnă că nu ne vom concentra cu acceași putere pe toate

programele sectoriale structurale oferite de UE, Guvernul Rămâniei, Banca Mondială, alte

granturi oferite de alte guverne, care pot aduce investiții, know-how și bunăstare

locuitorilor.

Fundamentarea nevoilor selectate pentru a putea fi acoperite prin PNDR şi

selectarea obiectivelor, priorităţilor şi domeniilor de intervenţie pe baza analizei SWOT

Comuna ungheni se confruntă cu provocări în atingerea potenţialului economic şi

social al sectorului agro-alimentar. Din analiza SWOT reiese că spaţiul rural al comunei

înregistrează per ansamblu mari deficienţe, acesta fiind caracterizat de: deficiențe

structurale persistente; nivel scăzut al activității antreprenoriale şi al valorii adăugate, cu

activităţi ce necesită un aport intensiv al forţei de muncă, în special în agricultura de

(semi)subzistenţă; orientare modestă către export; investiţii scăzute și insuficient bazate pe

cerere în sectorul de cercetare-dezvoltare; acces la servicii şi infrastructură cu mult sub

nivelul zonelor urbane; discrepanţe regionale din ce în ce mai mari; o pondere mare a

populaţiei aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială şi o serie de riscuri ambientale şi

provocate de om, agravate de schimbările climatice, care reprezintă o ameninţare pentru

zonele rurale şi pentru întreaga ţară.

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 reprezintă o

oportunitate reală pentru a aborda punctele slabe, pe baza consolidării punctelor tari ale

sectorului şi pe baza progresului realizat prin PNDR 2007-2013. Au fost înregistrate

îmbunătăţiri semnificative în perioada 2007-2013, în special cu privire la o mai bună

integrare a producătorilor şi procesatorilor în lanțul agro-alimentar, reînnoirea generaţiilor

de fermieri, aplicarea de practici şi realizarea de investiţii prietenoase cu mediul, economie

locală diversificată şi infrastructură locală.

PNDR 2014-2020 va aborda în mod strategic următoarele priorităţi:


95

i) schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea;

ii) managementul resurselor naturale;

iii) dezvoltarea rurală locală echilibrată, în conformitate cu Acordul de

Parteneriat.

Aceste priorităţi sunt corelate cu obiectivele strategice definite la nivel naţional cu

Politica Agricolă Comună şi cu Strategia Europa 2020.

Nevoile specifice, identificate prin analiza SWOT şi prin procesul de consultare al

părţilor interesate, vor fi abordate prin acţiuni realizate în cadrul celor şase priorităţi ale

FEADR. Sprijinul va fi direcționat către acțiunile cu cel mai mare impact asupra

îndeplinirii obiectivelor.

Schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea

Principalele nevoi identificate în cadrul sectorului agro-alimentar din județul Iași și

în particular din comuna Ungheni vizează: schimbarea structurală şi competitivitatea.

Nevoile structurale se referă în primul rând la restructurarea fermelor mici şi mijlocii, cu

scopul creșterii nivelului de viabilitate şi de orientare către piaţă, dată fiind ponderea mare

de ferme mici şi fermieri în vârstă. În particular, sectorul pomicol a înregistrat un declin

semnificativ începând cu 1990 atât în materie de suprafeţe cultivate, cât şi de productivitate,

afectând furnizarea de fructe proaspete, materie primă pentru procesare şi competitivitatea

sectorului în general.

Creşterea competitivităţii agriculturii, silviculturii şi sectorului alimentar este

esenţială pentru îmbunătăţirea performanţei şi vitalității comunei Ungheni şi pentru crearea

de locuri de muncă şi prin urmare, reprezintă elementul - central al acestei strategii. Există

potenţial pentru creşterea producţiei de alimente de calitate, integrarea mai bună pe piaţă,

substituirea importurilor care de cele mei multe ori sunt de calitate îndoielnică, creşterea

exporturilor şi modernizarea sectorului în general. Pentru accelerarea creșterii economice,

care va facilita convergența veniturilor față de media UE, este necesară realizarea de

investiţii pentru îmbunătăţirea competitivităţii, în special în ferme mici şi mijlocii şi în

unităţi de procesare cu potenţial de dezvoltare. Prin analiza SWOT sunt identificate domenii


96

specifice de intervenţie: creşterea productivităţii şi inovării în toate tipurile de ferme şi în

sectorul de procesare - date fiind caracterul insuficient al echipamentelor tehnice și nivelul

inadecvat de formare profesională; creșterea valorii adăugate a produselor agro-alimentare

dată fiind ponderea foarte mare a produselor primare şi îmbunătăţirea accesului

exploataţiilor agricole şi forestiere la infrastructură.

Obiectivul general identificat pentru acest domeniu strategic este:

Accelerarea procesului de restructurare a fermelor mici și transformarea acestora în

exploataţii viabile economic şi îmbunătăţirea performanţei economice a fermelor şi a

sectorului de procesare, pentru creşte integrarea pe piaţă a produselor de calitate şi

pentru substituirea importurilor.

Managementul resurselor naturale

Comuna Ungheni are un mediu natural destul de diversificat, caracterizat de resurse

abundente şi de un potenţial pentru producţia de agricolă şi pentru o eficiență sporită a

utilizării resurselor. Cu toate acestea, mediul, biodiversitatea şi ecosistemele sunt afectate de

presiunea exercitată atât de procesele naturale cât și de procesele de evoluție și de

intensificare a activităților economice. Una dintre nevoile presante evidențiate de analiza

SWOT este aceea de a îmbunătăți protecţia mediului şi de a face trecerea la practici mai

durabile în agricultură, silvicultură, şi, în general, în zonele afectate de inundații și

alunecări. Aici sunt incluse și acţiuni de atenuare a schimbărilor climatice şi adaptare la

influenţele acestora. Mediul şi schimbările climatice sunt considerate obiective transversale.

Obiectivul general identificat pentru acest domeniu strategic este:

Menţinerea şi îmbunătăţirea calității mediului natural prin asigurarea unui management

eficient al riscurilor și un management durabil al resurselor naturale şi prin combaterea

schimbărilor climatice.

Zonele rurale joacă un important rol socio-economic în județul Iași, deoarece au o

pondere mare în suprafaţa totală a teritoriului şi asigură de locuri de muncă, producţie

alimentară şi spaţiu de locuit. Deşi aceste zone sunt caracterizate de existența unor resurse

umane şi naturale semnificative, analiza socio-economică şi analiza SWOT au identificat o


97

serie de provocări şi problematici principale legate de dezvoltarea acestora: migrare (în

special a tinerilor şi a persoanelor cu studii) din cauza lipsei de oportunităţi şi acces la

servicii de calitate; activități de instruire şi de dezvoltare a aptitudinilor; infrastructură

locală subdezvoltată şi acces limitat la finanţare, care limitează activitatea economică şi

număr mare de persoane (în special persoane dezavantajate) expuse riscului de sărăcie.

Justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Majoritatea fermierilor din comună, şi mai ales managerii exploataţiilor mici nu

dispun de pregătirea profesională şi setul de competenţe pe care le are în mod obişnuit orice

profesie dată, cei mai mulţi bazându-se pe experienţa lor practică. Această situaţie este

exacerbată de lipsa unor programe insuficiente de pregătire profesională, de lipsa de

capacitate a serviciilor de consiliere, precum şi de inadecvarea activităţilor de cercetare-

inovare la cerinţele fermierilor. Este aşadar nevoie de eforturi pentru profesionalizarea

fermierilor prin facilitarea accesului acestora la cunoaştere, inovare şi consultanţă.

Fermierii vor avea acces la cunoştinţe, informare şi bune practici (în scopul

îmbunătăţirii performanței economice a exploataţiei, unei mai bune integrări în lanţul agro-

alimentar, gestionării durabile şi eficiente a resurselor, adoptării de practici prietenoase cu

mediul) prin intermediul Măsurii: Transfer de cunoștințe şi acțiuni de informare şi

Măsurii: Servicii de consiliere.

Cooperarea verticală şi orizontală între fermieri şi alte părţi interesate va conduce la

creşterea valorii adăugate a produselor, la o mai bună interconectare a producţiei primare cu

componenta de procesare şi marketing şi implicit la creşterea competitivităţii exploataţiilor

agricole. Facilitarea accesului fermierilor şi al altor actori din lanţul valoric la rezultatele

cercetării şi la inovare va fi sprijinită prin Măsura: Cooperare .

În zona comunei Ungheni, rolul inovării, al transferului de cunoaştere şi bune

practici este esenţial în vederea creşterii performanţelor economice şi de mediu a

exploataţiilor agricole. Lipsa legăturilor dintre producătorii agricoli şi specialiști sau alţi

actori este un factor care împiedică realizarea acestui transfer şi diseminarea adecvată a

informaţiei şi cunoaşterii. În plus, slaba integrare a fermierilor în lanţul valoric contribuie la


98

competitivitatea redusă a acestora şi accentuează nevoia unei mai bune cooperări. Sprijinul

oferit prin Măsura: Cooperare va stimula acţiunile de cooperare dintre producătorii agricoli

precum şi dintre aceştia şi alţi actori din lanţul valoric în vederea unei mai bune integrări pe

piaţă, creării de noi forme de colaborare, lanţuri scurte, pieţe locale, etc. De asemenea,

măsura va permite accelerarea transferului de tehnologie şi informaţie de la ştiinţă la

practică şi un acces mai bun al fermierilor şi procesatorilor la tehnologii, produse şi practice

inovative în scopul creşterii performanţei economice a exploataţiilor, gestionării durabile a

resurselor, adoptării de practici de conservare a biodiversităţii, etc. Diseminarea bunelor

practici şi o inovare orientată mai bine față de cerere vor fi rezultatele acestei cooperări.

Evoluţia şi specializarea din agricultură impun un anumit nivel de pregătire şi

formare profesională pentru personalul angajat în acest sector. În zona comunei Ungheni,

insuficienţa programelor de pregătire profesională pentru fermieri a contribuit la un nivel

scăzut de competenţe şi implicit la lipsa de competitivitate a exploataţiilor.

Îmbunătăţirea competenţelor şi cunoştinţelor resurselor umane active în agricultură

cu ajutorul cursurilor de formare, al workshopurilor şi al activităţilor demonstrative va fi

sprijinită prin Măsura: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare. In acest fel, fermierii

vor fi mai bine informaţi în legătură cu noile tehnologii şi practici agricole, mai bine

pregătiţi să-şi gestioneze într-un mod profesionist exploataţia, cât şi mai pregătiţi să

gestioneze într-un mod sustenabil resursele şi să facă faţă efectelor schimbărilor climatice.

Prin investiţii în capitalul uman, sectorul agricol va deveni astfel mai competitiv şi mai

capabil să se adapteze la noile tendinţe.

Având în vedere nivelul insuficient de dotare tehnică al exploatațiilor din comuna

Ungheni şi gradul ridicat de uzură (atât morală cât şi fizică) al activelor fizice, există nevoia

continuării procesului de modernizare al exploataţiilor agricole. Astfel, Măsura: Investiţii în

active fizice va sprijini fermierii (în special cei mici) să realizeze investiţii în modernizarea

construcţiilor exploataţiei, a echipamentelor şi utilajelor tehnice şi astfel să-şi

îmbunătăţească performanţa şi sustenabilitatea economică a exploataţiilor. Acest sprijin va

încuraja investiţiile inovatoare, precum şi acţiunile care vizează crearea de lanţuri scurte

agro-alimentare. Un accent deosebit va fi acordat investiţiilor în fermele pomicole.


99

Restructurarea fermelor mici în vederea transformării în exploataţii viabile, orientate către

piaţă, va fi urmărită printr-un sprijin iniţial, de start-up în temeiul Măsurii: Dezvoltarea

exploataţiilor şi a întreprinderilor. În vederea unui acces mai facil la finanţare, fermierii

mici şi mijlocii vor avea acces la instrumente financiare. Creşterea performanţei generale a

fermelor va fi facilitată şi prin investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea

infrastructurii agricole.

Eforturile de modernizare şi restructurare a exploataţiilor agricole vor fi însoţite de

acţiuni de consiliere, transfer de cunoştinţe şi formare profesională necesare pentru sporirea

nivelului general de pregătire al fermierilor. Acestea vor fi sprijinite prin intermediul

Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare şi servicii de consiliere pentru

fermieri, tineri fermieri și IMM-uri din zonele rurale. De asemenea, în vederea adaptării

activităţilor de cercetare la nevoile fermierilor şi facilitării accesului acestora la activităţile

de cercetare şi inovare, Măsura: Cooperare va sprijini acţiuni de cooperare (inclusiv grupuri

operaţionale) între fermieri şi alţi actori din lanţul agro-alimentar pentru realizarea de

proiecte-pilot şi dezvoltarea de produse şi practici agricole inovatoare în scopul ameliorării

competitivităţii generale a exploataţiilor.

Creşterea competitivităţii sectorului agricol din zona comunei Ungheni este strâns

legată de nevoia reîntineririi generaţiilor în exploataţiile agricole. Astfel, se vor sprijini

tinerii fermieri care se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă, ca șefi ai

exploatației, conform Măsurii: Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor. Sprijinul va

fi acordat şi pentru investiţiile necesare pentru a se conforma standardelor europene care se

aplică producţiei agricole, inclusive celor privind normele de securitate a muncii.

Reînnoirea generaţiilor de fermieri va aduce cu sine tehnici îmbunătăţite de gestionare a

exploataţiilor, metode inovatoare cu efecte vizibile asupra competitivităţii de ansamblu a

sectorului. In vederea unui acces mai facil la finanţare, fermierii tineri vor avea acces la

instrumente financiare. Tinerii fermieri vor avea acces la instruire specifică prin intermediul

Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare şi consiliere prin intermediul

Măsurii: Servicii de consiliere care să-i ajute să-şi îmbunătăţească nivelul general de

performanţă şi durabilitatea exploataţiilor agricole pe care le gestionează.


100

Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agro-alimentar din zona comunei Ungheni

este strâns legată de o mai bună integrare a lanţului valoric, atât pe verticală, cât şi pe

orizontală. De asemenea, creşterea procentului de produse agricole de pe piaţă este

dependentă de respectarea unor standarde stricte, mai ales în sectorul zootehnic, cât şi de

existenţa unei oferte agregate. Creşterea viabilităţii economice a fermelor se poate realiza şi

prin încurajarea creşterii valorii adăugate la nivel de fermă, inclusiv prin lanţuri scurte agro-

alimentare sau vânzare directă.

La nivel orizontal, înfiinţarea şi sprijinirea grupurilor de producători la nivel local

(prin intermediul Măsuri: Înfiinţarea grupurilor de producători) va contribui la o mai bună

integrare a fermierilor în lanţul valoric şi în piaţă. Stabilirea de grupuri de producători este

deosebit de importantă mai ales în sectorul pomicol, unul dintre sectoarele cele mai afectate

de fragmentarea bazei de aprovizionare. De asemenea, grupurile operaţionale stabilite în

cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) vor contribui la crearea de noi soiuri şi

varietăţi, inclusiv pentru sectorul horticol. Datorită abordării de jos în sus, axa LEADER va

avea un rol important în stabilirea de grupuri de producători prin intermediul strategiilor de

dezvoltare locală.

La nivel vertical, acţiuni de cooperare între actori din lanţul agro-alimentar vor viza

crearea de lanţuri scurte şi pieţe locale în temeiul Măsurii: Cooperare.

Producţia agricolă este profund dependentă de schimbările climatice, situație care

impune facilitarea accesului fermierilor la fonduri care să compenseze, chiar şi parţial,

pierderile rezultate în urma dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile şi să

permită refacerea activelor fizice afectate şi securizarea venitului. O asigurare adecvată

trebuie să acopere o gamă largă de pierderi (cauzate de bolile animalelor şi plantelor,

infestarea cu dăunători, diverse fenomene climatice, etc).

Redresarea potenţialului de producţie în urma impactului dezastrelor naturale sau a

altor fenomene va fi sprijinită prin intermediul Măsurii: Gestionarea riscurilor. Acest

sprijin va permite fermierilor să înfiinţeze fonduri mutuale menite să îi ajute să facă faţă

pierderilor economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau cauzate de un

incident de mediu.


101

Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului

Comuna Ungheni deţine un mediu natural divers, cu numeroase peisaje naturale care

formează un nivel ridicat de biodiversitate. Cu toate acestea, biodiversitatea este amenințată

de o serie de factori, inclusiv dezvoltarea și agricultura intensivă, abandonul practicilor

agricole extensive, schimbările climatice și poluarea. Menţinerea biodiversităţii şi a valorii

de mediu a suprafeţelor agricole cu înaltă valoare naturală şi a sistemelor agricole şi

forestiere este aşadar o nevoie importantă. Pentru a răspunde acestei nevoi, se vor sprijini

măsuri de conservare a biodiversităţii pe terenuri agricole, de menţinere a practicilor

agricole tradiţionale extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, de stimulare în

vederea continuării activităţilor agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale

sau cu alte constrângeri specifice precum şi de sprijinire a agriculturii ecologice.

Suprafeţe extinse de terenuri agricole sunt afectate de constrângeri naturale sau alte

constrângeri specifice, care se manifestă prin condiţii climatice, condiţii specifice ale

terenului şi solului mai puţin favorabile. Din acest motiv productivitatea agricolă este

limitată, iar aceste zone sunt ameninţate de fenomenul de abandon, fenomen care poate

afecta atât biodiversitatea cât şi viabilitatea acestor zone. Prin sprijinul acordat în baza

Măsurii: Accesarea de plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu

alte constrângeri specifice o suprafaţă semnificativă de terenuri agricole din comuna

Ungheni afectate de constrângeri naturale sau alte constrângeri specific va fi menţinută în

circuitul agricol şi în consecinţă abandonul acestor terenuri va fi evitat. Acest sprijin asigură

aplicarea unui pachet de cerințe de management de bază care contribuie la protejarea

biodiversității.

Alte măsuri, mult mai bine adresate conservării speciilor şi habitatelor, precum cea

de plăţi de agro-mediu, vor ajuta la crearea unui sistem pe deplin funcţional, care să poată

răspunde obiectivului de protecţie a mediului şi de management durabil al resurselor

naturale. Măsurile de conservare a biodiversităţii pe terenuri agricole, de promovare a

practicilor agricole tradiţionale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor vor fi

implementate în baza Măsurii: Agro-mediu – climă.


102

De asemenea, agricultura ecologică, implementată în baza Măsurii: Agricultură

ecologică, prin multiplele sale funcţii de protecţie a mediului, va completa în alte zone

acțiunile de conservare a biodiversității aplicate prin măsura de agro-mediu. Pe de altă

parte, creşterea suprafeţelor ocupate cu păduri, care se va realiza prin aplicarea Măsurii

Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor, sub-măsura

– Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite va contribui la conservarea (refacerea)

biodiversității.

Conservarea şi gestionarea durabilă a resurselor de apă reprezintă o nevoie

importantă în domeniul protecţiei mediului. Ca urmare, sunt necesare măsuri care să

contribuie la menținerea sau creșterea calității apei, respectiv prin aplicarea cerinţelor de

agro-mediu şi climă în vederea reducerii sau chiar a eliminării utilizării îngrăşămintelor

chimice, aplicarea practicilor de agricultură ecologică, precum şi a practicilor de prevenire a

infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi.

România dispune de soluri de bună calitate însă amenințate de diferite fenomene de

degradare. Fenomenele climatice extreme şi practicile inadecvate de management agricol

cresc riscul de degradare a solului prin eroziunea cauzată de ape şi de vânt,

salinizare/alcalinizare, compactarea solului, scăderea biodiversităţii solului şi scăderea

materiei organice. În unele regiuni (în special în estul României), aceste ameninţări

contribuie din ce în ce mai mult la un risc crescut de deşertificare, de scădere a

productivităţii şi chiar de marginalizare a suprafeţelor agricole şi abandonare a activităţilor

agricole. În vederea prevenirii eroziunii şi ameliorării gestionării solului, se va încuraja

aplicarea unor măsuri specifice care să sprijine continuarea activităților agricole în zonele

cu constrângeri naturale și alte constrângeri specific.

Impactul pozitiv asupra calități solului va fi consolidat de sprijinul acordat prin

Măsura: Agro-mediu şi climă prin implementarea cerințelor de management prevăzute în

cadrul pachetelor de agromediu, cerințe care depășesc nivelul standard minim prevăzut de

GAEC. Metodele de producţie ecologică care vor fi aplicate în baza Măsurii: Agricultură

ecologică vor avea, de asemenea, un efect benefic asupra calităţii solului. Totodată,

împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole cu specii forestiere adecvate, în baza


103

Măsurii: Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea viabilităţii pădurilor,

va contribui la fixarea solului şi stoparea proceselor de degradare în zonele afectate. Pentru

a avea efectul aşteptat, măsurile privind ameliorarea gestionării solurilor şi prevenirii

eroziunii acestora vor fi sprijinite prin acţiuni de transfer de cunoştinţe şi informare,

conform Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare.

Servicii de bază şi reînnoirea satului Ungheni – LEADER

O dezvoltare economică şi de durată a comunei Ungheni este strâns legată de

existenţa unor iniţiative de dezvoltare locală care să pornească de la nevoile specifice ale

comunităţilor locale.

În județul Iași și zona comunei Ungheni, stimularea şi consolidarea dezvoltării locale

este un element-cheie în viitor în vederea asigurării unei modernizări echilibrate a

teritoriilor rurale şi a reducerii decalajelor faţă de zonele urbane. Dezvoltarea şi

modernizarea infrastructurii şi serviciilor rurale la scară mică vor fi esenţiale pentru

îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale. Sprijinirea investiţiilor

în crearea, îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii la scară mică şi a serviciilor va fi

realizată prin intermediul Măsurii: Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale.

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor, alături de crearea de noi oportunităţi de

venituri, vor contribui la dezvoltarea economică de ansamblu a zonelor rurale şi implicit la

diminuarea sărăciei şi excluziunii sociale. De asemenea, stimularea şi consolidarea

dezvoltării locale va juca un rol important în acest proces. Încurajarea comunităţilor locale

să se implice în dezvoltarea economică a zonelor rurale va fi realizată prin intermediul

dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii. Această abordare va încuraja

comunităţile rurale să exploreze modalităţi noi, innovative prin care să devină sau să rămână

competitive, să-şi valorifice şi să-şi promoveze resursele, tradiţiile şi potenţialul endogen şi

să depăşească dificultăţile cu care se confruntă mediul rural.


104

Descriere a modului în care vor fi abordate temele orizontale

Transferul de cunoştinţe şi inovarea împreună cu mediul şi atenuarea şi adaptarea la

schimbările climatice sunt cele trei obiective transversale pentru îndeplinirea obiectivelor

Uniunii Europene în domeniul dezvoltării rurale.

Strategia Europa 2020 recunoaşte că acţiunile inovatoare, respectarea mediului şi

atenuarea schimbărilor climatice sunt elemente importante în cadrul eforturilor de a avea o

creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii. Pe baza acesteia, direcţiile trasate

de UE în materie de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 privilegiază şi

accentuează rolul acestor trei elemente esenţiale în atingerea celor şase priorităţi de

dezvoltare rurală. Deşi beneficiază de un potenţial agricol semnificativ, România încă mai

înregistrează decalaje importante de competitivitate şi productivitate ca urmare a

deficienţelor structurale, din lanţul agro-alimentar, a lipsei de acces la credite, gradului mare

de sărăcie din zonele rurale, etc.

Lipsa unei baze de cunoştinţe în zona comunei Ungheni, împreună cu un nivel scăzut

de instruire al fermierilor şi populaţiei şi legăturile deficitare între ştiinţă şi practică

amplifică şi contribuie la lipsa de competitivitate a sectorului.

Ţinând cont de faptul ca lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung

(globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, schimbările climatice) se intensifică,

strategia UE2020 impune statelor membre ţinte ambiţioase pentru reducerea emisiilor de

gaze cu efect de seră, creşterea ponderii surselor regenerabile de energie şi creşterea

eficienţei energetice.

Acţiunile de atenuare a schimbărilor climatice vor viza atât limitarea emisiilor din

agricultură şi silvicultură, generate de activităţi-cheie precum producţia animalieră şi

utilizarea îngrăşămintelor, cât şi intensificarea activităţii de sechestrare a carbonului în ceea

ce priveşte exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultura. Astfel,

cel puţin 30% din resursele alocate PNDR 2014-2020 vor fi rezervate pentru măsuri legate

de îndeplinirea angajamentelor şi cerinţelor de mediu şi climă. De asemenea, construind pe

experienţele înregistrate în perioada anterioară de programare, în cadrul măsurilor de

investiţii vor fi sprijinite operaţiunile care contribuie la obiective de mediu, de atenuare a


105

schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea. Un rol deosebit de important în înţelegerea

şi asumarea angajamentelor privind protecţia mediului, inclusiv protejarea biodiversităţii de

către fermieri, silvicultori şi comunităţile rurale din comuna Ungheni îl vor juca transferul

de informaţii şi cunoştinţe, consultanţă şi formarea profesională.

Inovarea, transferul de cunoştinţe şi informarea au un rol extrem de important în

cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 deoarece

acestea facilitează dezvoltarea, folosirea şi transferul de idei, produse sau tehnologii noi

pentru a îmbunătăţi un anumit sistem, produs, serviciu, etc. Măsurile alese pentru accesare

vor contribui astfel în mod semnificativ la:

(i) creşterea competitivităţii sectorului agro-alimentar (mai ales prin promovarea

tehnologiilor inovative),

(ii) promovarea acţiunilor de cooperare în lanţul de aprovizionare,

(iii) creşterea conştientizării în domeniul protecţiei ecosistemelor şi biodiversităţii,

(iv) promovarea tehnologiilor şi ideilor inovatoare în scopul utilizării eficiente a

resurselor şi adaptării la schimbările climatice şi

(v) promovarea incluziunii sociale şi a dezvoltării economice a zonei rurale.

Având în vedere caracterul transversal al inovării, precum şi dificultatea capturării

într-un indicator, obiectivele legate de inovare vor fi privite în ansamblul Priorităţii:

Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele

rurale. Transferul de cunoştinţe şi inovarea vor răspunde astfel la toate cele şase priorităţi de

dezvoltare rurală printr-un set de instrumente menit să încurajeze:

acţiunile de informare, formare, diseminare şi consultanţă, a workshopurilor şi

activităţilor demonstrative pentru a stimula acţiunile inovatoare, a crea reţele şi

parteneriate, a stimula schimbul de bune practici şi cunoştinţe în agricultură şi mediul rural;

formarea de grupuri operaţionale alcătuite din fermieri, cercetători, consultanţi şi

alţi actori, în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea şi

Durabilitatea Agriculturii;

acţiunile de cooperare şi crearea de reţele şi clustere în vederea dezvoltării de

proiecte-pilot, de produse şi procese noi şi creării de lanţuri scurte şi pieţe locale şi


106

abordările inovative în cadrul GAL-ului, mai ales prin identificarea şi transferul

de bune practici şi adaptarea acestora la contextul local.

Sesiunile de formare, instruire şi workshopurile pentru fermieri (în spiritul măsurii

privind Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare) vor viza creşterea nivelului de

pregătire al acestora în managementul şi performanţa de mediu a exploataţiei agricole,

integrarea în lanţul valoric, bune practici agricole şi de mediu, etc. În scopul sporirii

viabilităţii şi sustenabilităţii exploataţiilor agricole. O atenţie deosebită va fi acordată

tinerilor fermieri din comună în vederea pregătirii acestora pentru a-şi putea gestiona în

mod eficient exploataţia. Activităţile demonstrative vor promova adoptarea tehnologiilor şi

practicilor agricole inovatoare şi sustenabile (precum managementul eficient al apei,

utilizarea sustenabilă a pesticidelor şi îngrăşămintelor, etc.).

Sesiuni de consiliere dedicate vor sprijini crearea şi dezvoltarea de activităţi

nonagricole Activităţile de consiliere (finanţate conform Măsurii: Servicii de consiliere) vor

viza ameliorarea performanţei economice şi de mediu a exploataţiilor şi întreprinderilor.

Prin sprijinirea legăturilor dintre cercetare şi practica agricolă, Parteneriatul

European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea şi Durabilitatea Agriculturii va

contribui la promovarea unui sector agricol şi silvic mai eficient, viabil economic, productiv

şi cu emisii scăzute de carbon. Parteneriatul European pentru Inovare va fi implementat prin

intermediul grupurilor operaţionale. Acestea vor fi compuse din cel puţin două entităţi, din

care cel puţin una va fi beneficiarul activităţii de inovare. Formarea grupurilor va porni de la

o nevoie sau oportunitate identificată în practică care va coagula în jurul său diferite părţi

interesate precum cercetători, consultanţi, practicieni, ONG-uri, etc. Implementarea PEI va

permite crearea de legături mai eficiente şi durabile între cercetători şi practicieni şi un

transfer mai bun al rezultatelor cercetării şi inovării în sectorul agro-alimentar. În vederea

unei mai bune integrări a producătorilor agricoli în lanţul agro-alimentar, vor fi încurajate

forme de cooperare orizontală şi verticală, inclusiv prin sprijinirea pieţelor locale şi a

lanţurilor scurte.

Reţeaua rurală naţională va contribui la schimbul de bune practici între diverşi

actori din lanţul agro-alimentar, la informarea şi diseminarea de cunoştinţe în mediul rural,


107

precum şi la interconectarea actorilor din spaţiul rural pentru realizarea de grupuri

operaţionale în scopul inovării. Reţeaua va include un departament dedicat încurajării

inovării în agricultură, silvicultură şi zonele rurale. Schimburile de experienţă, de bune

practici şi transferul de cunoştinţe prin intermediul reţelei de dezvoltare rurală vor urmări,

printre altele, creşterea nivelului de cunoştinţe al fermierilor cu privire la utilizarea eficientă

a resurselor, conservarea şi consolidarea ecosistemelor şi practicarea unei agriculturi cu

emisii reduse de carbon. De asemenea, pe baza succeselor deja înregistrate, se va încuraja

transferul de noi tehnologii şi practici şi adaptarea acestora la nivel local prin intermediul

abordării LEADER. Comuna Ungheni se va afilia la toate acțiunile și activitățile rețelelor

rurale.

X.3. Planul local de acţiune pentru dezvoltarea durabilă

Consideraţii generale

Planul Local de Acţiune (PLA) este un instrument de planificare şi implementare şi

conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen determinat

în scopul realizarii obiectivelor generale fixate în strategie. Termenul de realizare a planului

local de acţiune trebuie să corespundă termenului de 6 de ani, fixat pentru realizarea

Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD).

Planul de acţune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt,

care utilizează resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei într-o zonă

bine definită. Periodic, PLA va fi revizuit, astfel înct obiectivele fixate să ţină cont de

evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local,

precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se

face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un

proiect este mai mică, având în vedere că, pe masură ce se înaintează în timp, variabilele

economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică.

Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare

Durabilă a comunei Ungheni, reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării


108

comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne, astfel ca

durabilitatea să devină punctul forte al acesteia.

Dimensiunile dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu şi tehnologice au fost

analizate în cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul strategiei de dezvoltare, iar

obiectivele strategice au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referinţe pentru

dezvoltarile ulterioare.

Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei

Ungheni reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale

pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne.

Scopul Planului de Acţiune reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi proiecte

necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltarii economico - sociale, astfel încât

procesul să poată fi evaluat continuu prin indicatorii selecţionati ca relevanţi pentru comuna

Ungheni.

Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor

care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite. La nivel temporal,

pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele

necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate:

a. Planul de dezvoltare (planificarea activităţilor);

b. Planul de executare (implementarea activităţilor);

c. Planul de monitorizare (evaluarea activităţilor).

Pentru a avea o dezvoltare coerentă, suportul necesar trebuie să fie asigurat de catre:

Administraţia Locală - prin Instituţia Primarului şi Consiliului Local, care trebuie să-

şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex

necesar planului de acţiune;

Comunitatea Locală - cetăţeni şi organizaţii, actori principali ai dezvoltării locale,

prin atitudine şi participare activă;

Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, ca şi suport financiar şi logistic

(informaţii şi tehnologii moderne).

Planul de actiune cuprinde:


109

- programul de management, care planifică o serie de activităţi de organizare şi iniţiere a

implementării, apoi urmârind evoluţia implementării să ia măsurile cuvenite.

- modul de implementare în care competenţele şi atribuţiile sunt grupate pe structuri de

implementare grupate pe funcţii ale structurii manageriale: previziune, organizare,

coordonare, antrenare;

- etapele implementării strategiei de dezvoltare locală la nivelul unităţii de management.

Planul anual este stabilit de Consiliul Local prin stabilirea priorităţii de realizare a

obiectivelor şi măsurilor programate conform criteriului presiune - stare - răspuns.

Acest criteriu se aplică astfel:

- se masoara presiunea necesităţii îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit la momentul

iniţial; această presiune se cuantifică pe nivelurile maximă, medie, mică;

- se evaluează situaţia initială, de fapt, stadiul în care se află acţiunea (studiu de

fezabilitate, studiu de impact, elaborare proiect, implementare etc.);

- se presupune aplicarea măsurii;

- se masoară starea ipotetică finală, care se cuantifică sub formă de răspuns;

Planul Local de Acţiune, prezintă principalele măsuri şi proiecte necesare fazei de

planificare şi implementare a dezvoltării durabile, astfel: în procesul de dezvoltare să poată

fi evaluată continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu-tehnologic)

prin indicatorii de dezvoltare durabilă (dimensiuni ale durabilităţii) selectionaţi ca relevanţi

pentru comuna Ungheni. Utilitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi

complexitatea acţiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice

definite în Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei.

Principalele funcţii de implementare a strategiei de dezvoltare locală sunt:

1. Funcţia de previziune - cuprinde activităţi care privesc:

realizarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare locala cu alocarea

resurselor şi mijloacelor de realizare pe anii 2014-2020;

intocmirea planurilor anuale prin preluarea obiectivelor din strategia de dezvoltare şi

realizarea acelora care au un grad ridicat de certitudine;


110

elaborarea de proiecte de finanţare, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, studii

de marketing, analize cost beneficiu etc., care să fundamenteze modalităţile şi

mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor.

2. Funcţia de organizare - cuprinde procesele de management, de grupare de atribuţii

şi responsabilităţi, delegare de competenţe cuprinse în strategia de dezvoltare ierarhizate

astfel: persoane individuale, agenţi economici, grupuri şi comitete, primărie, comisii de

specialitate din consiliul local.

3. Funcţia de coordonare - cuprinde activitaăţile prin care se armonizează hotărârile,

deciziile şi acţiunile persoanelor implicate în structura de implementare a strategiei de

dezvoltare în cadrul funcţiilor de mai sus (previziune şi organizare).

4. Funcţia de antrenare - cuprinde actţunile de implicare şi motivare a cetăţenilor, a

structurilor constituite şi a grupurilor de interese pentru implementarea obiectivelor din

strategia de dezvoltare locală.

5. Funcţia de control si evaluare - cuprinde activităţile prin care performanţele

obţinute sunt măsurate şi comparate cu obiectivele stabilite iniţial în vederea gradului de

avansare a programului pentru a se elimina rămânerile în urmă. Se vor determina cauzele

care determină abateri de la planificare şi se stabilesc măsuri pentru corectarea abaterilor şi

pentru continuarea aplicării strategiei de dezvoltare locală.

Principii şi condiţii

Pentru realizarea Planului Local de Acţiune, primarul comunei Ungheni, ca autoritate

publică locală, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivelele de decizie

şi execuţie, aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi

mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare,

dar şi analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor.

Rezolvarea problemelor curente, cât şi a celor ce vor apărea în viitor depinde în

foarte mare masură de gradul de competenţă al conducerii administraţiei publice locale.


111

Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care

administraţia publică trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicală a atitudinii

funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei.

În acest sens o principală preocupare a managerului primăriei a fost de armonizare a

procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, primarul comunei Ungheni a demarat un

amplu proces de consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din

perioada 2014-2020.

Obiective specifice și acțiuni

1.AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

Obiective Finanțare Orizont de timp

pt. realizare

Instituții

responsabile Parteneriat

Optimizarea

conditiilor

pentru sprijinirea

activitatilor

rentabile in

zootehnnie si

agricultura

Buget local

Programe

naționale

3 ani

Comuna Ungheni,

Directia Agricola

Iași

Public cu agenții

guvernamentale

(APIA, APDRP)

GAL

Oferirea de

consultanta

specializate pentru

intreprinzatori

agricoli

Buget local

Programe de

Finantare PNDR

3 ani

Comuna Ungheni,

Directia Agricola

Iași

Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

ONG-uri și firme de

consultanță

Sustinerea

infiintarii de

asociatii a

producatorilor

comunei

Buget local

Fonduri private ale

fermierilor

3 ani

Comuna Ungheni,

Directia Agricola

Iași

Public-privat cu

agenții

guvernamentale,


consultanță

Sprijinirea IMM în

domeniul agricol și

Buget local

Programe de 3 ani

Comuna Ungheni,

Asociații pt. IMM

Public-privat cu

agenții


112

non agricol Finantare PNDR,

POS-CCE,

Guvernul

României, UE

guvernamentale,


consultanță, GAL

2. INFRASTRUCTURĂ ȘI MEDIU


pt. realizare

Instituții


Modernizare si

extinderea retelei

de

drumuri comunale

Buget local

Programe

naționale, fonduri

structurale

6 ani Comuna Ungheni

Public cu agenții

guvernamentale

(DRDP, ministere,

APDRP) , GAL

Extinderea retelei

de

alimentare cu apa

și a rețelei de canal

Buget local

Programe

naționale, fonduri

structurale


Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

firme de distribuție,

GAL

Înființare rețea de

gaz metan

Buget local

Fonduri private ale

fermierilor


Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

firme de distribuție

Realizarea unui

sistem de colectare

si depozitare

selectivă a

deseurilor

Buget local

Programe de

Finantare PNDR,

POS-MEDIU,

Guvernul

României, UE,

contribuții private


Public-privat cu

agenții

guvernamentale,


salubrizare

Amenajarea unor

parcuri comunale

Buget local

Programe de

Finantare PNDR,

POS-MEDIU,

Guvernul


Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

ONG-uri, GAL


113

României, UE,


3. ECONOMIC


pt. realizare

Instituții


Sprijinirea firmelor

locale

prin asigurarea

resurselor

umane

Buget local

Programe

naționale, POS-

DRU


Public cu agenții

guvernamentale

(OIRPODRU,

ministere, APDRP)

GAL

Sustinerea

intreprinzatorilor

straini

care doresc sa

investeasca in zona

Firme private 5 ani Comuna Ungheni,

Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

firme de distribuție

Sustinerea

intreprinzatorilor

straini

care doresc sa

investeasca in zona

Buget local

Fonduri private ale

fermierilor


Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

firme private

Valorificarea

bunurilor

si serviciilor

generate

de capitalul natural

din

zona

Sisteme de irigatii,

Amenajari hidro pt.

agricultura și

agrement

Buget local

Programe de

Finantare PNDR,

POS-MEDIU,

Guvernul

României, UE,



Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

ONG-uri și firme

private

Incurajarea

dezvoltarii

serviciilor din

sectorul

privat

Buget local

Programe de

Finantare PNDR,

Guvernul

României, UE,


Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

firme private


114


Crearea de structuri

locale pentru

afaceri, incubatoare

de afaceri

Buget local

Programe de

Finantare PNDR,

Guvernul

României, UE,



Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

firme private

4. TURISM


pt. realizare

Instituții


Amenajarea pentru

agrement a unor

zone naturale:

Plaja pe malul

Prutului,

Pescuit

Buget local

Programe

naționale, POS-

MEDIU


Public- privat cu

agenții

guvernamentale

(POS-MEDIU)

Firme private

Sustinerea

intreprinzatorilor în

vederea creării de

structuri

agroturistice

Firme private 5 ani

Firme private

Comuna Ungheni,

Public-privat prin

oferirea de facilități

Sustinerea si

promovarea

evenimentelor

locale

Buget local

5 ani Comuna Ungheni Public

Înfrățirea cu

localități din

Republica Moldova

sau UE

Buget local

Programe de

Finantare UE

4 ani Comuna Ungheni Public-privat

transfrontalier


115

5. EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ


pt. realizare

Instituții


Modernizarea

scolilor si

gradinitelor din

comuna, dezvoltare

fond de carte

biblioteca

Buget local

Programe

naționale, POS-

DRU


Public cu agenții

guvernamentale

(POS-DRU)

Construcție cămin

cultural

Buget local

Programe

naționale, PNDR

5 ani Comuna Ungheni Public,

GAL

Construcție centru

after-school

Buget local

Programe

naționale, PNDR

5 ani Comuna Ungheni Public,

GAL

Sustinerea si

promovarea

evenimentelor

culturale locale

Buget local


Realizarea de studii

etnofolclorice,

steagul comunei,

monografia

comunei

Buget local


Proiect Dezvoltare

Resurse Umane

Pentru adptarea la

piața muncii a

locuitorilor

comunei

Buget local,

ONG-uri, POS-

DRU


Public-privat cu

ONG-uri din

domeniu

Dezvoltare retea

internet în cadrul

bibliotecii

Buget local,

ONG-uri, 5 ani Comuna Ungheni

Public-privat cu

ONG-uri din

domeniu


116

6.SPORT, SĂNĂTATE, PROTECȚIE SOCIALĂ


pt. realizare

Instituții


Modernizarea bazei

sportive

Buget local

Programe

naționale,


Public-privat cu

agenții

guvernamentale,

firme private

Promovare echipei

de fotbal in liga a

3-a,

Dezvoltarea

echipelor de juniori

Buget local

Sponsori 5 ani Comuna Ungheni Public-privat

Constructie sala de

sport

Buget local

Programe

naționale


Sustinerea si

promovarea

evenimentelor

sportive locale

Buget local


Înființarea unui

club de Șah și

sprijinirea sportului

minții

Buget local


Realizarea de

programe de

protecție socială

Buget local,

ONG-uri, POS-

DRU


Public-privat cu

ONG-uri din

domeniu, AJOFM

Realizarea unei

structuri de

economie socială

Buget local,

ONG-uri, POS-

DRU


Public-privat cu

ONG-uri din

domeniu

AJOFM


117

X.4 Surse de finanțare

Fondurile structurale

Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt

instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea

disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și

sociale.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – este fondul structural care

finanțează în principal infrastructura, investițiile generatoare de locuri de muncă, proiectele

de dezvoltare locală și ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este

instrumentul de tip structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la

îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management

agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților economice în

perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane

aflate în declin sub presiunea centrelor urbane.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) – este instrumentul de tip structural, parte

a Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de

pescuit și exploatare ratională și protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de intreprinderi

viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții din zonele

dependente de pescuit.

Fondul Social European (FSE) – este fondul structural care promovează

reintegrarea în muncă a șomerilor și a grupurilor defavorizate, prin finanțarea activităților

de formare profesională și asistență în procesul de recrutare.

Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinantează nu programe,

ci mari proiecte în materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de

dezvoltare durabile ce aduc beneficii protecției mediului (eficiență energetică și energie

regenerabilă, transport intermodal, transport urban și transport public ecologic.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_European_de_Dezvoltare_Regional%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_European_Agricol_pentru_Dezvoltare_Rural%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_European_pentru_Pescuit

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Social_European

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_de_Coeziune


118

Surse de finanțare specifice identificate a fi accesate pentru perioada 2014-2020

Potențial solicitant Finanțator Denumire program

de finanțare Caracteristici program de finanțare

Comuna Ungheni,

Orice entitate

publica sau

privata:

autoritatile publice,

ONG-uri,

societati comerciale.

Uniunea

Europeana

“Sanatate 2014”

(Al treilea program

de actiune a Uniunii

in domeniul

sanatatii 2014-

2020)

Consortiul proiectului trebuie sa

fie format din entitati

diferite/independente din cel

putin 3 state participante la

program

activități eligibile:

1. Inovare pentru prevenirea si gestionarea bolilor

cronice

• prevenirea diabetului zaharat;

• boli cardiovasculare;

• identificarea celor mai bune practici pentru

a se conecta si integra interventiile pentru

prevenirea si ingrijirea sanatatii.

2. Diagnosticare timpurie si screening al bolilor

cronice

• criterii de utilizare a unui diagnostic precoce

in asistenta medicala comunitara;

• imagine cuprinzatoare de depistare majora.

3. Reintegrare profesionala a persoanelor cu boli

cronice

4. Sprijin in ariile legate de aderenta, fragilitate,

ingrijiri integrate si conditii multi-cronice

• dezvoltarea si implementarea diagnosticarii

precoce si a programelor de screening;

• programe pentru tratamentul pacientilor

multi-morbizi.

5. Date statistice de stabilire a preturilor

medicamentelor

6. Monitorizarea sanatatii si sistemul de raportare

• evaluari privind examinarilor medicale ale

populatiilor armonizate;

• monitorizarea si raportarea privind

sanatatea perinatala si a copilului.

7. Asistenta medicala asociata infectiilor in


119

ingrijirea pe termen lung

Comuna Ungheni în

parteneriat cu un

ONG sau cu

intreprinderi

comerciale

Uniunea

Europeana

si Guvernul

Romaniei

PROGRAMUL

OPERATIONAL

SECTORIAL

DEZVOLTAREA

RESURSELOR

UMANE

1. Furnizarea serviciilor de ocupare, precum

informare si consiliere profesionala, asistenta,

mentorat, tutorat, orientare profesionala, consiliere

psihologica, consiliere psihiatrica, medierea locurilor

de munca;

2. Dezvoltarea si furnizarea programelor de formare

profesionala, inclusiv dezvoltarea competentelor de

utilizare TIC pentru grupurile dezavantajate;

3. Activitati de formare profesionala si de

consolidare a capacitatilor, competentelor,

cunostintelor si stimei de sine, dedicate persoanelor

vulnerabile pentru a le ajuta sa infiinteze structuri

ale economiei sociale si sa beneficieze de

oportunitatile nou create;

4. Dezvoltarea si promovarea activitatilor integrate,

care sa cuprinda informare, consiliere, formare,

planificarea unei afaceri si asistenta in

vederea initierii unei afaceri, pentru initierea si

dezvoltarea de structuri economiei sociale altele

decat cele care beneficiaza de subventie; etc.

• Activitati eligibile care intra sub incidenta

ajutorului de minimis, ale caror costuri vor fi

incluse in bugetul fiecarei structuri de

economie sociala.

1. Infiintarea si dezvoltarea de structuri ale

economiei sociale;

2. Dezvoltarea si promovarea activitatilor integrate,

care sa cuprinda informare,

consiliere, formare, planificarea unei afaceri si

asistenta in vederea initierii unei

afaceri, pentru initierea si dezvoltarea structurilor

economiei sociale care primesc

subventia; etc.

IMM-uri din comuna

Ungheni

Guvernul

Romaniei

Programe naționale

2014-2020 (anual

începând din luna

Programul UNCTAD/EMPRETEC România

pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi

mijlocii

Programul de dezvoltare şi modernizare a


120

martie-aprilie) activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor

de piaţă

Programul naţional multianual pentru

dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor

manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii


susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului

Programul Mihail Kogălniceanu pentru

întreprinderi mici şi mijlocii

PROGRAMUL PENTRU STIMULAREA

ÎNFIINŢĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

MICROÎNTREPRINDERILOR DE CĂTRE

ÎNTREPRINZĂTORII TINERI


stimularea creării, dezvoltării şi promovării brandurilor

sectoriale, sub-sectoriale şi de produs

Programul naţional multianual de înfiinţare şi

dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri

Programul pentru dezvoltarea abilităţilor

antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului

la finanţare - START -

SCHEMA DE MINIMIS HG 274/2013

Autoritati publice

Companii /

intreprinderi

Institutii

publice/private

Institutii scolare

Organizatii

nonguvernamentale

Uniunea

Europeana

PROGRAMUL

ERASMUS+

Proiecte de Mobilitate (actiunea cheie 1)

Proiecte Strategice (actiunea cheie 2)

Dialogul structurat (actiunea cheie 3)

Intalniri ale tinerilor cu responsabilii politicilor

de tinere

Autoritati publice

Companii /

intreprinderi

Institutii

publice/private

Institutii scolare

Organizatii

nonguvernamentale

Uniunea

Europeana

EUROPA CREATIVA

2014-2020

• Proiecte de cooperare transfrontaliera intre

organizatii culturale si creative din cadrul

Uniunii Europene si din afara ei.

Entitati publice,

organizatii private

comerciale,

organizatii private

noncomerciale,

incluzand ONGurile.

Uniunea

Europeana

LIFE+

Prin intermediul subventiilor pentru actiuni se

pot finanta urmatoarele proiecte:

(a) proiecte-pilot;

(b) proiecte demonstrative;

(c) proiecte de bune practici;

(d) proiecte integrate;

http://www.aippimm.ro/categorie/programe/schema-de-minimis/


121

(e) proiecte de asistenta tehnica;

(f) proiecte de consolidare a capacitatii;

(g) proiecte pregatitoare;

(h) proiecte de informare, sensibilizare si diseminare;

(i) orice alt tip de proiecte necesare in vederea atingerii

obiectivelor generale

Aceasta cerere se adreseaza ambelor subprograme

“Mediu” si ” Politici climatice”.

Pentru sub-programul “Mediu”, cererea va acoperi

subventii pentru proiecte “traditionale”, proiecte

pregatitoare, proiecte integrate, proiecte de asistenta

tehnica si proiecte capacitate administrativa;

Pentru sub-programul “Politici climatice”, cererea va

acoperi subventii doar pentru proiectele “traditionale” si

proiecte capacitate administrativa (celelalte tipuri vor fi

acoperite incepand din 2015).

Institutii publice,

autoritati

publice nationale sau

internationale,

autoritati publice

locale, sau regionale;

Organizatii

interguvernamentale;

Norvegia,

Islanda,

Lichtenstein

Programul RO01 -

Asistenta tehnica

si Fondul

Bilateral la Nivel

National

Activitatile eligibile ce pot fi finantate sunt:

organizarea de conferinte si seminarii pe teme de interes

comun, cooperare tehnica si schimb de experti,

formarea pe termen scurt, vizite de studiu, elaborarea de

rapoarte si studii, etc.

Domeniile de interes pentru care se poate aplica sunt:

• Justitie si Afaceri Interne;

• Sanatate;

• Cooperare Culturala;

• Mediu;

• Copii si tineri in situatii de risc;

• Alte prioritati generale si orizontale.

Entitati inregistrate

in Romania

sau Norvegia:

autoritati

administrative

centrale

sau autonome;

autoritati

administrative locale

sau regionale;

agentii

guvernamentale.

Norvegia,

Islanda,

Lichtenstein

Programul RO18 -

Intarirea

capacitatii si

cooperare

institutionala

intre institutiile

publice,

autoritatile locale

si regionale

romane si

norvegiene

Proiectele/ actiunile finantate trebuie sa faciliteze

schimbul si transferul de cunostinte, experiente, tehnici,

bune practici intre entitati similare din Romania si

Norvegia si sa vizeze dezvoltarea relatiilor bilaterale

intre cele doua tari.

In acest scop, urmatoarele tipuri de activitati sunt

considerate eligibile:

• Participarea la evenimente precum conferinte,

seminarii, vizite de studiu, cursuri si alte tipuri de

actiuni cu caracter similar

• Organizarea de evenimente precum conferinte,

seminarii, vizite de studiu, cursuri si alte tipuri de

actiuni cu caracter similar.

Orase/municipalitati

sau

comitetele de

infratire ale

acestora sau alte

organizatii

non-profit care

reprezinta

autoritatile locale,

autoritati de

la nivel local/

Uniunea

Europeana

Programul

Europa pentru

cetateni 2014-

2020

Masura privind infratirea localităților

Masura privind proiectele societatii civile

Masura urmareste sa sustina proiecte promovate de

parteneriate transnationale si de retele care implica

cetatenii in mod direct.

Astfel de proiecte reunesc cetateni din diferite contexte

in cadrul unor activitati legate direct de politicile

Uniunii, cu scopul de a le oferi cetatenilor oportunitatea

de a participa in mod concret la procesul de elaborare a

politicilor UE in domenii legate de obiectivele

programului.


122

regional, federatii/

asociatii de autoritati

locale,

organizatii non-

profit care

reprezinta

autoritatile locale.

Autoritati locale,

regionale si

nationale

Organisme ale

societatii civile

Uniunea

Europeana

Inovatii ale

politicii sociale

pentru sprijinirea

reformelor in

domeniul social

(Programul

Ocupare si

inovare sociala

2014-2020,

componenta

PROGRESS)

Tipuri de actiuni finantate:

Domeniul 1: abordarea ghiseului unic

• integrarea de sisteme informatice pentru a reduce

dublarea serviciilor, care sa ofere o baza pentru o

abordare holistica,

personalizata si sa ajute la combaterea fraudei,

• integrarea serviciilor de ocupare cu servicii de

asistenta sociala si servicii de sprijin,

• actiuni pentru a reduce complexitatea accesului la

servicii si simplificarea cerintelor de eligibilitate,

printre altele,

• actiuni care vizeaza imbunatatirea coordonarii intre

diferitele niveluri de guvernare (central, regional sau

local) pentru a creste calitatea furnizarii de servicii

globale,

• coordonarea sistemelor de impozitare/taxe si de

beneficii si analiza a impactului diferitelor programe la

nivelul individului.

Domeniul 2: abordari personalizate – servicii integrate

la nivel individual

• actiuni de coordonare a serviciilor pentru utilizator, in

special pentru utilizatorii care au nevoi complexe si pe

termen lung,

• identificarea raspunsurilor si relevanta lor in functie de

situatia persoanei.

Domeniul 3: parteneriate inovatoare

• masuri de promovare a parteneriatelor publice /

private pentru a incuraja complementaritatea si

sinergiile dintre actorii.

Comuna Ungheni Uniunea

Europeana

PNDR

Investiții în

infrastructură:

- Drumuri;

- Obiective cultural-

sociale;

- Dezvoltarea

turismului

Construcții și reabiltări de drumuri;

Achiziții de utilaje pentru situații de urgență;

Construcție și modernizare clădiri pentru servicii pentru

populația rurală;

Consolidarea și valorificarea patrimoniului cultural;

Înființare, modernizare și extindere rețele de utilități în

mediul rural.

Intreprinzători

privați din toate

domeniile

Uniunea

Europeana

PNDR

Investiții în

modernizarea fermelor

agricole;

Achiziții de utilaje,

1. Construirea si/ sau modernizarea cladirilor utilizate

pentru productia agricola la nivel de ferma;

2. Construirea si/ sau modernizarea infrastructurii

rutiere interne sau de acces din domeniul agricol;

3. Construirea si/ sau modernizarea fermelor de taurine

pentru productia de lapte;


123

terenuri, animale;

Creare și dezvoltare de

microintreprinderi în

domeniul serviciilor,

producție;

Dezvoltare resurse

umane din domeniul

agricol.

4. Construirea si/ sau modernizarea serelor;

5. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de

tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje,

instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si

software specializate;

6. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi

mijloace de transport specializate;

7. Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse

la sfarsitul ciclului biologic de productie (minim 40 ani)

si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare/

reconversie al plantatiilor de vita-devie sprijinit prin

FEGA in cadrul OCP vin si

infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa;

8. Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si

capsuni;

9. Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi

si arbusti, alti arbori;

10. Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a

energiei din surse regenerabile;

11. Investitii pentru infiintarea de culturi de specii

forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe

cale vegetativa, in scopul producerii de energie

regenerabila;

12. Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate

prin Programul National Apicol;

13. Investitii pentru procesarea produselor agricole la

nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea

acestora, inclusiv depozitare, racire etc.

14. Costurile generale ale proiectului;

15. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru

agricultura ecologica;

16. Investitiile în clădiri și utilaje necesare structurilor

de producție sau de asigurare a serviciilor în mediul

rural..


124

X.5 Lista cu abrevieri ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională AJOFM – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă AJPM – Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului ANES – Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi ANL – Agenţia Naţională pentru Locuinţe CDR – Consiliul pentru Dezvoltare Regională CRP – NE – Comitetul Regional pentru Planificare Nord-Est CDT – Cercetarea şi Dezvoltarea Tehnologiei CIP – Programul Cadru privind Competitivitatea şi Inovaţia CSNR – Cadrul Strategic Naţional de Referinţă DADR – Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală Suceava FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEP – Fondul European pentru Pescării FC – Fondul de Coeziune FEDR – Fondul European pentru Dezvoltare Regională FNGCIMM – Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri FPC – Formare profesională continuă FSE – Fondul Social European FSC – Fondurile Structurale şi de Coeziune GEA – Grupul de Economie Aplicată ICR – Institutul Cultural Român TIC (engl. ICT) – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor IENP (engl. ENPI) – Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii PATJ – Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean PLAM – Planul Local de Acţiune pentru Mediu PND – Planul Naţional de Dezvoltare PNDR – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală PNSDR – Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală PO – Program Operaţional POR – Programul Operaţional Regional POS-DRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane PUD – Planul Urbanistic de Detaliu PUG – Planul urbanistic General C&D – Cercetare-Dezvoltare SF – Studiu de fezabilitate


125

XI. Bibliografie

1. http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/documente-de-

programare.html.

2. http://www.comunaungheni.ro/.

3. http://www.iasi.insse.ro/main.php.

4. http://www.apdrp.ro/.

5. http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/fise-

masuri/LEADER.pdf.

6. http://www.fonduri-ue.ro/posdru/.

7. http://www.fonduri-ue.ro/poscce/.

8. http://www.fonduri-ue.ro/informative/prezentare.

9. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Iasi.

10. Strategia de dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020.

11. Acord de parteriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020.

12. Prezentarea mediului economic si social al comunei Ungheni – Zona Metropolitană

Iaşi.

13. Studii de teren, studii de fezabilitate realizate în cadrul unor proiecte de investiții,

inițiative cetățenești, inițiative ale consiliului local, hotărâri de consiliu, propuneri

de hotărâri..

14. ADR Centru, Catalogul surselor de finanțare Iulie 2014

http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/documente-de-programare.html

http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/documente-de-programare.html

http://www.comunaungheni.ro/

http://www.iasi.insse.ro/main.php

http://www.apdrp.ro/

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/fise-masuri/LEADER.pdf

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/fise-masuri/LEADER.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/posdru/

http://www.fonduri-ue.ro/poscce/

http://www.fonduri-ue.ro/informative/prezentare

strategia de dezvoltare localĂ a comunei ungheni În …comunaungheni.ro/documente/strategia de...

Documents