Strategia de dezvoltare locală aMunicipiului Marghita, Județul Bihor,

pentru perioada2014—2020

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Marghita pentru perioada 2014 – 2020 este elaborată în perioada mai-noiembrie 2014 în cadrul proiectu-lui „Asistență în elaborarea de strategii de dezvoltare locală pentru cinci comunități Petrom”, de către GEA Strategy & Consul ng împreună cu MKBTHabitat SRL, cu sprijinul OMV Petrom.

Colec v de elaborare: Marina Neagu (manager proiect), Mihai Șercăianu, Mihai Dragomir, Ioana Petrache, Ioana Ivanov și Sorin Ioniță.

Echipa implicată mulțumește persoanelor, ins tuțiilor și organizațiilor care au contribuit la elaborarea prezentei strategii fie în procesul de documenta-re, sau de formulare a obiec velor și portofoliului de proiecte, ca parte a vizitelor pe teren și întâlnirilor de consultare publică. Fotografiile u lizatesunt realizate de către echipa implicată în elaborarea proiectului sau puse la dispoziție de către Primăria municipiului Marghita, cu excepția celor pen-tru care se menționează altă sursă.

CUPRINS

01

02

03ANEXE

STRATEGIADE DEZVOLTARE

ANALIZA SITUAȚIEIEXISTENTE

04. Prezentare de ansamblu08. Evoluția mediului construit12. Comunitatea locală14. Baza economică19. Mobilitate și accesibilitate

25. Infrastructură și servicii publice37. Cadrul natural39. Potențial turis c40. Capacitate administra vă46. Analiza SWOT

47. Contextul strategic51. Viziune si obiec ve54. Portofoliu de proiecte81. Cadru de implementare și monitorizare

83. Note metodologice

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A04 Prezentare de ansamblu

Context teritorial. Municipiul Marghita estesituat în nordul județului Bihor, pe malul drept alrâului Barcău, la contactul dintre Dealurile Viișoareiși Câmpia Barcăului. Teritoriul unității administra v-teritoriale are o suprafață de 8373 hectare și cu-prinde municipiul Marghita și satele aparținătoareCheț și Ghenetea. Acesta se învecinează cu comu-nele Viișoara și Abram la est, cu comuna Tăuteu lasud, cu comunele Abrămuț și Buduslău la vest și cucomuna Sălacea la nord.

Între Marghita și Oradea, centrul administra v aljudețului Bihor, este o distanță de 57 km, cele douăorașe fiind legate prin drumul județean 191, cecon nuă la nord către Tășnad, Carei și Satu Mare.Drumul național 19B asigură legătura Marghitei cuSăcuieni și orașul Șimleul Silvaniei din județul Sălaj.Cel mai apropiat aeroport este aeroportul inter-național de la Oradea. Municipiul Marghita esteaccesibil și pe cale ferată, prin legăturile cu Săcu-ieni (de unde se poate ajunge la Oradea) și cu Șim-leul Silvaniei.

Din punct de vedere al contextului teritorial esteimportant de menționat apropierea Marghitei fațăde fron era României cu Ungaria – 30 km și proxi-mitatea (20 km) față de traseul planificat al Autos-

Harta 1: Poziționarea Municipiului Marghita în cadrul Județului Bihor

05

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

trăzii Transilvania (Brașov-Borș-Budapesta)care ar urma să lege centrul Europei de MareaNeagră, ceea ce deschide noi perspec ve pen-tru economia locală.

Conform Legii nr.351 din 6 iulie 2001 privindaprobarea planului de amenajare a teritoriuluinațional (PATN) - secțiunea a IV-a „rețeaua delocalități”, Marghita este localitate urbană derang III, cu o rază de servire a teritoriului încon-jurător de aproxima v 10-20 km.

Repere istorice. Prima atestare documen-tară a Marghitei datează din 1216, în docu-mentul numit Registrul de la Oradea. Dinpunct de vedere istoric, localitatea face partedin Țara Crișurilor, Ținutul Bihorului(Voevodatul lui Menumorut), iar teritoriul săus-a aflat de-a lungul mpului sub administraremaghiară, otomană și a Imperiului Austro-Ungar. În tot acest mp a rămas un importantcentru agricol și comercial. As el, localitatea aavut de-a lungul mpului statutul de„oppidum”(târg), de centru administra v alplasei și ulterior al raionului Marghita, de oraș(1967), și, începând din 2003, de municipiu.

Poziția geografică favorabilă a Marghitei, la

intersecția unor drumuri importante, a favori-zat dezvoltarea rapidă a localității. În secolulXIV, aceasta devine centru de moșie feudalămaghiară, fiind atestată documentar în 1332sub numele de Margi alva. În anul 1376 a pri-mit din partea regelui maghiar Ludovic cel Ma-re privilegiul de a organiza târguri săptămâna-le, devenind as el un centru polarizator pentrulocuitorii teritoriilor învecinate, mai întâi co-mercial, iar apoi administra v și socio-cultural.Dezvoltarea localității a fost marcată în perioa-da feudală și de o serie de frământări sociale,cum ar fi cele din anii 1467 și 1514.

După Bătălia de la Mohacs din 1526 Marghitadevine pașalâc turcesc, ca și vecinătățile saledin județul Bihor. Localitatea va rămâne și înaceastă perioadă un important centru agricol șicomercial.

Marghita a con nuat să fie un puternic centrumanufacturier și comercial și după revoluțiadin 1848, moment din care a început să se dez-volte industria și totodată industrializarea agri-culturii prin folosirea mașinilor agricole prove-nite de la Budapesta, Viena sau Praga. În 1852Marghita devine domeniu al Abației din Molk

Foto: Biserica ortodoxă și bisericile romano-catolică și greco-catolică

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A06

(Austria), iar industria vi colă și cul varea pomilorfruc feri aduc un nou avânt în dezvoltarea locali-tății.

La sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX înMarghita se stabilesc numeroase familii evreieșcare contribuie la dezvoltarea meșteșugăritului șia comerțului, devenind o comunitate importantă(2639 persoane în anul 1921). După anul 1900Marghita devine centru administra v al plasei, cuTribunal și Carte Funciară. Dezvoltare con nuă șiîn perioada interbelică, as el încât la începutulcelui de al doilea Război Mondial numărul locuito-rilor ajunge la 7000. Perioada interbelică a cons -tuit una dintre cele mai prospere perioade dinevoluția localității, atât din punct de vedere socio-cultural, cât și din punct de vedere economic,Marghita cunoscând un proces de diversificare șiintensificare a ac vităților industriale.

După tragediile aduse de cel de-al doilea RăzboiMondial, printre care pierderea aproape integralăa comunității evreieș , în 1947 se instaurează re-gimul comunist, iar Marghita devine centru deraion cu ins tuțiile aferente. Totodată, în aceastăperioadă se pun bazele industriei ușoare pentrucare localitatea va fi cunoscută mai târziu.

Harta 2: Municipiul Marghita, în context micro-regional

07

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

Marghita devine oraș în anul 1967, fiind a douaputere economică a județului Bihor după municipi-ul Oradea. Industrializarea masivă și descoperireazăcămintelor de petrol în zonă conduc la ocreștere exponențială a numărului locuitorilor,atrăgând o populație numeroasă din zone îndepăr-tate ale țării, și contribuie totodată la modificareavechii structuri a localității.

După 1989 economia orașului cunoaște fluctuațiisemnifica ve, informate de procesul de tranziție almarilor angajatori pe plan local. Așa cum detaliazăcapitolul privind baza economică locală, municipiulMarghita (statut dobândit în anul 2003) joacă unimportant rol la nivel microregional, în ciuda res-trângerii ac vității agenților economici din zonă.

Foto: Imagini aeriene de ansamblu ale municipiului Marghita

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A08 Evoluția mediului construit

Specific local. Datorită amplasării favorabile și statutu-lui de târg, Marghita a reprezentat un centru polarizatorpentru populația localităților învecinate încă dinainte dereforma agrară din 1945. As el, Calea Republicii, care re-prezintă astăzi principala axă Est-Vest a orașului, este ve-chea stradă comercială ce conducea către târg (astăzi PiațaIndependenței). Strada Nicolae Bălcescu era de asemeneastradă comercială, unde meșteșugarii își desfăceau marfa.Clădirea Primăriei păstrează memoria castelului barocCsáky, demolat în 1950 (clădirea primăriei păstrează planulîn formă de U și orientarea castelului). Judecătoria, con-struită în 1870-1871 în s l baroc, este de asemenea o clă-dire reprezenta vă a orașului.

Un aspect par cular al imaginii urbane a Marghitei constăîn amplasarea în lungul Căii Republicii, principala axă est-vest a orașului, a edificiilor de cult ale principalelor cultereligioase: Biserica Reformată, care este considerată și ceamai veche construcție din Marghita (Gal, 2007), CatedralaOrtodoxă, Catedrala Romano-Catolică (nouă) Sf. Margare-ta și Biserica Ortodoxă Cuvioasa Parascheva. Prin dimensi-unile și amplasarea lor, acestea domină axul central, ilus-trând totodată mul culturalitatea municipiului.

În urma interviurilor și vizitelor de studiu, la nivelul munici-piului Marghita au fost iden ficate 11 car ere, care, deșinu sunt recunoscute oficial/documentate la nivelul autori-

Figura 1: Principalele car ere din municipiul Marghita

09

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

tăților publice, fac parte din mentalul colec vși, în contextul prezentei strategii, ar puteaface obiectul unor intervenții urbane integra-te. Se poate observa că majoritatea zoneloriden ficate ca și car ere sunt zone de locuințecolec ve, iar numele lor derivă de cele maimulte ori din denumirea străzilor care le deli-mitează.

Orașul este dezvoltat după un model mono-centric, în jurul nucleului istoric. Zonele delocuințe colec ve sunt concentrate în cea maimare parte în zona centrală, în lungul axelorprincipale – străzile Calea Republicii și N. Băl-cescu. Zonele aferente micilor unități industri-ale și de depozitare sunt dezvoltate preponde-rent în partea de Sud-Sud-Vest, în lungul căiiferate, precum și în Nord-Est ( zona industrialădezafectată IMU-Întreprinderea de Mașini-Unelte. În municipiul Marghita nu fost necesa-ră până în acest moment o pla ormă industri-ală, având în vedere că în general sunt ac vefirme din industria ușoară.

Evoluția mediului construit. Cea maimare parte a dezvoltării urbane a Marghiteieste legată de dobândirea statutului de oraș,

în 1967, și de poli cile privind industrializareaaccentuată a României, din perioada comunis-tă. As el, după 1972 orașul a trecut printr-unproces accelerat de transformare, determinatde dezvoltarea diverselor ramuri industriale,precum și a dotărilor și facilităților menite sădeservească angajații (blocuri de locuințe, uni-tăți sanitare și de învățământ, magazine etc.).Totodată, descoperirea în zonă a zăcămintelorde petrol a condus la diversificarea economieilocale și la un nou aflux de locuitori.

As el, în anul 1997, la 30 de ani după dobân-direa statutului de oraș, Marghita înregistravalori puțin diferite față de cele de astăzi înceea ce privește numărul de locuințe și infras-tructura urbană, principala provocare ce arevenit administrației publice locale în ul miiani constând preponderent în mentenanța șimodernizarea acestora.

Numărul de autorizații de construire eliberateîn Marghita între 2005 și 2013 a înregistrat otendință ascendentă până în 2009, iar apoi,după o scădere semnifica vă între 2009 și2010, în 2013 a revenit la valori similare celordinainte de criza economică. Din interviuri șiîntâlnirile de lucru a reieșit că revenirea rapidă

Foto: Imagini istorice in arhiva primăriei—anii 1950-1970 (cinematograful, poșta)

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A10

pe o tendință ascendentă a construcțiilor sedatorează atât perspec velor deschise de tra-seul viitoarei autostrăzi A3, cât și inves țiilorîn construcția de noi locuințe făcute de popu-lația angajată temporar în afara țării.

Locuirea. În ceea ce privește construcția delocuințe, numărul acestora a crescut în ul mii15 ani cu aproxima v 15%, cel mai importantproiect în acest sens (căruia îi corespunde șicea mai mare parte a locuințelor nou construi-te) este construcția de locuințe des nate ne-rilor (sub 35 de ani), respec v blocuri dezvol-tate de Agenția Națională pentru Locuințe(ANL). As el, între 2003 și 2014 au fost date înfolosință 384 de apartamente, cea mai marecerere înregistrându-se pentru apartamentelede două camere. În august 2014, lista de aș-teptare pentru locuințele ANL cuprindea 10cereri pentru apartamente cu o cameră și 45de cereri pentru locuințe cu 2 camere.

În urma vizitelor de studiu și a consultării pu-blice a rezultat că stocul actual de locuințepentru neri este suficient, sa sfăcând cu suc-ces nevoile acestora. As el, chiar dacă lista deașteptare înregistrează în mod constant câte-va cereri, de obicei acestea sunt soluționate

Figura 2: Evoluția numărului autorizațiilor de construcție eliberate ăn perioada 2005-2013

Sursa: Primăria Marghita - Biroul Urbanism, Construcții, Amenajarea Teritoriului, Protecția Mediului, Cadastru Funciar,Achiziții

11

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

într-un interval scurt de mp (câteva luni),având învedere că apartamentele se eliberează la rândullor într-un ritm rela v constant. Este importantas el de remarcat succesul programului, mai alesîn contextul în care reținerea nerilor în localitatereprezintă o provocare importantă cu care se con-fruntă administrația publică locală.

Locuințele pentru neri sunt concentrate pe Stră-zile Progresului, Eroilor și Pandurilor, ceea ce pre-supune necesități specifice în ceea ce privește dez-voltarea urbană și asigurarea de dotări și serviciipublice. Dacă locuințele de pe străzile Progresuluiși Eroilor se află în proximitatea zonei centrale,având acces facil la servicii de sănătate, de educa-ție, spații publice, comerț și alimentație publicăetc., car erul ANL de pe Strada Pandurilor estepoziționat periferic, fiind necesară diversificareainfrastructurii urbane și a serviciilor de proximitatenecesare nerilor, și, în mod special, familiilor -nere.

Pe de altă parte, în mp ce programul pentru locu-ințe des nate nerilor poate fi considerat un suc-ces, domeniul locuințelor sociale necesită inter-venții urgente. În plus, în cadrul consultărilor pu-blice a reieșit că acest palier trebuie abordat cuprioritate de către autoritățile publice locale. În

Figura 3: Tipologia apartamentelor dinblocurile ANL date în folosință între2003 și 2014

Sursa: Situație blocuri ANL Marghita 2014

Figura 4: Car erele de locuințe ANL dinMarghita

Sursa: prelucrare consultant pe baza Situației blocurilorANL Marghita 2014, Primăria Marghita

Foto: Locuințe sociale în municipiul Marghita

Foto: Spațiile publice amenajate prin PIDU

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A12

prezent, în municipiul Marghita se înregistrea-ză un număr de 66 de imobile cu rol de locuin-țe sociale, situația acestora fiind constantă înul mii ani. Din vizitele pe teren și din consultă-rile publice a rezultat că nu atât numărul locu-ințelor sociale (deși acestea sunt într-adevărinsuficiente) reprezintă cea mai stringentă pro-blemă, cât starea precară, la limita locuibilității,a acestora și lipsa dotărilor edilitare aferente.Responsabilitatea pentru starea precară a zo-nelor cu locuințe sociale este împărțită. În ceeace privește reparațiile capitale ale locuințelor,aceastea revin administrației publice locale, încalitate de proprietar. Pe de altă parte, întreți-nerea deficitară a locuințelor și lipsa dotăriloredilitare cade sub răspunderea locuitorilor.Aceș a, din cauza posibilităților financiare limi-tate , nu și-au permis plata lunară a alimentăriicu apă, curent electric etc., as el încât furniza-rea acestora a fost întreruptă. Mai mult, inter-viurile efectuate pe teren au surprins faptul căexistă un grad de dependență ridicat- mai alesla nivel de percepție- între persoanele vulnera-bile ce locuiesc în aceste zone și administrațiapublică locală. Rezidenții nu sunt în generaldispuși să investească în întreținerea și repara-

țiile locuințelor, așteptând suport din parteamunicipalității.

Locuințele sociale sunt concentrate pe străzileTudor Vladimirescu (42 familii), Brândușei (15familii), 1 Decembrie (16 familii), această con-centrare având relevanță atât din punct de ve-dere al integrării sociale a locuitorilor și par ci-pării acestora la viața comunității, cât și dinpunct de vedere al accesului la servicii și infras-tructură urbană. În mp ce locuințele de pestrada 1 Decembrie sunt bine racordate la țe-sutul urban, locuitorii având acces facil la dotă-rile și serviciile din zona centrală a orașului,zonele cu locuințe sociale de pe străzile Brân-dușei și Tudor Vladimirescu sunt rela v izolate,lipsindu-le dotările aferente locuirii și totodatăavând o accesibilitate deficitară, ceea ce contri-buie și mai mult la segregarea socială a locuito-rilor.

Spațiul public. Suprafața totală a spațiilorverzi din Marghita este de cca. 280.000 mp,acesteia corespunzându-i o valoare de 17,75mp spațiu verde/ cap de locuitor, sub normaeuropeană de 26 mp/ cap de locuitor. Se es -mează însă că această valoare va crește în anii

următori, având în vedere proiectele curenteale administrației locale cu privire la ameliora-rea calității spațiului public.

Până în prezent, prin intermediul proiecteloraferente planului integrat de dezvoltare urba-nă (PIDU) al municipiului Marghita (2009) s-auamenajat cinci spații publice cu o suprafațătotală de 25878 mp: scuarul din intersecția Str.I. L. Caragiale cu Calea Republicii, parcul dinPiața Eroilor, scuarul din zona „Piața Mica”, str.Garoafei, scuarul din zona „Sala de lupte”, Ca-lea Republicii și spațiul de joacă și de recreeredin zona ansamblului rezidențial ANL.

În ciuda intervențiilor recente și preocupăriiconstante a municipalității pentru amenajareaspațiului public, se înregistrează în mod repetatacte de vandalism si deteriorarea domeniuluipublic (de exemplu deteriorarea mobilieruluiurban) din partea membrilor comunității. Acestfapt reclamă intervenții ale municipalității pen-tru responsabilizarea și implicarea comunității,pe de-o parte, și pentru creșterea calității ame-najărilor și adaptarea acestora la nevoile u li-zatorilor, pe de altă parte.

13

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

EPerspec ve privind dezvoltarea me-diului construit. Planul Urbanis c General(PUG) cons tuie cadrul legal pentru realizareaprogramelor și acțiunilor de dezvoltare urbană,cuprinzând analiza, reglementările și Regula-mentul Local de Urbanism pentru întreg terito-riul administra v al localității, atât din intravi-lan, cât și din extravilan. Întrucât PUG cuprindedeopotrivă reglementări pe termen scurt șireglementări pe termen mediu și lung, acesteadin urmă referindu-se la evoluția în perspec văa localității, direcțiile de dezvoltare funcționalăîn teritoriu și traseele coridoarelor de circulațieși de echiparea teritoriului, asigurarea actuali-tății prevederilor acestuia este deosebit de im-portantă. Planul Urbanis c General (PUG) almunicipiului Marghita datează din anul 2000,iar valabilitatea sa a fost prelungită prin HCLNr. 5/ 30.01.2013. În condițiile în care terme-nul de valabilitate al PUG conform legii este de10 ani, cu posibilitatea de a fi prelungit cu ma-xim 5 ani, nu numai că prevederile PUG Mar-ghita nu mai sunt actuale din punct de vedereal perspec velor de dezvoltare urbană, ci actu-alizarea acestuia trebuie să cons tuie o priori-tate pentru municipalitate.

Din consultările publice și din analiza oportuni-tăților locale de dezvoltare rezultă următoareleperspec ve de dezvoltare ale mediului con-struit:

(1) ex nderea zonei centrale (prevăzută prinPUG),

(2) configurarea unui centru de agrement înzona ștrandului public,

(3) creșterea calității mediului urban în car ereprin intervenții la nivelul spațiului public(trotuare, spații verzi etc.),

(4) regenerarea urbană a zonei industrialedezafectate (IMU) și a fostei garnizoane.

Zonele cele mai dinamice din punct de vedereal dezvoltării fondului construit sunt zona cen-trală și cea de Nord și Nord-Est a orașului. Pede altă parte, lipsa rezervelor de teren pentrudezvoltare semnalată de către municipalitatereclamă necesitatea unei poli ci funciare loca-le și cooperare cu UAT-urile învecinate, care săvizeze atragerea de inves ții și crearea deoportunități pentru dezvoltarea urbană pe ter-men lung.

Foto: Parohia romano-catolică

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A14 Comunitatea locală

Capital uman. Municipiul Marghitaconcentrează aproxima v 3% din populațiatotală a județului Bihor, situându-se pe locultrei din punctul de vedere al numărului delocuitori, după municipiile Oradea și Salonta. În2013, populația totală a municipiului- ceinclude și două sate aparținătoare, Cheț șiGhenetea- înregistra 16602 de rezidenți,valoare aflată în scădere con nuă în ul miiani. De al el, tendința descrescătoare anumărului de rezidenți caracterizează întregjudețul și comunele învecinate, fenomenparțial explicat de restructurarea economică azonei post-1990. Deși municipiul Marghita aavut o bază economică mai diversificată înperioada comunistă și în primii ani ai decadeide după 1990, mai ales față de centrele urbanemono-industriale precum Ștei sau Nucet,închiderea mai multor ramuri de ac vitate adeterminat un fenomen natural de migrație.

Concentrația de populație indică și importanțarela vă pe care municipiul o are pentru zonade proximitate. Tabelul 1 detaliază dinamicademografică a localităților aflate în vecinătateaMarghitei, localități ce formal se află și în

asociația „Zona Marghita”, asociere ce arputea facilita cooperarea ins tuțională întreconsiliile locale membre. Interviurile cu actoriilocali (agenți economici, reprezentanți aispitalului municipal, ins tuțiilor de învățământ- vezi anexa 1) au confirmat un bazin real debeneficiari direcți de aproxima v 30 000 depersoane, în general rezidenți ai comunelorînvecinate.

Localitate Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2013 1992/2013Județul Bihor 638560 603143 592242 589500 -8%

Municipiul Oradea 220361 210010 204358 201983 -8%Municipiul Marghita 18980 17680 16919 16602 -13%

Abram 3443 3373 3106 3078 -11%Abrămuț 2820 3055 3086 3128 11%

Balc 3767 3712 3451 3408 -10%Boianu Mare 1558 1467 1371 1356 -13%

Chișlaz 3549 3408 3204 3165 -11%Derna 3574 3059 2664 2592 -27%

Popeș 9410 8677 7943 7872 -16%Sârbi 3543 2923 2622 2533 -29%

Spinuș 1593 1297 1182 1172 -26%Suplacu de Barcău 4875 4646 4396 4380 -10%

Tăuteu 4328 4445 4530 4496 4%Viișoara 1394 1412 1356 1323 -5%

Sursa: Ins tutul Național de Sta s că, 2013. Baza de dateTEMPO, Bucureș : Ins tutul Național de Sta s că.

Sursa: Ins tutul Național de Sta s că, 2013. Baza de date TEMPO, Bucureș : Ins tutul Național de Sta s că.

Figura 5: Piramida vârstelor pentru municipiulMarghita, 2013

Tabel 1: Evoluția populației în județul Bihor

15

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

Din punct de vedere al compoziției etnice,locuitorii municipiului Marghita suntromâni (7789 de persoane) și maghiari(6349 de persoane), la recensământul din2011 fiind înregistrați și 879 de persoanede etnie romă, dar și alte 663 depersoane pentru care informația esteindisponibilă. Vizitele și interviurilor delucru au confirmat prezența compactă apersoanelor de etnie romă în anumitezone din municipiu – în special pe stradaBrândușei, strada Tudor Vladimirescu și însatul Cheț.

Conform datelor recenzate în 2011 cuprivire la apartenența religioasă,majoritatea locuitorilor este de religieortodoxă, fiind înregistrate și 4368 depersoane de religie reformată, 2004 depersoane de religie romano-catolică, 600de religie pen costală, 718 greco-catolici,451 bap ș , 42 adven ș de ziua așaptea, 7 musulmani, 7 unitarieni, 22 deMartori ai lui Iehova, 7 creș ni dupăEvanghelie și 692 cu religii nedeclarate.

Sursa: Ins tutul Național de Sta s că, 2011. Recensământul populației și allocuințelor, Bucureș : Ins tutul Național de Sta s că.

Figura 6: Compoziția etnică în municipiul Marghita, 2011

Figura 7: Compoziția religioasă în municipiul Marghita, 2011

Foto: Biserica reformată

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A16

Tabelul 2: Topul sectoarelor economice de ac vitate, după cifra de afaceri din 2011

Baza economicăProfil economic. Municipiul Marghita areun profil economic axat pe sectorul industrialși cel al serviciilor. Sectorul primar este aproa-pe inexistent în prezent, fapt ce marchează oschimbare semnifica vă față de situația anilor1990, când aproxima v 16,24% din populațiaMarghitei era angrenată în agricultură și silvi-cultură. De al el, având în vedere caracterulurban al localității ce nu favorizează neapăratac vitățile agricole sau silvice, precum și isto-ricul economic de localizare a industriei ușoa-re în arealul Marghitei începând cu anii 1970,această dinamică nu este surprinzătoare.

Dinamica antreprenorială și princi-palele sectoare economice. Municipiulse remarcă prin industria tex lă și de îmbrăcă-minte, care, la nivelul anului 2011 reprezentaaproxima v 27% din cifra de afaceri totalăgenerată de agenții economici înregistrați du-pă sediul social în Marghita și concentra 62%din salariați (1292 de persoane). Intensiv dinpunct de vedere al resurselor umane angrena-te, acest domeniu economic s-a dezvoltat prinînființarea întreprinderii de confecții și între-prinderii de încălțăminte Bihoreana în perioa-

Sursa: Direcția Județeană de Sta s că Bihor, 1992-2014. Fișa localității, Oradea: Ins tutul Național de Sta s că.

Sursa: Agenția Națională de Administrare Fiscală, 2013. Date sta s ce despre agenții economici, Bucureș : s.n.

Figura 8: Evoluția profilului economic al municipiului Marghita, 1992-2011

Sectoare Cifra de afaceri, lei Număr de salariați

2008 2011 2008 2011Servicii 204397695 200041863 1274 1292Industria tex lă și a îmbrăcăminții 66983013 99588727 3036 2831Alte industrii și construcție 49625390 60403329 571 290Industria mobilei, lemnului și a produselor dinlemn 4383871 7117412 74 107Turism 5610351 4520816 117 110Industria alimentară, a băuturilor și tutunului 7642940 4484277 65 33

17

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

da comunistă, fapt ce a facilitat formarea uneiforțe de muncă specializate. Din păcate, acestbazin de forță de muncă lucrează în generalpentru firme locale ce operează în sistem lohn,acoperind procese tehnologice cu valoare adă-ugată scăzută, precum producția, și nu designulsau comercializarea directă la scară internațio-nală. Deși vechile coopera ve din acest sector(Bihoreana, Marconf) au reușit să facă tranzițiacătre economia de piață, fiind și în prezent ac-

ve pe plan local, ele nu au reușit să își diversi-fice cu succes serviciile oferite. Pe lângă ac vi-tatea fostelor coopera ve, o serie de alte firmese remarcă în acest domeniu- Valen ImpexSRL, Orion Shoes SRL, Bello o Impex SRL, Gi-maco SRL. În mare parte, toți aceș agențieconomici își bazează ac vitatea tot pe pro-ducția în sistem lohn, însă există încercări pen-tru dezvoltarea unor linii proprii de producție șidesfacere.

Industria mobilei, lemnului și a produselor dinlemn concentra la nivelul anului 2011 aproxi-ma v 2% din cifra de afaceri totală și 107 sala-riați. Față de 2008 se remarcă o creștere a nu-mărului de salariați antrenați în acest domeniucu 66 de persoane, cât și o apreciere a cifrei deafaceri generate (Kikol SRL, Marmob SRL). Deobservat însă că agenții economici din aceastăramură de ac vitate și-au restrâns ac vitateafață de anul 2008, industria lemnului și a pro-duselor de lemn aproape dispărând.

De asemenea, și alte ramuri industriale au cu-noscut o dinamică semnifica vă în ul meledouă decade. Întreprinderea de mașini unelte

(IMU) și fabrica de piese de schimb auto, am-bele ins tuții robuste în perioada comunistă,

și-au redus aproape în totalitate ac vitatea (înprezent, funcționează doar mici firme desprin-se treptat în cursul anilor 1990 din IMU). Înschimb, industria construcțiilor cunoaște oapreciere în perioada 2008-2011, de 38% a ci-frei de afaceri, dar și o descreștere a număruluide angajați, de la 375 de persoane în 2008 la227 de persoane în 2011. În anul 2012, Mar-const SRL înregistra 150 de salariați și era firma

Figura 9: Evoluția cifrei de afaceri 2008-2011, selecție domenii de ac vitate

Sursa: Agenția Națională de Administrare Fiscală, 2013. Date sta s ce despre agenții economici, Bucureș : s.n.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A18

cu cea mai mare cifră de afaceri din Marghita(Listă Firme, 2012).

Mai mult, în zona de nord a județului Bihor aufost depistate importante zăcăminte de petrol,fapt ce a condus la dezvoltarea domeniuluipetrolier începând cu anii 1970. În prezent,firma OMV-Petrom S.A. operează în principalîn arealul aflat în proximitatea comunei Supla-cul de Barcău, dar are și operațiuni de exploa-tare pe raza municipiului Marghita. Din infor-mațiile obținute în urma interviurilor de lucru,în operațiunile desfășurate în municipiul Mar-ghita sunt în prezent angajate 215 persoane,iar numărul angajaților va rămâne constant.

La nivelul anului 2011, sectorul terțiar genera53,83% din cifra de afaceri și antrena 28,38%din forța de muncă angajată. O bună parte dinaceste valori se datorează ac vităților asociatecomerțului cu ridicata și amănuntul, fapt ceindică nivelul consumului local, de așteptat încadrul unei localități urbane ce concentrează opopulație mai numeroasă față de localitățiledin jur. De asemenea, domeniul transporturilorterestre și depozitare (Transmar S.A., CorunServ Impex SRL etc.) a cunoscut în perioada

analizată o creștere cu 50% a personalului an-gajat ( 281 de salariați în 2011).

De asemenea, în proximitatea municipiului seprac că diverse ac vități agricole, fie prin in-termediul celor trei composesorate (PădureaVerde, Stejarul Cheț și Ghenetea) sau a unoragenți economici importanți ac vi în întreagazonă de nord a țării, precum Van Den HeerikAgricole SRL sau Vestagrar SRL. Se remarcă dinnou potențialul pe care municipiul îl are în cali-tate de centru microregional, capabil să con-

centreze producția agricolă dintr-un areal des-tul de larg. De al el, vizitele pe teren au rele-vat necesitatea unei infrastructuri specifice înacest sens, de la modernizarea piețelor exis-tente și până la amenajarea unui parc agro(centru de depozitare, colectare și posibilitățide stocare, inclusiv cameră frigorifică).

În general, municipiul Marghita se confruntăcu o reducere a bazei sale economice locale,atât în termeni absoluți, după numărul actori-lor locali, domeniilor de ac vitate și volumelor

Figura 10: Evoluție rata șomajului, 2008-2014

Sursa: Ins tutul Național de Sta s că, 2014. Baza de date TEMPO, Bucureș : Ins tutul Național de Sta s că.

19

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

generate, cât și în termeni rela vi, din punctulde vedere al rolului jucat de întreprinderile mij-locii și mari. Economic, orașul, ulterior municipi-ul Marghita, s-a dezvoltat de pe urma localizăriiunor mari întreprinderi în perioada pre-decembristă. Tranziția către economia de piațăși schimbările structurale cu care s-a confruntatRomânia, au schimbat semnifica v mediul an-treprenorial local, în prezent dominat de între-prinderi mici și mijlocii. În ciuda acestor schim-bări semnifica ve, nu există nici o structură desprijin pentru afaceri sau de încurajare și consili-ere pentru firmele debutante.

Pe lângă dinamica descrisă privind numărul desalariați în diferitele sectoare de ac vitate pre-zente în mediul economic local, este importantde remarcat rolul pe care municipiul Marghita îlare pentru întreaga zonă de proximitate. Intervi-urile cu agenții economici au confirmat faptul căo bună parte dintre angajați provin din comune-le învecinate. Mai mult, majoritatea agențiloreconomici oferă servicii de transport pentru an-gajați, rutele acoperind un areal de aproxima v30 de kilometri în jurul municipiului.

Rata șomajului la nivelul municipiului Marghitaîn luna iunie 2014 era rela v scăzută, de 1,8%,

Localitate Populația stabilă 18-62 ani Număr șomeri Ponderea șomerilor (%)2010 2014 iunie 2010 iunie

2014iunie 2010 iunie 2014

MunicipiulMarghita

11553 11425 608 206 5,26% 1,80%

Abram 1856 1853 137 108 7,38% 5,83%Abrămuț 1857 1877 185 97 9,96% 5,17%

Balc 1988 1996 152 143 7,65% 7,16%Boianu Mare 806 795 38 17 4,71% 2,14%

Chișlaz 1923 1924 97 60 5,04% 3,12%Derna 1575 1554 101 17 6,41% 1,09%

Popeș 5147 5135 250 91 4,86% 1,77%Sârbi 1879 1894 46 24 2,45% 1,27%

Spinuș 660 654 35 25 5,30% 3,82%Suplacu de

Barcău2778 2775 236 130 8,50% 4,68%

Tăuteu 2708 2717 143 85 5,28% 3,13%Viișoara 800 797 40 9 5,00% 1,13%

Tabelul 3: Evoluția populației si a șomajului

Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, 2014. Date sta s ce despre localitățile din județul Bi-hor, Oradea: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor.

Foto: Ac vități economice din arealul Marghita

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A20

în mp ce județul Bihor înregistra un prag de3,3% , iar nivelul național se situa la 4,9%.Sunt importante însă de remarcat limitărilemetodologice ale acestui indicator, precum șirezultatele ul mei burse a locurilor de muncăorganizate de Agenția Județeană pentru Ocu-parea Forței de Muncă Bihor (AJOFM). As el,majoritatea locurilor de muncă puse la dispo-ziție sunt de muncitor necalificat în industriaconfecțiilor (174 de posturi din totalul de350), post ce rareori se ocupă în totalitate.Atrac vitatea redusă pentru această calificareeste cauzată de nivelul salarial scăzut (salariulminim pe economie), precum și lipsa perspec-

velor de avansare. De al el, organizareaindustriei ușoare din zonă în sistem de p lohnse bazează pe disponibilitatea unui bazin deforță de muncă ie in si rela v bine pregă tsau ușor de instruit. În măsura în care salariilescăzute prac cate în zonă reprezintă rațiuneaprincipală de localizare pentru diferite firme,retenția de talent (capital uman), cât și de in-ves ții strategice se va dovedi anevoioasă.

De asemenea, capacitatea de absorbție pepiața muncii a noilor absolvenți depinde de

Figura 11: Proporția cifrei de afaceri pentru principalele sectoare de ac vitate în mediul de afacerial municipiului Marghita pentru anul 2011

Sursa: Agenția Națională de Administrare Fiscală, 2013. Date sta s ce despre agenții economici, Bucureș : s.n.

Figura 12: Absolvenți promoția 2013 din municipiul Marghita beneficiari ai ajutorului de șomaj,după forma de învățământ

Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, 2014. Date sta s ce despre localitățile dinjudețul Bihor, Oradea: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor.

21

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

Mobilitate și accesibilitateforma de învățământ urmată. În 2013, con-form datelor furnizate de AJOFM, absolvențiide liceu teore c și-au găsit cel mai greu un locde muncă, iar cel mai ușor au putut fi încadra-te persoanelor cu studii profesionale.

Infrastructura ru eră. Municipiul Mar-ghita este situat în partea de Nord Est a jude-țului Bihor, față de municipiul Oradea la o dis-tanță ru eră de 57km pe relația DN19E(Marghita – Chiraleu – Biharia), DN19/E671(Biharia – Oradea), respec v 62km pe relațiaDN19B (Marghita – Săcuieni) și DN19/E671(Săcuieni – Oradea). Poziționarea pe DN19Boferă conec vitate către granița cu Ungaria laaproxima v 30km. DN 19B este în administra-rea Direcției regionale de Drumuri Poduri Clujpe sectoarele de drum de la km 0+000 -18+000 si km 21+143 - 56+000. Porțiunea cu-prinsă între km 18+000 -21+143 este în admi-nistrarea Municipiul Marghita în rang de stra-dă urbană (porțiune aflată în interiorul orașu-lui).

Volumele de trafic înregistrate pe DN19B con-duc la poluare fonică și deteriorare con nuă a

sectorului de drum din intravilanul municipiu-lui (inclusiv a clădirilor de locuințe), în specialdatorită traficului greu provenit din ac vitățilede exploatare a resurselor de hidrocarburi dinsubteran. Pentru a iden fica principalele cau-ze ce conduc la deteriorarea acestei artere s-au analizat volumele traficului de tranzit gene-rate de DN19. În analiză s-au folosit datelerecensămintelor generale de circulație realiza-te de către Centrul de Studii Tehnice Ru ere șiInforma că - CESTRIN, din cadrul CompanieiNaționale de Autostrăzi și Drumuri Naționaledin România – CNADR. Recensămintele gene-rale de circulație se efectuează din 5 în 5 ani șipentru aceasta s-au folosit valorile anului2010 (ul mul recensământ disponibil). Poziții-le kilometrice analizate sunt reprezentate depunctele de intrare în municipiu.

Nivelul de serviciu reprezintă o es mare can -ta vă a condițiilor operaționale de desfășura-re ale traficului, exprimate prin viteza de cir-culație, durata deplasării, confortul și siguran-ța circulației. În prac că, se u lizează 6 nive-luri de serviciu notate cu litere de la A la F. Dinanaliza fluxurilor de trafic, pentru cele douăsectoare recenzate, a rezultat faptul că nivelul

Foto: Infrastructura intra-urbană—stradă șialee în parc

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A22

de serviciu se înscrie în categoria C pentru dru-muri cu 2 benzi, flux stabil și viteze corespunză-toare debitelor maxime de serviciu medii cu mul-te restricții. Principala cauză a acestui rezultat estarea de degradare accentuată a părții carosabi-le.

Un proiect de infrastructură majoră cu impactsemnifica v asupra accesibilității municipiuluiMarghita este realizarea șoselei de centură șiconectarea cu autostrada Brașov - punctul defron eră de la Borș. As el, Marghita se află situ-ată la numai 20 km de propunerea pentru viitoa-rea autostradă Brașov-Borș-Budapesta care valega centrul Europei de Marea Neagră, ceea cedeschide noi perspec ve pentru economia și tu-rismul din zonă, având de asemenea în vederepotențialul balnear al localității. Conform Com-paniei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Națio-nale stadiul fizic al secțiunii 3C (Suplacu de Bar-cău - Borș) în lungime de 64.5km este de aproxi-ma v 52% cu termen de finalizare în curs de ne-gociere datorită modificării contractuale dintrebeneficiar, proiectant, constructor și consultant.Este de așteptat ca această autostradă să gene-reze un impact major în fluidizarea traficului îninteriorul municipiului și, de asemenea, să repre-

Elemente ca-racteris ce

Nivelul de serviciuA B C D E F

Condiții asigura-te scurgerii flu-xului de trafic

Flux liber Fux stabil Flux stabil Flux apropi-at de insta-bilitate

Flux insta-bil

Flux forțat

Debite de servi-ciu (veh. Etalon/oră)

Mici Medii Mari Mari cu fluc-tuații consi-derabile1800

Capacita-tea 2800

Sub capa-citate

Viteze cores-punzătoare de-bitelor maximede serviciu

Mari Mari, dar peanumite sec-toare cu res-tricții datora-te circulației

Medii cumulte res-tricții dato-rate circu-lației

Viteze mediicu fluctuațiimari

Scăzute Foartescăzute

Libertate demanevră a con-ducătorilor auto

Completă Aproape de-plină

Parțial limi-tată decirculație

Mică, limita-tă de circu-lație

Aproapenulă

Nulă

Confortul depla-sării

Foartebun

Bun Mediu Suficient Insuficient Conges etrafic

Punct recenzat Vehicule eta-lon (MZA)

Starea tehnicăa drumului

Nivel deserviciu

Limită Oraș Marghita (Spre Săcuieni) 2,603 rea CLimită Oraș Marghita (Spre Suplacu de Barcău) rea C

Tabel 4 Elementele caracteris ce aferente nivelului de serviciu al drumurilor

Sursa: AND-584-2012 “Norma vul pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct devedere al capacității portante și al capacității de circulație”; PD-189-2000 – “Norma v pentru determinarea capacitățiide circulație a drumurilor publice și Highway Capacity Manual (HCM )

Tabel 5 Media zilnică anuală recenzată raportată la nivelul de serviciu al sectoarelor de drumnaționale

23

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

zinte un progres important în conec vitatea mu-nicipiului de alte localități din țară. Inexistențaunei șosele de centură face ca traficul de tranzitsă treacă prin oraș, traversându-l prin zona cen-trală, și contribuind as el major la starea proastăa drumurilor. Totuși, redirecționarea anumitorcategorii de vehicule către șoseaua de centurăpoate conduce pe viitor la modificarea caracteru-lui de origine-des nație a municipiului. As el ve-hiculele personale deși nu o sa aibă interdicție dea traversa municipiul, în contextul parcurgeriiunei distanțe mai scăzute și efectuării unui mpde parcurs mai scăzut vor evita intrare în oraș șiulterior potențialele opriri. Acest lucru poate con-duce în unele cazuri la scăderea atragerii par ci-panților la trafic către zonele de agrement.

Referitor la poziționarea față de infrastructura detransport aerian, municipiul Marghita este situatcel mai aproape de Aeroportul Internațional Ora-dea, cu acces folosind infrastructura de drumurinaționale. Calea ferată leagă Marghita de Săcu-ieni (de unde se poate ajunge apoi la Oradea) șide Șimleul Silvaniei, prin intermediul trenurilorregionale.

Din punct de vedere al infrastructurii de drumurijudețene, suprafața administra vă a municipiului

Figura 13: Izocrone distanță mp calculate la intervalul orar 0:00 – 24:00 u lizând vehicule etalon(punct origine – sediul Primăriei Marghita)

Sursă: Prelucrare API h p://isoscope.mar nvonlupin.de folosind valori medii de trafic, referință august 2014

Izocrona reprezentată arată distanța maximă ce poate fi parcursă folosind un vehicul convenționalpornind din punctul de origine pe durata medie de călătorie iden ficată. Aceste izocrone sunt re-prezentate sub formă de suprafață, stra ficate și compuse din 24 de elemente, fiecare re-prezentând o oră din zi, maximul de distanță fiind cel mai vizibil.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A24

Marghita (ce include și extravilanul localității)este străbătută de 43.6km de drum județeanacoperit cu îmbrăcăminți ru ere din asfalt pbeton, defalcate în: DJ190F (declasificat din DC111): direcția DN

19B - Abrămuț - Sânlazăr - DJ 191 DJ191F: direcția Marghita - Buduslău - Oto-

mani - DN19 DJ191: direcția Marghita – Tășnad

Aceste sectoare de drum sunt administrate deConsiliul Județean Bihor, excepție făcând porți-

unile din intravilanul municipiului Marghita ceau rang de străzi. Din totalul lungimilor drumu-rilor județene, aproxima v 21,2km au o starede viabilitate bună datorată în principal lucrări-lor de modernizare și reabilitare realizate înintervalul 2009-2012, din care amin m: DJ190F - de la km 4+200 la km 9+600 au fost

executate lucrări de modernizare, care aufost terminate in anul 2012

DJ191F - de la km 1+900 la km 15+680 aufost executate lucrări de reabilitare, care aufost terminate in anul 2009.

Foto: Infrastructura stradală

Foto: Infrastructura stradală, zona deblocuri

Harta 3: Municipiul Marghita, în contextul poziționării față de Autostrada Tansilvania

25

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

Pe segmentul de drum județean 191, cu o sta-re de viabilitate rea, cel mai degradat din cele3, de la km 41+751 la km 69+14,85 se vor exe-cuta lucrări de modernizare începând cu anul2014, cu finanțare din Programul OperaționalRegional 2007-2013.

Transportul pe străzile din interiorul municipi-ului este asigurat folosind drumurile publicecu rang de străzi urbane ce însumează o lungi-me totală de 52km. La această valorare seadaugă aproxima v 16km de străzi, de pe su-prafața celor două sate aparținătoare. La nive-lul anului 2012 erau modernizați 29km con-form Direcției Județene de Sta s că Bihor –Fișa localității, valoare care nu se reflectă înurma vizitelor din teren. Străzile au în principalprofile transversale cu două benzi de circulațiecu lățimi între 5 și 9m.

Lucrările realizate în ul mii 5 ani constau înlucrări de p refacere covor asfal c și plom-bări punctuale. De importanță este proiectulfinalizat de „reabilitare a străzilor din zona denord a municipiului Marghita”, finanțat prinPOR Axa 1 și cofinanțare din bugetul local,străzi pe care s-au finalizat anterior lucrărilede apă și canalizare etapa I (Bethlen Gábor ,

Kazinczy Ferenc, Kölcsey Ferenc, Petőfi Sán-dor, Avram Iancu, Trandafirilor, Progresului,Lăcrămioarelor, Unirii I și II, Tudor Vladimires-cu, Bucegi, Dornei, Plopilor, Bartók Béla, LiviuRebreanu, Oașului și Izvorului).

Sunt necesare în con nuare intervenții capita-le la rețeaua ru eră prin lucrări de reabilitaresau modernizare ce trebuie efectuate obliga-toriu după finalizarea lucrărilor la rețeaua dedistribuție a apei potabile și colectare apeloruzate din etapa II și III. Lucrările de moderniza-re trebuie de asemenea să includă și trotuare-le și bordurile, pentru a crește mobilitatea pie-tonală și accesibilitatea pentru persoane cudeficiente de deplasare sau a cărucioarelor.Din punct de vedere al priori zării lucrărilor deintervenții, trebuie luate în calcul străzile dinzona centrală, lărgirea și modernizarea drumu-lui spre Cheț și drumurile cu îmbrăcăminte dinbalast. De asemenea, ar trebui vizate străziledintre blocuri ( de exemplu strada Crinului) cenecesită lucrări de reabilitare.

Analizând starea carosabilului DN 25, a dru-murilor județene și a celor lor de interes local,capacitățile de trafic, dar și valorile medii decirculație, se poate concluziona că din centrul

orașului până în zona periferică a acestuia du-rata medie de călătorie este de aproxima v 10minute folosind un vehicul convențional. Pen-tru a se obține această valoare medie s-au eli-minat vârfurile de circulație datorate traficuluigreu de pe drumul național ce tranzitează ora-șul.

La data realizării prezentei analize, nu se efec-tuează transportul public local de persoane îninteriorul municipiului. Transportul cetățenilorîn interiorul orașului se realizează folosind so-luțiile private de transport de p taxi, mașinilepersonale sau velo.

Deplasarea cetățenilor către localitățile înveci-nate din municipiu și către cele două sateaparținătoare se realizează folosind serviciulde transport public județean. Transportul decălători pe drumurile județene este asiguratde operatori intrajudețeni conform traseeloratribuite și incluse în „programul județean detransport persoane prin curse regulate aferentperioadei 2014-2019”. Acestea sunt scoase lalicitație la interval de 5 ani și cuprind la mo-mentul elaborării prezentului document urmă-toarele trasee sau grupe de trasee:

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A26

operatorul de transport SC Transderna SRL pegrupa de trasee 001 > Oradea – Derna; Ora-dea- Spinuș – Marghita; Oradea – Spinuș; Voi-vozi (Popeș ) – Oradea;

operatorul de transport SC Romsorelia SRL pegrupa de trasee grupa de trasee 002 > Oradea- Borșa; Oradea- Săbolciu; grupa de trasee012 > Dijir – Marghita; Almașu Mare – Mar-ghita;grupa de trasee 014 > Cuzap – Oradea;Budoi – Oradea; grupa de trasee 017 > Bucu-roaia – Oradea; Oradea – Sântelec; traseul040 Boianu Mare – Marghita; taseul 153 Ho-tar – Oradea; traseul 158 Aleșd – Fâșca; trase-ul 062 Marghita – Făncica

operatorul de transport SC Tur Cento Transpe grupa de trasee 009 > Oradea – Marghita;Marghita – Oradea

operatorul de transport SC Catamad SRL pegrupa de trasee 010 > Voivozi – Marghita;Sacalasău – Marghita; Vărzari –Marghita;

operatorul de transport SC Pavel Trans SRLpe traseul 036 Borumblaca – Marghita;

operatorul de transport SC Arpilaci SRL petraseul 037 Cubulcut – Marghita.

În concluzie, suprapunând rețeaua de drumurinaționale, județene și de interes local cu rețeaua

Harta 4: Trasee de autobuz din Marghita

27

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

Infrastructură și servicii publicede transport județean se observă o accesibili-tate ridicată către și dinspre Marghita. Dinpunct de vedere al amplasării stațiilor de îm-barcare/debarcare se observă o localizare faci-lă a cetățenilor pe axele diagonale ale orașului(SE – SV și SV – NV). O accesibilitate redusă oau locuitorii situați în zona de locuințe P, P+1 amunicipiului ce necesită un transfer inițial că-tre centru. Stațiile din interiorul orașului suntîn sarcina consiliului local de a fi amenajate șisunt organizate cu resurse minime. În acestecondiții este necesară realizarea unei autogărilocale ce poate concentra punctele de plecare,intermediare și finale, aferente transportatori-lor județeni și naționali.

Rețele de infrastructură edilitare

Rețelele de infrastructură edilitară reprezintăun necesar obligatoriu în dezvoltarea municipi-ului și în asigurarea unui nivel de calitate alvieți peste media regiunii. În urma analizei da-telor DJS Bihor și a vizitei din teren se observăcă din cele 6.651 de locuințe existente, majori-tatea imobilelor beneficiază de toate u litățilede bază: apă curentă, canalizare, electricitate,gaz metan și telecomunicații. Organizarea,funcționarea și ges onarea serviciilor publice

de alimentare cu apă, canalizare, respec v sa-lubrizare se realizează prin ges une directă decătre Serviciul Public de Alimentare cu Apă,Canalizare și Salubrizare Marghita (SPAACSMarghita). Aprobarea înființării serviciului s-arealizat prin HCL nr. 67 din 9 decembrie 2008prin care acesta a devenit serviciu public deinteres local cu personalitate juridică ce funcți-onează sub autoritatea Consiliului Local Mar-ghita.

Alimentare cu apă și colectare apeuzate. Marghita beneficiază de un sistemcentralizat de furnizare a apei potabile, pre-cum și de colectare și epurare a apei uzate.Distribuția apei potabile se realizează prin in-termediul unei rețele de 35,5km, având ca be-neficiari aproxima v 13800 locuitori, la nivelulanului 2012 conform datelor furnizate de DJSBihor. Această valoare reprezintă 99% din gos-podăriile municipiului. Pentru satul Gheneteadoar 680 locuitori sunt beneficiari ai sistemu-lui. În anul 2013 a fost finalizat proiectul de„îmbunătățire a infrastructurii de apă și apăuzată, etapa I”, finanțat de Compania Naționa-lă de Inves ții (CNI). La momentul elaborăriiprezentului document și etapa II este finalizată

în procent de 80% din punct de vedere a rețe-lei stradale, urmând a fi realizată branșareabeneficiarilor. Prin finalizarea si celei de-a III-aetape tot municipiul va beneficia de apă pota-bilă la valori normate. Problema c este satulCheț ce are ca principala sursă de apă fântâni-le, cu adâncimi medii, expuse foarte ușor polu-ărilor accidentale.

Analizând can tatea de apă potabilă distribuităconsumatorilor în intervalul de ani 2008-2012(conform datelor DJS), se observă o variațieuzuală (ce variază între 554mii mc și 530mc,din care pentru uzul casnic variația este de 440la mc la 389mii mc). Această variație se dato-rează echilibrării balanței apei prin reducereapierderilor necontorizate și nefacturate dinrețea. În urma implementării proiectelor demodernizare și ex ndere a rețelei sunt contori-zați toți beneficiarii.

Apele frea ce sunt cantonate în depozitelenisipoase, fiind două straturi: un strat acviferde mică adâncime, situat între 0 - 4m, puternicinfluențat de condițiile clima ce; și un stratacvifer aflat la adâncime mai mare, între 100 -300 m, cu ape slab mineralizate și hipotermalecare, prin purificare, sunt folosite pentru ali-

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A28

mentarea cu apă a orașului, captarea lor fiindușurată și datorită caracterului ascensional. Ali-mentarea acestor acvifere se face aproape în ex-clusivitate din precipitații, dar nu lipsește niciaportul apelor curgătoare de suprafață. Din punctde vedere al surselor de apă des nate consumu-lui, sunt folosite 21 de puțuri de adâncime(variabile între 120 -150m) din vecinătatea orașu-lui. Apa extrasă nu necesită tratare, ci doar pre-clorinare înainte de a fi introdusă în rețea. As el,capacitatea instalațiilor de producere a apei pota-bile are valoarea medie uzuală de 3900mc/zi, va-loare ce poate asigura necesarul maxim al orașu-lui, dar și al localităților învecinate.

Lungimea rețelei de canalizare are o valoare de22 km. Anterior procesului de reabilitare, aceastaavea o lungime mult mai mare, de 28km. Diferen-ța este explicată de faptul că rețeaua inițială eraconcepută în sistem divizor, din care 5,5 km re-prezentau canalizarea pluvială pentru zona cen-trală. Lipsa canalizării pluviale conduce în perioa-dele de vârf ale ploilor torențiale la intrarea subpresiune a rețelei de canalizare menajeră și impli-cit la inundări ale carosabilului și zonelor pietona-le. În satele Cheț și Ghenetea nu există sisteme decolectare a apelor uzate, aceasta făcându-se indi-

Foto: Fântână arteziană

29

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

vidual de localnici prin vidanjarea periodică afoselor sep ce individuale sau, în cel mai răucaz, prin eliminarea dejecțiilor direct pe tere-nurile private.

Stația de epurare realizează epurarea meca-no-biologică, cu nămol ac v, a unui debitmaxim de 87 l/s. Debitul de apă uzată evacu-at la nivelul anului 2014 variază între 38 și 40l/s. Stația de epurare este situată în aval delocalitate, la o distanță de 1,6 km de centruși la 0,6 km fată de marginea localității. Nă-molul rezultat este folosit momentan pentruacoperirea paturilor de deșeuri din gropileecologice din județ. Un avantaj al acesteisoluții este că stațiile de epurare mecano-biologice generează nămoluri în treapta bio-logică pe care generatorii le pot valorificapentru fer lizarea terenurilor sau înverzireasuprafețelor degradate. Acest lucru poatecons tui un avantaj economic în dezvoltareaSPACS Marghita.

Sistemul furnizează apă potabilă unui numărde 5.369 de gospodării, respec v 13.650 depersoane din totalul populației orașului. Dinpăcate aceste valori indică faptul că sistemulnu este suficient ex ns și nu are capacitatea

de a furniza fluxul și presiunea necesare. ÎnGhenetea doar 260 de gospodării sunt ali-mentate cu apă, iar în Cheț 120.

În concluzie, din necesarul de inves ții însistemul cu alimentare cu apă și apă uzatătrebuie luate în calcul următoarele obiectede inves ții:

A. Pentru sistemul de alimentare cu apă: Stație de tratare și clorinare în satul

Cheț; Aducțiune Marghita – Petreu; Stație de pompare municipiu Marghita

și satul Cheț; Reabilitare și ex ndere rețea de distri-

buție apă în Marghita (parte compo-nentă etapa III), Ex ndere în Petreu(localitate învecinată), Realizare rețeade apă în Cheț, Construcție rezervorînmagazinare apă în Marghita și Cheț

B. Pentru sistemul de apă uzată: Modernizare și ex nderea stației de

epurare ape uzate Instalație de curățare periodică a rețe-

lei publice de canalizare;

Foto: Turn de apă

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A30

Construcție colector principal pentruapele uzate și apele meteorice;

Reabilitare și ex ndere rețea de colecta-re apă uzată Marghita (denumită genericex ndere etapa III), Ex ndere rețea decanalizare sat Cheț;

Construcție stație de epurare satele Chețși Ghenetea;

De asemenea, este important de urmărit sensi-bilizarea și informare populației despre u liza-rea corectă a apelor uzate menajere. Spre

exemplu, faptul că resturile din materiale plas-ce, metal, resturi de animale etc. nu trebuie

aruncate în sistem.

Pentru asigurarea eligibilității proiectelor vii-toare finanțate prin Programul Operațional In-frastructură Mare (2014-2020), precum și pen-tru partajarea unor costuri legate de operareasistemelor de u lități publice, se dorește ac -varea Agenției de Dezvoltare IntercomunitaraZona Nord Vest (inves ții în sectorul apă – apăuzată). În prezent cu centrul în Valea lui Mihai,

acest ADI este încă în stadiul de dobândire apersonalității juridice. În scenariul funcționăriiunui as el de ADI, SPACS Marghita ar puteajuca rolul de operator regional de apă-canal.

Alimentare cu gaze naturale. Rețeauade distribuție a gazului din Marghita are în ceamai mare parte o vechime de 28 de ani (valoareapropiată de valoarea de u lizare proiectată),cu o lungime liniară este de 49.4 km. Conformdatelor colectate din teren, nu există zone nea-coperite și nici oscilații de presiune care săafecteze desfășurarea ac vității agenților eco-nomici. Numărul consumatorilor casnici ajungela aproxima v 4100 de gospodării, ce au unconsum de 4471mii mc pe an. Consumul total,ce include și agenții economici, este de 6308miimc pe an. Valorile consumului casnic raportatla consumul total sunt ridicate din cauza faptu-lui că în municipiu nu există un sistem de pro-ducere al agentului termic în soluție centraliza-tă și nici rețea de distribuție apă caldă – abur.

Harta 5: Conturarea Asociației Intercomunitare Zona Nord– Vest

31

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

EAlimentare cu energie electrică. Înceea ce privește furnizarea de energia electricăsunt înregistrate aproxima v 6300 de contrac-te pentru consumatorii casnici și 590 pentruagenții economici. Consumul lunar al u lizato-rilor casnici este de 7.140.822 kwh, ceea ceînseamnă în medie 1.1 kwh/consumator. Con-sumul lunar al u lizatorilor industriali este de6.159.884 kwh, ceea ce generează o medie de10.5 kwh/consumator. Există 11 sunt consuma-tori industriali cu un consum mediu lunar de270.935 kwh. În urma vizitei din teren, s-a re-marcat că nu există oscilații de energie care săle afecteze desfășurarea ac vităților, dar suntnecesare noi posturi de transformare/punctede alimentare și mentenanța celor existente.Valorile prezentate anterior arata un necesardistribuit de energie electrică peste valorilenormate fiind necesare inves ții de mentenan-ță periodică a sistemului.

Sistemul public de iluminat al municipiului aco-peră majoritatea străzilor și spațiilor publice. Înanul 2012 existau aproxima v 1300 de corpuride iluminat în Marghita și satele aparținătoare,funcționale în procent de 90%.

Colectare deșeuri. Colectarea deșeurilorîn municipiul Marghita și satul Ghenetea de lapersoanele juridice, dar și de la gospodăriileindividuale ale populației, se realizează în bazaunui contract cu SPAACS Marghita. În urmacolectării, aceste deșeuri sunt transportate ladepozitul de deșeuri ecologice din zona Ora-dea, dotat cu stație de sortare (aflat în proprie-tatea societății ECO Bihor Oradea). Din cauzadistanțelor de transport până la Oradea și acosturilor aferente (costuri de transport, depo-zitare și salariale), este necesară construcțiaunei pla orme de deshidratare a deșeurilormenajere biodegradabile în imediata vecinăta-te a municipiului, a unei stații de colectare șisortare a deșeurilor reciclabile și a stației detransfer aferente.

Telecomunicații. Infrastructura de comu-nicații este reprezentată la nivelul municipiuluide servicii de telefonie fixă și mobilă, serviciiradio și televiziune, precum și acces la internet,servicii oferite de compe torii uzuali din piațade telecomunicații și date.

Sănătate. În afară de cabinetele medicalepar culare (medicină generală și stomatolo-gie), cel mai important operator de sănătatepublică este spitalul municipal „Dr. PopMircea” Marghita. Spitalul include toatesecțiile (medicina internă, psihiatria, o almolo-gia, chirurgie, obstetrică, ginecologie, ORL, ATI,pediatrie, reumatologie), precum și camera degardă. În 2014, spitalul avea o capacitate de267 de paturi și 315 angajați, dintre care 47 demedici de specialitate. Din informațiileobținute în urma interviurilor de lucru, spitaluldeservește un bazin de aproxima v 100 000 depersoane din municipiul Marghita, orașul Valealui Mihai și localitățile rurale adiacente. În ul -mii ani s-au remarcat o serie de tendințe îngri-jorătoare, printre care: (1) abandon nou-născuți. În 2013, 110 din cei 640 nou-născuți aufost abandonați, majoritatea acestor cazuri

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A32

fiind caracteris ce pentru copiii provenind dinfamilii de etnie romă; (2) creșterea număruluide diagnos ce de hipertensiune, diabet și bolicardiace. De cele mai multe ori aceste boli suntdiagnos cate rela v târziu, fapt ce împiedicăadministrarea tratamentului preven v.

De remarcat sunt inves țiile făcute în ul madecadă ce au vizat atât reabilitarea infrastruc-turii fizice a spitalului, dar și creșterea calitățiiserviciilor oferite și ex nderea specializărilorprezente în cadrul spitalului. Mai mult, pentru aadresa carențele de finanțare ale sistemului desănătate național, spitalul și-a diversificat șisursele de venit. Ins tuția realizează venituri

proprii prin serviciile de catering pe care lepoate oferi, precum și prin serviciile în regimhotelier (20 de paturi) pentru recuperare bal-neo-climaterică. De al el, în prezent, spitalulmunicipal este singura ins tuție din municipiulMarghita care u lizează apa geo-termală încircuit- atât pentru încălzire, cât și pentru ac v-itățile balneo-climaterice.

Educație. Unitățile de învățământ aflate înmunicipiul Marghita deservesc atât orașul cucele două sate aparținătoare, cât și comuneledin vecinătate, mai ales pentru nivelul liceal.

În prezent funcționează 6 structuri deînvățământ pre-universitar: trei grădinițe cu

Figura 14: Ponderea elevilor după nivelul de în-vățământ urmat pentru anul școlar 2013-2014

Colegiul Național „Octavian Goga”

Liceul Teore c „Horvath Janos”

Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Bihor, 2008-2014.Date sta s ce , Oradea: Inspectoratul Școlar

Foto: Spitalul municipal MarghitaFoto: Antenă de telecomunicații

33

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

program prelungit care în anul școlar 2013/2014 auavut înscriși 557 de copii, colegiului național„Octavian Goga” (1548 de elevi la nivelul anului șco-lar 2013/2014) , liceul teore c „Horváth János” (1235 de elevi) și liceul tehnologic „Horea” (550 deelevi). În general, numărul de elevi înscriși în fiecarean școlar în perioada 2008-2014 nu înregistreazăfluctuații deosebite, iar rata abandonului școlar estescăzută (0% în cadrul colegiului național „OctavianGoga”, 0,04% la ciclul gimnazial din cadrul liceuluiteore c „Horvoth Janos” și 0,06 pentru liceul tehno-logic „Horea” pentru anul școlar cel mai recent)(Inspectoratul Școlar Județean Bihor, 2008-2014). Înprezent au fost depuse și sunt în proces de evaluaredouă proiecte de reabilitare și modernizare a infra-structurii educaționale ( POR 2007-2013, axa 3)pentru colegiului național „Octavian Goga” șiliceului teore c „Horvoth Janos”. De asemenea, peplan local funcționează și filiala Marghita a Universi-tății de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

Având în vedere structura economică locală ce nece-sită competențe și specializări specifice pentru anu-mite industrii, rolul liceului tehnologic „Horea” esteextrem de important pentru formarea viitoarei forțede muncă. În prezent sunt oferite următoarele spe-cializări la nivelul școlii profesionale: formare comer-ciant /vânzător, mecanic agricol, tâmplar universal și

Foto: Colegiul Național Octavian Goga

Foto: Liceul Horváth János

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A34

tehnician tex le, pielărie și înlocuitori.Ul ma specializare va începe de fapt cu oclasă din septembrie 2014 la cererea unuiagent economic (TRW Automo ve), ac vpe plan local cu fabrica de asamblarecomponente de autovehicule ce necesităși tehnicieni pielărie. La nivel de liceu,liceului tehnologic „Horea” oferă special-izările: tehnician ac vități economice,turism, comerț, veterinar, agriculturăecolo- gică și mecatronist.

Infrastructură socială. În cadrulprimăriei municipiului Marghita, respon-sabilitatea privind serviciile sociale revineCompar mentului de Asistență Socială.Acesta îndeplinește atribuții privind evi-dența persoanelor asistate social, acorda-rea de alocații de stat, ajutoare sociale,de urgență și alte ajutoare ocazionale (deînmormântare, de încălzire a locuințeietc.) și efectuarea de anchete sociale. Lanivelul anului 2014 se înregistrează 194de persoane asistate social, din care apro-xima v 98% persoane de etnie romă. Maipuțin de jumătate dintre persoanele asis-tate social (76) își îndeplinesc obligațiilede lucru în folosul comunității, contribu-

ind la întreținerea domeniului public. Totîn 2014 se înregistrează și 70 persoane cuhandicap indemnizabile, respec v 63adulți și 7 copii.

Având în vedere numărul mare al popula-ției de etnie romă și riscurile cu careaceasta se confruntă (sărăcie, excluziunesocială), un rol important din punct devedere al eficacității serviciilor socialeoferite este deținut de expertul local peproblemele romilor. Acesta se ocupă cu:medierea, consilierea, îndrumarea popu-lației de romi, planificarea ac vitățilorlegate de comunitate, monitorizarea in-tervențiilor în comunitate, în cadrul uneiechipe interdisciplinare, care deserveștefuncționarea autorităților publice locale șia comunității de romi. Expertul local peproblemele romilor intervine atât în ca-drul ins tuțional, cât și în comunitate, lanivelul asigurării relației cu diverse servi-cii specializate: de asistență socială, edu-ca vă, loca vă, de sănătate, de igienă,medicală etc. Vizitele pe teren și sesiuneade consultare publică au relevat nevoia caatribuțiile expertului local pe problemelorromilor să fie complementate prin inter-

Foto: Comunitatea de romi de pe strada T. Vladimirescu

Foto: Locuințe ANL Marghita

35

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

venția unui mediator școlar și a unui mediatorsanitar. Mediatorul școlar ar sprijini par cipa-rea tuturor copiilor din comunitate la învăță-mântul general obligatoriu, crescând șanselede integrare socială a copiilor de etnie romăcare de multe ori nici nu sunt înscriși în ciclulprimar de studii. Pe de altă parte, în contextulnumărului mare al abandonurilor de copii nou-născuți în maternitate (110 din 640 nou-născuțiabandonați în 2013) și al condițiilor precare delocuire observate în comunitățile de romi, pre-zența unui mediator sanitar care să facilitezeaccesul persoanelor de etnie romă la servicii desănătate publică, contribuind la îmbunătățireacomunicării dintre membrii comunității si ca-drele sanitare și la creșterea eficacității inter-vențiilor de sănătate publică (inclusiv planifica-re familială), apare ca o necesitate evidentă înceea ce privește serviciile sociale.

Domeniul locuințelor sociale necesită interven-ții urgente, iar în cadrul consultărilor publiceautoritățile locale și-au asumat abordarea cuprioritate a acestei provocări. În prezent, înMarghita se înregistrează un număr de 66 deimobile cu rol de locuințe sociale, în care locu-

iesc familii cu un număr de 1 până la 10membri. Peste 90% dintre locuitori sunt per-soane de etnie romă, cu venituri provenindpreponderent din ajutoare sociale, cu dificul-tăți în ceea ce privește achitarea chiriei și aco-perirea costurilor vieții co diene. În acest con-text, calitatea vieții în locuințele sociale estedeosebit de scăzută, din cauza slabei îngrijiri șia stării precare a locuințelor, a lipsei dotăriloredilitare, sistate din cauza neplății, și din cauzasegregării zonelor cu locuințe sociale. Locuințesociale sunt concentrate pe Strada 1 Decem-brie, Strada Brândușei și Strada Tudor Vladimi-rescu. Un număr de șapte locuințe sociale aufost distruse. Deși există cerere pentru supli-mentarea numărului de locuințe sociale, avândîn vedere numărul mare de locuitori din locu-ințele deja existente, nemulțumirea acestorafață de situația actuală din comunitate și stareaimobilelor la limita locuibilității, se pune pro-blema priori zării intervențiilor și ameliorăriisituației precare prin intervenții integrate înzonele/comunitățile deja existente înainte de ainves în noi locuințe. As el, din vizitele peteren și din consultarea publică a reieșit faptulcă, deși structura administra vă există, la fel și

o serie de elemente de infrastructură (locuințesociale) și servicii (școală pentru copiii din co-munități defavorizate/ în situații de risc) și auexistat o serie de ac vități și programe – pro-grame școlare și implicarea copiilor în ac vitățiextracurriculare, excursii etc., acestea nu par afi avut impact în comunitate, ceea ce sugereazănevoia de a reconsidera planul de acțiune șimodelul de intervenție, precum și de a atrageparteneri specializați în domeniu.

În ceea ce privește programele pentru alte ca-tegorii vulnerabile, responsabilitatea pentruacestea a fost preluată de către Fundația Creș-

nă Elim (programe pentru copii și neri) și decătre Asociația Caritas Catolica Marghita(programe pentru persoane vârstnice), în lipsaunor programe proprii ale compar mentelordin cadrul Primăriei sau ale altor ins tuții publi-ce.

Fundația Elim are o tradiție de peste 25 de aniși oferă servicii în două școli speciale (una cuclase I-IV și una cu clase V-VIII) cu câte 15-20elevi fiecare, casă pentru copiii cu dizabilități,un centru ocupațional pentru elevii care termi-nă ciclul gimnazial, locuință și consiliere pentru

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A36

nerii peste 18 ani care se pregătesc să iasă dinsistem. De asemenea, fundația oferă și progra-me de instuire în domeniile croitoriei, bucătări-ei, curățenie-menaj și spălătorie auto, tâmplărieși construcții, asigurând și o serie de locuri demuncă în aceste domenii în cadrul structurilorproprii. Copii sunt implicați și în alte puri deac vități extrașcolare, ca de exemplu tabere înlunile iunie – septembrie.

Pentru copiii ce provin din familii cu dificultăți(familii monoparentale, cu probleme financiareetc.), fundația oferă și un proiect-pilot de a er-school. Pe termen mediu și lung există planuride intervenție integrată în aceste familii și încomunitate, primul pas fiind construirea, în par-teneriat cu Primăria Marghita, a unor punctesanitare care să asigure apă potabilă și condițiide igienă (inclusiv mașini de spălat).

Asociația Caritas Catolica Oradea, filiala Mar-ghita asigură servicii sociale pentru persoanelevârstnice din Marghita și din localitățile înconju-rătoare în cadrul a patru programe:

îngrijire la domiciliu pentru bătrâni centru de zi și club pentru bătrâni can nă socială

cămin de bătrâni

Programul de îngrijire la domiciliu pentru bă-trâni servește un număr de 42 de beneficiari,iar n momentul de față (august 2014) există 22de cereri pe lista de așteptare. Cererile vin înspecial din zonele rurale înconjurătoare Marghi-tei, de unde accesul persoanelor vârstnice laspital este limitat. În prezent, personalul proiec-tului constă în 2 asistente și o îngrijitoare. Avândîn vedere numărul mare de cereri și sistemuldeja bine pus la punct (proiectul funcționeazădin 1997), s-ar jus fica mărirea capacității pro-gramului, însă momentan nu există fonduri înacest sens.

Centrul de zi și club pentru bătrâni deserveștezilnic aproxima v 30 de persoane, oferind ac vi-tăți socio-culturale ca de exemplu proiecții defilm, muzică, etc..

Can na socială, cu un număr de 55 de benefici-ari, deservește întreaga populație a Marghitei,nu numai persoanele vârsnice, ajungând ca, în

mpul anului școlar, să hrănească până la 80-90persoane. Și pentru acest serviciu există un nu-măr mare de cereri, care, având în vedere căexistă deja toată infrastructura necesară (clădire

Foto: Acțiuni caritabile în Maghita

Foto: Biblioteca Marghita

Foto: Casa de cultură Marghita

37

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

nouă, bucătărie, acreditare etc.), ar jus ficamărirea capacității de deservire (spațiul ar pu-tea găzdui până la 200 persoane).

Căminul de bătrâni înregistrează 38 de benefi-ciari și încă 4 cereri pe lista de așteptare.

Toate serviciile Asociației Caritas sunt acredita-te și sunt oferite la prețuri modice, depinzândde situația financiară a beneficiarului. Primăriamunicipiului Marghita finanțează can na socia-lă cu 48% din buget și asigură 30% din bugetulprogramului de îngrijire la domiciliu.

Serviciile celor două organizații contribuie înoarecare măsură și la ameliorarea calității viețiipentru comunitatea roma, o parte dintre bene-ficiari făcand parte din cadrul acesteia.

Infrastructura pentru cultură și agre-ment. Principalele ins tuții din subordineaPrimăriei municipiului Marghita responsabilecu ac vitățile culturale sunt Biblioteca Munici-pală „Ioan Munteanu” și Casa de cultură. Deșiambele ins tuții au avut agende bogate, nume-roase proiecte și parteneriate în ul mii ani, înmomentul de față acestea se confruntă cu orestrângere dras că a ac vității.

Biblioteca publică din Marghita, astăzi biblio-teca municipală „Ioan Munteanu” și-a deschisporțile în anul 1950, cu un fond de carte de1300 volume provenite din donațiile locuitori-lor. Astăzi, fondul de carte numără aproxima v50000 de volume, iar tradiția donațiilor dinpartea comunității con nuă, având în vedereinsuficiența fondurilor pentru achiziția de noiapariții. Planul de ac vitate al bibliotecii muni-cipale „Ioan Munteanu” pentru anul 2014 in-clude: proiecte educaționale și culturale, pro-movarea lecturii, organizarea de evenimentepentru comunitate (expoziții, comemorări),informa zarea bazelor de date, întreținereafondului de carte, diversificarea ofertei de car-te. În momentul de față biblioteca înregistrea-ză aproxima v 2600 de ci tori ac vi, dintrecare 55% elevi. Având în vedere ca aproxima-

v 50% dintre ci tori sunt persoane adulte, seconstată necesitatea adaptării ofertei de cartepentru toate categoriile de vârstă.

Datorită bunei colaborări cu unitățile de învă-țământ, ac vitățile educa ve și culturale aducîmpreună copiii din grădinițele și școlile (cuprecădere clasele 1-4) din Marghita și din loca-litățile rurale înconjurătoare. Alte parteneriate

în vederea organizării de ac vități au implicatorganizații nonguvernamentale precum Asoci-ația Horvath Yanos Tarsasag, Kiwanis și Clu-bul Rotary, dar și Biblioteca Județeană„Gheorghe Șincai" Bihor.

Ac vitățile bibliotecii sunt promovate atât prinevenimentele și întâlnirile din cadrul comunită-ții, cât și online, prin intermediul unui blog în-treținut de către bibliotecare (h p://marghita-biblioteca-municipala.blogspot.ro/).

Problema principală care afectează buna func-ționare a ins tuției este spațiul insuficient șiimpropriu. Starea de degradare a clădirii împie-dică u lizarea etajului, reducând spațiul defuncționare al bibliotecii la jumătate. În acestecondiții, spațiul nu este suficient pentru valori-ficarea întregului fond de carte, iar sala de lec-tură este improvizată. Totodată, nu există spa-ții adecvate pentru evenimente, lansări de car-te, conferințe, etc.

Casa de cultură a funcționat până în iunie2013, când spațiul a fost închis pentru lucrăride reabilitare. În momentul de față ac vitățileculturale se desfășoară în spațiul public – înparc, și în colaborare cu unitățile de învăță-

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A38

mânt – sala fes vă a Colegiului Național„Octavian Goga”, sălile de sport ale școlilor.Ac vitățile casei de cultură sunt de două -puri, ac vități proprii și ac vități găzduite.Ac vitățile proprii cuprind: dansuri populareromâneș și maghiare, dans modern, formațiede chitare, club de șah, ac vități spor ve, pic-tură. Până în 2013, spațiul Casei de culturăgăzduia: serbări, baluri ale bobocilor, specta-cole în colaborare cu cluburile Interact(Rotary) și Kivanis. Spectacolele organizate decătre casa de cultură în colaborare cu organi-zații de cultură din Marghita și din Oradea(Teatrul Regina Maria, Filarmonica de Stat dinOradea) și-au asumat un rol educa v, de apro-piere a culturii de comunitate. Prin colabora-rea cu ins tuțiile de învățământ, la acestespectacole au par cipat un număr mare deelevi marghiteni.

Atât în cazul bibliotecii, cât și în cazul casei decultură, inves țiile pentru reabilitarea spațiilorse află pe agenda locală, însă severitatea pro-blemelor, în special în cazul casei de culturăcare deja și-a sistat o serie de ac vității, recla-mă urgentarea intervențiilor.

Deși a înregistrat performanțe deosebite la

Harta 6: Obiec vele locale din Municipiul Marghita

39

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

nivel național și internațional în urma par ci-pării la concursuri în domeniile menționateanterior și totodată înregistrează un numărmare de cereri pentru ac vitățile oferite, Clu-bul copiilor și elevilor funcționează cu dificul-tate, din cauza numărului mare de posturi ne-ocupate (numai 4 din 11 posturi din organigra-mă ocupate).

Fes valuri și ac vități de recreere

În Marghita există o tradiție a fes valurilor,organizate în colaborare cu Centrul Județeanpentru Conservarea și Promovarea CulturiiTradiționale Bihor: Vetre Folclorice (6 ediții,aproxima v 800 par cipanți la ul ma ediție) șiVarietăți Bihorene (16 ediții). Totodată, iarnase organizau spectacole de obiceiuri și tradiții(spectacole cu caracter mul cultural, cu tradi-ții și obiceiuri specifice fiecărei naționalități),ul mul fiind organizat în 2012.

Ac vități ale organizațiilor non-guvernamentale

Peisajul cultural din Marghita este completatde ac vitățile organizațiilor nonguvernamen-tale de profil, dintre care fac parte: Asociația

Horváth János Társaság (ac vități culturale,sociale și educa ve), Clubul Kiwanis, ClubulRotary, Asociația Pozeon, Asociația de Părinți„Octavian Goga” și altele. Ac vitățile organiza-țiilor nonguvernamentale sunt susținute decătre primăria municipiului Marghita atât prinoportunitatea de promovare pe pagina web amunicipiului, cât și prin finanțări de la bugetullocal acordate anual.

Infrastructură și ac vități spor ve șide agrement.Ștrandul Termal Marghita

În ceea ce privește infrastructura de agre-ment, Primăria Marghita administrează unștrand termal. Deși inițial ștrandul a făcut par-te dintr-un proiect regional, care ar fi presu-pus integrarea unei serii de ac vități și ele-mente de infrastructură pentru turism și agre-ment, acesta funcționează momentan izolat,la scară locală, având o paletă de servicii limi-tate (numai bazine neacoperite). În sezonul devară 2014 s-au înregistrat cca. 16.000 de in-trări la ștrand. Capitolul dedicat turismuluidetailează importanța ștrandului și a resurse-

lor geotermale disponibile pe plan local.

Sport și cluburi spor ve

Marghita are o tradiție spor vă îndelungată,cu spor vi cu rezultate naționale și internațio-nale, viața spor vă locală cuprinzând meciuri-le echipei de fotbal Viitorul Marghita, careac vează în Liga a IV-a și grupări spor ve re-marcabile precum Clubul de Karate Shotokan„Good Dragon” (premii la Campionatul Națio-nal din 2013) și Clubul Orășenesc de Șah„Partyum”. Infrastructura pentru sport șiagrement cuprinde:

Stadionul Municipal – teren de fotbal, pistă dealergare (în administrarea Primăriei Marghita)

Sală de sport din imediata vecinătate a stadio-nului - sporturi prac cate: fotbal, tenis, tenisde masă, ac vități spor ve ale școlilor. Salaeste administrată de către Primăria Marghita,iar ac vitățile recrea v-spor ve desfășurateaici se adresează atât comunității, cât și celor3 unități de învățământ din municipiu(Colegiul Național „Octavian Goga”, Liceul Te-ore c „Horváth János, Liceul Tehnologic„Horea”)

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A40

Terenul de tenis de câmp – administrareprivată pe teren închiriat lângă StadionulMunicipal

Teren sinte c pentru mini-fotbal – se află înincinta Colegiului Național „Octavian Goga”locația 2, unde se desfășoară cursurile pen-tru clasele I-VIII. Terenul se află în adminis-trarea școlii. Aici se desfășoară ore de edu-cație fizică, iar în restul mpului este deschispentru ac vitățile spor ve ale comunității.

Complex spor v (sală fitness) – cu sală car-dio, sală de forță, sală de fitness, saună –administrare privată, pe strada Nicolae Băl-cescu.

Complex fitness, sală de forță și piscină cuapă termală – administrare privată la HotelȘtrand (ștrandul vechi)

Sală de gimnas că în cadrul Clubului copiilor(fitness, karate, judo) – sala aflată în admi-nistrarea Clubului Copiilor (InspectoratulȘcolar Județean)

Asociația Clubul Spor v Ciclism Marghita –înființată în 2010, afiliată Federației Românede Ciclism

În programul educațional din școli, sportul ocu-pă un loc important, iar liceenii mărghiteni par-

cipă la compe ții de handbal și volei la niveljudețean. Sportul este promovat în rândul copi-ilor și nerilor și prin intermediul Casei de cul-tură și Clubului copiilor și elevilor, care organi-zează cercuri cu profil spor v.

Cluburile și asociațiile spor ve care ac veazăîn Marghita sunt:

Club Spor v Good Dragon Marghita – profil:karate, înscriși: 30 persoane

Asociația Fight Club Marghita – profil: artemarțiale mixte, înscriși: 35 persoane

Club Spor v Viitorul Marghita – profil: fotbal,înscriși: 90 persoane

Club Spor v Kar ng Marghita ASE H4A – profil: handbal, înscriși: 25 persoa-

ne Asociația Cultural Spor vă Partyum Marghi-

ta, profil: șah Asociații spor ve la nivelul ins tuțiilor de

învățământ: Club Spor v Colegiul Național„Octavian Goga” Marghita – profil mixt: han-dbal, fotbal, tenis de masă; Club Spor v Lice-ul Teore c „Horváth János” Marghita – profilmixt: handbal, minifotbal, șah

Asemenea infrastructurii culturale, infrastruc-tura pentru sport și agrement are nevoie de

completare și modernizare. Cele mai stringentenevoi în acest sens se referă la completareaofertei ștrandului prin construirea unui bazinacoperit și dezvoltarea de ac vități și serviciiconexe care să atragă un număr mai mare deu lizatori, pe o perioadă mai îndelungată, ca deexemplu: cazare, comerț și alimentație publicăetc.. Totodată, bazinul acoperit ar putea fi u li-zat de către unitățile de învățământ ca și bazindidac c, această nevoie fiind exprimată în ca-drul vizitelor pe teren și a consultărilor publi-ce.În afară de ștrandul din administrarea primă-riei, locuitorii Marghitei mai au la dispozițiepentru ac vități de agrement și petrecere a

mpului liber un ștrand privat (Hotel Ștrand),un teren de tenis privat, precum și șapte par-curi și zone verzi: parcurile de pe Calea Republi-cii, Strada Independenței, Strada Pandurilor,Strada Înfrățirii, Strada Crinului, Strada progre-sului, zone verzi și scuaruri pe străzileC.Republicii, I.L.Caragiale, Eroilor,T.Vladimirescu și 1 Decembrie.

Capital social. Organizațiile societății civileau un rol deosebit de important în viața comu-

41

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

nității marghitene, întrucât, în contextul pro-blemelor socio-economice ale municipiului(reducerea și restructurarea bazei economicelocale, risc ridicat de sărăcie și segregare socia-lă pentru grupurile vulnerabile), al rolului decentru local față de zona rurală adiacentă și allimitărilor capacității administrației publicelocale, suplinesc sau completează o serie deservicii publice, în special în domeniul social șicultural.

Sunt as el de menționat ac vitățile din dome-niul social ale Fundației Elim și ale AsociațieiCaritas Catolica Marghita, care, în lipsa uneiagende locale privind serviciile sociale pentrucategorii vulnerabile, asigură programe pentrucopii, neri și persoane vârstnice aflate în situ-ații de risc. Aceste ac vități acoperă un spectrularg, de la accesul la servicii publice al populați-ei vulnerabile din mediul rural și îngrijire ladomiciliu sau în cămine, până la educație, ac -vități de inserție pe piața forței de muncă și deincluziune socială (detaliate în capitolul de in-frastructură și servicii publice).

Deși cele două organizații sunt foarte cunoscu-te pe plan local, atât fondurile, cât și voluntariicare le sprijină ac vitățile, provin în cea maimare parte din afara comunității locale, comu-

nitatea mărghiteană având numai rolul de be-neficiar. În acest sens, o mai bună promovare aac vităților, dar și a modurilor în care membriicomunității s-ar putea implica și ar putea spri-jini programele organizațiilor, ar putea fi u lă.

Organizațiile nonguvernamentale din Marghitasunt ac ve și în domeniul cultural, educa v,spor v și al protecției mediului înconjurător.Dintre organizațiile societății civile cele maiac ve pe plan cultural și educa v se numără:Asociația Horváth János Társaság, Asociația depărinți „Octavian Goga”, Clubul Kiwanis Mar-ghita, Rotary Club Marghita, precum și organi-zațiile Pozeon, Profolk, Gyöngyvetők, Most,Kecenlet .. Ac vitățile organizațiilor nonguver-namentale sunt susținute de către primăriamunicipiului Marghita prin ac vități de promo-vare pe pagina web a municipiului, cât și prinsusținere financiară (parțială) a unora dintreprogramele sociale (de exemplu can na socia-lă a Asociației Caritas) și prin granturi (finanțăripentru ac vita nonprofit de interes local)pentru ac vități socio-culturale. În anul 2014,13 organizații au aplicat pentru sprijin din par-tea Primăriei Marghita prin granturi , dupăcum urmează: 7 organizații în domeniul cultu-ral-social-educa v, 5 organizații de neret ale

liceelor și cluburi spor ve, o organizație în do-meniul umanitar și al protecției mediului.

În ceea ce privește granturile pentru organiza-țiile nonguvernamentale acordate de cătreadministrația publică locală, trebuie subliniatănecesitatea asigurării sustenabilității interven-țiilor finanțate. În prezent, regulamentul și cri-teriile de finanțare nu fac referire la rezultatelepe termen lung pentru proiecte și la contribu-ția acestora la dezvoltarea organizației care leîntreprinde. Includerea unui criteriu asociat

sustenabilității acțiunilor finanțate ar puteafacilita evaluarea contribuției proiectelor lacreșterea capitalului social din Marghita.

Pe de altă parte, având în vedere prezența pu-ternică a organizațiilor non-guvernamentale înMarghita, contextul este unul favorabil promo-vării voluntariatului și inițierii de proiecte îndomeniul economiei sociale, ac vități ce arputea contribui la creșterea capitalului social.În acest sens, este de remarcat, în contextulnumărului mare de persoane de etnie romă, ariscurilor de sărăcie și excluziune socială cucare aceș a se confruntă, lipsa unor organizațiiși programe specializate din sfera societățiicivile care să încerce să contribuie la creșterea

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A42

calității vieții și la îmbunătățirea relației aces-tora cu restul comunității

Cadrul natural. Municipiul Marghita estesituat într-o zonă colinară cu bogate zăcămintenaturale de petrol, precum și de apă geoter-mală care a fost și este folosită în scop terape-u c și de agrement.

Apele de suprafață sunt adunate de râul Bar-cău, care străbate orașul și aparține bazinuluihidrografic al Crișurilor. Râul Barcău în zona decâmpie are o luncă aluvionară mai ex nsă înpartea stângă și foarte restrânsă în dreapta,datorită malului mult mai înclinat. Terasele sedezvoltă, de asemenea, numai în partea stân-gă. Debitul râului este în medie de 5,5 m3/sec,înregistrându-se debite mai mari la sfârșituliernii și începutul primăverii. Debitul maxim seînregistrează în luna februarie, circa 11,2 m3/sec, conform datelor furnizate de Administra-ția Apele Române prin Administrația Bazinalăde Apă Crișuri.

Pe teritoriul orașului Marghita, râul Barcăuprimește trei afluenți:

Bistra – cel mai însemnat ca volum de apă,străbate teritoriul orașului pe câteva sutede metri, în partea de sud–vest a orașului.Malul drept al Bistrei, este îndiguit, până laconfluența cu râul Barcău și nu prezintăpericol de inundații.

Inotul – intră pe teritoriul orașului dinspreViișoara, este îndiguit pe malul drept pe olungime de 2.600 m de la intrare în orașpână la vărsare în Barcău. Secțiunea tran-sversală a văii este trapezoidală, cu bazamică de 3 – 4 m și cea mare de 10 - 12 m,are un debit variabil, cu valori deosebit descăzute în perioada de vară și cu nivel apro-piat de cota de inundație în perioada deploi abundente. Prin lucrările de regulariza-re ce au fost executate pe cursul principal alvăii și pe alți afluenți din bazinul hidrografical Inotului, zona traversată de aceș a a fostprotejată împotriva inundațiilor.

Valea Eger este un curs de apă regularizat,cu lățimea cuprinsă între 1 - 3m, având undebit de apă rela v constant și o adânci-mea medie de 1 - 1,5m. Barajul ridicat pecursul apei, în amonte de oraș, în lungimede 277 m și înalt de 7 m, oferă posibilitateaacumulării unui volum de apă de circa 1,3

Cadrul natural

43

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

mil. mc. Acest baraj poate fi valorificatși în alt scop decât cel de protecțieprin amenajarea unor sectoare cu des-

nație de agrement sezonier.

Dacă din punct de vedere al cadrului na-tural nu s-au înregistrat degradări ale so-lului și apelor, din punct de vedere al po-luării aerului (independent de ac vitățiledin limita administra vă a municipiului)sunt întâmpinate probleme. As el, dincauza dejecțiilor provenite de la fermelede creștere a suinelor din zona Viișoara,aflate la 2.5km, respec v 5km de Marghi-ta, și a curenților de aer în intervalul 6:00– 8:00 și 20:00 – 24:00, aerul din orașeste irespirabil. Deși monitorizarea emisi-ilor de noxe din jurul iazurilor de stocarea dejecțiilor de către Direcția de SănătatePublică a Județului Bihor prin Serviciul deControl în Sănătate Publică folosind anali-za probelor de laborator, analize de amo-niac, a concluzionat faptul că rezultatelesunt conforme, disconfortul datorat mi-rosurilor puternice încă persistă în muni-cipiu. O rezolvare a acestei probleme sepoate face prin instalarea unei stații au-

tomate de monitorizare a calității aeruluipermanentă dotată cu senzor de înregis-trare a valorii de amoniac din aer, stațieadministrată de către Agenția Naționalăpentru Protecția Mediului Bihor. Uzual, oas el de stație este des nată măsurăriicalității aerului și este amplasată în zone-le cu trafic intens sau în locațiile cupoluări istorice industriale. Indicele gene-ral pentru calitatea aerului măsoară con-centrațiile înregistrate pentru fiecare din-tre următorii poluanți: dioxid de sulf, dio-xid de azot, ozon, monoxid de carbon șipulberi în suspensie.

Potențial turis c. Obiec vele istori-ce aflate în municipiul Marghita au oatrac vitate redusă pentru turiș , impor-tanța lor fiind mai mult pe plan local.Spre exemplu, Biserica Catolică Sf. Mariadatând din 1772, sau Biserica Protestantă(sec. XVI-XVIII), reprezintă repere impor-tante strict pentru comunitatea locală. Pede altă parte, apele geo-termale cu pro-prietăți cura ve atrag și pot atrage unbazin mai larg de persoane- atât rezi-denți, cât și vizitatori. În prezent, produ-

Foto: Iarna în Marghita

Cadrul natural

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A44

sele turis ce sunt subdezvoltate- potențialulbalnear fiind parțial exploatat de către hotelultermal ( exploatat prin firma Hotel Ștrand S.A),ștrandul termal (administrat de către Primăriamunicipiului Marghita) și spitalul municipal.Deși au fost efectuate lucrări de reabilitare șimodernizare atât pentru hotel, cât și pentruștrand, infrastructura turis că este în con nua-re modestă și nu oferă servicii diversificate.Spre exemplu, ștrandul termal are doar bazinecu apă neacoperite, ves are și câteva clădiriadministra ve, fără alte facilități, precum bazi-ne de apă acoperite, puncte de alimentațiepublică, alte servicii p spa, structuri de cazaresau spații pentru prac carea altor sporturi.

Potențialul geotermal al Marghitei trebuie ana-lizat și în contextul zonal. Întreg județul Bihorse bucură de aceste resurse naturale, în unelelocalități acestea fiind deja valorificate pentrusistemul de încălzire centralizat (municipiulBeiuș) sau pentru turismul balnear (stațiunileBăile Felix și 1 Mai, comuna Sânmar n). Maimult, alte localități (Carei, Tășnad), având unprofil asemănător Marghitei, au reuși ca prininves țiile făcute în ul ma decadă să-și consoli-deze ac vitatea turis că balneară și să ofere

posibilități de recreere pentru rezidenți. Defapt, rezidenții Marghitei și locuitorii din jude-țele Cluj și Mureș sunt în bună parte grupulțintă ce ar putea fi atras de oferta municipiului,mai ales din rațiuni de proximitate și posibilacalitate superioară a serviciilor oferite la pre-țuri accesibile. În rest, la nivel național, cât și înzona de graniță a Ungariei cu România, existădes nații cu o ofertă mult mai diversificată fațăde zona de nord a județului Bihor.

Din punct de vedere sta s c, municipiul Mar-ghita oferea în anul 2013, 339 de locuri de ca-zare în structuri de p hotel, pensiune sau cam-ping. Pragul de înnoptări anual nu cunoaștefluctuații semnifica ve, în 2013 fiind cuan fica-te 16 197 de înnoptări, în general acestea pro-venind din ac vitatea turis că sezonieră devară și din turismul de afaceri. Mai mult, con-tribuția sectorului de turism (cuan ficat prinserviciile HORECA, clasele CAEN 55, 56 și 79) lamediul economic local este modestă, de 1,22%din punct de vedere al cifrei de afaceri și de2,42% al personalului angajat (110 persoane în2011) (Agenția Națională de Administrare Fis-cală, 2013).

Foto: Hotel Ștrand Termal Marghita

Potențial turis c

45

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A46

BUGETUL LOCAL. Fiind o comunitate de purban, municipiul Marghita are firește o bazăeconomică și de proprietate care reprezintăsurse mai diversificate de venituri publice fațăde comunele rurale. Ca nivel de venituri localeproprii, Marghita se situează la media urbanăa regiunii (dacă excludem cazurile specialeprecum municipiul Oradea; figura alăturată).Forța de muncă locală este cu precădere an-gajată oficial în două sectoare vulnerabile:industria extrac vă, constantă în zonă, însăfără perspec ve de creștere; și cea ușoară, cuperspec ve fluctuante în UE, puternic de-pendentă de ciclul economic. Așa cum descriecapitolul dedicat economiei locale, industriaușoară este și caracterizată în general prinsalarii scăzute, ceea ce explică procentul limi-tat de venituri locale din cota de IVG (figuraalăturată). Din acest mo v, gradul de autono-mie bugetară reală nu este mult mai maredecât în cazul unei comune înstărite (35- 40%în ul mii ani), ceea ce limitează capacitateadecidenților locali de a finanța prin decizieproprie priorități strategice semnifica ve.

Criza economică a produs o scădere a nivelu-lui de transferuri necondiționate, chiar față de

anul de referință 2010, când se operaseră înRomânia primele tăieri bugetare, iar asta s-aîntâmplat nu doar în municipiul Marghita ci șiîn alte comunități urbane din zonă, ceea cearată că problema este una regională. Cutoate acestea, aşezări urbane din regiune, pre-cum Salonta sau Beiuş, beneficiind de aşezaremai favorabilă şi inves ții private suplimen-tare, au reuşit să compenseze aceste reduceriîn special prin mărirea bazei de venituri pro-prii.

Municipiul a con nuat să deruleze importanteproiecte de inves ții în această perioadă (apă-canal, reabilitare urbană de școli, locuințe,management deșeuri) însă principala sursă definanțare au reprezentat-o granturile centraleși europene, care sunt prin natura lor impre-vizibile. În mod prudent, autoritatea locală aes mat pentru anii următori o reducere aacestui p de contribuții și, ca atare, o con n-uare a reducerii a bugetului local în termenireali (figura alăturată).

În plus, pentru 2014 și anii următori, bugetullocal are de rambursat împrumuturi care potajunge sau depăși 10% din totalul bugetului,ceea ce lasă puțin spațiu fiscal pentru alte

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

Figura 17: Categorii de venituri pe cap de locuitorîn 2010

Capacitate administra văFigura 16: Venituri proprii pe cap de locuitor în2010

47

PA

RT

EA

I—

AN

AL

IZA

SIT

UA

ȚIE

I E

XIS

TE

NT

E

proiecte de dezvoltare. Ca atare, acesteatrebuie selectate cu grijă din lista lungă de

opțiuni “dezirabile” pe care autoritatea o arepregă tă. Pe de altă parte, bugetul local aacumulat pe parcursul ul milor ani un sur-plus cam de aceeaşi mărime (aprox 10% dincheltuiala anuală), care îi permite să rezolveîn oarecare măsură problema prefinanţăriiunor proiecte de anvergură medie.

Cheltuielile predominante în bugetul localsunt cele cu sistemul educațional (rigide,reglementate la nivel național) și cele de in-ves ții în reabilitarea străzilor, în măsura încare serviciul datoriei o permite în con n-uare (figura alăturată). Simultan suntprevăzute creșteri treptate ale costurilor cuadministrația generală până în anul 2017, înparalel cu o reducere a cheltuielilor cuasistența socială față de anul de referință2010.

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ LOCALĂ.Administrația locală Marghita are în jur de 45de angajați (funcționari publici și contrac-tuali) fiind bine încadrată din acest punct devedere față de localitățile de mărime com-

Figura 18: Marghita—Trend categorii venituri

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

Figura 19: Marghita—Trenduri în categorii de cheltuieli

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

para vă. Serviciile de speciali-tate „sensibile” (IT, urbanism)au un minim de experți necesariși există un compar ment deproiecte UE. Problema princi-pală o reprezintă lipsa de coor-donare strategică între acestpersonal care lucrează pe pro-iecte mul -anuale şi celelaltedepartamente ale admin-istrației, care au o logică defuncționare anuală de p„prestare de servicii”. Aceastăproblemă se manifestă în douăfeluri: generarea portofoliuluidezirabil de proiecte pe aniiurmători este lăsată exclusiv înseama compar mentului UE,fără input substanțial din parteaspecialiș lor tehnici și financiari,deci ideile de proiect rămândoar ca o enunțare de intenție,nefiind concre zate într-o fișăcu minime detalii; proiectele nusunt în nici un fel priori zate şicorelate cu ciclul de decizie bu-getară.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A48 Analiza SWOT

SPUNCTE TARI WPUNCTE SLABE Locație favorabilă în nordul țării, la 57 de km față de municipiul

Oradea;

Cadru natural prietenos și pitoresc;

Mobilitate ridicată folosind infrastructura de transport public ju-dețean;

Prezența unor firme cu capital străin și implicare ac vă în ac vi-tăți conexe (de formare a forței de muncă, proiecte de responsa-bilitate socială ș.a.);

Bazin de forță de muncă având calificări specifice industriei ușoa-re;

Infrastructura de sănătate bine dezvoltată;

Oferta educațională variată în structurile de învățământ prezenteîn municipiu;

Apă subterană de adâncime la o calitate și volum op m;

Apă des nată potabilizării ce necesită doar preclorinare;

Potențial geo-termal, valorificat deja de către spitalul municipal

Tendința de îmbătrânire a populației

Oportunități limitate de dezvoltare profesională și locuri de mun-că;

Dependență ridicată a economiei locale față de fluctuațiile la ni-vel internațional ale firmelor ac ve în sectorul de tex le, mobilă,industrie petrolieră și alte domenii conexe (în special pentru pro-ducția de p lohn);

Prac carea unui nivel salarial scăzut pentru majoritatea ramuriloreconomice prezente pe plan local;

Infrastructuri și ac vități culturale și de mp liber insuficiente;

Insuficientă valorificare a resurselor de apă geo-termală;

Zone și grupuri vulnerabile din cadrul municipiului afectate deexcluziune socială și sărăcie;

Starea avansată de degradare a unui procent important din in-frastructura de străzi urbane;

Lipsa realizării sistemului de colectare ape pluviale în zona cen-trală a orașului;

Distanța mare de transport a deșeurilor colectate în oraș;

T

49

INT

RO

DU

CE

RE

OPORTUNITĂŢI

OAMENINŢĂRI

Disponibilitatea finanțărilor europene pentru o gamă largă depuri de inves ții și intervenții;

Proximitatea față de traseul autostrăzii A3 Brașov– Borș;

Potențial de valorificare a nămolului rezultat din stația de epura-re;

Con nuarea declinului la nivel național/internațional și dificulta-tea compe ției pe piețe internaționale a unor industrii relevantepentru zonă;

Inundabilitate crescută a străzilor din zona centrală în perioadelede ploi torențiale;

Con nuarea poluării aerului având ca sursă fermele de animaledin vecinătatea municipiului;

T

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A50 Strategia de dezvoltare

51

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Contextul strategicProgramul de Cooperare Transfrontalieră Un-garia-România (HURO) 2014-2020, ges onatde o structură comună din partea celor douățări partenere, propune o serie de inves țiistrategice menite să consolideze zona degraniță. Județul Bihor, si implicit municipiulMarghita, sunt teritorii eligibile. As el,Primăria municipiului Marghita poate accesaîn parteneriat cu autoritățile publice localeeligibile din Ungaria, fonduri dedicateîmbunătățirii mobilității forței de muncă, ac-cesibilității zonei, calității vieții, în specialpentru grupurile vulnerabile, precum șicreșterea capacității administra ve prinschimburi de experiență și bune prac ci.

Strategia de dezvoltare a Județului Bihor2014-2020 are relevanță pentru municipiulMarghita. Dintre proiectele municipiului, in-cluse și în portofoliul județean, menționămproiectele de diversificare și sprijinire a bazeieconomice locale, precum dezvoltarea unuiparc industrial și încurajarea turismului balne-oclimateric. Mai mult, este vizată moderni-zarea drumurilor județene ce conectează Mar-ghita de alte centre urbane importante și suntincluse proiectele pe care primăria municipi-ului Marghita și ins tuțiile deconcentrate le auîn vedere pentru reabilitarea și modernizareainfrastructurii educaționale și sociale.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, elaborat și implementat de MinisterulDezvoltării Regionale și Administrației Publice,adresează diminuarea disparităților regionaleși îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, prininves ții în infrastructura socio-economică.Pentru perioada 2014 – 2020, planul introducepriorități noi, cu relevanță și pentru municipiulMarghita. POR acordă o mare importanță as-pectelor legate de dezvoltare urbană și dezvol-

tarea infrastructurii specifice vieții în mediulurban. Două aspecte se remarcă în mod de-osebit în cadrul POR 2014-2020, cu un po-tențial ridicat pentru municipiul Marghita: (1)finanțarea măsurilor legate de realizarea ca-dastrului (digital), inves ție ce ar permite oges onare mai bună a fondului funciar și ungrad de transparență ridicat față de o serie deactori relevanți, inclusiv potențiali inves tori;(2) finanțarea unor proiecte integrate, Marghi-ta fiind un centru de dezvoltare zonală. Porto-foliul de proiecte asociat prezentei strategiiconține propuneri ce pot face obiectul acesteiabordări integrate.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A52

De asemenea, câteva axe specifice, de interespentru Primăria municipiului Marghita, incluseîn POR 2014-2020 sunt:

Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltăriiurbane, ce vizează inves ții în eficiențăenerge că a clădirilor rezidențiale, in-clusiv prin măsuri de consolidare aacestora, inves ții în iluminatul public,măsuri pentru transport urban (căi derulare/ piste de bicicliș / achiziție mijlo-ace de transport), precum și regen-erarea și revitalizarea zonelor urbane(modernizare spații publice, reabilitareclădiri/ terenuri abandonate- precumfosta pla ormă IMU din Marghita).

Axa Prioritară 7 – Diversificareaeconomiilor locale prin dezvoltareadurabilă a turismului. Sunt sprijiniteiniția vele ce adresează valorificareaeconomică a potențialului turis c cuspecific local, precum și infrastructurăturis că publică de agrement.

Axa Prioritară 8 – Dezvoltarea infra-structurii de sănătate și sociale prin

modernizarea, ex nderea și dotareainfrastructurii de servicii medicale(ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe),construirea, reabilitarea, modernizarea,dotarea centrelor comunitare de inter-venţie integrată, construcţie,reabilitarede locuinţe de p familial, locuinţeprotejate etc.

Axa Prioritară 9 – Sprijinirea rege-nerării economice și sociale a comuni-tăților defavorizate din mediul urban.Sunt vizate intervențiile integrate venitedin partea unui parteneriat între autori-tatea publică locală, furnizorii de serviciisociale de drept public sau privat,acreditaţi conform legii și alte ONG-urice vor viza următoarele paliere de acți-une: construirea, reabilitarea, moderni-zarea locuinţelor sociale, inves ţii îninfrastructura de sănătate, educație şiservicii sociale, s mularea ocupării prinac vităţi de economie socială, ac vităţide dezvoltare comunitară integrată.

Axa Prioritară 10 – Dezvoltarea infra-structurii educaționale prin construcția,

reabilitarea, modernizarea, echipareainfrastructurii educaţionale la toatenivelurile (anrepreșcolar, preșcolar,învățământul general obligatoriu și celliceal).

Axa Prioritară 11 – Îmbunătățirea ac v-ității cadastrale.

53

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Viziune și obiec veComunitatea locală din municipiul Marghita acunoscut schimbări semnifica ve în ul meledouă decade, acestea fiind determinate derestructurare economică a economieinaționale, de a cărei dezvoltare este strânslegată. Decăderea industriei grele, disparițiamarilor întreprinderi în favoarea celor mici șimijlocii, cu ac vitate însă puternic frag-mentată și capabile să genereze o valoareaadăugată deseori redusă– toate acestea aucondus la o transformare fundamentală a ba-zei economice locale.

Personalitatea și reziliența comunitățiimărghitene se bazează însă pe capitalul umanexistent, atât în municipiu, cât și în zona dinproximitatea sa. Caracterul mul cultural șiplurietnic al comunității reprezintă atât opremisă de dezvoltare și inovare, dar și o re-sponsabilitate de a iden fica măsurileadecvate pentru ac varea tuturor cetățenilor.În plus, bogatele resurse naturale ( apă ge-otermală, zăcăminte petrolifere) din zonaMarghita, pretabilitatea terenurilor pentru ovarietate de culturi agricole, precum și roluldeja deținut de municipiu de centru microre-gional – contribuie la atrac vitatea municipi-

ului pentru inves tori și întreprinzători actualiși viitori. Aceste atuuri vor fi complementatede programe și intervenții menite săîmbunătățească calitatea vieții pentru comuni-tatea din zona Marghita și accesarea de opor-tunități la nivel regional.

Strategia construiește pe 4 linii de dezvoltareprincipale, acestea fiind mai departeoperaționalizate prin măsuri și ac vități con-crete, ce urmează a fi implementate cu par ci-parea Primăriei municipiului Marghita, cât șicu concursul altor actori locali.

Liniile de dezvoltare se transpun înurmătoarele obiec ve de dezvoltare princi-pale:

Obiec v 1: Încurajarea unei comunități in-cluzivă și proac vă

Obiec v 2: Asigurarea accesului cetățenilor

municipiului Marghita la infrastructură prie-tenoasă și adaptată nevoilor comunității și amediului înconjurător

Obiec v 3: Încurajarea și promovareaîntreprinzătorilor, pentru consolidarea bazeieconomice locale

Obiec v 4: Creșterea capacității ins tuționalepentru municipiul Marghita

Obiec v 1: Încurajarea unei comunitățiincluzivă și proac vă

Recunoscând bogatul specific mul etnic allocuitorilor municipiului Marghita, acțiunileviitoare se vor concentra pe iniția ve ce vorîncuraja și promova diversitate culturală șispiritul civic. Fie prin ac vități de petrecere a

mpului liber sau evenimente spor ve,mărghitenii vor avea la dispoziție o gamă vari-ată de opțiuni de a se implica ac v în comuni-tate și de a se des nde în oraș. MunicipiulMarghita va deveni mai atrac v pentru re-zidenții săi, fie temporari sau permanenți,as el încât să devină o des nație dezirabilăpentru cei ce se localizează în acest areal dato-rită locului de muncă (profesori, personal

Viziunea de dezvoltare a MunicipiuluiMarghita în 2020: o comunitate deschisă șiospitalieră, ce asigură rolul de centrumicroregional pentru zona de nord ajudețului Bihor și un s l de viață ac v și decalitate pentru rezidenții săi.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A54

medical, personal specializat din anumite sec-toare economice) și mai ales pentru neriiabsolvenți.

De asemenea, având în vedere disparitățilesemnifica ve între purile de servicii și inter-venții sociale oferite diverselor puri degrupuri vulnerabile, se vor urmări iniția veadaptate nevoilor beneficiarilor. Mai mult, seva avea în vedere un echilibru între intervențiide p oferire de sprijin material și intervențiide p transfer de abilități/capacitate(„empowerment”). Toate intervențiile vor vizagarantarea accesului echitabil la oportunități șiservicii de bază pentru cetățeni- mai alessănătate și educație, în special pentru zonelevulnerabile iden ficate în analiza situației ex-istente (rezidenții locuințelor sociale de pe str.T. Vladimirescu și str. Brândușelor, rezidențiicelor două sate aparținătoare- Cheț și Ghene-tea). Îmbunătățirea serviciilor sociale puse ladispoziție mărghitenilor adresează atâttendința de îmbătrânire a populației, dar maiales dezvoltarea armonioasă a societățiimărghitene.

Măsuri vizate:

M1.1 Intervenţii integrate pentru creştereacalităţii vieţii şi integrarea socială a populaţieivulnerabile

M1.2 Încurajarea vitalității culturale și sociale

Obiec v 2: Asigurarea accesuluicetățenilor municipiului Marghita la infra-structură prietenoasă și adaptată ne-voilor comunității și a mediului încon-jurător

Calitatea vieții pentru rezidenții municipiuluiMarghita este influențată de pul, diversitateași calitatea serviciilor publice și de u litatepublică. Dacă garantarea accesului la acesteaîntr-un mod echitabil este aspectul principalvizat de intervențiile propuse în strategia dedezvoltare, la fel de importantă este și alinie-rea soluțiilor la nevoile specifice ale beneficiar-ilor. As el, sunt vizate inves ții în infrastruc-tură ( educațională, de sănătate, ru eră, demediu ambient etc.) ce depășesc sfera u li-tății, și iau în considerare aspecte legate dedesign, accesibilizare și coordonare între inter-venții. Mai mult, este luat în considerare

specificul local caracterizat de bogate resursenaturale (precum apele geo-termale), ce pot fivalorificate în beneficul întregii comunitățimărghitene.

Măsuri vizate:

M.2.1 Dezvoltarea și modernizarea infra-structurii de educație și sănătate, inclusiv prinu lizarea potențialului geo-termal

M.2.2 Dezvoltarea infrastructurii ru ere ur-bane și de legătură

M2.3 Modernizarea și ex nderea rețeleloredilitare, inclusiv a surselor de producere en-ergie din surse regenerabile

M.2.4 Protecția mediului natural și dezvol-tarea mediului construit

Obiec v 3: Încurajarea și promovareaîntreprinzătorilor, pentru consolidareabazei economice locale

Consolidarea bazei economice locale este unproces de lungă durată, ce trebuie sprijinit șifacilitat constant de către Primăria municipi-ului Marghita și ins tuțiile deconcentrate. Oserie de sectoare economice bine reprezen-

55

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

tate pe plan local în anii ’90 și-au pierdut dinvitalitate, unele dispărând sau diminuându-șisemnifica v ac vitatea. Un as el de proces detranziție impune încurajarea întreprinzătorilormici și mijlocii, precum și cul varea sen men-tului de încredere de a inves (în con nuare)pe plan local. Pentru autoritatea publică lo-cală, acest demers se traduce prin asigurareaunui grad de predic bilitate ridicat pentruoferirea serviciilor publice și de u litate pub-lică, precum și o preocupare constantă pentruiden ficarea și promovarea elementelor deinteres pentru actorii economici ( profilul șicalificarea bazinului de forță de muncă dis-ponibil, conec vitatea teritoriului, proceseclare legate de administrația locală). Mai mult,Primăria municipiului Marghita vizează încura-jarea diversificării economiei locale, prin at-ragerea iniția velor legate de domeniul turis-

c și agroalimentar, dar și prin facilitarea di-versificării lanțului de valoare adăugată pentruagenții economici ac vi pe plan local.

De asemenea, Primăria municipiului Marghitaîncurajează programele ce promovează edu-cația antreprenorială și dobândirea de compe-tențe în rândul nerilor, precum și racordarea

ofertei educaționale locale cu mediul de afac-eri local.

Măsuri vizate:

M.3.1 Încurajarea educației antreprenoriale

M3.2 Sprijinirea întreprinzătorilor existenți șipromovarea oportunităților de inves ții dinarealul municipiului Marghita

M.3.3 Dezvoltarea și diversificarea pro-duselor turis ce

Obiec v 4: Creșterea capacității in-s tuționale pentru municipiul Marghita

Diversitatea și scara palierelor de acțiuneasupra cărora Primăria municipiului Marghitaare mandat impun inves ții și intervențiispecifice în consolidarea și îmbunătățirea ca-pacității aparatului administra v. Proiectelepropuse vizează atât formarea con nuă, cât șimo varea personalului angajat, prin urmărireaunui plan de dezvoltare al competențelor șiîncurajarea acțiunilor de schimb de experi-ență. Mai mult, pentru asigurarea unui gradridicat de calitate și predic bilitate legat deprocesele ges onate de administrația publică,Primăria municipiului Marghita are în vedere o

serie de inves ții cheie, printre care senumără și elaborarea cadastrului digital, pre-cum și a unui plan mul -anual de inves ții. Deasemenea, recunoscând provocarea cu care seconfruntă – rezerve de teren limitate în pro-prietatea publică și privată a municipiului-Primăria municipiului Marghita va cul vacooperările inter-ins tuționale cu UAT în-vecinate (prin structuri precum ADI Asociația„Zona Marghita”), precum și posibila implicareîn acțiuni de regenerare urbană a fostelorpla orme industriale ( spre exemplu, terenulși ac vele fostei Întreprinderi de Mașini-Unelte).

Măsuri vizate:

M.4.1. Consolidarea capacității interne demanagement

M.4.2 Consolidarea capacității de cooperareşi parteneriat inter-ins tuțional

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A56 Portofoliu de proiecte

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

Obiec v 1: Încurajarea unei comunități incluzivă și proac vă

O1.1

Proiect integrat pentru sprijinirea regenerării economice și sociale a comunitățilorurbane dezavantajate la nivelul municipiului Marghita – cons tuire grup de acțiunelocală (GAL) și elaborare plan de acțiuniAbordarea integrată a regenerării economice și sociale a comunităților urbane dez-avantajate din Marghita, printr-un proiect de dezvoltare locală plasată sub responsa-bilitatea comunității, este oportună și necesară având în vedere complexitatea pro-blemelor și riscurilor iden ficate. Parteneriatul propus (grupul de acțiune locală) arinclude municipalitatea, reprezentanți ai comunității locale, ai societății civile și aimediului privat și ar viza intervenții la nivelul:- Infrastructrurii de locuire: construirea/ reabilitarea/ modernizarea locuințelor soci-ale;- Infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale - construirea/reabilitarea/modernizarea centrelor intergrate de intervenție medico-socială, precum și reabilita-rea/ modernizarea unităților de învățământ preuniversitare;- Inves ții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate;- S mularea ocupării prin ac vități de economie socială (construirea de infrastructu-ră de economie socială).În vederea eficien zării acțiunilor grupului de acțiune locală, primul pas după cons -tuirea acestuia ar consta în definirea unei strategii de dezvoltare a comunității și aplanurilor de acțiune/ dezvoltare comunitară, care să stabilească prioritățile de acțiu-ne și abordarea generală a provocărilor socio-economice cu care comunitatea seconfruntă.

667 500 Lei

PNDR – LEADER (cons tuireGAL), Dezvoltare locală plasatăsub responsabilitatea comunității(CLLD) și POR 2014-2020

POCU 2014 - 2020

Grup de acțiune localăcons tuit din reprezen-tanții APL și ai APL co-munelor învecinate, aiins tuțiilor, ai mediuluide afaceri local, ai socie-tății civile, ai comuni-tăților marginalizate sauîn situații de risc și alțimembrii ai comunitățiimarghitene

M1.1 Intervenții integrate pentru creșterea calității vieții și integrarea socială a populației vulnerabile

57

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa poten-

ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

În vederea definirii unui plan realist de acțiuni și asigurării sustenabilității rezultate-lor acestuia, procesul de planificarea trebuie complementat de o serie de ac vitățide dezvoltare comunitară integrată:- Analiză de nevoi la nivelul comunității marghitene, în general, și a comunităților însituație de risc, în par cular;- campanii de conș en zare pentru creșterea responsabilității și promovarea incluzi-unii ac ve.

O1.2

Proiect de dezvoltare comunitară integrată: Analiză de nevoi la nivelul comunității marghitene, în general, și a comuni-

tăților în situație de risc, în par cular; strategii de dezvoltare a comunității și planuri de acțiune/ dezvoltare comuni-

tară; campanii de conș en zare pentru creșterea responsabilității și promovarea

incluziunii ac ve.În cazul în care municipalitatea alege să nu demareze o iniția vă de dezvoltare loca-lă pasată sub responsabilitatea comunității(CLLD), aceasta poate atrage partenerispecializați din domeniul dezvoltării comunitare și, în par cular, a incluziunii socialea persoanelor de etnie roma (ONG-uri) și accesa fonduri în colaborare cu aceș a.Și această abordare necesită însă o agendă bine definită din partea municipalității,din care să rezulte proiectele de dezvoltare comunitară. Analiza de nevoi este deose-bit de importantă în acest sens, fundamentând intervențiile și crescând șansele caacestea să aibă un impact benefic în comunitățile vizate.

667 500 Lei

Programul de cooperare elveția-no – romanGranturile Spațiului EconomicEuropean (SEE) și norvegieneFundații și alți actori privați/ Alte granturi pentru dezvoltarecomunitarăBugetul local

GAL*Primăria municipiuluiMarghita, Organizațiinonguvernamentalespecializate în domeni-ul dezvoltării comunita-re și, în par cular, aincluziunii sociale a per-soanelor de etnie roma(atragerea de partenerispecializați de cătreprimărie)

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A58

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O1.3

Programe integrate de sprijin pentru creșterea accesului și par cipării la educație șiformare de calitate și reducerea părăsirii mpurii a școlii (ex: costuri de transport șimasă, materiale educaționale, acces la servicii socio-medicale etc.)

Proiectele ar viza familiile din categoriile vulnerabile din Marghita ce nu își permit săasigure condițiile necesare pentru accesul copiilor la educație și/ sau par cipareaacestora în bune condiții la actul de învățământ, și, pe de altă parte, părinți ce nuconș en zează necesitatea educației pentru creșterea oportunităților copiilor la ocalitate mai bună a vieții. Programele integrate au rolul nu numai de sprijin, ci și des mulent pentru ca familia să ofere accesul copiilor la educație. O serie de servicii șidotări care asigură accesul copiilor defavorizați la educație se subscriu programelorintegrate:- transport către și de la grădiniță/ școală/ a erschool;- manuale școlare;- o masă caldă, dacă este cazul;- acces la servicii socio-medicale necesare integrării și bunei par cipări a copilului încolec vitate și la actul de educație (igienă, prevenția și tratarea unor afecțiuni conta-gioase etc.)- angajarea mediatorilor școlar și sanitar

Aceste servicii pot fi furnizate în cadrul unei iniția ve de dezvoltare locală plasatăsub responsabilitatea comunității sau în afara acesteia.

Municipalitatea poate avea rolul de partener și promotor al acestui p de proiect,sprijinind parteneriate cu furnizorii de servicii sociale și socio-medicale (Elim, Caritas,alte organizații potențial interesate) și unitățile de învățământ din oraș.

445 000 Lei/ an

POCU – Axa prioritară 4: Incluziu-nea socială și combaterea sărăci-eiProgramul de cooperare elveția-no – romanGranturile Spațiului EconomicEuropean (SEE) și norvegieneFundații și alți actori privațiBugetul local

GAL*

Primăria municipiuluiMarghita în parteneriatcu furnizorii de servicii

59

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O1.4

Proiect integrat de educație – angajare – incluziune a persoanelor din cadrul comu-nității defavorizate în vederea încurajării intrării sau menținerii pe piața muncii,precum și pentru par ciparea la programe de formare profesională/ ucenicie șicreșterea calității vieții.

Proiectul va include ac vități corelate în domeniul:educației – ac vități de pul programului „a doua șansă”** și asigurarea accesului la

formare profesionalăangajării - programe de ucenicie, subvenții pentru angajatoriincluziune – servicii ce asigură accesul persoanelor defavorizate la ac vitățile menți-

onate anterior (materiale de studiu, servicii socio-medicale – angajarea mediatoru-lui medical etc.)

**programul „A doua șansă”, implementat de către Ministerul Educației Naționaleîn ciclul financiar anterior, a avut drept scop sprijinirea persoanelor cu vârsta de pes-te 14 ani care, din mo ve sociale, nu au finalizat învățământul gimnazial, as el încâtaceș a să-și poată completa și finaliza educația de bază din cadrul învățământuluiobligatoriu, precum și pregă rea pentru obținerea unei calificări profesionale denivel 1, într-un anumit domeniu. Se preconizează ca în perioada 2014 – 2020 să sefinanțeze ac vități similare, rolul municipalității constând în iden ficarea ac vități-lor la nivel județean și înscrierea în acestea.

1.112.500 Lei

POCU 2014 – 2020Fundații, companii (angajatori) șialți actori privațiBugetul local

GAL*

Primăria municipiuluiMarghita în parteneriatcu furnizorii de serviciiși potențiali angajatori

AJOFM

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A60

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O1.5

Sprijinirea antreprenoriatului social prin acordarea de micro-granturi

Organizarea de compe ții de antreprenoriat social în Marghita ar avea rolul de a mo-biliza comunitatea locală pentru rezolvarea unor probleme de interes comun și toto-dată de a contribui la crearea unor iniția ve locale viabile și inovatoare care, pe ter-men lung, să contribuie la economia locală, pe de-o parte, și la incluziunea socială apersoanelor din categoriile vulnerabile, pe de altă parte.

Sprijinirea antreprenoriatului social poate cons tui parte din proiectul integrat dedezvoltare comunitară al grupului de acțiune locală sau poate deveni o ac vitateindependentă a municipalității, în colaborare cu mediul privat și/ sau societatea civi-lă.

222.5000 Lei sau 44.500 Lei/ mi-crogrant

POCU 2014 - 2020Fundații, companii (angajatori) șialți actori privațiCampanii de responsabilitatesocială corpora vă și/ sau spriji-nire a antreprenoriatului alecompaniilorBugetul local

GAL*Primăria municipiuluiMarghitaParteneri privațiNESsT România și alterețele pentru sprijinireaantreprenoriatului social

O1.6

Centru comunitar de resurse și intervenție integrată pentru asigurarea serviciilorcomunitare în satul Cheţ

Având în vedere, pe de-o parte, accesul deficitar al populației dezavantajate din celedouă sate aparținătoare ale Marghitei la serviciile urbane și, în mod special, la ser-vicii sociale, și, pe de altă parte, comunitatea compactă de etnie roma în situație derisc din satul Cheț, centrul comunitar de resurse ar asigura:servicii socio-medicale integrate (consiliere medicală, socială și educațională) care să

contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate și la creșterea mo vării pentru par ci-pare ac vă pe piața muncii.

servicii care să crească șansele de integrare socială și de integrare pe piața muncii amembrilor comunității dezavantajate: consiliere, programe de formare și asistențăpentru începerea unei ac vități antreprenoriale, orientare pe piața muncii etc.

PNDR 2014 – 2020*

POCU 2014 – 2020

Primăria Marghita, fur-nizori de servicii medica-le și sociale

61

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O1.7

Ex nderea programului de îngrijire la domiciliu (Caritas Catolica) în satul ChețAvând în vedere succesul programului și numărul mare de cereri, se jus fică finanța-rea ex nderii programului în satul Cheț, corelat cu serviciile Centrului comunitar deresurse și intervenție integrată pentru asigurarea serviciilor comunitare propus ante-rior, care ar putea contribui la iden ficarea beneficiarilor.

44.500 Lei/ an

POCU 2014 – 2020

Primăria municipiuluiMarghita, Asociația Ca-ritas Catolica

O1.8

Ex nderea și dotarea în vederea creșterii capacității can nei sociale în parteneriatcu furnizorii de servicii (Asociația Caritas Catolica)Asociația Caritas Catolica Oradea, filiala Marghita, administrează can na socială cedeservește întreaga populație a municipiului, ajungând ca, în mpul anului școlar, săhrănească până la 80-90 de persoane. Având în vedere că există un număr mare decereri, precum și toată infrastructura necesară (clădire nouă, bucătărie, acreditareetc.) și un parteneriat ac v cu Primăria Marghita (aceasta co-finanțează proiectul),se jus fică mărirea capacității de deservire (spațiul ar putea găzdui până la 200 per-soane) prin ex nderea și dotarea can nei existente și asigurarea personalului nece-sar.

178.000 Lei

POR 2014-2020Programul de cooperare elveția-no – romanGranturile Spațiului EconomicEuropean (SEE) și norvegieneFundații și alți actori privațiBugetul local

Primăria municipiuluiMarghita, furnizori deservicii medicale și soci-ale (de exemplu, Aso-ciația Caritas Catolica)

O1.9

Centru social pentru cazarea temporară a persoanelor defavorizate și asigurareade servicii de îngrijire medicală (Centru p respiro)Marghita nu beneficiază în prezent de un spațiu pentru cazarea temporară a persoa-nelor în situații de risc, acestea fiind sprijinite, în mod informal, prin intermediul spi-talului și al primăriei. În cazurile care nu au o rezolvare imediată și necesită cazarepentru mai multe zile se recurge la transportul persoanelor către centre din alte lo-calități sau la improvizații, soluții nesustenabile pe termen lung.

4.450.000 Lei

POCU 2014 – 2020POR 2014 – 2020

Primăria municipiuluiMarghita, Spital „Dr.Pop Mircea” MarghitaAsociația Caritas Catoli-ca OradeaFundația Elim, Alți par-teneri din domeniulserviciilor sociale

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A62

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O1.10

Program de sprijin pentru organizațiile societății civile și de încurajare a iniția ve-lor civice

Întrucât în Marghita există o serie de organizații ac ve ale societății civile, iar iniția -vele acestora sunt implementate de cele mai multe ori disparat, programul vizează,pe de-o parte, promovarea și încurajarea comunicării între ONGuri, și, pe de altă par-te, atragerea de voluntari și susținerea ac vităților și iniția velor civice, prin:- amenajarea spa ilor fostei garnizoane militare și punerea acestoara la dispozițiaONG-urilor din Marghita;- pla ormă online pentru promovarea iniția velor civice (dezvoltarea celei deja exis-tente);- maximizarea rezultatelor programului de finanțări ale proiectelor socio-culturaledesfășurat de primărie prin regândirea criteriilor de acordare a granturilor în sensulsustenabilității și sinergiei între proiecte;- organizarea și susținerea ac vităților de voluntariat din cadrul ins tuțiilor de în-vățământ;- promovarea voluntariatului prin parteneriate internaționale.

2 225 000 Lei

ERASMUS +POCU 2014 - 2020

POR 2014 - 2020

Granturi (fundații și alți actoriprivați)

Bugetul local

Primăria municipiuluiMarghita,Ins tuțiile de învăță-mânt din municipulMarghita

Organizațiile nonguver-namentale ac ve peplan local

O1.11

Dotarea cu u lități pentru locuințele pentru neri, des nate închirierii Marghitastrada Pandurilor – etapa III, proiect în curs de execuție în cadrul programului Primă-riei Marghita de asigurare de locuinșe pentru neri

5 039 562 Lei

Bugetul local

Primăria municipiuluiMarghita

63

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O1.12

Program pentru implementarea sistemului „Școală după școală" (a erschool) lanivelul ins tuțiilor de învățământ din municipiul Marghita – inclusiv creșterea ca-pacității pentru programul a erschool Fundația Elim

Facilitățile de p „Școală după școală" (a erschool) și-au dovedit la nivel internațio-nal eficiența în sprijinirea dezvoltării comunităților dezavantajate, iar unitatea admi-nistrată de către fundația Elim în Marghita, ce sprijină dezvoltarea copiilor nevoiași/în situații de risc, confirmă acest fapt, sprijinind accesul copiilor la serviciile de edu-cație și înregistrând un număr de cereri care îi depășește capacitatea.

222.500 Lei

PNDR*

POR 2014 - 2020

POCU 2014 – 2020

Primăria municipiuluiMarghitaUnitățile școlare dinMarghita

Fundația Elim

M1.2 Încurajarea vitalității culturale și sociale

O1.13

Construcția și dotarea unui centru cultural și de diver sment municipal

Construcția unui centru cultural și de diver sment în zona Ștrandului Municipal arcontribui la cons tuirea noului pol cultural și de agrement al orașului, atrăgând pu-blic din Marghita și din afara acesteia, prin parteneriate și proiecte culturale națio-nale și internaționale. Noul centru ar avea forma unei săli polivalente, reunind:- sala de spectacole și evenimente, dotată cu echipamente audio-video;- o bibliotecă modernă, cu sală de lectură și infrastructură ICT;- galerie de artă;- muzeu local;- spațiu pentru compe ții spor ve.Centrul cultural ar putea fi dezvoltat fie sub administrarea municipalității, fie în par-teneriat public – privat.

6.675.000 lei

POR 2014 – 2020

HURO 2014 – 2020

Primăria municipiuluiMarghitaParteneri privați (în ca-zul PPP)

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A64

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O1.14

Cons tuirea și dotarea unui centru comunitar cu servicii socio-culturale integrateîn zona de Nord – Est a orașului, adiacent car erului ANL

Cons tuirea și dotarea unui centru comunitar cu servicii socio-culturale integrate sejus fică având în vedere dezvoltarea urbană și densitatea mare de locuitori din par-tea de nord-est a municipiului, în zona car erului ANL (deci implicit și un umăr marede populație tânără), în paralel cu densitatea redusă a dotărilor socio-culturale caresă răspundă nevoilor acestora. Proiectul ar răspunde nevoilor comunității prin:- asigurarea infrastructurii pentru ac vități comunitare (construcție, dotare, echipareclădire)- întocmirea unui plan de management și a unei agende socio-culturale, cuprinzând:

- servicii socio-medicale integrate (consiliere medicală, socială şi educaţională)care să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate (sprijinirea nerelorfamilii) şi la creşterea mo vării pentru par cipare ac vă pe piața muncii;- servicii care să crească șansele de integrare socială și de integrare pe piațamuncii: consiliere, programe de formare şi asistenţă pentru începerea uneiac vităţi antreprenoriale, orientare pe piaţa muncii etc.- servicii socio-culturale – evenimente pentru comunitate (colaborare cu Casade Cultură, Clubul Copiilor etc.)

Centrul comunitar ar putea fi dezvoltat fie sub administrarea municipalității, fie înadministrarea unui ONG/ grup de iniția vă locală sau în parteneriat public – privat.

1.500.000 lei

POR 2014 – 2020

POCU 2014 – 2020

Fundații și alți actori privați

Bugetul local

Primăria municipiuluiMarghitaONG și/ sau grup de ini-ția vă locală

Parteneri privați (în ca-zul PPP)

65

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O1.15

Construirea/ reabilitarea și amenajarea de Cămine culturale în localitățile Cheț șiGhenetea

Repunerea în funcțiune a căminelor culturale din satele aparținătoare, Cheț și Ghe-netea, ar rezolva problema accesului populației din mediul rural la serviciile urbanesocio-culturale, oferind totodată comunității oportunități de socializare și petrece-rea mpului liber și contribuind la dezvoltarea spiritului comunitar. Proiectul ar in-clude: - realizarea studiilor tehnice - lucrări de construcție/ reabilitare - amenajarea și echiparea clădirilor.

2 892 500 lei

PNDR*Programul de cooperare elveția-no – romanGranturile Spațiului EconomicEuropean (SEE) și norvegieneFundații și alți actori privațiBugetul local

GAL*

Primăria municipiuluiMarghita

O1.16

Proiect integrat pentru reintroducerea Casei de Cultură Marghita în circuitul cultu-ral județean

Având în vedere starea precară a clădirii Casei de Cultură Marghita, pentru ca aceas-ta să își poată relua ac vitățile este nevoie de: reabilitarea totală a clădirii; dotarea și echiparea sălii de spectacole, inclusiv pentru ac vități specifice de

sală de cinema (instalații, mobilier, echipamente audio-video, ecran, etc.); dotarea și echiparea sălilor des nate cercurilor pentru copii și neri, inclusiv

ves are și alte facilități; conceperea unei agende culturale și de ac vități socio-culturale (spectacole,

cercuri pentru neri și copii, fes valuri etc.) și încheierea de parteneriate.

3 000 000 Lei

POR 2014 – 2020Programul de cooperare elveția-no – romanGranturile Spațiului EconomicEuropean (SEE) și norvegieneFundații și alți actori privațiBugetul local

Primăria municipiuluiMarghitaDirecția Județeană pen-tru Cultură și Patrimoni-ul Național Bihor și alteins tuții culturale jude-țene și naționale

Organizații non-guvernamentale dindomeniul socio-cultural

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A66

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare,condiționare/ corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-ten ală de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O1.17

Reabilitarea și modernizarea Clubului Copiilor

Întrucât Clubul Copiilor este subordonat Inspectoratului Școlar Județean Bihor, Pri-măria Municipiului Marghita poate avea numai rolul de partener în proiect, sprijinindproiectul cu exper ză în managementul de proiect și căutând soluții pentru atrage-rea de noi cadre didac ce și diversificarea ac vităților.

2 892 500 Lei

POR 2014 – 2020Programul de cooperare elveția-no – romanGranturile Spațiului EconomicEuropean (SEE) și norvegieneFundații și alți actori privați

Primăria municipiuluiMarghitaInspectoratul Școlar Ju-dețean Bihor

Palatul Copiilor Oradea

O1.18

Program de ex ndere și reabilitare a rețelei de spații verzi și de socializare din car-ere

Întrucât la nivelul municipiului Marghita s-au implementat până în momentul de fațăintervenții de reabilitare și ex ndere a spațiilor publice preponderent din zona cen-trală și pe arterele principale de circulație, ex nderea intervențiilor către car ere șispațiile des nate comunității reprezintă o con nuare naturală a intențiilor municipa-lității. Intervențiile s-ar referi la: reabilitarea și echiparea cu mobilier urban a spațiilor cu rol de suport pentru

ac vități co diene de petrecere a mpului liber (spații de socializare pentruadulți și vârstnici)

reabilitarea și echiparea locurilor de joacă pentru copii amenajarea conexiunilor pietonale între punctele de interes din car ere și/

sau dotări de proximitate.

500 000 lei

POR 2014 – 2020

Primăria municipiuluiMarghita

67

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

Obiec v 2: Asigurarea accesului cetățenilor municipiului Marghita la infrastructură prietenoasă și adaptată nevoilor comunității și a mediului înconjură-tor2.1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de educație și sănătate, inclusiv prin u lizarea potențialului geo-termalO

2.1Elaborarea de studii de fezabilitate pentru u lizarea potențialului geo-termal pen-tru sistemul de încălzire al unităților de învățământ din Marghita și a clădirilor afla-te în administrarea Primăriei municipiului Marghita.Un exemplu de bună prac că este sistemul de exploatare în circuit a apei geo-termale implementat de spitalul „Dr. Pop Mircea”- Marghita.

1 350 000 leiPOR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Liceul teore-

c „Horváth János”, Co-legiul Național „OctavianGoga”, Liceul tehnologic„Horea”.

O2.2

Elaborarea unui studiu privind valorificarea potențialului geo-termal pentru crește-rea calității vieții rezidenților municipiului Marghita ( spre exemplu, sistemul deîncălzire).Un exemplu de bună prac că în acest sens este municipiul Beiuș, ce ar putea fi con-sultat pentru implementarea unei as el de iniția ve ( a se vedea anexa cu modele debună prac că).

1 350 000 leiPOR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

O2.3

Modernizarea și ex nderea grupului școlar și liceului teore c „Horváth János”. Ac-țiunile pot viza: achiziționare teren pentru ex ndere, lucrări de reabilitare termică(izolare și modernizare instalații interne), lucrări de amenajare corpuri existente șicorp nou, ex nderea bazei spor ve. Mai mult, ar urma să fie specific vizată îmbună-tățirea infrastructurii educaționale a satelor aparținătoare – Cheț și Ghenetea, inclu-siv prin dotarea cu material didac c.Pentru reabilitarea grupului școlar a fost depus un proiect în cadrul POR 2007-2013,Axa 3, domeniul major de intervenție 3.4, cu valoarea totală de 6 127 659, 71 lei,proiect aflat în faza de evaluare.

20 000 000 leiPOR 2014-2020,HURO 2014-2020, fonduri proprii

Primăria municipiuluiMarghita, Liceul teore-

c „Horváth János”

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A68

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O2.4

Modernizarea Colegiului Național „Octavian Goga”.Acțiunile pot viza: construcție și amenajare internat și can nă, lucrări de reabilitaretermică (izolare și modernizare instalații interne), lucrări de amenajare corpuri exis-tente și corp nou, ex nderea bazei spor ve. Mai mult, ar urma să fie specific vizatăîmbunătățirea infrastructurii educaționale a satelor aparținătoare – Cheț și Ghene-tea, inclusiv prin dotarea cu material didac c.Pentru reabilitarea clădirii școlii- corp B a fost depus un proiect în cadrul POR 2007-2013, Axa 3, domeniul major de intervenție 3.4, cu valoarea totală de 1 037 365,75lei, proiect aflat în faza de evaluare.

15 000 000 leiPOR 2014-2020,HURO 2014-2020, fonduri proprii

Primăria municipiuluiMarghita, Colegiul Nați-onal „Octavian Goga”

O2.5

Modernizarea grupului școlar și liceului tehnologic „Horea”.Acțiunile pot viza: construcție și amenajare internat și can nă, dotare cu material

didac c de ul mă generație pentru toate specializărilor existente, lucrări de reabili-tare termică (izolare și modernizare instalații interne), lucrări de amenajare corpuriexistente, ex nderea bazei spor ve.

15 000 000 leiPOR 2014-2020,HURO 2014-2020, fonduri proprii

Primăria municipiuluiMarghita, Liceul tehno-logic „Horea”

O2.6

Realizarea unui bazin de înot acoperit, cu scop didac c și de agrement.Bazinul ar putea fi realizat în colaborare cu una dintre unitățile de învățământ (spreexemplu, liceul tehnologic „Horea”) ce ar avea spațiul necesar pentru noua con-strucție. Bazinul de înot ar putea fi accesibil și rezidenților mărghiteni, contra-cost,acțiune ce ar contribui la sustenabilitatea financiară a inves ției.

6 000 000 lei,POR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita.

O2.7

Program de asistență pentru copiii cu nevoi speciale – consiliere psihopedagogicăîn cadrul unităților de învățământ din municipiul Marghita.

1 350 000 leiPOCU 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita.

69

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O2.8

Reabilitarea, modernizarea și dotarea ambulatoriului din cadrul spitalului „Dr. PopMircea”- Marghita

3 375 000 leiPOR 2014-2020,HURO 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Spital „Dr.Pop Mircea”- Marghita

O2.9

Dotarea cu echipamente a serviciului public voluntar pentru situații de urgență(SVSU- Marghita).

300 000 leiPOR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, SVSU- Mar-ghita.

M2.2 Dezvoltarea infrastructurii ru ere urbane și de legătură

O2.10

Modernizarea și reabilitarea infrastructurii ru ere și pietonale din municipiul Mar-ghita.

Scopul proiectului este reprezentat de îmbunătățirea infrastructurii ru ere și pieto-nale din municipiu prin creșterea accesibilității zonelor urbane și conectarea cu sate-le aparținătoare. În contextul creșterii frecvenței deplasărilor, atât pe distanțe scurte(mobilitate pietonală), cât și pe distanțe lungi (mobilitate auto, transport de marfăetc.), reiese necesarul de intervenții în infrastructura ru eră, velo și pietonală prinreabilitarea și modernizarea străzilor urbane printr-un proces etapizat în funcție degradul de degradare și a intensității de u lizare (implementarea se va efectua în co-ordonare cu operatorii de u lități publice).

9 450 000 lei

POR 2014-2020POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Consiliul Ju-dețean Bihor

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A70

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O2.11

Modernizarea și reabilitarea infrastructurii ru ere și pietonale din satele Cheț siGhenetea.

Scopul proiectului este reprezentat de îmbunătățirea infrastructurii ru ere și pieto-nale din satele aparținătoare municipiului Marghita. Prin creșterea accesibilității zo-nelor rurale și conectarea acestora cu zonele de interes din municipiu și de la nivelulmicroregiunii reiese necesarul de intervenții primare în infrastructura ru eră, velo șipietonală prin modernizarea străzilor iden ficate a fi u lizate cu precădere de locui-tori printr-un proces etapizat în funcție de gradul de degradare și a intensității deu lizare (implementarea se va efectua în coordonare cu operatorii de u lități publi-ce).

2 400 000 lei

POR 2014-2020POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Consiliul Ju-dețean Bihor

O2.12

Dezvoltarea infrastructurii de transport velo.

Proiectul constă în iden ficarea traseelor op me și realizarea pistelor de bicicliș învederea conectării tuturor localnicilor din satele aparținătoare cu zona urbană, șiviceversa. Dezvoltarea infrastructurii pentru bicicliș reprezintă o necesitate dinpunct de vedere al potențialului ridicat de folosire, în vederea creșterii accesibilitățiilocuitorilor la zonele de interes, dar și al reducerii costurilor de transport pe distanțescurte.

4 000 000 lei

POR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Consiliul Ju-dețean Bihor

O2.13

Regândirea sistema zării ru ere și reorganizarea parcajelor existente.

Proiectul vizează îmbunătățirea infrastructurii fizice ru ere prin intervenții de siste-ma zare ru ere în interiorul municipiului, reglementare ru eră locală, completareasemnalizării ru ere existente, creșterea siguranței, reorganizarea transportului demărfuri către zona periferică, amenajarea parcajelor de reședință și zona centrală șiîmbunătățirea parametrilor de mediu.

3 700 000 lei

POR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

71

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O2.14

Elaborare studiu de oportunitate în vederea construirii centuri de ocolire a localită-ții și a penetrațiilor aferente.

În contextul viitoarei vecinătăți de aproxima v 20km față de traseul Autostrăzii Tran-silvania este necesară elaborarea studiilor de oportunitate în vederea construirii cen-truiri de ocolire a municipiului și a penetrațiilor aferente în varianta op mă impusă.Studiul trebuie să aibă în vedere avantajele și dezavantajele soluțiilor propuse dinpunct de vedere al volumelor de tranzit în și către oraș.

2 600 000 lei

POR 2014-2020POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Consiliul Ju-dețean Bihor, CNADR

O2.15

Construirea și amenajarea unei rețele de galerii edilitare pentru ascunderea subte-rană a cablurilor de u lități de pe domeniul public al localității Marghita

Obiec vul principal este reprezentat de coborârea în subteran a liniilor electrice aeri-ene, telefonice și de date de pe domeniul public și a celor montate pe fațadele clădi-rilor, cu precădere în zona centrala a municipiului (în coordonare cu toți operatorii

1 600 000 lei

POR 2014-2020POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Operatorirețele electrice, telefoni-ce și de date

M2.3. Modernizarea și ex nderea rețelelor edilitare, inclusiv a surselor de producere energie din surse regenerabile

O2.16

Modernizarea și ex nderea rețelei de apă potabilă, apă uzată și a stației de epura-re, inclusiv în satele aparținătoare.

Proiectul face referire la con nuarea programului de inves ții în reabilitarea și ex n-derea rețelei de apă, apă uzată, funcționalizarea hidranților în vederea s ngerii in-cendiilor și a stației de epurare, în concordanță cu planul de inves ții pe termen me-diu și lung al Serviciului Public de Alimentare cu Apă, Canalizare și Salubrizare Mar-ghita. Acest proiect se va implementa prin finalizarea proiectului de îmbunătățire ainfrastructurii de apă și apă uzată – etapa II (în curs de implementare la momentulelaborării prezentei strategii) și începerea etapei III.

3 600 000 lei

POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, SPACS, Agen-ția de dezvoltare Inter-comunitară Apă-CanalZona Bihor Nord (în cursde înființare)

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A72

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O2.17

Creșterea capacității organizaționale a Serviciului Public de Alimentare cu Apă, Ca-nalizare și Salubrizare Marghita.

Proiectul urmărește reorganizarea și creșterea capacității organizaționale și tehnice asocietății ce în prezent administrează serviciile publice de alimentare cu apă, canali-zare și salubrizare din Marghita. Acest demers ar viza delegarea directă a SPACS aunui rol de operator regional, inclusiv pentru zona Bihor Nord. Totodată pentru dez-voltarea operatorului sunt necesare inves ții în dotarea și modernizarea echipamen-telor tehnice afate în administrare (u laje, aparate de măsură control)

200 000 lei

POCU 2014-2020POCA 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, SPACS, Agen-ția de dezvoltare Inter-comunitară Apă-CanalZona Bihor Nord, ADIManagementul Deșeu-rilor Bihor

O2.18

Modernizarea și ex nderea sistemului public de iluminat și reabilitarea instalațiilorelectrice, inclusiv în satele aparținătoare.

Ac vitatea principală constă în implementarea modelului de ges onare a sistemuluipublic de iluminat și conectarea tuturor străzilor și a spațiilor publice comune la sis-temul de iluminat public dublat de reabilitarea instalațiilor electrice din municipiulMarghita.

1 200 000 lei

POR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, S.C. ELECTRI-CA S.A

O2.19

Întocmirea unui studiu tehnic privind evaluarea resurselor alterna ve de produce-re și distribuția energiei electrice.

Scopul proiectului este reprezentat de evaluarea potențialului de exploatare și u li-zare curentă a sistemelor de producere a energiei electrice ecologice pentru clădirileins tuțiilor publice și sistemul de iluminat public. Pentru aceasta trebuie cuan ficatesursele de valorificarea a resurselor regenerabile de energie și, anume, energia sola-ră sau eoliană pentru producerea de energie electrică.

420 000 lei

POR 2014-2020POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Operatoriu lități publice

73

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O2.20

Construirea unui parc fotovoltaic și a panourilor fotovoltaice independente în mu-nicipiu.

Proiectul urmărește asigurarea consumului de energie electrică pentru ins tuțillepublice și educaționale din surse alterna ve prin construirea unui parc fotovoltaic înlimita administra vă a municipiului Marghita. Pentru sistemele izolate precum ilumi-narea străzilor și a spațiilor publice se pot adopta soluții de instalare a panourilorfotovoltaice pentru a sprijini sistemele de iluminat public.

900 000 lei

POR 2014-2020POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Producătorienergie electrică privați

M2.4. Protecția mediului natural și dezvoltarea mediului construit

O2.21

Instalarea stației automate de măsurare a calității aerului în Municipiul Marghita.

Datorită poluării aerului având ca sursă ac vitățile zootehnice din vecinătatea muni-cipiului este necesară monitorizarea calității aerului în permanență prin instalareaunei stații permanente dotată cu senzor de înregistrare a valorilor de amoniac dinaer

100 000 lei

Administrația Fondului de Mediu- Programului privind reducereaimpactului asupra atmosferei,inclusiv monitorizarea calitățiiaerului

Primăria municipiuluiMarghita, APM Bihor,Ins tute de cercetare acalității mediului naturalși construit

O2.22

Diseminarea informațiilor cu privire la calitatea mediului în sistem informa c inte-grat

Obiec vul proiectului îl reprezintă realizarea unei hărți de evaluare și raportare acalității a mediului natural și a unui sistem opera v de informare privind poluareaaerului, apei și a solului. Pentru valorificarea în mp a proiectului și u lizarea curen-tă a hărții de calitate a mediului, este necesară creșterea gradului de conș en zarea cetățenilor privind problemele de mediu, prin mijloace specifice de informare du-blat de campanii periodice de informare a cetățenilor, inclusiv a efectelor derivatedin managementul deșeurilor.

350 000 lei

POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, APM Bihor,Ins tute de cercetare acalității mediului naturalși construit

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A74

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O2.23

Construcția și amenajarea unei stații de colectare și sortare a deșeurilor reciclabile,recuperabile și reu lizabile

Proiectul urmărește construcția și amenajarea unei stații de colectare și sortare adeșeurilor reciclabile și recuperabile. În această categorie intră atât deșeurile colec-tate de la u lizatorii casnici și industriali, precum și deșeurile rezultate în urma ac -vităților din construcții și demolări.

870 000 lei

POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, SPACS, ADIManagementul Deșeu-rilor Bihor

O2.24

Construcția și amenajarea unei stații de transfer a deșeurilor și deshidratare meca-no-biologică a deșeurilor municipale

Proiectul urmărește construcția și amenajarea unei stații de transfer și deshidrataremecano-biologică a deșeurilor municipale în vederea reducerii costurilor de tran-sport a acestora la groapa de deșeuri ecologice din Municipiul Oradea. În paralel curealizarea stației de epurare viitoare în trei trepte, nămolul neutralizat se poateamesteca cu deșeurile municipale degradabile în vederea realizării de compost.

600 000 lei

POIM 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, SPACS, ADIManagementul Deșeu-rilor Bihor

O2.25

Regularizare curs de apă Barcău, inclusiv promovarea consolidării podului de tre-cere – zona DN19B

Obiec vul general constă în îmbunătățirea calității mediului, prin diminuarea riscuri-lor la inundații. În plus prin promovarea consolidării podului de acces și trecere depe drumul național, se vor îmbunătăți condițiile de circulație pentru conducătoriiauto.

6 000 000 lei Primăria municipiuluiMarghita, Administra-ția Națională „ApeleRomâne”, CNADR

75

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O2.26

Realizarea și implementarea regulamentului privind iden tatea croma că a clădiri-lor din Municipiul Marghita.

Datorită dezvoltării urbanis ce și a soluțiilor de reabilitare termică a blocurilor mul -etajate de locuit este necesară realizarea și implementarea unui regulament la nive-lul primăriei, în vederea eliminării neconcordanței croma ce. Pentru o creștere aatrac vității municipiului este necesară reglementarea acestui sector în vederea ar-monizării culorilor fațadelor raportate la construcțiile considerate reprezenta ve înmunicipiu.

300 000 lei

POCA 2014-2020, fonduri proprii

Primăria municipiuluiMarghita, Asociații delocatari

O2.27

Mentenanța spațiilor verzi existente și dezvoltarea spațiilor degradate

Lucrările în amenajarea și ex nderea spațiilor verzi din municipiu au generat nevoiapentru implementarea unui sistem de control și întreținere periodică a spațiilorverzi. Având în vedere clima și variațiile de temperatură de la un sezon la altul, estenecesar ca toate spațiile verzi să aibă integrate sisteme de irigație sau mobilier urbanadecvat.

600 000 lei

POR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

O2.28

Sprijinirea Inspectoratului pentru Situații de Urgență

Proiectul presupune sprijinirea ac vităților Inspectoratului pentru Situații de Urgen-ță, cu scopul realizării inves țiilor și achiziției de echipamente des nate situațiilor deurgență (echipamente de protecție, motopompe, autospeciale, etc.). Totodată estenecesară și includerea ac vităților de promovarea a ac vității inspectoratului în rân-dul populației.

2 000 000 lei

POR 2014-2020

HURO 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Inspectora-tul pentru Situații deUrgență Bihor

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A76

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa poten-țială de finanțare

Parteneri (dacă este ca-zul) și/sau persoane re-sursă

Obiec v 3: Încurajarea și promovarea întreprinzătorilor, pentru consolidarea bazei economice locale

M3.1 Încurajarea educației antreprenorialeO

3.1Realizarea unui program de educație antreprenorială în școlile și liceele mărghite-ne, în parteneriat cu agenți economici locali.Programul ar include: module (ore opționale) în română și maghiară de educațieantreprenorială, prezentări ale agenților economici, ac vități educaționale de pfirma de exercițiu;

2 250 000 leiPOCU 2014-2020, fonduri proprii

Primăria municipiuluiMarghita, Camera deComerț și Industrie Bi-hor, alte organizații im-plicate în dezvoltare deservicii de sprijin pentruafaceri/educație antre-prenorială (cu tlu deexemplu: PTIR, AKCEESș.a.) , actori economicilocali, Liceul teore c„Horváth János”, Cole-giul Național „OctavianGoga”, Liceul tehnologic„Horea”.

O3.2

Realizarea unui program p caravană în zona din proximitatea municipiului Mar-ghita pentru încurajarea alegerii învățământului vocațional/ tehnic.

1 350 000 leiPOCU 2014-2020, fonduri proprii

Primăria municipiuluiMarghita, AJOFM Bihor,IȘJ Bihor, Liceul tehnolo-gic „Horea”, organizațiide specialitate

77

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O3.3

Realizarea unui program de consiliere în carieră pentru elevii claselor a 12-a șiproaspeților absolvenți.

1 150 000 leiPOCU 2014-2020, fonduri proprii

Primăria municipiuluiMarghita, AJOFM Bi-hor, organizații de spe-cialitate

Dezvoltarea unui centru de afaceri și de sprijin pentru antreprenori.Ac vități preconizate: construirea/amenajarea unui centru de afaceri cu facilitățipentru întâlniri/evenimente, birouri administra ve, și sedii de incubare start-up;oferirea de consultanță și asistență, spre exemplu în elaborare planurile de afaceri,accesare fonduri europene, formare resurse umane, fonduri de mobilitate pentruconstruire de rețele ș.a.

6 000 000 leiPOR 2014-2020,HURO 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Camera deComerț și Industrie Bi-hor, alte organizațiiimplicate în dezvoltarede servicii de sprijinpentru afaceri

M3.2 Sprijinirea întreprinzătorilor existenți și promovarea oportunităților de inves ții din arealul municipiului Marghita

O3.4

Ex nderea și modernizarea pieței agroalimentare.Ac vități preconizate: determinarea unei locații mai bune pentru piața agro, lucrăride amenajare.

1 000 000 leiPOR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

O3.5

Amenajarea și dotarea infrastructurii pieței obor, ce ar putea funcționa în cadrulnoii piețe agroalimentare.

600 0000 leiPOR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

O3.6

Dezvoltarea unui parc industrial în parteneriat cu localitățile membre ale Asociați-ei „Zona Marghita”.Ac vități preconizate: studiu privind grupul țintă de potențiali agenți economici inte-resați și nevoile lor, construcție și amenajare, plan de valorificare și promovare.

13 500 000 leiPOR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, ADI „ZonaMarghita”.

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A78

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O3.7

Elaborarea unui pachet de informații despre zonă în vederea informării inves tori-lor despre zonă.Acțiunile pot viza: cercetarea și documentarea informațiile cheie relevante pentruinves tori (rezerve teren, bazin forță de muncă, calitatea vieții, accesibilitate și co-nec vitate etc.), elaborarea unui par prietenos, părire broșuri, punerea la dispozi-ție a informațiilor online etc.

135 000 leiFonduri propri

Primăria municipiuluiMarghita

O3.8

Sesiuni de Informare privind posibilitățile de finanțare existente, inclusiv clarifica-rea eligibilității producătorilor agricoli din satele aparținătoare, Cheț și Ghenetea.

400 000 leiPOCA 2014-2020Fonduri proprii

Primăria municipiuluiMarghita, Consiliul Ju-dețean Bihor, ADR Nord-Vest

O3.9

Dezvoltarea unui parc agroalimentar, ce ar include spații de depozitare, procesare,cameră frigorifică, ambalare și pregă rea produselor tradiționale (precum pălin-că). Parcul agroalimentar ar sprijini actorii economici din acest sector de a-și diver-sifica produsele oferite și crește capacitatea de producție la scară.

6 000 000 leiPOR 2014-2020,HURO 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, actori econo-mici din domeniul agro

O3.10

Facilitarea accesului la informații și resurse despre noi modele de afacere, în speci-al pentru sectoarele de mobilă, tex le și pielărie.Proiectul vizează mai ales agenții economici cu producție de p lohn, dornici să-șidiversifice ac vitatea. Acțiunile includ fond de mobilitate pentru par ciparea la eve-nimente și rețele relevante, sesiuni de informare și de training

1 350 000 leiPOC 2014-2020,HURO 2014-2020POCU 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Camera deComerț și Industrie Bi-hor, actori economici,structuri p INCD Tex -le și Pielărie

M3.3 Dezvoltarea și diversificarea produselor turis ce

O3.11

Ex nderea ștrandului municipal și înființarea unei zone de agrement.Ex nderea ar viza creșterea sezonului turis c și oferirea de servicii conexe cu valoa-re adăugată mai mare- servicii de alimentație publică, de p spa, amenajarea infras-tructurii spor ve (teren de fotbal/ tenis).

15 000 000 leiPOR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

79

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O3.12

Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional.Proiectul constă într-o analiză a potențialului de valorificare turis că a locațiilor dinproximitatea municipiului Marghita, din cadrul județului, precum și a necesarului deservicii turis ce și de infrastructură. Proiectul va avea în vedere, în primul rând, de-terminarea gradului de atrac vitate al obiec velor și facilităților Marghitei, în con-textul inves țiilor recente și preconizate în turism balnear din zonă (Bel ug, Tășnadetc.). Analiza va permite o mai bună coordonare și racordare a demersurilor viitoarece vor fi întreprinse în sectorul de turism.

337 500 lei

Fonduri proprii locale și județene

Primăria municipiuluiMarghita, Consiliul Jude-țean Bihor

Obiec v 4: Creșterea capacității ins tuționale pentru municipiul Marghita

M4.1 Consolidarea capacității interne de management

O4.1

Realizarea cadastrului digital al municipiului Marghita.Obiec vul principal constă în realizarea cadastrului digital și implementarea sistemu-lui informa c (GIS) la nivelul întregii suprafețe a unității administra v-teritoriale, in-ves ție vitală pentru o bună administrare și valorizare a teritoriului.

2 300 000 lei

POR 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita, Oficiul de Ca-dastru și PublicitateImobiliară (OCPI) Bihor

O4.2

Implementarea sistemelor informa ce integrate la nivelul compar mentelor Pri-măriei.Adoptarea și implementarea unui sistem informa c integrat pentru ges onarea flu-xurilor de documente și a bazelor de date. În afară de integrarea so ware-ului în sis-temul de ges une al bazelor de date interne din cadrul Consiliul Local al municipiuluiMarghita și ins tuțiilor deconcentrate, este important de înțeles u litatea instru-mentului de analiză în profil teritorial.

10 000 000 lei

POCA 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A80

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O4.3

Formarea și perfecționarea profesională a salariaților din cadrul Primăriei Munici-piului Marghita.Proiectul presupune evaluarea de nevoi și perfecționarea profesională a personalu-lui Primăriei Municipiului Marghita, în competențe relevante în vederea implemen-tării prezentei strategii. Potențiale ac vități: elaborarea unui plan de formare profe-sională anual, pe baza analizei de nevoi; par ciparea angajaților Primăriei la cursuride formare profesională organizate special pentru aceș a sau în cadrul unor progra-me mai complexe;încurajarea și susținerea par cipării angajaților Primăriei la schimburi de experiențăși/sau evenimente relevante.

300 000 lei

Fonduri proprii,

POCA 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

O4.4

Creare și aprobare Plan Mul -Anual de Inves ții (PI), în concordanță cu lista deproiecte stabilită.

Integrarea acestui document în ciclul de decizie pe bugetul anual și stabilirea unuimecanism de revizuire periodică a PI. Pilotare începând cu 2015. Acțiuni: training deo săptămână pe noțiuni de bază de planificare bugetară și Analiză Cost-Beneficiupentru 1-2 persoane din aparatul primăriei; training pe noțiuni de bază de achiziții șiPPP pentru 1-2 persoane din aparatul Primăriei Municipiului Marghita.

300 000 lei

Fonduri proprii,

POCA 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

81

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa po-tențială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

M4.2 Consolidarea capacității de cooperare și parteneriat inter-ins tuțional

O4.5

Refacerea paginii web de prezentare a primăriei municipiului Marghita. Pagina deweb va păstra o construcție simplă pentru diseminare informație u litară:

Secțiune 1: listează și descrie în mod atrac v și detaliat ac vele locale (clădiri, tere-nuri, etc) închiriate și/sau concesionate, pe cele disponibile în prezent pentruas el de operațiuni și pe cele cu care comuna este dispusă să intre în cooperări

p PPP; ideal, în urma consultării, se include și principalele ac ve ai căror propri-etari privați sunt interesați să le valorifice prin dezvoltarea de ac vitate econo-mică

se nominalizează o persoană de contact în primărie pentru relația cu inves torii/mediul de afaceri

Secțiune 2: listează și descrie în mod detaliat oportunitățile de finanțare existentepentru mediul privat (profit / non-profit) pentru care actorii locali sunt eligibili(conform listei atașate Strategiei); se nominalizează o persoană din aparatul pri-măriei care poate da relații minimale privind domeniile și eligibilitatea actorilorprivați

30 000 lei

Fonduri proprii,

POCA 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

O4.6

Facilitarea parteneriatelor inter-ins tuționale, în special cu structuri p ADI. Orga-nizarea de întâlniri periodice cu Asociația „Zona Marghita” , precum și cu alte ADI încurs de formalizare, pentru iden ficarea și op mizarea unor linii comune de acțiune.

30 000 lei

Fonduri proprii,

POCA 2014-2020

Primăria municipiuluiMarghita

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A82

Nr Titlu proiect și o scurtă descriere (incluzând menționarea stadiului de realizare*,condiționalizare/corelare cu alte proiecte ș.a.)

Valoare proiect (în cazul în careexistă un es mat) și sursa poten-țială de finanțare

Parteneri (dacă estecazul) și/sau persoaneresursă

O4.8

Creșterea capacității autorității publice de implementare a proiectelor de inves țiiîn infrastructura fizică

Proiectul urmărește creșterea capacității administrației publice de elaborare a caie-telor de sarcini și ges onarea a procedurilor de achiziție publică în vederea imple-mentării proiectelor de inves ții în infrastructura fizică. Secundar se urmărește creș-terea capacității beneficiarilor publici de a defini condiții pentru soluții tehnice dura-bile (inclusiv recepția de documentații tehnice referitoare la toate etapele dintr-unproiect– elaborare idee de proiect, elaborare model de contract, recepția documen-tației tehnice, urmărirea indicatorilor de implementare și recepția finală a lucrărilor).

300 000 lei

POCU 2014-2020, POCA 2014-2020, fonduri proprii

Primăria municipiuluiMarghita, organizații despecialitate

83

PA

RT

EA

II—

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

Cadru de implementare și monitorizareContext. Elaborarea unei strategii de dezvol-tare reprezintă un prim pas în actul de guver-nanță locală. U litate sa, atât ca demers, pro-ces și instrument este condiționată de angaja-mentul ferm de implementare din partea ad-ministrației publice locale. Mai mult, apropie-rea membrilor comunității de procesele deelaborare și implementare ale strategiei dedezvoltare locală creează sinergie între iniția -ve și cul vă un spirit de încredere reciproc.Prin prezenta strategie, Primăria municipiuluiMarghita își asumă un portofoliu de propuneride proiecte diversificat, răspunzând nevoilorcomunității într-o suită de intervenții pe maimulte paliere: de acces la servicii de bază și deu litate publică, de s mulare a vitalității socia-le, culturale și economice și de acces la opor-tunități.

Unele dintre aceste proiecte se pot implemen-ta cu sprijinul fondurilor europene, altele ne-cesită iden ficarea unor surse de finanțareadiționale, care să complementeze pe celeexistente. Primăria municipiului Marghita, lafel ca și cea mai mare parte a orașelor mici șimedii din România, dispune de fonduri limita-te de inves ții, prin urmare este esențial spriji-

nul din partea altor ins tuții sau surse de fi-nanțare. Există și unele iniția ve/proiecte acăror implementare necesită în primul rând unaparat propriu eficient, cu o conducere dedi-cată și vizionară. Cel mai important aspect în-să, reprezintă conș en zarea că o as el destrategie nu stă doar în responsabilitatea uneisingure persoane/ins tuții, ci necesită implica-rea întregii comunități locale – primăria, indi-vizi / grupuri de iniția vă, alte ins tuții publicelocale (școala, biblioteca ș.a.m.d.) și întreprin-zătorii locali. Implicarea unor as el de parte-neri este necesară atât în designul proiectelor,în mobilizarea de resurse, în implementare,cât și în monitorizarea și evaluarea implemen-tării de ansamblu a strategiei.

Roluri. Primarul va asigura coordonarea deansamblu a implementării strategiei, în mpce compar mentul de integrare europeană vaurmări planul de acțiuni și va asigura corelareaagendei și bugetului anual al primăriei cu pro-iectele avute în vedere în planul de acțiuni.Această ac vitate se va realiza cu sprijinul bi-roului de buget-contabilitate. Totodată, com-par mentul de integrare europeană va coor-dona departamentele tehnice din aparatul

execu v al primăriei pentru a pregă etapelenecesare în implementarea proiectului(elaborarea de studii de fezabilitate, iden fica-rea și accesarea de finanțări, implementareaefec vă a proiectelor).

Consiliul Local, reprezentând comunitatea lo-cală, deține un rol important în monitorizareaimplementării strategiei. As el, anual, se pro-pune discutarea în ședința de consiliu local astadiului de implementare a strategiei, urmă-rind proiecte aflate în curs de implementare,proiecte în curs de evaluare sau proiecte afla-te în pregă re.

Indicatori. Monitorizarea se va realiza pe ba-za unor indicatori propuși:

Număr de proiecte din portofoliu inițiate,în curs de derulare, finalizate;

Număr de gospodării cu acces la apă și ca-nalizare ( mai ales pentru satele aparțină-toare);

KM de drum reabilitat;

Obiec ve de inves ții realizate;

ST

RA

TE

GIA

DE

DE

ZV

OL

TA

RE

MA

RG

HIT

A84

Număr de parteneriate inter-sectoriale și/sau inter-ins tuționale încheiate ( cu actorieconomici, cu ONG, cu alte ins tuții)

Număr și profil de inves tori existenți șipotențiali informați despre oportunitățilelocale existente

Buget local alocat, volumul finanțărilorexterne atrase;

Număr de potențiali beneficiari ai inves ți-ei.

Evenimente socio-culturale organizate înmunicipiul Marghita, sau la care au par ci-pat grupuri organizate din municipiul Mar-ghita (elevi, ș.a.);

Persoane din grupuri vulnerabile ce au be-neficiat direct de pe urma proiectelor des-fășurate de către Primăria municipiuluiMarghita ( în calitate de promotor sau par-tener).

Calendar. Monitorizarea va avea loc anual și

va fi publicată în raportul de ac vitate al pri-măriei, disponibil pe pagina web a Primărieimunicipiului Marghita. Această ac vitate se varealiza cu sprijinul firmei de consultanță asoci-ată proiectului de elaborare a strategiei, pen-tru primii doi ani de monitorizare (2015 –2016), urmând ca apoi echipa din cadrul pri-măriei municipiului Marghita să con nue acestdemers.

Evaluarea stadiului de implementare a strate-giei de dezvoltare a municipiului Marghita2014-2020 se va face în decursul anului 2020.Componentele vizate de evaluare vor include:analiza indicatorilor de monitorizare, analizarezultatelor asociate fiecărui proiect imple-mentat, proiectele aflate în stadiu de imple-mentare și cele ale căror implementare nu afost demarată, recomandări pentru următorulciclu de programare.

85

PA

RT

EA

III

—A

NE

XE

Note metodologiceStrategia curentă a fost elaborată pe parcursulanului 2014, în cadrul unui proiect inițiat înmai 2014. Prima etapă a proiectului a constatîn analiza situației existente, echipa implicatătransmițând cu ajutorul primăriei solicitări dedate relevante de la diferite ins tuții localesau județene. Echipa implicată a desfășuratvizite de teren și întâlniri cu actori locali. Deasemenea, pentru validarea nevoilor iden fi-cate în cadrul etapei de analiză a situației exis-tente precum și alcătuirea portofoliului deproiecte, s-a organizat o întâlnire de consulta-re cu cetățeni, u lizând metoda de facilitare apar cipării „Cafeneaua publică”. Cetățeni lo-cali, consilieri, reprezentanți ai școlilor și licee-lor, bibliotecii, casei de cultură, spitalului mu-nicipal, antreprenori, preoți și fermieri, s-aureunit în data de 10.10.2014 pentru a discutape marginea proiectelor u le comunității. Pro-punerile acestora au fost integrate în prezen-tul document reprezentând portofoliul de pro-iecte al strategiei.

Varianta preliminară a fost publicată în varian-ta spre consultare pe pagina primăriei în peri-oada ... .

Note metodologicePar cipanți la întâlnirea de consultare

Discuție despre factori pozi vi și nega vi ce influențea-ză dezvoltarea municipiului Marghita

Priori zare prin vot a celor mai impor-tanți factori pozi vi și nega vi cu impactasupra municipiului

Discuții în grupuri de lucru (pe tema cile: Infrastructură, mobilitate și mediu; Educație, cultură și mpliber; Economie, turism și antreprenoriat, Servicii sociale.)